---S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC

“%n treizeci }i cinci (a vrut veciaRom$n s@ fiu si-a}a r@m$n); Eu m-amn@scut ^n Rom$nia, De ce m-a]i scrisc@ nu-s rom$n?...”Petru C@rare, n. 1935, scriitor de pestePrut, din “Fulgere Basarabene”,Chi}in@u, 1997

c my b

c my b

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

nr. 229 anul 5 vineri, 4 septembrie 2009 1 RON

Septembrie 1939 - %nceputul celui de al doilear@zboi mondial. P$n@ la sf$r}itul s@u ^i vor fi trecute ^n cont peste 62 de milioane de mor]i.

Nu }tim al]ii cum sunt, dar pe la noi toamna aceasta se vornum@ra nu bobocii, ci }omerii. Primul semnal de alarm@ l-au trasreprezentan]ii FMI care, în iulie, la Bucure}ti, au condi]ionat apro-barea celei de a doua tran}e de împrumut, de 1,9 miliarde de euro,de reducerea cheltuielilor publice cu echivalentul a 1-2 procente dinPIB. Instantaneu }i precipitat, pre}edintele }i premierul Românieidescopereau atunci c@ nivelul cheltuielilor de personal în adminis-tra]ia public@ sfida bunul sim], c@ agen]iile guvernamentale î}i t@iaupartea leului din veniturile care ar fi trebuit s@ mearg@ la buget }iî}i stabilieau discre]ionar salariile prin a}a-zise „negocieri“ în spatelepropriilor u}i capitonate.

Din paradox în paradox,pân@ la eroarea final@

PUNCTUL PE EUROPA

Emil DAVID

Suntem departe de aîntrez@ri m@car o alt@perspectiv@ pentru econo-mia româneasc@. Dateletrimestrului doi nu facdecât s@ m@soare alune -carea trist@ }i sever@ aeconomiei române}ti spreniveluri neb@nuite dincare va fi greu s@ nerevenim. Alunecarea estemai dur@ decât cele mai

sumbre a}tept@ri. Dar chiar }i a}a, mai devremesau mai târziu, lucrurile se vor mai lini}ti iarRomânia va intra pe cre}tere. Este o chestiuneesen]ial@ dac@ cre}tere va veni mai devremedecât mai târziu, pentru c@ în condi]iile picaju-lui în abisuri de acum, fiecare zi de întârziereconteaz@ pentru dep@}irea crizei }i de aceeadiscu]iile despre m@suri anticriz@ au rolul lor.

Dan SUCIU

Saint – Simon sau c@rturarul care avrut “ s@ pun@ Fran]a la munc@ “ a}aî}i intituleaz@ profesorul GabrielleCardier – Rey un studiu despre acestcercet@tor , publicat nu de mult în“Historia - thematique“. Mai sunt }i altestudii publicate recent sau relativrecent, despre acest mare cercet@tor.Nu le mai amin tesc .Cum de câtevadecenii }i eu m-am ocupat }i m@ ocupde Saint-Simon, iar doctrina sa relev@

mai multe coordonate care ast@zi suntamintite de mai mul]i cerce t@tori }i denumeroase publica]ii c@ ar putea con-tribui esen]ial la ie}irea economiei lumiidin criza economiei de specula]ie, m@voi referi din nou la gândirea acestui^nsemnat doctrinar. Evident, mai alesdin ultima perspectiv@ amin tit@. Am învedere }i faptul c@ se preg@te}te unjubileu - la anul se vor împli ni 250 deani de la na}terea sa - }i cum o }coal@economic@ serioas@ î}i aniverseaz@corifeii, operez tocmai în aceast@direc]ie.

Gr@be}te-te ^ncet, c@l@torule, }i tr@ie}teclipa! Europeada (I)

15 mai. Etapa1 Plec, dis-de-diminea]@, spre Budapesta.Caii putere ai trenului suntpu]ini }i cam obosi]i, dar îiprefer hergheliei de arm@sarin@b@d@io}i ai ma}inii mele.Faptul c@ evit, cu orice prilej,s@ zbor cu avionul a devenitun handicap. Pe care, totu}i,va trebui s@-l dep@}esc, maiales c@ voi avea, cu sigu-ran]@, destina]ii accesibile, înprimul rând, pe calea aerului.M@ a}teapt@ o distan]@ lung@

de parcurs }i nici la volan nu este prea comod. Ca s@nu mai vorbim de riscurile meseriei de }ofer sau decapitolul buget de c@l@torie pentru o promenad@ solo, lavolan, prin Europa. Nu-i deloc rentabil. Încerc s@ nu irosesc timpul pre]ios pe care-l am la dis-pozi]ie în tren }i scriu. Apoi citesc ceva }i m@ uit pe geam.Un mijloc de transport deloc stresant, dac@ ai biletele înregul@ }i stai bine cu r@bdarea.

dr. Dan-AlexandruPOPESCU

Dan POPESCU

O criz@ mai readecât o spun cifrele

Art@ }i economie (XXII) - c$teva evalu@ri -

P@mântul - o posibil@planet@ a de}eurilor !? (II)

continuare ^n pag. 3

continuare ^n pag. 2continuare ^n pag. 7

continuare ^n pag. 4

Saint-Simon, premier ^n vreme de criz@ ?

- statutul binef@c@tor al muncii }i activit@]ilor -

%nv@]@minte de ieri, ^n actualitate ast@zi

S@ vorbim despre globalizare (II)

Drd. Anca DINICU

prof. dr. Sigismund Duma Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU

pag. 5

pag. 6 pag. 8

Bordeaux

CRIZ~ VINERI 4 SEPTEMBRIE 20092

urmare din pag.1Am alergat în toate p@r]ile zilele

trecute (conferin]e, cursuri, formalit@]iadministrative }i protocolare la Facultate,cump@r@turi, internet non-stop), încâtprofit la maxim de scaunul moale,îmbr@cat în catifea ro}ie, al Rapidului,clasa a I-a, de Curtici-Budapesta.Deocamdat@, nu m@ bate nimeni la cap,din simplul motiv c@, al@turi de doi pen-sionari cumin]i, dou@ rânduri mai înfa]@, suntem singurii care popul@mvagonul. Poate c@ merge prea încet (alnaibii de încet, parc@ st@, ar zice unii!),dar este confortabil, curat }i civilizat. Ah,am uitat, }i odihnitor... Martor }i actorcu rol prea pu]in semnificativ al lumiigr@bite în care tr@im, abia mai ai vremes@ arunci o privire, }i aceea fugar@, pefereastr@. Doar astfel reu}e}ti s@ te mairaportezi la mediul înconjur@tor, prinsirecuperabil în plasa propriilor talehimere, probleme }i griji.M@nânc, beau, meditez, din când în

când trimit câte un SMS }i mai dau decâte-o voce familiar@ la telefon. Dartoate le fac cu lentoarea unuia cuprinsde vraja leg@natului pl@cut al trenului.Mo]@i lâng@ geam, pe partea unde bateu}or soarele. Orice deplasare în afara]@rii, ie}ind din sfera constrângeriloractivit@]ii cotidiene, poate fi considerat@o mini-vacan]@, chiar dac@ scopulc@l@toriei în sine nu este unul turistic,precum în cazul meu. Dar pe cinep@c@lesc: va fi timp pentru toate,cronometrul stresului l-am uitat în buzu-narul pantalonilor cenu}ii din cuier,acas@, care î}i vor reg@si curândprospe]imea, dup@ o tur@ prin ma}inade sp@lat. Eu voi fi, îns@, deja departe,uitându-m@ la ceas doar ca s@ prindurm@toarea curs@, spre o nou@ gar@ }if@r@ a-mi concentra avid privirea peecranul telefonului mobil. Dup@ ce am b@tut }i reb@tut linia nor-dului, bordat@, de la vest la est, deRennes, Paris, Lille sau Strasbourg,merit@ s@ p@trund acum mai adânc }iîn universul însorit al sudului Fran]ei.Bordeaux poate p@rea un punct extrempe hart@, dac@ n-ai avut niciodat@ curi-ozitatea s@ treci dincolo de orizonturileoceanului. Dar chiar }i a}a, odat@ ceajungi pân@ aici -}i o fac pentru a douaoar@-, tocmai h@t din România, parc@ aicolindat toat@ lumea. M@ a}tept s@g@sesc forfot@, sub un cer ve}nicînsorit, ora} burghez }i cosmopolit prinexcelen]@, care te încarc@ pozitiv. Îns@câteodat@, în plin@ var@, sim]i c@ ]i-edor chiar }i de un strop de ploaie. Deacel strop de ploaie binecunoscut, care]i se p@rea atât de banal }i rece, cu aniîn urm@... Parcurgem lucrurile la inten-sit@]i diferite, acumul@m permanent noiexperien]e, r@spundem mereu la alteprovoc@ri, dar r@mânem intim conecta]ila trecut. Cred c@, pentru vreo jum@tate de or@,am adormit de-a binelea. Un somnlini}titor, dar s-a f@cut cam cald. Iar dela Deva am r@mas singur-singurel încompartimentul de a-ntâia. A trecutjum@tate din prima por]iune de drum.Nu-mi r@mâne decât s@ stau tol@nit pedou@ scaune }i s@ a}tept continuarea.Dup@ câteva reprize succesive de somn}i lectur@ FP (Foreign Policy, pentrucunosc@tori), sta]ia Arad. De o parte }ide alta a c@ii ferate, „]ara profund@”,monotonie peisagistic@, un tablou tern,trist, din p@cate, prea pu]in schimbat înbine în ultimii zeci de ani. Cât timp vatrebui s@ mai treac@ pân@ vom deprinde}i noi rosturile civiliza]iei? Probabilmul]i, prea mul]i, pentru o simpl@ via]@de om! Din seria pove}tilor tragice aledezvolt@rii. Verdele crud, care marcheaz@la modul absolut destinul oamenilor }inuan]ele de gri-maro murdar ale exis-ten]ei, sugerând influen]a noastr@ asupranaturii, policromia relativ@ a unui„adev@r care deranjeaz@”. Tr@im zi de zi

