---

S@ vorbim despre globalizare (I)

Drd. Anca DINICU pag. 4

Statul, la noi – factor de accentuarea crizei economice

Eugen IORDANESCU pag. 6

S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC

“O veritabil@ nenorocireaceea de a putea prevedeatot }i de a nu puteaîmpiedica nimic”.

Mihai Eminescu

c my b

c my b

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

nr. 228 anul 5 vineri, 28 august 2009 1 RON

%n august, 1534, exploratorul francez-breton JacquesCartier atinge golful Saint-Laurent, Canada, pe care-l

preia ^n numele regelui Fran]ei, Fraçois Ier.

Ultima lun@ calendaristic@ a acestei veri î}i deap@n@ molcomzilele înc@ însorite spre frigurile ce]oase ale toamnei ce va s@ vin@.E o vreme de lâncezeal@ }i tihn@ în exces în România noastr@bântuit@ de fantasmele crizei. Românii se mai înfrupt@ înc@ dinpl@cerile sleite ale concediilor de var@, cu gândul îns@ la curbelede sacrificiu care-i a}teapt@ dup@ col]. Concedieri, }omaj, salariidiminuate. Singurul fenomen care a dat culoare }i ritm acestuiaugust sterp a fost exodul tradi]ional al românilor migran]i. Sosi]iîn convoaie g@l@gioase la începutul lunii, preg@tindu-}i acum baga-jele pentru întoarcerea la rosturile lor încropite prin toate col]urileEuropei. Sunt mul]i cei care }i-au c@utat }i î}i caut@ salvarea din-colo de grani]ele unei „Românii muribunde”.

„Mai bine }omer în Spania,decât subven]ionat în ]ar@”

PUNCTUL PE EUROPA

Emil DAVID

Cum se face c@ într-un an în care economiascade v@zând cu ochii,bursa cre}te? Mai estepia]a de capital capabil@s@ semnalizeze cu antici-pa]iei evolu]ia economiei?

Dac@ acum un an am fiprivit pia]a de capital înperioada în care econo-mia „duduia” am fi r@mas

surpin}i de slaba performan]@ a pie]ei de capi -tal. Acum, privind spre pia]a de capital, surprizar@mâne. În timp ce economia româneasc@ treceprin cea mai grav@ recesiune din ultimii zece ani,bursa a trecut pe plus de la începutul anului.

Dan SUCIU

Supraîncalzirea Terrei nu estedeloc o considera]ie fantezist@. Se parec@ nici nu a fost vreodat@. De vreo treideceni încoace, studi economice, îndomeniul fizicii, chimiei,biologiei s-aureferit mereu la posibilitatea unui astfelde fenomen dezastruos, generat de po -luare. În ultimi 10-12 ani,procesul caatare a devenit o certitudine. O verita -bil@ certitudine sus]inut@ de realit@]i dintrecele mai dure ,de previziuni catastrofale,de cifre, de date, de m@suri, idei, pro-grame elaborate sub egida celor mai va-loroase institu]ii stiintifice ale lumi, subegida ONU, a unor prestigioase reuniunimondiale, etc. În lipsa unor interven]iide larg@ referin]@ }i globale ,mai alesprin topirea ghetarilor nivelul apelor peglob va cre}te la o cot@ care va însem-na inundarea a numeroase ]@rmuririverane, peninsulare }i insulare.

În doar 40-50 de ani, cu ac]iuni

potrivite, îns@, desfasurate la scar@ mon-dial@, potrivit protocoalelor în dome-niu,cota amintit@ va fi ceva mai redus@f@r@ a putea anula mai multe dinefectele negative previzibile.

Deja managerii în]elep]i se gânde-sc ,acum, la ce va fi atunci. Un exempluîl reprezint@ „Blocurile pe ap@”. Cumam aflat recent, sunt cl@diri la careîntreprinz@tori si manageri olandezi, atâtde mult si atât de des confrunta]i cu“furia lichid@”,oameni cu o ]ar@ în careaproape fiecare kmp de suprafa]@ a tre-buit smuls apelor printr-o munc@ uria}@}i abnegant@, se gândesc }i deja proiec-

teaz@ din perspectiva a ceea ce maimult decât probabil va veni. Nu cumult@ vreme în urm@, ^n fa]a a peste 500mari industria}i ai lumii, la Copenhaga,fostul vicepresedinte al SUA, Al Gore(Premiul Nobel Pentru Pace 2007) rugaeminamente pe participan]i s@ parvin@la un acord pentru a reduce poluarearesponsabil@ de supraînc@lzirea Pla -netei. S@-i d@m credit }i s@ ac]ion@mcu to]ii în consecin]@.

Proiectele ,,Blocuri pe ap@” sunt osolu]ie, dar poate c@ ar fi mai bine s@încerc@m, cât mai mult cu putin]@, s@ pre -venim cât se poate si oriunde se poate...

Într-o ]ar@ în carenimic nu pare a fi la locullui; într-o ]ar@ în care setaie panglica unor }oselecare se surp@; într-o ]ar@ încare autostr@zile, când vor figata, vor transporta toatevi sele acestor genera]ii iro -site }i obosite de talk-show-uri în care se minte pentruc@ e o continu@ campanieelectoral@; într-o ]ar@ în careînv@]@mântul depinde de o

decizie “de partid” cu activi}ti care încearc@ eroic s@-}i“ia” bacalaureatul sau s@ î}i termine studii universitareneîncepute vreodat@; într-o ]ar@ în care ministrul turis-mului face reclam@ unei ]@ri cu drumuri de ]ar@ carenu au nimic la cap@t, nici servicii, nici infrastructur@hotelier@, motelier@ sau spa]ii de campare m@car }iunde tot ce putem oferi turi}tilor nu sunt “ruinele” civi -liza]iei dacice, cândva înfloritoare, ci “ruinele” unei civi -liza]ii politice contemporane ratate; într-o ]ar@ în carenu mai conduce nimeni pentru c@ nu mai e nimic decondus, pentru c@ nu mai avem nimic al nostru, înaceast@ ]ar@, românii nu mai vor s@-}i cheltuiasc@ baniinici pe turism }i nici pe mâncare sau, mai trist, nu maivor s@ investeasc@ în vreo afacere mic@ de familie.

continuare ^n pagina 2 continuare ^n pagina 7

Dan POPESCU

Amsterdam

Bursa nu esteun profet al crizei

pag. 5prof. dr. Sigismund DUMA pag. 8Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU

Explica]iile unui paradox însu}it de români:

dr. Ovidiu MIRCEA

Cauze ale decesuluiimm-urilor din România

Art@ }i economie (XX) - c$teva evalu@ri -

P@mântul - o posibil@planet@ a de}eurilor !?

drd. Ioana B~RBULESCU pag. 2

continuare ^n pag. 3

BLOCURI PE AP~

Uniunea European@ – colac de salvare pentru România?

CRIZ~ VINERI 28 AUGUST 20092

urmare din pag.1Mânc@m la }i de la str@ini }i

dormim la vecini pentru c@ e multmai ieftin }i mai bine. Pl@tim vignete}i taxe de sta]iune la bugete str@ine iarla noi, noi }i st@inii lucr@m “la negru”.

E o ]ar@ care nu mai placenim@nui, e o ]ar@ care nu ne maiplace nici nou@!

Dac@ nu am avea aici “primacas@”, cred c@ ]ara asta ar fi fost, demult, goal@! Dar de mii de ani mun -cim }i “ne pl@tim” datoriile la “primacas@” con}tiincio}i, indiferent de ceregim politic le face }i le încaseaz@.

Într-o astfel de ]ar@, un recentsondaj na]ional relev@ ceva uimitor }ianume c@ principala cauz@ a declin-ului IMM-urilor o reprezint@ sc@dereacererii interne, semnalat@ de 62&dintre firmele chestionate, urmat@ defiscalitatea excesiv@ - 41&, birocra]ie- 36&, întârzieri la plata facturilor -36&, costuri ridicate ale creditelor -33&. F@când o compara]ie cu datelede anul trecut, singura îmbun@t@]ires-a înregistrat în ceea ce prive}te fis-calitatea }i, implicit, birocra]ia.

Dar s@ le analiz@m pe rând,dintr-o alt@ perspectiv@, }i apoi s@concluzion@m, singuri, din ce cauzemor, de fapt, IMM-urile în România.

1. Sc@derea cererii: noi, nou@,nu ne mai cerem nimic, st@m cumâna întins@ la „pomeni electorale”}i „ajutoare” europene, la punga def@in@ }i de zah@r, la sticla de ulei dinstocurile învechite ale unor ]@ri pecare, falimentul economic le înt@re}te,pentru c@ }tiu s@-}i cure]e rapid„ograda”. Conform economistuluiamerican }i laureatul premiului NobelJoseph Stiglitz, criza financiar@ globa -l@ actual@ diagnosticheaz@ falimentulcapitalismului de tip american, darsistemul financiar global este men -]inut în via]@ doar ca urmare a „per-fuziilor” repetate ale guvernelor }i asalv@rii pie]elor de la dezastru, fiindvorba în fapt, de necesitatea schim -b@rii rapide a managementului eco -nomiei de pia]@, real@.

2. Fiscalitatea excesiv@, dus@ laextrem. Ne impozit@m pân@ }i bunele in -ten]ii }i buletinele de vot dar am f@cutscutiri }i reduceri pentru demolatori,

3. Întârzieri la plat@, în contextulîn care fiecare are numai de încasat}i nu se mai g@se}te cap@tul undese afl@ cei care trebuie s@ pl@teasc@}i asta pentru c@ nu exist@ o lege ar@spunderii ministeriale. În ]ara asta,pentru delapidare au pl@tit }i pl@tescdoar unii gestionari m@run]i, mariigestionari niciodat@...

4. Costuri ridicate ale crediteloracordate de b@ncile din România,care numai interesul IMM-urilor româ -

ne}ti nu-l mai urm@resc. {i asta pen-tru c@ trebuie s@ sus]in@, întâi, eco -nomia ]@rilor unde î}i au mamele.

Potrivit reprezentan]ilor Ministe -rului Finan]elor, la nivelul anului 2007,erau înregistrate 478.173 de IMM-uri, cu o cifr@ de afaceri de pân@ în100.000 euro }i cel mult nou@ angaja]i.

Num@rul victimelor cuplului teri-bil criz@-forfetar a ajuns la finele luiiunie 2009 la cel pu]in 150.000, din-

tre care cele 17.000 deja închise, cele50.000 în stare de lichidare }i cele80.000 care au preferat s@ î}i sus-pende activitatea pentru unul sau doiani pentru a a}tepta vremuri mai bune.

Un minim de 20& din totalulIMM-urilor, m@ refer la profesiile li -berale, respectiv exper]ii contabili, au-ditorii, arhitec]ii, consultan]ii fiscali,lichidatorii }i avoca]ii, au optat pen-tru închiderea firmelor }i transfor-marea în PFA-uri, ca s@ nu mai fienevoi]i s@ pl@teasc@ impozitul minimc@tre stat.

Într-o astfel de ]ar@, guvernan]iiî}i permit s@ minimalizeze capitalul }ipoten]ialul politic dar }i economic alIMM-urilor }i n-au curajul s@ „rein-venteze” economia politic@. Se imit@,f@r@ jen@, analizele macroeconomiceale statelor mari: SUA, Germania,Fran]a etc. f@r@ nici o strategie petermen mediu la nivel micro pentruc@, dup@ pretigiosul „The Economist”România se confrunt@ cu „incompe-ten]a deciziei”.

