Cyan Magenta YellowBlack

Tot pe linianormalit#]ii

NrNrNrNrNr. 11. 11. 11. 11. 11noiembrie 2011

Seria a X-a

Publica]ie lunar# de informare a cet#]enilor ora[ului B#ile[ti „ 8 pagini „

Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8

Destinul unui suveran,via]a unui OM: Regele Mihai

Pag. 7Pag. 7Pag. 7Pag. 7Pag. 7Pag. 7Pag. 7Pag. 7Pag. 7

Din sportulb#ile[tean

Sport

Pag. 4-5Pag. 4-5Pag. 4-5Pag. 4-5Pag. 4-5Pag. 4-5Pag. 4-5Pag. 4-5Pag. 4-5

O vreme, aceast# ins-titu]ie capital# pentruexisten]a comunit#]ii [ia localit#]ilor din jur, acunuscut o stagnareevident#, cu certe ten-din]e de regres, datefiind slabele disponibi-lit#]i material-finan-ciare, cu palpabile con-secin]e \n realizarea \ncondi]ii corespunz#-toare a actului medical.Multe dintre compo-nentele sale ajunseser#\n pragul ruin#rii, iardotarea cu aparatur# [i consuma-bile, de asemenea deficitar#, astfel\nc@t unitatea a atins un momentcritic, adic# s# nu mai fac# fa]#cerin]elor fundamentale [i, drepturmare, s# fie pe lista unit#]ilorspitalice[ti propuse schimb#riidestina]iei – comasare, reprofilaresau desfiin]are, \n ciuda existen]eicentenare, \ns#, prin interven]iienergice la factorii abilita]i (asuprac#rora nu e cazul s# insist acum),a continuat s# func]ioneze.

Numai \n c@teva luni, prineforturi financiare [i umane con-siderabile, Spitalul [i-a schimbatnesperat \nf#]i[area [i activitateaau cunoscut un reviriment apreciatunanim – elemente asupra c#roravoi insista \n cele ce urmeaz#.

O vizit# la fa]a locului – mar]i,22 nov. a.c. – a produs asuprasemnatarului acestor r@nduri oprofund# impresie, c#ci numaicurtea se mai prezint# ca \n urm#cu c@teva luni (urm@nd a fi as-faltate, dup# alt# amenajare, aleile\n prim#vara viitoare, \n rest toatecomponentele sunt renovate, ex-tinse sau \n stadiul de finalizare).

Un dialog cu d-l Mihai Dumi-

tra[cu – director financiar-contabil– ne-a adus detaliile urm#toare –argumente conving#toare pentrucele efectuate sau \n curs – pecare le facem cunoscute cititorilor“G.d.B” – cu precizarea c# evorba de eforturi impresionante,pentru ca unitatea s#-[i desf#[oareactivitatea \n condi]ii acceptabile.

Principalele date ce se cuvinprezentate sunt urm#toarele:

- A fost reorganizat [i reabili-tatat Laboratorul de analize me-dicale cu suma de 6.187 lei;

- A fost extins# [i modernizat#construc]ia Compartimentului dePrimiri Urgen]e (C.P.U.) \n va-loare de 72.066 lei (extindere cl#-dire, igieniz#ri interioare [i mon-t#ri de t@mpl#rie PVC);

- A fost igienizat# Morga Spi-talului – 1.960 lei;

- Au fost efectuate lucr#ri deigieniz#ri la Dispensarul T.B.C.[i la sec]iile de Pediatrie, BoliInfec]ioase, Boli Interne, Admi-nistrativ, inclusiv amenajarea acinci rezerve (c@te una la fiecaresec]ie) \n valoare de 98.734 lei;

- S-au efectuat lucr#ri de reabi-litare la Ambulatoriul de specia-

litate (Policlinic#) \nvaloare de 144.927 lei– \nlocuirea acoperi-[ului de ]igl# cu altulde tabl#, reabilitare ter-mic#, montat t@mpl#riePVC.

Toate sumele men-]ionate au fost primitede la Prim#rie prinConsiliul Local.

- A fost montat# ins-tala]ia de \nc#lzire laAmbulatoriu [i la Ra-diologie (dotarea cutrei centrale electrice [i

caloriferele aferente) \n valoarede 50.000 lei – sum# de laGuvernul Rom@niei.

- Au fost reabilitate canaleletermice din spital cu suma de125.070 lei, din care 76.300 dela Prim#rie prin Consiliul Local,iar diferen]a de 48.770 lei dinvenituri proprii.

- A fost efectuat# dotarea Spita-lului cu aparatur# medical# \n sum#de 149.312 lei din venituri proprii(ecograf, biomicroscop, aparatur#pentru fizioterapie, monitoare func]iivitale \n sec]iile de Anestezie, Tera-pie intensiv#, Compartiment Pri-mire Urgen]e, l#mpi pentru s#lilede opera]ii, linie endoscopie, chirur-gie endoscopie, O.R.L. etc.).

- S-a ob]inut Certificatul de acre-ditare din Rom@nia pentru cabine-tele de analize medicale;

- S-a depus un proiect pe fondurieuropene intitulat “S#n#tate – caleac#tre un serviciu public de calitate\n cadrul Spitalului Municipal B#i-le[ti”.

Citirorii trebuie s# afle, de ase-menea, c# sunt \n curs de fina-lizare urm#toarele:

Spitalul din B#ile[ti –veritabil# revela]ie sau

saltul de la suprimare la \mplinire Una dintre modalit#]ile de \mbog#]ire a fondului de carte a uneibiblioteci este [i donarea de c#r]i f#cut# de persoane fizice sau chiarde asocia]ii, institu]ii.

Biblioteca Municipal# “Petrel Anghel” a beneficiat de-a lungultimpului de multe acte de generozitate at@t din partea unor personalit#]iculturale, c@t [i din partea unor simpli cet#]eni.

Vom eviden]ia \n continuare c@teva din aceste dona]ii al#turi denumele genero[ilor care le-au f#cut [i vom \ncepe cu cele alepersonalit#]ilor din lumea literar# care au vizitat biblioteca [i auparticipat la diferite activit#]i culturale \n acest cadru.

Primul pe care \l vom numi este spiritul tutelar al bibliotecii care\i poart# numele.

Scriitorul b#ile[tean Petre Anghel a donat c#r]i de specialitate [iromane scrise de d@nsul dar [i opere ale marilor scriitori din literaturarom@n# [i universal# (M. Sadoveanu, N. Iorga,V. Hugo, J.J. Rousseau).

Al]i scriitori originari din B#ile[ti care au donat c#r]i sunt: ValentinaRistea (9 vol), Ilie S#lcianu (22 vol), Anca Predu[-Ruva (2 vol).

Un donator generos este [i Petre Gigea-Gorun care a d#ruit 92volume.

Doina Berceanu, so]ia regretatului Patrel Berceanu, care a donat11 volume din opera acestuia.

Al]i scriitori care au oferit din lucr#rile lor bibliotecii noastre sunt:Cornel Udrea, George Corbu, Elis R@peanu, Jean B#ile[teanu (carea participat la multe lans#ri de carte \n cadrul bibliotecii at@t cascriitor c@t [i ca editor.)

Subliniem prezen]a printre volumele bibliotecii a unei lucr#rideosebite “Eminescu – o perspectiv# dialogic#” (2vol) a cunoscutuluiprofesor univ. dr. Gheorghe Doca.

Dar nu numai marile personalit#]i au donat c#r]i institu]iei ci [isimpli cet#]eni. Mul]i locuitori ai municipiului nostru (dar [i din altelocalit#]i). Unii au donat foarte multe volume. Cit#m dintre ace[tia:

Janeta Niculescu (145 volume), L#cr#mioara V#duva (95 volume),Stancu Ana (70 volume), Florina Ciobanu (60 volume), Ion Ispas(54 volume), Adrian B#dele (28 volume), Marian Pirnea (25volume),Georgeta Baicon (15 vol), Dumitru Andrei (8 vol), Iulia Cimpoieru(6 vol).

Domnul primar al municipiului B#ile[ti Costel Pistri]u, a donatdou# c#r]i deosebite “ Oltenia de l@ng# cer” [i ”Henry Coand#” (\nlimba englez#).

{i locuitorii din alte ora[e au d#ruit c#r]i acestei institu]ii. Cit#mprintre al]ii, pe dl. inginer Grigore Zarioiu din Craiova cu 45 devolume donate [i pe prof. Carmen St#n#r@ng#.

Nu numai persoanele fizice doneaz# ci [i persoanele juridice.Cit#m dintre acestea: Asocia]ia Macedonenilor din Rom@nia [i S.C.Alma Cons SRL (cu 11 volume).

Trebuie s# remarc#m \n \ncheiere, c# num#rul donatorilor [i alvolumelor donate a crescut \n urma apelului publicat \n paginileacestei publica]ii.

Bibliotecar Janeta VLAD

Dona]ii de cartela Biblioteca Municipal#

“Petre Anghel” din B#ile[ti

Continuare \n pag. 7

2 Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 11

noiembrie 2011

C#tre,Serviciul Public Comunitar, Regim Permise de Conducere [i _nmatriculare a

Vehiculelor, cu sediul \n ......................

Domnule DirectorSubsemnatul ....................... domiciliat .................................. prin prezenta respectuos

v# rog a-mi \nmatricula f#r# plata taxei speciale (taxa de poluare) auto proprietateamea, marca ..................... tipul etc. ..................... cumparat# \n anul ........... (se scrietot) ........................, deoarece aceasta tax# este nelegal# pentru urmatoarele motive:

_n acest sens art. 148 alin. 2 din Constitu]ia Rom@niei [i normele comunitare: art.25 CE prevede c# “_ntre statele membre sunt interzise taxele vamale la import”, art.28 CE prevede c#: “_ntre statele membre sunt interzise restric]iile cantitative laimport, precum [i orice m#suri cu efect echivalent”, iar potrivit art. 90 CE “Niciunstat nu aplic#, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne deorice natur# mai mari dec@t cele care se aplic#, direct sau indirect, produselorna]ionale similare”.