în@untrul acestei lumi statice, încât nune mai sar în ochi dezolarea }i disper-area celor de lâng@ noi, prea aproape denoi. Ne izol@m fiecare de fiecare, în pro-pria noastr@ nep@sare. Înv@]ând s@supravie]uim, am înv@]at, deopotriv@, s@trecem cu vederea. Deseori, uitarea nupoate fi decât un dar de la Dumnezeu,altfel durerea amintirilor ar fi prea mare.Parc@ te lini}te}te gândul c@ nu po]ischimba nimic, c@ nu-i po]i ajuta peceilal]i, din cauza defec]iunilor sistemu-lui. Ai fi doar o victim@ în plus. Regre]i,f@r@ a sim]i vreo mustrare, e}ecul trans-ferului de responsabilitate de la colectiv-itate c@tre individ }i vice-versa, un e}ecal societ@]ii civile }i al interesului public,care lipsesc cu des@vâr}ire. Noroc, ziceu, cu Uniunea European@, c@ mai coag-uleaz@ spiritul }i aten]ia cet@]eanuluic@tre aceea}i finalitate: normalitatea,decen]a.Dup@ cinci ore }i ceva, oprim la Curtici.Bubuieli }i zgomote: poli]i}tii de frontier@verific@ tavanul metalic al comparti-mentelor de eventuali intru}i. V@d c@ }ila clasa a doua sunt pu]ini c@l@tori.Poate în Ungaria s@ se mai umple trenulceea ce s-a }i întâmplat. Trece controlulmaghiar al biletelor }i ajungem, în câte-va minute, în prima localitate de dup@grani]@: Lokoshaza. Aici se urc@ }igr@nicerii unguri. M@ chestioneaz@ undemerg }i le spun c@ la o conferin]@, înFran]a... Tocmai în buza oceanului. Unvame} m@ întreab@, apoi, circumspect,dac@ nu am ]ig@ri asupra mea. E sim-patic, cu accentul lui: „[igareta la dum-neavoastr@?”. Zic c@ nu }i pleac@ maideparte. {i-o g@si el mu}terii lui, maiîncolo, perseverând cu c@ut@rile.Trenul este dotat cu prize de 220 V,dar nu am inten]ia s@-mi bag laptopul lasurs@. Abia am a}teptat s@ scap de el.Poate mai pe sear@. M@ rezum la a-mia}terne gândurile pe hârtie, în dulcele stilclasic, dup@ metoda tradi]ional@...Apropo, înc@ mai am acas@ vreo dou@ma}ini de scris, din vremea copil@riei(mai precis, din anii ’90), pe care,bineîn]eles, acum le ]in de decor. Dar le-am folosit de vreo câteva ori, în }coalageneral@, pentru a redacta ni}te scrisori}i sunt, înc@, func]ionale. Arat@ bine, într-o cas@ de iubitori de cultur@ }i istorie,te duc cu gândul mai u}or la evolu]iaumanit@]ii. Nu m@ lua]i, v@ rog, drept unsnob demodat. Ciclurile se reînnoiesc înpermanen]@, iar „ma}inile de scris” alecopiilor no}tri vor fi, probabil, propriilenoastre laptopuri high-technology }iagende electronice, pe care, ast@zi, sun-tem atât de mândri s@ le afi}@m.S-au mai ocupat unele scaune. Oameniiarat@ sensibil diferi]i (nu }tiu cum s@-ispun, e vorba de aerul pe care-l degaj@,de comportament, de haine...). Câ]ivac@l@tori încing o discu]ie despre limbileeuropene }i caracterul latin al limbiiromâne. Apoi trec la aspecte de istorie,men]ionând în discu]ie termeni precumpolitic@, Moldova, Uniunea Sovietic@,România, români, maghiari. Dialogulprobabil c@ este interesant, dar doarpentru cine în]elege dialectul fino-ugric(un finlandez ar fi mai norocos decâtmine). Nu vorbesc o boab@ maghiar@,dar unii termeni izola]i, precum cei demai sus, sunt universali. Repede dep@}itde avalan}a de fraze, m@ las p@guba},f@r@ a mai trage cu urechea. Dar estegreu s@ nu m@ concentrez pe unelecuvinte, pentru c@ se converseaz@ tare }ipasional. Nu surprind (din gestic@, tonsau terminologie) nici o referirer@ut@cioas@ la adresa poporului vecin. Ne apropiem de Budapesta, unde voiavea de a}teptat aproximativ dou@ ore,pân@ la leg@tura de Stuttgart. O atmos-fer@ destins@. Pe telefon e afi}at PannonGSM }i primesc mesaje, cu tarifeleroaming pe teritoriul Ungariei. Pân@atunci, Szolnok, cu o gar@ care mi separe suficient de mare, încât s@ m@p@c@leasc@ ^n prima impresie c@ amajuns la Budapesta. A}a-i când tetreze}ti brusc din mo]@ial@... Aproape

cinci dup@-amiaza (ora local@) }i intr@m,în fine, în Budapest Keleti. M@ preg@tescs@ cobor. Îndes în serviet@ FP-ul: }i-aîndeplinit menirea }i mi-a ]inut de urât,o bun@ bucat@ de timp. Prima parte dindrum s-a scurs în compania select@ atitlurilor de politic@ interna]ional@ }i aanalizelor crizei economice mondiale.Dup@ o scurt@ privire prin preajm@,ajung repede la concluzia c@ sunt sin-gurul român din zon@. Vagoaneleaproape pline, doar deservesc o capi-tal@! Strecor }i jurnalul la locul lui. Evineri seara }i destul de mult@ agita]ieîn gara central@ din Budapesta. Remarcfa]ada ei impun@toare, ie}ind pu]in s@m@ aerisesc. Lume pestri]@, ca prin Garade Nord, f@r@ preten]ii de burghezieimperial@. Cursele nu le afi}eaz@ decâtcu cel mult o or@ înainte }i v@d c@ auinstalat }i ei controale la accesul spreperonul de a}teptare. Trenul meuEuroNight spre Stuttgart poart@ frumosulnume de "Danubius" }i trage pe... linia 4.Etapa 2. M@ instalez confortabil în cab-ina de dormit. Ce }ans@, s@ pot c@l@torisingur în compartiment! Condi]iile suntexcelente, am comandat micul dejunpentru mâine diminea]@, la }ase fix, cujum@tate de or@ înainte de sosirea laStuttgart. Nu-mi r@mâne decât s@ sunacas@ }i s@-mi scot romanul poli]ist. Îmidesfac patul (l-am ales pe cel de jos, caîntotdeauna, sus e prea claustrofobic) }inu uit s@ blochez u}a. Nu de alta, dars@ nu m@ trezesc cumva cu vreun som-nambul peste mine, c@utându-}i viseleprin... portofelul meu... Dup@ Viena, sting lumina. Vine }i som-nul... Mi se pare îngrozitor aerulcondi]ionat. Are un inconvenient major:când prea frig (}i atunci învârt butonulc@tre semnul ro}u al termometrului),când prea cald (}i îl fac s@ revin@ lavechea pozi]ie). Nu este pentru primadat@ când mi se întâmpl@. Noroc cup@turica, m@ acop@r bine, ferindu-m@ devalurile de aer r@coros care n@p@desc,nestingherite, prin toate orificiilecaloriferului. M@ rog, tot foindu-m@ depe o parte pe alta, s-a f@cut diminea]@.La un drum a}a de lung, conteaz@enorm s@ te întinzi, m@car pentru câte-va ore. O noapte scurt@ }i... iau miculdejun, la vagonul restaurant. Trebuia s@ajungem de jum@tate de or@, are o mic@întârziere... Etapa 3. M-am îmbarcat în TGV-ul spreParis. Pân@ acum, leg@turile au fostimpecabile. G@sesc frumoas@ germana,ca intona]ie, nu atât de melodioas@ pre-cum franceza, dar, oricum, pl@cut@.Mirosul de TGV mi se pare inconfund-abil. În Fran]a, orice lucru îmi treze}tenostalgii. Patru ore, dar deja m@ simtmai în largul meu. Prin simplul fapt c@,de acum încolo, st@pânesc limba „local-nicilor” }i m@ pot exprima liber }i u}or.Uitându-m@ pe fereastr@, în scurtelereprize când m@ rup de intriga poli]ist@din Maigret, observ c@ peisajul arat@ f@r@cusur. Nu un model de civiliza]ie, ciîns@}i modelul de dezvoltare al comu-nit@]ii umane actuale. O societate orga-nizat@ dup@ principii clare, atent elabo-rate }i aplicate cu stricte]e. Oameni carefac naveta cu trenul (tren dup@ care î]ipo]i potrivi ceasul), activitate pe }antieredis-de-diminea]@, schimb permanent depolite]uri... Port autonome deStrasbourg. Am trecut Rinul. Atitudineacivic@ a celorlal]i î]i impune }i ]ie o anu-mit@ conduit@ personal@. O unitate acomportamentului social, într-o diversi-tate de culturi; nu ca pe la noi, undesolidaritatea se îndreapt@ cu prec@derec@tre finalit@]i suspecte, de ocazie, iarspiritele se incing repede }i din oricenimicuri. Se pierd din vedere obiectivelecomune, iar „fraternit@]ile” care secreeaz@ sunt rare }i superficiale. O familie pur-sânge de francezi (se urc@la Strasbourg), bunici, p@rin]i }i nepo]elîmi distrag aten]ia de la lectur@. Buniculpoart@ o cravat@ colorat@, vorb@re],extrem de jovial, tat@l r@sfoie}te de zorDernières Nouvelles d’Alsace, mama }i

copilul se între]in reciproc, în timp cebunica, dichisit@ cu gust, cite}te dis-tant@, ca o mare doamn@, a}ezat@ lageam. Un tren à grande vitesse super-dotat, g@se}ti de toate pentru to]i, maipu]in un co} de gunoi. Neap@rând laorizont, m@ v@d nevoit s@ m@ deplasezpân@ la toalet@, pentru a arunca unambalaj. Un alt pasager face la fel. Cas@ vezi: în era post-modernit@]ii, lucrurilesimple sunt }i cele care î]i dau cea maimare b@taie de cap. Acum, bunica com-pleteaz@ un rebus, bunicul se intereseaz@de situa]ia politic@ din Somalia, tat@l atrecut la pagina de imobiliare, mama, lareviste de mod@, iar copilul vorbe}tesingur, privind pe fereastr@. Subiectuldevine, curând, viteza TGV-ului (180km/or@?). Pe liniile speciale }i pe unelepor]iuni accelereaz@ chiar }i pân@ la 500km/or@, un record mondial. Pas mal...Investi]ii permanente în infrastructur@,inova]ie }i cercetare, rezultatul dezvolt@riitehnologiilor, dorin]a de a progresa, viz-iune pe termen mediu }i lung,r@spundere fa]@ de cet@]ean, performan]@economic@, îmbun@t@]irea calit@]ii vie]ii,cre}terea nivelului de trai, deziderate viz-ibile cu ochiul liber. Vorbesc aici de unbackground reprezentat de interesul gen-eral. Acum cred c@ are vreo 300km/or@! Parc@ zboar@ pe }ine, dar nicinu sim]i. Ni}te v@cu]e pasc în tihn@. Ovegeta]ie superb@, oriunde prive}ti.Paris Est. Etapa 4. Cunoscând traseul pedinafar@, schimb u}or g@rile, doar amf@cut-o deja de câteva zeci de ori, pân@acum. M@ descurc ca „acas@”. Înmetrou, remarc peste tot bannerepurtând lozinca Produit de Bretagne, unbrand „à savourer”, referindu-se, cel maiprobabil, la agricultura de calitate, ceabio/ecologic@. Forfota Parisului îmi estebinecunoscut@ }i drag@. De la un chio}cde pres@, cump@r Le Monde, celebrulcotidian francez, care aniverseaz@ ast@zio cifr@ rotund@: edi]ia cu num@rul20.000 (1944-2009)! Patrule militare -vl@jgani cu mâna pe arm@-, la tot pasul,unii poli]i}ti în plin@ ac]iune. Nu v@imagina]i c@ sunt scene cum vezi prinfilme, m@ refer la acele controale derutin@ efectuate asupra fe]elor }i per-soanelor dubioase. Am ie}it din garaMontparnasse, la soare, }i cred c@ m@duc s@ m@nânc de prânz la un bistro devizavi. {i asta am mai f@cut-o, parc@ seîntâmpla deun@zi...Am trei ore de a}teptat }i câteodat@,chiar statul degeaba poate fi obositor.Turnul Montparnasse m@ flancheaz@ dinspate, încerc s@-i num@r etajele, dar nur@zbesc (vreo 40...). Servesc simplu: uncroque-monsieur cu salat@ verde }i unpahar de Bordeaux. Ambian]a tipicfran]uzeasc@ este potrivit@ st@rii mele.M@ bucur c@ revin, constant, pe urmelepropriilor mei pa}i. De Fran]a m@ leag@enorm de multe amintiri frumoase }imerit@ s@ retr@iesc unele experien]e, lanesfâr}it. Sunt un iubitor incurabil detrecut, dar unul banal de normal. Saupoate fi doar o form@ de comoditate,aceast@ tendin]@ a mea de a relua, con-secvent, vechi „ritualuri” }i trasee exis-ten]iale? Retr@iesc cu pl@cere acelea}isenza]ii, acelea}i mistere devoalate. Îmimanifest deseori interesul }i pentru„altceva”, pentru „fundalul diferit”, darsunt lucruri care te ung la inim@ de laînceput }i pentru totdeauna, lucruricare dau substan]@ vie]ii. Precum acestvin ro}u, care m@ binedispune instan-taneu (nu prin efectul alcoolului, ci prinfaptul de a-l bea aici, în acest loc, înacest moment), degustat în preajmag@rii Mont parnasse, la l’Océan. Nu-i nicifoarte chic, nici ceva excep]ional, darîmi place. Mai iau un pahar de 3,90 €. Motociclete, scutere }i biciclete cuduiumul în parcarea de lâng@ gar@.Mijloace eficace de deplasare într-unora} ultra-aglomerat (dar foarte binesistematizat, drept pentru care nici nubag în seam@ -obi}nuit fiind cuBucure}tiul- traficul extrem de intens).{i vorbim de unul dintre locurile de

