S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC

„Am intrat bogat înpolitic@ }i ies s@rac, darcu mâinile curate”

Alexandru Marghiloman

c my b

c my b

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

nr. 294 anul 7 vineri, 4 februarie 2011 1 RON

Anestezia]i de gerul n@prasnic }i de atâtea b@t@lii pe ba -ricade inventate anume pentru nelini}tea lor permanent@(guvern – militari pentru recalcularea pensiilor, guvern– sindicate pentru noul Cod al muncii, guvern – opozi]iepentru punerea în c@tu}e a corup]iei), românii se arat@indiferen]i fa]@ de un eveniment care se deruleaz@ chiarîn aceste zile în Capitala ]@rii. Este vorba de vizita de -lega]iei Fondului Monetar Interna]ional menit@ s@ fina -lizeze cea de-a }aptea evaluare din cadrul acorduluistand by în care ar trebui s@ primim ultima tran}@ de1 miliard de euro, dar }i pentru a negocia un nou acordde împrumut, de data aceasta unul de tip preventiv.Evident, pentru guvernan]i e foarte important s@ ne totvin@ bani dinafar@ pentru supravie]uirea din@untru.

FMI }i }alupa în care trebuieîngr@m@dit@ România

PUNCTULPE EUROPA

Emil DAVID

continuare ^n pag. 3

„Nimic nu cost@ mai mult decât ne}tiin]a”

Gr.C.Moisil

Pu]ine probleme se v@desc – în aparen]@, estedrept – atât de simple precum decalajele eco-nomice. Decalaje definite sintetic drept dife -ren]ele dintre nivelurile unor indicatori economi-ci esen]iali – PIB, productivitate, produc]ii înunit@]i naturale pentru principale produse,repere de consum, consum, în mod absolut sau

pe locuitor, etc. – între diferite ]@ri. Diferen]e care se înm@nuncheaz@în mai mult sau mai pu]in evidente r@mâneri în urm@, în procesul dedezvoltare ale unor economii }i state fa]@ de altele. {i tot pu]ine pro -bleme se v@desc atât de complexe }i chiar atât de complicate precumacelea}i decalaje economice.

Tariful Integrat Român}i baza de date aferent@acestuia au fost elabo-rate de c@tre AutoritateaNa ]io nal@ a V@milor încola borare cu Admi nis -tra]ia Vamal@ din Austria,bene ficiind în acest sensde un Program de Twinningcu finan]are PHARE, RO2001/IB-FI-02 Imple men -tarea Tari fu lui vamal inte -

grat al Uniunii Euro pene - TARIC (TARIR).Acest act normativ constituie un element esen]ialpentru îmbun@t@]irea mediului de afaceri înRomânia }i constituie una din m@surile strictnecesare în lupta anticorup]ie din sistemul vamal}i nu în ultimul rând va conduce la aplicarea uni-form@ a tuturor reglement@rilor cu implica]ii înactivitatea vamal@.

Informatizarea activit@]iivamale la nivelul întregului

sistem vamal român

Dan POPESCU

Ioan Dumitru BO[A

continuare ^n pag. 7

2 februarie 1943. Capitularea unor armate germane conduse de generalul Paulus, la Stalingrad

Ra]ionalitate }i decizie^n condi]ii de criz@ (II)

Teoria jocurilor apare ca domeniual matematicilor aplicative în sec-olul XVIII, când Waldegrave(1713) a f@cut pentru prima dat@analiza matematic@ a unui joc dec@r]i, pentru dou@ persoane.Teoria jocurilor a r@mas deinteres exclusiv matematic –domeniu în care a fost tratat maidegrab@ ca o excentricitate –pân@ în secolul XX., neconstituindun domeniu distinct de cercetare.

Domeniul este recunoscut ca fiind de sine st@t@tor odat@cu publicarea articolelor lui John von Neumman în 1928 }imai ales odat@ cu publicarea volumului Teoria jocurilor }iComportamentul Economic ( John von Neumann, J. OskarMorgenstern, “Theory of Games and Economic Behavior”,Princeton University Press (1944).

prof. univ. dr. Eugen IORD~NESCU

continuare ^n pag. 2

Bucure}ti - sediul Guvernului Rom$niei

Decalajele economice între „relativ” }i „absolut”- câteva însemn@ri -

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU

Solilocvii de duminic@stud. masterand Adina-Maria FLE{ER

Altermondializarea (II)- con]inut, unele semnifica]ii -

„Contabilitatea trezorerieiîntreprinderii.

Situa]ia fluxurilor de trezorerie” (IV)

continuare ^n pag. 4

pag. 6

pag. 5

pag. 8stud. Adina-Elena LAZ~R pag. 6

DECIZII ECONOMICE2 VINERI 4 FEBRUARIE 2011

urmare din pag.1Odat@ cu studiile publicate de c@treJohn Nash în anii 50, domeniul adevenit cunoscut, iar aplica]iile salepractice s-au dezvoltat foarte mult.Pân@ acum, mai bine de cinciPremii Nobel au fost atribuite pen-tru dezvolt@ri ale teoriei jocurilor,num@rul cercet@rilor aplicate find încontinu@ cre}tere.Teoria Jocurilor analizeaz@ }i explic@un mare num@r de categorii de com-portamente umane, fiind aplicat@ îneconomie, psihologie, biologie, ecolo-gie, marketing, strategie }i tactic@ mil-itar@, studii politice, computere,inginerie, rela]ii interna]ionale, etc.De}i denumirea ne-ar putea induce îneroare, domeniul este fundamentat peteorii matematice serioase }i are cal-itatea de a nu apela în majoritateaaplica]iilor sale la statistic@ sau prob-abilit@]i, ci la cu totul alt@ abordare.Prin joc în]elegem în interiorul aces-tui domeniu orice interac]iune întredoi sau mai mul]i agen]i economici,care au preferin]e. Aceste preferin]esunt exprimate prin alegerile pe careagen]ii le fac, alegeri care sunt deter-minate de conceptul de utilitate. F@r@a intra în detalii, spunem c@ un agenteconomci ra]ional va tinde s@ ob]in@din orice interac]iune strategic@ max-imul posibil de utilitate, sau maximulposibil de beneficiu – în sensul gen-eral abstract al termenului. Adic@,orice agent economic reational î}i vaexprima preferin]ele prin alegerif@cute în ordinea în care ceea cealege îi produce multumuire/utilitatesubiectiv@ sau utilitate obiectiv@. Deexemplu, dac@ o persoan@ preferamerele fa]@ de prune }i prunele fa]@de piersici, atunci ne a}teptam caîntr-o interac]iune strategic@ aceapersoan@ va alege mai întâi merele,dac@ acestea nu sunt disponibile vaalege prunele }i abia apoi va alegepiersicile. Discu]ia despre utilitate }icaracterul s@u obiectiv sau subiective mai complicat@, }i are leg@tur@direct@ cu defini]iile date în anii 30de c@tre Samuelson.Spre deosebire de analiza probabilis-

tic@, cea f@cut@ de teoria jocurilor serefer@ la discu]ia despre posibileledecizii, manifestate prin alegeri, pecare un agent ra]ional le va lua, dac@cel@lalt sau ceilal]i ar face sau nu oac]iune sau alta. Ra]ionamentulimpus aici este circular, ]inândseama de faptul c@ to]i participan]iila interac]iune au în general acces laacelea}i informa]ii.Pentru exemplificare vom folosi ointerac]iune celebra în domeniu,numit@ dilema prizonierului. S@ pre-supunem c@ doi prieteni care auspart o banc@ sunt prin}i de poli]ie,care nu are dovezi, ci doar b@nuieli.Cei doi sunt ancheta]i simultan încamere separate }i nu au posibili-tatea s@ comunice între ei.Anchetatorii propun fiec@ruia dintreei o în]elegere (aceia}i în]elegere!),încercând s@-i conving@ s@recunoasc@ jefuirea b@ncii. Termeniiîn]elegerii sunt urm@torii:- dac@ amândoi m@rturisesc, vor ficondamna]i la 5 ani de închisoarefiecare;- dac@ amândoi nu m@rturisesc, atun-ci sunt elibera]i din lips@ de dovezi;