Potrivit art. 90, din care rezult# c# niciun stat membru nu aplic# produselor altorstate membre impozite interne de natur# s# protejeze indirect alte sectoare de produc]ie,fiind ar#tat c# no]iunea de tax# cu efect echivalent a rezultat dintr-o jurispruden]# [is-a constatat c# orice tax# pecuniar# impus# unilateral asupra m#rfurilor \n temeiulfaptului c# trec frontiera, oricare ar fi denumirea [i modul de aplicare ale acesteia,[i care reprezint# o tax# special# de \nmatriculare, constituie o tax# cu efect echivalent\n sensul articolelor 23 CE [i 25 CE.

Sistemul de taxare nu poate fi considerat compatibil cu art. 90 CE dec@t dac# esteorganizat astfel \nc@t s# exclud# orice posibilitate ca produsele importate s# fiesupuse unor taxe mai mari dec@t produsele similare na]ionale [i prin urmare s# nuproduc# efecte discriminatorii.

_n esen]#, taxa de poluare este discriminatorie [i ilegal# prin prisma prevederilorart.90 din Tratatul Comunit#]ii Europene, iar \n ceea ce prive[te denumirea acesteia,respectiv tax# de poluare, v# \nvederez c# este doar o schimbare de denumire, \n faptr#m@n@nd aceea[i tax# de prim# \nmatriculare.

_n conformitate cu prevederile art. 90 alin. 1 din Tratatul Comunit#]ii Europene“nici un stat membru nu aplic# direct sau indirect, produselor altor state membreimpozite interne de orice natur#, mai mari dec@t cele care se aplic#, direct sauindirect, produselor na]ionale similare”.

Prin aceste prevederi se limiteaz# libertatea statelor membre \n materie fiscal# dea restric]iona libera circula]ie a m#rfurilor prin interzicerea taxelor discriminatorii,respectiv discriminarea \ntre produsele importate [i cele autohtone de natur# similar#.

_n spe]#, OUG nr. 50/21.04.2008 stabile[te, potrivit dispozi]iilor art.1, cadrul legalpentru instituirea taxei de poluare pentru autovehicule, care constituie venit la bugetulfondului pentru mediu [i se gestioneaz# de administra]ia fondului pentru mediu, \nvederea finan]#rii programelor [i proiectelor pentru protec]ia mediului [i, potrivit art.4,obliga]ia de plat# intern# cu ocazia primei \nmatricul#ri a unui autovehicul \n Rom@nia.

_ntr-adev#r, determinarea taxei de poluare se realizeaz# conform art.6 din OUGnr.50/2008 pe baza unor criterii obiective (tipul motorului, capacitatea cilindric#) [icapacitatea din punct de vedere al polu#rii, lu@ndu-se in considerare [i depreciereaautoturismului, conform coeficien]ilor descri[i \n anexa 4.

Aceast# tax# de poluare nu este perceput# pentru autoturismele deja \nmatriculate\n Rom@nia, stat comunitar de la 01.01.2007, fiind perceput# exclusiv pentruautoturismele \nmatriculate \n celelalte state comunitare [i re\nmatriculate \n Rom@nia,dup# aducerea lor in ]ar#. Pentru autovehiculele deja \nmatriculate \n Rom@nia, taxanu se mai percepe cu ocazia v@nz#rii ulterioare, ceea ce demonstreaz# c# aceast# tax#de poluare se aplic# doar ca urmare a achizi]iilor intracomunitare [i este o tax# cuechivalent taxelor vamale la import.

Potrivit normelor comunitare:- art. 25 C.E. “\ntre statele membre sunt interzise taxele vamale la import [i la

export sau taxele cu efect echivalent. Aceast# interdic]ie se aplic#, de asemenea,taxelor vamale cu caracter fiscal”.

- art. 28 C.E. “\ntre statele membre sunt interzise restric]iile cantitative la import,precum [i orice m#suri cu efect echivalent”.

Conform jurispruden]ei Cur]ii Europene de Justi]ie , no]iunea de tax# cu echivalentconst# \n orice tax# pecuniar# impus# unilateral asupra m#rfurilor \n temeiul faptuluic# trec frontiera, oricare ar fi denumirea [i modul de aplicare al acesteia, iar un

Cum procedam la \nmatricularea definitiv# f#r#plata taxei speciale de prim# \nmatriculare aautoturismului folosit pe care l-am cumparat

_n cazul \n care taxa nu a fost\nc# pl#tit#, procedura se schimb#foarte pu]in.

{i noua variant# a taxei estediscriminatorie, astfel poate fiatacat# \n justi]ie.

Pentru a putea face acest lucrueste necesar# parcurgerea c@torvaetape:

„ te prezin]i la Direc]ia Regim

Permise de Conducere [i _nma-triculare a Vehiculelor f#r# chi-tan]a care atest# plata taxei pepoluare.

Se refuz# \nmatricularea auto-vehicolului \ntrucat lipse[te de ladosar chitan]a. Trebuie solicitatun r#spuns oficial [i \n scris dincare s# reias# c# DRPCIV refuz#\nmatricularea.

„ cu r#spunsul scris de laDRPCIV, se ac]ioneaz# \n jude-cat# institu]ia \n instan]a de con-tencios administrativ din cadrultribunalului, fie la cea de dreptcomun [i se solicit# judecatoruluis# oblige DRPCIV s# \nmatri-culeze ma[ina f#r# plata taxei._n motivarea ac]iunii, trebuiemen]ionat# \nc#lcarea art. 85 [i

90 din Tratatul de la Roma,precum [i a articolului 148, alin.2 din Constitu]ia Rom@niei.

Articolul 90 spune c# nu po]istabili pentru m#rfurile existente peteritoriul statului t#u un regim fiscaldiscriminatoriu fa]# de m#rfurilecare vin din spa]iul intracomunitar,iar alin. 2 din articolul 148mentioneaz# ca \n conflictul dintre

o lege intern# [i o lege comu-nitar# are putere cea comunitar#.

„ Trebuie pl#tit# taxa de timbru.„ La asta trebuie ad#ugat [i un

eventual recurs al DRPCIV, \ns#,fiind vorba de o hot#r@re care nueste supus# dreptului de apel, esteexecutorie imediat.

„ Practic, \]i po]i \nmatriculama[ina imediat dup# sentin]#.

sistem de taxare care s# fie considerat compatibil cu art.90 din Tratatul Comunit#]iiEuropene, trebuie s# exclud# orice posibilitate ca produsele importate sa fie supuseunor taxe mai mari dec@t produsele similare, na]ionale [i s# nu produc# \n nici uncaz efecte discriminatorii.

Practic, prin instituirea taxei de poluare, indiferent de modalitatea de determinarea ei conform art. 6 din OUG nr. 50/2008 [i clasificarea din punct de vedere alpolu#rii, se constituie o discriminare a regimului fiscal aplicabil la \nmatriculare unuiautoturism \n Rom@nia, reprezent@nd, \n fapt, o tax# similar# taxei de prim# \nmatricularestabilite din art. 214 alin.1-3 din codul fiscal, singura diferen]# fiind denumirea,modificat# din tax# special# de prim# înmatriculare \n tax# de mediu.

_n drept, \mi intemeiez prezenta cerere pe disp. art. 16 [i art. 148 alin. 2 dinConstitu]ia Rom@niei, art. 25, 28, art. 90 al Tratatuluil CEE raportat la directiva nr.92/12/CE/1992 cu referire la dispozitiile art. 2141 ,2143 din Codul Fiscal al Romniei,introdus prin Legea 343 din 2006.

_n termenul legal, a[tept un r#spuns din partea dumneavoastr#, prezenta reprezent@nd,\n caz de refuz, [i procedura prealabil# \n temeiul legii 544 (legea contenciosuluiadministrativ).

Data Semn#tura

Domnului director al ..................................

Tribunalul DoljSectia Contencios Administrativ [i Fiscal

Domnule Pre[edinte

Subsemnatul ............., cu domiciliul \n ..........., str. ............., bl. ....... sc. ....... et. ....,ap. ..., judetul ........, chem \n judecat# pe p@r@ta Institu]ia Prefectului ................. cusediul \n ............ – Serviciul Public Comunitar, Regim Permise de Conducere [i_nmatriculare a Vehiculelor, cu sediul in.................. ca prin hot#r@rea ce se va pronun]a;

1. S# fie obligat# p@r@ta la \nmatricularea definitiv# f#r# plata taxei speciale deprim# \nmatriculare a autoturismului marca ........... tip ..................... cu nr. de identificare...................................

2. Cu obligarea la plata cheltuielilor de judecat#,Motivele ac]iunii

_n fapt, am solicitat \nmatricularea autoturismului la ghi[eul \nmatricul#ri auto, fiindrefuzat, de[i s-a invocat nelegalitatea acestei taxe, motiv pentru care am formulatpl@ngere prealabil#.

La pl@ngerea prealabil# nu am primit niciun r#spuns/sau r#spuns negativ.Am invocat \n acest sens art. 148 alin. 2 din Constitu]ia Rom@niei [i s-au citat

normele comunitare: art. 25 CE prevede c# “_ntre statele membre sunt interzise taxelevamale la import”, art. 28 CE prevede c#: “_ntre statele membre sunt interziserestric]iile cantitative la import, precum [i orice m#suri cu efect echivalent”, iarpotrivit art. 90 CE “Niciun stat nu aplic#, direct sau indirect, produselor altor statemembre impozite interne de orice natur# mai mari dec@t cele care se aplic#, directsau indirect, produselor na]ionale similare”.

Am invocat [i art. 90, din care rezult# c# niciun stat membru nu aplic# produseloraltor state membre impozite interne de natur# s# protejeze indirect alte sectoare deproduc]ie, fiind ar#tat c# no]iunea de tax# cu efect echivalent a rezultat dintr-ojurispruden]# [i s-a constatat c# orice tax# pecuniar# impus# unilateral asupra m#rfurilor\n temeiul faptului c# trec frontiera, oricare ar fi denumirea [i modul de aplicare aleacesteia, [i care reprezint# o tax# special# de \nmatriculare, constituie o tax# cu efectechivalent \n sensul articolelor 23 CE [i 25 CE.

Am afirmat c# sistemul de taxare nu poate fi considerat compatibil cu art. 90 CEdec@t dac# este organizat astfel \nc@t s# exclud# orice posibilitate ca produseleimportate s# fie supuse unor taxe mai mari dec@t produsele similare na]ionale [i prinurmare s# nu produc# efecte discriminatorii.