pelerinaj turistic cele mai frecventateale planetei. Achit nota }i, tr@gând val-izele dup@ mine, m@ prezint din nou lagar@. Mai am o ultim@ etap@ de par-curs. Au afi}at cursa de Bordeaux, cu15 minute înainte de plecare }i nu afost prea pl@cut s@ alerg, târând baga-je, pân@ în col]ul cel@lalt al peronului,unde poposise vagonul meu. De fapt,sunt dou@ TGV-uri, legate unul de altul(fiind o zi }i o or@ de vârf, dar }i unora} cu mare c@utare), iar eu am norocde un bilet tocmai lâng@ locomotiva dincap@tul opus. M@ instalez confortabil.Suntem anun]a]i c@, din cauza uneimi}c@ri sociale, vagoanele restaurantvor fi închise. Prin pres@ scria c@Fran]a resimte mai pu]in criza decâtconsoartele ei din U.E. (cre}tere PIB deminus 1,2& în primul trimestru din2009, scrie jurnalul Le Figaro, în timpce media pe zona euro este de minus2,5&). {tiu îns@ c@ grevele,nemul]umirile manifestate public,r@bufnirile sindicatelor, ie}irile popula]ieiîn strad@, sunt aici la ordinea zilei }inu se leag@ neap@rat de un evenimentanume, precum prezenta recesiune eco-nomic@ mondial@. Acum poate doar seînmul]esc, ca peste tot. Francezulprotesteaz@ din reflex, generând otradi]ie pe care el însu}i a alimentat-ode-a lungul timpului. Societatea esteastfel construit@, încât reac]ioneaz@ oride câte ori schimbarea este impus@ prinmecanism politic, }i nu dup@ principiulconsult@rii poporului, principalul afectatde deciziile }i m@surile guvernan]ilor. S@ne întoarcem la origini, la defini]ia-tipara democra]iei? Nu-i nevoie. Vorbim deo cultur@ politic@ }i civic@ veritabil@, nuatât de dorin]a de a face politic@ sau dea se implica în via]a politic@. {i ca s@vede]i ce înseamn@ bunul sim]cet@]enesc à la française, se anun]@ prindifuzoare c@ m@micile înso]ite de copiibeneficiaz@ gratuit de o sticl@ de ap@mineral@, de la bar. Am închis ochii vreo or@. Ah, era s@uit. Nu se poate s@ nu men]ionez c@toat@ lumea are c@}ti la ureche. Este omod@, de câ]iva ani buni, nu numai înrândul adolescen]ilor, de a c@l@tori, dea merge pe strad@, de a ie}i oriunde,ascultând muzic@. O metod@ de a-}imanifesta nep@sarea fa]@ de lucruriledin jur, de a se deta}a de lume sau,pur }i simplu, eviden]a unui hobby?Exist@ }i varianta cu num@rul 4: otenta]ie de imitare în lan], transformat@în obicei/dependen]@ de noile facilit@]iîn materie de tehnic@ electronic@(aparate minuscule, dar mult mai per-formante, u}or de purtat, cu multiplefunc]ionalit@]i). Eu, personal, „boala”asta nu o am! Mult a fost, pu]in ar@mas: o or@. Parc@ nu mai am nicir@bdare. Voi merge direct la hotel, pen-tru a-mi lua în primire camera, apoi iesla o plimbare de sear@ prin ora}, s@ m@dezmor]esc pu]in, sunt s@tul de pozi]ia„}ezut”, dup@ aproape 36 de ore dec@l@torie pe calea ferat@. {i ca s@ potdormi bine la noapte, f@r@ s@ m@ mailegene nimic. S-a schimbat „la fa]@”TGV-ul, fa]@ de cel pe care-l }tiam eudin anii 2000/2001. Rememorezînceputurile primului meu long-sejourîn Fran]a. Interiorul vagonului, tapi]eriascaunelor, viteza deplas@rii sunt diferite,semn c@ lucrurile se amelioreaz@ înpermanen]@. Dac@ ar fi mers trenul cape la noi, „moc@ne}te”, a} fi f@cutsigur o s@pt@mân@ pe drum. Pentru recapitulare: Stuttgart –Strasbourg – Paris: 3 ore jum@tate;Paris – Bordeaux: 3 ore; Budapesta –Viena – Stuttgart: 11 ore jum@tate;Sibiu – Curtici – Budapesta: 10 ore.Compara]i }i judeca]i }i dumneavoas-tr@, raportat la num@r de km. Vom finoi a }aptea ]ar@ din Uniune cadimensiune }i popula]ie, dar totnivelul economic face pariurile. Iar înprogresul României, nici m@car noinu mai credem. (Va urma)

Gr@be}te-te încet, c@l@torule, }i tr@ie}te clipa! Europeada (I)dr. Dan-Alexandru POPESCU

3CRIZ~VINERI 4 SEPTEMBRIE 2009

urmare din pag.1Cu aerul c@, pân@ atunci, primul

ministru guvernase o alt@ ]ar@ }i nuera responsabil de gestionarea banilorpublici, Emil Boc îi înfiereaz@ acum cusfânt@ mânie patriotic@ pe directorii deagen]ii care încaseaz@ lunar de pe}tatul de plat@ câte 176 milioane delei vechi }i pe }oferii acestora care,mai mode}ti din fire, se mul]umesccu 41 de milioane. La rândul s@u,pre}edintele B@sescu, luând cu împru-mut biciul FMI, proclam@ c@ situa]iaactual@ este „bugetofag@“ }i amenin]@cu trimiterea în }omaj a peste200.000 de bugetari care au devenitbrusc inutili }i indezirabili. Şi totul,bineîn]eles, în regim de maxim@urgen]@, adic@ nu mai departe desfâr}itul perioadei de concedii.Situa]ia risca s@ ia propor]ii apocalip-tice, dac@ n-ar fi c@p@tat cu trecereazilelor bine}tiutele nuan]e localetragicomice. De ce? Pentru c@, pu}iîn fa]a presiunilor FMI, guvernan]iino}tri au început s@-}i pun@ întreb@ricare a}teptau de fapt de mai mul]iani r@spunsuri. De unde s@ înceap@}i cu cine? Pe ce criterii se vor sta-bili cei 20 la sut@ din func]ionariipublici care vor tr@i de azi înainte dinajutorul de }omaj? Ce temeiuri legalear trebui s@ aib@ o asemenea m@sur@radical@? Cum ar putea fi abrogatesau anulate ni}te drepturi }i sporurisalariale pe care, pân@ la urm@, ben-eficiarii lor le ob]inuser@ în condi]iilelegisla]iei actuale? Pentru c@, s@ nuuit@m, exist@ ast@zi 39 de legi desalarizare în sistemul bugetar }i,fire}te, e greu s@ se nasc@ din acesth@]i} legislativ o lege a salariz@riiunice care s@ mul]umeasc@ pe toat@lumea. Dup@ cum exist@ în România1,72 milioane de func]ionari publicicare nu au ap@rut de aiurea, ci cubinecuvântarea guvernelor de azi }ide alt@dat@.Bineîn]eles c@ se poate discuta mult}i bine dac@ acest aparat admninis-trativ este supradimensionat sau nu,dac@ el este repartizat judicios }iechilibrat pe sectoare de activitate,dac@ prezen]a lui este eficient@ saunu. Dac@ ar fi s@ ne raport@m la unmodel, constat@m c@ statisticileeuropene ofer@ semnale contradic-torii. În ceea ce prive}te num@rul defunc]ionari publici la mia de locuitori,sistemul românesc, cu 80, se

dovede}te a fi într-adev@r mai „obez“decât cele din Italia (61), Spania (65)sau Germania (69), dar net inferiorcelor din Norvegia (182), Suedia(138) }i sub cel al Ungariei }iBulgariei (82). Ce concluzie s@tragem de aici? C@ guvernul a anga-jat peste m@sur@ }i c@, acum, oreducere de personal de 20 la sut@este îndrept@]it@ în raport cu situa]iadin Italia }i Germania, sau c@ ar maifi loc de întors }i de angajat, princompara]ie cu ]@rile scandinave,unde cheltuielile bugetare sunt mairidicate, dar }i nivelul de colectare atexelor este mai mare?Iat@, prin urmare, o problem@ pecare guvernul României, în condi]iilepresiunii crescânde a crizei financia-re, o trateaz@ din nou cu op@guboas@ superficialitate. Pentru c@,dac@ schema administrativ@ a fostîntr-adev@r „umflat@“ în ultimii ani }io parte a func]ionarilor, dar }i aagen]iilor, nu î}i justific@ existen]a,atunci eficientizarea prin reducereaposturilor ar trebui s@ se realizezedup@ anumite criterii, nu doar prindisponibiliz@ri de-a valma. Fran]a, depild@, a ajuns la un num@r optim defunc]ionari la mia de locuitori prin

evalu@ri ale performan]elor profesion-ale repetate }i într-un timp îndelun-gat, iar nu de azi pe mâine.Pe de alt@ parte, dac@ se recunoa}tec@ problema esen]ial@ este c@ nu maisunt bani la buget pentru platasalariilor, ar trebui s@ se în]eleag@ c@economiile cele mai consistente s-arob]ine în mod real nu prin con-cedierea femeilor de serviciu sau aunor birocra]i pl@ti]i cu salarii min-ime pe economie, ci prin diminuareadrastic@ a veniturilor }i sporurilor din„vârful“ }tatelor de func]ii din toateinstitu]iile statului. Mai mult decâtatât: a pus cineva în balan]@ efectelesociale }i financiare pe care bugetulna]ional le-ar suporta prin cre}tereabrusc@ a num@rului }omerilor cucâteva sute de mii de indivizi? Cucât ar trebui s@ creasc@ bugetul de}omaj }i de unde s-ar lua acestefonduri? Sau, prin efectul de domi-no, de unde ar mai g@si ace}tiaresurse financiare pentru a pl@ti încontinuare, pe termen mediu }iscurt, ratele }i dobânzile la împrumu-turile bancare deja contractate?Chiar }i f@r@ ace}ti poten]iali }omeriproveni]i din sistemul public guver-nul }i-a demonstrat neputin]a }i