- dac@ unul m@rturise}te }i celalatnu, cel care m@rturise}te este eliber-at, iar celallat condamnat la 10 anide închisoare.Teoria jocurilor analizeaz@ alegerileposibile ale celor doi prizonieri,punând în eviden]@ r@spunsul carecorespunde asumtiilor presupuse decaracterul ra]ional al celor care inter-ac]ioneaz@ (asumtii destul de compli-cate, pe care nu le vom pune acumîn discu]ie). Fiecare este de presupusc@ va încerca s@ fac@ cea mai bun@alegere pentru sine, fiind cumvaindiferent fa]@ de ce se va întâmplacu celallat.Deci, este de a}teptat ca primul pri-zonier s@ prefere s@ fie eliberat, dac@nu e posibil s@ prefere în ordine apoipedeapsa de 5 ani }i doar în ultim-ul rând pe cea de 10 ani. Vomspune c@ din punct de vedere alutilit@]ii, eliberarea este v@zut@subiectiv ca având un grad mai amrede utilitate decât pedeapsa de 5 ani,care la rândul s@u are un grad maimare de utilitate decât pedeapsa de10 ani. E de presupus, desigur, ca}i cel de al doilea prizonier va avea

aceia}i evaluare personal@ referitoarela utilitate.Din acest motiv, e dea}teptat din punct de vedere ra]ionalca primul prizonier s@ încer ce s@ fieeliberat, iar pentru aceasta ar trebuica el s@ m@rturiseasc@ fapta }i s@spere c@ cel@lalt va p@stra t@cerea.Dar, cel de al doilea va ra]ionadesigur în acela}i fel, vrând s@ fie larândul s@u eliberat, ceea ce ar pre-supune c@ el m@rturise}te }i celaltp@streaz@ t@cerea.Teoria jocurilor considera to]i partic-ipan]ii la interac]iune ca fiind agen]ira]ionali, inteligen]i }i de]in@tori aiacelora}i informa]ii, pe care sunt ca -pabili s@ le foloseasc@ depun în inte -r esul lor. Spre deosebire de majori-tatea abord@rilor din politica româ -neasc@, participan]ii la interac]iuneastrategic@ – numi]i generic juc@tori –nu sunt considera]i nici prosti, nicifraieri, }i nu se presupune c@ nu vorb@ga de seam@ care este interesul lorpersonal sau c@ pot fi p@c@li]i.Drept urmare, interac]iunea circular@dintre cei doi juc@tori va aduce unrezultat nea}teptat: încercând s@scape de pedeaps@, tocmai pentru c@

sunt ra]ionali, cei doi vor alege s@m@rturiseasc@, pentru c@ aceast@alegere îi aduce într-o situa]ie maibun@, indiferent de reac]ia celuilalt.Dac@ primul prizonier m@rturise}te, elva fi eliberat dac@ cel@lalt nu o face}i va fi condamnat pentru 5 ani dac@}i cel@lalt m@rturise}te. Dac@ num@rturise}te, ar putea lua 10 ani sauar putea fi eliberat, aceast@ alegerefiind mai pu]in predictibila decât ceaanterioar@. Desigur, ar putea juca ast-fel, dac@ ra]ionamentul nu ar fi cir-cular: e de a}teptat astfel c@ ambii s@m@rturiseasc@, propunând ceea ceeste cunoscut sub denumirea deechilibrul Nash. Unele dintre aplica]iile cele mai spec-taculoase ale teoriei se refer@ la con-sumul bunurilor publice }i la analizasistemelor de taxe }i impozite. Dinacest punct de vedere, m@surile guver-namentale referitoare la politicile pu -blice, care implicit sau explicit pre -su pun influen]area consumului bunu -rilor publice, pot }i ar trebui analizatedin punct de vedere al interac]iunilorstrategice de tip teoria jocurilor.

(va urma)

prof. univ. dr. Eugen IORD~NESCU

Ra]ionalitate }i decizie ^n condi]iide criz@ (II)

3ECONOMIEVINERI 4 FEBRUARIE 2011

urmare din pag.1Majoritatea românilor s-a obi}nuitîns@ s@ nu mai întrebe nici ce s-aîntâmplat cu banii deja primi]i }iepuiza]i, nici câ]i ne-ar mai trebuipentru prelungirea agoniei, nici când}i cum se vor returna aceste tran}ede împrumut cu dobânzile lor cu tot.S-au consolat cu r@ul cel mai mic }inu se mai tem de r@ul cel mai mare.Cine î}i mai aminte}te azi de primulacord de împrumut al României cuFMI din perioada 2001 – 2004?Atunci am întins mâna pentru oam@rât@ de sum@ de 300 milioaneDST (drepturi speciale de tragere) lacare am pl@tit dobânzi de 31,25 mil-ioane DST.Ast@zi, cu cel de-al doilea acordstand by cu FMI, pentru perioada2009 – 2011 am s@rit din }an], înpr@pastie. Numai în 2009 România atras 6,08 miliarde DST }i a pl@titdobânzi de 50 milioane DST, pentruca în 2010 s@ ne mai fericim cu 3,71miliarde DST, pl@tind dobânzi deaproape 200 milioane DST. Al]i bani,alte vremuri ! Multiplicarea spectacu-loas@ a ratei de îndatorare este viz-ibil@ }i cu ochiul liber: luând camoment de referin]@ anul 2007(ultimul în care românii au mai sim]itefectele boomului economic), în 2008România a pl@tit debânzi de 25 deori mai mari, iar în 2009 nivelulacestora crescuse de 98 de ori!Pân@ s@ încheiem în grab@ cel de-altreilea acord (preventiv, cumspuneam), întrebarea este cum afunc]ionat, cu ce efecte, acordulactual convenit pe 4 mai 2009 cucreditorii interna]ionali, în valoaretotal@ de aproape 20 miliarde deeuro? În ce m@sur@ obiectiveleini]iale stabilite de comun acord –cre}terea economic@, reducereadeficitului, încetinirea cre}terii dato-riei publice, st@vilirea infla]iei – aufost atinse punctual?Nu-i întreb@m pe români, pentru c@

le }tim r@spunsul. Prefer@m s@ v@prezent@m în continuare opiniile con-tradictorii a dou@ personaje din boar-dul FMI care au „mo}it” aceste trata-tive complicate: Jeffrey Franks, }efuldelega]iei Fondului în România, }iMihai T@n@sescu, reprezentantul ]@riinoastre la FMI

Mihai T@n@sescu: „Suntem pe calea cea bun@”O incontestabil@ autoritate în materie,fost ministru de Finan]e al Românieiîn perioada 2001 – 2004, MihaiT@n@sescu este omul care, explicabilsau nu, debordeaz@ de optimism,argumentând:- Acordul a fost un instrument carea creat o stabilitate de percep]ie, înceea ce prive}te modul în careRomânia evolueaz@ într-un mediuturbulent, într-o economie mondial@în plin@ criz@. Un instrument carelanseaz@ o provocare pentru reluareacre}terii economice în anii careurmeaz@.- Ceea ce trebuie s@ subliniem dinacest acord este c@ anumite politicidin anii de boom economic (pân@ în2008) care au creat mari dezechili-bre, au fost corectate, ce-i drept cusuferin]e mari, cu cre}teri de nervoz-itate, dar a}ezând pân@ la urm@, neplace sau nu, aceast@ ]ar@, din punctde vedere macroeconomic, pe undrum îmbun@t@]it radical, economic}i fiscal. Deci, dac@ ne referim lasuferin]ele popula]iei, noi consider@mc@ greul a trecut, în 2011 nemaifiindnevoie de nici un fel de t@iere, denici un fel de noi m@suri corective.Acestea au fost f@cute, ele trebuies@-}i urmeze doar cursul în 2011 }iîn anii urm@tori.- În momentul de fa]@ România }i-acreat premisele pentru a putea s@ serelanseze. Este nevoie de o coeren]@,de o continuare a reformelor }i nuîn ultimul rând de un devotamentputernic în aplicarea reformelorstructurale.- Ce va urma dup@ acest acord? Cu

siguran]@, un nou acord care va creaperspective predictibile de dezvoltare,pentru a îmbun@t@]i prin reformestructurale anumite segmente deactivitate care pot s@ aduc@ o valoaread@ugat@ mai mare economieiromâne}ti. Primele trei direc]ii deac]iune pentru Executiv ar fi: 1.Reforma întreprinderilor de stat; 2.Reforma sistemului public des@n@tate; 3. Reforma institu]iilor pub-lice pentru a le face capabile s@ aib@o birocra]ie mai redus@, o trans-paren]@ mai ridicat@ }i capacitatesporit@ de atragere a fonduriloreuropene.- Când se poate conta pe un reviri-ment durabil? Cu un suport politicputernic, cu o dorin]@ de a pune înordine lucrurile, este de a}teptat ca,în 24 de luni, s@ se poat@ mergespre o direc]ie corect@ care sigurtrebuie urmat@, cu condi]ia s@ seevite derapajele din anul electoral2012.