_n drept, au fost invocate disp. art. 16 [i art. 148 alin. 2 din Constitu]iaRom@niei, art. 25, art. 28, art. 90 al Tratatului CE.

3Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 11noiembrie 2011

Rom#nia \n perioada interbelic#Din istoria [tiin]ei [i tehnicii rom#ne[ti

_n fapt, eu am achizi]ionat din .......... autoturismul marca ........... tip JL/JLEC/Trafic cu nr. de identificare VF1JLDCA65V2400000, iar solicitarea \nmatricul#riiacestuia a fost respins# [i la data de ......... mi s-a r#spuns la pl@ngerea prealabil#formulat#, \n sensul c# ........................... nu se \ncadreaz# \n categoria de persoaneexceptate de la plata taxei de poluare, precum [i c# motivele de nelegalitate [i deneconstitu]ionalitate ale acestei taxe exced cadrului legal actual.

_n raport de situa]ia de fapt, v# rog s# constata]i c# cererea de chemare \n judecat#este \ntemeiat#, pentru urm#toarele considerente :

P@r@ta nu a procedat la \nmatricularea f#r# taxa de poluare a autoturismului cump#ratde mine din ........... r#spunz@nd c# aceasta este datorat#.

Taxa de poluare a fost introdus# prin OUG nr. 50/2008, care a suferit modific#riprin OUG nr. 108/2008, OUG nr. 208/2008 [i OUG nr. 7/2009 – aceast# form# fiind\n vigoare la data la care reclamantul s-a adresat p@r@tei cu cererea de \nmatriculare.

_n preambulul acestui act normativ sunt expuse considerentele pentru care s-aadoptat [i anume, “av@nd \n vedere concluziile analizei gradului de ad@ncire a crizeifinanciare [i economice \n luna octombrie, care relev# o sc#dere important# a pie]elorauto [i a produc]iei industriei furnizoare, precum [i m#surile de sus]inere a sectoruluide automobile, afectat de criza financiar# interna]ional#, faptul ca Guvernul Rom@nieise preocup# de luarea m#surilor care s# asigure p#strarea locurilor de munc# \neconomia rom@neasc#, iar la un loc de munc# \n industria constructoare sunt 4 locuride munc# \n industria furnizoare, ]in@nd cont de faptul c# toate aceste elementeconstituie situa]ii extraordinare, a c#ror reglementare nu poate fi am@nat#, [i totodat#av@nd \n vedere c# aceste elemente vizeaz# interesul public [i constituie situa]ii deurgen]# [i extraordinare, a c#ror reglementare nu poate fi am@nat#.

Din modul de reglementare, respectiv c# autovehiculelor Ml cu norma de poluareEuro 4 a c#ror capacitate cilindrica nu dep#[e[te 2.000 cmc, precum [i tuturorautovehiculelor NI cu norma de poluare Euro 4, \nmatriculate pentru prima dat# \nafara Uniunii Europene [i care se \nmatriculeaz# \n Rom@nia, li se aplica taxeleprev#zute \n anexele nr. 1 si 2, reiese c# este vorba despre o tax# special#. A[adar,se creeaz# o diferen]a de tratament fiscal \ntre ma[inile noi si cele vechi, \nmatriculate\n Rom@nia dup# intrarea in vigoare a OUG nr. 50/2008.

Din analiza dispozi]iilor OUG nr. 50/2008, cu modific#rile ulterioare, rezult# c#pentru un autoturism produs \n Rom@nia sau \n alte state membre UE nu se percepela o nou# \nmatriculare taxa de poluare, dac# a fost anterior \nmatriculat tot inRom@nia. Dar se percepe aceast# tax# de poluare la autoturismul produs \n tar# sau\n alt stat membru UE, daca este \nmatriculat pentru prima dat# \n Rom@nia.

O astfel de reglementare a taxei pe poluare diminueaz# sau este destinat# s#diminueze introducerea \n Rom@nia a unor autoturisme second-hand deja \nmatriculate\ntr-un alt stat membru, fiind evident c# din punct de vedere fiscal, cump#r#torii suntfavoriza]i, dac# achizi]ioneaz# autovehicule second-hand deja \nmatriculate \n Rom@nia.

Prin adoptarea OUG nr. 218/2008, inten]ia legiuitorului de a influen]a alegereaconsumatorilor a devenit mai evident#, deoarece a fost \nl#turat# taxa de poluarepentru autoturismele noi, Euro 4, capacitate cilindric# mai mic# de 2.000 cm3 – \nRom@nia sunt produse autoturisme cu aceste caracteristici, care se \nmatriculeaz#pentru prima dat# \n Rom@nia \n perioada 15.12.2008-31.12.2009 -, astfel \nc@tconsumatorii sunt direc]iona]i fie spre un autoturism nou, fie spre un autoturism

second-hand deja \nmatriculat \n Rom@nia.Pentru realizarea obiectivelor Comunit#]ii, care constituie o singur# zon# economic#,

o pia]# comun# \n cadrul c#reia comer]ul se poate dezvolta liber, Tratatul CE aconsacrat principiul liberei circula]ii a m#rfurilor, ceea ce presupune c# m#rfurile potfi transportate f#r# impedimente \n interiorul comunit#]ii [i toate obstacolele ce stau\n calea acestui demers trebuie eliminate. _n acest sens, art. 90 din Tratatul CEinterzice impunerea, asupra produselor din alte state membre, a unor taxe superioarecelor care se aplic# produselor na]ionale similare precum [i taxele interne de natur#s# protejeze indirect alte produse. Articolul vizeaz# s# asigure libera circula]ie am#rfurilor \ntre statele membre, \n condi]ii concuren]iale normale, prin eliminareatuturor formelor de protec]ie put@nd rezulta din aplicarea de impozit#ri internediscriminatorii produselor originare din alte state membre.

Chiar dac# taxa de poluare nu reprezint# o tax# vamal# direct#, fa]# de caracteruls#u special [i aplicabilitatea discriminatorie \ntre autoturismele second-hand deja\nmatriculate \n Rom@nia [i cele cu provenien]# din alte state, este evident caracteruls#u de echivalent al unei taxe vamale.

_n consecin]a, v# rog respectuos, onorat# instan]#, s# aprecia]i c# taxa de poluarereprezint# un obstacol \n calea liberei circula]ii a m#rfurilor \n cadrul Comunit#]ii,iar reglementarea acesteia nu poate fi justificat# prin satisfacerea unor cerin]e obligatoriiale interesului public.

Trebuie avut \n vedere, de asemenea, c# Tratatul CE a creat “o noua ordinejuridic#” \n dreptul interna]ional (denumit# astfel de Curtea European# de Justi]ie \ncazul Van Gend en Loos, 1963), caracterizat# prin faptul c# are efect direct [i sebucur# de suprema]ie (prioritate) \n raport cu ordinea juridic# intern#. Aceste principiiau fost consacrate [i de art. 148 alin. 2 din Constitu]ia Rom@niei, potrivit c#roraprevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene au prioritate fa]a de dispozi]iilecontrare din legile interne.

Refuzul acesteia de \nmatriculare a autoturismului nefiind justificat, c@t# vreme sesolicita achitarea unei taxe care restric]ioneaz# libera circula]ie a m#rfurilor din ]#rimembre ale Uniunii Europene in Rom@nia, \n acest fel fiind afectat# pia]a comunitar#.

_n consecin]#, \ntruc@t, potrivit art. 148 alin. 2 din Constitu]ia Rom@niei tratateleconstitutive ale Uniunii Europene se aplic# prioritar fa]# de dispozi]iile contrare dinlegile interne, iar art. 90 din tratatul UE interzice restric]ionarea liberei circula]ii am#rfurilor, ac]iunea fiind \ntemeiat#, v# solicit a o admite [i a dispune obligareap@r@tei s# \nmatriculeze autoturismul marca ..........., tip .............../Trafic cu nr. deidentificare ...................., cump#rat din ............ de mine , \n mod definitiv [i f#r# platataxei de poluare.

_n drept, invoc disp. art. 16 [i art. 148 alin. 2 din Constitu]ia Rom@niei, art. 25,art. 28, art. 90 al Tratatului CE.

Depun ac]iunea \n copii pentru comunicare.

Data Semnatura

Domnului Pre[edinte al Tribunalului Dolj

Avocat Sorina DUMITRESCU

1936„ Oameni de [tiin]# din diverse

domenii, precum matematicianulMiron Nicolescu, fizicienii HoriaHulubei [i Alexandru S. Sanielevici,inginerul Dorin Pavel, geografulVintil# Mih#ilescu, medicii IoanaMilcu, [tefan-Marius Milcu, agro-chimistul Haralambie Vasiliu, ob]inrezultate deosebite \n domeniile lorde activitate, sunt f#cute cunoscute\n lumea \ntreag# [i sunt apreciatede oamenii de [tiin]# din alte ]#ri,calific#ndu-le drept esen]iale, ori-ginale [i de mare importan]#.

„ Se introduce consumul de gazelichefiate transportate \n butelii,pentru func]ionarea, \n special, aaragazelor.

„ La T#rn#veni este construit# primainstala]ie din Europa pentru ob]i-nerea amoniacului sintetic, hidro-genul necesar fiind ob]inut prinprocedeul elaborat de fizicianulAurel Ionescu, din gazul metan.

„ La Cop[a Mic# se ob]ine, dingazul metan, produsul cunoscutsub denumirea de “negru de fum”,de calitate superioar#, competitivpe plan mondial.

„ Se d# \n folosin]# noul aeroportB#neasa-Bucure[ti, cu o capacitatede 400.000 de c#l#tori pe an.

„ Pentru prima dat# \n ]ara noastr#se introduce, pe por]iunea de caleferat# Bucure[ti- Chitila, blocul delinie automat.

„ Dimitrie Gusti, \mpreun# cu al]iinimo[i oameni de [tiin]#, punbazele Muzeului Satului dinBucure[ti, care este unul dintre cele

mai mari muzee \n aer liber dinlume. Muzeul se \ntinde pe o su-prafa]# de aproximativ 10 ha [i cu-prinde peste 70 complexe gospo-d#re[ti, din toate zonele ]#rii, peste300 de construc]ii [i peste 22.000de obiecte casnice [i mobilier.Vizit#nd acest muzeu se poate

vedea imaginea satului rom#nesc deodinioar#, ocupa]iile ]#ranului rom#n[i bogata sa via]# spiritual#.