Supravie]uirea economiei româ -ne}ti în economia Uniunii Europeneeste legat@ de modul în care fiecareimm româneasc@ î}i dezvolt@ propriianticorpi care s@ o fac@ s@ rezisteatât atacurilor interne (fiscalitate, pr@ -bu}irea propriilor pie]e, lipsa deîncredere în for]ele proprii, lipsasurselor de finan]are în perioade desc@dere a cifrei de afaceri etc.) cât

}i atacurilor externe (concuren]a ine-gal@ cu politica marilor corpora]ii,subven]ionarea mai puternic@ a unorsectoare din statele membre, etc).

Oportunit@]ile implic@ utilizarea}i a unui climat politic „curat”, „eco-logic” care s@ nu genereze acte decorup]ie }i legi care s@ sufoce ini]ia -tivele IMM-urilor }i atunci vom puteavobi, din nou, de o cre}tere a natali -t@]ii în rândul IMM-urilor în România.

Cauze ale decesului imm-urilor din Româniadrd. Ovidiu MIRCEA

Aurel Jiquidi - The Requisition (1939)

Aurel Jiquidi (1896-1962), ^n studioul s@u din Bucure}ti (1930)

Poate mai mult decât majoritatea]@rilor candidate europene, Româniaa v@zut în rela]ia cu Uniunea Euro -pean@ }ansa extraordinar@ de a în -vinge capcana înapoierii }i realizareaaspira]iei seculare de modernizare.Mai mult decât atât am crezut c@integrarea ne-ar pune la ad@post deinstabilitatea }i perturba]iile din res-tul spa]iului mondial.

Nimic mai gre}it, criza financiar@}i apoi economic@ de la sfâr}itul anu-lui 2008, a demonstrat-o. Cuvintele}i numerele nu sunt suficiente.Eduard Lucas, autor al c@r]ii „TheNew Cold War: Putin’s Russia andthe Threat to the West” f@cea unportret al actualei situa]ii din Europa“Numai o hart@ din vremurile vechi,cu un monstru marin, un vârtej saupoate un craniu }i dou@ oase încru -ci}ate ar începe s@ se apropie deceea ce pân@ nu demult era scli -pitoarea poveste de success a lumiiex-comuniste”. Tot ceea ce pân@ înurm@ cu doi ani p@rea un colac desalvare s-a transformat într-o corabiecare se scufund@ }i odat@ cu eatrage România în jos. Lini}tea }an -tierelor de construc]ii neterminate dinEuropa, pre]urile extrem de mici înhotelurile de lux care au ap@rut înEuropa în anii de avânt economicsunt doar câteva imagini ce contu -reaz@ portretul actualei crize eco -nomice care a cuprins întreaga lume.

[@rile baltice sunt ast@zi primelepe lista e}ecurilor Europei, având undeclin economic cu dou@ cifre, gu -verne în dificultate }i cheltuieli bu -getare din ce în ce mai mici.

Pân@ acum Belgia era considerat@„cabina de pilotaj a Europei” – loculunde interesele marilor puteri seciocneau }i erau rezolvate. Acumacest loc sunt ]@rile baltice. Mizaeste nu numai credibilitatea NATO,dar }i aceea a întregului experimentpost-comunist. Este posibil ca ]@rilemici de la grani]ele Rusiei s@ ob]in@prosperitate, securitate }i libertatedurabile }i s@-}i decid@ soarta prinpropriile talente }i virtu]ii? Sau poatec@ fluxurile }i refluxurile economicevor demonstra c@ aceste mici statenu pot exista decât ca provincii pen-tru vecinii mai puternici?

Cre}terea economic@

Cre}terea economic@ sus]inut@ esteun fenomen foarte rar întilnit în rân-dul statelor nou intrate în UniuneaEuropean@.

În Europa Occidental@, Irlandaeste cazul cel mai interesant. Esteadev@rat c@ Spania, în special, }iPortugalia au cunoscut evolu]iischimbate în bine dup@ sfâr}irea dic-taturilor – a lui Franco }i, res pectiv,Salazar - , dar nici una dintre ele nua înregistrat rate de cre}tere ca înIrlanda. De notat c@ la data intr@rii înUE Irlanda avea venitul/ locuitor de59& din media UE, în timp ce pen-tru Grecia, la data intr@rii sale în UE(în 1981) cifra se situa la 77&.Pentru ca în 1998, venitul/lo cuitor înIrlanda s@ dep@}easc@ media UE, întimp ce în Grecia s@ coboare la 66&din aceast@ medie (dup@ cum arat@un studiu al B@ncii Mondiale,Progress towards unifica tion ofEurope).

La prima vedere, atat transfor -marea, cât }i dezvoltarea ar fi sim-plu de rezolvat dac@ politica public@}i privat@ ar putea s@ “planteze” in -stitu]ii progresiste, schimbând instan-taneu anatomii }i fiziologii sociale(organiza]ionale), dar institu]iile nupot fi achizi]ionate }i nici asimilate întimp record; fiind un produs social-istoric autohton, care demonstreaz@

c@ timpul nu poate fi comprimat dup@vreme. Lec]ia pentru România este sim-pl@: în lipsa unor institu]ii adecvate}i a unei politici publice responsabi-le (active) va fi practic imposibil s@cunoa}tem dezvoltarea economic@rapid@ de care avem nevoie. Iar f@r@o astfel de dinamic@ ne va fi din ceîn ce mai dificil s@ ne al@tur@m clu-bului ]@rilor europene prospere.

România are un venit pe cap delocuitor ce reprezint@ cca. 27-28&din media Uniunii Europene fiind înacela}i timp o ]ar@ cu o popula]ierelativ mare (în raport cu standarde-le europene).

Diverse calcule arat@ c@ în ipote-za înregistr@rii de c@tre România aunei rate medii de cre}tere pe ter-men lung de 5&, în condi]iile în careîn UE rata de cre}tere medie ar fi de2&, ar fi necesari cca. 20 de anipentru a ajunge la jumatate din nive-lul mediu al venitului pe locuitor dinUE, iar ajungerea din urm@ în ceeace prive}te venitul pe locuitor (laparitatea puterii de cump@rare) ar fiposibil@ nu înainte de 45 de ani.

Intrarea în UE nu reclam@ atin -gerea nivelului mediu al venitului pelocuitor (a}a cum arat@ experien]aunor ]@ri ca Portugalia }i Grecia), darasemenea cifre înf@]i}eaz@ m@rimeadecalajelor }i provocarea istoric@pentru România.

De ani de zile, unii oameni poli-tici din UE }i lideri de opinie din]@rile vest-europene discut@ pe mar-ginea avantajelor }i costurilor l@rgiriiUniu nii. Probleme care revin în modre curent în dezbatere privesc:� migra]ia masiv@, care pericliteaz@locurile de munc@ în Occident, încondi]iile în care }omajul este ridicat}i acum poate fi accentuat de în -cetinirea activit@]ii economice; � concuren]a din partea unor ]@ri cuun capital uman deloc de neglijat }icu costuri ale for]ei de munc@ multmai sc@zute;� “fuga” unor întreprinderi în EuropaCentral@ }i de R@s@rit, ceea ce ar

cre}te }omajul în Vest;� concuren]a în domeniul agricul -turii, în condi]iile în care fermieriireprezint@ un lobby puternic în ]@rileoccidentale;� nu în cele din urm@, povara pen-tru bugetul federal al primirii în UEa unor state relativ s@race

Problemele evocate mai sus nupot fi neglijate de c@tre ]@rile can -didate sau considerate ca lips@ devaint@ politic@, un limbaj dublu alguvernelor vest-europene sau alunora dintre acestea. Realitatea arat@c@ ar fi foarte dificil de estimat bene-ficiile }i costurile extinderii UE, maicu seam@ când se intr@ în sferam@rimilor dinamice. A afirma sen -ten]ios c@ non-extiderea este multmai periculoas@ (costisitoare) pentruEuropa decât l@rgirea, nu este o re -torica suficient de persuasiv@ pentrucet@]eanul de rând din ]@rile UE.

Cifrele arat@ c@ UE a exportat în]@rile Europei Centrale }i de Est maimult decât a importat de acolo.Totodat@, for]a de munc@ din aceste]@ri acoper@ golurile de baz@ pe pia]afor]ei de munc@ din Vest. Referitor laRomânia, speciali}ti cu înalt@ cali -ficare în domeniul IT sunt angaja]i defirme în Germania }i în alte ]@ri, iarmul]i tineri }i tinere din România asi-gur@ func]ionarea serviciilor în unelespitale, hoteluri }i restaurante, înItalia }i Portugalia etc. De altfel,România a devenit un mare expor -tator de for]@ de munc@ calificat@ }imai pu]in calificat@. Circumstan]elede dup@ 11 septembrie au m@rit în -clina]ia ]@rilor vest-europene de a fimai permeabile la infuzia de for]@ demunc@ din ]@rile candidate – pentruc@ nevoi exist@, mai ales dac@ negândim la efectele îmb@trânirii popu -la]iei în ]@rile UE.

Exist@ }i interese uneori puternicdivergente în interiorul Uniunii pri -vind l@rgirea ei. De exemplu, ]@rilemediteraneene ale UE (în general mais@race) privesc cu bucurie intrarea]@rilor din Europa Central@ în Uniune

deoarece acestea vor schimba geo -grafia intereselor economice }i poli -tice, mai ales pentru c@ vor fi admi-se ]@ri cu venitul pe cap de locuitorsub media Uniunii. Chiar dac@ UE aexperimentat asemenea admiteri –vezi cazul Greciei, Portugaliei, Irlan -dei }i chiar Spaniei - , o formul@ detip Big-bang nu este u}or de digerat.

Sprijinul oferit de UE pentru ie}irea din criz@

{i cum este normal Romania aa}teptat din partea Uniunii Europeneun colac de salvare, o mân@ de aju-tor pentru a putea depa}i criza.

Statele Unite se apropie de ie}ireadin criz@, potrivit previziunilor f@cutede 66 de economi}ti americani.Ace}tia consider@ c@ economia SUAva reintra pe cre}tere în trimestrul altreilea. În Europa, în trimestrul aldoilea s-au realizat tranzac]ii de 13miliarde de euro în domeniul imo -bilar, o cre}tere de 12& fa]@ de cele11,6 miliarde de euro tranzac]ionateîn primul trimestru.

În România, plecat@ de la ceamai mare cre}tere economic@ dinEuropa, 9&, contrac]ia economic@este tot mai mare. Ultimele estim@rivorbeau de sc@dere în jur de 6 -7&Deficitul }i datoria public@ cresc f@r@a exista nici o investi]ie major@ cam@sura anticriz@.

Pre}edintele spunea într-o declara-]ie c@: "România nu poate s@ ias@singur@ din criz@. Un program de ie -}ire din criz@ ar fi atât de scump, încâtnu merit@, ci trebuie s@ adopte m@ -suri pentru diminuarea efectelor crizei".

Ceea ce este sigur este c@ ajuta]isau nu de Uniunea European@ putems@ sc@p@m de criz@, dar nu vom re -veni la cre}terile din anii preceden]i.Va fi dificil@ o revenire la cre}terileanterioare pentru c@ a fost afectatpoten]ialul de cre}tere }i nu vomputea s@ atingem cre}teri de peste6& sau o cre}tere nejustificat@ desalarii cum a fost pân@ acum.