Jeffrey Franks: „Absen]a cre}terii economiceeste marea dezam@gire”Destins, volubil }i pus pe glume,}eful misiunii FMI în ]ara noastr@este mult mai zgârcit cu laudele laadresa României reformate decâtcoechipierul s@u Mihai T@n@sescu.Iat@ câteva din compara]iile foarteplastice }i sugestive pe care le-aoferit chiar în aceste zile gazetarilor,sindicatelor }i patronatelor din ]aranoastr@:- „România poate fi comparat@ cuun mineralier care în urm@ cu doiani era r@sturnat, în prezent ruginit,iar pe viitor va avea aspectul unei}alupe ultraperformante ca vitez@,dar foarte mic@”. (Aici sindicatele auobiectat c@ „}alupa” va fi atât demic@ încât la finalul reformelor abiadac@ vor mai înc@pea în ea un sfertdintre români).- „România îmi aminte}te gluma cuchirurgul care face o opera]ie foartecomplicat@ }i spune familiei pacien-

tului – am o veste bun@ }i una rea.Opera]ia a reu}it, din p@cate pacien-tul a murit. Nu vrem s@ ajungem înpunctul în care am stabilizat situa]ia,dar pacientul, economia româneasc@,a murit. Vrem s@ gener@m cre}tereeconomic@”.- „Absen]a cre}terii economice estemarea dezam@gire acum când neapropiem de finalul acestui acord. Lafel de adev@rat este c@ reformele arfi putut merge mai repede, îns@ chiar}i a}a au f@cut ajust@ri foarte impor-tante, s-au implementat politicicorecte }i s-a revenit pe calea disci-plinei fiscale”.

Ce se mai poate comenta pe mar-ginea acestui potop de laude }iparabole? Cel mult c@ desprereformele din România po]i credeorice. {i c@ ele pot fi într-un finalneprecizat un experiment reu}it. Dar}i c@ solu]iile oferite de-a gata dec@tre o institu]ie cuprins@ de som-nolen]@ }i blocat@ în teorii econom-ice de acum câteva decenii ne-arputea face în final mai vulnerabili,mai }ubrezi]i }i mai lipsi]i de sper-an]e decât la start. Oricum, noi to]ir@mânem buni de plat@. Biletul e lapre] de transatlantic. Transatlanticulnostru este îns@ o }alup@.

FMI }i }alupa în care trebuieîngr@m@dit@ România

Vedere din New-York

Emil DAVID

DEZVOLTARE VINERI 4 FEBRUARIE 20114

c my b

c my b

c my b

c my b

urmare din pag.1Nu atât din unghiul cifrelor (difer-en]elor amintite), ci mai ales din per-spectiva cauzalit@]ii, a genezei lor, aposibilit@]ilor de diminuare }i chiarînl@turare mai ales din unghiul aspi-ra]iilor statelor mai pu]in dezvoltatede a ajunge la nivelul celor dez-voltate, din perspectiva modelelor deurmat, }.a. Nici pe departe nu estevorba doar de imperativul unorcre}teri cantitative, ci îndeosebi deprocese de mare profunzime eco-nomic@, de ac]ionarea unor pârghii }imecanisme economice rafinate, decuplare fin@. Este vorba de terapiiintensive care implic@, chiar dac@ nula prima vedere, concepte }i activ@ride strategii, m@suri }i ac]iuni pezone economice largi, de multe oripe economie privit@ ca un tot.PIB nominal, potrivit datelor FMI, afost în 2009, în milioane de dolariamericani, 14.256.275 pentru SUA,3.352.742 pentru Germania, 2.675.915pentru Fran]a, 1.229.227 pentruRusia, dar numai 430.197 pentruPolonia, 405.440 pentru Suedia,381.880 pentru Austria, 161.521 pen-tru România, 47.102 pentru Bulgaria,40.168 pentru Tunisia, }i numai12.615 pentru Nepal, 12.738 pentruSenegal, 6.854 pentru Tchad, 2.865pentru Togo, 191 pentru Sao Tomé-et-Principe, etc. Este vorba de PIB-ultotal, raportat pe locuitor modificân-du-se câte ceva dintr-o astfel deordine, dar nu esen]ial. Cu altecuvinte, state dezvoltate, relativpu]ine, iar altele, multe, foarte multe,mai slab dezvoltate sau chiar foarteslab dezvoltate. Urm@ rind, dar, tabloul decalajeloreconomice în lume avem de-a facecu o cauzalitate complex@. De exem-plu, de factur@ istoric@, cea carerelev@ ac]iunea unor sisteme eco-nomice diferite, pe un plan maiabrupt de la metropole la colonii,dominioane, etc., ultimele având o„dezvoltare” – s@-i spunem a}a –exogen@, impus@ din afar@ potrivitnevoilor metro polelor. Deopotriv@, peaceast@ baz@ sau pe bazeasem@n@toare avem de-a face cudiferen]e de mentalitate, de cutume,de gândire, de psihologie, deeduca]ie. Toate acestea implicândindividul, deseori tarat, din perspecti-va lui de centru al activit@]ii econom-ice }i care implic@ }i colectivitateadin unghiuri asem@n@toare. Estenevoie de un timp mai îndelungatpentru a modifica în astfel de direc]ii.Punctând astfel chiar exemplul româ-nesc se impun luate în discu]ieefectele grele pe care le-au avutasupra [@rilor Române pozi]ia lorgeografic@ la confluen]e dintre 3mari imperii – otoman, ]arist, habs-burgic - }i „suzeranitatea” otoman@,spoliatoare de resurse importante aleromânilor de pe ambele versante aleCarpa]ilor }i formând, deasemenea,indivizi mai pleca]i, mai r@bd@tori înfa]a unor agresiuni variate, uneori –uneori, dar nu întotdeauna - chiar cucomportamente ceva mai umile. Cam

aici au început s@ se constituiedecalaje de dezvoltare fa]@ de ]@rieuropene vestice }i avansate, de}i nuse v@deau înc@ foarte reprezentativeîntrucât, iat@, potrivit unor documente,chiar }i prin secolul XVI, la Blois, înFran]a, ^n vreme de foamete, se prac-tica }i canibalismul. Ca excep]ie,fire}te, dar totu}i... Au urmat revolu]iileindustriale care desf@}urate mai întâi învest }i la destul de mare distan]@ întimp, apoi, în est, au dezvoltat sensi-bil asemenea decalaje. Mergând maideparte, în contemporaneitatea noastr@,men]io n@m c@ România a func]ionataproape decenii de-a rândul cu oeconomie subordonat@, în bun@m@sur@ „R@s@ritului”, cu o economieîn care politicul se amestec@ dincolode limite rezonabile de toleran]@, cu oeconomie etatizat@, excesiv centralizat@}i planificat@. Fie îns@ spus c@, într-om@sur@, }i acum sim]im nevoia unorstrategii, a unei planific@ri, dar maimult de tip coordinativ, persuasiv. Nudoar în plan economic s-au v@dit ast-fel efecte ale vremurilor respective, ci}i în planul individului destul deobi}nuit, cum scria de mult, cred c@Alexandru Marghiloman, „s@ se nasc@bursier, s@ tr@iasc@ func]ionar }i s@moar@ pensionar”. Respectiv tot timpulcineva, statul posibil }i probabil, s@aib@ pe cât posibil mereu grije de el.Oricum, spre anii 1988, 1989, decala-jele dintre România }i statele dez-voltate ale lumii erau la nivelul de 5