degringolada t@ind pe capetealoca]iile pentru toate ministerele cuprilejul rectific@rii bugetare aplicat@ înaugust trecut. Dar s-a v@zut obligats@ majoreze bugetul de }omaj cunumai-pu]in de 900 de milioane lei.Logic, sunt de a}teptat înc@ o recti-ficare }i noi fonduri suplimentarepentru }omerii din sectorul bugetar.Poate fi aceasta o solu]ie real@ pen-tru ie}irea din criza financiar@?Evident c@ nu!Dar guvernul nostru cel prea gr@bits@ fac@ pe placul inspectorilor FMImai comite o gre}eal@ impardonabil@.Preocupat excesiv de num@rarea}omerilor, el a uitat c@ disponibi-liz@rile masive preconizate în sistemulpublic nu pot avea loc în absen]astandardelor de cost }i a norma-tivelor de personal pe care s-a b@tutîn zadar atâta moned@ electoral@.Normativele de personal se impun lanivelul autorit@]ilor centrale }i locale}i se tot discut@ prin diverse comisii,dar pân@ acum f@r@ nici un rezultatconcret. Standardele de cost se voraplica serviciilor publice pentru a leasigura descentralizarea, dar în afaraunui ghid orientativ furnizat deguvern, dezbaterile bat pasul pe loc.

La rândul lui, proiectul Legiisalariz@ri unice se modific@ de la ozi al alta pe masa unui guvern carezice c@-}i asum@ r@spundereaadopt@rii lui, dar îl schimb@ în form@}i con]inut dup@ cum bat vânturilede la Cotroceni sau dinspreSindicate. Mai sunt }i voci caresus]in, nu f@r@ temei, c@ o lege asalariz@rii unice la vreme de criz@este inoportun@ pentru c@ ea va fimarcat@ prin for]a împrejur@rilor delimit@ri }i coerci]ii conjuncturaleimpuse de rigorile crizei, care maiapoi nu vor mai fi valabile. Prinurmare, este de presupus c@ pesteun an ne vom bate pentru un nousuport legislativ.Deruta]i de atâtea necunoscute,guvernan]ii no}tri se simt tenta]ipân@ al urm@ s@ apeleze pe termenscurt ca solu]ia cea mai laîndemân@: aplicarea curbelor de sac-rificiu salariale. De o bun@ bucat@ devreme se vântur@ deja insistentideea unui proiect de lege care s@prevad@ negru pe alb c@ ordonatoriiprincipali de credite pot decide dac@î}i trimt angaja]ii 10 zile în concediuf@r@ plat@ în intervalul septembrie-decembrie, sau le reduc programulde lucru ori salariul. PotrivitMinisterului Finan]elor, cele 10 zilede concediu f@r@ plat@ în sistemulbugetar se traduc într-o economiede 1,5 miliarde de lei la buget. Emult, e pu]in? Ce înseamn@ acestsacrificiu impus românilor pentrusalvarea temporar@ a bugetuluiRomâniei? La aceste întreb@ri ar tre-bui s@ ne r@spund@ ministrul Pogea.Pân@ se va dumiri domnia sa, noivom preciza c@ suma de mai susreprezint@ mai pu]in de 10 procentedin cifra cu care vor sc@dea în acestan veniturile bugetare ale Românieidin cauza diminu@rii încas@rilor deTVA, a contribu]iilor de asigur@risociale, a veniturilor nefiscale }i atragerilor din fondurile europenepostaderare. Iat@ esen]a celui maidureros paradox al realit@]ilorromâne}ti: în loc s@ se ocupe prior-itar de cre}terea încas@rilor la buget,guvernan]ii no}tri nu mai }tiu cums@ u}ureze buzunarele angaja]ilorcare pe deasupra sunt }i contribua-bili la vistieria statului. Mai mul]i}omeri, mai pu]ini }i mai s@raciangaja]i în câmpul muncii – iat@solu]ia de criz@ care valoreaz@ exactcât o bomboan@ pe coliv@.

Din paradox în paradox, pân@ la eroarea final@Emil DAVID

Sediul Guvernului Rom$niei

G#NDIRE ECONOMIC~ VINERI 4 SEPTEMBRIE 20094

c my bc my b

c my bc my b

urmare din pag1Dac@ Simonde de Sismondi dez-

voltase Economia Politic@ cu concep-tul “Economiei Sociale“}i abordasecritic procesul distribuirii bog@]iilor ,tot economistul elve]ian este acelacare nu dusese critica pân@ la acuprinde în sfera ei institu]ia funda-mental@ a societ@]ilor moderne.Anume proprietatea privat@ în eco -nomie. Aceasta o vor face îns@ aceieconomi}ti care au fost denumi]i “sociali}ti utopici “. Ei vor promovateza maximului de produc]ie ca scopal organiz@rii economice. Ei vor priviproprietatea în presupusele ei efecteasupra produc]iei }i reparti]iei bog@ -]iilor, în evolu]ia ei istoric@ }i vorproclama „d@râmarea” propriet@]iirespective drept “ cel mai bun mijlocde a duce la perfec]iune organizarea}tiin]ific@ }i industrial@ a societ@]ilornoastre moderne”. Desigur, nu doar oexagerare, ci o eroare.Dar “Chestia propriet@]ii a fost pus@.De aici înainte ea nu va înceta s@ fiela ordinea }tiin]ific@ a zilei“- noteaz@doi dintre cei mai mari profesorifrancezi de Economie Politic@ de-alungul timpului - Ch. Gide }i Ch. Rist. Socialismul în oricare dintre vari-antele sale , o va prelua... Dar cine au fost acei “sociali}ti utopi-ci “sau “marii utopici” , cum mai suntei numi]i, oponen]i, al@turi deSismondi, ^n raport cu liberalismulclasic, dar mergând cu mult maideparte decât economistul elve]ian îndomeniul critic, considerând societateatimpului lor ca rea }i contrar@ naturiioamenilor }i dorind o alta mai bun@}i mai generoas@ cu to]i ? Dincolo denumitorul lor comun –o temeinic@preg@tire – “utopi}tii,“ numi]i astfelmai mult din perspectiva marxist –comunist@ care nu recunoa}te evolu]iaci doar revolu]ia, chiar }i sângeroas@,au provenit din medii diferite.

Francezul Saint – Simon era un aris-tocrat de marc@, francezul CharlesFourier era func]ionar , fiu de negus-tor , englezul Robert Owen fuseseucenic }i a ajuns patron. %n sfâr}it, unromân moldo vean bine apreciat înacest cadru a fost Theodor Diamant,inginer de meserie }i provenind dintr-o p@tur@ medie. Scopul lor a fostcomun, au diferit îns@, adeseori, pro-cedeele }i mijloacele recomandate }iunele chiar aplicate.Iat@-l, dar, pe Claude Henri deRouvroy, conte de Saint – Simon. Sena}te la Paris , în 1760, în familiacelebrului Louis de Rouvroy, duce deSaint – Simon (1675 – 1755), autorulcunoscutelor “ Memorii “ privind via]ade la Curte }i portretele marilor per-sonaje ale timpului s@u. A primit oeduca]ie deosebit@ }i o instruc]iestr@lucit@ sub îndrumarea mareluienciclopedist D` Alem bert. Tân@rulSaint – Simon va avea o via]@ destulde aventuroas@. Aceasta, mai mult caurmare a spiritului s@u mereu neli-ni}tit, tot timpul iscoditor, a felului s@ude a fi bun }i drept în accep]ia sanemijlocit@ }i mai pu]in în cea a cla-sei din care f@cea parte.Astfel, ia parte, foarte de timpuriu lanumai 16 ani, la R@zboiul american deIndependen]@ }i îmbr@]i}eaz@ carieraarmelor. Reîntors ^n Fran]a, se retragedin armat@ }i renun]@ la titlul s@u demare senior. Sub influen]a Revolu]iei,a ideilor ei, va solicita s@ fie apelatdoar „ le citoyen Bonhomme „(cet@]eanul Om bun, bonom), demon-strând prin cele mai multe dinac]iunile sale un asemenea apelativ. %}iva reconstrui , sub Revolu]ia din1789,o bun@ parte din averea dis-trus@ , prin unele specula]ii reu}iteasupra bunurilor na]ionale. %n scurttimp îns@ acestea se vor v@di un e}ec,iar Saint – Simon va redeveni un omdestul de s@rac, din nou ruinat... Asemenea distorsiuni de tip social l-au f@cut s@ renun]e la cariera finan-ciar@ }i de om de afaceri, s@ seîntoarc@ , animat de cele mai buneinten]ii , spre }tiin]@ }i filozofie, s@ sededice studiului scrisului }i reformelorsociale. %nc@ în 1799 elaboreaz@ un„ Memoriu privind legarea oceanelorAtlantic }i Pacific prin istmulPanama”, prefa]ând, parc@, pe mareleFerdinand de Lessep în marea sa

întreprindere de mai târziu. Ceva maidevreme convocase pe capitali}tii careaveau leg@turi cu el }i le ar@tase nece-sitatea de a schimba morala , prop-unându-le crearea unei b@nci uria}eale c@rei venituri ar servi la executareaunor lucr@ri folositoare omenirii.%ntreprinde c@l@torii de studii în Anglia,Germania, Elve]ia, Italia }i întemeiaz@,în jurul s@u, o adev@rat@ }coal@ degândire, cadru în care se remarc@Auguste Compte, Michel Chevalier,Hippolyte Carnot etc. Dar Saint –Simon va continua s@ s@r@ceasc@într-atât încât în 1805 îl afl@mad@postit de un servitor al s@u. Are otentativ@ de sinucidere în 1823 }imoare în s@r@cie lucie în 1825, încon-jurat }i încântat de unii dintre dis-cipolii s@i, dar dezam@git atât de foartemodesta pensiune pl@tit@ de familia sa, cât }i de sumele modice cu care-lsprijineau unii industria}i. Este înmor-mântat prin efortul fostelor sale slugi.Se spune c@ ultimele sale cuvinte aufost : ” Pentru a face lucruri mari tre-buie s@ fi pasionat… întreaga meavia]@ se rezum@ într-o singur@ idee: s@se asigure tuturor oamenilor cea mailiber@ dezvoltare a facult@]ilor lor.” Mai trebuie amintit un fapt. Saint –Simon a fost eminamente cucerit demarea personalitate a lui NapoleonBonaparte . Avea si de ce, sesizând înacest mare om mai ̂ ntâi un geniu civil}i pe urm@ un geniu militar. Tocmaide aceea, Bonaparte, prin calit@]ile }i,mul]i o spun , morala sa social@ într-o Fran]@ înc@ îmbâcsit@ de peruci }ifarduri, îi p@rea omul susceptibil de a-i realiza proiectele sale, a}a cum vascrie în „Lettres d`un habitant deGeneve a ses contemporains”.Revo lu]ia transformase societatea. Nuse va mai reveni la vechiul sistem,noua putere opinia Saint-SImon vatrebui asumat@ de c@tre o elit@, profe-sional@ mai ales. {efii vor trebui s@ fienoii conduc@tori din industrie, savan]ii,cercet@torii... C@derea lui Napoleon îiva d@râma multe din speran]ele saleîntr-o astfel de ordine nou@.%n plan economic , Saint – Simonvedea necesitatea unui “mijloc deorganizare a unui mare stabilimentindustrial, pentru a întemeia o }coal@}tiin]ific@ de perfec]ionare, în scopulde a contribui la progresul <luminilor>}i la îmbun@t@]irea soartei omenirii” –