1937„ _n vederea redres#rii agriculturii,

este promulgat# Legea pentru or-ganizarea [i \ncurajarea agriculturii.

„ _n cadrul Institutului pentru Cerce-t#ri Agronomice al Rom#niei secreeaz# sec]ia de horticultur# [iviticultur#.

„ Agronomul Ioan Safta public#lucrarea “P#[uni [i f#ne]e”. Aceast#lucrare a contribuit la raionarea [iameliorarea p#[unilor [i f#ne]elordin ]ara noastr#.

„ Se \ncepe lucrul \n vederea ela-bor#rii lucr#rii “Marea enciclopedieagricol#”, lucrare \n 5 volume, cuo bogat# informa]ie \n domeniu.

„ La Bucure[ti, se construiesc: De-poul pentru tramvaie [i autobuze,pe o suprafa]# de 5.400 m2, garajeleDude[ti [i Bucure[tii noi.

„ Se \nfiin]eaz# Centrul de docu-mentare al C.F.R, prima institu]iede informare [i documentare

specializat# din ]ar#.„ La Bucure[ti, se construie[te

Palatul C.F.R, construc]ie pe osuprafa]# de 10.000 m2.

„ Ia fiin]#, la Ia[i, [coala Politehnic#“Gheorghe Asachi”.

„ Matematicianul [i poetul DanBarbilian (Ion Barbu) public# olucrare remarcabil# prin noutateaideilor [i a metodelor prezentate.

„ Constantin Br#iloiu particip# laprimul congres interna]ional defolclor, ]inut la Paris.Cu aceast# ocazie, prezint# comuni-

carea “Tehnica \nregistr#rilor sonore”.1938

„ Se \nfiin]eaz# Biblioteca Central#Universitar# ( B.C.U), cu filiale \nmai multe centre universitare din]ar#.

„ Apare prima edi]ie prezentat# \nlimba rom#n# “Clasific#ri zecimaleuniversale” (C.Z.U), imaginat# \n1874 de bibliotecarul americanMelvill DeWeg [i adaptat# la nece-sit#]ile interna]ionale de c#tre bel-gienii Henri Lafontaine [i Paul Otlet.

„ Medicul militar [tefan Odoblejapublic# la Paris o important# lu-crare \n care, de[i nu folose[te ter-menul de cibernetic#, aplic# prin-cipiile acesteia \n psihologie [ipsihopatie [i de aceea este consi-derat creatorul psihociberneticii.Dup# 10 ani, matematicianul ame-

rican Norbert Wiener, sintetizeaz#cuno[tin]ele din acest domeniu [ifundamenteaz# matematic ciber-netica, iar [tefan Odobleja esteconsiderat precursor al ciberneticii.

„ Dimitrie Gusti, \mpreun# cu uncolectiv, \ncep lucrul pentru editareaEnciclopediei Rom#ne, \n 4 volume.

„ Intr# \n func]iune Fabrica de Cau-ciuc de la B#icoi, prima \ntreprin-dere de anvelope din ]ara noastr#.

„ Se d# \n folosin]# linia de caleferat# Re[i]a-Caransebe[, carescurtez# cu 150 km vechiul traseudintre aceste dou# localit#]i.

„ Se ob]ine soiul de porumb “Dintede cal”, adic# I.C.A.R-54, un soide mare productivitate [i care acunoscut o r#sp#ndire rapid# \n ]ar#.Acest soi de porumb a fost ob]inutde agronomul V. Mo[neaga.

„ Medicul Veterinar Mihail F#lcoia-nu organizeaz# centre de \ns#m@n-]are pentru oi karakul [i meti[i.

1939„ Intr# \n func]iune Uzina chimico-

metalurgic# de la Cop[a Mic#.Aici, printre altele se ob]ine acidsulfuric, se extrage zinc [i plumbdin concentratele de minerale.

„ La termocentrala de la Groz#ve[tise construie[te un turn de r#cirehiperboidal, din beton armat, cu o\n#l]ime de 48 m [i debit de5000m3/h.

„ _ncep lucr#rile la hidrocentrala dela Valea Sadului (jude]ul Gorj).Barajul are o \n#l]ime de 17 m [iaici, pentru prima dat#, s-a executatdin anrocamente o masc# \nclinat#din beton armat, \ntrerupt# derosturi de dilata]ie etan[ate cu f#[iide tabl# de aram#.

„ Dezvolt#ndu-se fabricile de la Uceade Sus (jude]ul Bra[ov) se constru-ie[te a[ezarea ce va deveni ora[ulVictoria.

„ _ncep lucr#rile la construc]iaHalelor Centrale din Pia]a Obordin Bucure[ti. (Lucr#rile sunt fina-lizate abia \n 1945).

„ Academicienii Octav Onicescu [iGheorghe Mihoc public# “Teoriaprobabilit#]ilor”, primul tratatrom#nesc de specialitate.

„ Astronomul Vintil# Siadbei facecunoscut# o metod# grafic# origi-nal# pentru determinarea varia]ieifrecven]ei diurne [i anuale a meteo-rilor.

„ Se finalizeaz# lucr#rile [i intr# \nfunc]iune Observatorul Bioclimaticde la Mangalia, sub supravegherealui Mircea Herovanu.

„ Intr# \n func]iune prima fabric#de m#tase artificial# din ]ara noastr#“V#scoza”._ncepe al doilea r#zboi mondial,

cel mai mare conflict militar, politic,economic [i diplomatic din istoriaomenirii. A fost declan[at de Germa-nia, Italia [i Japonia. _n aceast#conflagra]ie a fost antrenat# 80% dinpopula]ia globului.

_n numerele urm#toare vor ap#reainforma]ii din perioada postbelic#.

4

Cyan Magenta YellowBlack

Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 11

noiembrie 2011

Desf#[urat# \n ultima zi a lunii,[edin]a ordinar# pe octombrie aConsiliului Local a fost unadintre cele mai “rapide”, cu toatec# s-au dezb#tut 21 de proiectede hot#r@re, unele cu implica]iimajore \n via]a comunit#]ii, [i s-aprezentat [i o informare, \n sal#afl@ndu-se 16 ale[i ai urbei.

{edin]a fiind statutar#, a[a cuma informat dl. M. Barbu, secreta-rul unit#]ii administrativ-terito-riale, dna Cristiana S#lceanu, pre-[edintele de [edin]#, c#reia \irevine meritul de a fi contribuitla asigurarea operativit#]ii, l-a in-vitat pe dl primar Costel Pistri]us# prezinte ordinea de zi, dup#care, intr@ndu-[i \n atribu]ii, asupus-o votului, ordinea de zifiind aprobat# \n unanimitate.Dintre cele 21 de priecte de ho-t#r@re, 20 au ob]inut sufragiiletuturor consilierilor locali.

A. Proiecte de hot#r@re apro-bate f#r# a se mai purta discu]ii\n plen.

_n expunerea de motive laProiectul de hot#r@re prin care seaprob# indicatorii privind execu]iabugetar# pe trimestrul al III-lea2011, se stipuleaz# c# la data de30.09.2011, la partea de Venituri,\ncas#rile la indicatorul “Total ve-nituri” s-au realizat \n propor]iede 54,87%; Impozite [i taxe peproprietate – 97,11% (din care pecl#diri – 90,80%, pe teren –106,15%); Taxe pe utilizareabunurilor – 102,03%; Venituri dinproprietate – 111,42%; Venituridin prest#ri de servicii – 23,36%;Venituri din valorificarea unorbunuri – 78,26%; Subven]ii de labugetul de stat – 100%. La parteade Cheltuieli, la data de30.09.2011 se \nregistrau urm#-toarele pl#]i: Total Cheltuieli –11.527 mii lei, din care Serviciipublice generale – 2.616 mii lei,Ap#rare, ordine public# [i sigu-ran]# na]ional# 346 mii lei; Chel-tuili social-culturale – 7.820 miilei (_nv#]#m@nt – 5.788 mii lei;S#n#tate – 542 mii lei; Cultur#,Recreere [i Religie – 691 mii lei;Asigur#ri [i asisten]# social# 798mii lei); Servicii de dezvoltarepublic#, locuin]e, mediu [i ap# 665mii lei (Locuin]e, servicii [idezvoltare public# 498 mii lei;Protec]ia mediului – 167 mii lei);Transporturi – 80 mii lei. Excedent– 1.502 mii lei. Fa]# de cele men-]ionate, executivul a propus apro-barea indicatorilor execu]iei buge-tare pe trim. al III-lea, execu]iabugetar# raport#ndu-se cumulat.

_n ceea ce prive[te Proiectul dehot#r@re referitor la rectificareabugetului local, se men]ioneaz#c#, lu#nd \n considerare adresa65.936/24.01.2011 \n care se pre-cizeaz# c# plafonul reactualizatprivind cheltuielile de personal lanivelul localit#]ii este de 14.380mii lei, adresa 65.951/24.01.2011prin care se men]ioneaz# influen-]ele la nivelul anului [i al trim. alIV-lea la cheltuielile cu salariileunit#]ilor de \nv#]#m#nt preuniver-

sitar [i adresa 65.269/20.01.2011,prin care bugetul a fost supli-mentat, conform HG 1.001/2011,cu suma de 35 mii lei, executivula propus urm#toarele:

La Venituri:Cap. 11.02.02 “Sume defalcate

din TVA pentru defalcarea (sic)cheltuielilor”, minus 1.080 mii lei;Cap. 11.02.06 “Sume defalcate dinTVA pentru echilibrarea bugetelorlocale” + 35 mii lei; Cap.04.02.01“Cote defalcate din impozitul pevenit” +65 mii lei, rezult@nd la

2. Folosirea meselor din betonplatform# acoperit# pentrulegume:

Persoane fizice – 4 lei/mas#;Persoane juridice – 8 lei/mas#.

3. Folosire spa]iu platform# beto-nat#, sectorul legume – 3 lei/mp.

4. V#nzare de p#s#ri: g#ini,ra]e – 1 leu/buc; g#[te – 2 lei/buc; curci [i curcani – 3 lei/buc.

5. V#nzare de animale: Miei+ oi [i capre – 8 lei/buc; Cai +vaci [i vi]ei – 11 lei/buc; Purcei– 5 lei/buc; porci peste 150 kg

16. Tax# c#ntar bascul#pentru animale – 8 lei pentrufiecare animal/zi.

Men]ion#m c# s-au perceputacelea[i taxe taxe ca [i \n anul 2011.