Uniunea European@ – un colac de salvare pentru România?

drd. Ioana B~RBULESCU

3CRIZ~VINERI 28 AUGUST 2009

urmare din pag.1Statisticile oficiale se dovedesc

în aceast@ privin]@ s@race }i aproxi-mative, probabil }i pentru faptul c@guvernan]ii no}tri nu }i-au prea b@tutcapul cu eviden]ele stricte ale „ie -}irilor” pentru munc@, atâta vreme câtacestea rezolvau de la sine problemacomplicat@ a }omajului din România.Deci pân@ s@ vorbim de statisticirigu roase ne vom folosi doar de esti -m@ri. Conform acestora, peste 2 mili -oane de români lucreaz@ în prezentîn str@in@tate, adic@ mai mult de 10procente din popula]ia ]@rii. In Italia,de pild@, românii, reprezint@ comuni-tatea str@in@ cea mai numeroas@,atingând cifra de 1,3 milioane. Darma}inile emigran]ilor români se vorîndrepta în aceste zile }i c@treGermania, Fran]a, Austria, Spania –]@ri devenite de mai mul]i ani ]inteale migra]iei pentru munc@.

Dincolo de dimensiunile greu decontrolat ale exodului for]ei de munc@,în mai mare m@sur@ conteaz@ efec -tele economice }i social-demograficeale acestuia.

Pe plan economic, statisticile alto-ra demonstreaz@ c@ euronaveti}tiiromâni contribuie din plin la resus-citarea economiei na]ionale. Conformunui studiu realizat de Banca Mon -dial@, România se claseaz@ pe locul8 în lume dup@ remiterile emigran -]ilor, cu 6,7 miliarde de euro în2008, reprezentând peste 5 la sut@din produsul intern brut al ]@rii. Iarpoten]ialul real ar putea fi chiardublu în condi]iile crizei în care seadânce}te România. O simpl@ com-para]ie cu volumul investi]iilor str@inedirecte în ]ara noastr@ este mai multdecât elocvent@. În 2008 – an devârf în economia na]ional@ – ele aufost de 9 miliarde de euro, iar în2009 se prognozeaz@ o sc@dere aacestora pân@ la 6 miliarde de euro.În concluzie: românii din str@in@tateau ajuns s@ concureze în privin]aaportului valutar pe marii investitoriai lumii interesa]i de România. F@r@s@ mai lu@m în discu]ie efectelebenefice pe care economiile acestora

“exportate” în România le au la nivelregional prin investi]iile familiale pecare le sus]in, precum }i în zoneles@race în care, practic, banii europeniconstituie pentru mii de familii prin-cipala surs@ de venit.

Cei drept, prognozele B@ncii Mon -diale pe acest segment estimeaz@ c@,în anul 2009, la nivel global, remi-terile imigran]ilor c@tre ]@rile de origi -ne vor sc@dea cu aproximativ 7 lasut@, dar oricum ele r@mân superioarefluxu rilor de investi]ii str@ine spreacelea}i state. Desigur, în condi]iilecrizei eco nomice din Spania }i Italia,dou@ ]@ri care atrag pe cei mai mul]idintre cona]ionalii no}tri, este dea}teptat ca românii s@ câ}tige maipu]in }i s@-}i dr@muiasc@ mai cugrij@ bu getele personale din ]@rile deadop]ie.

Am stat de vorb@ cu c$]iva din-tre ace}tia constatând c@ ei nu î}iascund îngrijorarea pentru viitorulapropiat. În Italia, scumpirea mân -c@rii, chiriilor }i costurilor cu între]i -nerea îi determin@ pe mul]i s@-}i rea-justeze bugetele familiale, s@ strâng@cureaua, s@ renun]e la vacan]e }i ma -}ini personale. În Spania, speran]elemultor români afla]i în }omaj tempo-rar se leag@ de demararea programuluiguvernamental de acordare a ajutoru-lui suplimentar de 420 de euro lunar.

Oricum, îns@, vizavi de presiu -nea uria}@ sub care simt cu to]ii c@se afl@ economia româneasca }i deperspectivele sale îngrijor@toare, to]iprefer@ s@ înfrunte criza în str@in@ -tate, s@ fac@ în continuare ecnomiirenun]ând la anumite standarde devia]@ pentru a trimite bani familiilordin România. “Mai bine }omer înSpania, decât lucr@tor pe bani pu]ini^n România” - sun@ leit-motivul de -cla ra]iilor acestor oameni care î}idr@muiesc acum veniturile }i traiulzilnic pentru a-}i mai putea permites@ trimit@ valut@ în ]ar@.

S@ ne mir@m atunci de neîn-crederea }i dezinteresul cu care 2milioane de români tr@itori în str@i -n@tate au primit recenta ofert@ de25.000 de euro pentru fiecare fami-lie repatriat@, din partea autorit@]ilordin Bucure}ti?

Într-adev@r, acordarea celor 25.000de euro pentru agricultori este cu -prins@ în articolul nr. 12 - “Moder -nizarea exploata]iilor agricole”, dincadrul programului Fondul EuropeanAgricol pentru Dezvoltarea Rural@.Acesta ar urma s@ fie un instrumentde finan]are creat de Uniunea Euro -pean@ pentru implementarea politiciiagrare comune (PAC). Dar românii, iat@,nu mai cred de mult în basme româ -ne}ti. Ei }tiu c@ ob]inerea acestorbani este legat@ de condi]ii pe caresitua]ia lor actual@, de dez mo}teni]iai unei agriculturi falimentare, îi face,practic, inaccesibili. A}a c@, prefer@s@ schimbe sapa cu mistria sau s@lucreze în agricultura din str@in@tate.

Ajungem astfel la consecin]elesociale }i demografice ale exoduluifor]ei de munc@. Studii recente între-prinse pe cont propriu de cercet@toriromâni au ar@tat c@ o treime dinemigran]ii no}tri au studii superioare}i 42 la sut@ au cel pu]in liceul absol -vit, c@ mai mult de jum@tate din emi-gran]ii români au vârste cuprinseîntre 25 }i 39 de ani, }i 15 la sut@au mai pu]in de 24 de ani }i c@, înfine, 65 la sut@ dintre ei sunt femei.Efectul previzibil al unui asemeneatip de migra]ie sc@pat de sub oricecontrol guvernamental este c@, pe deo parte, atenueaz@ fenomenul de îm -b@trânire a popula]iei din ]@rile dedestina]ie }i, pe de alt@ parte, vaaccentua îmb@trânirea demografic@ afor]ei de munc@ din România. De}i,in viitor }i în mod obiectiv, datorit@fenomenelor demografice, contingen-tul popula]iei de 15-23 de ani se vareduce sim]itor -cu circa 1,2 miloanepân@ în 2015, spun cercet@torii - ,se poate aprecia, c@ din punct devedere al emigra]iei creierelor, Româ -nia va r@mâne o zon@ de interes ridi-cat pentru marile firme transna]ionalesau pentru cercetarea }tiin]ific@ inter-na]ional@. Chiar dac@, acum, în modsuperficial dup@ p@rerea noastr@, seconsider@ c@ ]ara noastr@ are un sur-plus consistent de persoane care auabsolvit o facultate, perspectiva pro -voc@rilor care stau în fa]a economieina]ionale face ca orice pierdere depoten]ial productiv }i creativ prinmigra]ie s@ constituie un lux prea

costisitor pe termen mediu }i lungpentru România. Prin urmare, cazulromânesc este unul complex dinpunctul de vedere al emigra]iei pen-tru munc@. Traseele utilizate pentrurealizarea acestui tip de migra]ie suntnumeroase, destina]iile sunt multiple,procesul a cunoscut o dinamic@accentuat@ }i aleatoare. In fond, s-aconfirmat }i în situa]ia României c@migra]ia se manifest@ ca un fenomencomplex }i controversat, iar traseelesunt dependente de destina]ii }i deoferta proprie de locuri de munc@stabile, bine remunerate.

Pe de alt@ parte, când vorbimde completarea }i îmbun@t@]irea ca -drului institu]ional în ceea ce prive}tecircula]ia persoanelor }i a for]ei demunc@, nu trebuie pierdut@ din ve -dere o nou@ caracteristic@ ce î}ipune amprenta pe realit@]iile prezen-tului. De-a lungl ultimilor ani, Ro -mânia, de}i }i-a p@strat caracteristicade ]ar@ de emigra]ie, devine în ace -la}i timp de imigra]ie pentru nume -roase persoane. Astfel, este simto -matic faptul c@, pentru prima oar@ întranzi]ia ]@rii noastre, în anul 2008,migra]ia extern@ s-a dublat în com-para]ie cu 2007, ajungându-se la unsold pozitiv de 1291 de persoane.Prin sold pozitiv se în]elege c@ nu -m@rul intr@rilor de persoane în Româ -nia l-a dep@}it pe cel al ie}irilor.

Evident, problema imigra]iei avândca destina]ie România nu va maiputea fi considerat@ mult@ vreme cauna colateral@, lipsit@ de importan]@.În afara m@surilor de securizare afrontierelor }i a politicilor de vize pecare le stipuleaz@ Acordul de aderarela Uniunea European@, România vatrebui s@ pun@ la punct un sistemcomplex de gestionare a imigra]iei,asigurând, par]ial sau integral, dinfonduri proprii, mijloace de cazare }ide subzisten]@, servicii de integraresocial@ }i economic@ etc. Numaiefortul fianciar pe care îl presupuneg@zduirea interimar@ a refugia]ilorsau a solicitan]ilor de azil pân@ lafinalizarea cererii depuse – care nureprezint@ decât o mic@ parte dintotalul cheltuielilor ocazionate de ges -tionarea acestui proces – poate atingevalori însemnate. În mod categoric,

astfel de situa]ii trebuie preg@tite dintimp, mai ales întrucât, spre deose-bire de cazul emigra]iei, unde pierde -rile/câ}tigurile se m@soar@ in termenide costuri comparative (care ar ficâ}tigul/pierderea ]@rii în urma ple -c@rii definitive/temporare, cât pierdestatul ca investi]ie nerecuperat@ încapital uman etc.), imigra]ia presu -pune inclusiv costuri financiare ime-diate, concrete, care nu suport@ amâ -nare. Potrivit calculelor unor exper]ifinanciari, dac@ numai 10 la sut@ dinimigran]ii estima]i în prognoze arintra in categoria celor care solicit@asisten]@, iar cheltuielile unitare cerevin pe asistat ar fi de 10 ori maimici decât cele înregistrate de pild@în Finlanda, efortul financiar totalcare ar trebui asigurat de statulromân s-ar putea ridica la cel putin10 mili oane de euro anual.

La un orizont mai îndep@rtat,România s-ar putea transforma într-o ]ar@ de imigra]ie, dar având uncontingent important de popula]ieautohton@ aflat@ la munc@ în str@i-n@tate. Ea va putea reprezenta osurs@ de alimentare a emigra]iei est-vest }i un beneficiar al emigra}ieisud-nord }i est. Departe de a nebucura de acest statut, va trebui s@atenu@m pe cât posibil, efectele nefa-vorabile în planul pie]ei munciina]ionale – destructurare a ofertei defor]@ de munc@ }i necorelare cu ce -re rea pie]ei na]ionale, în medie unni vel mai sc@zut de educa]ie }i pre -g@tire profesional@ a for]ei de munc@prezente pe pia]a muncii comparativcu structura absolventilor din sis-temul de educatie ini]ial@ }i, comple-mentar, un poten]ial creativ mai redus,precarizare a ocup@rii, cre}terea insecu-rit@]ii locului de munc@, performan]eproductive relativ mai modeste.

Iat@, a}adar, câte probleme deli -cate deschide dosarul migra]iei for]eide munc@ din }i înspre România.Vom g@si în noi puterea s@ r@spun -dem tuturor acestor provoc@ri? M@tem c@, cel pu]in în etapa actual@când guvernan]ii no}tri se iau la trânt@zi }i noapte cu obsedanta criz@ econo-mic@, toate acestea vor r@mâne simple}i abstracte subiecte de teze de doc-torat sau simpozioane universitare.

