SR EN 15050Octombrie 2007

PRODUSE PREFABRICATE DIN BETONELEMENTE PENTRU PODURI

1 Domeniul de aplicare

Acest Standard European se aplica elementelor structurale prefabricate produse in fabrica si folosite la constructia podurilor, de exemplu elementele tablierului, culeilor, elementelor pentru pile si arce(bolti) prefabricate.

Se iau in considerare elemente de beton cu greutati normale, atat armate cat si pretensionate; ele pot fi folosite la poduri de sosea,de cale ferata si pasarele.

Elementele tablierului includ atat elemente unice din care poate fi alcatuit tablierul (grinzi, placi, elemente celulare sau cu nervuri) cat si elemente care consista dintr-un singur segment pentru intreg tablierul.

Elementele pentru culei sunt elemente pre-fabricate care pot suporta actiuni verticale si orizontale aplicate asupra tablierului si presiunea pamantului datorita materialului de umplutura.

Elementele pilelor pot fi un segment al pilei sau, daca au inaltimi mici, intreaga pila.

Unele exemple ale elementelor de care ne vom ocupa sunt prezentate in Anexa A.

De asemenea se iau in considerare aspectele legate de durabilitate.

Acest Standard European face referire la elementele prefabricate produse in fabrica sau in apropierea locului de punere in opera intr-o zona protejata de conditiile meteorologice nefavorabile. Se presupune ca si atunci cand elementele nu sunt produse intr-o fabrica, conditiile de productie asigura acelasi nivel de control al calitatii ca si cand ar fi produse intr-o fabrica. Se presupune ca locul productiei este protejat de ploaie, soare si vant.

Unele dintre elemente sunt tratate si in alte Standarde Europene (de ex. Grinzile, dalele). Acest Standard European acopera aspectele specifice legate de folosirea acestor elemente in constructiile de poduri.

Pilotii de fundatii, parapetii, stalpii de protectie, peretii de sprijin si podetele casetate sunt inafara sferei de aplicare al acestui Standard European.

2 Referinte normative

Urmatoarele documente de referinta sunt indispensabile aplicarii acestui document. Pentru referintele datate, doar editia citata se aplica. Pentru referintele nedatate, se va aplica ultima editie a documentului la care s-a facut referire (cu includerea tuturor amendamentelor).

EN 206-1, Beton – Partea 1: Specificatie, performanta, productie si conformitate

EN 1992-1-1:2004, Eurocod 2: Proiectarea structurilor din beton – Partea 1-1: Reguli generale si reguli cu privire la cladiri

EN 1992-1-2, Eurocod 2: Proiectarea structurilor din beton – Partea 1-2: Reguli generale – Calculul comportarii la foc

EN 1992-2:2005, Eurocod 2 – Proiectarea structurilor de beton – Poduri de beton - Proiectare şi prevederi constructive

EN – 13369:2004, Reguli comune pentru produse prefabricate de beton

3 Termeni si definitii

In scopul realizarii acestui document, se aplica urmatorii termeni si definitii prezentate in EN 1992-1-1:2004 si EN 13369:2004 si cele care urmeaza:

3.1.Podlucrari de constructii de inginerie civila care sustin o cale de transport deasupra unui obstacol natural sau o linie de comunicatii

3.2. CuleeElement de sustinere de la capatul unui pod

NOTA Trebuie sa se faca distinctia intre culeile masive si cele elastice cand este relevant.

3.3.PilaElement de infrastructura care formeaza reazemul intermediar al podului,situat sub tablier

3.4. Aparat de reazemAparat structural situat intre tablier si o culee sau pila a podului si transfera incarcaturile de la tablier catre culee sau pila

3.5. Pretesionareefect permanent datorita fortelor controlate si/sau deformarilor controlate impuse asupra unei structuri

NOTA Vor fi distinse mai multe feluri de pretensionari ca fiind relevante (de exemplu pre-tensionare, post-tensionare cu toroane, pre-tensionare prin deformatie impusa la punctele de sprijin).

3.6. GabaritInaltimea libera disponibila circulatiei

3.7. Pod continuuPod cu o suprafata continua a tablierului prin deschideri intermediare adiacente, cu sau fara continuitate structurala

3.8. Placa dalajuluiPlaca din beton armat sau precomprimat folosita ca si cofraj permanent pentru betonul monolit cu care aceasta contribuie in general structural cand betonul monolit s-a intarit pentru a forma o placa compozita

3.9. Pod integralPod fara rosturi de dilatare nici intre deschiderile intermediare adiacente nici intre deschiderile finale si culei

3.10.AntretoazaGrinda care face mai rigid ansamblul constructiei (prefabricata sau monolita)

3.11.Grinda secundaraGrinda de sprijin secundara la un punct de sprijin intermediar sau final al tablierului

3.12.Moment de intindereMoment incovoietor care induce tensiune in fibrele intinse (moment pozitiv)

3.13.Moment de compresiuneMoment incovoietor care induce tensiune in fibrele comprimate (moment negativ)

3.14.

Unghiul de inclinareUnghiul dintre grinda secundara si o linie perpendiculara pe axa longitudinala a podului4 Cerinte

EN 13369:2004, se va aplica 4.1.

Pentru barele si sarmele amprentate referiti-va la EN 10080.

In cazul in care axa otelului de pretensionare este curba, deflectorii nu vor grava otelul de pretensionare nici nu vor cauza goluri semnificative in elementul de beton. Rezistenta otelului de pretensionare deviat nu va fi mai mica de 95% din cea dreapta.

4.2. Cerinte de productie

4.2.1. Generalitati

Productia elementelor prefabricate pentru poduri va fi conforma cu cerintele din EN 13369:2004, 4.2 si cu subclauza complemetara de mai jos. Pentru elementele de poduri se pot da alte valori decat cele prezentate in EN 13369:2004, 4.2.1.3 in functie de cerintele destinatiei lor dupa cum este indicat in documentele de proiectare.

4.2.3.2. Aplicarea pretensionarii

4.2.3.2.1 Generalitati

Daca transferul pretensionarii armaturii ancorate prin aderenta (pretensionare) nu este gradual, lunecarea, care inseamna scurtarea toronului dupa transferul fortei de pretensionare, va fi verificata dupa Anexa J.

Valorile masurate trebuie sa fie in conformitate cu valorile limita indicate in EN 13369:20044, 4.2.3.2.4.

Lunecarea masurata nu va fi folosita pentru a se determina lungimea de transmitere.

Verificarea nu se aplica toroanelor cu aderenta intrerupta.

4.2.3.3 Protectia capetelor toroanelor cu aderenta intrerupta

Cand capetele toroanelor cu aderenta intrerupta sunt protejate, trebuie sa fie folosit un material moale astfel incat daca grinda continua sa se scurteze, lungimea toroanelor cu aderenta intrerupta care nu se scurteaza odata cu grinda sa nu distruga protectia capetelor. Aceasta acoperire moale ( de ex. Invelis de spuma) ar trebui deasemenea folosit chiar si cand toronul urmeaza sa fie turnat in antretoaza.

4.3. Cerintele produsului finit

4.3.1 Caracteristici geometrice

4.3.1.1 Tolerante ale productiei

Deviatiile admise in 4.3.1.1 din EN 13369:2004 vor fi luate in considerare cu privire la caracteristicile geometrice.

Pentru grinzi si grinzile cheson se vor aplica indicatiile complementare din Tabelul 1.

Deviatiile permise indicate in Tabelul 1 sunt valorile limitatoare ale diferentei dintre valorile reale (masurate dupa cum se descrie in Clauza 5) si valorile teoretice prezentate in plansele de executie; deviatia permisa pentru oricare dimensiune nu va fi mai mica de 5 mm.

Tabel 1 – Deviatii admisibile (vedeti Figura 1)

Dimensiune Deviatie admisaInclinare verticala (v1, vezi Figura 1b) ± 0.015 h

Inclinare orizontala (v2, vezi Figura 1c)± 0.02 b sau ± 0.02 a (care este relevant)

Verticalitate (g, vezi Figura 1d) ±0.015 hDeviatie laterala (cu referire la axa teoretica) ± L/500Sageata sau incovoierea (cu referire la valoarea declarata evaluata luand in considerare varsta si istoricul incarcarilor elementului)

± 50% din valoarea declarata sau L/800(care e mai mare)

4.3.1.2 Deviatiile permise ale conectorilor si gaurilor

Deviatiile permise in pozitiile conectorilor si ale gaurilor (si ale unor detalii minore care nu afecteaza comportamentul structural) vor fi specificate in plansele producatorului.

Daca ii lipsesc unele specificatii, se va permite o deviatie de ± 30 mm pentru un singur conector sau gaura. Pentru pozitia mutuala dintr-un grup, deviatia permisa va fi de ± 5 mm.

4.3.1.3 Dimensiuni minime

Dimensiunile minime ale elementelor structurale sunt definite prin calcule structurale, prin furnizarea valorilor suplimentare cerute de EN 1992-1-1, EN 1992-2 si de prezentul Standard european.

NOTA Dimensiunile mai mari pot fi indicate de catre client sau de Legislatia Nationala cu privire la clima si la mediu.

4.3.2 Caracteristicile suprafetei

Aspectul exterior al fiecarui element prefabricat va fi verificat la momentul decofrarii pentru a descoperi defectele vizibile, precum golurile, defecte de suprafata, fisurile etc., cu referire la J.4 din EN 13369:2004.