_n expunerea de motive la Pro-iectul de hot#r@re privind stabi-lirea taxei pentru de]in#torii dedifuzoare, se stipuleaz# c#, av#nd\n vedere c# \n municipiu func]io-neaz# sta]ia de radiodifuziune lacare sunt racorda]i de]in#torii dedifuzoare, executivul a propus pen-tru anul 2012 o tax# de 3 lei/lun#.

ini]ial#, dup# ridicarea cortului._n expunerea de motive la Pro-

iectul de hot#r@re privind stabilireataxei pentru oficierea c#s#toriei peanul 2012, se stipuleaz# c#, av#nd\n vedere dispozi]iile art. 282 dinLegea 571/2003, executivul a pro-pus taxa de oficiere a c#s#torei de60 de lei, pentru oficierea acesteia\n sala de festivit#]i a St#rii Civile[i 200 de lei, dac# oficiereac#s#toriei se face \n alte loca]ii.

_n ceea ce prive[te Proiectul dehot#r@re referitor la stabilireaplafonului pentru crean]ele fiscale[i pentru suprasolvirile aflate \nsold la 31.12.2011, se men]io-neaz# c#, ]in#nd seama de preve-derile OG 92/2003, art. 178, alin.3, privind Codul de procedur#fiscal# referitoare la stabilireacrean]elor fiscale mai mici de 10lei, care pot fi anulate, executivula propus ca plafonul pentru crean-]ele fiscale [i pentru suprasolvirileaflate \n sold la sf#r[itul anului [icare se vor anula s# fie de 1 leupentru fiecare cont [i rol al per-soanelor fizice [i juridice.

Referitor la Proiectul de hot#-r@re privind acordarea unor sumede bani pentru organizarea BaluluiBobocilor la institu]iile de \nv#-]@m#nt, Liceul “Mihai Viteazul”[i Grupul {colar “{tefan Anghel”,se face precizarea c#, respect@ndprevederile Legii bugetului de stat[i ale Legii finan]elor publice,executivul a propus adoptareaunei hot#r#ri de CL prin care s#se aprobe suma de 2.000 de leipentru fiecare dintre cele dou#unit#]i de \nv#]#m#nt.

_n expunerea de motive laProiectul de hot#r@re privindaprobarea Regulamentului Caseide Cultur# “Amza Pellea”, sestipuleaz# c# institu]ia de cultur#are personalitate juridic# [ifunc]ioneaz# sub autoritatea CL,fiind finan]at# din aloca]ii de labugetul local [i din venituriproprii. Av@nd \n vedere c# re-gulamentul propriu-zis a fostaprobat \n [edin]a anterioar#,executivul a propus aprobareaAnexei 1 viz#nd Consiliul consul-tativ, \n componen]a: Turcu Va-lentin, Gheorghi[an Gheorghe,Popescu Ionu], Radu Gabriel,Radu Iuliana, Ciontu Verginica –profesori [i Neac[u C#t#lin –preot. De asemenea, se men]io-neaz# c# managerul conducenemijlocit [i concret sec]ia fol-cloric#, respectiv Ansamblulfolcloric “Bobocica”.

_n ceea ce prive[te Proiectul dehot#r@re referitor la constituireaComisiei de evaluare a activit#]iimanagerului Casei de Cultur#“Amza Pellea”, se men]ioneaz#c#, lu@nd act de faptul c# pe datade 31.12.2011 contractul de ma-nagement al managerului va ex-pira [i c# raportul privind activi-tatea desf#[urat# de acesta trebuieevaluat#, executivul a propusconstituirea comisiei de evaluare\n componen]a: Jianu Elena,consilier local, profesor;

Tot pe linia normalit#]ii

– 10 lei/buc.6. V#nzare de carne \n locuri

special amenajate: Carne de vit#[i de porc – 43 lei/cap; Carnede miel sacrificat + viu – 8 lei/cap; Carne de oaie – 12 lei/cap.

7. V#nz#ri produse lactate:Br#nz#: G#leat# de 5 litri – 3lei; G#leat# de 10 litri – 5 lei;G#leat# de 30 de litri – 11 lei;H#rd#u – 21 lei; Lapte la litru –0,5 lei.

8. Taxe locale la platform#betonat#: Dacie 10 mp – 9 lei;Dacie + remorc# – 10 lei.

9. Tax# mese platform#acoperit# – 6 lei/mas#;

10. Tax# \nchiriere c#ntare– 4 lei/buc;

11. Tax# parcare auto – 2lei pentru fiecare auto;

12. Tax# rezervare loc v@n-zare carne \n locuri special ame-najate – 32 lei /mp/zi;

13. Tax# rezervare loc v@n-zare legume sub [opron – 4 lei/mp/zi;

14. Tax# rezervare loc v@n-zare produse nealimentare (pia]#):

- pe platform# 9 lei/zi; sub[opron – 11 lei/zi;

15. Tax# pentru parcarevehicule cu trac]iune animal#– 2 lei vehicul/zi.

_n ceea ce prive[te Proiectulde hot#r@re referitor la stabilireataxei de p#[unat pentru anul 2012,se men]ioneaz# c#, av#nd \n ve-dere de]inerea de c#tre CL aterenului agricol cu destina]ia izlazcomunal \n vederea asigur#riinecesarului de furaje pentruanimalele proprietarilor de terendin localitate, executivul a propus,pentru anul 2012, taxa de p#[unatdup# cum urmeaz#: bovine,cabaline, asini – 9 lei/cap/an,achitat# la intrarea animalelor peizlaz; ovine, caprine – 8 lei/cap/an, 50% achiat# la intrareaanimalelor \n izlaz iar diferen]ap@n# la 15 iunie 2012, cu preci-zarea c# neplata taxei \n condi]iilemen]ionate duce la interzicereainstal#rii st#nei [i a valorific#riiproduselor pe pia]a municipiului.

Referitor la Proiectul de hot#r@reprivind stabilirea taxei de instalarea corturilor pentru nun]i pe do-meniul public, se precizeaz# c#,\n conformitate cu prevederileLegii 571/2003 privind CodulFiscal, executivul a propus ca tax#pentru instalarea corturilor peterenul public [i privat suma de80 de lei [i o garan]ie de 200 delei, care va fi restituit# dac# terenulpublic [i privat va fi adus \n starea

total venituri, minus 980 mii lei.La Cheltuieli:Cap. 65.02.10 “Cheltuieli de

personal”, minus 1.080 mii lei;Cap. 65.02.10 “Cheltuieli materia-le” +30 mii lei. Cultur#: Biblio-tec# “Cheltuieli materiale” +2 miilei; Casa de Cultur#, transferuri+45 mii lei; Biserici, transferuri+10 mii lei; Gospod#rie comunal#“Cheltuieli de investi]ii la pozi]iaPUZZ” +13 mii lei. Total chel-tuieli, minus 980 mii lei. _n urmaacestor modific#ri, bugetul local,la partea de Venituri este de36.234 mii lei, iar la Cheltuieli de38.996 mii lei, rezult#nd un deficitde 2.762 mii lei.

Referitor la Proiectul de hot#r@reprin care se aprob# taxele ce ur-meaz# a fi percepute \n pia]# [i \nt#rg \n anul 2012, executivul apropus, \ncep#nd cu 01.01.2012,perceperea urm#toarelor taxe:

1. V#nzarea produselor de oricefel din vehicule [i autovehicule:

C#ru]# cu animale (porci, oi) –3 lei; C#ru]# cu lemne – 8 lei;Dacia – 3 lei; Dacia cu remorc#5 lei; Aro simplu – 6 lei; Aro curemorc# + TV – 8 lei; Camion cucereale – 32 de lei; Tractor curemorc# 32 de lei; Camion cusc#ndur# 64 de lei.

5

Cyan Magenta YellowBlack

Gazeta B~ILE{TIdedededededededeNr. 11noiembrie 2011

Dumitra[cu Amza-Gabriel,consilier local, economist;

Turcu Valentin, profesor; Obro-cea George, Direc]ia Jude]ean#pentru Cultur# [i PatrimoniuNa]ional Dolj; Gheorghi[anGheorghe, profesor.

Referitor la Proiectul de hot#-r@re privind darea \n administrarea Pie]ei de cartier din str. M#r#-[e[ti, se precizeaz# c# \n anul2010 a fost construit obiectivulde investi]ii Pia]# de cartier dinstr. M#r#[e[ti nr. 2 prin reabi-litarea centralei termice din cvar-talul de blocuri. Pentru buna uti-lizare [i \ntre]inere, executivul apropus darea \n administrare aacesteia Pie]ei Agroalimentare, cuutilit#]ile aferente.

_n expunerea de motive laProiectul de hot#r@re privind da-rea unor materiale de construc]ierezultate din demol#ri Plutonuluide jandarmi B#ile[ti, se stipuleaz#c#, lu#nd \n considerare adresa24.808/2011 prin care Inspecto-ratul Jude]ean de Jandarmi Dolja solicitat s# se analizeze posibi-litatea sprijinirii cu materiale decontruc]ii – borduri, piatr# cubic#,nisip etc. – necesare amenaj#riiplutonului [i aleilor interioare lasubunitatea de jandarmi din B#i-le[ti, str. Drept#]ii, nr. 18, execu-tivul a propus oferirea unor ma-teriale de construc]ie rezultate dindemol#ri Plutonului de Jandarmidin municipiul B#ile[ti.

_n ceea ce prive[te Proiectulde hot#r@re referitor la constituireaComisiei de ap#rare \mpotrivadezastrelor, inunda]iilor [i \nghe-]urilor, precum [i a fenomenelormeteo periculoase, ]in@nd seamade prevederile HG 638/1999 carereglementeaz# modul de organi-zare a organelor [i organismelorcentrale [i locale la apari]ia feno-menelor periculoase, executivula propus constituirea acestei co-misii \n componen]a: Pistri]uCostel, primar – pre[edinte;Mitroi Paul, viceprimar – vice-pre[edinte; Cioroianu Liviu, re-ferent Prim#rie – secretar; Mus-t#]a Firu, referent Prim#rie; Iure[Vic#, [ef Poli]ie Local#; MiuCristian, director Electrica; FilipCornel Nicolae, [ef Poli]ie Mu-nicipal#; Glon]a F#nel, directorServ ADPP, Croitoru Cristian, di-rector Serv. Jude]ean de drumuri;Munteanu C#t#lin, director SCCelule SA; }ibreanu Mirela,director Spitalul Municipal; M#linIonel, comandant Sec]ia de Pom-pieri; Carauleanu Marius, [efSta]ie Meteo [i Cojocaru Florin,director SPAC – membri.