Explica]iile unui paradox însu}it de români:„Mai bine }omer în Spania, decât subven]ionat în ]ar@”

Emil DAVID

ECONOMIA %NTRE TEORIE {I PRACTIC~ VINERI 28 AUGUST 20094

c my bc my b

c my b c my b

Globalizarea este cuvântul “lamod@”, este panaceul universal al pro-blemelor mondiale dar }i tara tuturorneîmplinirilor noastre. Globalizarea am-prenteaz@ toate formele de organiza -re, ghideaz@ sistemele sociale }i deter -min@ rea}ez@rile de pe scena inter-na]ional@. Globalizarea este invocat@ depoliticieni, promovat@ }i criticat@ deeconomi}ti, explicat@ de universitari}i resim]it@ profund de Individ.

Globalizarea este procesul de adân-cire }i extindere, de accelerare }i cre}-tere a impactului interdependen]elorla nivel mondial. Cu toate acestea, el r@ -mâne un proces inegal }i asimetric,generând în afar@ de cooperare învederea solu]ion@rii în comun a proble-melor globale, }i conflicte urmate uneoride fragmentare. Ceea ce înseamn@ c@avem de-a face cu o interac]iune deo complexitate deosebit@ a unor for]ecapabile s@ genereze integrare }i dezin-tegrare, cooperare }i conflict, ordine }idezordine, bun@stare }i s@r@cie. Glo -balizarea nu este experimentat@ uni-form în/de c@tre toate regiunile, ]@rile}i comunit@]ile, nu se manifest@ egalasupra tuturor sectoarelor economice,ci deseneaz@ o geografie distinct@ a in -cluziunilor }i excluziunilor, împ@r]ind(cel pu]in pentru moment) Omenireaîn câ}tig@tori }i perdan]i, }i nu doarîntre state, ci }i în interiorul statelor.

Globalizarea are consecin]e deo -sebit de importante asupra preponde -ren]ei statului-na]iune în afacerile glo-bale politice }i economice, asupra ca-pacit@]ii sale de a-}i manifesta în con-tinuare suveranitatea, la aceia}i para-metri. Globalizarea transform@ politicamondial@ }i, implicit, puterea la nivelmondial, putere care nu mai este ast@ziorganizat@ exclusiv de-a lungul grani -]elor teritoriale, ca urmare a impactu-lui crescut pe care-l au organiza]iilesub }i supra-na]ionale.

Dac@ ceea ce ni se întâmpl@ ast@zieste un lucru mai degrab@ cu con-secin]e pozitive decât negative, dac@

este posibil@ crearea cu adev@rat a uneilumi echitabile în care beneficiile s@ sur-claseze pierderile, dac@ globalizarea estecu adev@rat calea ce trebuie urmat@reprezint@ chestiuni de intense dezba-teri la nivel academic }i politic.

Globalizarea reprezint@, probabil,cuvântul cheie al organiz@rii noastre so -ciale, conceptul central al vremurilorpe care le tr@im. El desemneaz@ sis-temul redus la o singur@ lume, încare to]i actorii trebuie s@ joace dup@un singur set de reguli. Spre deose-bire de perioada R@zboiului Rece, mar -cat@ de o diviziune clar@ între dou@ sis-teme socio-economice opuse, ordineapost R@zboi Rece a for]at (aproape)toate statele s@ se alinieze acelora}istandarde guvernatoare ale unei eco -nomii globale, bazat@ pe integrare }icompeti]ie. Dar este aceast@ nou@ or -dine una globalizat@ }i globalizatoare?Este globalizarea doar una dintre tr@ -s@turile noii ordini sau de fapt globa -lizarea este noua ordine? Sunt între -b@ri c@rora va trebui s@ le r@spun -dem }i nu este deloc un lucru u}or.

Nu exist@ o singur@ defini]ie aglobaliz@rii acceptabil@ de c@tre to]ipoliticienii indiferent de orientarea lordoctrinar@, de c@tre to]i teoreticieniiindiferent de }coala la care s-au for-mat }i de c@tre to]i indivizii indiferentde caracteristicile spa]iului na]ional dincare provin. Ca atare, globalizarea re -prezint@: schimb@rile din lumea econo-miei politice; sau fenomenul politic princare statele încearc@ s@ promoveze in -terna]ionalizarea activit@]ii corpora]iilorîn comer], investi]ii }i produc]ie; ori pro-cesul dinamic de liberalizare, deschi -dere }i integrare interna]ional@ pe oserie larg@ de pie]e, de la munc@ labunuri }i de la servicii la capital }itehnologie; dar }i c@utarea unit@]ii princre}terea interdependen]elor la nivelmondial. Deta}ându-se prin complexi -tatea sa economic@, social@ }i cultura-l@, prin permanentele întreb@ri pe carele na}te }i prin r@spunsurile balansândîntre „posibil” }i „probabil” pe care leofer@, globalizarea a ajuns, a}a cumsugestiv spunea sociologul polonezZygmunt Bauman în cartea sa „Globa-lizarea }i efectele ei sociale”, „o incan-ta]ie magic@, (acel) paspartu capabils@ deschid@ por]ile tuturor misterelorprezente }i viitoare”.

Este foarte greu s@ define}ti Glo-balizarea. Fenomen sau proces, înfunc]ie de gradul nostru de acceptare

a puterii de organizare pe care globa-lizarea o poate exercita asupra lumiipost R@zboi Rece dar }i în func]ie decon}tientizarea puterii noastre de a-istabili }i ghida mecanismele }i regu -lile, globalizarea reprezint@ pentru uniiacea oportunitate care duce c@tre pros -peritate, pace }i democra]ie, în timpce pentru al]ii ea nu genereaz@ decâtatitudini de respingere, r@zboi corpo-rativ, egoism }i goan@ dup@ profit.Globalizarea se manifest@ în aproapetoate domeniile existen]ei noastre so -ciale, de la economic la tehnologic,de la politic la militar, de la social laecologic, având îns@ intensit@]i inegalede manifestare }i grade diferite de cu -prindere, de la caz la caz. Proces multi -dimensional, globalizarea nu prezint@pattern-uri identice pentru toate do -meniile, astfel încât încercarea de iden -ti ficare a unor concluzii generale pur }isimplu nu reflect@ imaginea real@ a lumii.

În ceea ce o prive}te, globa -lizarea economic@ este un proces is -toric, favorizat de inovare }i progrestehnologic, }i promovat prin diverseforme de interac]iune de la nivel mon -dial, ca de exemplu: expansiunea comer-]ului interna]ional }i a investi]iilor; li -beralizarea }i dereglementarea fluxu-rilor de capital; diversificarea f@r@ pre -cedent a pie]elor muncii }i financiareinterna]ionale; competi]ia acerb@ întreactori de diverse na]ionalit@]i; inter-dependen]a crescând@ între diferiteleeconomii na]ionale; adâncirea roluluicorpora]iilor multina]ionale în proce-sul economic mondial, dar }i diversi -ficarea }i cre}terea num@rului actorilorcare încearc@ s@ influen]eze decisiveconomia mondial@ (organiza]iile inter-na]ionale guvernamentale, fondurilede investi]ii }i pensii, societ@]ile deasigurare, statele G8, statele G20 }i,de ce nu, indivizii precum laurea]i aiPremiului Nobel pentru economie,profesori universitari de recunoa}tereinterna]ional@, bancheri abili, mini}triai economiei }i finan]elor remarcabili,oameni de afaceri de succes).

Magnitudinea }i scara globali -z@rii economice par a fi f@r@ prece-dent, impactul acestui proces fiind îm-br@cat în expresii precum: sfâr}itul geo-grafiei, pia]a mondial@ f@r@ grani]e, osingur@ lume, economie capitalist@ glo -bal@, }i enumerarea ar putea continua.

Dac@ exist@ opinii potrivit c@rorafluxul de capital este f@r@ precedentatât ca volum cât }i ca spa]ii de ac -]iune, c@ lumea în dezvoltare a deve -nit o parte important@ a comer]ului

mondial, c@ pattern-urile globaliz@riieconomice sugereaz@ emergen]a uneinoi diviziuni interna]ionale a muncii}i c@ putem lesne s@ ne referim laexisten]a unei economii globale, în ace -ea}i m@sur@ sunt promovate }i ideipotrivit c@rora integrarea finan]elor }ia comer]ului nu sunt procese atât deample }i de benefice pe cât sunt depromovate de c@tre adep]ii liberalis-mului economic, c@ fluxurile financia-re r@mân concentrate la nivelul state -lor puternice, c@ statele în dezvoltare nusunt parteneri comerciali egali pentru]@rile bogate sau c@ Triumviratul Ame-rica de Nord-Europa-Asia de Est con-tinu@ s@ domine lumea din punct de ve -dere economic, având în consecin]@beneficiile cele mai mari. Este, de fapt,o dezbatere continu@ pe seama faptu -lui dac@ globalizarea exacerbeaz@ ine-galit@]ile economice sau reprezint@ mij -locul de recuperare a decalajelor eco-nomice de c@tre cei mai s@raci din-tre noi. Dac@, teoretic, deschiderea c@treeconomia mondial@ aduce beneficii pen-tru to]i, realitatea ne-a demonstrat c@printre juc@torii de pe pia]@ se reg@ -sesc }i perdan]i. Prin urmare, globa -lizarea are în mod categoric efecte po-zitive }i negative, fiind influen]at@ defactori na]ionali }i interna]ionali, dar }iinfluen]ând la rândul ei via]a econo -mic@ intern@ }i interna]ional@.

Globalizarea creeaz@ oportunit@]iextraordinare pentru unele state, permi -]ându-le s@ valorifice într-un mod su -perior avantajele oferite de progresultehnologic }i de deschiderea pie]elor.Reduce distan]ele }i permite comuni-carea în timp real. Faciliteaz@ turismulla parametri mari. Cre}te num@rul destandarde aplicabile la nivel mondial.Genereaz@ preocup@ri legate de cre} -terea inegalit@]ilor pe plan intern }i in -terna]ional, între indivizi, întreprinderi,]@ri }i regiuni, marea speran]@ legat@de acest proces fiind aceea c@ va sti -mula cre}terea nivelului de trai în în -treaga lume. Provoac@ statul prin cre}-terea propor]iei din economia mondial@dominat@ }i controlat@ de c@tre marilecorpora]ii multina]ionale, precum }i prinsporirea rolul organiza]iilor interna]io -nale, precum Organiza]ia Mondial@ aComer]ului sau Fondul Monetar Inter -na]ional, în stabilirea regulilor de orga-nizare }i gestionare a economiei mon -diale. Globalizarea prezint@, îns@, }i as -pecte negative, care par s@ predomine,în unele regiuni ale lumii chiar s@ seacutizeze. Dar aceasta nu reprezint@o chestiune de pus pe seama globa -

