lucrare stagiu anul ii oct 2014

8/10/2019 Lucrare Stagiu Anul II Oct 2014

http://slidepdf.com/reader/full/lucrare-stagiu-anul-ii-oct-2014 1/33

LUCRAREA, CU REZOLVARILE LA STUDIILE DE CAZ, VA FI PREDATA LA FILIALA PANA CEL MAI TARZIUDATA 15 NOIEMBRIE 2014. REZOLVARILE VOR FI PREDATE IN ORDINEA GRUPELOR SI CATEGORIILOR DEEXERCITII PREZENTATE IN LUCRARE. LUCRARILE, PREDATE CU REZOLVARI INTR-O ALTA ORDINE DECAT CEA DINLUCRAREA PREDATA DE FILIALA, NU VOR FI LUATE IN CONSIDERARE. FIECARE CATEGORIE DE LUCRARI VAINCEPE PE PAGINA NOUA.PE LUCRAREA PREDATA LA FILIALA SE VA INSCRIE, OBLIGATORIU, NUMELE SI PRENUMELE SUB CARE S-ASUSTINUT EXAMENUL DE ACCES LA PROFESIE, ANUL DE STAGIU SI GRUPA (INSCRISE IN LUCRAREA PREDATADE FILIALA)

LUCRARE DE STAGIUSEMESTRUL II 2014ANUL (acces 2012)

GRUPA I - Categori a I - Elaborarea situatiil or f inanciare anuale

1(46). La data de 30.06.2007 s-a casat un mijloc de transport complet amortizat a carui

valoare contabila era de 160.000 lei. Operatia de casare (dezmembrarea) este efectuata de ofirma specializata, care, pentru serviciul prestat, emite o factura in valoare de 6.000 lei, TVA19%. In urma dezmembrarii activului, se recupereaza materiale auxiliare si piese de schimbreprezentand 5% si respectiv 10% din valoarea de intrare a imobilizarii.

REZOLVARE:

Reglementarile legale privind scoaterea din functiune a mijloacelor fixe si casarea sunt prevazute la:

- pct. 8.2.3.6. "Cedarea si casarea" din Reglementarile Contabile conforme cu Directiva a IV-a a

Comunitatilor Economice Europene, aprobate prin OMFP 3055/2009 si

- capitolul V "Scoaterea din functiune a mijloacelor fixe" din Legea 15/1994 - republicata - cu

modificarile si completarile ulterioare.

- OMFP 2861/2009 privind organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor,

datoriilor si capitalurilor proprii;

Procedura de scoatere din functiune a mijloacelor fixe este urmatoarea:

- stabilirea unei comisii care sa identifice, prin inventariere, mijloacele fixe ce nu mai corespund

activitatii economice a societatii, potrivit art. 2 din OMFP 2861 / 2009 privind organizarea si efectuarea

inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii;

In urma inventarierii, se intocmeste Procesul-verbal de inventariere, potrivit art. 42 din OMFP

2861/2009. Conform art. 43 din acelasi act normativ "Propunerile cuprinse in procesul-verbal al comisiei de

inventariere se prezinta, in termen de 7 zile lucratoare de la data incheierii operatiunilor de inventariere,

administratorului, ordonatorului de credite sau persoanei responsabile cu gestiunea entitatii.

Acesta, cu avizul conducatorului compartimentuluifinanciar -contabil si al conducatoruluicompartimentului juridic, decide asupra solutionarii propunerilor facute, cu respectarea dispozitiilor legale."

- aceasta comisie intocmeste Procesul Verbal de scoatere din functiune a mijloacelor fixe / de declasarea unor

bunuri materiale (cod 14-2-3/aA) - stipulat in OMFP 3512/2008 privind documentele financiar-contabile, si

propune modalitatea de scoatere din gestiune: prin casare, vanzare sau alte metode;

- acest proces-verbal este trimis spre aprobare, consiliului de administratie, respectiv responsabilului cu

gestiunea patrimony

- dupa aprobare, se procedeaza la valorificarea modalitatilor privind scoaterea din gestiune a

mijloacelor fixe.

Pct. 71 indice 6 din Titlul II al Normelor metodologice de aplicare a Legii 571/2003 privind Codul

fiscal stabileste ca, in aplicarea prevederilor art. 24 alin. (15) din Codul fiscal , cheltuielile inregistrate ca

urmare a casarii unui mijloc fix cu valoarea fiscala incomplet amortizata sunt cheltuieli efectuate in scopul

realizarii de venituri impozabile.

Pct. 6 alin. (13) din Titlul VI al Normelor metodologice de aplicare a Codului fiscal stabileste ca, in

sensul art. 128 alin. (8) lit. b) din Codul fiscal , casarea activelor corporale fixe, indiferent daca sunt sau nu denatura bunurilor de capital prevazute la art. 149 din Codul fiscal , nu constituie livrare de bunuri. Se aplica

prevederile art. 149 din Codul fiscalpentru activele corporale fixe de natura bunurilor de capital casate daca la

http://www.auditorfinanciar.fisc.ro/?cs=138307

http://www.balanta.contabilul.ro/?cs=138307


http://contabilul.manager.ro/codul_fiscal_actualizat_la_zi.html













http://www.balanta.contabilul.ro/?cs=138307




achizitia sau, dupa caz, transformarea, modernizarea, fabricarea, constructia acestora taxa a fost dedusa total

ori partial si daca urmatoarele operatiuni au intervenit in legatura cu un bun de capital dupa data aderarii:

achizitia sau, dupa caz, fabricarea, constructia, prima utilizare dupa modernizare ori transformare. Prevederile

art. 148 nu se aplica in cazul casarii de active corporale fixe de alta natura decat bunurile de capital.

In situatia in care mijlocul fix este scos din functiune fara a fi valorificat (vanzarea partilor

componente, utilizarea acestora in activitatea curenta, operatiunea este asimilata unei livrari de bunuri

efectuata cu plata conform art. 128 alin. (4) lit. d) din Codul fiscal . In acest caz, conform pct. 18 alin. (4) dinnormele metodologice date in aplicarea art. 137 din Codul fiscal , baza de impozitare a TVA este constituita din

valoarea de inregistrare incontabilitate diminuata cu amortizarea contabila.Operatiunea reprezinta o livrare

catre sine pentru care societatea este obligata sa emita o autofactura conform art. 155 alin. (2) din Codul fiscal

fiscal . Asadar, piesele ramase dupa dezmembrare, daca nu mai pot fi utilizate, se pot preda unei societati care are ca

obiect de activitate colectarea deseurilor (Remat).

Prin casarea unui mijloc fix se intelege operatia de scoatere din functiune a activului respectiv, urmata de

dezmembrarea acestuia si valorificarea partilor componente rezultate, prin vanzare sau prin folosirea in

activitatea curenta a contribuabilului.