Referitor la Proiectul de ho-t#r@re privind \nfiin]area unor noisec]ii de sport la CSM ProgresulB#ile[ti, se men]ioneaz# c#, d#ndcurs adresei nr. 27/24.10.2011,prin care directorul CSM Pro-gresul solicita \nfiin]area \n cadrulclubului a noi sec]ii de sport, exe-cutivul a propus adoptarea uneihot#r#ri de CL prin care s# seaprobe \nfiin]area [i afilierea la

federa]iile sportive corespunz#-toare a sec]iilor: oin#, baschet,atletism, tenis, tenis de mas#, cul-turism, arte mar]iale, precum [i\mputernicirea directorului CSMProgresul de a efectua demersu-rile necesare complet#rii men]iu-nilor \n Certificatul de IdentitateSportiv# [i afilierea clubului \ncondi]iile hot#r#rii care se va lua.Se precizeaz# c# Regulementul deorganizare [i func]ionare al clu-bului va fi supus aprob#rii CLdup# completarea men]iunilor \nCertificatul de Identitate Sportiv#.

_n expunerea de motive laProiectul de hot#r@re privind apro-barea organigramei [i a statuluide func]ii la SC “Paz#” SRL, sestipuleaz# c#, \n urma demersu-rilor \ntreprinse pentru ob]inereaavizelor de func]ionare a societ#]ii,s-a primit recomendarea ca \norganigram# [i \n statul de func]iiadministratorul s# fie asimilat cadirector al societ#]ii respective [is# se stabileasc# salariul lunar debaz# al acestuia. Fa]# de cele men-]ionate, executivul a propus apro-barea organigramei [i a statuluide func]ii, \n care apar 50 deposturi, din care, dou# de condu-cere – director [i [ef serviciu paz#48 de execu]ie – 1 la Contabi-litate-Resurse Umane; 1 jurist; 1magazioner [i 45 agen]ie de paz#,iar salariul de baz# al adminis-tratorului-director al SC “Paz#”SRL s# fie de 1600 lei/ lun#.

_n ceea ce prive[te Proiectul dehot#r@re referitor la documenta]iapentru efectuarea categoriilor delucr#ri “Modernizare zona central#Balasan”, se men]ioneaz# c#,av@nd \n vedere c# prin HCL 162/2011 s-a aprobat executarea unorlucr#ri de amenajare a zoneicentrale din satul Balasan, execu-tivul a propus urm#toarele lucr#ri:execut#ri trotuare – 424 mp;montat 15 b#nci, valoarea esti-mativ# a lucr#rilor fiind de cca50 de mii de lei.

Toate aceste proiecte de hot#r@reau fost analizate \n am#nunt \n[edin]ele comisiilor de specialitate,nemaifiind nevoie de interven]iisuplimentare \n CL.

B. Proiecte de hot#r@reaprobate \n urma discu]iilor \nplenul CL

Referitor la Proiectul de hot#r@reprivind darea \n administrare aS#lii Sporturilor “Ada Nechita”c#tre CSM Progresul B#ile[ti, semen]ioneaz# c#, \n conformitatecu protocolul \ncheiat, CompaniaNa]ional# de Investi]ii SA atransmis \n mod gratuit Consi-liului Local obiectivul de investi]ii“Sal# de sport cu 150 de locuri”[i terenul aferent \n suprafa]# de3300 mp, cu men]iunea c# bene-ficiarul nu poate schimba desti-na]ia investi]iei. Pentru buna utili-zare [i \ntre]inere a s#lii respective,executivul a propus darea \n ad-ministrare a acesteia, cu utilit#]ileaferente, Clubului Sportiv Muni-cipal “Progresul” B#ile[ti.

_n expunerea de motive la Pro-

iectul de hot#r@re prin care sestabilesc impozitele [i taxelelocale pe anul 2012, se stipuleaz#c#, potrivit art. 287 (1) din Legea571/2003 republicat#, consiliilelocale pot majora anual impozitele[i taxele locale cu p@n# la 20%.Analiz#nd situa]ia cu maturitate,judec@nd cu mintea [i cu inima,executivul a propus pentru anul2012 acela[i nivel de impozite [itaxe locale pentru cl#diri, terenuriamplasate \n intravilan cuconstruc]ii, terenuri \n intravilancu alt# folosin]# dec#t construc-]iile, pentru terenul extravilan,taxele asupra mijloacelor detransport [i alte taxe locale,urm#nd ca zonarea pentru tere-nurile din extravilan s# sestabileasc# \n [edin]a CL. Deasemenea, s-a propus bonifica]iade 10% pentru persoanele careachit# anticipat impozitele p@n#la 31 martie 2012 [i cota deimpozitare la persoanele juridicede 1,5% pentru cl#dirile reeva-luate [i de 10% pentru cl#dirilenereevaluate. Dl. S. Gaciu ainsistat pe faptul c# “\i putemajuta pe oameni prin \ncadrareaatent diferen]iat# \n zone, celevehiculate fiind exagerate, ajun-g@ndu-se ca impozitul pe ha s#dep#[easc# 100 de lei [i este p#cats# vot#m o \mpov#rare a oame-nilor.” A propus ca suprafe]elede teren extravilan s# fie repar-tizate astfel: 3% \n zona A; 5%\n zona B; 10% \n zona C [i82% \n zona D. A sus]inut c#trebuie s# se aib# grij# de locui-torii municipiului [i, dac# esteposibil, s# se men]in# repartizareadin anul trecut. Dna Violeta Mo-]#]#eanu a pedalat pe faptul c#este obligatoriu s# fie respectatCodul fiscal, iar, dac# sunt numaidou# zone, vor fi impozitate tere-nurile la A [i B [i trebuie adoptat#o hot#r@re special# cu zonarea,f#c#nd precizarea c#, dac# nu seia o hot#r@re, “toate vor urca [iimpozitul va cre[te.” Dl. IonelMu[uroi a fost de p#rere c# zona-rea stabilit# poate fi ad#ugat# caun punct distinct \n hot#r@rea re-feritoare la impozitele [i taxelelocale, f#r# a fi nevoie de o alt#hot#r@re, [i a f#cut propunerea casuprafa]a de teren a fiec#ruicet#]ean s# fie repartizat#: 2% \nzona A; 5% \n zona B; 5% \nzona C [i 88% \n zona D, situa]ie\n care se va ajunge aproximativla acela[i impozit ca [i \n anul2011. Supus# la vot, aceast#ultim# propunere a fost aprobat#cu 15 voturi “pentru”, \mpotriv#fiind dl. D. Manciu.

_n ceea ce prive[te Proiectul dehot#r@re privind aprobarea orga-nigramei [i a statului de func]iiale Spitalului Municipal B#ile[ti,se men]ioneaz# c# \n statul defunc]ii au ap#rut modific#rile:director medical [i director finan-ciar-contabil, numi]i prin concurs;post de asistent vacant prin pens-ionare; transfer asistent din am-bulatoriu \n spital; transfer asis-

ten]i cabinete ambulatoriu; medici\ncadra]i prin redistribuire de laalte unit#]i sanitare [i transfor-marea unor posturi de medici spe-ciali[ti \n medici reziden]i; posturivacante de medici speciali[ti prin\ncetarea contractului de munc#;transfer asistent la Compartimen-tul Primiri Urgen]e, pe perioad#determinat#; numire asistent cugestiune la sec]ia Chirurgie gene-ral#; promovare din economist I\n economist IA [i promovareadin medic specialist \n medicprimar. Fa]# de cele men]ionate[i ]in@nd seama de documenta]ia\naintat# de managerul spitalului,executivul a propus adoptareaunei hot#r#ri de CL prin carte s#se aprobe organigrama [i statulde func]ii ale Spitalului Munici-pal, \n care apar 229,5 posturi,din care 56 vacante (2 vacantetemporar), \n statul de func]ii findnominalizate 173,5 persoane,dintre acestea 3 fiind posturi deconducere: manager (Ec. }ibreanuMirela); director medical (Dr.Zabat Ahmed) [i director finan-ciar-contabil (Ec. Dumitra[cuMihai). Facem men]iunea c# spi-talul func]ioneaz# cu un num#rde 128 de paturi: CompartimentBoli infec]ioase – 15; Sec]ia Me-dicin# intern# — 25; Sec]ia Pedia-trie – 25; Compartiment ATI –5; Sec]ia Chirurgie general# – 26(din care 5 la CompartimentulOftalmologie); Sec]ia Obtetric#-Ginecologie – 28 ( din care 8 laCompartimentul Neonatologie);Compartiment Recuperare, Me-dicin# fizic# [i Balneologie – 5.Dl. S. Gaciu s-a interesat de si-tua]ia celor 54 de posturi vacante(except#nd pe cele vacante tem-porar) [i a \ntrebat dac# se inten-]ioneaz# s# fie \ncadrate. Dna.Mirela }ibreanu, managerul spi-talului, a informat c# nu pot fi\ncadrate, pentru c# sunt blocate.Exist# situa]ii \n care se func]io-neaz# cu prea pu]ine infirmiere[i apare riscul ca, dac# vine uncontrol, s# fie pasibil# de primireaunei amenzi, care este destul demare. Ar fi posibil ca \n urmademersurilor [i a adresei \naintatela organele abilitate, s# se deblo-cheze posturile unice – 11 posturi,din care 7 de medic [i 4 personalmedical.

Referitor la Proiectul de hot#-r@re privind abrobarea Regula-mentului de organizare [i func]io-nare a cimitirelor, se precizeaz#c#, spre a asigura desf#[urarea \ncondi]ii superioare a activit#]ii ci-mitirelor, executivul a propusadoptarea unei hot#r#ri de CL princare s# se aprobe acest regula-ment. Dl. F#nel Glon]a a men-]ionat c#, fa]# de vechiul regula-ment, apar unele schimb#ri \nspecial la capitolul Execu]ie delucr#ri \n cimitire, insist@ndu-seasupra condi]iilor pe care trebuies# le \ndeplineasc# executan]ii [ia modului de completare cuaten]ie a registrelor de \nhumareexistente la cele 3 cimitire. Dl. P.