cum scrie în Memoriile sale. A r@masmereu devotat unui asemenea crez,de}i via]a i-a fost mereu tumultoas@.Fusese de altfel închis ca suspect, lavestita închisoare “Sainte Pelagie “deunde a fost mai târziu eliberat.Dar în ce direc]ii, ce }i cum a creatSaint – Simon ? Filozof la început ,Saint – Simon a fost preocupat, totmai mult apoi, de expunerea unor ideieconomice, sociale }i politice ” chinuitparc@ de nevoia de a da noului secol(al XIX-lea,n.n) doctrina economic@care-i lipse}te”- cum remarcau Gide }iRist. Scrierile sale cu caracter econom-ic apar]in mai ales perioadei de dup@1810, fiind concentrate precump@nitorasupra industriei }i industrialismului(concept privit într-un sens mai larg,sinonim cu munca) }i a raportuluiacestor concepte cu proprietatea }iîntregul cadru al societ@]ii. Putem ast-fel men]iona printre lucr@rile sale ”Dela reorganisation de la Societeeuropeene” (1814, în unele p@r]i alelucr@rii existând }i colaborarea elevuluis@u A. Thierry); ” Politica” (1821);”Industrie” – în 4 volume (1817 –1818) }i în colaborare cu A. Compte;”Systeme industriel ”(1823 – 1824);”Catechisme des industries ”(1829),”Oeuvres de Saint – Simon etd`Enfantin, (Paris, Dentu, 1865, cartepublicat@ de membrii institutuluiEnfantin pentru executarea ultimelorvoin]e ale lui Saint – Simon) etc.Practic Saint – Simon }i-a concentratesen]ialul concep]iei sale în ceea ce s-a numit ”Parabola lui Saint – Simon”,celebr@, reprezentat@ , printre altele ,de un citat ce con]ine ”in nuce” ideideosebit de semnificative. Iat@-l: ”S@presupunem ca Fran]a ar pierde odat@pe primii cincizeci de fizicien, pe prim-ii cincizeci de chimi}ti, pe primii cin-cizeci de filozofi, pe primii cincizeci debancheri, pe primii dou@ sute denegustori, pe primii }ase sute deagricultori, pe primii cincizeci de fier-ari (}i continua astfel enumerând pro-fesiunile industriale, n.n) . Cum ace}tioameni sunt francezii cei maiesen]ialmente produc@tori, aceia caredau produsele cele mai importante,na]iunea ar deveni un corp f@r@ sufletîn momentul în care i-ar pierde; arintra imediat într-o stare de inferiori-tate fa]@ de na]iunile cu care esterival@ }i ar continua s@ r@mân@ sub-

altern@ fa]@ de dânsele atâta vreme câtn-ar repara aceast@ pierdere”. ”Dar –continu@ Saint – Simon – s@ trecem}i la alt@ presupunere. S@ admitem c@Fran]a p@streaz@ oamenii de geniu pecare îi are în }tiin]e, în arte frumoase,arte }i meserii, dar c@ dânsa ar aveanenorocirea s@ piard@, în aceia}i zi, peDomnul, fratele regelui, monseniorulduce d’Angouleme (}i Saint – Simonenumer@ aici pe to]i membrii familieiregale, n.n) }i s@ piard@ în acela}itimp pe to]i marii ofi]eri ai coroanei,to]i mare}alii, to]i cardinalii, arhiepis-copii, marii vicari }i canonici, to]iprefec]ii }i sub-prefec]ii, to]i fun -c]ionarii din ministere, to]i judec@torii}i pe deasupra cei zece mii de propri-etari, cei mai boga]i printre cei caretr@iesc nobil – acest accident arîntrista desigur pe francezi, pentru c@sunt buni… Dar aceast@ pierdere de 30.000 deindivizi reputa]i drept cei mai impor-tan]i în stat ar cauza sup@rare numaisub raport sentimental, c@ci n-arrezulta nici un r@u politic pentru stat”.Cu alte cuvinte, pare s@ spun@ Saint -Simon, ac]iunea nobililor }i a guver-nului lor oficial este cu totul superfi-cial@. Societatea ar putea s@ selipseasc@ de ei }i ar tr@i tot a}a debine. Pe când dispari]ia savan]ilor, aindustria}ilor, bancherilor, a mese-ria}ilor, agricultorilor, comercian]iloretc. ar” seca chiar izvoarele vie]ii }is@n@t@]ii, pentru c@ singur@ activitatealor este cu adev@rat fecund@ }i nece-sar@. Ace}tia de]in în realitate veritabi-la putere creativ@ a naturii ( }i în sen-sul de na]iune, n.n), ei sunt apa ei vie.”Desigur, Saint-Simon, precum }i ceilal]i“sociali}ti utopici”, sunt ^n eroareexcluz$nd proprietatea - ^n spe]@ capi-talul }i p@m$ntul, din sfera factorilor deproduc]ie. Poate c@ ac]ionau }i limiteletimpului ^n acest sens, ^n spe]@ oregalitate }i aristocra]ie ^n generalobosite, epuizate social ^n Fran]a. Dar,ca un membru de marc@, foarte ^nalt,al acestei aristocra]ii s@ sus]in@ “vehe-ment” munca }i activit@]ile productive,spirituale ^n contrast cu via]a simandi-coas@ }i cu multe gesturi lipsite social-mente de orice importan]@, ^nsemnafoarte mult }i din acest motiv ^l putemaprecia, consistent, pe Saint-Simon.Era, din unghiul respectiv, un realist.

(va urma)

Saint-Simon, premier ^n vreme de criz@ ?- statutul binef@c@tor al muncii }i activit@]ilor -

Dan POPESCU

Rentier, un statut dorit de mul]i dar criticat de }i mai mul]i

R@zboiul de Independen]@ ^n Statele Unite (1775–1783)(secven]@ din film)

%nv@]@minte de ieri, ^n actualitate ast@zi

VINERI 4 SEPTEMBRIE 2009 5

c my bc my b

c my b

“ARCADIA” SAU APOCALIPSA?

c my b

Globalizarea economic@ este favo-rizat@ de procesul integr@rii, un pro-ces complex de dezvoltare a econo -miei mondiale, bazat pe o treapt@ su -perioar@ a specializ@rilor }i interde-penden]elor dintre economiile na]ionale.Integrarea economic@ este un con-cept ce reliefeaz@ „conlucrarea” din-tre economiile na]ionale, prin exter-nalizarea activit@]ilor }i având obiec-tive clare. De fapt, discutând despreglobalizare discut@m despre o mi} -care în direc]ia unei interfer@ri totmai ample }i mai profunde, pem@sur@ ce bariere naturale sau insti-tuite politic încep s@ fie desfiin]ate,m@rind astfel impactul schimb@riloreconomice din tr-o anumit@ zon@ alumii asupra alteia. Cu toate acestea,înc@ se mai constat@ o manifestaresecesionist@ a integr@rii la nivel mon-dial în sensul c@, de}i teoretic esteprocesul ce favori zeaz@ participareatuturor economiilor na]ionale îneconomia mondial@ prin cele maidiverse forme de cooperare, practicea este limitat@ la economiile indus-trializate ale Americii de Nord,Europei }i Asiei-Pacific. Participareala economia mondial@ a statelor apar-]inând celorlalte regiuni nu este de -plin@, fapt recunoscut în mod indi-rect prin discu]iile }i analizele purtateasupra comer]ului }i investi]iilorinter na]ionale (}i nu mondiale), prinm@ surile protec]ioniste înc@ învigoare, prin circula]ia capitalului cuprec@dere între }i în interiorul anumi-tor regiuni. Globalizarea economic@,este prin urmare, un proces în plin@evolu]ie, a c@rui împlinire total@ nupoate fi înc@ definit@ în timp, în cazulîn care ea se va realiza. Cu toateacestea, globalizarea economic@,bazat@ pe in tegrare, este mai multdecât o interna]ionalizare care pre-supune interac]iune între diversestate ale lumii }i nu între statelelumii. Capitalul caut@, chiar }i într-opropor]ie mai redus@, s@ p@trund@ }iîn zonele aparent nea tractive; regulile

economiei de pia]@ se extind, chiardac@ printr-un proces anevoios, înîntreaga lume; peste tot statul esteprovocat în atribu]iile sale economicede al]i actori; }i, nu în ultimul rând,riscurile }i amenin]@rile sunt denatur@ global@ necesitând, în con-secin]@, solu]ii de acela}i tip.

F@când abstrac]ie de faptul c@globalizarea nu }i-a atins înc@„rotunjimea” }i c@ înc@ prezint@ olatur@ mai pu]in dorit@, întrebareacare persist@ în ceea ce o prive}tenu este dac@ va continua, ci în ceritm se va desf@}ura pe viitor acestproces? Pro vocând deopotriv@ stateledezvoltate }i statele în dezvoltare,globalizarea va cunoa}te, probabil,perioade de reducere a ritmuluievolu]iei sale, dar va cunoa}te,aproape în mod cert, perioade deaccelerare a acestuia având în vederec@ elementele ce o favorizeaz@ suntdeja la locul lor. Glo balizarea se vaopri din mersul ei dac@ investi]iile,comer]ul }i migra]ia transfrontalierevor fi stopate ca ur mare a unuieveniment negativ cu adev@rat major(un nou r@zboi mondial, o real@pandemie), care s@ pre zinte unimpact mai puternic decât o criz@economic@. Prezentând riscuri }ioportunit@]i, globalizarea nu trebuies@ se limiteze doar la schimb@rile

calitative privind libera circula]ie abunurilor, serviciilor }i capitalului, ci}i la cele privind via]a de zi cu zi aIndividului, oriunde ar tr@i acesta.

Globalizarea trebuie gestionat@ pen-tru a aduce mai mult bine decât r@u.

S@ vorbim despre globalizare (II)

Procesul globaliz@rii, de}isus]ine cre}terea economic@ gener-al@, contribuie }i la accentuarea ine-galit@]ilor economice care, în unelecazuri, se metamorfozeaz@ în s@r@cie.Ceea ce înseamn@ c@ în lume exist@state bogate }i state s@race. Cum s-a ajuns la existen]a a dou@ realit@]iantagonice }i de ce situa]ia se vaperpetua înc@ mult timp (c@treinfinit…) sunt întreb@ri pentru careexist@ dou@ tipuri de explica]ii, unulde natur@ intern@ iar cel@lalt denatur@ extern@.