Casare:

2813

“Amortizarea instalaţiilor, mijloacelor

de transport, animalelor şi

plantaţiilor ”

=

2131“Echipamente tehnologice

(maşini, utilaje şi instalaţii de

lucru)” ”

160.000

Dezmembrare cu un furnizor:

% =401“Furnizori”

7.440

628

“ Alte cheltuieli executate de terti” 6.000

4426„TVA deductibila” 1.440

Plata furnizor:

401“Furnizori”

=5121

,,Conturi la banci " 7.440

Se recupereaza materiale auxiliare reprezentand 5% din valoarea de intrare a imobilizarii:

5% 160.000 = 8.000



http://www.universulcontabil.fisc.ro/?cs=138307



http://contabilul.manager.ro/a/9333/societate-aflata-in-inactivitate-temporara-ce-determina-casarea-unui-mijloc-fix.html

http://contabilul.manager.ro/a/9333/societate-aflata-in-inactivitate-temporara-ce-determina-casarea-unui-mijloc-fix.html








3028 ,,Alte material consumabile’’

=

7588 ,, Alte venituri din

exploatare”

8.000

Se recupereaza piese de schimb reprezentand 10% din valoarea de intrare a imobilizarii:

10% 160.000 = 16.000

3024,,Piese de schimb‟‟

=

7588 ,, Alte venituri din

exploatare”

16.000

2(49). O societate comercialã deţine o instalaţie procuratã în anul 1 la valoarea de 50.000.000 lei,amortizatã linear în 5 ani. La sfârşitul anului 3 se decide reevaluarea sa, valoarea justã stabilitã fiind de25.000.000 lei.În conditiile aplicãrii metodei actualizãrii valorii nete, conform IAS 16 Imobilizãri corporale”, care sunt

înregistrãrile contabile.REZOLVARE:

Reevaluarea imobilizarilor corporale se face la valoarea justa de la data bilantului. Valoarea justa se

determina pe baza unor evaluari efectuate, de regula, de profesionisti calificati in evaluare, membri ai unui

organism profesional in domeniu, recunoscut national si international.In cazul in care, ulterior recunoasterii

initiale ca activ, valoarea unui activ imobilizat este determinata pe baza reevaluarii activului respectiv, valoarea

rezultata din reevaluare va fi atribuita activului, in locul costului de achizitie/costului de productie sau aloricarei alte valori atribuite inainte acelui activ.Elementele dintr-o grupa de imobilizari corporale se

reevalueaza simultan pentru a se evita reevaluarea selectiva si raportarea in situatiile financiare anuale a unor

valori care sunt o combinatie de costuri si valori calculate la date diferite.

Daca un activ imobilizat este reevaluat, toate celelalte active din grupa din care face parte trebuie

reevaluate.

O grupa de imobilizari corporale cuprinde active de aceeasi natura si utilizari similare, aflate in exploatarea

unei entitati.Reevaluarile trebuie facute cu suficienta regularitate, astfel incat valoarea contabila sa nu difere

substantial de cea care ar fi determinata folosind valoarea justa de la data bilantului. Valoarea justa a

imobilizarilor corporale este determinata, in general, plecand de la valoarea lor de piata. In cazul in care se

efectueaza reevaluarea imobilizarilor corporale, diferenta dintre valoarea rezultata in urma reevaluarii si

valoarea la cost istoric trebuie prezentata la rezerva din reevaluare, ca un subelement distinct in „Capital sirezerve (contul 105 „Rezerve din reevaluare).

Tratamentul in scop fiscal al rezervei din reevaluare trebuie prezentat in notele explicative.Amortizarea

calculata pentru imobilizarile corporale astfel reevaluate se inregistreaza incontabilitate incepand cu

exercitiul financiar urmator celui pentru care s-a efectuat reevaluarea.

La reevaluarea unei imobilizari corporale, amortizarea cumulata la data reevaluarii este tratata in unul din

urmatoarele moduri: -recalculata proportional cu schimbarea valorii contabile brute a activului, astfel incatvaloarea contabila a activului, dupa reevaluare, sa fie egala cu valoarea sa reevaluata. Aceasta metoda este

folosita, deseori, in cazul in care activul este reevaluat prin aplicarea unui indice;

SAU

-eliminata din valoarea contabila bruta a activului si valoarea neta, determinata in urma corectarii cu ajustarile

de valoare, este recalculata la valoarea reevaluata a activului. Aceasta metoda este folosita, deseori, pentru

cladirile care sunt reevaluate la valoarea lor de pata.

Surplusul din reevaluare inclus in rezerva din reevaluare este capitalizat prin transferul direct in rezerve (contul

1065 „Rezerve reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare), atunci cand acest surplus reprezinta

un castig realizat.

Castigul se considera realizat la scoaterea din evidenta a activului pentru care s-a constituit rezerva

din reevaluare.

Cu toate acestea, o parte din castig poate fi realizat pe masura ce activul este folosit de entitate.

In acest caz, valoarea rezervei transferate este diferenta dintre amortizarea calculata pe baza valorii

contabile reevaluate si valoarea amortizarii calculate pe baza costului initial al activului.Daca rezultatul

reevaluarii este o crestere fata de valoarea contabila neta, atunci aceasta se trateaza astfel:ca o crestere a

rezervei din reevaluare pr ezentata in cadrul elementului „Capital si rezerve”, daca nu a existat o descrestere







anterioara recunoscuta ca o cheltuiala aferenta acelui activ; sau ca un venit care sa compenseze cheltuiala cu

descresterea recunoscuta anterior la acel activ.Daca rezultatul reevaluarii este o descrestere a valorii contabile

nete, aceasta se trateaza ca o cheltuiala cu intreaga valoare a deprecierii, atunci cand in rezerva din reevaluare

nu este inregistrata o suma referitoare la acel activ (surplus din reevaluare) sau ca o scadere a rezervei din

reevaluare prezentata in cadrul elementului „Capital si rezerve”, cu minimul dintre valoarea acelei rezerve si

valoarea descresterii, iar eventuala diferenta ramasa neacoperita se inregistreaza ca o cheltuiala.Rezerva din

reevaluare trebuie redusa in masura in care sumele transferate la aceasta nu mai sunt necesare pentruaplicarea metodei de evaluare utilizate si pentru obtinerea scopului sau.Sumele reprezentand diferente de

natura veniturilor si cheltuielilor rezultate la reevaluare trebuie prezentate separat in contul de profit si

pierdere.

Nici o parte din rezerva din reevaluare nu poate fi distribuita, direct sau indirect, cu exceptia cazului in careactivul reevaluat a fost valorificat, situatie in care surplusul din reevaluare reprezinta castig efectiv realizat.

In cazul in care se efectueaza reevaluarea, in notele explicative trebuie prezentate, separat pentru fiecare

element din bilant de natura imobilizarilor corporale reevaluate, urmatoarele informatii: valoarea la cost istoric

a imobilizarilor reevaluate si suma ajustarilor cumulate de valoare;

sau

valoarea la data bilantului a diferentei dintre valoarea rezultata din reevaluare si cea reprezentand costul

istoric si, atunci cand este cazul, valoarea cumulata a ajustarilor suplimentare de valoare.

Indiferent daca valoarea rezervei a fost modificata sau nu in cursul exercitiului financiar, entitatile trebuie sa

prezinte in notele explicative urmatoarele informatii:valoarea rezervei din reevaluare la inceputul exercitiului financiar;

-diferentele din reevaluare transferate la rezerva din reevaluare in cursul exercitiuluifinanciar;

-sumele capitalizate sau transferate intr-un alt mod din rezerva din reevaluare in cursul exercitiului financiar,

prezentandu-se natura oricarui astfel de transfer, cu respectarea legislatiei in vigoare;

-valoarea rezervei din reevaluare la sfarsitul exercitiului financiar.