Pelea s-a interesat dac# adminis-tratorul are un loc special \n cares# poat# sta \n caz de ploaie saude ninsoare. A insistat pe faptulc# se impune s# existe o camer#[i un program al celor \ncadra]ila cimitire, pentru c# acum “esteun adev#rat dezastru, unii cet#]enicare n-au pubele duc#nd gunoiul\n cimitire. N-ar fi r#u dac# s-arinstala [i un post telefonic.” DlM. M@nz@n# a propus s# se res-pecte aleile [i s# nu se admit#construirea de morminte pe alei,exprim@ndu-[i indignarea prici-nuit# de faptul c# “]iganii \ntindmese \n cimitir, calc# pe mor-minte [i nesocotesc eforturile dluiprimar de restructurare a cimi-tirelor.” Edilul-[ef a men]ionat cuam#r#ciune c# de la plecarea dluiGheorghevici, nu s-a mai f#cutnimic pe linia restructur#rii cimi-tirelor, consider@nd c# “trebuieg#sit# urgent o solu]ie, pentru c#altfel oamenii \[i pierd \ncrederea\n cei care le administreaz#. Estenecesar s#-l ajut#m mai mult pedl. Glon]a.”

_n finalul [edin]ei, dl F. Glon]aa prezentat o informare referitoarela activitatea Serviciului de Admi-nistrare a Domeniului Public [iPrivat de interes local, \n care amen]ionat c# 86,9% din datoriileserviciului provin de la asocia]iilede proprietari (115.540 de lei).Veniturile planificate n-au fostrealizate cu 408.864 lei, din care99.215 lei, la 30.09.2011 [i309.649 lei, la 31.12.2010.Restan]ele \nregistrate rezult# din343.279 lei la bugetul de stat [i65.585 lei la bugetul asigur#rilorsociale. S-au \ntreprins ac]iuni [is-au ob]inut hot#r#ri judec#tore[tidefinitive [i executorii, pe datade 27.11.2011 fiind prima \nf#]i-[are la Tribunalul Dolj. A adresatrug#mintea de a se desemna dou#persoane care s# reprezinte [i mo-nitorizeze serviciul. Primul gos-podar al municipiului a pus accentpe faptul c# serviciul este al CL,nu al Prim#riei [i se impune cadin r@ndul consilierilor s# fie alesecele dou# persoane care s# moni-torizeze situa]ia. Dl. S. Gaciu aridicat problema restan]elor lacontribu]ia de asigur#ri sociale [ia insistat s# se g#seasc# solu]ii caaceste sume s# fie achitate,“pentru ca oamenii s# nu piard#pensia.” A fost de p#rere ca ceidoi reprezentan]i ai CL s# aib#calificarea de economist sau jurist._n urma discu]iilor, s-a stabilit careprezentan]i ai CL avocatul IrinelMu[uroi [i inginerul DorinManciu.

Ne exprim#m din nou satis-fac]ia c# de c@teva luni, [edin]elede consiliu se \nscriu pe linia nor-malit#]ii, se constat# o \mbucu-r#toare schimbare de mentalitate[i de atitudine, se judec# [i cumintea, [i cu inima, exist# trans-paren]# [i s-au redus considerabilnedelicatele atacuri la persoan#.

Gh. GHEORGHI{AN

6 Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 11

noiembrie 2011

Nici un istoric de seam#,Din trecutu-ndep#rtat,Ceva despre vreo reclam#,Nicicum n-a men]ionat...Practica vie]ii-a n#scutNevoi de comunicareCe apoi au tot crescutLa fiin]ele vorbitoare...Astfel, reclama \n sine,A avut porniri reale,Dup# cum se [tie bine,_n scopuri comerciale...Treptat [i perseverent,Peste tot negustoria,O folosea evidentCa s#-[i creasc# avu]ia..._nc# din vremi legendare,Dezinvolt to]i v#nz#toriiAtr#geau cu voce tare{i z#mbind cump#r#torii..._n mirosuri de gr#tareSe \mbia prin cuvinte,La fripturi sf#r#itoare,La gogo[i [i la pl#cinte{i se prezentau locvace,_n t#rguri s#pt#m#nale,La b#lciuri [i iarmaroaceSclavi, p#s#ri [i animale,Dup# ce se afla bineOferta [i cererea,Dup# taton#ri, \n fine_ncepea... negocierea...Se argumenta vigoarea,Naemul, greutatea, anii,Se mai disputa valoarea{i-ncepeau s# curg# baniiAstfel, sume fabuloaseAu stimulat bog#]ia{i-n v#rtejuri nebuloaseS-a instalat isteria...Nego]ul lumii antice,_n epoci \nfloritoare,Nu ezita s# impliceReclame atr#g#toare...De obicei zgomotoase,Invitau la t#rguieli,Prin ziceri l#ud#roase,Plec#ciuni [i lingu[eli...Prin diverse capitaleChemau la cump#rat vase,Arme giuvaericale{i ve[minte ar#toase,Struguri, rodii, mere, pere{i citrice parfumate,Smochine, faguri de miere{i ro[cove – pe gustate...Reclame la lectice,La circ [i la curtezane,La-ntreceri atletice{i lupte greco-romane.....................................Cu anii [i zilele,Dup# cum le-a fost sortit,S-au schimbat reclamele{i, treptat, s-au \nmul]it...S-a produs [i-o adaptarePrin salturi c#tre mai bine,De la pie]e [i bazareLa dugheni [i magazine...La mul]imile stradaleAveau efecte deplineReclamele vizualePrin expuneri \n vitrine...Se f#cea, astfel, reclam#La costume, p#l#rii,La lenjerie de dam#,{epci de adul]i [i copii,La paltoane [i mantale,Pelerine [i umbrele,Pantofi, bocanci [i sandale,La curele [i bretele...Cu mulaje \n vitrineDe br#nzeturi [i mezeluri{i haine pe manechinePostate \n multe feluri,

Produse alimentare,Atr#g#tor ambalate,B#uturi r#coritoare,Bine \mbuteliate,Vinuri, bere [i “spirtoase”,Instrumente muzicale,Scule, tac#muri [i vase,Mercerie, chimicale,Bibelouri, p#pu[i, bijuterii,Ceasuri, c#r]i, papet#rie_i luau de ochi pe mu[teriiDin geamuri de pr#v#lie...Din nego] au r#s#rit,_n propice situa]ii,Ce sprijin nepre]uitAlte dou# meserii:{i-a[a destul de lejerAu ap#rut \n decorAcea de vitrinier{i pictor decoratorChiar pica mai lesne banulDac# afi[au sloganul –”Ori[ic#nd clientul nostruEste [i st#p#nul nostru”...

{i el a luat amploare,Dup# ce cam l#ncezise,C#ci l-a st#rnit cu fervoareModa reclamelor scrise{i a celor vizuale{i cu me[te[ug pictate{i-altele spiritualeSugestiv versificate:Hai la “Magazinul SoraC# e sursa tuturora!”;“Nu e pe[te ca stavridul{i echip# ca Rapidul”!“Hai, nu sc#pa chilipirul{i bea bere Bragadirul”!!!“_n ori[icare din zile,Cump#r# vin de la Sile”!!!“Dac# vrei s# fii dinamic,Cump#r# pe[te oceanic”!!!“Aici bere se serve[teNumai dac# m#n#nci pe[te”!!!Bunicii [tiau pe-atunciDestule firme [ocanteDe taverne [i spelunci,C#rciumi [i restaurante:Precum “La m#garul [chiop”,“La trei p#duchi”, “La Bor]oasa”,“La clondirul f#r# dop”,“La Coco[ata cu coasa”,“La M#]u”, “La vulpea [ireat#”,“La Grasu”, “La doi coco[i”,“La c#]eaua le[inat#”,“La bere cu c#rna]i gro[i”!.................................................Ale electricit#]iiAt#t de multe foloaseAu adus societ#]iiPrin reclame luminoase...Becuri de mare putere,Sau multiplu colorateSe \nfig seara-n vedereCu efecte \nstelate,Fac magie-n \ntunericPeste toate m#rfurile{i luminate feericClipesc pe r#nd firmele...Cheam# la restauranteCu meniuri variateReclame halucinanteLa \n#l]imi instalate._n comer], a folosiReclame electriceE cum acestea ar fiNi[te for]e motrice...La ora[e-n magazineS-au f#cut multe paraleC#ci s-a v#ndut mult [i binePrin reclame muzicale...

Compozitori de renume,Cu nevoi fire[ti \n via]#,Lansau peste tot \n lumeBuc#]i cu succes de pia]#...

Toate erau – evident –Str#lucit remunerate{i-ncurajau permanent“Comer]ul cu plata-n rate”,La mobil#, frigidere,Radio, televizoare,Vehicule rutiere,Ma[ini de sp#lat, covoare,Xeroxuri [i imprimante,Mixere, aspiratoare,Computere performante{i arme de v#n#toare...{i se invoc# melodicPre]ul de cost, calitatea,_ns# urm#resc metodicNumai rentabilitatea......................................Demult umbl# vorbele,Din limba poporuluiCum c# “sunt reclameleSufletul comer]ului”...Azt#zi [i \n viitorLa noi \n societateReclamele din decorSe numesc “PUBLICITATE”Radio, ziarele,Revistele-aproape toate,TeleviziunileFac bani din... publicitate...Agen]ii publicitare{i firme – la concuren]# —Au factori de difuzareCu [arm [i experien]#...Ori[ic#nd publiciteaz#In real# saraband#Ori[ice, nu mai conteaz#,Negociat – la comand#:Industriale, agrare,Cosmetice, medicale,Familial-funerare{i [tiri matrimoniale,Nun]i, botezuri, cumetrii,Serb#ri onomastice,Excursii [i drume]ii_n locuri monastice...S-a ajuns, de la o vreme,La supersa]ietate,_nc#t stadiul s# se cheme“Abuz de publicitate”...Se fragmenteaz# oricePe la televiziuni{i se introduc – de ce?!Reclame-n emisiuni;Se fac la creme de fa]#,Vopsea de p#r, detergen]i,{ampoane antim#trea]#,Calgon, As [i unguen]i,Pudre [i deodorante,Esen]e de parfum fin,Medicamente calmante –Nurofen [i Neolin...De vezi un film de r#zboi,Sau unu de ac]iune,Ori Western cu Cowboy,E[ti supus la... presiune:“Delma”, “Colgate”, “Orbit”, “Samsung”,“Danone”, “Activia”,“Rexona”, “Nivea”, “Kronung”,“Persil”, “Feta”, “Trufia”...Chiar [i \n transmisiuniDe fotbal bag# subitCum la case faci minuniCu “Por” [i cu “Ceresit”..................................................Oare, ce-ar fi s# g#se[ti,C# n-ar fi vreo greutate,_n “Gazeta de B#ile[ti”{i... “Mica publicitate”?!C# de-a[a multe reclame,De care suntem s#tui,De-ar fi s# ]in# de foame,Am cr#pa de gra[i – destui!!!