Defectele cu importanta scazuta pot fi tratate dupa transferul pretensionarii, de preferinta folosind mortar contractie redusa , dupa curatirea in prealabil a zonei cu defecte.

Fisurile perpendiculare sau aproape perpendiculare pe directia pretensionarii, detectate inaintea transferului si care nu depasesc 0.2mm deschidere, nu vor fi luate in considerare.

Adanciturile mai mari de 8 mm (5 mm pentru suprafetele externe ale grinzilor marginale sau suprafetele superioare ale talpilor inferioare) trebuie umplute folosind un mortar corespunzator avand o rezistenta care sa nu fie mai mica decat cea a betonului elementului prefabricat. Oricum, prezenta adanciturilor mai mari de 15 mm pot fi un semn al unei compactari proaste a betonului. In acest caz, si daca este permis de catre client, se pot face reparatii doar dupa ce este facuta o evaluare tehnica a problemei si a gravitatii ei.

Aspectul elementelor este considerat acceptabil daca nu apar segregari, capete rupte sau prea multe goluri de suprafata; fisurile trebuie evaluate fiecare caz in parte.

Metodele de verificare a caracteristicilor de suprafata impreuna cu procedurile de reparatii vor fi definite clar in cadrul sistemului de calitate si vor include orice cerinta a specificatiilor (sau a cumparatorului).

Pentru o descriere detailata a sistemului de control al productiei in fabrica in cadrul unui sistem al calitatii, vedeti Clauza 6 din EN 13369:2004.

4.3.3 Rezistenta mecanica

4.3.3.1 Generalitati

4.3.3 din EN 13369:2004 se va aplica impreuna cu subclauzele complementare care urmeaza.

4.3.3.2 Armarea cu forfecare minima

Doar elementele care sunt in conformitate cu armarea cu forfecare minima pentru inimi si talpi in conformitate cu 9.2.2 din EN 1992-2:2005 vor fi folosite in tablierele podurilor, cu singura exceptie a placilor solide si a grinzilor umplute cu sau fara acoperire monolita sau sub incidenta proiectului specific al clientului permis in anumite aplicatii sau in cazul factorului dinamic redus (poduri pentru pietoni sau vehicule usoare).

4.3.3.3 Rosturile structurale care transmit forfecare longitudinala

Pentru a defini caracteristicile elementelor, rosturile structurale care transmit forfecare longitudinala intre betoanele prefabricate si cele monolite se vor conforma cu 6.2.5 din EN 1992-1-1:2004 si cu urmatoarele cerinte suplimentare.

Suprafetele de separare de tipul „foarte netede” dupa EN 1992-1-1:2004, 6.2.5 (2) nu vor fi luate in considerare pentru transmiterea forfecarii.

Pentru rosturile dintre suprafetele de beton turnate in doua etape, clasificarea suprafetei se aplica suprafetei in care se toarna betonul din a doua etapa.

Rezistenta la forfecare proiectata pe zona de proiectare unitara este data de ecuatia 6.2.5 din EN 1992-1-1:2004; rezistenta la forfecare este calculata in conformitate cu 6.2.5 din EN 1992-1-1:2004 si 6.2.5 din EN 1992-2:2005 in care:

- zonele suprafetei de contact unde latimea de contact este mai mica de 20 mm sau mai mica decat diametrul maxim al agregatelor sau unde adancimea minima a invelisului este mai mica de 30 mm atunci nu va fi luata in considerare;

- sub incarcari repetate, pentru verificarea la oboseala se va aplica 6.2.5 (105) din EN 1992-2:2005.

La elementele unde este importanta contractarea diferentiala, trebuie sa fie luate in considerare eforturile de forfecare induse de aceasta. Marginile libere fara armatura sau cu cantitati mici de armatura merita o atentie deosebita.

Cand betonul monolit va fi in totalitate cofrat pe elementul prefabricat, de exemplu ca si in Figura A.1 f iar efortul in suprafata de separare va fi mai mic de (0.5 c .fctd) nu este

ceruta armarea minima de-a lungul suprafetei de separare. Va fi furnizata o armare minima pentru forfecarea verticala si forfecarea talpii din elementele prefabricate.

4.3.4 Rezistenta si reactia la foc

Cand verificarea rezistentei la foc este ceruta sau este necesara din cauza unor situatii deosebite, se vor aplica procedurile exprimate in 4.3.4 din EN 13369:2004.

4.3.5 Proprietati acustice

De obicei nu sunt relevante pentru elementele prefabricate pentru poduri.

Daca este relevant, se va aplica 4.3.5 din EN 13369:2004.

4.3.6 Proprietati termice

De obicei nu sunt relevante pentru elementele prefabricate pentru poduri.

Daca este relevant, se va aplica 4.3.6 din EN 13369:2004.

4.3.7 Durabilitate

Se va aplica 4.3.7 din EN 13369:2004.

Un ghid cu privire la conditile de mediu este prezentat in Anexa H.

Acoperirea minima cu beton va fi marita cu valoarea abaterii (Δc), care pentru elementele prefabricate poate fi cuprinsa in limitele 5≤ Δc≤10mm in functie de standardul de lucru si de control al calitatii.

4.3.8 Alte cerinte

Se va aplica 4.3.8 din EN 13369:2004.

Daca elementele prefabricate sunt depozitate inainte de tensionare si injectare, se va acorda o mare atentie pentru a evita coroziunea cablurilor si patrunderea apei in interiorul canalului.

5 Metode de incercare

5.1 Incercari pe beton

Testele pe beton vor fi efectuate conform procedurilor indicate in EN 13369. Pentru cerintele care nu sunt acoperite de EN 13369, se va aplica EN 206-1.

5.2 Masurarea dimensiunilor si caracteristicilor de suprafata

5.2.1 Generalitati

Cand se cere masurarea dimensiunilor, acestea se vor efectua dupa procedurile indicate in EN 13369.

Producatorul trebuie sa faca masuratori la o perioada standard dupa turnare si sa inregistreze aceasta perioada.

Masurile vor fi luate de catre oamenii calificati; in timpul masuratorilor elementele vor fi rezemate de preferinta in acelasi fel ca si in structura; daca nu este posibil, efectele suportului vor fi luate in considerare.

5.2.2 Grinzi

Vedeti Figura 1.

Lungimea (L) Daca nu se specifica altfel, masurati lungimea la jumatate din inaltimea grinzii si in ambele parti. Ambele masuratori se vor conforma abaterilor admise.

Inaltimea (h) Inaltimea masurata la orice sectiune se va conforma abaterilor admise.

Latimea (a, b, e) Valorile masurate in orice sectiune transversala se vor conforma abaterilor admise.

Adancimea talpii (m,s) Valorile masurate in orice sectiune transversala se vor conforma abaterilor admise.

Inclinare verticala Masurati v1, dupa Figura 1b, la ambele capete ale grinzilor si la ambele parti. Fiecare masuratoare individuala se va conforma cu abaterea admisa.

Inclinare orizontala Masurati v2, dupa Figura 1c, la ambele capete ale grinzilor. Fiecare masuratoare individuala se va conforma cu abaterea admisa.

Verticalitate Asezati grinda pe aparate de reazem orizontale. Verticalitatea masurata la orice sectiune transversala se va conforma abaterilor admise (g, vezi Figura 1d).

Deviatie laterala Asezati grinda pe aparate de reazem orizontale. Considerati unirea liniilor drepte cu axa de rezemare la partea superioara si la partea inferioara a grinzii si masurati

deviatia maxima a liniilor corespunzatoare ale elementului prefabricat de la ele (evident in cazul grinzilor proiectate curbat, pentru deviatii se va face referire la linia axei teoretice.). Ambele masuratori se vor conforma deviatiei admise. Elementul va fi protejat de lumina directa a soarelui, pentru a evita indoirea din cauza efectului caldurii.

Sageata sau incovoierea Asezati grinda pe aparate de reazem orizontale. Masurati distanta maxima a intradosului grinzii de la o linie dreapta care se leaga de axa de reazem. (In mod evident, daca intradosul grinzii este curbat, distanta va fi determinata de la pozitia teoretica a intradosulul grinzii.)

Pentru dimensiunile si caracteristicile de suprafata care nu au fost mentionate se va aplica EN 13369:2004, Anexa J.

5.2.3 Alte elemente

Pentru alte elemente decat grinzile se va aplica EN 13369:2004, anexa J.

5.3 Greutatea produselor

Se va aplica 5.3 din EN 13369:2004.

6 Evaluarea conformitatii

Se vor aplica Clauza 6 si schitele de verificare din anexa D din EN 13369:2004. In Tabelul D4 „Verificarea produsului finit”, articolul 2 „Inspectia finala” va include cel putin verificarile din Anexa J al acestui Standard European.

7 Marcarea si etichetarea

Se va aplica Clauza 7 din EN 13369:2004.

8. Documentatie tehnica

Pentru un pod facut din elemente prefabricate, documentatia tehnica va include documentele specificate in Anexa M din EN 13369:2004.

Anexa A(informativa)

Tipologie

A.1 Domeniul de aplicare

Unele exemple de elemente descrise in acest Standard European sunt prezentate in aceasta Anexa, chiar daca aceasta nu este atotcuprinzatoare.

Se pot folosi si alte tupuri de elemente prefabricate in constructia de poduri.