liz@rii în sine, ci pe modul în care afost implementat@. Diferen]ele de opiniedintre statele dezvoltate }i (aproapeîntreg) restul lumii în privin]a mecani-smelor globaliz@rii sunt probleme laordinea zilei, unele dintre ele p@rând aavea amprenta eternit@]ii. Sunt câtevaaspecte care trebuie avute în vedere.Puterea este o rela]ie asimetric@, în -totdeauna au existat }i vor existastate dominatoare }i state dominate,chiar dac@ adjectivul se mai schimb@.Egalitatea reprezint@ o utopie }i esteadesea substituit@, voit sau nu, echit@]ii.Între state, alerg@tori de curs@ lung@în lupta pentru existen]a pe plan mon -dial, vor exista întotdeauna diferen]e,uneori determinante, chiar }i la înce -put de nou@ epoc@ istoric@ (a}a cumeste }i globalizarea contemporan@ în -]eleas@ ca perspectiv@ de ordonare alumii). Unii vor fura startul, al]ii vor re -cupera pe parcurs, unii vor învingepentru c@ acesta le este destinul capi-tal iar al]ii vor termina cursa învin}i darde data aceasta din lipsa unui capitaldestin(at). Interdependen]a nu favori -zeaz@ singur@tatea, ci stimuleaz@ tena -citatea alerg@torului de curs@ lung@. Dardoar atât timp cât înving@torul/în -ving@torii nu-i las@ prea mult în urm@pe ceilal]i participan]i. În schimb, ace}tiadin urm@ vor trebui s@ se bazeze maimult pe propriile for]e (reforme insti-tu]ionale promovate de o guvernare cu-rat@), modelate prin propriile strategii(politici }i op]iuni politice interne), re-nun]ând s@ justifice neaccederea pepodium în mod exclusiv prin condi -]iile improprii din perioada „copil@riei”statal-na]ionale. De regul@, cei nemul -]umi]i de traseul }i calitatea globali -z@rii economice fac referire la ches -tiuni precum: regulile de arbitraj ale jo -cului economic, întotdeauna în favoareastatelor dezvoltate; mediul înconjur@torcare cunoa}te un deficit accentuat caurmare a deterior@rii rapide, generat@de efectele externe negative ale pro-duc]iei }i consumului; primatul tehno-logiei }i economiei, prin subminareavalorilor spirituale }i emo]ionale; de -plasarea capacit@]ii de guvernare sprezona supra-na]ional@, în detrimentuldescentraliz@rii }i lu@rii deciziilor la ni -vel local; globalizarea imaginilor }i va-lorilor americane, prin desconsidera -rea identit@]ii locale; nesiguran]a, c@u-tându-se „un ]ap isp@}itor” }i cerând„protec]ie fa]@ de str@inul înfrico}@tor”care poate fi un refugiat str@in, ocultur@ str@in@, un produs str@in sauun investitor str@in. (va urma)

S@ vorbim despre globalizare (I)

Drd. Anca Dinicu

Zygmunt Bauman

VINERI 28 AUGUST 2009 5

c my bc my b

c my b

“ARCADIA” SAU APOCALIPSA?

c my b

P~MÂNTUL - O POSIBIL~ PLANET~ A DE{EURILOR !?

Rezumat - Odat@ cu apari]ia }i dez -voltarea industriei, pro blema depozit@riide}eurilor devine acut@. Cre}terea nu-meric@ a popula]iei, în de osebi a celeiurbane, face ca de}eurile s@ devin@ oproblem@ major@, in clu siv pentru s@ -n@tatea oamenilor. Începe strângereade}eurilor }i depozitarea lor în gropideschise la marginea ora}elor, în lun-cile râurilor sau aruncarea lor în mare.Apar legi care interzic aruncarea gu -noaielor în apele de suprafa]@ sau pete renuri neamenajate, legi care nuîntotdeauna sunt respectate. Se aleglocuri de de pozitare cât mai înde -p@rtate de zonele populate, pentru aevita pericolele de in festare. Astfel,se are grij@ s@ nu se pericliteze cali-tatea apelor, a solului }i a ae rului.Sunt înc@ multe locuri de depozitare(gropi de gunoi deschise) care pri -mej duiesc calitatea apelor de supra -fa]@, subterane }i aerul. În anii 1980,numai 29& din de}eurile solide dinSUA erau depozitate în locuri siguredin punct de ve dere sanitar, 8& erauincinerate, 6,5& reciclate, restul de 56&erau depozitate în gropi deschise.Ast@zi, în SUA situa]ia de}eurilor esteîn bun@ parte re zol vat@, doar 12& dinde}euri sunt depozitate în condi]ii re -lativ nesigure privind pro tec]ia mediu-lui (Brown, 2006). Majoritatea ]@rilorvest europene }i-au re zol vat }i eleproblema gospod@ririi de}eurilor. [@riprecum: Elve]ia, Germania, Da nemarca,Austria, Suedia etc. sunt modele dinacest punct de vedere. În aceste ]@ris-au construit uzine de tratare (in -cinerare) }i recuperare a de }eurilor, încadrul c@rora se separ@ componente-le refolosibile (metale, sticl@, hâr tieetc.), de resturile menajere. Nuaceea}i este situa]ia în ]@rile lumii atreia, unde gunoaiele suntomniprezente, ele f@ când parte dinpeisajul multor comu nit@]i urbane }irurale. În România situa]ia este,ast@zi, dramatic@, începând chiar cucapitala ]@rii, Bucure}ti, }i pân@ în celemai dep@rtate c@tune. Aceasta, atâtdatorit@ s@r@ciei economice, cât }i acelei „comportamentale”. Probabil,Uniunea European@ va impune legi }inormative severe privind gestionareade}eurilor.

De}eurile, prin specificul lor de im-purificator al mediului, pun în pericols@n@tatea oamenilor, iar prin peisajuldezolant }i dezagreabil pe care îl ge -nereaz@, se constituie }i într-un ele -ment de disconfort psihic. De altfel,modul de gestionare al de}euriloreste un prim reper al stilului de via]@}i al nivelului de civiliza]ie al celorcare vie]uiesc într-un anumit spa]iusocio-demografic.

Cuvinte cheie: de}euri, poluare,efecte, solu]ii

1. Surse }i categorii de de}euri

Aproape toate activit@]ile umanegenereaz@ de}euri. Ele sunt denumi-te dup@ surs@: menajere, industriale,agricole, toxice }i primejdioase }inucleare (radioactive).

De}eurile pot fi: biodegradabile,care sunt descompuse de bacteriile

aerobe }i anaerobe }i nonbiode -gradabile care nu sunt atacate deprocesele biologice.

Cantitatea }i sursele de de}euridifer@ de la o ]ar@ la alta. În SUA,72& sunt de}euri industriale (din care63& din industria minier@), 22& de -}euri agricole, 5 & de}euri menaje-re (cca. 250 mil. tone) }i 1& rezi-duuri din apele uzate; în Fran]a, 69&repre zint@ de}euri agricole, 26&de}euri industriale }i 5& de}eurimenajere (cca. 30 mil. tone); înRegatul Unit, 75& sunt de}euriindustriale }i 25& de}euri menajere}i comerciale etc ( M@run]eanu,1994).

În România, dup@ 1989, au sc@zutcantitativ de}eurile industriale }i agri -cole ca urmare a recesiunii economi-ce, în schimb au crescut de}eurilemena jere }i comerciale datorit@p@trunderii pe pia]a româneasc@ aunor produse superambalate, iar bun@parte din am balaje fiind nonbiodegra-dabile. Ast@zi, cantitatea de de}euridep@}e}te 6,5-7 mil. tone pe an,datorit@ faptului c@ invazia de produ-se de import ne-a g@sit nepreg@ti]icomportamental }i ca dotare tehnic@.Spa]iile noastre urbane }i chiarrurale, inclusiv malurile râu rilor, paradev@rate gropi de gunoaie, ceagreseaz@ peisagistic }i care pre zint@}i un grad mare de risc eco logic,inclusiv pentru s@n@tatea oame nilor(Duma, 2006).1.1. De}eurile menajere

Aceste de}euri sunt foarte varia-te: c@r@mizi, crengi de copac, ziare,cutii de conserve, resturi alimentare,mâl, cenu}@, dejec]ii, plastic, sticl@,metal etc.

Cantitatea }i compozi]ia acestoradepind de m@rimea }i de specificullocalit@]ii (urban, rural), de condi]iileclimatice, de sistemul de înc@lzire, demodul }i de nivelul de trai al oame -nilor }i de nivelul lor socio-cultural.

Indicele de producere a rezidurilemenajere variaz@ între 0,5-1,10 kg/lo -cuitor pe zi, respectiv 170-400 kg/lo -cuitor pe an. Între ]@rile cu cea maimic@ cantitate de de}euri menajereproduse se afl@ Elve]ia (164 kg/lo -cuitor/an la Berna) }i Germania (200kg/locuitor/an la Stuttgart), iar întremarile „pro du c@ toa re” se afl@ SUA(405 kg/locuitor/an la Los Angeles),India (385 kg/locuitor/an, la Calcutta)}i România (315 kg/locuitor/an, la Bu-cure}ti). {i com pozi]ia de}eurilor mena -jere difer@ }i ea de la o ]ar@ la alta.România de]ine un record de nein -vidiat cu 60-70& materii organice (res-turi alimentare, ve ge tale etc.), fa]@ de10& în Finlanda }i Canada, 12& înSuedia }i 14& în Olan da. Ponderea de -}eurilor de hârtie este predominant@ în]@ri, precum Canada (70&), Finlanda(65&) }i cea mai redus@ în România(8-12&). De}eurile din sti cl@ au opondere mai mare în Suedia (15&) }iîn Germania (9,8&), în Ro mâ nia avândponderea cea mai redus@ (1-2&)(Rojanschi et al., 1997).

Putem afirma c@, atât cantitateade de}euri menajere produs@, cât }icom po zi]ia lor, sunt condi]ionate, înprimul rând, de nivelul de cultur@ ci -vic@ al po pu la]iei, de nivelul }i de sti-lul de via]@ }i, bineîn]eles, de nivelulde dezvoltare eco no mic@ al fiec@ruistat.

În func]ie de modul în care co -munitatea reu}e}te s@-}i rezolve pro -blema de }eurilor menajere, se poatecuantifica }i nivelul de civiliza]ie alcelor care le pro duc. Astfel, exist@ stateîn care, practic, de}eurile urbane nici nusunt per ce pute de un vizitator, dar }istate în care localit@]ile func]ioneaz@ca adev@rate gropi de gunoi. Din prima

categorie fac parte ]@rile dezvoltateeconomic }i cu un nivel socio-cul -tural ridicat, iar din a doua categoriefac parte ]@rile lumii a treia (statelesubdezvoltate) sau statele aflate în de-gringolad@ economic@ }i cultural-civic@.1.2. De}eurile industriale

Acestea includ resturi din procese-le de extrac]ie }i prelucrare asubstan ]elor minerale utile }i acombustibi lilor fosili }i sunt, deregul@, repre zentate prin: steril minier}i uzinal, zgura de la metalurgie }icenu}a de la termocentrale. Cantit@]ilesunt de 40 de ori mai mari decâtcele produse de municipalitate (ex:din extrac]ia }i prelucrarea a 1 ton@de cupru rezult@ 500-1000 tonede}euri solide, plus tone de aerpoluat) (Duma, 2007).

Haldele de steril minier sunt am -plasate la gurile de min@ sau în apro-pierea carierelor, iar haldele de steriluzinal sunt constituite în vecin@tateauzinelor de preparare, a combinatelormetalurgice sau a termocentralelor.Ele ocup@ fie v@i înguste, fie terenuriplane (lunci, terase etc.) }i chiar ver-san]i, cu folosin]@ agricol@ sau fore-stier@. Multe dintre aceste halde dede}euri au o stabilitate precar@, elefiind subminate de procese de sufo-ziune sau de cele de alunecare saude pr@bu}ire. În România este con-semnat@ catastrofa de la mina Certejdin anul 1971, când s-a pr@ bu}it uniaz de decantare a sterilului uzinalpeste spa]iul de habitat al lo calit@]ii,l@sând în urm@ 99 de vic timeomene}ti }i mari pagube ma teriale(Duma, 2007).