Marxi}tii }i radicalii din SudulGlobal sunt adep]ii explica]iilor denatur@ extern@. Economistul englezJohn Atkinson Hobson (1858-1940)}i teoreticiana polono-german@ RosaLuxemburg (1871-1919) au fostprintre primii care au afirmat c@r@spândirea capitalismului în lume,sub forma imperiilor, va amprentaputernic via]a indivizilor prinexploatarea mâinii de lucru ieftin@

angajat@ în extrac]ia de materii prime}i prin transformarea pie]elor localeîn puncte de desfacere ale pro-duselor metropolei. Prin urmare,ideea central@ a acestei viziuni esteaceea c@ imperiile capitaliste s-auîmbog@]it pe seama coloniilor lor,care au devenit tot mai s@race.Tabloul istoric nu sus]ine în totalitateaceast@ variant@. Pe de o parte,îmbog@]irea trebuie privit@ în rela]iecu anumite persoane, }i nu cu ona]iune întreag@, iar pe de alt@ parte,guvernele din metropole nu au avutîntotdeauna de câ}tigat în mod viz-ibil, cheltuielile legate de adminis-trarea }i ap@rarea coloniilor fiindfoarte mari. Prin urmare, colonialis-mul ar putea fi interpretat maidegrab@ ca o chestiune de prestigiu,decât ca un calcul economic.

Colonialismul a avut efecte eco-nomice pozitive }i negative pentruteritoriile aflate sub domina]iestr@in@. Mineralele, multe }i u}oraccesibile ca urmare a mâinii delucru ieftin@, au fost exploatate; pro-duc]ia agricol@ a fost în cea maimare parte destinat@ exportului, }i nusubzisten]ei localnicilor; infrastructuraservea în principal interesele domina-torilor, fiind folosit@ ca mijloc detransport pentru bunurile destinateexportului (de la locul produc]iei

c@tre porturi); sistemul de educa]ieera aproape inaccesibil b@}tina}ilorcare, în lipsa abilit@]ilor necesare,erau astfel exclu}i de la activit@]ilede conducere a economiei. Dar,colonialismul a generat pentru ceidomina]i }i urm@ri benefice chiardac@ într-o propor]ie mai redus@:infrastructura construit@ a r@mas lafa]a locului, dup@ retragereacoloni}tilor, stimulând dezvoltareaora}elor. Sau, dup@ cum sus]ineaAdam Smith în „Avu]ia na]iunilor”,coloni}tii au adus cu ei pricepere înagricultur@ }i alte îndeletniciri folosi-toare, „obi}nuin]a unei discipline”, oconcep]ie de organizare superioar@.

{i ast@zi, statele foarte s@raceblameaz@ guvernele statelor bogate }icorpora]iile ce le poart@ na]ionalitateapentru impunerea unor condi]ii ine-chitabile privind comer]ul, fapt ce con-duce la ob]inerea unui profit la fel deinechitabil de c@tre acestea. Dar statelebogate }i institu]iile interna]ionale auf@cut eforturi de ajutorare a acestora.Astfel, plecându-se în mod tacit de laideea c@ ]@rile sub-dezvoltate erau la felcu cele dezvoltate, doar c@ nu aveaucapitalul necesar, imediat dup@cucerirea independen]ei acestora, dona-torii externi au demarat ample proiectede infrastructur@ transferând fondurilenecesare executivelor în func]ie, pentruca în anii '70 s@ se tr@iasc@ deziluziac@ proiectele respective (construirea debaraje, }osele, centrale electrice) nu augenerat externalit@]ile sperate, fiind înmare parte subminate de instabilitateapolitic@. S-a demonstrat, a}adar, exis-ten]a diferen]elor dintre cele dou@ cat-egorii de state, reflectate nu doar înraportul dintre capital }i mâna de lucru.Era vorba, în principal, de educa]ie }ide lipsa voin]ei politice care s@genereze institu]ii puternice apte s@sus]in@ implementarea corespunz@toarea programelor. Succesul dezvolt@rii estedirect propor]ional cu func]ionarea unorinstitu]ii precum statul de drept }idreptul de proprietate. Colapsul comu-nismului în Europa de Est }i UniuneaSovietic@ a coincis cu perioada în carestatele din Sudul Global î}i schimbauatitudinea fa]@ de dezvoltarea econom-ic@ – ideile socialiste }i statiste, foartepopulare în anii '50-'60, abia î}i maig@seau câ]iva ap@r@tori la sfâr}itulpenultimului deceniu al secolului 20.De acum, aproape în întreaga lume,sloganul era: „economie de pia]@”.

(va urma)

S@ vorbim despre globalizare (II)

Drd. Anca Dinicu

Vedere din Berlin

Adam Smith (botezat pe 5 iunie 1723 - d.17 iulie 1790) afost un economist, om politic }i filozof sco]ian.

Rosa Luxemburg (5 martie, 1871 – 15 ianuarie, 1919),a fost o teoretician@ marxist@ polonez@ }i german@,filosof socialist }i militant@ revolu]ionar@ a Partidului

Social Democrat din Regatul Poloniei.

ECOLOGIE VINERI 4 SEPTEMBRIE 20096

P@m$ntul - o posibil@ planet@ a de}eurilor !? (II)

1.5.1. De}eurile cu activitate sc@zut@Aceste de}euri constau în obiec-

te precum: hârtia, îmbr@c@mintea }iechi pa men tul de laborator folosite înspa]iile în care se manipuleaz@ ma -terialele ra dioactive, la care se maiadaug@ p@mânt }i moloz rezultate dindemolarea construc]iilor în care s-aumanipulat produse radioactive. Tot înaceast@ categorie mai sunt incluse }ide}eurile gazoase }i cele lichide, cumar fi apa de r@cire }i produsele acti-vate în sistemul de r@cire }i caresunt depozitate prin dilu]ie }i r@cire.Toate aceste produse sunt conta -minate cu diver}i radionuclizi cutimpi de înjum@t@]ire mari.

De}eurile solide, cu activitate sc@ -zut@, în general, nu au nevoie deprelucrare. Ele sunt încapsulate }istocate prin îngropare la adâncimimici sau prin imersie.

De}eurile lichide cu activitate sc@ -zut@, dup@ o diluare }i stocare în ba -zine speciale, se deverseaz@ în apelede suprafa]@ (râuri, m@ri, oceane).

De}eurile gazoase cu con]inutsc@zut de 41Ar, 85Kr, 131Xe, 3H }i celevolatile cum este 131I, rezultate dinfisiune 235U, în practica curent@, suntevacuate în atmosfer@, la în@l]imi mari.(Marcu Gh. }i. Marcu, T .,1996)

Cu toate c@ nivelul radioactiv alacestor de}euri este sc@zut, anumiteorganisme pot concentra elemente-le radioactive. De exemplu, stridiilecare tr@iesc în apropierea canalului deeva cuare a centralei nucleare de laHumboldt Bay (California) au con -centrat izotopul radioactiv Zn-65 într-ocantitate de 12.000 ori mai mare decâtîn mod normal (M@run]eanu, 1994).1.5.2. De}eurile cu activitate medie(intermediar@)

Provin din centralele nucleare,spitale, laboratoarele de cercetare,industria agroalimentar@ etc. Acestede}euri sunt produse de fisiune }iactinide cu timpi de înjum@t@]ire mari}i nu genereaz@ cantit@]i importantede c@ldur@, deci nu prezint@ interestehnic }i economic (ele devin inofen-sive în mai pu]in de 300 de ani). Înschimb, prin stocarea lor prelungit@se pot produce iradieri ale persona-lului.

Aceste de}euri se lichideaz@ prinardere în subteran, la adâncimemic@, sau se încorporeaz@ în mate-riale inerte, cum sunt: betonul, bitu-mul sau mase plastice, dup@ caresunt depozitate în mine p@r@site sauscufundate pe fundul oceanelor, laadâncimi mari (peste 1500 m),metod@ care prezint@ un grad marede risc, motiv pentru care ast@zi esteinterzis@. Aceasta datorit@ faptului c@,în perioada 1946-1970, mii de con-tainere cu de}euri radioactive au fostscufundate în oceane, multe dintreele eliberând ulterior radia]ii în apelemarine. Desigur, controlul respect@riiacestei interdic]ii este dificil de reali-zat, aceasta }i datorit@ faptului c@ nutoate ]@rile sunt semnatare aleacordurilor interna ]ionale care vizeaz@protec]ia radio activ@, dar }i din cauzafaptului c@ în acest domeniu de]intehnologii de control tot cei care tre-

buie s@ respecte interdic]ia.De}eurile gazoase de radioac -

tivitate medie, înainte de trimitere înat mos fe r@, se trec peste un sistemde filtre speciale care re]in izotopiiradioactivi. Fil tra rea de}eurilor radio -active gazoase se practic@ în RegatulUnit, la Uzina Har ford }i la CentrulNuclear Harwel, }i în Fran]a, la Uzinade la Marcoule ( Duma, 2006).1.5.3. De}eurile cu activitate ridicat@

Rezult@ din reprocesarea combus -tibilului uzat }i con]in produse defisiune }i actinide din ciclul com -bustibilului. Au o mas@ solid@ mic@ }iun con]inut ridicat de energie termic@.

Aceste de}euri trebuie depozitatetimp de secole, cu asigurarea uneir@ciri co respunz@toare, supraveghere}i renovare periodic@ a spa]iilor dedepozitare. Sunt de}euri extrem depericuloase }i datorit@ prezen]ei unorizotopi foarte activi biologic, cum arfi stron]iu-90, cesiu-137 , iod-131 }iplutoniu-239. Agen]ia Interna]ional@pentru Energia Atomic@ (AIEA) a sta-bilit c@ radioizotopii trebuie izola]itotal de mediul biologic pentru operioad@ de cel pu]in dou@zeci de oriperioada lor de înjum@t@]ire. Plutoniul239 are perioada de înjum@t@]ire de25.000 ani, astfel în cât el trebuiestocat }i izolat de biotul de pe Terrape o perioad@ lung@ de timp. Deregul@, astfel de de}euri se depo -ziteaz@ în apropierea locului de pro -ducere. Ele se stocheaz@ în tancuride beton armat }i încapsulate înmatrici solide din si lica]i sau oxizi desiliciu, care prezint@ un grad de sigu -ran]@ relativ mare. Dar s-au con -semnat }i accidente, cum a fost celdin anul 1973 la Hanford (Washin -gton), când dintr-un rezervor de 2 mil.litri s-au scurs aproximativ 450 miilitri, vechimea de}eului fiind de numai29 de ani (Niac }i Na}cu, 1998).

Alte modalit@]i de stocare a aces-tor de}euri sunt în depozite la mariadâncimi pe uscat sau pe funduloceanelor.

Depozitarea pe uscat impune caforma]iunile geologice s@ nu permit@con taminarea nivelelor freatice }i pen -tru aceasta trebuie s@ fie stabiletecto nic }i s@ fie formate din granit,argil@ sau sare, care au capacitateade a absorbi ra dio nu clizii. Adâncimilede stocare a containerelor sunt depeste 500 m. G@urile de fo rare seexecut@ din subteran, iar dup@ depo -zitare tunelurile, rampele de acces }ig@urile de forare sunt umplute (ram-bleiate) }i sigilate (betonate).