A.2 Tabliere cu grinzi prefabricate ca elemente structurale principale

Unele tipuri de grinzi prefabricate folosite la poduri sunt prezentate in Figura A.1:

- grinzi dreptunghiulare (Figura A.1a);- grinzi I sau dublu T (Figura A.1b);- grinzi TT (Figura A.1c);- grinzi T cu (Figura A.1d) sau fara evazarea bazei;- grinzi T inversate (Figura A.1e si f);- grinzi U, grinzi V (Figura A.1g si h).

Figura A.1 – Exemple de grinzi prefabricate si respectiv beton monolit

Rezulta urmatoarele sub tipuri de tabliere:

a) grinzi prefabricate, completate cu o dala monolita (Figura A.2);b) una sau mai multe grinzi U, completate de o dala monolita (Figura A.3);c) grinzi segmentale, completate de o dala monolita (Figura A.4);d) grinzi prefabricate T completate de o dala monolita (Figura A.5);e) grinzi prefabricate monolitizate (Figura A.6);f) elemente casetate prefabricate fara dala monolita (Figura A.7).

Pentru tipurile de la a) la c) se folosesc in mod frecvent placi subtiri ca si cofraj permanent pentru dala din beton monolita (vezi B.6).

Monolit

Element prefabricat

Cheie1. dala monolita2. dala prefabricata (sau cofraj)

Figura A.2 – Grinzi prefabricate cu dala monolita

Figura A.3a

Figura A.3b

Cheie

1 dala monolita2 grinda prefabricata

Figura A.3 – Grinzi cheson simple (A.3a) sau multiple (A.3b)

Monolit

Element prefabricat

Figura A.4a

Figura A.4b

Cheie

1 Conectori 2 Dala monolita3 Grinda prefabricata

Figura A.4 – Grinzi segmentale, dala monolita

Monolit

Element prefabricat

Figura A.5 – Grinzi prefabricate, dala monolita

Figura A.6a

Figura A.6b

Cheie

1 Armatura transversala2 Elemente prefabricate

Figura A.6 – Grinzi prefabricate monolitizate

Monolit

Element prefabricat

Figura A.7 – Elemente casetate prefabricate fara dala monolita

A.3 Dale pline

Placile de suprabetonare formate din dale prefabricate pe intreaga deschidere, cu rosturi longitudinale, completate cu dale monolite (Figura A.8) sau prefabricate post-tensionate transversal. Dalele pline sunt de obicei folosite pentru deschideri mici.

Elevatie laterala

Sectiune transversala

Cheie1 dala prerfabricata2 beton monolit

Figura A.8 – Dala plina

Monolit

Element prefabricat

A.4 Placile de suprabetonare segmentale

Placile formate dintr-un numar de segmente mici prefabricate care au latimea de obicei egala cu latimea totala a placii, legate prin rosturi transversal perpendiculare pe deschidere (Figura A.9).

Figura A.9 – Tronson prefabricat

A.5 Arce sau bolte prefabricate

Cheie1 Aripa2 Perete curbat prefabricat 3 Elemente prefabricate boltite din beton4 Fundatie continua monolita din beton

Figura a.10 – Exemplu de structura tip arc prefabricata din beton

Monolit

Element prefabricat

Monolit

Element prefabricat

Anexa B(informativa)

Tablierele formate din grinzi si placi

B.1 Domeniu de aplicare

Aceasta anexa prezinta tablierele care au grinzi prefabricate ca elemente principale de rezistenta, adica tipurile descrise in A.1 a), b), c) si d).

B.2 Dimensiuni in zona de reazem

Dimensiunile minime recomandate pentru zona de reazem a grinzilor prefabricate sunt aratate in figura B.1 (aparate de reazem pe toata adancimea) si in Figura B.2 (jumatati de rosturi).

Astfel de dimeniuni reprezinta specificatii de proiect si nu tolerante admise.

Deviatiile de la valorile de mai sus cer prevederi speciale de detaliere pentru a se asigura protectia impotriva fisurarilor locale a betonului.

Jumatatile de rosturi (Figura B.2) pot duce la probleme de durabilitate si mentinere din cauza dificultatilor de verificare si la inlocuirea aparatelor de reazem si ar trebui sa fie evitate cat mai mult posibil.

In cazul grinzilor care se aseaza cu o panta longitudinala mai mare de 3%, trebuie facut un gol in partea inferioara a grinzii pentru a asigura o suprafata orizontala de reazem pe suport. In zona golului acoperirea minima cu beton trebuie sa fie in continuare garantata.

B.3 Transferul pretensionarii

Se vor aplica 8.10.2 si 8.10.3 din EN 1992-1-1:2004 si 8.10 din EN 1992-2:2005.

Cand toroanele de pretensionare sunt asezate inafara planurilor verticale ale inimilor, trebuie facuta o verificare a transferului orizontal. Aceasta este important mai ales pentru elementele late ca si grinzile U si cele cheson.

B.4 Ancorarea armaturii principale la suporturi

La capetele grinzilor trebuie asigurata o lungime suficienta de sprijin pentru a se asigura ca forta orizontala, derivata din mecanismul de forfecare, este suportata de catre cablul de tensiune.

Cand transferul pretensionarii este asigurat prin aderenta (grinzi pre-tensionate), partea pretensionarii efectiv ancorata poate fi evaluata in functie de 8.10.2.2 si 8.10.2.3 din EN

1992-1-1:2004. Eficacitatea toroanelor asezate la o distanta de la marginea inimii mai mare decat grosimea talpii trebuie verificata fiecare caz in parte.

Daca forta generata de pretensionare este insuficienta, trebuie adaugat otel beton ancorat corespunzator.

Dimensiuni in milimetri

Figura B.1 – Dimensiuni in zona de reazem

Cheie1 Forma alternativa a grinzii

Figura B.2 – Dimensiuni in zona de reazem in cazul jumatatilor de rosturi

B.5 Schimbarea conditiilor de constrangere dupa aplicarea incarcaturilor

O modificare a conditiilor de constrangere, prin introducerea de conditionari suplimentare dupa aplicarea unor incarcaturi permanente sau a pretensionarii, poate produce o variatie semnificativa a eforturilor initiale si a reactiei la constrangere din cauza deformatiilor intarziate de fluaj. Acestea ar trebui evaluate folosind modele teoretice corespunzatoare sau calcule efectuate „pas cu pas”.

Un caz tipic este podul care consista din doua sau mai multe deschideri din grinzi prefabricate pretensionate, realizate continuu prin incastrarea capetelor grinzilor intr-o antretoaza monolita sau o grinda secundara la suporti.

B.6 Capete inclinate

Inclinarea capetelor grinzilor prefabricate poate cauza probleme la coltul ascutit, unde formarea de crapaturi poate cauza ruperea cand grinda se incovoaie la transferul pretensionarii. Chiar daca nu este semnificativ din punct de vedere structural, aceasta nu este o intamplare dezirabila, si este impiedicata cel mai bine prin blocarea coltului pentru a obtine un capat drept local (Figura B.3).

Daca exista o antretoaza monolita, nu este in general necesar sa se modeleze capetele grinzilor cu aceeasi inclinare ca si podul, fiind suficienta turnarea antretoazei si a placii de suprabetonare la inclinarea corecta. Pentru valorile mici de inclinare (pana la 20º), capetele grinzilor pot fi drepte. Pentru inclinari mai mari este in general necesar sa se incline capetele grinzilor pentru a limita cresterea in grosime a antretoazei: oricum doua sau trei tipare cu unghiuri diferite sunt suficiente pentru a acoperi toate valorile practice ale inclinarii.

La grinzile cu capete inclinate, armatura transversala ar trebui sa fie perpendiculara pe axa grinzii. Doar armatura din zona de capat a grinzii ar trebui sa fie inclinata.

In cazul unghiurilor de inclinare relevante (mai mari de 20 º) si folosirea pretensionarii transversale, suprafetele de contact ar trebui sa fie amprentate.

B.7 Amplasarea tablierului

Sagetile si diferentele dintre sagetile grinzilor trebuie sa fie luate in considerare in proiectarea grosimii tablierului si in constructie.

Daca o coliziune a unui vehicul cu partea laterala a tablierului sau cu intradosul trebuie sa fie luata in considerare, urmatoarele masuri pot fi de ajutor:

- pozitionati grinzile astfel incat rosturile dintre intradosul grinzii sa poata fi umplute cu mortar;

- asigurati prezenta in structura tablierului a mai multor antretoaze astfel incat sa reziste la fortele orizontale;

- asigurati prezenta fixarilor laterale ale grinzilor la suporti.

Cheie

1 antretoaza2 tablier3 grinda4 gaura inimii la capatul grinzii, pentru armarea antretoazei5 capat drept al grinzii

Figura B.3 – Capat drept local al coltului ascutit

Anexa C(Informativ)

Utilizarea placilor prefabricate la poduri

C1. GeneralitatiAceasta anexa se ocupa de utilizarea placilor prefabricate din beton ca si parti componente a podurilor proiectate in conformitate cu EN 1992 – 2 a caror structura de baza poate fi realizata cu grinzi din beton armat sau precomprimat sau grinzi metalice.

Placile pot fi :- utilizate fie ca si cofraj obisnuit sau ca elemente composite cu beton turnat

monolit dintr-o placa compusa din una sau 2 cai pe deschidere- montate cu sau fara aparate de reazem intermediare temporare

Grosimea in orice punct a placilor utilizate la poduri nu trebuie sa depaseasca 60mm.Suprafata superioara a placilor utilizate la poduri trebuie sa fie intotdeauna rugoasa si plana.