Pe halde }i, mai ales, pe iazurilede decantare se instaleaz@ proceseerozionale de suprafa]@ }i de adân -cime ce pot evolua pân@ la adev@ratepeisaje de bad-lands în miniatur@,materialele transportate (steril uzinal)fiind deversate sub form@ de sus -pensii în re]eaua fluviatil@ local@.Celemai multe din aceste halde con]innoxe, precum: ioni metalici (Pb, Zn,Cd, Cu, Fe etc), reactivi, inclusiv cia -nuri }i izotopi radioactivi, care suntsp@late }i transportate în apele desuprafa]@, în cele freatice }i în sol.În halde }i în iazuri se reg@sesc }icomponen]i valorificabili (inclusiv me-

tale nobile) care pot fi re cu pe rate prinreprelucrare. Haldele }i iazurile de ste-ril pot fi fixate prin planta]ii forestie-re }i prin ve ge ta]ie ierbacee adapta-bile la condi]iile de chimism specificfiec@rui “depozit” în parte, iar altelese pot constitui în resurse pentrumateriale de construc]ii (Duma,2007).

Multe de}euri industriale rezult@de la metalurgia feroas@ }i neferoas@(zgura), de la termocentrale (cenu}a),ele f@când parte din peisajul de zo lantdin apropierea unor astfel de obiec -tive industriale.1.3. De}eurile agricole

De}eurile agricole se produc într-un ritm de 6-7 ori mai mare decât celemunicipal-menajere. Dintre acestea peste75& sunt dejec]ii animale, reziduuride recolt@ }i subproduse ale indus -triei alimentare. Aceste de}eurile suntîn majoritatea lor biodegradabile, }i încea mai mare parte sunt utilizate caîngr@}@minte organice, sau pentru pro-ducerea de bio gaz. Pentru ca acestede}euri s@ nu devin@ o problem@greu de st@pânit }i va lo ri ficarea lorneavantajoas@, de regul@ marile com -binate de cre}tere a ani ma lelor suntamplasate în zone agricole care potasigura hrana animalelor, dar }i pre -luarea dejec]iilor ca îngr@}@minte (ex.Cornbeltul }i Cornsoilbeltul nord-ame -rican) (Duma, 2009).

De}eurile agricole }i, îndeosebi,dejec]iile pun probleme de mediu cândnu sunt gospod@rite corespunz@tor }iajung în apele de suprafa]@ undeprovoac@ eutrofizarea acestora. Cândajung în apele freatice, le afecteaz@potabilitatea }i bineîn]eles s@n@tateaoamenilor }i a animalelor.1.4. De}eurile toxice }i primejdioase

Acestea sunt de}eurile care afec -teaz@ mult s@n@tatea oamenilor }i leamenin]@ chiar via]a. În general, ve -chile gropi de gunoi au fost ampla -sate gre}it, constatându-se c@ aces -tea con]in }i substan]e toxice.

Anual, se produc în lume 30-40milioane tone de}euri periculoase(ex clu siv cele radioactive). Aproxi -mativ 15& din de}eurile industrialecon]in o gam@ de substan]e toxice (1din 4 metale utilizate este periculos– Zn, Pb, Cd). Industria chimicalelor

organice (pesticide) produce mii detone de de}euri, la care se adaug@solven]i inflamabili }i neinflamabili,explozivi }i alte chimicale. În pro -por]ie de 90& din aceste de}euri suntimpropriu depozitate, iar în sta]iile deprelucrare a de}eurilor se pot mane-vra la capacitatea lor actual@ doar40& din de}eurile periculoase. (Brown,2001)

Apare necesitatea cur@]@rii vechilorgropi de gunoaie, dar }i cea a de po -zi t@ rii ilicite a de}eurilor primejdioase,prelucrarea lor necesitând tehnologiifoarte scumpe.

O categorie special@ de de}euritoxice }i, totodat@, primejdioase suntde}eurile de spi tal. Acestea provin dela compartimentele epidemiologice alespitalelor, de la pa cien]ii cu boli infec -]ioase, inclusiv SIDA, de la labora -toarele chimice de mi cro biologice, dela blocurile operatorii, la care se maiadaug@ diferite ustensile, pre cum se -ringile, termometrele cu mercur, cu]i -tele chirurgicale etc. Aceste de }euri,pe lâng@ faptul c@ sunt inestetice,sunt periculoase atât pentru perso -nalul spi talului, cât }i pentru colec -tori. Ele, de regul@, sunt ambalate însaci de plastic gro}i, care, la rândul lor,sunt ambala]i în cutii de carton groa-se.

Tratamentul lor cel mai eficient esteprin ardere, în sta]iile de incinerarespe ciale, aflate, de regul@, în incintaspitalelor. Arderea lor trebuie f@cut@la tem peraturi mari, astfel încât s@ seevite orice risc de contaminare.Sta]iile tre buie s@ fie echipate cu fil-tre speciale pentru re]inerea unoreventuali poluan]i, cum este dioxina.De}eurile de spital cu izotopi (de -}euri radioactive) trebuie colectate }itratate în conformitate cu reglemen -t@rile pentru astfel de de}euri. 1.5. De}eurile radioactive

Sunt cele mai primejdioase de -}euri pentru s@n@tatea oamenilor }i aîn tre gului biot de pe Terra. Ele re -zult@ din extrac]ia }i prelucrarea mi -nereurilor ra dio active, din preparareacombustibililor nucleari }i din repro -cesarea acestora, re zult@ de}euri ra -dioactive. Reactoarele nucleare de oricetip ridic@ probleme de po luare prinde}eurile radioactive, care nu pot fi

dr. Sigismund DUMAprof. la Universitatea Ecologică

"Traian" din Deva

CRIZ~ VINERI 28 AUGUST 20096

Prima reac]ie a Statului Român(la nivel înalt, respectiv Pre}edintele}i primul Ministru) în fa]a crizei mon -diale a fost, din p@cate, cea de ne -gare. Dup@ vara fierbinte a anului2008, var@ în care efectele devasta-toare ale crizei erau resim]ite în toateeconomiile dezvoltate, înal]ii oficialiromâni ne anun]au c@ putem dormilini}ti]i: criza va ocoli România. Îmiimaginam la vremea aceea c@ poatecriza o fi vreun fel nou de vehicul,nemaiv@zut, }i – drept urmare –, caorice vehicul cu ro]i }i cârm@,dirijabilpe c@r@rile întortocheate ale Lumii;noi, descurc@re]i cum ne }tim decâteva milenii, îl vom „împinge” unpic, }i atunci nu va mai intra pe dru-murile remarcabile ale ]@rii noastre,ci va coti spre bulgari sau, cine }tie,direct spre ru}i! În toamn@, în plin@fierbere mondial@, datorat@ unor eve -nimente economice catastrofale nemai -întâlnite în istoria modern@, GuvernulRomâniei continua s@-}i bazeze pro -iec]ia de buget pentru anul 2009 pepremisa cre}terii economice. Desigur,între timp entit@]i precum BancaMondial@ sau FMI prognozau primulan din istoria umanit@]ii cu recesiuneglobal@. Pentru c@ urmau alegeri, }ipentru c@ deja era „stabilit” la nivelînalt în România c@ ne va ocoli crizaeconomic@ global@, Statul Român aangajat în ultimele luni ale lui 2008cheltuieli exorbitante, estimate la apro-ximativ 5& din PIB. Desigur, aco -perirea lor urma s@ se fac@ – ca înoricare din ultimii ani – din cre}tereaeconomic@ excep]ional@ a României.Din p@cate, criza nu s-a l@sat influ-en]at@ nici de anun]ul preziden]ial,nici de cel prim-ministerial, }i nu aocolit România. A}a c@, în urm@ aur@mas promisiunile electorale nea-coperite de niciunul dintre partidelepolitice parlamentare, dar }i cheltu-ielile angajate f@r@ acoperire.

Statul Român a fost de mult@vreme „factor de criz@” în România,2008 }i 2009 fiind doar ani dintr-un}ir predictibil de erori }i incompeten]e.

În primul rând, ve}nica evitarea reformei administra]iei publice amen]inut }i crescut tensiunea în sis-temul public }i a determinat cheltu-ieli exorbitante din bugetele publice.Mai mult neguvernat@ dup@ rupereaalian]ei politice DA, România s-a dez-voltat în cel mai pur stil libertaria nist:economia }i mediul privat, socie tateacivil@, }i-au v@zut de ale lor, în timpce mediul politic a fost continuu fr -@mântat de dispute }i conflicte f@r@relevan]@ pentru românii neînscri}i înpartidele politice. În ultimii ani di-naintea crizei, în domeniul economic,Guvernul s-a ocupat prioritar cu dou@chestiuni: cheltuirea - în mare parteneeficient@ }i netransparent@ - a bani-lor produ}i de economia real@ }i emi -terea preten]iilor de succes („econo-mia cre}te datorit@ m@surilor în]e -lepte ale guvernan]ilor”). „Libertarian”s-a dezvoltat }i sectorul public!Adic@, într-un mod dereglementat }if@r@ viziune. Ceea ce a f@cut ca unnum@r impresionant de „slujbe laStat” (în sensul vechi, socialist) s@se refac@ }i un num@r semnificativ

de persoane f@r@ perspective se -rioase în domeniul privat, competitiv,s@ devin@ func]ionari de stat, culeafa }i lini}tea garantate prin lege.Desigur, mediul public continu@ s@aib@, din fericire, profesioni}ti exce-len]i, dar ace}tia sunt pu]ini }i sufo-ca]i de sistemul pr@fuit }i excesivbirocratic, care îi face pe tot maimul]i dintre cei cu adev@rat perfor-man]i s@ renun]e }i s@ revin@ înmediul privat. A}adar, lipsa politiciloreconomice serioase a f@cut ca înultimii ani importante sume de banicolectate suplimentar la bugetele pu -blice, în special la nivel na]ional, s@fie cheltuite cu eficien]@ mic@, fiindorientate mai degrab@ spre acope -rirea costurilor de func]ionare aleadministra]iei, decât spre generareade venituri viitoare. A}a cum binear@ta la televiziune în timpul cam-paniei electorale din 2008 ministrulde finan]e de la acea vreme, Gu -vernul a alocat mult mai mul]i banidoar pentru a fi cheltui]i, eficien]aacestor cheltuieli nep@rând s@ pre-ocupe prea mult..

Cre}terea num@rului de angaja]iîn sectorul public, ca }i cre}tereacheltuielilor publice în general, s-af@cut – a}a cum declara de curândd-l C@lin Popescu T@riceanu, fostprim-ministru – în m@sura în care cre} -terea economic@ o permitea. Aceast@afirma]ie pune cel pu]in câteva pro -bleme de perspectiv@ macro }i mi -croeconomic@ a guvernan]ilor din Ro-mânia. În primul rând, ne convingemînc@ odat@ c@ mentalitatea majorit@]iicelor care ne conduc este aceea dea cheltui în limita în care se poatecheltui (limita în care se poate chel-tui tinde s@ fie an de an tot mai…nelimitat@, fiind mai degrab@ subiec-tiv stabilit@ – formula este: cât amcheltuit noi atât era bine s@ cheltu-im!-, decât economic fundamen-tat@!)! În al doilea rând ne minun@mdin nou c@ la 20 de ani de laRevolu]ie mul]i dintre cei care neconduc continu@ s@ ac]ioneze în ma -nier@ reactiv@ }i nu predictiv@. Unastfel de comportament institu]ionalpresupune un nivel ridicat al riscului}i costuri care sunt mai degrab@ con-tingente decât evaluabile: m@surilesunt ulterioare evenimentelor }i – drepturmare fireasc@ – au drept scopeventualul control al efectelor }i nuun posibil control al cauzelor. Dinacest motiv, probabil, politicile noas-tre publice sunt mai degrab@ seturipestri]e de „r@spunsuri” pompieris-

tice la evenimente, decât m@suri decoordonare }i provocare, a viitoruluieconomic }i social. În timp ce lanivelul ]@rilor dezvoltate politica pu -blic@ este în principal un instrumentde corec]ie predictiv@ }i preventiv@ apie]ei libere, cu ac]iune mai degrab@pe termen mediu }i lung, în Româniaacestea sunt m@suri de termen scurt,f@r@ un final subsumat unei finalit@]iglobale sau unui concept de dez-voltare.