Stocarea submarin@ se realizeaz@prin îngroparea containerelor în se -di men tele de pe fundul oceanelor, laadâncimi mari (peste 5000 m).Îngroparea sub marin@ se face fie încontainere sub form@ de torpil@, fieprin executarea de g@uri de forajcare sunt umplute dup@ depo zitare.Între oceanele cu cele mai multede}euri radioactive, depozitate pefundul lor, sunt: Oceanul Atlantic(Marea Irlandei) }i Oceanul Pacific(Duma, 2006).

S-a preconizat depozitarea acestorde}euri în calotele glaciare (Groen -landa }i Antarctica), dar costurileridicate nu au permis o astfel dealter na tiv@, }i bine a fost, întrucât, încontextul înc@lzirii globale, ghea]a depe ca lotele glaciare se va topi, exis-tând riscul contamin@rii tuturor ocea-nelor lumii.

De}eurile puternic radioactivecombustibile (h@rtie, cârpe, vegetale,ani ma le, reziduri de la evaporareade}eurilor lichide etc.) se incinereaz@în cup toa re speciale, prev@zute cuinstala]ii de filtrare }i epurare a gaze-

lor }i aerosolilor radioactivi. Cenu}arezultat@ este ambalat@ în recipien]ide metal, beton sau mase plastice }ise depoziteaz@ asem@n@tor cude}eurile solide.

În ultimul timp, se discut@ }i des-pre posibilitatea trimiterii de}e urilorputernic radioactive în spa]iul cos-mic, cu ajutorul rachetelor inter -planetare.

Pe termen scurt }i mediu niciuna dintre variantele de stocare ade}eurilor radioactive nu prezint@siguran]@ absolut@, deoarece, în timp,se pot dep@}i atât barierele naturale(geologice), cât }i cele tehnice (ingi-nere}ti).

2. Gospod@rirea de}eurilorManagementul modern al de}eu -

rilor vizeaz@: colectarea, transportul,de po zi tarea }i adoptarea unor stra -tegii de reducere a acestora; toateaceste ope ra ]iuni având ca obiectivprotejarea mediului }i a s@n@t@]ii oa -menilor, men ]i nerea cur@]eniei publi -ce }i conservarea resurselor natura-le.2.1. Alternativele depozit@rii de}eurilor

Gospod@rirea de}eurilor a devenito problem@ major@ pentru societateaac tual@. Aceasta pentru motivul c@,în ultimul secol, de}eurile de toatetipurile, in clusiv cele radioactive, aucrescut cantitativ, iar gradul lor depericulozitate a de venit alarmant.

De}eurile urbane (menajere }istradale) sunt de regul@ colectate înre ci pien]i (pubele, containere) }i sunttransportate cu diferite mijloace auto.În ]@ri, pre cum Fran]a, Italia, RegatulUnit evacuarea gunoaielor se faceprin re]eaua de canalizare comunal@,prin sp@lare cu ap@ dup@ o preala-bil@ sf@râmare (con ca sare,m@run]ire). În Germania, la Munchen,de}eurile sunt evacuate printr-un sis -tem pneumatic (Duma, 2006).

În majoritatea ]@rilor vest euro -pene se practic@ colectarea prese -lectat@ a gu noaielor.

Materialele refolosibile îndeosebicele de uz casnic }i personal, de te -rio rate sau uzate, sunt aduse dec@tre posesorii acestora sau decolectorii spe cia liza]i la punctele decolectare }i la centrele de recupera-re. O parte din ele sunt va lorificateca produse de „second hand”;România a fost „beneficiara” unorastfel de produse aduse din ]@rilevest europene. În ultimul timp, seprac tic@ }i la noi astfel de ac]iuni.

Alte componente de reziduuri,precum hârtia, sticla }i metalele suntde re gul@, colectate separat }i trimiseunit@]ilor de profil pentru reva lori -ficare.

Prin selectare de}eurile urbane se„cur@]@” de materialele care împie -dic@ fo lo sirea lor dup@ compostare(fermentare) în agricultur@ ca îngr@ -}@minte sau la ob ]i nerea biogazului.Compostul folosit de agricultur@ tre-buie s@ fie foarte „curat”, astfel încâts@ nu se contamineze solul }i vege-ta]ia cultivat@ (Duma, 2009).

Atât colectarea, cât }i transportulgunoaielor urbane trebuie f@cute încondi]ii de igien@ deosebit@, astfelîncât s@ se evite crearea discon -fortului fizic }i psihic pentru locuito-rii ora}elor }i, bineîn]eles, poluareamediului.2.1.1. Gropile sanitare

Acestea trebuie amplasate în zoneîn care solul este gros }i pânza frea-tic@ este la mare adâncime. Se potamplasa în foste cariere sau îndepresiuni na tu ra le. Se impune cade}eurile compactizate s@ fie depuseîn strate ce alterneaz@ cu stra te de

p@mânt, care se taseaz@ prin cilin -drare, iar pe fundul gropilor se de -pu ne un strat de argil@ sau de beton.

Apar unele pericole printre care:infiltrarea apelor din precipita]ii carepot infesta apa subteran@. De aceealocul de amplasament trebuie g@sitdeparte de râuri, de lacuri sau defântâni. Pot fi utilizate pentru acope-rire soluri argiloase }i produseimpermeabile. Dac@ apar totu}i infil-tra]ii, apa trebuie colectat@ }i tratat@.

În gropile sanitare se acumuleaz@gazele formate în timpul descom -punerii ana e robe a de}eurilor: (CO2,H2S, CH4), astfel încât sunt necesa-re instala]ii pen tru evacuarea acesto-ra sau colectarea }i utilizarea lordrept combustibil. Odat@ închis,locul trebuie periodic inspectat pen-tru c@ apar tas@ri datorit@ des com -punerii anaerobe a de}eurilor }i potap@rea }i autoaprinderi. Acestea sepe trec în primii 5 ani dup@ închide-re. Alt@ problem@ este împr@}tiereaprafului }i a gu noaielor de c@tre vântpeste zonele limitrofe, inclusiv pestecele populate (Allegre,1993).

În ultimii ani, în toate ]@rile dez-voltate, s-au impus m@suri foartesevere pri vind etan}area depozitelorde de}euri. Se folosesc dou@ sautrei geo mem brane de etan}are întrecare este intercalat }i un geotextil.Dealtfel, în aceste ]@ri, depozitele dede}euri se construiesc în baza unorproiecte riguros elaborate, în caresunt cuprinse toate solu]iile tehnice}i teh no lo gice care s@ previn@ polua-rea mediului.2.1.2. Injectarea în adânc

Injectarea de fluide în pu]uriadânci se face prin pompare de flui-de în spa ]iile adânci }i în fracturiledin stratul de roci din adânc.Injectarea este utilizat@ pen trunumeroase scopuri, inclusiv depo -zitarea gazului natural, reînc@rcareaapei subterane, recuperarea petroluluidin pu]urile epuizate etc. Aceast@tehnic@ este folosit@ pentru depo -zitarea de}eurilor în ]@rile dezvoltate,îndeosebi în SUA, unde sunt peste

200 de pu]uri active în care se injec-teaz@ zilnic milioane de barili dede}euri pe zi (Brown, 2006)

Pentru ca apele subterane s@ nufie contaminate – trebuie ca pu]ul s@fie s@ pat într-un înveli} de roc@ gros}i permeabil pentru a primi de}eurile,aflat la peste 300 m adâncime }i izo-lat de apa freatic@ printr-un înveli}impermeabil.2.1.3. Scufundarea în ocean

Peste 60& din materialele trans -portate }i scufundate în ocean suntde}euri ce rezult@ din dragarea cana-lelor de naviga]ie, din porturi, iar 1/3sunt dejec]ii mu nicipale }i de}eurirezultate de }iroirea apelor utilizate înagricultur@, restul sunt de}euri indus-triale }i mâl, noroi de canalizare etc(Duma, 2006).

Noroiul de la uzinele de tratare aapelor de canalizare reprezint@ un pe -ricol pentru biotul din oceane, întru-cât con]ine metale grele ce se potconcentra în lan]urile trofice marine}i, de asemenea, pot con]ine }imicroorganisme pa to gene.

De}eurile industriale con]innume roase substan]e periculoase,multe dintre ele toxice pentru via]amarin@, cum sunt solu]iile acide saualcaline, arsenic etc. De}eurile toxicetrebuie depuse la câteva sute de kmde ]@rm pentru a nu fi deplasateînapoi de curen]i. Din 1981, a fostinterzis@ depozitarea de de}euri înOceanul Atlantic }i au fost c@utatealternative pe uscat (Brown, 2001).

Au fost descoperite noi tehnici dedepozitare în ocean, cu impact redusasupra vie]ii cum sunt conductele sub-marine care vor transporta de}e urilemunicipale tratate direct la mar gineaplatformei continentale sau inci nerareape nave speciale în largul m@rii.

Este necesar controlul asupranivelului permis al substan]elor toxi-ce care ajung în mare sau ocean, iarlocurile de depozitare trebuie s@ fieplasate în zone unde curen]iiîndep@rteaz@ }i duc spre adâncde}eurile tratate. (va urma)

2.2. Incinerarea de}eurilor

dr. Sigismund DUMAprof. la Universitatea Ecologică

"Traian" din Deva

CRIZ~VINERI 4 SEPTEMBRIE 2009 7

urmare din pag.1Aceasta, chiar dac@ a miza pe

m@surile anticriz@ pentru a ajungedin nou în cre}terea economic@miraculoas@, este o mare iluzie. Sprece ne îndrept@m atunci? Guver -natorul Is@rescu, privind poate dinperspectiva duratelor (mai) lungi,spune c@ e timpul s@ ne preocup@mdeja de perioada post criz@ }i s@încerc@m s@ r@spundem la întreb@rilelegate de evolu]iile viitoare. Cumvom cre}te este întrebarea la caretrebuie s@ c@utam r@spuns chiar dac@cre}terea este departe, incertitudineamajor@ }i momentul actual dificil. Dac@ privim în urm@ putem spune c@cre}erea anilor 2000 a fost o aven-tur@ spectaculoas@. De fapt, ochestiune de noroc }i conjunctur@global@. Nu performan]a guvernelorN@stase sau T@riceanu a aduscre}terea, ci conjuntura. Nu politicilepublice, ci banii care au început s@curg@ spre ]ara noastr@ din centrelefinanciare odat@ cu confirmareaader@rii noastre la spa]iul europeancomun. În consecin]@, pre]ulactivelor a început s@ creasc@ iarodat@ cu el }i senza]ia (sau iluziaprosperit@]ii) a crescut. Cu mai mul]i