50.000.000 : 5 ani = 10.000.000 anual amortizare timp de 3 ani

6811

,,Cheltuieli de exploatare privindamortizarea imobilizarilor‟‟

=2813“Amortizarea instalatiilor,mijloacelor de transport,animalelor si plantatiilor”

10.000.000

6811


=

2813“Amortizarea instalatiilor,mijloacelor de transport,animalelor si plantatiilor”

10.000.000

6811

,, Cheltuieli de exploatare privindamortizarea imobilizarilor‟‟

=

2813,,Amortizarea instalatiilor,mijloacelor de transport,animalelor si plantatiilor‟‟

10.000.000

Valoare Justa = 25.000.000Valoare neta contabila = 20.000.000Diferenta din reevaluare = 5.000.000













2131,,Echipamente tehnologice (masini,

utilaje si instalatii de lucru)‟‟ =

105,, Rezerve din reevaluare,,

5.000.000

2131 2813 105

3(51). Situatia stocurilor unei societãţi comerciale este: 01.08. stoc iniţial– 5.000 buc. x4.000 lei/buc.; intrãri: pe 05.08 – 2.000 buc. x 6.000 lei/buc., pe 09.08 – 3.000 buc. x 7.000lei/buc., pe 25.08 – 6.000 buc. x3.000 lei/buc., pe 30.08 – 1.000 buc. x 1.500 lei/buc.; ieşiri:

pe 18.08 – 8.000 buc. si pe 28.08 – 4.000 buc.Care este valoarea ieşirilor din data de 28.08 şi a stocului final evaluat prin metoda costuluimediu ponderat calculat dupã fiecare operaţie de intrare?

REZOLVARE:

Metode de evaluare a stocurilor

In conditiile in care pe parcursul desfasurarii activitatii, aceleasi feluri de bunuri se procura la preturi diferite, pentruevaluarea cantitatilor de stocuri iesite sau consumate,

avand la baza valoarea de intrare a acestora, reglementarile si standardel internationale

recomanda urmatoarele metode de evaluare:

· Metoda costului mediu ponderat (CMP);

· Metoda prima intrare- prima iesire (FIFO);

· Metoda ultima intrare- prima iesire (LIFO);

· Metoda costului standard.

Metoda costului mediu ponderat (CMP)

Costul unitar mediu ponderat se calculeaza ca raport intre valoarea totala a stocului initial

(Si) plus valoarea totala a intrarilor (Vi) si cantitatea existenta in stocul initial (qs), plus

cantitatile intrate(qi): Metoda costului mediu ponderat poate fi aplicat in doua variante:

a. Actualizarea costului unitar mediu ponderat dupa fiecare intrare.

b.Actualizarea periodica a costului unitar mediu ponderat fie lunar, fie la alte

perioade, care in principiu sa nu depaseasca durata medie de stocare.

Intrare: 05.08.2014

CMP =

=

=

= 4571,42857

Intrare: 09.08.2014CMP =

=

=

= 5300

5.00030.000

10.00010.00010.000Sf = 0

50.0005.000 30.000

Sf=25.000



Iesire: 8.000*5300 = 42.400.000

Intrare:

()

=

Iesire: 4.000*3.575 = 14.300.000

Intrare:

=

=

= 3.160

SOLD FINAL = 5.000 buc * 3.160. =15.800.000

4(52). Pentru fabricarea produsului A, întreprinderea a efectuat în exerciţiul Nurmãtoarele

cheltuieli: cheltuieli directe 600.000 lei; cheltuieli indirecte 240.000 lei, din care variabile180.000 lei;cheltuieli excepţionale 120.000 lei. Capacitatea de producţie a fost utilizatã pentru 60% dinnivelul de activitate normal. Obţinerea produsului finit se înregistreazã în contabilitateafinanciarã şi în cea de gestiune. REZOLVARE:

COST DE PRODUCTIE = Ch.directe + Ch.ind. = Ch.directe +Ch.variab.+ ( Ch.fixe. x cap.de productie)]= 600.000 +180.000+ ( 60.000 x 60%)]= 816.000 lei

In contabilitatea financiara

Presupunem cheltuieli directe 200.000+300.000+100.000

601,,Cheltuieli cu materiile prime‟‟ =

301,,Materii prime „‟

200.000

641,,Cheltuieli cu salariile personalului‟‟ =

421,,Personal - salarii datorate‟‟

400.000

Cheltuieli indirecte: variabile si fixe(cota parte)

Cheltuieli variablie (presupunem):

641,,Cheltuieli cu salariile personalului‟‟ =

421,,Personal - salarii datorate‟‟

180.000

Cheltuieli fixe – cota parte = 36.000

6811


=

2813,,Amortizarea instalatiilor,

mijloacelor de transport,animalelor si plantatiilor „‟

36.000



Correspondenta in contabilitate de gestiune:

% =901,,Decontari interne privindcheltuielile‟‟

816.000

921,,Cheltuielile activitatii de baza‟‟

600.000

923,,Cheltuieli indirecte de productie‟‟

216.000

Aceasta formula nu are corespondent in contabilitatea financiara

921,,Cheltuielile activitatii de baza‟‟ =

923,,Cheltuieli indirecte de

productie‟‟ 216.000

In contabilitatea financiaraInregistram productia:

345,,Produse finite‟‟ =

711,,Venituri aferente costurilorstocurilor de produse‟‟

816.000

Correspondenta in contabilitate de gestiune:

902,, Decontari interne privind productiaobtinuta‟‟

=921,,Cheltuielile activitatii de

baza‟‟ 816.000

5(57). O societate comercialã emite 5.000 obligaţiuni având valoarea nominalã 20.000 lei; valoarea de emisiune este de 18.000 lei şi valoarea de rambursare este de 21.000 lei. Durata împrumutului este de 5 ani, iar dobânda anualã este de 20%. Care sunt înregistrãrile specifice emiteriiacestui împrumut obligatar.REZOLVARE:

% =161

,,imprumuturi din emisiuni

de obligatiuni’’

100.000.0005.000x20.000 lei

461 ,,debitori diversi’’

90.000.0005.000x18.000 lei



169 ,,Prime privind rambursarea

obligatiunilor’’

10.000.0005.000x2.000 lei

5121 ,,Conturi la banci in lei ‘’ = 461 ,,debitori diversi’’

90.000.000

Amortizarea Primei privind rambursarea obligatiunilor annual 10.000.000: 5 ani =

2.000.000

667,,Cheltuieli privind sconturile acordate’’ =

169 ,,Prime privind rambursarea

obligatiunilor’’

2.000.000 x 5 ani= 10.000.000

Inregistrarea dobanzii anuale:20% x 20.000.000 = 4.000.000 anual

666,,Cheltuieli privind dobanzile’’

= 1681,, Dobanzi aferente imprumuturilor din

emisiuni de obligatiuni,,

4.000.000x 5 ani

505 ,,Obligatiuni emise si rascumparate’’ =

5121 ,,Conturi la banci’’ 105.000.000

% =505

,,Obligatiuni emise si rascumparate’’ 105.000.000

1618,, Alte imprumuturi din emisiuni de

obligatiuni” 100.000.000

668“Alte cheltuieli financiare’’

5.000.000

.

GRUPA I - Categoria XI –

Tinerea contabilitatii unei entitati

1(3). Societatea Comercială „B” specializată în comerţul cu amănuntul deţine în stoc la începutul anului mărfuri la preţul cu amănuntul în valoare de 200.000 lei. Adaosul comercial aferentmărfurilor din stoc este de 50000 lei, iar TVA 38000 lei. În cursul perioadei de gestiune seachiziţionează mărfuri la preţul fără TVA de 300.000 lei (TVA 24%). Adaosul comercial practicat deunitate este de 20%. Se vând mărfuri în cursul lunii prin magazinul cu amănuntul în valoare de420.000 lei, (inclusiv TVA). Se descarcă gestiunea. Evidenţa se ţine la preţ de vânzare cu amănuntul

REZOLVARE:



(371) (378)(4428)

Si. 200.000 50.00038.000

I. 446.400 60.00086.400E. 420.000(-24% TVA= 338,710) ?

81.29038.527

Sf. 226.400 – 24% TVA = 182.581 lei

K =

=

= 0,21

E(378) = K * Sold (371) fara TVA = 0,2 * 182.581 = 38527

Intrare marfuri:

% =401,,Furnizori‟‟

372.000

371,,Marfuri „‟

300.000

4426,,TVA deductibila‟‟ 72.000

Incarcare gestiune:

371,, Marfuri „‟

= % 146.000

378,,Diferente de pret la

marfuri‟‟

60.000

4428,,TVA neexigibila‟‟

86.400

Vanzare si scadere gestiune:



% = 371,,Marfuri‟‟ 420.000

607

,,Cheltuieli privind marfurile‟‟ 297.237

378 ,,Diferente de pret la marfuri‟‟

41.473

4428,,TVA neexigibila‟‟

81.290

2(11). O entitate economică înregistrată în scopuri de TVA, în România achiziţionează, de pe piaţa internă, materii prime în valoare de 32.400 lei plus TVA şi materiale auxiliare de 1785 lei + TVA. Pentru desfăşurarea activităţii sale economice entitatea, înregistrează şi alte cheltuieli, pentru care primeşte în cursul lunii facturi: energie electrică 1.560 lei + TVA; transport 700 lei + TVA; telefon 530 lei + TVA, servicii de contabilitate 1.800 lei + TVA şi achiziţionează un echipament tehnologic învaloare de 11.800 lei + TVA. În cursul lunii entitatea livrează în România, pe bază de factură produse finite la preţul de vânzare de75.820 lei + TVA. Pentru serviciile de transport prestate clienţilor emite facturi în valoare de 2.565 lei +TVA.La sfârşitul lunii se efectuează regularizarea taxei pe valoarea adăugată, ţinând cont de faptul că entitatea are TVA de recuperat din luna precedentă în valoare de 3.787 lei.

REZOLVARE:-achiziţionează, de pe piaţa internă, materii prime în valoare de 32.400 lei plus TVA


40.176

301,,Materii prime „‟

32.400


4111 (5311),, Clienti/ Casa in lei‟‟

= % 420.000

707,,Venituri din vanzarea

marfurilor‟‟

338.710

4427,,TVA colectata‟‟

81.290



Primesc facturile de la furnizori:


2.213.4

302,,Materiale consumabile‟‟ 1.785



1.934.4

605

,,Cheltuieli privind energia si apa‟‟ 1.560

4426,,TVA deductibila‟‟

374.4


868

624,,Cheltuieli cu transportul de bunuri si

personal‟‟ 700


168


657.2

626,,Cheltuieli postale si taxe detelecomunicatii‟‟

530


127.2

% =401,, Furnizori‟‟

2.232

628,,Alte cheltuieli cu serviciile executatede terti‟‟

1800

4426,,TVA deductibila‟‟ 432

http://culegeresolutiipractice.fisc.ro/?cs=138307

http://culegeresolutiipractice.fisc.ro/?cs=138307



4424,,TVA de recuperat‟‟

=473,,Decontari din operatii incurs de clarificare‟‟

0.4

3(14). Întreprinderea „A” primeşte o adresă prin care se confirmă aprobarea unei subvenţii solicitate pentru anul în curs în sumă de 300.000 u.m.n. După 30 de zile se primeşte subvenţia constând într-un utilaj industrial a cărui durată de viaţă utilă este stabilită la 5 ani. După 2 ani de utilizare utilajul nu mai este necesar, situaţie în care acesta se vinde la preţul de 270.000 u.m.n.,inclusiv TVA. Se descarcă gestiunea şi se încasează contravaloarea utilajului vândut prin contul de la bancă. Amortizarea s-a calculat după sistemul liniar. REZOLVARE:

Întreprinderea A” primeşte o adresă prin care se confirmă aprobarea unei subvenţii solicitate pentru anul în curs în sumă de 300.000 u.m

445,,Subventii‟‟

= 475,,subventii pt.investitii”

300.000

Se primeşte subvenţia constând într -un utilaj industrial:

2131,,Echipamente tehnologice (masini,utilaje si instalatii de lucru)‟‟

=445,,Subventii‟‟

300.000

Se amortizeaza imobilzarea si subventia primul an:6811


=

2813,,Amortizarea instalatiilor,mijloacelor de transport,animalelor si plantatiilor „‟

60.000

475,,subventii pt.investitii‟‟ =

7584,,Venituri din subventii

pentru investitii‟‟ 60.000

Se amortizeaza imobilzarea si subventia al doilea an:

6811,,Cheltuieli de exploatare privindamortizarea imobilizarilor‟‟ =

2813,,Amortizarea instalatiilor,mijloacelor de transport,animalelor si plantatiilor „‟

60.000

475,,subventii pt.investitii‟‟ =

7584,,Venituri din subventii

pentru investitii‟‟

60.000



Se vinde:

461,,Debitori diversi‟‟

= % 270.000

7583,,Venituri din vanzareaactivelor si alte operatii decapital‟‟

217.742

4427,, TVA colectata „‟

52.258

Se incaseaza:

5121,,Conturi la banci in lei „‟ =


270.000

Se scade gestinea:

% =2131,,Echipamente tehn.(masini,utilaje si instalatii de lucru) ,,

300.000

6583,,Cheltuieli privind activele cedate sialte operatii de capital‟‟

180.000

2813

,,Amortizarea instalatiilor, mijloacelorde transport, animalelor si plantatiilor ‟‟

120.000

Se constituie datoria fata de stat:

% =4482,,Alte creante privind

bugetul statului‟‟ 300.000

475

,,subventii pt.investitii‟‟ 180.000

6588,,Alte cheltuieli de exploatare‟‟

120.000

Se plateste datoria:

4482,,Alte creante privind bugetul statului‟‟

=5121„‟Conturi la banci in lei „‟

300.000



4(20). Se înregistrează cheltuieli de dezvoltare efectuate cu ocazia realizării unui prototip deforţe proprii în sumă de 20.000 u.m.n. Durata de viaţă utilă 5 ani. După 2 ani de utilizare a prototipului în care a fost amortizat după metoda liniară, se vinde prototipul la preţul de 18.000 u.m.n (inclusivTVA).Se primeşte în contul creanţei un efect comercial (bilet la ordin) care se depune la bancă şi se încasează.

REZOLVARE:

203,, Cheltuieli de dezvoltare‟‟ =

722,,Venituri din productia deimobilizari corporale‟‟

20.000

6811

,,Cheltuieli de exploatare privindamortizarea imobilizarilor‟‟ =2803,,Amortizarea cheltuielilor dedezvoltare‟‟

4.000

6811,,Cheltuieli de exploatare privindamortizarea imobilizarilor‟‟ =

2803,,Amortizarea cheltuielilor dedezvoltare‟‟

4.000


= % 18.000

7583,,Venituri din vanzareaactivelor si alte operatii decapital

14.516

4427,, TVA colectata

3.484

% =203,,Cheltuieli de dezvoltare‟‟

20.000

6583,,Cheltuieli privind activele cedate sialte operatii de capital‟‟

14.000

2803,,Amortizarea cheltuielilor de 8.000



dezvoltare‟‟

405

,,Efecte de platit pentru imobilizari‟‟ =

461

,,Debitori diversi‟‟ 18.000

5113,,Efecte de incasat‟‟

=405,,Efecte de platit pentruimobilizari‟‟

18.000

5121

,,Conturi la banci in lei „‟ =

5113

,,‟Efecte de incasat‟‟ 18.000

5(26). Societatea achiziţionează 1.000 obligaţiuni, cost achiziţie 5 lei/bucată, ca investiţii financiare pe termen scurt. Suma de 3.000 lei se achită imediat din contul de la bancă iar diferenţa lao dată ulterioară, tot prin virament bancar. Jumătate din obligaţiuni se revând peste o săptămână la un preţ de vânzare de 6,50 lei/bucată iar cealaltă jumătate cu preţul de vânzare de 4,50 lei/bucată. Încasarea se realizează în contul de la bancă. REZOLVARE:

Societatea achiziţionează 1.000 obligaţiuni, cost achiziţie 5 lei/bucată, ca investiţii

financiare pe termen scurt. Suma de 3.000 lei se achită imediat din contul de la bancă iar

diferenţa la o dată ulterioară

501,,Actiuni detinute la entitatile afiliate‟‟

= % 5.000 (1.000x5)

5121,,Conturi la banci in lei‟‟

3.000

509,,Varsaminte de efectuat

pentru investitiile pe termenscurt‟‟

2.000

Se incaseaza Varsaminte de efectuat ulterior prin banca

509,,Varsaminte de efectuat pentruinvestitiile pe termen scurt‟‟

=5121,,Conturi la banci in lei „‟

2.000

Jumătate din obligaţiuni se revând peste o săptămână la un preţ de vânzare de 6,50

lei/bucată



5121,,Conturi la banci in lei „‟

= % 3250(500x6.5)

501,,Actiuni detinute laentitatile afiliate‟‟

2500(500x5)

7642,,Castiguri din investitii petermen scurt cedate,,

750(500x1.5)

iar cealaltă jumătate se revinde cu preţul de vânzare de 4,50 lei/bucată.

% =501,,Actiuni detinute la

entitatile afiliate‟‟

2.500(500x5.5)

5121,,Conturi la banci in lei „‟

2.250(500x4.5)

6642,,Pierderi din investitiile pe termen scurtcedate‟‟

250 (500x0.5)

6(30). Societatea primeşte, pe baza bonului de comandă, o factură de la Ticket Service SRL reprezentând valoarea nominală a tichetelor de masă solicitate la care se adaugă valoarea

imprimatelor.Valoarea unui tichet este de 9,35 lei/bucată iar cantitatea este de 400 tichete. Valoarea imprimatelor este de 50 lei + TVA 24%. Factura se achită din contul de la bancă cu ordin de plată. Toate tichetele achiziţionate sunt distribuite salariaţilor. REZOLVARE:

Se plateste valoarea comenzii tichete de masa la Ticket Service SRL

409,,Furnizori debitori‟‟

=5121,,Conturi la banci in lei „‟

3802

Se inregistreaza facturea de tichete de masa

% =401,,Furnizori „‟

3802

5328,,Alte valori

3740

628

,,Alte cheltuieli cu serviciile executatede terti 50




12

Se plateste stinge datoria furnizorului cu avansul

401,,Furnizori‟‟

=409,,Furnizori debitori‟‟‟

3802

Se distribuie tichetele si se trece pe cheltuliei contravaloarea (in aceeasi luna pentru care s-aucomandat)

642

,,Cheltuieli cu tichetele de masaacordate salariatilor‟‟ =

5328

,,Alte valori 3740

GRUPA II - Categoria II – Auditul statutar al situatiilor financiare

1.(1.) Obligaţiile etice ale expertului contabil în cursul unei misiuni de consultanţă fiscală.

Obligatiile etice ale EC si CA, salariati sunt :-sa aiba o conduita morala si profesionala corespunzatoare functiei si postului care il detine.-sa respecte sistemul relational de subordonare impus prin ROI ( regulament de organizareinterioara ) si ROF ( regulament de organizare si functionare )- sa respecte programul de lucru- sa-si indeplineasca sarcinile ce ii revin prin fisa postului

Obligatii etice ale profesionistilor contabili angajati:- sa vegheze asupra colegilor, ajutandu-i sa isi dezvolte si pastreze rationamentul

profesional referitor la probleme contabile si de etica- datoreaza loialitate atat angajatorului cat si profesiei lor

- profesionistul contabil nu trebuie sa induca in eroare angajatorul sau despre gradul de pregatire sau experineta pe care le detine- sa prezinte informatia financiar in intregime, cu onestitate, in mod profesionist astfelinacat sa fie inteleasa in contextul ei

Conflictul de loialitate15.1. Profesionistii contabili angajati datoreaza loialitatea, atat angajatorului lor, cat si

profesiei lor, si uneori pot aparea situatii conflictuale intre cei doi. Prioritatea fireasca a unuiangajat trebuie sa fie aceea de a respecta atat obiectivele legitime si etice ale entitatii in carelucreaza, cat si regulile si procedurile redactate pentru sustinerea lor. In orice caz, unuiangajat, in mod legitim nu i se poate cere:sa incalce legea;sa incalce regulile si standardele profesiei;



sa minta sau sa induca in eroare (inclusiv prin tacere) pe cei care actioneaza ca auditori innumele angajatorului;sa isi puna numele sau sa fie asociat la o raportare care practic denatureaza faptele.15.2 Diferentele de opinie despre rationamentul profesional al profesionistului contabil

privind contabilitatea sau de respectare a eticii, trebuie prezentate si rezolvate in cadrul

entitatii angajatului, initial cu persoana ierarhic imediat superioara si posibil cu urmatoarea. Incazul unor probleme semnificative de etica nerezolvate, acestea se analizeaza cu persoaneledin conducerea superioara sau cu consiliul de administratie.15.3. Daca profesionistii contabili angajati nu pot rezolva vreo problema implicand unconflict intre angajatorii lor si cerintele profesionale, dupa eliminarea celorlalte posibilitati, nu

pot avea alta solutie decat sa recurga la demisie. Angajatii trebuie sa expuna angajatoruluimotivele acestei actiuni, dar datoria lor de confidentialitate exclude in mod normal sacomunice problema respectiva si altora (fara o aprobare legala sau profesionala pentru aactiona in acest fel).15.4. Pentru alte instructiuni si consideratii, vezi Sectiunea 2, Solutionarea conflictelor deetica.

Sprijinirea colegilor angajatiUn profesionist contabil angajat, indeosebi unul care exercita o autoritate asupra celorlalti,trebuie sa vegheze asupra colegilor ajutandu-i sa isi dezvolte si pastreze rationamentul

profesional referitor la problemele contabile si de etica si trebuie sa analizeze in mod profesional diferentele de opinie cu acestia.Competenta profesionalaUnui profesionist contabil angajat in industrie, comert, sectorul public sau invatamant i se

poate cere sa execute servicii semnificative pentru care insa nu are suficienta pregatire sauexperienta. Cand executa asemenea lucrari, profesionistul contabil nu trebuie sa induca ineroare angajatorul sau despre gradul de pregatire sau experienta pe care le detine; daca estecazul, se va cere asistenta adecvata si parerea unui expert.Prezentarea informatiilor18.1. Se asteapta ca profesionistul contabil angajat sa prezinte informatia financiara inintregime, cu onestitate, in mod profesionist si astfel incat sa fie inteleasa in contextul ei.18.2. Informatia financiara si ne-financiara trebuie pastrate intr-o maniera care sa descrie clarnatura adevarata a tranzactiilor comerciale, activelor si pasivelor, sa clasifice si sa inregistrezeintrarile cronologic si de o maniera adecvata, iar profesionistii contabili trebuie sa faca tot cele sta in putinta pentru respectarea acestei cerinte.In cursul unei misiuni de consultanta fiscala expertul contabil trebuie:- sa respecte principiul independetei- sa respecte legislatia fiscala in domeniu

- sa ajute clientul la interpretarea legii in favoarea sa.

2.(2.) Cum explicaţi responsabilităţile etice ale altor profesionişti utilizaţi în cadrul unei misiuni de audit

de bază?