– 6 ori în domeniul sintetic al pro-ductivit@]ii, nu foarte mari în ce priveaveniturile, dar foarte mari în ceea ceprivea posibilit@]ile de a acoperi pia]a,cererea solvabil@, a unei „economii aproduc@torilor”, unde cump@rai ceeace g@seai, comparativ cu o„economie a consumatorilor”, undecump@rai ceea ce doreai }i, fire}te,î]i permiteai. Din p@cate, într-un felsau altul, decalajele dintre noi }istate dezvoltate ale lumii s-au accen-tuat în ultimii 20 de ani }i nu s-audiminuat. Ce se întâmpl@, îns@,actualmente, pe plan mondial }i înplanul nostru na]ional cu evolu]iadecalajelor economice?Pe de o parte, apreciem c@ problemadecalajelor economice nu trebuieabsolutizat@, ci, dimpotriv@, ea trebuierelativizat@. Ea se impune evaluat@ întimp, pe serii lungi de date }i abor-dat@ mai ales din perspectiva finalit@]iiactivit@]i economice, care înseamn@„nivel de trai”, a constan]ei cu carese reu}e}te ob]inerea unui nivel detrai relativ ridicat. Ceea ce ar „topi” înproblematica economic@ real@ anumitemaxime sau minime astfel, petermene foarte scurte, }i irelevante dinpunctul de vedere al constantei caatare a progresului. Desigur c@ datele,cifrele, indicatorii constituie elementecare pot }i trebuie folosite înproiectarea }i formularea strategiiloreconomice la nivel regional, na]ional,comunitar }i global. Totodat@, com-

para]iile se impun realizate cu aten]ieîntrucât nu întotdeauna un poten]ialproductiv înalt dar construit pe prin-cipii }i baze vulnerabile, este apt s@se converteasc@ într-un nivel de trairidicat. R@mân dar esen]iale com-para]iile pe indicatori sociali, de final-itate pentru activit@]ile economice, ceiaminti]i din sfera nivelului de via]@.Tocmai într-un astfel de cadru, pot fidecantate mai bine, în evolu]iile eco-nomice, substan]a lor economic@ cal-itativ@, l@sându-se deoparte efecteleunor experimente politice }i econom-ice, sociale }i culturale mai pu]inreu}ite }i care pot induce, cel pu]inpe termen scurt, anumite erori deapreciere. Pe de alt@ parte, se v@de}telimpede c@ niciodat@, practic,economiile lumii nu vor putea fi laacela}i nivel de dezvoltare, existând,adeseori, veritabile „locomotive” careinduc progresul economic }i, cu oretoric@ economic@ judicioas@, socialpe spa]ii largi ale lumii }i care, f@r@ afi nevoie de a fi copiate aidoma, potconstitui adev@rate repere }i îndreptarepentru dezvoltarea fiec@rei economii, afiec@rui stat, a lumii în ansamblul s@u,a lumii globale.Mai intervin }i alte elemente. {i eval-uarea decalajelor, precum a celor maimulte cifre economice, sufer@ de „sin-dromul m@surilor medii”. Mai alespentru produc]ie din perspectiv@regional@, pentru consum în general,etc. Ceea ce poate ascunde mari sau

mai mici zone de s@r@cie în chiar inte-riorul statelor foarte dezvoltate. Peurm@, s@ nu uit@m c@ în istoria, înspe]@ istoria economic@ a lumii, civi-liza]ii str@lucite s-au pr@bu}it sub lovi-turi nimicitoare ale unor civiliza]ii netinferioare. Vezi Imperiul Roman versusbarbari, în Asia }i chiar EuropaGenghis Han cu hoardele sale foartebine organizate }i cu comunicareexcelent@, îns@ în raport cu nu pu]ineforma]iuni statale mult mai binestructurate, }.a. Mai intervin }i alteaspecte. Iat@, nu de pu]ine ori, încer-carea de a recupera decalajele, abor-date mecanic, a fost – }i este, înc@,deseori – tot mecanic@. Cu prec@deredin perspectiva faptului c@ modelelede urmat nu au sau nu mai au o rel-evan]@ deosebit de pronun]at@. Deexemplu, pe termen lung }i pentru]@rile decalate, cre}terea consumuluide energie clasic@ spre nivelul statelordezvoltate este perdant@ din unghiulexigen]elor în func]iune ale dezvolt@riidurabile. La fel de r@u s-a dovedit –}i se dovede}te – mimetismul pentruproduc]ia de o]el, de laminate, }.a.,dar în nici un fel n-au fost negativeeforturile unor ]@ri mai pu]in dez-voltate pentru a ajunge la niveluride consum de tip alimentar sau dealte bunuri asem@n@toare. {i aici,totu}i, perspectiva poate modificaop]iunile. Oricum, ne a}teapt@ olume nou@ cu numero}i parametrii,al]ii decât cei de pân@ acum...

Dan POPESCU

Decalajele economice între„relativ” }i „absolut”

- câteva însemn@ri -

VINERI 4 FEBRUARIE 2011 5

c my b

c my b

c my b

GLOBALIZARE

c my b

Astfel c@, alterglobalizarea (sau alter-mondializare din expresia fran cez@“altermondialisme”) este numele mi} -c@ rii sociale ce sus]ine integrareainterna]ional@ a globaliz@rii, dar advo -c@ a}a-zisele valori ale democra]iei,justi]iei economice, protec]ia mediu-lui înconjur@tor }i drepturile omuluis@ fie respectate }i puse deasupraînterprinderilor pur economice, suve -ranitatea na]ional@ }i diversitate cul-tural@. Altermondializarea nu contest@mondializarea, în sine }i în principiunu-i se opune, ci dore}te doar s@ serealizeze altfel, prin prioritizarea re -la]iei om-mediu, spre a fi }i în fa -voarea altora, de fapt a tuturor.Alter mondializarea denun]@ conse cin -]ele nefaste ale globaliz@rii. Alter mon-dia lizarea a ap@rut cauzat de supra -goan@ cu orice pre] dup@ profit,dep@}ind echivalarea corespunz@toareîntre om }i mediu. Altermondiali}tiiconsider@ c@ economia nu este gu -vernat@ de legi economice naturale,ci este consecin]a politicilor con} -tiente ale guvernelor care cedeaz@din ce în ce mai mult din puterea lorpie]ei absolute. Altermondialismulpor ne}te mai ales de la îngrijorareaprofund@ c@ actuala ordine mondial@r@mâne incapabil@ spre a rezolva pro -bleme. Se vrea altceva decât mondi-alizarea prin intermediul pie]ei, carenu este sino nim@ cu progresuluman. Totodat@, criticând asemenea

mecanisme de putere mondiale, alter -mondialismul se pronun]@ pentrusubstituirea lor cu o guvernan]@ mon -dial@ mai demo crat@ }i mai uman@.Altermon dializarea se refera la un altmodel de globalizare. Aceast@ reac]iepolitic@ a crescut încet, dar sigur.Economi}tii consider@ c@ nu estenevoie de antimondializare, ci dealtermondializare, adic@ de o mondi-alizare mult mai profitabil@ individual,pentru fiecare în parte. Acest nouconcept are un plan respectabil –lupta pentru un mai bun tratamentaplicabil [@rilor Lumii a Treia }i aleconomiilor lor. Termenul a fost conceput îm potrivaacuza]iilor na]ionaliste de c@tre sus -]in@torii neoliberali, însemnând unsu port pentru valorile umane }i uni-versale, dar ca o respingere aWashing ton Consensus-ului }i a ide-ologiilor neoliberale similare. Mi}ca -rea se opune, în general, institu]iilorinterna]ionale (ca WTO, IMF }i WorldBank), care lucreaz@ pentru interese-

le economice ale Lumii Întâi. Esteulterior similar@ cu expresia ”Mi}ca -rea Justi]iei Globale” sau ”Mi}careaMi}c@rilor”.

Termenul ”alterglobalizare” estederivat din termenul ”antiglobalizare”,pe care jurnali}tii }i al]ii obi}nuiaus@-l foloseasc@ pentru a descrieaceast@ mi}care. Termenul de anti-mondializare a fost primul folosit,mai ales de c@tre jurnali}ti, pentru adesemna mi}carea contestatar@ aactualei ordini mondiale. În 1999,pentru a se ad@uga contest@rii }i oalternativ@, s-a impus termenul dealtermondialism sau altermondia -lizare, de origine belgian@, n@scutsub impulsul mi}c@rii forumurilorsociale. Este menit s@ disting@ sus -]in@torii alterglobaliz@rii de activi}tidiferi]i ai "antiglobaliz@rii" (cei cesunt împotriva oric@rui tip de glob-alizare: na]ionalism, protec]ionism,co mu nitarieni, etc.). Se poate con-sidera faptul ca numele a fost prelu-at din sloganul popular al acestei

miscari: "O alta lume este posibila",transmis de Forumul Social Global,cel mai larg forum pentru activitatealterglobaliz@rii.