C2. Legarea armaturiiArmatura de legatura dintre placa si betonul monolit se va determina pe baza calculelor: se va asigura o sectiune minima egala cu 3,00cm²/m² de armatura de legatura pe suprafata superioara a placii pentru a garanta conlucrarea placilor si placa de beton monolit.

Distanta maxima dintre axele liniilor grinzilor cu zabrele sau armatura de legatura nu trebuie sa fie mai mare decat de 3 ori grosimea placii intregi sau 600mm, oricare ar fi mai mica. Este necesar sa se determine grinda cu zabrele versus aramatura transversala a grinzilor pentru a se evita interferenta acestora.

NOTA : Acest punct nu se aplica placilor utilizate ca simple cofraje.

C3. Conectarea la grinziContinuitatea partii de beton a placilor deasupra grinzilor tablierului podului trebuie evitata. ( vedeti Figura C.1)

Latimea placii trebuie sa fie compatibila cu unghiul grinzilor principale pentru a se asigura suportul real, la nivel.

In cazul unuei pante transversale,se vor utiliza aparate de reazem pentru a evita incarcarea capetelor si scurgerea mortarului (vezi Figura C4); trebuie sa fie asigurata restrictia impotriva pierderii suportului datorate aluncecarii placilor.

La verificarea forfecarii longitudinale dintre grinzi si placa , latimea reala a rostului wj trebuie calculata fara a lua in considerare lungimea de reazem a placii de pe grinda. ( vezi Figura C3)Daca in stadiul de montare lungimea efectiva de reazem a placii este mai mica de 40mm, trebuie sa se asigura un support temporar la capatul placii.

Cand capetele otelului precomprimat din placa nu sunt inglobate in betonul monolit, acestea trebuie sa fie protejate.

C4. Legatura dintre placile adiacenteCand placile actioneaza impreuna cu grinzile pentru a asigura rezistenta longitudinala a podului, continuitatea mecanica a armaturii placii va fi realizata in rost, dupa cum este ilustrat in exemplul de la figura C2. Rostul trebuie sa asigure armaturii transversale inferioare amplasata pe placa o acoperire corespunzatoare impotriva corodarii.

Figura C1.a. Sectiune transversala

Figura C.1b. Plan

Figura C1. Amplasarea placilor pe grinzi

Figura C.2 – Exemplu de rost intre placi avand un character compozit fata de grinzi

Figura C3. Latimea neta a rostului, wj

Figura C4. Placi in plan inclinat

Anexa D(Informativ)

Continuitatea tablierelor poduluiD1. ScopAcesta anexa trateaza metodele de eliminare a rosturilor dintre deschideri (tablier continuu) si dintre tablier si culei (poduri integrale).

D2. Continuitatea tablierelor poduluiSe utilizeaza o serie de metode pentru a elimina rosturile din platforma continua compusa din grinzi de beton precomprimat. Cateva tipuri sunt ilustrate in figurile D1 la D6 , existind si alte metode posibile.

Tipurile 1 si 2 produce continuitatea deplina a grinzilor. De asemenea, utilizarea aparatelor de reazem costisitoare poate fi redusa sau eliminate.Tipul 3 produce continuitatea grinzilor cu pila.

Tipurile 4,5 si 6 produc o placa continua iar grinda este sprijinita simplu.(Acestea metode descrise ofera continuitate partiala, adica numai placa de suprabetonare este continua)

D3. Momente de incovoiere la reazeme

Daca continuitatea pe suporti este realizata cu ajutorul unei armaturi simple, intreaga zone de reazem trebuie considerate, din perspective momentelor de deformare, ca si beton armat. Momentele de incovoiere datorate sarcinilor aplicate dupa ce s-a obtinut durabilitatea necesara si eventual determinarea distribuirii efectelor datorate fluajului trebuie calculate pe baza rezistentei la cracare.

D4. Momente de incovoiere de lunga durata la reazeme

Datorita fixarii intarziate dintre deschideri appropriate, chiar si in absenta sarcinii variabile, va aparea un moment de incovoiere in conectare, deformatia daca este precomprimat va domina sarcina permanenta, deplasindu-se in partea opusa. Evaluarea momentului de incovoiere intarziat se poate realize cu ajutorul metodelor de analiza a fluajului corespunzator.

Pentru a preveni distrugerea prin rupere la rezemare vezi figura c.e din EN 1992-2:2005.

Oricum, datorita incertitudinilor din stadiul de proiectare cu privire la proprietatile de deformare ale betonului si timpul efectiv al etapelor de constructie, efectele reale ale fluajului si a contractiei din structura pot sa difere semnificativ fata de cele calculate. In cazul momentelor de deformatie, in mod alternativ, este permisa ignorarea

redistribuirii efectelor datorita fluajului si contractiei la SLS prin asigurarea unei armaturi continue la baza la suportii intermediari corespunzatori pentru a controla fisurarea conform pct.7.3.2. din EN 1992 - 2:2005.

Pentru tablierele inclinate procedura simplificata se aplica in limitele urmatoare:a) inclinari <20° fata de orice coeficient al laturiib) inclinari >20°<40° cu coeficientul laturilor mai mic decat 1

Coeficientul laturii este definit ca fiind raportul dintre inclinatia deschiderii pe latimea tablierului

Legenda:1 – grinda secundara monolita2 – incastrare cu beton3 – arnatura continua de la partea superioara4 – armatura continua de la partea inferioara5- cofrajul capului de cruce poate fi la acelasi nivel cu cofrajul grinzii6 – grinda de beton precomprimat7 – placa monolita cu armatura continua

Caracteristici tipice:1. Grinzile sunt montate pe suporti temporari in general ai fundatiilor pilei2. Aparate de reazem permanente intr-un singur sir3. Armatura continua este asigurata la placa si la partea superioara si inferioara a

grinzilor podului4. Suprapunerea armaturii nu este in mod normal un procedeu complicat5. Se va asigura conectarea corespunzatoare a grinzilor la capul de cruce

Figura D.1 – Detaliu de continuitate tip 1 – grinda secundara lata integrala monolita

Legenda:1 –grinda secundara monolita2 – incastrare cu beton3 – arnatura continua de la partea superioara4 – armatura transversala prin inima grinzilor5 - grinda de beton precomprimat6 - placa monolita cu armatura continua

Caracteristici tipice:1. Suportii temporary nu sunt necesari2. Aparatele de reazem permanente pot fi amplasate pe un singur rand sau pe 2

randuri3. Armatura continua este asigurata la placa si la partea superioara si inferioara a

grinzilor podului4. Suprapunerea armaturii inferioare si controlul fisurilor este dificil

Figura D2 - Detaliu de continuitate tip 1 –grinda secundara ingusta integrala monolita

Legenda:

1 –grinda secundara monolita2 – incastrare cu beton3 – armatura iesita inafara capului de cruce monolit etapa 14 - arnatura continua de la partea superioara5 - armatura transversala prin inima grinzilor6 –grinda secundara monolita etapa 17 – strat de mortar cu rezistenta adecvata8 - grinda de beton precomprimat9 - placa monolita cu armatura continua

Caracteristici tipice:1. Grinzile se sprijina pe tronsonul 1 al capului de cruce in timpul montarii2. Capul de cruce sa fie monolit cu pila3. Cofrajul capului de cruce este in mod normal mai jos decat cofrajul grinzii4. Armatura este similara tipului 1 si 2 in functie de sectiunea transversala a

traonsonului 1 al capului de cruce

Figura D3 – Detaliu de continuitate tip 3 –grinda secundara integrala turnata in 2 etape

Legenda:1. placa separata de grinzi2. filer comprimabil intre placa si grinzi3. grinda din beton precomprimat4. placa monolita cu armatura continua

Caracteristici tipice:1. Aparate de reazem separate si diafragme pentru fiecare deschidere2. Placa de suprabetonare este separata de grinzile suport pe o distanta mica pentru a

asigura flexibilitatea rotativa3. Nu exista armatura continua intre capetele grinzilor si nu exista nici un fel de

continuitate intre deschideri

Figura D.4 – Detaliu de continuitate tip 4 – placi continue separate

Legenda:1. incastrare cu beton2. diafragme marginale monolite3. etansare rosturi4. manson de detensionare5. armature din otel inoxidabil (vezi 1 mai jos)6. filer comprimabil intre rosturi7. armatura transversala prin inima grinzilor8. grinda din beton precomprimat9. placa monolita

Caracteristici tipice:1. Armatura de legatura de la mijlocul grosimii placii este detensionata pe o distanta

scurta la fiecare capat al rostului pentru a permite rotarea tablierului. Nu exista nici un fel de continuitate intre deschideri. Elementul de detensionare ar trebui sa actioneze ca o bariera impotriva umiditatii si ar trebui sa fie continuu pe toata lungimea sa sis a etanseze rosturile.

2. Placile dintre deschideri sunt separate prin utilizarea filerului comprimabil intre rosturi dar hidroizolatia tablierului si captusirea tablierului sunt continue si se asigura etansarea speciala a rosturilor pentru dubla protectie.