bani s@n@to}i în economie a pututap@rea }i ceea ce s-ar numi cre}teres@n@toas@, cu produc]ie, cu servicii,exporturi, cu valoare ad@ugat@sus]inut@ de o cerere real@. E drept,mare parte a acestor bani care auadus cre}terea au fost bani împru-muta]i. Dar a}a cre}te, cel pu]inpân@ la un punct, orice ]ar@.Chestiunea important@ este c@ acestscenariu, în liniile lui esen]iale nu vamai fi posibil. Banii aceia care î}ic@utau un debu}eu care s@ le aduc@profit sub umbrela de protec]ie insti-tu]ional@ UE nu mai exist@ }i nici nuvor mai ap@rea curând, dac@ vor maiap@rea vreodat@. Ce însemn@ acestlucru? C@ eficien]a actulului }iviitoarelor guverne române}ti va fimult mai important@ pentru a deter-mina cre}terea economic@ decâtpân@ acum. Eficien]a }i nu implicareadirect@, sau aproape deloc implicareadirect@. Nu cred în capitalismul destat care a avut un succes relativ în]@ri exotice, de}i termenii în care î}im@soar@ eficien]a sunt interesan]i. Iaraceast@ eficien]@, fie c@ vorbim decapitalism de stat, fie de de capital-ism neoliberal, de economie social@de pia]@ sau social democra]ieavansat@ se m@soar@ în func]ionareinstitu]ional@. Marea problem@ acre}terii economice române}ti este

c@ pân@ s@ vorbim de eficien]aguvernului – o chestiune care de faptvizeaz@ m@suri subtile de „mai mult

sau mai pu]in” - redescoperimîngrozi]i c@ în chestiunile insti-tu]ionale majore avem probleme,chestiuni care sunt mai degrab@ degenul „totul sau nimic”. S@pt@mânaaceasta am avut parte de ele lamodul acut. În contextul în care sis-temul juridic intr@ într-o grev@ defacto blocând propriu-zis o bun@parte a func]iei statului, nu are rosts@ c@ut@m m@suri anticrz@ }i sub-tilit@]i institu]ionale. Când, pe de alt@parte, parlamentul este ocolit înpunerea în discu]ie a celor maiimportante trei din legi din ultimii ani(educa]ie, salariu unic, reforma insti-tu]ional@), când e tocmai rolul aces-tei institu]ii fie ea }i prost cotat@ s@le conceap@, nu trebuie s@ ne mirec@ vom repro}a la nesfâr}it marilesurprize ale acestor prevederi. Înfond, consecin]ele institu]ionale alecrizei sunt la fel de grave ca }i celeeconomice: din cele trei puteri alestatului, cea juridic@ e în grev@ defacto, cea legislativ@ }omeaz@ iar ceaexecutiv@ e supraturat@. Toate acestetipuri de reac]ie vor greva puterniccomportamentul institu]ional }i post-

criz@. De ce ne intereseaz@ atât demult aceast@ chestiune în contextuldiscu]iilor despre mult a}teptatacre}tere economic@ într-un viitor, dedorit cât mai apropiat? Pentru c@toate evalu@rile legate de mecanismulcare poate duce la cre}tere econom-ic@, fie c@ vorbim de schemele neo-clasice, sau de cele post moderne auca nucleu sau punct de consensabsolut buna func]ionare a statuluiprin structurile sale insitu]ionale. Nuconteaz@ dac@ un stat are sau nuagen]ii de atragerea investi]iilorstr@ine ci dac@ are un sistem juridicfunc]ional. Nu dac@ are un guvernmare sau mic, cu minister al turis-mului sau agen]ie de turism, ci dac@cheltuielile executivului sunt într-unbun raport cu veniturile. Nici chiardac@ impozitul pe profit de 16& sau18& nu e nici pe departe atât deimportant, cât capacitatea parlamen-tului de a g@si consensul politic pelegile importante. Pentru România,viitorul sun@ prost cu toate acesteconstruc]ii institu]ionale r@sturnatede o criz@ mai rea decât exprimareaei în cifre.

O criz@ mai rea decât o spun cifreleDan SUCIU

ART~ ECONOMIE VINERI 4 SEPTEMBRIE 20098

c my bc my b

c my bc my b

Articolele ap@rute în revist@exprim@ punctele de vedere aleautorilor, care pot fi diferite de

cele ale redac]iei.

Colegiul deredac]ieRedactor }ef coordonator:

DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCUEMIL DAVIDDAVID

ILEANA ILIEILIE

editorGRUPUL DE PRES~

CONTINENT

CAMERA DE COMER[,

INDUSTRIE {I AGRICULTUR~

A JUDE[ULUI SIBIUNOBLESSE SRL

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33,

fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

Unul dintre pictorii originaridin Sibiu, care prin for]a creatoare,originalitatea viziunii artistice }i alimbajului artistic, a stârnit la datadebutului s@u expozi]ional, în 1970,o excep]ionl@ revela]ie, a fost EugenT@utu. Autorit@]i ale criticii si istorieiartelor au consacrat evenimentului, înpresa de specialitate }i nu numai,pagini memorabile de obiectivitate }iriguroas@ exigen]@ axiologic@.

În revista Contemporanul din 17iulie 1970, spre exemplu, criticulAdrian Petringenaru remarca la T@utu,,o neobi}nuit@ putere de munc@, ofantezie subtil filtrat@ }i ominu]iozitate asiatic@”. Acela}iexeget explica cu putere de convin-gere c@ noutatea picturii lui T@utu,realizat@ cu pensula pe pânz@, deciclasic, rezid@ dintr-o ,,mi}care per-petu@ dintre v@zut }i nev@zut".

Marele maestru Corneliu Baba,cu ocazia primei expozi]ii a tân@ruluiartist sibian, fost student al s@u, într-o scrisoare de feliciare adresat@acestuia, compar@ p@trunderea în uni-versul picturii lui T@utu cu o ,,c@l@ -torie obsedant@ prin realit@]i de vis".

Reproduc câteva pasaje emo]io -nante, extraordinar de semnificativepentru felul în care un mare artist detalia lui Baba }tia s@ transforme înverb semnifica]iile metaforei plasticedin pictura lui Eugen T@utu pe careacesta a înc@rcat - o de multiplesensuri }i simboluri :"...pictura d-tale m@ invit@, scri-

ind desprea ea, s-o numesc magiaunor poeme închinate geometrieiiluziilor, o geometrie ce transpune,ca exteriorizare }i semnifica]ie psi-

hic@, imagina]ii arhitecturale supuselegilor tainice de dincolo.

Visul te poart@ prin spa]iileunor feerii cl@dite într-o perfect@ordine ornamental@. Simetrii rig-uroase cu nesfâr}ite fa]ete geomet-rice, sau uneori sugestia unor veg-eta]ii necunoscute amintind fantastic-ul florilor de ghea]@ ce se las@p@trunse de magia vizual@ a luminii.

Lini}tea str@bate aproape aproa -pe înfrico}@tor. Ui]i pentru un timpde gesturi de grimase, virtu]i false,de vanit@]i, de vicii.

Plute}ti într-un spa]iu virginal.Retina se odihne}te }i, odat@ cu ea,spiritul ce încearc@ s@ p@trund@ tainapoeziei din jur }i procesul secret detransfigurare. Culoarea, semnul, tran -spun }oapte din l@untrul, din cealalt@realitate...

...m@ gândesc la d - ta pictorul,sau poetul care treci al@turi de noiaparent }i vremelnic. Neobservat }ipoate neîn]eles î]i urm@re}ti maideparte absent n@luca D-tale de fru-muse]e, ascul]i mai departe glasuriletainice ce î]i dicteaz@ f@r@ încetare.Ochii senini privesc dincolo de noi }ine îndeamn@ la medita]ie. De aceeanu încerc s@ leg de pânzele acesteanici o poveste p@mântean@.

Odat@ te-ai str@duit s@-mi expli-ci ceva. Acela}i mecanism necunos-cut a declan}at de data aceastasonorit@]i, metafore f@r@ sfâr}it ce m-au purtat prin alte abisuri.

...Cei ce vor scrie despre pic-tura d - tale, }i cu siguran]@ ace}tiavor fi mul]i, vor trebui neap@rat s@dea cuvintelor }i sensurilor abstracte,aceea}i senza]ie de plutire printreiluzii, sincronizând astfel sonorit@]ilescrise cu cele create de magia aces-tor tablouri de neuitat. Î]i mul -]umesc...” Admiratorul D - tale sin-cer CORNELIU BABA. Contemporanul3 iulie 1970.

Într-adev@r previziunea maestru-lui Baba s-a împlinit foarte curând.Au scris despre pictura lui EugenT@utu foarte mul]i. Lista acestora estedeosebit de mare. Amintesc doar

câteva nume care au surprins maisugestiv specificitatea artei acestuia:

Nicolae Manolescu bun@oar@aprecia c@ „ simetriile tabloului, n-auduritate, nu sunt rigide, ci, dim-potriv@. Pline de tandre]e; arhitectuleste dublat de un poet: geometria seîndulce}te în culorile lini}tite }isenine ale celei mai pure imagina]ii”.

Mircea Deac, într-un demerscritic introspectiv, sintetizeaz@: „Pictu -ra sa este în esen]@ abstract@, cutoate încerc@rile de includere }iexprimare speculativ@ a unor sensurifilosofice, }i de incanta]ie cosmic@.Paleta sa r@mâne o lir@ a culorilor }iritmurilor, bucurându-se de o just@m@sur@ }i o fin@ propor]ie”.

Teodor Ionescu, atinge într-osingur@ fraz@, de o simplitate }ilimpezime specific@ demersului s@ucritic, esen]a artei lui Eugen T@utu :„ Dar pictura lui T@utu este o pictur@româneasc@,… Ea se leag@ subtil detradi]ia frescelor noastre, în picturanostr@ modern@, cu arta„ ascetic@” alui Th. Pallady.”

Concomitent, în 1970,debuteaz@ tot un sibian, artist de tal-ent incontestabil, graficianul }i cari-caturistul Rudi Schmückle.

Palmaresul s@u expozi]ional,dep@}e}te, ca amploare }i diversitate,pe ale celor mai prolifici arti}tiromâni contemporani.

Pe simezele a zeci, chiar sute,de expozi]ii na]ionale }i interna]ionalede caricatur@ }i grafic@ umoristic@,Carica-Rudi-stul, (porecl@, inspirat@ }iasumat@ de Rudi Schmückle) a lan -sat în universalitate umorul românesc.

F@r@ a încerca o asumare de tipna]ionalist, sus]in c@ Rudi estecet@]ean român de origine germano-latin@, (fiul unui ceasornicar neam] }ial unei mame italiene) care dese-neaz@ caricaturi, cu precizie de cea-sornicar }i cu hâtru spirit latin, înviziuni de surprinz@toare originalitate.

La Heilbronn, Dinkelsbühl,(Germania ) la Instambul (Turcia) laMontreal, (Canada) Tokio (Japonia)

Gabrovo, (Bulgaria) sau în alte p@r]i,}i lista ar putea continua, Rudi adeterminat, dac@ nu un râs debor-dant, cel pu]in un zâmbet s@n@tos.Cronicile }i comentariile ap@rute înpresa timpului atest@ acest lucru.

Acum, în acest început de mile-niu deloc lini}tit, vizionarea unei car-icaturi de Rudi, cu spiritul pe care îldegaj@, echivaleaz@ mai mult decâtun pumn de pastile anti-stress. Dac@s-au introdus în medicin@, pe lâng@tratamentele aleopate, cele comple-mentare cu suplimente alimentare,cred c@ o râso-terapie cu „ produse”carica-Rudi-ste este recomandat@oricând, oriunde }i oricui.

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU

SOLILOCVII DE DUMINIC~ (XXII)Arta plastic@ sibian@ (1949- 2009)

Sf$r}it de august 1966. Ultimul concert The Beatles la San Francisco

Pictor Eugen T@utu

Pictor Schmuckle Rudi