Altermondialismul reprezint@ter menul pentru a desemna totali-tatea asocia]ilor, re]elelor, care auplasat în contastarea mondializ@riineolibe rale în central ac]iunii lor.[inta ata curilor }i revendic@rilorproiectului altermondialist o constitu-ie centrele institu]ionalizate ale put-erii mondiale, precum: FMI, OMC,Banca Mondial@, OCDE. Alter mon dia -lismul apare ca un proiect al Suduluiasupra mondiali z@rii, contrar celui alNordului, al Pe riferiei, împotriva celuial Cen trului, al zonei s@race a Lumii,opus celui in staurat }i promovat de]@rile bogate.Mi}carea î}i are astfel r@d@ci nile celemai evidente la începutul anilor ’80,în contextul preocup@rilor de rezol -vare a problemei datoriei ex terne a]@rilor în curs de dezvoltare din sud.Dup@ 1994, altermondialismul a înce -

put s@ se manifeste cu o for]@ dince în ce mai pu]in neglijabil@, înEuropa, în Statele Unite ale Americii}i în Coreea. În anul 1999, la Seattle,SUA, au avut loc ”primele ac]iunimediatizate altermondialiste”. Alter -mondialismul urm@re}te dezvol tareaunor re]ete interna]ionale, astfel c@sus]in@torii alterglobaliz@rii au înfi-in]at o re]ea de }tiri globale online,Independent Media Center, pentru atransmite mai departe proiectele mi} -c@rii. Grupuri ce sus]in alterglobali -zarea includ ATTAC, o re]ea interna -]ional@ de schimb cu sediul în Fran]a.Altermondiali}tii propun o „alt@ordine interna]ional@, mai bun@, maiechitabil@ }i solidar@” prin cel pu]in3 m@suri: suprimarea paradisurilorfiscale, judiciare }i bancare, sporireafiscalit@]ii asupra veniturilor din capi -tal }i tax@ri globale, privind tranzac -]iile de schimb.N@scut deopotriv@ ca o reac]ie }i oalternativ@ la actuala mondia lizare,alte rmondialismul a reu}it s@ se im -pun@ în ultimul deceniu ca o mi}caresocial@ în plin@ dezvoltare.O orientare comun@ se afirm@ peteme generale precum: promovareaunei dezvolt@ri durabile, respectareadrepturilor umane fundamentale, pro-tec]ia mediului, pacea, democra]ia }.a.Cu un discurs idealist, în care }i-adesemnat ca principal adversar liber-alismul, nu numai de a explica, dar}i a transforma radical lumea exis-tent@, altermondialismul risc@ îns@ s@devin@ o nou@ }i simpl@ „utopie con-testatar@”. De altfel, confrunt@rile de tot feluldintre sus]in@torii celor dou@ mon-dialisme – cel în vigoare }i, respec-tiv, cel în stare de proiect – nearat@ c@ o alt@ mondializare estenecesar@, dar nu }tim când, }i chiarcum va fi posibil@.

Altermondializarea (II) - con]inut, unele semnifica]ii -

stud. masterandAdina-Maria FLE{ER

Arti}ti de talent - portret de Mihaela PopaSibiul iarna

CONTABILITATE VINERI 4 FEBRUARIE 20116

(urmare din nr. 289)Suma pl@tit@ de emitent este egal@cu pre]ul de cump@rare a obliga]iuniiplus dobânda. - Refinan]area - dac@ la termenulscadent, emitentul nu î}i poate achi-ta obliga]iile contractua le, el poateemite o no u@ serie de obliga]iuni princare î}i poate pl@ti obli ga]iunile vechisau s@ le r@scumpere (dac@ exist@ oasemenea clauz@). - Colateralul - obliga]iunile pot fi ga -ran tate de un colateral, care poate fio proprietate imobiliar@, ac]iuni,poli]e de risc financiar, alte titluri devaloare.- Obliga]iunile pot fi vândute }icump@rate pe pia]a bursier@, la val-oarea lor nominal@ sau cu discount,la un pre] sub valoarea nominal@. - Obliga]iunile reprezint@ o alt@ form@de atragere a capitalului, pe lâng@ac]iuni }i împrumuturi bancare, darspre deosebire de acestea prezint@unele avantaje. - Ratele dobânzii la obliga]iunile pecare emitentul le pl@te}te investitoru-lui sunt mai mici decât cele pe carele-ar datora unei b@nci comerciale încazul unui împrumut. Iar pe de alt@parte, ac]iunile reprezint@ titluri depar ticipa]ie la proprietate, deci cum -p@r@torul de]ine cot@ din capitalulsocial. Din acest punct de vedere, încazul obliga]iunilor, cump@r@torul doarîmprumut@ emitentului bani, f@r@ aavea vreun drept de proprietate.

1.3.3. DREPTUL DE SUBSCRIERETitluri negociabile destinate protej@riivechilor ac]ionari în urma major@riicapitalului social prin subscrip]iepublic@. Dreptul acordat ac]ionarilorde a subscrie ac]iuni sau obliga]iuniconvertibile cu ocazia major@rii capi-talului social al societ@]ii. Majoritateasociet@]ilor pe ac]iuni importante î}imajoreaz@ capitalul social atuncicând este necesar@ adaptarea aces-tuia la cre}terea cifrei de afaceri sauîn scopul finan]@rii proiectelor deexpansiune prin folosirea de fonduriproprii. La majorarea capitaluluisocial, ac]ionarii au dreptul s@ sub-scrie ac]iuni noi, proportional cu par-ticipa]ia lor anterioar@. Acest drepttrebuie s@ fie exercitat într-un termendeterminat.

1.3.4. WARANTUL Este un document care atest@ exis-ten]a m@rfurilor într-un depozit gen-eral (porturi,v@mi). El permite trans-miterea propriet@]ii, fiind utilizat pen-tru ob]inerea }i garantarea credituluibancar. Warantul se utilizeaz@ fie caefect de comer] (cambie) asigurândcreditorului, respectiv b@ncii garan]iaasupra m@rfurilor }i posibilitatear@scump@r@rii creditului acordat, fiese poate mobiliza, negocia, respectivpoate fi vândut b@ncii ob]inându-sepe seama lui un împrumut.

1.3.5. OP[IUNILE Op]iunea define}te un contract stan-dardizat care d@ cump@r@torului

drep tul, dar nu }i obliga]ia, de acump@ra sau vinde activul suport (dela baza contractului) la un pre] pres -tabilit, nenegociabil, numit pre] deexercitare, contra unei sume pl@titevânzatorului la încheierea contractu-lui, numit@ prim@, în cadrul uneiperioade de timp predeterminate.Activul suport poate fi reprezentat deac]iuni, obliga]iuni, titluri de stat,devize, m@rfuri, contracte futures etc.Exist@ dou@ feluri de op]iuni: op]iu -nea Call care d@ cump@r@toruluidreptul, dar nu }i obliga]ia, de acump@ra activul suport la pre]ul deexercitare, la o anumit@ dat@ sau peo anumit@ perioad@ pân@ la aceadat@ }i op]iunea Put care d@ cum -p@r@torului dreptul, dar nu }i obli -ga]ia, de a vinde contractul futuresde la baza op]iunii la pre]ul de exer -citare prestabilit. Cump@r@torul de op]iuni poate pierdedoar prima, }i poate câ}tiga nelimi-tat, în timp ce vânzatorul de op]iunipoate câstiga doar prima }i poatepierde nelimitat.

1.3.6. CONTRACTUL FUTURESContractul Futures este o obliga]ieasumat@ într-o pia]@ organizat@, de acump@ra }i vinde un anumit activ(monetar, financiar, marf@), la o anu-mita dat@ în viitor, la pre]ul stabilit înmomentul încheierii tranzac]iei. Pentru a tranzac]iona contracte Futures,un client trebuie mai întai s@ depun@ lasocietatea de servicii de investitii finan-ciare Broker SA o sum@ de baninumit@ marj@. Aceast@ marj@ este ogaran]ie c@ cel care câ}tig@ î}i vaîncasa banii, iar cel care pierde îi vapl@ti. Tranzac]iile Futures nu se final-izeaz@ cu livrarea activului suport de labaza contractului. Aproape toate tran-zac]iile Futures se lichideaz@ prin plataîn lei a diferen]elor dintre pre]ul la carea fost realizat contractul }i pre]ulactivului suport la scaden]a. O alt@variant@ este lichidarea contractuluiînainte de scaden]@, printr-o opera]iunede sens contrar (vânzare în cazul încare s-a început cu o cump@rare).