3. Se asigura aparate de reazem separate si diafragme pentru fiecare deschidere

Figura D.5 – Detaliu de continuitate tip 5 – placa de suprabetonare legata

Legenda:1. material comprimabil

Figura D6 – Detaliu de continuitate tip 6

Anexa E(Informativa)

Grinzi monolitizate

E1. GeneralitatiAceasta anexa descrie tablierele formate din elemente prefabricate amplasate unul langa altul si acoperite cu beton monolit. Doua tipuri de baza trebuie luate in considerare:

- Grinzi monolitizate cu strat subtire de acoperire (Figura A6a)- Grinzi monolitizate cu strat gros de acoperire (Figura A6.a)

E.2. Grinzi cu strat subtire de acoperireSpatiile dintre grinzile prefabricate ( de obicei grinzi T inversate) sunt umplute cu beton monolit ( vezi Figura A6.a)

Analiza este de obicei realizata luind in considerare tablierulu ca placa masiva monolita. Adancimea tablierului in directia transversala este de obicei mai mica decat in directia longitudinala; oricum, ipotezele in analiza adancimii egale in ambele directii ( placa izotropica) duce de obicei la erori neglijabile.

Este nevoie de armatura transversala mai redusa prin inima grinzilor. Armatura transversala superioara si capacitatea de forfecare dintre interfatele grinzii este de asemenea necesara.

Betonul monolit trebuie sa acopere partea superioara a grinzilor pentru a acoperi corespunzator partea superioara a armaturii cu exceptia cazului in care armature transversala si/sau longitudinala este incorporate in elementul prefabricat.

Daca nu se cere de verificarea ULC, aramatura de legatura poate fi evitata tinind cont ca grinzile prefabricate au la suprafata superioara rugoasa si partile laterale ale inimii prevazute cu orificii de minim 3 mm adancime sau striatii transversale.

Pentru a se evita fisurile dintre grinzile precomprimate, distanta dintre armature transversala inferioara trebuie sa indeplineasca cerintele EN 1992-2:2004, 9.3.1.1. Daca prevederile de la punctual mentionat mai sus nu sunt indeplinite, tablierul nu poate fi considerat ca si placa masiva si trebuie proiectat ca fiind alcatuit din grinzi amplasate una langa alta, conectate prin diafragme si unde se asigura armatura transversala in ferioara.

Cand elementele prefabricate au aceeasi lungime ca si lungimea finala a tablierului, se construieste o grinda secundara incorporata prin marirea diametrelor armaturilor transcersale superioare si inferioare.

E3. Grinzi monolitizate cu strat de acoperire gros

Acest tip structural utilizeaza grinzi de dimensiuni mici, puse una langa alta, peste care o placa monolita groasa este turnata (vezi Figura A6.a.) Aria de aplicabilitate este redusa la deschideri mici, pana la 8m.

Pentru acest tip de structura, nu este necesara armatura transversala superioara prin golurile din grinzi, avind in vedere ca:

a) adancimea totala a tablierului este cel putin dublul adancimii grinzilor prefabricate

b) profilul transversal al inimii este cu coada furcata si suprafata este rugoasa sau amprentata ( vezi 6.2.5 din EN 1992-1-1:2004)

c) armatura transversala inferioara este amplasata imediat pe partea superioara a grinzilor

d) analiza si proiectarea se face luind in considerare adancimile diferite din directia longitudinala si transversala

Se va evita folosirea etrierilor in elementele prefabricate; daca armatura de forfecare este ceruta de verificarea ULS, aceasta va fi amplasata in betonului monolit dintre grinzi, daca se atinge nivelul cordonului de tensiune

Se vor verifica situatiile accidentale din timpul betonarii si daca este necesar se va asigura sprijinirea grinzilor prefabricate.

Anexa F(informativa)

Grinzi prefabricate fara placa de suprabetonare

F.1 Scop

Aceasta anexa trateaza cai de pod formate din grinzi asezate una langa alta si fara placa de suprabetonare monolita. Se folosesc de obicei grinzi casetate. (vezi figura A.7)

Grinzile prefabricate fara placa de suprabetonare pot fi asamblate pe calea unui pod prin:a) pretensionare transversala prin post-tensionare- cu rosturi monolite- cu rosturi incastrateb) armaturi care ies pe marginile grinzii cu rosturi monolite

F.2 Pretensionare transversala prin post-tensionare

Cand se realizeaza o conexiune transversala prin pretensionare, distanta dintre elementele post-tensionate nu trebuie sa depaseasca latimea unei singure grinzi. Pretensionarea trebuie aplicata perpendicular pe rosturile dintre grinzi.

Nu este necesara armatura suplimentara care sa traverseze rostul.

F.3 Rosturi armate

Cand legaturile transversale se realizeaza cu armatura obisnuita, reazemul longitudinal al cofajului permanent trebuie sa fie de cel putin 30mm de fiecare parte (vezi fig. F.1), iar marginile grinzii trebuie sa fie rugoase sau sa aiba o suprafata care sa permita transfeul fortelor de forfecare.

Analiza se poate face considerand calea de pod ca o serie de grinzi incovoiate legate intre ele prin articulatii longitudinale sau printr-o placa metalica.

Se va acorda o atentie deosebita protectiei otelului post-tensionat din rosturi, mai ales in cazul sistemelor cu grinzi casetate incastrate.

Rosturile de lucru de pe placa trebuie sa fie hidroizolate.

Legenda1 lungimea de imbinare2 beton monolit3 cofraj permanent

Figura F.1 – Rosturi armate

Anexa G(informativa)

Placi prefabricate tronsonate

G.1 General

G.1.1 Descriere

O placa prefabricata tronsonata este o structura formata dintr-o serie de elemente prefabricate, de aceeasi lungime si cu aceeasi marime ca adancime a placii, legate intre ele prin rosturi transversale in directia deschiderii. Actiunea rosturilor dintre elemente influenteaza felul in care functioneaza structura, avand in vedere ca armatura pasiva este discontinua.

G.1.2 Rosturi

Rosturile dintre elemente se pot executa in doua moduri:

- rosturi din mortar: se executa un rost din mortar cu o grosime de cativa centimetri- rosturi lipite: rosturi pe suprafata carora se aplica, inainte de a le inchide, un strat

de material epoxidic sau o alta rasina sintetica.

Exista cativa factori fundamentali legat de utilizarea fiecarui tip de rost:

a) in cazul rosturilor din mortar, post-tensionarea nu se poate aplica pana cand mortarul nu s-a intarit suficient.

b) In cazul rosturilor lipite, fetele adiacente de beton trebuie sa se potriveasca. Acest lucru se obtine de obicei folsind suprafata elementului alaturat ca si cofraj (metoda turnarii prin imbinare)

G.1.3 Rosturi

Rosturile dintre tronsoane trebuie sa poata transmite fortele paralel cu suprafata lor in plan: fortele de forfecare si incovoierePentru a mari capacitatea de transmitere a incarcarii se pot utiliza tesitruri specifice pentru forfecare.Tesiturile sunt de obicei multiple si de mici dimensiuniDimensiunile normale ale tesiturilor (vezi fig. G.a) in cazul tesiturilor multiple sunt:

- h > 30mm- h > de 1.5 ori decat dimensiunea maxima a agregatelor- d = 2h- 45° ≤ ά ≤ 65°

Figura G.1 – Tesitura

G.1.4 Post-tensionareaLa podurile formate din elemente prefabricate se poate apica post-tensionare interna sau externa.

In multe cazuri, este necesar sa se aplice o post-tensionare temporara pentru a asigura mentinerea elementelor in pozitie si a crea presiunea necesara in rosturile lipite

G.2 Proiect

G.2.1 Etapa de asamblare

In timpul asamblarii, se va tine cont de urmatoarele:

a) fortele generate din greutatea proprie teoretica, verificand starea limitei de echilibru static;

b) forte generate de utilajele de asamblare (cofraje, lansatoare de grinzi, carucioare etc.), de asemenea greutatea proprie a celorlalte elemente in timpul transportului. Se vor efectua verficari atat in stadiul de asamblare cat si in timpul transportului de utilaje.

c) Actiunea vantului, in situatii temporare, reprezinta efecte induse prin procedurile de asamblare;

d) Efectele unor posibile variatii termice in timpul asamblarii.

Pentru determinarea fortei de post-tensionare prin pretensionare interna se va lua in considerare cresterea coeficientului de pierderi de tensiune datorate deviatiilor unghiulare neintentionate, cu valoarea de 2.0.

La verificarile din timpul ridicarii, toroanele de post-tensionare din tuburile neinjectate se vor considera ca fiind neaderente.

Vezi si 1.1.3 din 1992-2005.

G.2.2 Finalizarea operatiunii

La finalizarea operatiunii se vor lua in considerare redistributia actiunii fortelor in sistemul structurii dupa aplicarea greutatii proprii si pretensionare.

Se va tine cont si de efectul contractiei.

G.2.3 Verificarea rosturilor

G.2.3.1 Verificari S.L.S.

In cazul rosturilor lipite sau din mortar, limitele de tensiule a S.L.S ar trebui sa fie urmatoarele:

- Compresiune minima in orice ipoteza: tensiune zero- Compresiune minim a rosturilor- Combinatii caracteristice (rar): 0.6fckj - Combinatii aproape permnente: 0.45 fckj

fckj reprezentand rezistenta betonului sau a mortarului in momentul respectiv

G.2.3.3 Verficari U.L.S

Rezistenta finala la fortele tangentiale in rosturile lipite fara pene este:TRd = 0.6σnd

σnd reprezinta actiunea fortelor normale simultan cu fortele tangentiale

Zona efectiva de rezistenta la forfecare este aceea a inimilor plus o parte din placa situata intr-un unghi de 45° fata de inimi.

La rosturile cu pene, se aplica ecuatia 6.25 of EN 1992-1-1:2004 si EN 1992-2.