Din 2005 încoace, din p@cate,sec torul public a fost cel mai agre-siv concurent al sectorului privat îneconomia româneasc@, nu numai dinpunct de vedere al aloc@rii resurselormateriale, cât mai ales din punct devedere al aloc@rii resurselor umane.Cre}terea cu 20& a personalului dinsectorul public în ultimii ani, cât }icre}terea exploziv@ a veniturilor sala -riale în acest sector, a creat o redi-rec]ionare serioas@ a for]ei de munc@,}i mai ales a for]ei de munc@ tinere,c@tre angajatorii publici. În anii decre}tere economic@ dinaintea crizei,multe zone din România s-au con-fruntat cu o lips@ acut@ de for]@ demunc@ calificat@. Cele câteva mili -oane de români emigra]i în diverse]@ri din Europa au redus efectivele de„angajabili” din ]ar@ }i au f@cut ca înunele zone rata }omajului s@ scad@mult sub clasicul nivel de 5&, con-siderat nivel de echilibru. În aceast@situa]ie, „atrac]ia” pentru slujbele

publice }i un salariu mediu brut maimare în mediul public decât în medi-ul privat a constituit un factor dedezechilibru pe pia]a muncii. Guver -nele de la vremea respectiv@ au vor-bit de câteva ori de inten]ia de apromova politici publice de readucereîn ]ar@ a muncitorilor români, diversepartide s-au declarat interesate deproblem@ în timpul campaniilor elec-torale, îns@ în mod concret nu s-apetrecut mai nimic. Mediul public acontinuat „s@ fure” for]@ de munc@din mediul privat, accentuând o ten -din]@ natural@ deja bine constituit@dup@ 2000. Din p@cate, nici o dis -cu]ie nu a avut loc despre reorien -tarea personalului dinspre sectorulpublic spre sectorul privat }i nicim@car despre politici de aducere înpia]a muncii a milioanelor de românidin mediul rural care practic@ agri-cultura de subzisten]@, fiind declara]i„muncitori agricoli”. Angajatorii aufost nevoi]i s@ pun@ pe picioare sis-teme private, individualizate, de atra -gere a for]ei de munc@ din mediulrural, ale c@ror costuri au crescutcostul de produc]ie. Lipsa for]ei demunc@ disponibile a redus interesulinvestitorilor pentru România, fiindlocate aici mai degrab@ investi]ii carenecesitau for]@ de munc@ pu]in@.

Dup@ începerea crizei, „concu -ren]a” public-privat pentru resurse adevenit mult mai acut@. Dac@ înaintede criz@, principalele probleme serefereau la lipsa strategiilor }i politi-cilor coerente de dezvoltare }i chel-tuirea cu eficien]@ limitat@ (risipirea?)banului public, acum concuren]a adevenit direct@ }i agresiv@. Astfel, pl@-]ile agen]ilor publici c@tre furnizoriipriva]i au fost mult diminuate, mediulprivat func]ionând ca un creditorpentru mediul public. Pe fondul unuioptimism exagerat, despre care ammai vorbit, mai ales în 2007-2008,agen]ii publici au lansat comenzi debunuri, servicii }i lucr@ri de valoriimpresionante. În mod obi}nuit, înRomânia, acestea se achit@ cu marelentoare, unii observatori – români saustr@ini – fiind de p@rere c@ întârziereala plat@ a furniz@rilor c@tre sistemulpublic ar fi nu numai o tehnic@ derostogolire a cheltuielilor dintr-un bu -get anual în altul, dar mai ales otehnic@ pentru diver}i func]ionari dea ob]ine foloase necuvenite în schim-bul „urgent@rii” pl@]ilor. În plin@ criz@economic@, sistemul s-a blocat cutotul, sumele de plat@ c@tre mediulprivat la începutul anului fiind de or -dinul miliardelor. În ]@rile dezvoltate,primele m@suri anticriz@ s-au referit

la pl@]ile public-privat }i la sistemelede compensare. Fran]a, Germania,Anglia, etc. au luat m@suri rapidepentru ca sumele datorate de c@tresistemul public sistemului privat pen-tru bunuri, lucr@ri, servicii s@ fiepl@tite rapid. Apoi au fost f@cute mo -dific@ri legislative care s@ permit@ ca„regulariz@rile” public-privat s@ fie f@ -cute la începutul anului. De exemplu,în Fran]a, regulariz@rile pentru impo -zitul pe profit, care se fac normal înaprilie, s-au f@cut anul acesta în ian-uarie, firmele primind mai repedeînapoi impozitul pe profit pl@tit înavans în tran}e trimestriale }i „neda-torat” la sfâr}itul anului fiscal. Cumtrimestrul IV a fost unul de criz@profund@, sute de mii de companiifranceze au înregistrat pierderi serioa -se, care au f@cut ca Statul s@ dato -reze la regularizare sume importantepentru impozitele încasate în timpulanului. Tot în Fran]a, în cadrul pri -mului pachet anti-criz@, Guvernul aanun]at cre}tere serioas@ a vitezei derambursare a TVA, pentru a suplinilipsa de lichidit@]i din pia]a privat@ }iincapacitatea b@ncilor de a finan]aeconomia în ansamblul s@u.

Nu în ultimul rând – poatechiar în primul! – multe state dez-voltate au pus la punct sisteme decompensare, care au f@cut ca sumelede încasat în cadrul unui capitolbugetar s@ poat@ fi compensate rapidcu sumele de plat@ în cadrul altuicapitol bugetar.

În plin@ criz@, sistemul publicdin România a sistat luni de zilepl@]ile pentru bunuri, servicii, lucr@rilivrate sau executate în anul fiscaltrecut }i neachitate, a pus la punctun sistem de temporizare a ram-burs@rilor de TVA (vizibil dac@ anali -z@m timpul mediu de r@spuns), }idoar a vorbit despre eventuale com-pens@ri. Asta face ca o companiecare a facturat, de exemplu, bunuride 100 de lei c@tre o entitate publi -c@, s@ devin@ datoare cu TVA, impo -zit pe profit, impozite pe salarii, etc.,dar s@ nu încaseze nici un ban.Aplicând Codul Fiscal existent – teo-retic vorbind – compania va fi exe-cutat@ silit pentru neplata respec-tivelor taxe }i impozite, pe care nule pl@te}te pentru c@ beneficiarulpublic nu pl@te}te factura. Toate tax-ele }i impozitele de plat@ c@tre sec-torul public sunt purt@toare de penal-iz@ri de întârziere consistente, îns@întârzierile la rambursarea de TVAsau la plata facturilor de c@tre sis-temul public… par a nu suportaacela}i regim.

Eugen IORDANESCU

STATUL, LA NOI – FACTOR DE ACCENTUARE A CRIZEI ECONOMICESediul Guvernului Rom$niei

Palatul Culturi din Ia}i

CRIZ~VINERI 28 AUGUST 2009 7

urmare din pag.1Dac@ privim datele, contrastul

este unul ex trem de puternic. În timpce economia a sc@zut cu 6,2& înprimul trimestru din 2009 }i cu 8,8&în al doilea, bursa de la Bucure}ti acâ}tigat numai pu]in de 44& de laînceputul acestui an.

Aceste date trebuie corelateîns@ mai mult cu celelate pie]e decâtcu economia româneasc@ propriu-zis@. Dar }i aceste corela]ii sunt celpu]in surpinz@toare. Bursele au cres-cut de fapt în toat@ lumea atât înStatele Unite cât }i în Europa. Sigur,am putea spune c@ cel pu]in înGermania }i Fran]a unde avem cre} -teri de aproape 10& de la începutulanului, ele au anticipat mult trâm-bi]ata ie}ire din recesiune de}i e greude acceptat c@ dincolo de conceptultehnic al trimestrului cu plus fa]@ decel precedent, cele 0,3 procente dinfiecare din aceste dou@ ]@ri chiarînseamn@ o ie}ire din recesiune. ÎnEuropa de Est avem acee}i povesteatât în state care trec prin situa]iifoarte grele, cum ar fi România sauUngaria (o cre}tere de 50& anulacesta) cât }i în economii mai pu]inagitate (Bursele din Cehia }i Polonia

cresc cu peste 30&). Anticipeaz@pie]ele de capital ie}irea din rece-siune }i debutul unei noi perioade decre}tere spectaculoas@ dac@ nu în vestatunci cel pu]in în est, a}a cum auf@cut-o de atâtea ori? E foarte greude sus]inut c@ rolul anticipativ al pie -]elor de capital din aceast@ zon@poate fi clamat în aceast@ situa]ie.Sunt mai multe motive care explic@aceast@ decuplare a pie]elor de eco -nomie }i, cel pu]in în cazul româ-nesc, resping cu totul ideea c@ vor-bim de o anticipare a ie}irii din rece-siune de c@tre pia]a de capital. Edrept c@ dac@ aceast@ relansare eco-nomic@ se va produce, bursele o vorresimi]i primele. Nu este obligatoriudac@ cre}te bursa s@ însemne c@economia este pe cre}tere. Exemplulde anul trecut, e drept, ar putea sugerac@ pia]a de capital a avut darul s@anticipeze evolu]iile nefaste de anulacesta. Dar în cazul României, aseme -nea concluzii sunt greu de sus]inutpentru c@ pia]a este relativ mic@, vo -latilitatea uria}@ }i influen]ele externedeterminante. {i totu}i, de ce crescbursele când lumea este în criz@?

În primul rând, conteaz@ repe-rul. Ele cresc în raport cu începutulacestui an, e drept, un reper extremde important nu doar cronologic. Dar

dac@ privim pie]ele începând cu lunaseptembrie a anului trecut, lun@ care,odat@ cu falimentul marilor b@nciamericane, a confirmat severitatea f@r@precedent a crizei financiare }i apoieconomice, toate pie]ele de capitalfie c@ vorbim de cea american@ saude cea româneasc@, sunt înc@ multpe minus. S@ nu uit@m c@ bursa dela Bucure}ti a pierdut anul trecut90&, oficializarea crizei agravând oc@dere care deja era în curs. A}adar,am putea vorbi în cel mai bun cazde corec]ii, cum se numesc acesterea}ez@ri ale pie]elor în termeni bur-sieri sau de „via]a dup@ criz@”, de oîncercare de a utiliza pia]a de capitalîn scop speculativ }i în acest contextagitat. Trebuie îns@ remarcat c@ vor-bim pe pia]a româneasc@ cel pu]inde volume de transzac]ionare multmai mici fa]@ de perioadele bune alepie]ei }i de absen]a, sau prezen]aextrem de redus@ a investi]iilor nere -zidente, adic@ a banilor str@inilor. Înciuda acestui fapt, a prezen]ei redusea banilor de afara care alt@dat@ legauorganic pie]ele de capital }i chiarbursa de la Bucure}ti de ten din]ele

interna]ionale, acest mimetism al pie -]elor s-a p@strat. Ast@zi, dac@ bursaamerican@ intr@ pe cre}tere acestlucru se resimte }i pe pia]a noastr@,chiar dac@ nu avem pe termen scurtfonduri care s@ vin@ la noi dinmotivul umplerii investi]ionale aburselor de afar@ ci doar în speran]ac@, odat@ pornite pie]ele interna]io -nale, valul va ajunge }i la noi cums-a întâmplat prin 2007. Atunci între-barea este de ce cresc pie]ele inter-na]ionale, de vreme ce marile econo -mii nu dau semne reale de ie}ire dincriz@? În fond, procentele u}oare decre}tere din ultimul trimestru nu suntun motiv suficient de optimism celpu]in pân@ la finalul anului. Atât bur -sele, cât }i economiile care au cres-cut, au f@cut-o din acela}i motiv, }inu una determinând-o pe cealalt@. Iarmotivul ]ine de programele anticriz@}i mai ales infuziile de lichiditate in -troduse în sistem de toate marileb@nci centrale care conteaz@, de la(}i mai ales) Federal Reserve }i BCEla Banca Angliei }i cea a Japoniei.Banii introdu}i s-au scurs }i spreburse }i de aici o parte din cre}teri.