1.3.7. BONURILE DE TEZAURBonurile de tezaur sunt titluri de val-oare emise de stat cu reducere (dis-count), termenul de scaden]@ fiindde maximum un an. Acestea sunt

emise pe termen scurt de c@treMinisterul de Finan]e pentru procu-rarea de resurse de la agen]i bancarisau nebancari. Statul se împrumut@,dobândind calitatea de debitor fa]@de persoanele fizice }i juridice carecump@r@ bonurile de tezaur. Acesteinstrumente financiare sunt purt@ -toare de dobând@, sunt transmisibile}i pot fi scontate. Au un grad ridi-cat de atractivitate prin garan]ia pecare o prezint@ statul. 1.3.8. OBLIGA[IUNI DE STATObliga]iunile de stat sunt hârtii devaloare emise de stat pe un termende 365 zile }i mai mare, pentru careemitentul plate}te periodic dobânzipotrivit ratei fixe sau flotante în con-formitate cu condi]iile emiterii }isunt r@scump@rate la valoarea lornominal@ la scaden]@ . Obliga]iunilede stat pot fi vândute la un pre] maimic decât valoarea nominal@ (cuscont), la valoarea nominal@ sau laun pre] mai mare decât valoareanominal@ (cu prim@).

1.3.9. CERTIFICATE DE DEPOZIT CUDOBÂND~Certificatul de depozit reprezint@ unînscris, nenegociabil, emis sub formaunor cupoane tip@rite }i având car-acteristici de securitate; un titlu decredit pe termen, emis de banc@,care atest@ depunerea unei sume debani. Pe baza acestei hârtii, la sca-den]@, se poate încasa atât sumadepus@, cât }i dobânda aferent@.Aceste instrumente sunt foarte lichide}i cu risc minim, putând fi utilizatede c@tre de]inator în diverse scopurisau opera]iuni: scontare, gaj, garan]iebancar@ (colateral) etc. Certificatelede depozit sunt purt@toare dedobând@ , având o valoare nominal@}i un pre] de emisiune care poate fidiferit. Dobânda poate fi simpl@ saucompus@. În cazul în care certificatulse sconteaz@ înainte de scaden]@ ,dobânda primit@ este cea aferent@depozitelor la vedere.

CAPITOLUL 2. CONTABILITATEATREZORERIEIContabilitatea trezoreriei este partecomponent@ a contabilit@]ii financiarecare asigur@ eviden]a existen]ei }imi}c@rii urm@toarelor structuri debilan]:

1. Investi]ii financiare pe termenscurt ;2. Conturi la b@nci;3. Casa }i alte valori;4. Acreditive }i valori de trezorerie;5. Viramente interrne;6. Ajust@ri pentru pierderea de val-oare a conturilor de trezorerie.Informa]iile contabilit@]ii cu privire laaceste elemente patrimoniale permitstudierea trezoreriei, stabilirea aces-teia la sfâr}itul fiec@rei perioade degestiune }i determinarea capacit@]iide plat@ a unit@]ii patrimoniale.

2.1. ORGANIZAREA CONTABILIT~[IITREZORERIEIOrganizarea contabilit@]ii trezorerieitrebuie s@ asigure realizarea obiec-tivelor manageriale de ordin financiarale unit@]ilor patrimoniale, între carecele care vizeaz@ asigurarea capac-it@]ii de plat@ curent@ au un loc cen-tral. La organizarea contabilit@]ii tre-zoreriei se au în vedere mai multeobiective, cum sunt:- Efectuarea pl@]ilor }i a încas@rilorla termene scadente;- Eviden]a }i controlul operativ alopera]iilor de trezorerie cu }i f@r@numerar;- Gestionarea eficient@ a investi]iilorfinanciare }i a creditelor bancare petermen scurt;- Fundamentarea bugetului de tre-zorerie;- Respectarea legisla]iei financiar-bancare }i fiscale.În func]ie de obiectivele urm@rite, sestabilesc conturile sintetice }ianalitice, sistemul de documentepentru consemnarea opera]iilor detrezorerie, modul de înregistrare }iprelucrare a acestora.

2.2. SISTEMUL DE CONTURI UTILIZATContabilitatea sintetic@ a trezorerieise organizeaz@ cu ajutorul conturilordin clasa 5 ”Conturi de trezorerie”,care cuprinde urm@toarele:50. INVESTI[II PE TERMEN SCURT501. Ac]iuni de]inute la entit@]ile afil-iate (A)505. Obliga]iuni emise }i r@s cum -p@rate (A)506. Obliga]iuni (A)508. Alte investi]ii pe termen scurt }i

crean]e asimilate5081. Alte titluri de plasament (A)5088. Dobânzi la obliga]iuni }i titluride plasament (A)509. V@rs@minte de efectuat pentruinvesti]ii pe termen scurt5091. V@rs@minte de efectuat pentruac]iunile de]inute la entit@]ile afiliate (P)5092. V@rs@minte de efectuat pentrualte investi]ii pe termen scurt (P)

51. CONTURI LA B~NCI511. Valori de încasat5112. Cecuri de încasat (A)5113. Efecte de încasat (A)5114. Efecte remise spre scontare(A)512. Conturi curente la b@nci5121. Conturi la b@nci în lei (A)5124. Conturi la b@nci în valut@ (A)5125. Sume în curs de decontare (A)518. Dobânzi5186. Dobânzi de pl@tit (P)5187. Dobânzi de încasat (A)519. Credite bancare pe termen scurt5191. Credite bancare pe termenscurt (P)5192. Credite bancare pe termenscurt nerambursate la scaden]@ (P)5193. Credite externe guvernamen-tale (P)5194. Credite externe garantate destat (P)5195. Credite externe garantate deb@nci (P)5196. Credite de la trezoreria statu-lui (P)5197. Credite interne garantate destat (P)5198. Dobânzi aferente creditelorbancare pe termen scurt (P)

53. CASA531. Casa5311. Casa în lei (A)5314. Casa în valut@ (A)532. Alte valori5321. Timbre fiscale }i po}tale (A) 5322. Bilete de tratament }i odihn@ (A)5323. Tichete }i bilete de c@l@torie (A)5328. Alte valori (A)

54. ACREDITIVE541. Acreditive5411. Acreditive în lei (A)5412. Acreditive în valut@ (A)542. Avansuri de trezorerie (A) – înacest cont vor fi eviden]iate }i sumeleacordate prin sistemul de carduri

(va urma)

stud. Adina-Elena LAZ~R

„Contabilitatea trezoreriei întreprinderii.Situa]ia fluxurilor de trezorerie” (IV)

POLITICI VAMALEVINERI 4 FEBRUARIE 2011 7

urmare din pag.1Pentru aceste motive, consider@m c@sistemul vamal se afl@ într-o situa]ieextraordinar@, iar utilizarea TarifuluiIntegrat Român este necesar.În acest sens a fost aprobat@ Legeanr. 159/31 mai 2005, privind TarifulVamal Integrat Roman.Administra]ia Vamal@ Român@ esteangajat@ pe deplin în procesul dearmonizare legislativ@ }i institu]ional@cu Uniunea European@.Astfel s-a creat }i dezvoltat sistemulinformatic vamal la nivel na]ional,sistem care permite procesareaautomat@ a declara]iilor vamale }icrearea bazei de date privindopera]iunile de comer] exterior pre-cum }i introducerea unor procedurisimplificate de v@muire.O etap@ important@ în procesul dearmonizare, a fost realizarea TarifuluiIntegrat Român (TARIR) având labaz@ acelea}i principii }i având acee -a}i form@ cu Tariful Integrat Comu -nitar (TARIC), respectiv asigurareainteroperabilit@]ii }i compatibilit@]ii sis-temului informatic vamal cu sistemulsimilar al Uniunii Europene.Tariful Integrat Român (TARIR) esteo baz@ de date ce cuprinde dispozi]iilegale aplicabile (m@suri tarifare saunetarifare) pentru un anumit produs,atunci când acesta este importat peteritoriul vamal al României sau, dup@caz, când acesta este exportat. Tariful Integrat Român (TARIR)cuprinde: dispozi]iile Sistemului armo -nizat de denumire }i codificare am@rfurilor (S.A.); dispozi]iile no men -claturii combinate (N.C.); dispozi]iilereferitoare la domeniul vamal,con]inute în legisla]ia specific@ privi-toare la: taxele vamale aplicabile;except@rile }i reducerile de taxevamale; contingentele tarifare; regimultarifar preferen]ial (inclusiv pe baz@ decontingente tarifare preferen]iale); taxape valoarea ad@ugat@; accizele laimport; prohibi]iile la import }i laexport; restric]iile la import }i laexport; note de subsol; coduri adi-tionale; referiri cu privire la actul nor-mativ care a introdus o m@sur@ tari-far@ sau netarifar@; alte m@suri tarifare}i netarifare aplicabile în procesul dev@muire a m@rfurilor. Conceptul sistemului Tarifului Inte gratRomân (TARIR) se bazeaz@ pe struc-turarea func]ional@ în module, pre-cum: modulul de preg@tire, utilizatpentru mentenan]a datelor tarifare(utilizat de exper]ii vamali res ponsabilicu actualizarea datelor tarifare }i cupreg@tirea datelor în vederea public@riipe WEB); modulul de navigare tarif,destinat utilizatorilor pentru vizua -lizarea datelor Tarifului Integrat Ro -mân utilizând Internet-ul; modulul decalcul al drepturilor vamale }i taxelor.Principalele componente ale TarifuluiIntegrat Român (TARIR): - Fisier zilnic de modificare (DMF)este parte component@ a modului -Aplica]ia de Master Tariff (MTA).Acesta permite înc@rcarea datelortransmise de c@tre DG TAXUD dincadrul Comisiei Europene în baza dedate MTA. Pe parcursul înc@rc@riifi}ierului, sunt verficate toate regulile