Daca se verifica o deschidere partiala a rosturilor la un element casetat, se produce o schimbare a rezistentei la incovoiere cu o crestere importanta a fortelor tangentiale, vezi 6.3.2 (106) din EN 1992-2:2005.

G.2.4 Incovoieri locale transversale

Pentru a determina latimea de proiectare pentru incovoierile transversale cauzate de o incarcare concentrata este necesar sa se tina cont de pozitia acesteia fata de rosturi, de starea fortelor din rosturi si de efectele penelor pentru forfecare.

In cazul in care se deschide un rost la aplicarea fortelor proiectate, nu se va tine cont de transmiterea fortelor prin acesta.

In cazul rosturilor cu pene de forfecare in placi comprimate longitudinale, grosimea de proiectare se calculeaza ca si pentru structuri monolitice.

G.2.5 Zone cu discontinuitati

Zonele cu discontinuitati sunt parti din structura unde, din cauza geometriei acestora, sau din cauza ca se afla sub actiunea unor incarcari concentrate importante, nu se aplica iopteza sectiunilor plane. La podurile formate din elemente prefabricate, diafragma, ancorajele de post-tensionare si deflectorii pentru post-tensionare externa reprezinta exemple de zone cu discontinuitati.

Incercarea ar trebui sa se bazeze pe modele corespunzatoare cum ar fi “emitator si receptor”. Pentru a limita deschiderea crapatrilor, metoda “emitator si receptor” trebuie sa urmeze cat mai aproape posibil distributia elastica a principalelor forte. Se face referire la Anexa OO din EN 1992-2:2005; in situatii fara acoperire, se va executa o analiza a unui element elastic finit inainte de a determina modelul “emitator si receptor”. Proiectarea ar trebui sa se faca conform cu 6.5 din EN 1992-1-1:2004.

G.3 Productia

Este necesara proiectarea sistemului de cofraje pentru productie pentru a permite introducerea ajustarilor necesare la pozitia cofrajelor ca sa se asigure alinierea placii. Se va efectua un control topo costant atat pentru pozitia cofrajului cat si pentru elementul prefabticat.

In cazul in care toroanele interne traverseaza rosturile, se va prevedea un sistem pentru asigurarea etanseizarii tuburilor de intrerupere a aderentei prin rosturi, dupa asamblarea elementului. In figura G.2 este prezentata o metoda eficienta.

G.4 Instalarea

G.4.1 Pozitionarea elementelor

Asamblarea se va executa cu o instalatie care sa permita pozitionarea corecta a elementelor permitand rotirea si schimbarea acestora. Toate acestea se vor efectua cu sub control topo pentru pozitionarea fiecarui element.

G.4.2 Etanseizarea elementelor

Daca se foloseste rasina pentru rosturile dintre elemente, aceasta trebuie sa fie aplicata intr-un interval de timp care sa asigure mentinerea plasticitatii pe duarata pozitionarii si post-tensionarii temporare a fiecarui element. Pe de alta parte, se va asigura o perioada de polimerizare, suficient de scurta ca sa se poata obtine rezistenta ceruta inainte de post-tensionare.

Din cauza faptului ca aceste caracteristici depind de temperatura, se vor folosi tipuri de rasini diferite in functie de conditiile de aplicare: pe timp friguros sau cald.

Rasina nu trebuie aplicata pe suprafete de beton ude decat daca este conceputa special in acest sens.

G.4.3 Post-tensionarea

Datorita incertitudinii crescute a pierderilor de tensiune prin frecare, este foarte important sa se citeasca si sa se inregistreze alungirea si lunecarile in ancoraje.

Se va acorda o deosebita atentie toroanelor scurte, in cazul carora citirile alungirii nu sunt foarte sigure.

Daca toroanele sunt lubrifiate pentru a usura miscarea acestora si a reduce coeficientul de frecare, aceasta trebuie facuta cu uleiuri solubile in apa. Toate reminiscentele de lubrifiant trebuie inlaturate inainte de aplicarea protectiei prin jet de apa sau aer sub presiune.

Hidroizolatia tuburilor de intrerupere a adrentei trebuie verificata prin jet de apa sub presiune. Daca nu se verifica etanseitatea, se vor lua masuri corespunzatoare si tuburile nu vor fi injectate pana cand acest lucru nu este confirmat. G.4.4 Elementul de inchidere

In timpul turnarii elementului de inchidere, se vor pozitiona elementele de legatura la marginea consolei pentru a evita aparitia crapaturilor din cauza variatiilor de temperatura in timpul intaririi elementului. Cand elementul a atins rezistenta ceruta, se va aplica post-tensionarea in continuare.

Dimensiuni exprimate in milimetri

a) Rost de beton

b) Rost incastrat

Legeda

1 strat dublu de membrana hidroizolanta cu aplicare lichida peste rosturi2 polietilena de mare densitate (HDPE) sau polipropilen ductil3 imbinari brevetate sau garnituri incastrate4 garnituri de cauciuc5 material se etanseizare cu rasini epoxidice6 rost incastrat

Figura G.2 – metoda de etanseizare a tuburilor pentru intreruperea aderentei

Anexa H(informativa)

Conditiile de mediu pentru elemente de poduri

Conditii de mediu conform cu EN 13369:2004, Anexa A, unde elementele folosite pentru poduri trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

Conditii de mediu conform cu EN

13369:2004, Anexa A

Descrierea

C

- fata interioara (la grinzi si pile casetate) sau fete exterioare protejate sau care nu sunt expuse la inghet- dezghet, saruri si apa de mare sau medii chimice;

- fatada culeelor prefabricate care vin in contact cu pamanturi neagresive;

- intrados si capete ale grinzilor de pod

E

- fata exterioara neprotejata impotriva sarurilor la inghet-dezghet;

- elemente care se afla in apa de mare;- fetele expuse ale grinzilor marginale

G- fete exterioare neprotejate importiva sarurilor la inghet-

dezghet in conditii severe*vezi 1992-2:2005 punctul 4.2 (106).

Valorile acoperirii cu beton se vor adopta conform cu EN 1992-1-1, EN 1992-2 si EN 13369:2004, Anexa A.Pentru durata de viata proiectata de 100 de ani, se aplica 4.4.1.2(5) din EN 1992-1-1:2004

Anexa J(normativa)

Inspectia produsului finit

Subiect Metoda Scop FrecventaDimensiuni

- lungime- inaltime- latime- latimea talpii- inclinare

verticala- inclinare

orizontala- pozitia

gaurilor sau a elementelor incastrate

Vezi 5.2

Conform cu plansele si tolerantele specificate

La fiecare a cincea zi de productie se va incerca un element ales aleatoriu si de fiecare data un alt

tip de element

Sageata sau incovoierea

Deviatii lateraleVezi 5.2

Conform cu plansele si tolerantele specificate

La fiecare a cincea zi de productie se va incerca un element ales aleatoriu si de fiecare data un alt

tip de element

Lunecarea toroanelor

Verificari si masuratori

corespunzatoareConform cu 4.2.2

Numai pentru elementele pentru

care se cere aceasta verificare, din 10 in 10 elemente sau cel putin un element pe

structura

Aspectul exterior

Inspectie vizuala si in caz de dubiu,

verificare conform cu J.4 din EN 13369:2004

Conform cu tolerantele specificate

fiecare structura

Rezistenta la compresiune

efectiva in faza de detensionare

Vezi 5.1Conform cu procedura de

executie din proiect

Fiecare stand de pretensionare

inainte de executarea

detensionariiForta de

pretensionareMasurarea fortei sau

a alungiriiForta corecta conform cu

specificatia din

La fiecare a cincea zi de productie

proiect

Dimensiunile critice ale unor elemente speciale pentru poduri vor necesita o fvrecventa de verificare mai mare.

Anexa Y(informativa)

Alegerea modalitatii de aplicare a simbolului CE

Y.1 General

Producatorul va opta pentru una din metodele descriese in ZA.3 pentu aplicarea simbolului CE, pe baza urmatoarelor conditii:

Y.2 Metoda 1

Declararea caracteristicilor geometrice si a proprietatilor materialelor dupa cum este specificat in ZA.3.2 se poate aplica in urmatoarele conditii:

- scos de pe raft sau produse din catalog

Y.3 Metoda 2

Declararea proprietatilor produsului determinate conform acestui standard si a Eurocodurilor EN, dupa cum este specificat in ZA.3.3, ar trebui aplicata in urmatoarele conditii:

- produs prefabricat ale carui proprietati sunt decalarate de producator

Y.4 Metoda 3

Declaratie de conformitate cu o specificatie data conform cu ZA.3.4, se poate aplica in urmatoarele conditii:

- in cazuri deferite de cele descrise in Y.2 si Y.3

ANEXA ZA(INFORMATIVA)

Clauze ale acestui Standard European care se adreseaza prevederilor Directivei Produselor de Constructii EU

ZA.1. Domeniul de aplicare si caracteristicile relevante

Acest standard European a fost elaborat in baza mandatului M/100 “Produse prefabricate din Beton”1) trimise catre CEN de catre Comisia Europeana si Asociatia Europeana de Comert Liber.

Clauzele acestui standard European prezentate in aceasta anexa indeplinesc conditiile mandatului dat in baza Directivei Produselor de Constructii EU (89/106/EEC).

Respectarea acestor caluze confera o prezumtie de conformitate a elementelor prefabricate din beton pentru poduri redate in aceasta anexa pentru a fi folosite dupa cum se specifica in continuare; se vor face trimiteri la informatiile care insotesc marca CE.