O particularitate esenţială a profesioniştilor contabili se referă la asumarea responsabilităţii de a acţiona în interes public. Acest lucru presupune din partea unui profesionist contabil în general, şi a auditorului financiar în special de a-şi asuma responsabilitatea în ceea ce priveşte asigurarea conformităţii cu cele cinci principii fundamentale de etică. Pentru contabilii şi auditorii

din întreaga lume :• Nu contează cultura



• Nu contează din ce regiune provin • Nu contează dacă vin dintr -o economie dezvoltată sau în curs de dezvoltare au acelaşi numitor comun : Încrederea Publică

3.(4.) Explicaţi scopul şi obiectivele controlului de calitate a serviciilor de audit. Controlul de calitatela nivelul organismului profesional.

Scopul controlului calitatii este de a stabili standarde si de afurniza instructiuni privind:- politicile si procedurile unei firme de audit referitoare la activitatea de audit in general- proceduri referitoare la munca delegata asistentilor pentru un audit individualObiectivele politicilor de control al calitatii vor incorpora urmatoarele:- cerintele profesioanle- aptitudini si competente- repartizare - actvitatea de audit este repartizata personalului cu grad de instruiretehnica si experienta profesionala ceruta in circumstantele date- delegare - indrumare, supraveghere si revizuire la toate nivelurile astfel incat sa seasigure rezonabilitatea activitatii desfasurate

- consultare - consultanta ori de cate ori e necesar, in cadrul sau in afara firemei cu persoane competente- acceptarea si pastrarea clientilor - evaluarea potentialilor clienti si verificarea celorexistentei- monitorizare - se monitorizeaza gradul de adecvare continuu si eficacitateaoperationala a politicilor si procedurilor de control al calitatiiControlul de calitate reprezinta un ansamblu de masuri luate de organismeleprofesionale, care vizeaza analiza modului de organizare si functionare a unuicabinet si aprecierea modului de aplicare în cadrul cabinetului a standardelorinternationale si a normelor profesionale emise de aceste organisme.Obiective urmarite prin controlul de calitate se refera la:

- oferirea catre public a unei bune perceptii despre calitatea serviciilor;- armonizarea comportamentelor profesionale ale membrilor;- contribuirea la buna organizare a cabinetelor si la perfectionarea metodelor delucru;- aprecierea modului de aplicare a regulilor si normelor profesionale;- dezvoltarea solidaritatii în rândul profesiei, prin favorizarea contactelor dintrecolegi, apropierea si respectul profesionistilor fata de organismul profesional.Principiile fundamentale care stau la baza organizarii controlului de calitate sunt:universalitatea, confidentialitatea, colegialitatea, adaptarea controlului si urmarirea. Activitatea de control al calitatii poate fi organizata si exercitata în doua metode:controale colegiale si controale prin personal angajat, ambele metode fiind

echivalente.

4.(5.) Controlul de calitate la nivelul cabinetului de audit. Rolul şi importanţa dosarului exerciţiului. Standardul International de Audit (ISA) nr. 220 stabileste procedurile si principiilefundamentale precum si modalitatile lor de aplicare cu privire la controlul de calitate si înmod deosebit, la politicile si procedurile folosite de unn cabinet în lucrarile de audit si la

procedurile referitoare la lucrarile încredintate unor colaboratori ai auditorului. Natura, calendarul si întinderea politicilor si procedurilor de control de calitate ale unuicabinet sau societate depind de numerosi factori ca: felul si importanta activitatii sale,

dispersia geografica, nivelul de organizare, costuri etc.



Obiectivele politicilor de control de calitate adoptate de catre un cabinet sau o societate sunturmatoarele:- exigentele profesionale: personalul cabinetului sau al societatii trebuie sa se conformeze

principiilor de independenta, integritate, obiectivitate, confidentialitate si profesionalism,înscrise în Codul etic;

- aptitudini si competente: nivelul de instruire si formare al personalului cabinetului sausocietatii permite acestuia sa se achite în mod corect si complet de sarcinile pe care le primeste în cadrul unei misiuni de audit;- repartizarea lucrarilor: lucrarile de audit vor fi încredintate personalului care dispune de

pregatirea si experienta necesara;- delegarea : conducerea, supervizarea si revederea lucrarilor realizate la toate esantioanele

permit obtinerea unei asigurari rezonabile ca lucrarile efectuate raspund normelor de calitatestabilite.Dosarul exercitiului cuprinde toate elementele unei misiuni, a caror utilitate nu depasesteexercitiul controlat; el permite ansamblarea tuturor lucrarilor, de la organizarea misiunii lasinteza si formularea raportului.

Dosarul exercitiului este indispensabil pentru:- mai buna organizare si control ale misiunii;- documentarea lucrarilor efectuate, deciziilor luate si asigurarea ca programul s-a derulatfara omisiuni;- înlesnirea muncii în echipa si supervizarea lucrarilor date la colaboratori;- justificarea opiniei emise si redactarea raportului.

GRUPA II - Categoria IV –

Evaluarea intreprinderilor 1. (32.) Aveti urmãtoarele informatii despre întreprindere: cheltuieli de înfiintare 5.000; licente

10.000; clãdiri 50.000; echipamente 100.000; stocuri 200.000; creante 300.000; bãnci 10.000; venituri în avans 80.000; capital social 125.000; rezerve 5.000; furnizori 250.000; împrumuturi bancare150.000 (din care 75.000 pe termen lung); provizioane pentru riscuri si cheltuieli 65.000.Eliberati bilantul contabil în principalele sale mase, bilantul financiar si bilantul functional, si explicatirolul acestora în cadrul diagnosticului de evaluare.

Bilant contabil

Cheltuieli de infiintare 5.000Licente 10.000

Cladiri 50.000Echipamente 100.000Stocuri 200.000Creante 300.000Banci 10.000TOTAL ACTIV 675.000

Venituri in avans 80.000Capital social 125.000Rezerve 5.000Furnizori 250.000Imprumuturi bancare (din care pe termenlung 75.000)

150.000

Provizioane 65.000



TOTAL PASIV 675.000

Bilant functional

ACTIV 270.000 PASIV 270.000

Functia de investitii = Fonduri proprii origine esterna 130.000Imobilizari brute 165.000

Functia exploatare NFR 95.000 Fonduri proprii origine interna 65.000

Trezorerie 10.000 Datorii financiare 75.000Bilant financiar

Capitaluri permanente = 130.000+75.000+65.000 =270.000FR = IV-I = 270.000-165.000 =205T = III-VI = 10 – 75.000=-65.000

NFR = II – V = 500.000-330.000=170.000

Activ imobilizat 165.000 Capitaluri permanente 270.000

Stocuri, creante 500.000 Datorii nefinanciare 330.000

Disponibil si alte valori mob 10.000 Datorii fin pe termen lung 75.000de plasament

675.000 675.000

2. (33.) Determinati activul net corijat al unei întreprinderi, prin ambele metode, cunoscândurmãtoarele elemente din bilantul economic al acesteia: casa 10.000; banca 150.000; cheltuieli de înfiintare 15.000; clãdiri 200.000; echipamente 250.000; stocuri 300.000; furnizori 400.000; creditori80.000; împrumuturi bancare t.l. 200.000; capital social 100.000; reserve 10.000; venituri anticipate80.000; profit 55.000.