În fond, vorbim de cele mai impor-tante infuzii de bani în economie dinistoria finan]elor publice }i era im -posibil ca atâta b@net s@ nu salte }ipie]ele de capital atât de pesimiste lasfâr}itul anului trecut. Cealalta parte aexplica]iei ]ine de datele relativ buneale unor companii importante careduc la concluzia c@ teama de criz@pe pie]ele de capital care a pornit laînceputul anului trecut a fost maimare decât criza îns@}i.

S@ revenim îns@ la bursa }i eco-nomia noastr@. Trebuie spus c@ exist@}i o cauz@ de pia]@ a cre}terii. În ter-meni tehnici, ac]iunile noastre suntieftine (raport de profit pe ac]iune, va-loare active etc) a}a încât au fost cum-p@rate. Asta nu înseamn@ implicit c@ele devin obligatoriu profitabile. {i înnici un caz nu înseamn@ c@ bursa an -ticipeaz@ o apropiat@ ie}ire din criz@.Singurul lucru care se poate spuneîn acest caz ]ine de bun sim]: odat@}i odat@ vom ie}i din criz@ }i s-arputea ca unele achizi]ii de acum s@fie profitabile în viitor. Când }i cât,nici o }ans@ pentru un r@spuns. Oîncercare timid@: nu prea curând!

Bursa nu este un profet al crizeiDan SUCIU Vechea }i noua Burs@ din Londra

ART~ ECONOMIE VINERI 28 AUGUST 20098

c my bc my b

c my bc my b

Articolele ap@rute în revist@exprim@ punctele de vedere aleautorilor, care pot fi diferite de

cele ale redac]iei.

Colegiul deredac]ieRedactor }ef coordonator:

DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCUEMIL DAVIDDAVID

ILEANA ILIEILIE

editorGRUPUL DE PRES~

CONTINENT

CAMERA DE COMER[,

INDUSTRIE {I AGRICULTUR~

A JUDE[ULUI SIBIUNOBLESSE SRL

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33,

fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

Pictorul Constantin C. Ilea apar]inegenera]iei de pictori forma]i la {coalaclujean@ de pictur@, dominat@ de spiri -tul artei eminentului pictor transilv@neanAurel Ciupe. Dup@ absolvirea Institutuluide Arte Plastice „Ion Andreescu“ dinCluj s-a stabilit la Sibiu în 1968 în urmac@s@toriei cu Anca Halmaghi, muzician@de excep]ie, om de o mare sensibilite su-fleteas@ }i de o ales@ cultur@ umanist@.Împreun@ cu al]i arti}ti tineri absolven]iai Institutelor superioare de înv@]@ mântartistic, au adus în filiala sibian@ a U.A.Pprin crea]iile lor îndr@zne]e, sub raportulviziunilor precum }i ale ineditului limba-jelor plastice, un suflu nou, tineresc.

„Skizo” porecl@ dat@ de colegii luipentru imprevizibilele }i derutantele, darsimpaticele reac]ii, pe care le avea îndiferite situa]ii, însu}it@ de el f@r@ nicio sup@rare, a devenit într-un scurt timpunul dintre pictorii sibieni care a st$rnit,prin ineditul viziunilor sale plastice, dis -cu]ii controversate, dar pozitive.

Îi cunosc evolu]ia artistic@ înc@ dela începuturile ei. În perioada 1958-1961am fost colegi de liceu }i de an, la clasaeminentului pictor profesor Ion Mitrea.De}i eram elevi, cu personalitatea în plin@formare, Costic@, a}a îl apelam noi co -legii, în ciuda configura]iei sale fizice ado-lescentine, afi}a seriozitate }i o gravitatece uimea, stârnind respect unanim.

Profesorul Mitrea, un excelent psi-holog, a descoperit la Ilea, prin intui]iasa deosebit@, acele tr@s@turi ale tempe -ramentului acestuia, ca de fapt }i pe alenoastre ale tuturora, precum }i disponi-bilit@]ile native ale talentului cu careacesta era întestrat, pe care le-a canali -zat cu tact }i dib@cie spre o dezoltarearmonioas@, cât mai aproape de datele

unice ale personali@]ii sale. Costic@, trep-tat }i-a dezv@luit sensibilitatea }i sim]ulremarcabil pentru culoare. Avea un ta -lent deosebit s@ descopere armonii cro-matice inedite, surprinz@toare. În desensurprindea prin înclina]ia pentru formesintetice. A deprins, dup@ studiu înde -lungat, disciplinat }i tenace, o }tiin]@ aconstruc]iei }i compozi]iei, care ulteriori-a asigurat o mare mobilitate de expre-sie artistic@.

Dup@ absolvirea liceului, destinulfiec@ruia a f@cut s@ ne desp@r]im, s@ neurm@m calea decis@ de c@tre acesta.Tot destinul a f@cut s@ ne reîntâlnim,spre bucuria amândurora, la Sibiu. Tre -cuser@ câ]iva ani buni. Ne-am }colitîntr-ale artelor.Veneam din direc]ii artis-tice diferite. El a studiat la Cluj picturacu Teodor Har}ia, Tibor Kadar la început,iar în ultimii ani cu Nagy Abodi Bela.

Se pare c@ de la fiecare dintreace}tia, arti}ti valoro}i în plastica româ -neasc@, a introdus în creuzetul sensibilal personalit@]ii sale, acele precepte ar -tistice care se potriveau bine cu dispo -nibilit@]ile sale temperamentale, psiho-logice }i rationale.

De la Har}ia, a preluat ceva dinfelul în care acesta creea sec]iuni }icadre dinamice }i atmosfera coloristic@unitar@, de la Kadar un anume sin-tetism. De la Abodi, care a studiat cumarele Camil Ressu, }tiin]a compozi]iei}i a portretului.

Eu am studiat la Timi}oara picturacu profesorul Leon Vreme, discipol alreputatului pictor Anton Laz@r absolvental academiei de art@ bucure}tene la clasalui Camil Ressu. De la maestrul Vremeam înv@]at, dincolo de problemele de me} -te}ug ale picturii, s@ gândesc în art@.

Leon Vreme a debutat în pictur@ca peisagist. De la el mi-au r@mas înmemoria retinian@, peisajele sale dobro-gene care p@strau ceva din memoriaafectiv@ a p@mântului dobrogean. Darmai ales îmi persist@, }i în prezent, felulîn care trebuie s@ }tii cât s@ iei de la pei -saj pentru a nu c@dea în ilustra]ionism.

Acestea au fost „bagajele” care le-am adus cu noi, fiecare încercând s@ lecomplet@m cu noi experien]e, acumulatedin imensul spectacol al lumii }i vie]ii,pe care l-am tr@it }i în]eles fiecare înfelul nostru.

Ne-am întâlnit, expozi]ional, la salo-nul Filialei Sibiu al U.A.P.R. în toamnalui1968, organizat la Muzeul Brukenthaldin Sibiu. De atunci }i pân@ în prezent amurm@rit, uimit }i fascinat, demersul ar -tistic al colegului meu, Constantin C. Ilea.

Despre evolu]ia sa artistic@ s-auscris multe pagini de c@tre diferi]i istori-ci }i critici de art@, ziari}ti }i diferi]icomparatori, mai mult sau mai pu]ininspira]i, mai toate purtând amprentaocazionalului }i subiectivlui.

Un studiu cuprinz@tor }i obiectivîn plan axiologic, despre arta lui Con -stantin C. Ilea, care s@ o a}eze la loculei în ierarhia artistic@ rom@neasc@ nu s-a întreprins înc@, de}i ea prin valoarea}i importan]a ei o raclam@. Câ]iva din-tre cei care, la diferite etape ale crea]ieilui Ilea, au sesizat ceea ce îi defineacrea]ia mai pregnant la momentul res -pectiv au fost:

Mariana Preutu care descoper@ laIlea „controlul lucidit@]ii“; Mircea Bragace surprinde în picturile acestuia„ me -dita]ia care se converte}te, nu de multeori, în poezie }i sugestie”; Ion Itu îlplaseaz@ în zona „abstractului liric“.Rodica Irimie-Fota, consider@ pictura pecare o practic@ Ilea, prin „excelen]@cerebral@“; Octavian Barbosa sus]ine c@pictura lui Ilea „ajunge la un abstractcare îmbin@ descriptivul geometric cu sim-bolicul metaforic”; Alexandru C. Lungu

descifreaz@ „ particulara cump@nire întregând }i fapt@“; Radu Ionescu sus]ine c@Ilea picteaz@ „portrete de ora}e“.

Îndr@znesc s@ exprim }i eu, în vir-tutea colegialit@]ii noastre de mai binede 50 de ani, câteva opinii despre artalui „Skizo“, tot subiective, }i f@r@ pre-ten]ii de judec@]i de valoare.

Cred, c@ dincolo de etapele princare a trecut pictura sa, colegul meu afost în permanen]@ sincer, cu sine }i cucei din jur, cu tot ce a întreprins, faptcare se reflect@ clar în opera sa.

În ceea ce prive}te stadiul în carese afl@ pictura lui de azi consider, chiardac@ contrazic opiniile unora, c@ se afl@în faza de maxim@ maturitate, de ocert@ originalitate }i valoare.

De}i în anumite sugestii ale sale,datorit@ gradului înalt de simplificare }iesen]ializare, pictura sa atinge unele coteale „minimalismului”, acest lucru nu este nicipe departe un fapt negativ peiorativ.

Artistul simplific@ formele pân@ laextrem, dar le articuleaz@ cu fermitate.Liniile }i planurile le supune la schim -b@ri extrem de subtile, determinând,obli gând privitorul la o aten]ie sporit@ lacele mai mici modific@ri ale mijloacelorfolosite. Lucr@rile „Acord final“, „Cio -cârlia“, „Iarna, calul alb“ pledeaz@ pen-tru o participare deplin@ din partea re -ceptorului de art@, astfel ecua]ia crea]ie-receptare s@ se închid@ fericit spremul]umirea }i bucuria celor doi impli-ca]i: Artist }i Public.

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU

SOLILOCVII DE DUMINIC~ (XXI)Arta plastic@ sibian@ (1949- 2009)

%n 8 august 1974, televiziunile din ^ntreaga lume anun]au demisiapre}edintelui american Richard Nixon, ^n urma scandaluluiWatergate. A demisionat pentru a evita s@ fie destituit.

Pictor Constantin Ilea

Constantin C. Ilea sau particulara cump@nire între gând }i fapt@

Din pleiada arti}tilor plastici care au avut un debutexpozi]ional excep]ional la Sibiu, în perioada anilor 1967-1973, face parte }i pictorul Constantin C. Ilea