ATENTIE – Alte cerinte si Directive EU, care nu afecteaza conformitatea cu scopurile specificate, pot fi aplicabile elementelor prefabricate din beton pentru poduri care intra sub incidenta domeniului de aplicare al acestui standard.

NOTA 1 In plus fata de orice clauze specifice in legatura cu substantele periculoase continute de acest standard, pot exista cerinte aplicabile produselor care intra sub incidenta domeniului sau de aplicare (de ex. Legislatie europeana transpusa si legi nationale, norme si prevederi administrative). Pentru a indeplini conditiile Directivei Produselor de Constructii EU, aceste conditii trebuie sa fie deasemenea respectate, atunci cand si unde este necesar.

NOTA 2 O baza de date informativa cuprinzand prevederile europene si nationale cu privire la substantele periculoase este disponibila pe pagina web a Constructiilor numita EUROPA, putand fi accesata prin: http://europa.eu.int/comm/enterprise/construction/internal/dangsub/dangmain.htm Aceasta anexa stabileste conditiile pentru marca CE a elementelor prefabricate din beton pentru poduri (precum coloanele, grinzile si elementele cadru) facute din beton armat sau precomprimat cu greutate normala, care vor fi folosite dupa cum se indica in Tabelul ZA.1 si prezinta clauza relevanta aplicabila. Aceasta anexa are acelasi scop ca si Clauza 1 a acestui standard si este definite de Tabelul ZA.1.

1)Dupa cum s-a amendat

Cerinta in legatura cu o anumita caracteristica nu este aplicabila in acele State Membre (MSs) unde nu sunt conditii reglementatoare pentru acea caracteristica in scopul in care se intentioneaza sa se folosesca produsul. In acest caz producatorii care plaseaza produsele respective pe piata acestor State Membre nu sunt obligate sa determine sau sa declare performanta produselor lor cu privire la aceasta caracteristica si optiunea “Performanta Nedeterminata” (PND) in informatiile care insotesc marca CE (vedeti ZA.3) poate fi folosita. Optiunea PND nu poate fi folosita, totusi, atunci cand caracteristica respectiva este supusa unui prag.

Tabel ZA.1 – Clauze relevante pentru elementele prefabricate pentru poduri

Essential characteristics Clauze care impun conditii in acest

standard

Nivele sau/si clasa(e)

Note si unitati

Rezistenta la compresiune (a betonului)

4.2 Cerinte cu privire la productie

Nu sunt N/mm2

Rezistenta de rupere si de curgere la tractiune (a otelului)

4.1 Cerinte cu privire la materiale

Nu sunt N/mm2

Rezistenta mecanica (prin calcul)

Metoda 1 Informatiile prezentate in ZA.3.2

Nu sunt Geometrie si mateiale

Metoda 2 4.3.3 Rezistenta mecanica

Nu sunt kNm, kN, kN/m

Metoda 3 Specificatiile de proiect

Nu sunt

Rezistenta la foc

Metoda 1 Informatiile prezentate in ZA.3.2

R Geometrie si mateiale

Metoda 2 4.3.4 Rezistenta la foc

R min

Metoda 3 Specificatiile de proiect

R

Durabilitatea la coroziune 4.3.7 Durabilitate Nu sunt Conditiile de temperatura

Durabilitatea la inghet-dezghet

4.3.7 Durabilitate Nu sunt Conditiile de temperatura

Detaliere 4.3.1 Proprietati geometrice sau8 Documentatie tehnica

Nu sunt mm

Metoda 1 = declararea datelor geometrice si a proprietatilor materialelor (vedeti ZA.3.2);Metoda 2 = declararea valorii proprietetilor produsului (vedeti Za.3.3);Metoda 3 = declararea conformitatii cu specificatiile date de proiect (vedeti ZA.3.4).Una dintre aceste alternative va fi folosita permanent cu metoda marcarii CE (ZA.3.2, ZA.3.1/ZA.3.2 sau ZA.3.4).

ZA.2 Procedura de atestare a conformitatii elementelor prefabricate din beton pentru poduri

ZA.2.1 Sistemul de atestare a conformitatii:Sistemul de atestare a conformitatii elementelor prefabricate din beton pentru poduri, pentru caracteristicile esentiale indicate in tabelul ZA.1, in conformitate cu decizia Comisiei 1999/94/EC din 25 ianuarie 1999 dupa cum este prezentat in Anexa III a Mandatului M/100 “Produse prefabricate din beton”, este descris, in scopul indicat, in tabelul ZA.2:

Tabel ZA.2 – Sistem de atestare a conformitatii

Produs(e) Scop(uri) Nivelul (ele) sau clasa(e)

Sistem(e) de atestare a

conformitatiiElemente

prefabricate din beton pentru poduri

Stucturi - 2+

Sistemul 2+: Vedeti Anexa CPD III-2 (ii) Prima posibilitate, incluzand certificarea controlului productiei de fabrica de catre o comisie aprobata in baza inspectiei initiale a fabricii si a controlului productiei de fabrica cat si in baza supravegherii continue, evaluarii si aprobarii controlului productiei in fabrica.

Atestarea conformitatii elementelor prefabricate din beton pentru poduri, pentru caracteristicile principale indicate in Tabelul ZA.1, va fi bazata pe evaluarea procedurii de conformitate indicate in Tabelul ZA.3, rezultand din aplicarea clauzelor acestui standard si a altor standarde europene mentionate aici.

Tabelul ZA.3 – Diviziunea evaluarii sarcinilor legate de conformitate pentru elementele prefabricate din beton din sistemul 2+

Obligatii Continutul sarcinilor

Evaluarea clauzelor de conformitate care trebuie

aplicateSarcinile producatorului

Testare de tip initialToate caracteristicile din Tabelul ZA.1

6.2.2 EN 13369:2004 si

Clauza 6 a acestui

Standard European

Controlul productiei de fabrica

Parametri legati de toate caracteristicile din

6.3 EN 13369:2004 si

Clauza 6 a

Tabelul ZA.1acestui

Standard European

Testarea ulterioara a probelor luate din

fabrica

Toate caracteristicile din Tabelul ZA.1

2.3 EN 13369:2004 si

Clauza 6 a acestui

Standard European

Sarcinile comisiei notificate

Certificarea controlului productiei

de fabrica in baza:

Inspectia initiala a fabricii si a controlului productiei de fabrica

- rezistenta la compresiune (a betonului);- rezistenta de rupere la tractiune si rezistenta de curgere la tractiune;- caracteristici fizice si geometrice;- durabilitatea;- rezistenta la foc R.

6.1.3.2 si 6.3 din EN

13369:2004 si Clauza 6 a

acestui Standard European

Monitorizarea permanenta, evaluari si aprobarea controlului productiei de fabrica

- rezistenta la compresiune (a betonului);- rezistenta de rupere la tractiune si rezistenta de curgere la tractiune;- caracteristici fizice si geometrice;- durabilitatea;- rezistenta la foc R.

6.1.3.2 b) si 6.3 din EN

13369:2004 si Clauza 6 a

acestui Standard European

ZA.2.2 Certificatul EC si Declaratia de conformitate

Cand se asigura indeplinirea cerintelor acestei anexe, si de indata ce comisia notificata a elaborat certificatul mentionat mai jos, producatorul sau agentul sau stabilit in EEA va intocmi si retine o declaratie de conformitate, care ii da dreptul producatorului sa aplice marca CE. Aceasta declaratie va include:

- numele si adresa producatorului, sau a reprezentantului lui autorizat stabilit prin EEA, si locul productiei;

NOTA 1 Producatorul poate fi deasemenea persoana responsabila pentru plasarea produsului pe piata EEA, daca isi ia resposnsabilitatea pentru marca CE.

- descrierea produsului (tip, identificare, scop,…) si o copie a imformatiilor care insotesc marca CE.

NOTA 2 Daca unele dintre informatiile cerute pentru Declaratie sunt deja date in specificatiile din marca CE, atunci nu este nevoie sa fie repetate.

- prevederile la care se conformeaza produsul (ex. Anexa ZA a acestui EN);

- conditiile specifice aplicabile scopului produsului (de ex. Prevederile pentru folosirea in anumite conditii, etc.);

- numarul certificatului de control al productiei de fabrica care il insoteste;

- numele si functia pe care o are persoana imputernicita pentru semnarea declaratiei in numele producatorului sau reprezentantul sau autorizat.

Declaratia va fi insotita de un certificat de control al produciei de fabrica , elaborat de comisia notificata, care va contine in plus fata de informatiile mentionate urmatoarele:

- numele si adresa comisiei notificate;- numarul certificatului de control al productiei de fabrica;- conditiile si perioada de valabilitate a produsului cand este necesar;- numele si functia pe care o are persoana imputernicita pentru semnarea

certificatului.

Declaratia mentionata mai sus si certificatul vor fi prezenate in limba oficiala sau limbile Statului Membru in care va fi folosit produsul.

ZA.3 Aplicarea marcii fabricii si marcarea cu CE

ZA.3.1 Generalitati

Producatorul sau reprezentantul lui autorizat stabilit in EEA este responsabil pentru aplicarea marcii CE. Simbolul marcii CE ce urmeaza a fi aplicat va respecta prevederile Directivei 93/68/EC si va fi aplicat pe produs (sau cand nu este posibil acesta poate fi aplicat pe marca fabricii ce-l insoteste, pe ambalaj sau pe documentele comerciale de insotire a marfii de exemplu factura).