de procesare TARIC stabilite deComisia Europen@ prin specifica]iilefunc]ionale. Tranzac]iile care nurespect@ regulile de procesare suntrespinse;- Aplica]ia central@ (MTA), reprezint@cea mai important@ component@ asistemului TARIR. Utilitatea ei constâîn importul zilnic al fi}ierelui - DMF}i în gestionarea datelor la nivelna]ional (nomenclatura combinat@,m@suri, ]@ri, grupuri de ]@ri, }i altedate tarifare structurate);- Aplica]ia pentru publicare TARIRconstând în modulele de publicare(PUB) }i de consultare(WEB) estedestinat@ tuturor utilizatorilor tarifuluivamal. Datele din baza de dateTARIR sunt disponibile prin Internetpentru to]i utilizatorii interesa]i;- Modulul de calcul (CALC) este uti-lizat pentru calculul drepturilor vamale}i a altor taxe în conformitate cuparametrii furniza]i de utilizator, curespectarea regulilor de completare arubricilor din declara]ia vamal@;Modulul de administrare a sistemu-lui (ADM) permite definirea utilizato-rilor }i stabilirea drepturilor de accespentru ace}tia. Profilul utilizatoruluidetermin@ drepturile de acces laobiec tele tarifare din sistem. Atri -buirea pentru utilizatori, a rolurilorfunc]ionale }i a drepturilor de acceseste responsabilitatea administratoru-lui de sistem. Principalele obiective ale imple-ment@rii TARIR au fost identificate }istructurate în conformitate cu cerin -]ele TARIC al UE }i cu planurileComi siei Europene privind etapele deimplementare a acestui sistem. Atât obiectivele generale care auconstat în, implementarea TARIR încadrul Autorit@]ii Na]ionale V@milor,cât }i cele specifice s-au reg@sit încele 2 (dou@) programe de asisten]@tehnic@ Phare 2001 }i Phare 2002.Obiectivele specifice TARIR constândîn: elaborarea unei reglement@ri le -gale }i adaptarea procedurilor admin-istrative în vederea implement@riiTARIR; adaptarea structurii organi-zatorice a Administra]iei Vamale Ro -

mâne, a reglement@rilor interne, aprocedurilor de lucru, a metodolo-giei, a fluxurilor de informa]ii, aresponsabilit@]ilor personalului pre-cum }i descrierea sarcinilor; dez-voltarea cuno}tin]elor }i aptitudinilorpersonalului vamal implicat }i aleparticipan]ilor la opera]iunile de v@ -muire (importatori/exportatori, comi-sionari în vam@); dezvoltarea }iimple mentarea TARIR , compatibil cuTARIC al UE; integrarea acestei apli-ca]ii în mediul opera]ional defunc]ionare al Sistemului InformaticIntegrat Vamal }i asigurarea inter-conectivit@]ii cu TARIC al UE prinutilizarea re]elei de comunica]ie aUE(CCN/CSI); conectarea la acestsistem, atât a utilizatorilor din biro -urile vamale informatizate, regionale,a celor de la nivel central cât }i acelor apar]inând mediului de afaceri;preg@tirea personalului vamal impli-cat; preg@tirea mediului de afaceriimplicat în v@muirea m@rfurilor pri -vind utilizarea TARIR; elaborareama nualelor de utilizare, atât pentrupersonalul vamal, cât }i pentru uti-lizatorii din mediul de afaceri; aufost par]ial atinse }i se continu@monitorizarea atingerii acelor obiec-tive aflate în faza de derulare.Realiz@ri în implementare: Desem -narea echipei responsabile cu sis-temul de gestionare a Tarifului Inte -grat Român }i stabilirea respons-abilit@]ilor membrilor acesteia; Utili -zarea cuno}tin]elor acumulate prinproiectul de twining încheiat cuAdmi nistra]ia Vamal@ Austriac@ îndezvoltarea TARIR; Dezvoltarea }iimplementarea componentelor TARIR(PUB, WEB) la nivelul sistemuluivamal; Elaborarea }i publicarea bazeilegale pentru consularea TARIR;Elaborarea strategiei }i planificareainstruirii în progres prin valorificareatehnicilor moderne de instruire cumar fi solu]ia implementat@ anterior dee-learning pentru a furniza cursuriînregistrate }i/sau on-pentru to]i uti-lizatorii; Dezvoltarea cuno}tintelor }ia calific@rilor personalului vamal im -plicat }i a participan]iilor în procesul

de v@muire în vederea utiliz@rii }iconsult@rii TARIR, prin sesiuni deinstruire; Instruirea formatorilor dincadrul Autorit@]ii Na]ionale a V@milor,nivel central }i regional pentru uti-lizare TARIR; Crearea unei baze decuno}tinte necesar@ utilizatorilor dinmediul de afaceri implica]i înopera]iuni de v@muire prin sesiuni deinformare }i instruire.Implementarea eficient@ a regle-ment@rilor vamale, bazate pe o leg-isla]ie armonizat@ }i metode de lucrumoderne, este legat@ de disponibili-tatea sistemelor informatice în con-textul unei infrastructuri adecvate.Sistemul Informatic Integrat Vamal(SIIV) are ca obiectiv sus]inerea infor -matic@ a misiunii Autorit@]ii Na ]ionalea V@milor de a aplica politica vamal@stabilit@ de Guvernul României, înconcordan]@ cu obiectivele gestionatede Ministerul Finan ]elor Publice, prinacoperirea tuturor func]ionalit@]ilorsistemului vamal }i asigurarea com-patibilit@]ii }i inter-operabiblit@]ii cusistemele Uniunii Europene.Implementarea societ@]ii informa]io -nale mai este o prioritate a Guver -nului României, iar în acest sens afost elaborat@ o strategie de informa-tizare la nivel na]ional, au fost elab-orate acte normative care fac referirela utilizarea semn@turii electronice,protec]ia datelor personale }i liberulacces la informa]iile de interes pub-lic, se desfa}oar@ un amplu procesde modernizare a sistemului depl@]i }i de extindere a accesului laInternet.La nivelul Autorit@]ii Na]ionale aV@milor func]ioneaz@ Direc]ia deTehnologie a Informa]iilor, Comu -nica]ii }i Statistic@ Vamal@ (DTICSV).Scopul activit@]ii acestei direc]ii esteaplicarea politicii Administra]ieiVamale Române de informatizare aactivit@]ii vamale la nivelul intreguluisistem vamal.În cadrul Direc]iilor Regionale Va -male (DRV) func]ioneaz@ birouri spe-cializate de Tehnologie a Informa]iei,Comunica]ii }i Statistic@ Vamal@.Aceste birouri regionale sunt admin-