A CORECTII ANC P CORECTII ANC

CH DE INFIINTARE-15.000

CLADIRI 200.000

ECHPAMENTE – 250.000

STOCURI – 300.000

CASA – 10.000 BANCA – 150.000

-15000 0

200000

250000

300000

10000 150000

K SOCIAL – 100.000

REZERVE – 10.000

PROFIT - 55.000

FURNIZORI – 400.000

IMPR BANC. TL – 200.000 CREDITORI – 80000

V ANTICIPATE – 80.000

DIFERENTE DIN CRECTII

+80.000

-80.000

-15000

100000

10000

55000

480000

200000

800000

-15000

TOTAL 925.000 -15000 910000 TOTAL 925000 -15000 910000

Met aditiva

ANC = Kpr + / - Dif din corectii

Kpr = Ksoc + rezerve + profit – 165000

Dif din corectii – 15000

ANC = 165000-15000 = 150000

Met substractiva



lei/acţiune 1.404acţiunianulate

1.404 acţiuni anulate x 5 lei/acţiune = 7.020 lei - Cost de achiziţie acţiuni deţinute 1.000 acţiuni x 6 lei/acţiune = 6.000lei = Prima de fuziune 2 = 1.020 lei

Prima de fuziune = 29.484 lei + 1.020 lei = 30.504 lei

GRUPA II - Categoria X – Organizarea auditului si controlul intern al intreprinderii

1. (20.) Comentaţi definiţia auditului intern

Auditorul intern este o persoana fizica ori juridica, salariat al entitãtiiauditate,respectiv angajat prin contract; cantonat initial în misiuni legate de bunacalitate a informatiilor financiare, astãzi, auditorul intern se ocupã din ce în ce maimult de misiuni de audit operational, de verificarea existentei, a gradului de

adecvare si a modului de aplicare a procedurilor interne în toate sectoarele si petoate functiile întreprinderii.

GRUPA III - Categoria III – Expertize contabile

1. (4.) Marius este expert contabil judiciar debutant. El a primit cu bucurie prima sa numire încalitate de expert contabil judiciar într-un dosar civil. Dilema sa este care este locul cel maiindicat pentru citarea părţilor. Argumentaţi răspunsul.

2. (5.) Alexandru, aflat la prima sa expertiză judiciară de natură civilă, a constatat după

studierea dosarului, că pentru e exprima o opinie motivată, mai sunt necesare documente cu caracter financiar-contabil. Dilema sa este cum ar trebui să procedeze. Argumentaţi răspunsul.

3. (19.) Explicati principiul confidentialitatii?

RASPUNS:Confidentialitatea este stricta, in afara de cazul in care a primit o autorizatie speciala de adivulga informatiile sau in caz de obligatii legale sau profesionale.Profesionistii contabili trebuie sa se asigure ca persoanele angajate sub orice forma -subalterni saucolaboratori- respecta aceleasi reguli de confidentialitate.Confidenfialitatea se refera numai la divulgarea informatiilor; ea implica, de asemenea, faptul ca

informatiile primite nu sunt folosite de profesionistul contabil in beneficiul sau personal sau al unuitert.Acest principiu nu se aplica divulgarii informatiilor care permit profesionistului contabil saindeplineasca obligatiile sale, stabilite prin normele profesionale.In interesul public si al profesiunii, normele profesionale trebuie sa defineasca conceptul deconfidentialitate si sa furnizeze o orientare asupra naturii si intinderii obligatiilor legate deconfidentialitate si asupra circumstantelor in care divulgarea de informatii primite in cursul exercitariiunei misiuni trebuie autorizata sau ceruta.Obligatiile de confidenfialitate sau secret profesional sunt inscrise in legislatia fiecarei tari.Pentru a stabili daca informatiile confidentiale pot fi divulgate, trebuie avute in vedere urmatoareleaspecte (cu titlu de exemple):

a) cand divulgarea este autorizata de client: daca interesele tuturor partilor (cu deosebire terti) pot filezate;



b) cand divulgarea este ceruta de lege sau cand exista obligatii profesionale de divulgare:- profesionistul trebuie sa faca apel la judecata sa, pentru a determina tipul de informatii care

pot fi divulgate; trebuie sa se evite situatiile care implica fapte sau opinii nejustificate sau nejustificabile;- profesionistul trebuie sa se asigure ca persoanele care primesc informatiile sunt destinatarii corecti aiunor astfel de informatii, adica cu abilitati sa primeasca astfel de informatii;

- profesionistul trebuie sa stabileasca daca divulgarea si conse-cinfele acesteia implicaresponsabilitatea sa.Se recomanda, in toate aceste cazuri, consultarea organismului profesional si/sau a unui avocat.

GRUPA III - Categoria VII –

Studii de fezabilitate

1. ( 31.) Un proiect investiţional, cu o valoare totală a investiţiei de 15.000 lei şi cu o rată deactualizare de 20% prezintă următoarea structură a fluxurilor de numerar:

An Costinvestiţie

Costuri deexploatare

Totalcost

Total încasări

0 15.000 15.0001 6.420 6.420 9.4402 6.620 6.620 9.640

3 7.500 7.500 10.7004 6.500 6.500 11.7005 8.500 8.500 22.700

TOTAL 11.445 35.540 50.540 64.180

Calculaţi valoarea actualizată netă şi apreciaţi fezabilitatea investiţională prin intermediulacestui indicator.

GRUPA III - Categoria VIII – Analiza-diagnostic a intreprinderii

1. (3.) Analizaţi nivelul fondului de rulment, al necesarului de fond de rulment şi al trezoreriei

pentru o întreprindere din domeniul industriei prelucrătoare care prezintă următoarele informaţiibilanţiere:

Indicator 31.12.n

Imobilizări 100.000

Stocuri 20.000

Creante 40.000

Disponibilităţi 5.000

Capitaluri proprii 65.000

Datorii mai mari de un an 50.000

Datorii de exploatare 47.000

Datorii bancare pe termen foarte scurt 3.000



sub rezerva existentei unui flux de lichiditati corespunzator (care sa permita pe viitorsuportarea serviciilor datoriei).

2. (12.) Calculaţi şi interpretaţi rata stabilităţii financiare şi rata autonomiei financiare pentru o întreprindere din domeniul industriei prelucrătoare care prezintă următoarele informaţii bilanţiere:

Indicator 31.12.n

Imobilizări 100.000

Stocuri 20.000

Creante 40.000

Disponibilităţi 5.000

Capitaluri proprii 65.000

Datorii mai mari de un an 50.000

Datorii de exploatare 47.000

Datorii bancare pe termen foarte scurt 3.000

Rezolvare:

1. Lichiditatea generala = (20.000 + 40.000+5000) / (47.000+3.000) = 65.000 / 50.000 = 1,3

2. Lichiditatea curenta = (40.000+5000) / (47.000+3.000) = 45.000 / 50.000 = 0,9

3. FR = capitaluri proprii + datorii pe termen lung - imobilizari neteFR = 65.000 + 50.000 - 100.000 = 15.000

Fondul de rulment propriu = Capitaluri proprii – Active pe termen lung (imobilizari)= 65.000 – 100.000 = -35.000

Fondul de rulment imprumutat = Fondul de rulment – Fondul de rulment propriu= 15.000 – (- 35.000) = 50.000

4. NFR = stoc + creante - datorii de exploatare NFR = 20.000 + 40.000 – 47.000 = 13.000

5. TN = FR - NFRTN = 15.000 – 13.000 = 2.000

5.000 – 3.000 = 2.000

6. SN = active totale – datorii totale =SN = 165.000 – 100.000 = 65.000

Situatia neta calculata ca diferenta intre activul total si datoriile totale contractate (65.000)da o prima evaluare (contabila) a intreprinderii la data inchiderii exercitiului.Aceastã ecuatie fundamentalã a bilantului redã averea netã a actionarilor, activul este angajatîn datorii. Situatia neta arata o buna gestionare a resurselor firmei.

Activul societatii este finantat in proportie de 39 % din capital propriu, 70% din fonduri proprii si atrase pe termen lung si 30% din resurse pe termen scurt. Fondul de rulment pozitiv

asigura echilibrul financiar si implicit lichiditatea firmei pe termen scurt. Trezoreria neta dinactivitatea firmei degaja un surplus de numerar. Daca aceasta situatie se mentine mai multe



exercitii financiare sucesive inseamna ca firma are o rentabilitate economica buna dar si posibilitatea plasarii rentabile a disponibilului banesc pentru a isi intari pozitia financiara.