Informatiile urmatoare vor insoti simbolul marcii CE:

- numarul de identificare al comisiei de certificare;- numele sau marca de identificare si adresa inregistrata a producatorului;- ultimele doua cifre ale anului in care marca a fost aplicata;- numarul certificatului de control al productie de fabrica EC;- referinte la acest Standard European;- descrierea produsului: numele general si scopul sau;- informatii asupra acelor caracteristici esentiale care sunt relevante enumerate in

Tabelul ZA.1 care sunt prezenate in ZA.3.2, ZA.3.3 sau ZA.3.4 dupa caz;- “Performanta nedeterminata” cu referire la acele caracteristici pentru care este

relevant.Optiunea “Performanta nedeterminata” (PND) nu poate fi folosita daca caracteristica

respectiva se supune unui prag. Altfel optiunea PND poate fi folosita atunci cand caracteristica, care va fi folosita intr-un scop precis, nu se supune reglementarilor din Statul Membru de destinatie.

In urmatoarele subclauze se dau conditiile pentru aplicarea marcii CE. Figura ZA.1. prezinta marcarea simplificata care va fi aplicata produsului ce contine setul minim de informatii si legatura catre documentul insotitor in care sunt date celelalte informatii cerute. In ceea ce priveste informatiile despre caracteristicile esentiale, unele dintre ele pot fi date facandu-se o referinta clara la:

- informatiile tehnice (vezi ZA.3.2);

- documentatiile tehnice (ZA.3.3);

- specificatiile de proiect (ZA.3.4).

Setul minim de informatii care urmeaza sa fie introduse direct in marca fabricii aplicata sau in documentul insotitor este prezentat in Figurile ZA.2, ZA.3 si ZA.4.

ZA.3.1.1 Marca simplificata a fabricii

In cazul etichetei simplificate informatiile urmatoare vor fi adaugate la simbolul marcii CE:

- numele sau marca identificatoare si adresa inregistrata a producatorului;

- numarul de identificare al unitatii (pentru a asigura trasabilitatea);

- ultimele doua cifre ale anului in care marca este aplicata;

- numarul certificatului de control al productiei de fabrica EC;

- referinte la acest standard European.

Acelasi numar de identificare va marca, in documentele insotitoare, informatiile legate de unitate.

Figura ZA.1 prezinta marca simplificata a fabricii care urmeaza a fi aplicata produsului, continand setul minim de informatii. Celelalte informatii mentionate iin ZA.3.1 si care nu sunt prezentate in marca fabricii vor fi transmise in documentele insotitoare.

NOTA In cazul elementelor de dimensiuni mici sau din motive de aplicare a stampilei pe produs, dimensiunile pot fi reduse prin inlaturarea referintei catre EN sau/si catre cerificatul FPC.

ZA.3.2 Declararea datelor geometrice si a proprietatilor materialelor

(Metoda 1 pentru determinarea proprietatilor legate de cerintele esentiale “rezistenta mecanica si stabilitatea” si “rezistenta la foc”.)

Figura ZA.2 reda, pentru un anumit tip de element de poduri, modelul de marca CE incluzand informatiile necesare determinarii, in functie de reglementarile proiectului valabil la locul punerii sale in opera, a proprietatilor legate de rezistenta mecanica si stabilitate si rezistenta la foc, incluzand aspectele legate de durabilitate si functionalitate.

Referindu-ne la Tabelul ZA.1 si la informatiile citate in lista de la ZA.3.1, proprietatile urmatoare vor fi declarate:

- rezistenta la compresiune a betonului;

- rezistenta de rupere la tractiune a otelului beton;

- rezistenta de curgere la tractiune a otelului beton;

- rezistenta de rupere la tractiune a otelului pentru precomprimare;

- efortul de proba la tractiune 0,1 al otelului pentru precomprimare;

- date geometrice (doar dimensiuni critice);

- conditii de durabilitate;

- referinte posibile la Informatiile Tehnice (catalogul produsului) cu privire la caracteristici, durabilitate si date geometrice.

Figura ZA.2 – Exemplu de marca CE cu Metoda 1 pentru elemente de poduri

ZA.3.3 Declararea proprietatilor produsului

(Metoda 2 pentru determinarea proprietatilor legate de cerintele esentiale “rezistenta mecanica si stabilitatea” si “rezistenta la foc”.)

Pentru toate datele din proiect, cu includerea modelelor si parametrilor folositi in calcul, se poate face referire la documentatia tehnica (din proiect).

Marca de conformitate CE consistand din simbolul CE prezentat in directiva 93/68/EEC

Identificarea comisiei notificateNumele sau marca identificatoare si adresa inregistrata a producatoruluiUltimele doua cifre ale anului in care a fost aplicata marcaNumarul certificatului FPC

Numarul si titlul standardului european aplicabil

Numele general si scopul

Informatii cu privire la geometria produsului si caracteristicile materialului cu includerea detalierii acestora (de adaptat produsului specific de catre producator)

NOTA Schita poate fi omisa daca informatiile echivalente sunt disponibile si pot fi precis identificate in Informatiile Tehnice (catalogul produsului) la care se face referire.

Rreferindu-ne la informatiile si valorile declarate citate in lista din ZA.3.1, urmatoarele proprietati vor fi declarate (cand se considera relevant):

- rezistenta la compresiune a betonului;

- rezistenta de rupere la tractiune a otelului beton;

- rezistenta de curgere la tractiune a otelului beton;

- rezistenta de rupere la tractiune a otelului pentru precomprimare;

- efortul de proba la tractiune 0,1 al otelului pentru precomprimare;

- rezistenta de rupere mecanica a elementului (valorile din proiect pentru situatiile non-seismice) cu capacitatea de compresiune axiala pentru unele excentricitati sau cu capacitatea momentului incovoietor si capacitatea de forfecare a sectiunilor critice;

- factorii de siguranta pentru betonul si otelul folosite in calcul;

- rezistenta la foc clasa R;

- alti Parametri Determinati la nivel National NDP folositi in calcul;

- conditii de durabilitate la coroziune;

- conditii de durabilitate la inghet-dezghet;

- referinte posibile la Documentatia Tehnica pentru datele geometrice, detaliere, durabilitate, alti NDP.

Figura ZA.3 prezinta, pentru elementele de poduri, modelul marcii CE in cazul in care proprietatile legate de rezistenta mecanica si stabilitate si rezistenta la foc sunt determinate de catre producator prin Eurocodurile EN.

Valorile de proiect ale rezistentei mecanice de rupere a elementului si rezistenta la clasa de foc vor fi calculate folosind pentru Parametri Determinati la nivel National, fie valorile recomandate in EN 1992-1-1 si EN 1992-1-2 sau valorile date in Anexa Nationala a Eurocodurilor EN aplicabile lucrarii.

ZA.3.4 Declararea respectarii unei specificatii date de proiect

(Metoda 3 pentru determinarea proprietatilor legate de cerintele esentiale “rezistenta mecanica si stabilitatea” si “rezistenta la foc”.)

Metoda 3 se aplica in urmatoarele situatii:

a) pentru cazurile in care elementul este produs in conformitate cu detaliile de proiect (planse, specificatii ale materialelor, etc.) elaborate de proiectantul lucrarilor 2) urmand Prevederile Nationale, hEN-urile si ETA-urile componente vor stipula, atunci cand este relevant, ca informatiile care insotesc marca CE cu privire la proprietatile produsului pot fi date prin trimiterea intr-un mod cat mai clar la documentele lucrarii din proiectul respectiv.

b) Pentru cazurile in care producatorul a proiectat si produs un element de poduri in urma prevederilor comenzii clientului, in conformitate cu Prevederile Nationale aplicabile lucrarilor, hEN-urile si ETA-urile componente vor stipula, atunci cand este relevant, ca informatiile care insotesc marca CE cu privire la proprietatile produsului pot fi date prin trimiterea intr-un mod cat mai clar la planse si la specificatiile materialelor legate de comanda clientului.

Figura ZA.4 reda, pentru elementele de poduri, modelul marcii CE in cazul in care produsul este fabricat in conformitate cu o specificatie de proiect in care proprietatile legate de rezistenta mecanica si stabilitate si rezistenta la foc sunt determinate prin intermediul prevederilor din proiect aplicabile lucrarilor.

Facand referire la informatiile si valorile declarate citate in lista de la ZA.3.1, urmatoarele proprietati vor fi declarate (atunci cand este relevant):

- rezistenta la compresiune a betonului;

- rezistenta de rupere la tractiune a otelului beton;

- rezistenta de curgere la tractiune a otelului beton;

- rezistenta de rupere la tractiune a otelului pentru precomprimare;

- efortul de proba la tractiune 0,1 al otelului pentru precomprimare;

- rezistenta la clasa de foc;

2) Sau proiectantul partii interesate de lucrare

In plus fata de orice informatii specifice legate de substante periculoase, produsul trebuie insotit deasemenea, atunci cand si unde se cere si in forma corespunzatoare, de documentatie cuprinzand orice alta legislatie cu privire la substantele periculoase cu care se cere conformitatea, impreuna cu orice informatii cerute de acea legislatie.

Nota 1 Legislatia europeana fara derogari nationale nu trebuie mentionata.

Nota 2 Aplicarea simbolului marcii CE inseamna ca, daca un produs este supus la mai mult de o directiva, el este in conformitate cu toate directivele aplicabile.