istrativ subordonate directorilor Di -rec]iilor Regionale Vamale, iar me -todologic de DTICSV. Ele au respon-sabilit@]i în coordonarea activit@]ii deinformatizare la nivelul Direc]iilorRegionale Vamale }i al birourilorvamale de sub inciden]a acestora.La nivelul birourilor vamale au fostcreate echipele de administrare asistemului informatic, care auatribu]ii în administrarea la nivellocal a sistemului informatic.Implementarea Sistemului InformaticIntegrat Vamal al Administra]iei Va -male Române acoper@ prin realizareacomponentelor informatice, toatefun c]ionalit@]ile sistemului vamal(v@muire, tranzit, proceduri simplifi-cate, contabilitate, statistici vamale }ide comer] exterior, supraveghere }icontrol, fundamentarea deciziilor).Sistemul permite prelucrarea opera-tiv@ a. 97& din declara]iile vamale }ise constituie într-un instrument efi-cient pentru sus]inerea informatic@ aunui sistem decizional modern, efi-cient si flexibil, centralizarea }i pre-lucrarea informa]iilor referitoare lastatistica vamal@ }i de comer] exte-rior, supravegherea tranzitelor, co -lectarea }i încasarea drepturilor va -male, sus]inerea activit@]ii de su -praveghere }i control si gestiuneadocumentelor }i birotic@.Continuarea moderniz@rii infrastruc-turii }i a re]elei de comunica]ii acreat premizele utiliz@rii sistemulinformatic, la nivelul Autorit@]iiNa]ionale a V@milor, în cele 10Direc]ii Regionale Vamale }i în 140birouri vamale, legate într-o re]eana]ional@ de comunica]ii. Capacitatea de procesare a de cla -ra]iilor vamale, a statisticilor vamalede comer] exterior, a controluluiselectiv, de gestionare a informa ]ii -lor, documentelor }i birotic@, a cres-cut în 2004 cu procente cuprinseîntre 60-90&, la nivelul serverelor,sta]iilor de lucru }i a echipamentelorde comunica]ii, ca urmare a d@rii înfunc]iune a produselor hardware }isoftware achizi]ionate în anul 2003.

(va urma)

Ioan Dumitru BO[A

Informatizarea activit@]ii vamalela nivelul întregului sistem

vamal român

ART~ ECONOMIE VINERI 4 FEBRUARIE 20118

c my b

c my b

c my b

c my b

Articolele ap@rute în revist@ exprim@punctele de vedere ale autorilor, care

pot fi diferite de cele ale redac]iei.

Colegiul deredac]ie

Redactor }ef coordonator:DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCU

EMIL DAVIDDAVID

drd. Alin OPREANA,OPREANA,secretar general de redac]ie

editorGRUPUL DE PRES~

CONTINENT

CAMERA DE COMER[,

INDUSTRIE {I AGRICULTUR~

A JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33,

fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

Miracolul Las Vegas-ului atrageanual aproximativ 37 de milioane deoameni de pe toate continenteleplanetei. De fapt speran]a unui câ}tigfabulos este „motorul” principal caredinamizeaz@, dorin]a de îmbog@]irerapid@ al celor mai mul]i dintresemenii no}tri.

Cu toate c@ terifianta Criz@ eco-nomic@, f@r@ precedent în istoria ome -nirii, a afectat }i businessul jocurilorde noroc, marii proprietari de cazi-nouri }i hoteluri sunt optimi}ti }i,estimeaz@ ca în urm@torii ani cifraturi}tilor s@ creasc@ la 50 de mil-ioane anual. Ei se bazeaz@ pe depen-den]a pe care jocurile de noroc odetermin@, aidoma drogurilor celormai tari, în psihologia oamenilor.

Pentru a convinge, de la an la an,câ]i mai multi ahtia]i ai jocurilor denoroc s@- }i cheltuiasc@ banii, inven-teaz@ cele mai incredibile forme deatrac]ie, începând cu meciuri de boxtailandez }i clasic (primul care aorganizat astfel de manifest@ri a fostmarele campion Joe Louis în 1955 laCaezar Pallace), având protagoni}ticampioni ai lumii la diferite categorii,recitaluri de muzic@, festivaluri defilm, parade ale modei cu participa -rea celor mai reputate case de mod@din America }i din lume, excursii labarajul Hoover }i la Marele Canion,una din minunile lumii, târguri deart@, parcuri de distrac]ii etc.

Saltul cel mai spectaculos înurbanistica Las –Vegasu-lui }i implic-it în economia sa a fost înregistratîncepând cu 1990, c@nd s-au con-struit mega hotelurile- cazinouri:Grand Slam Canion, Mirage Hotel

Cazino, Golden Nugget Hotel Cazino,Treassure Island, The Excalibur, TheLuxor, M. G M. Grand Hotel, NewYork-New York hotel, Sunset Station,Four Season }i Vene]ia. Dup@ anul2000 au ap@rut The Winn Las Vegas}i uimitorul Bellagio, o copie fidel@ ahotelului cu acela}i nume de pemalului Como din Italia cu un superbansamblu denumit Fiori di Como, cu2000 de flori din sticl@ care acoper@un plan}eu de 60 de metri patra]i.Pentru a fi imita]ia cât mai fidel@ auamenajat }i un lac de 62.000 mp. în -con jurat de un superb peisaj montan.

Via]a de zi cu zi a acestei metro-pole fabuloase nu se rezum@ la trep-idanta via]@ de cazinouri, la jocurilede noroc. Las Vegas-ul este un ren-umit centru universitar unde studiaz@

24. 000 de studen]i.Universitatea din Las Vegas a fost

înfiin]at@ în 1951, ca o filial@ a Uni -versit@]ii din Reno - Nevada. În pre -zent ea are 200 de programe de stu -dii, sustinute de 850 de cadre didac-tice. Disciplinele mai importante sunt:Arhitectur@; stomatologie; pedagogie;drept; administra]ie hotelier@; arte fru -moase; politologie; sport, 17 specal-iz@ri; înv@]@mânt la distan]@. Se acor -d@ licen]e, masterate }i doctorate.

Via]a cultural@, în afara cazi-nourilor, }i-a conturat o personalitatedistinct@. Artele plastice contempo-rane au cunoscut o dezvoltare f@r@precedent în ultimii 30 de ani. Pel@ng@ domeniile }i tehnicile con-sacrate ale picturii, sculpturii, graficii}i artelor decorative, au proliferat

pictura }i sculptura monumental@,datorit@ dezvolt@rii f@r@ precedent aspa]iilor de utilitate public@.

Au ap@rut, în muzeele }i galeriileLas Vegas-ului. serigrafia artele focu-lui (ceramica, sticla, metalul) artafotografic@, designul, disciplinelemultimedia, web designul, arta obiec-tual@ }i instala]iile artistice.

Arti}tilor li s-e las@ toat@ liber-tatea de exprimare artistic@. În putinecentre din America am avut bucurias@ întâlnesc }i s@ gust o mai marediversitate de concep]ii, viziuni }ilimbaje artistice. Cele peste 50 degalerii conven]ionale, standard, lacare se adug@ galeriile din incintacazinourilor, hotelurilor }i centrelorculturale, sunt într-o permanent@competi]ie, mai mult decât benefic@,

în atragerea celor mai talenta]i si maioriginali arti}ti locali, din America }idin lume. Printre cele care m-auimpresionat mai mult au fost:Charleston Heighst Art Center,Historic Fifth street Scool, RedVhipple Cultural Center, SammyDavis Jr. Festival Plaza, West LasVegas Arts Center }i nu în ultimulrând Muzeul de art@ al ora}ului.

Pentru a-mi putea formula op@rere cât mai obiectiv@, despre ceînseamn@ arta, într-un ora} }i o ]ar@unde distrac]ia }i epatarea luxuluisunt pe primul plan, a trebuit fac unefort nu lipsit de interes, s@ renun]la prejudec@]ile de artist format lascoala româneasc@ de art@, }i s@în]eleg c@ publicul si societatea suntcea de a patra dimensiune a artei.

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU

SOLILOCVII DE DUMINIC~Despre America - Însemn@rile unui pictor. Las-Vegas III

3 februarie 1468. Moartea lui Johannes Gutenberg, primul tipograf modern, cel care a pus la punct o cerneal@ de calitate, o ma}in@ pentru imprimare tipografic@ }i, mai ales, serii de litere mobile. Prima carte imprimat@ de Gutemberg va fi “Biblia latin@”, spre 1450.

Cazinoul Vene]ia - Las Vegas Campus studen]esc - Las Vegas