Rata autonomiei financiare = Capital propriu/Capital permanent = 65.000/115.000/100 =56,5% este ridicata si garanteaza autonomia financiara viitoare.

GRUPA IV - Categoria VI – Administrarea si lichidarea intreprinderilor

1. (6.) Identificaţi balanţa de verificare a unei firme pe care consideraţi că o supuneţi lichidării. Parcurgeţi fazele contabile ale lichidării: - inventariere (inclusiv evaluarea tuturor activelor/datoriilor şi stabilirea precisă a datoriilor); - valorificarea bunurilor din activul firmei, prin vînzare: vor fi cel puţin trei categorii de imobilizări(amortizabile şi neamortizabile), stocuri diverse (materii prime, consumabile, produse, mărfuri…),recuperări de creanţe (cu şi fără acordare de reduceri comerciale/financiare); - plata datoriilor: se poate opta pentru situaţia în care firma are destui bani pentru aceasta sau nu;

- stingerea unor conturi de provizioane şi a cel puţin unei categorii de ajustări pentru depreciere;- închiderea capitalurilor proprii care includ cel puţin capital social (din aporturi şi din profituri nete),rezerva legală, rezervă din reevaluare şi rezultat reportat. Se cere prezentarea calculelor şi a formulelor contabile aferente întregii operaţiuni de lichidare.

Rezolvare

30.06.2014A. Active imobilizate

Echipament tehnologic ct 2131 (valoare bruta) 1787 Aparate si instalatii de masura ct 2132 (valoare bruta) 10940

Mobilier ct 214 (valoare bruta) 16542 Amortizare echipament th si aparate de masura ct 2813 -12461 Amortizare mobilier ct 2814 -9979Total active imobilizate (valoare neta) 6829B. Active circulante

Marfuri (ct 371) 900 Ajustari pentru deprecierea marfurilor (ct 397) -100Creante 887Conturi la banci (ct 5121) 55total active circulante 1742C. Cheltuieli in avans 0

D. Datorii ce trebuie platite in mai putin de 1 anFurnizori 857E. Active circulante nete (B+C-D-I) 885F. Total active minus obligatii curente (A+E) 7714G. Datorii ce trebuie platite in mai mult de 1 an (ct4551) 311697H. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli (ct 151) 5000I. Venituri in avans 0 j. Capital si rezerve

Capital subscris si varsat (ct 1012) 200Rezerve ct 1061, 1068) 0Rezultat reportat (ct 1171) -298200

Profit sau pierdere (ct 121) -10983



1. Valorificare imobilizari corporale si marfuria) echipamentelor tehnologice :

461 = % 2487583 2004427 48

-scaderea din evidenta a echipamentelor tehnologice% = 2131 17872813 15216583 266

b) aparate si instalatii de masura

461 = % 1247583 100

4427 24

scadere din evidenta aparate si instalatii de masura

2813= 2131 10.940

c) mobilier, aparatura birotica

461 = % 6.2007583 5.0004427 1.200

-scadere din evidenta mobilier% = 2131 16.5412813 9.9796583 6.562

-incasarea contravalorii imobilizari corporale5121 = 461 6.572- inchiderea contului 75837583 = 121 5.300

- inchiderea contului 6583121 = 6583 6.828

d) marfa

4111 = % 1.240707 1.0004427 240- incasarea contravalorii marfurilor vandute5121 = 4111 1.240- scaderea din gestiune a marfurilor vandute

607 = 371 900-anularea deprecierii



1061 0 76 0 76 76

117 0 1100,01 0 1100,01 1100,01

121 23427,58 0 2500

25927,58 0 25927,58

401 921,68 921,68 2500 2500

3421,68 3421,68 0

5311 9748,43 0 2500

9748,43 2500 7248,43

622 3527 3527 2500

2500

6027 6027 TOTAL 33176,01 33176,01 7500 7500

45124,69 45124,69 33176,01 33176,01

Operatiuni de partaj

acoperire pierdere % 121 25927,58117 1100,01

1061 761012 24751,57

Partajul intre asociati a sumelorramase 1012 456 7248,43

restituit asociatilor diferentacapital % 5311 7248,43 Asociat X 30% 456,1 2174,53

Asociat Z SRL 70% 456,2 5073,90

cont rulaj precedent rulaj luna total sume sold

debit credit debit credit debit credit debit credit 1012 0 32000 32000

32000 32000 0 0

1061 0 76 76

76 76 0 0

117 0 1100,01 1100,01

1100,01 1100,01 0 0

121 25927,58 0 25927,58

25927,58 25927,58 0 0

456 7248,43 7248,43

7248,43 7248,43 0 0

5311 7248,43 0 7248,43

7248,43 7248,43 0 0

TOTAL 33176,01 33176,01 40424,44 40424,44

45124,69 45124,69 0 0

GRUPA V - Categoria IX – Consultanta fiscala acordata contribuabililor

1. (212.) S.C. Alfa S.R.L, cu sediul în Târgovişte, România, înregistrată în scopuri de TVA înRomânia conform art 153 livrează către ABC cu sediul în Ungaria, înregistrată în scop de TVA înUngaria, ciuperci în valoare de 5.000 euro, fără TVA. Ciupercile sunt transportate din România înUngaria de către ABC. Curs de schimb 1 euro = 4,3 lei. Analizaţi operaţiunea din punctul de vedere allui Alfa, stabilind şi ce obligaţii are din punctul de vedere al TVA.

2. (226.) O persoană juridică, înregistrată în scop de TVA care activează în domeniulproductiei de mobilier realizeaza in luna iunie urmatoarele operatiuni:-achizitie de masa lemnoasa pe picior utilizata ca materie prima 850.000 lei, preţ fără TVA; -achizitii de materiale consumabile 250.000 lei, preţ fără TVA; -inregistrarea de facturipentru cazarea personalului trimis in delegatie 25.000 lei, pret fara TVA;-achizitionarea de produse alcoolice si de tutun destinate activitatii de protocol 15.000 lei, pret fara

TVA;-livrarea de produse finite(mobilier) 1.450.000 lei, pret cu TVA.



Toate operatiunile se desfasoara in România, furnizorii si clientii fiind persoane inregistrate in scop deTVA in Romania.a) Determinati TVA aferenta lunii iunie;b) Stiind ca la sfârşitul lunii mai societatea raportase TVA de recuperat în valoare de 2.500 lei,determinati care este valoarea TVA pe care societatea o datoreaza catre bugetul statului la sfârşitullunii iunie.

3. (231) Prezentaţi momentul exigibilităţii accizelor în cazul produselor supuse accizelor armonizate.

4. (237) Un agent economic produce 20.000 pachete de tigarete a 20 tigarete fiecare. Pretulmaxim cu amnuntul declarat de agentul economic este de 15 lei/pachet. Determinati acciza totalastiind ca acciza unitara este de 51,49 euro/1.000 tigarete, cursul de schimb este de 4,5223 lei/euro,acciza ad valorem este de 19% iar acciza minima este de 79 Euro/1.000 tigarete.

GRUPA V - Categoria XII –

Doctrina si deontologie profesionala

1. Care sunt activitatile profesiei contabile care pot fi efectuate potrivit OG 65/1994 ?

2. Care sunt conditiile pentru ca o societate comerciala sa devina si societate comercialamembra C.E.C.C.A.R. ?

3. Enumerati 5 (cinci) abateri disciplinare care pot fi sanctionate de Comisia de disciplina a filialei

4. Aria de cuprindere a auditului de calitate

5. Care sunt organele alese (colective) ale Corpului ?

lucrare stagiu anul ii oct 2014

Documents