Valentin TURCU

Balada publicit#]iiBalada publicit#]iiBalada publicit#]ii

Nu a trecut mult timp de la mo-mentele festive care au fost prilejutede celebrarea a 90 de ani de via]#ai celui care, pentru o perioad#scurt# de timp, a fost suveranul Ro-m@niei. Nu \mi propun s# trec \nrevist# aspectele Domniei Sale, fieele pozitive sau negative, ci s#\ncerc s# fac un portret al omuluicare se n#scuse pentru a fi rege.

A venit pe lume pe 25 octombrie1921, la Sinaia. Na[terea nouluiprincipe a fost vestit# cu salve detun \n toat# ]ara. Iat# cum eraanun]at poporul rom@n despre acesteveniment:

“Ferdinand I prin gra]ia luiDumnezeu [i voin]a Na]ional#, Regeal Rom@niei. La to]i de fa]# [i viitoris#n#tate! Ast#zi Pronia Cereasc# ah#r#zit Dinastiei un nou vl#star.Alte]ea Sa Regal#, Principesa Mo[-tenitoare Elena a Rom@niei a datna[tere unui fiu, care a primit numelede Mihai. (...) Dragostei poporuluiMeu prea iubit \ncredin]ez peprincipele nou n#scut”.

Copilaria lui Mihai a fost \ns#marcat# de ne\n]elegerile ap#rute\ntre p#rin]ii s#i. Nu dup# mult timpde la na[terea sa, tat#l s#u, princi-pele Carol, a \nceput o aventur# cuElena Lupescu. Aceast# rela]ie aveas# se dovedeasc# mai mult dec@tun simplu amor pasager. Carol s-a\ndep#rtat tot mai mult de so]ia lui,[i, dup# trei ani de la prima \nt@l-nire cu Elena Lupescu, a fugit cuaceasta, \n 1925, \n str#in#tate, laParis. De acolo, \l anun]a pe Regec# renun]# la titlul de principemo[tenitor [i la toate drepturile [iobliga]iile ce decurg din acesta. Prinurmare aceast# titulatur# esteatribuit# lui Mihai.

Moartea bunicului s#u, \n iulie1927, \l aduce pe acesta pe tron.Prima sa domnie, la nici 6 ani, s-a desf#[urat sub o regen]#.

Regele-copil [i-a \nceput [coalaprimar# la Castelul Pele[, din Sinaia,re[edin]a de var# a familiei regale.Tot acum \ncepe exerci]iile de [ofatpe un fel de izlaz, \n apropiere deBucure[ti (probabil la Scrovi[tean.n.) …uneori [i la Sinaia”. Exersa

pe automobilul Rolls-Royce ceapar]inuse regelui Ferdinand. _n1992, regele Mihai \[i amintea cum@ndrie c# “am \nceput s# conduc([ofez n.n.) \n 1927, la v@rsta de[ase ani! _nt@i \n parcul \nchis, apoila c@mp, prin localit#]i mici sau peplaj#, c@nd eram cu mama la mare.Eram a[ezat pe genunchii [oferului,pentru c# nu puteam ajunge la pe-dale, dar schimbam vitezele [i mane-vram singur volanul”. De altfel, re-gele este, [i ast#zi, recunoscut pentrupasiunile sale: automobile, jeepurimilitare [i avioane.

Revenirea pe tron a lui Carol alII-lea a \nsemnat, pentru regele Mihai,o adev#rat# dram# personal#. {iaceasta nu pentru c# a fost \ndep#rtatde pe tron, c#p#t@nd \n schimb untitlu pompos de “Mare Voievod deAlba-Iulia”, ci \n primul r@nd pentruc# avea s# fie practic desp#r]it demama lui. De[i Carol \i promisesesolemn lui Iuliu Maniu, primulministru, c# va \ntrerupe leg#tura cuamanta sa, Elena Lupescu, la scurttimp dup# ce a devenit rege, el areadus-o \n ]ar#. Din aceast# cauz#,Principesa Elena a fost nevoit# s#p#r#seasc# Rom@nia, \n anul 1932,stabilindu-se \n Italia, la Floren]a.Mihai nu avea voie s# o vad# dec@tde dou# ori pe an, c@te trei s#pt#-m@ni, c@nd mergea s# o viziteze.

Dup# terminarea [colii primare laCastelul Pele[, Mihai [i-a continuatstudiile \ntr-o clas# special organizat#pentru el, condus# de generalulTraian Grigorescu. Elevii care urmaus# fie colegii Principelui mo[tenitorau fost selecta]i dintre cei careavuseser# media 10 la admiterea \nliceu (pe atunci cursurile licealedurau 8 ani, din clasa a IV-a p@n#\n clasa a XII-a). Clasa special# afost alcatuit# din copii din toate cate-goriile sociale, de la fiul unui me-canic de locomotiv# p@n# la fiul unuimare industria[, incluz@nd [i c@te unreprezentant al principalelor mino-rit#]i din Rom@nia, adic# un secui [iun sas. Lista profesorilor includeamulte nume sonore, savan]i cu recu-noa[tere interna]ional#, cum ar fiistoricul Nicolae Iorga sau geografulSimion Mehedin]i.

Anul 1940 a consemnat abdicarealui Carol al II-lea [i \nceputul celeide-a doua domnii. Dincolo dedificult#]ile acelor zile, regele Mihaia tr#it [i un moment de bucurie prinre\ntoarcerea din exil a mamei sale,considerat# oportun# de generalul An-tonescu, \n primul r@nd, din punctulde vedere al des#v@r[irii educa]ieifiului ei.

Majestatea Sa Regele Mihai I afost avansat la gradul de generalde divizie la 14 septembrie 1940

Motto:“Am \nv#]at s# nu spun ce simt[i s# le z@mbesc celor pe care-i ur#sccel mai mult.” Mihai I

Destinul unui suveran,via]a unui OM:

Regele Mihai

7Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 11noiembrie 2011

- Amenajarea [i modernizareaBlocului operator + A.T.I. (Anes-tezie, Terapie Intensiv#) \n valoarede 114.313 lei de la MinisterulS#n#t#]ii;

- Repara]ii capitale la cl#dirileSec]iilor: Interne, Contagioase,Chirurgie + Bloc Alimentar \nvaloare de 11.476 lei de la Minis-terul S#n#t#]ii;

- Ob]inerea Certificatului deManager al Calit#]ii ISO 9001:2008, p@n# la finele anului.

Sumele ob]inute de la Prim#rieprin Consiliul Local \n 2011 aufost de 855.000 lei, din care –cheltuieli curente 330.000 lei, iardiferen]a de 555.000 lei – cheltuieli

de capital; de la Ministerul S#n#-t#]ii – 231.000 lei – cheltuieli decapital.

Aceste sume au f#cut posibilereabilit#rile, reamenaj#rile [iachizi]iile men]ionate, astfel \nc@ts-a putut reveni la competitivitate.

Un exemplu edificator l-a consti-tuit o premier# pentru Spital – ointerven]ie chirurgical#, derulat# decur@nd, despre care aflasem doar\n ora[, apoi chiar de la principalulei autor, medicul chirurg dr. CezarCiurea. D-Sa, \n pu]ine cuvinte,ne-a relatat (se observ# c# vorbe[temai mult cu [tiin]a medical#, cum@inile [i deprinderile de a opera)c# a fost vorba de o opera]iecomplex# [i de un risc deosebit

de “Tumor# coaps# dreapt#”, \ngreutate de 9,200 kg. Detaliile –strict de specialitate – intereseaz#mai pu]in pe cititori, apar]in@ndlimbajului specfic.

Din echipa D-Sale au f#cutparte dr. Anca M#c#r#u –anestezist, dr. Bertina Cedic#,asist. Lumini]a Corneanu [iDaniela Tufi[.

Faptul a demonstrat, dac# maiera nevoie, c# Spitalul MunicipalB#ile[ti nu numai c# poate s#-[itrateze pacien]ii, dar [i reu[e[tes# o fac#, iar \nchiderea, comasa-rea sau reprofilarea sa ar fi consti-tuit o eroare impardonabil# [i ogrea lovitur# pentru comunitate.

Valentin TURCU

Continuare din pag. 1

Spitalul din B#ile[ti –veritabil# revela]ie sau

saltul de la suprimare la \mplinire

1.1. R@ndurile de mai jos mi-au fostsugerate nu numai de hazlia formul#de adresare utilizat# de Conu’ Iancusau de frecven]a acestei conexiunilexicale pe grilele concursurilor deadmitere, ci, mai ales, de poticnelile,de ezit#rile multora \n a folosi formelecorecte.

_n definitiv, numele generic allocuitorilor unei ]#ri, provincii saulocalit#]i (nu loca]ii!) se formeaz# prinderivare, a[adar prin ad#ugarea unuisufix la cuv@ntul de baz#.

1.2. Este \ndeob[te cunoscut c#,pentru ]ara noastr# cel pu]in, sufixulcel mai des folosit este –ean, ian, -an(deci cu alternan]ele fonetice cores-punz#toare). Zicem – [i nu gre[im –bucure[tean, craiovean, hunedoreansau ... coveian, sili[tean etc. Folosimderivatele de mai sus, dar [i b#c#uan,z#l#uan, buzoian, sin#ian. Se poatespune c#, \n acest domeniu, lexiculrom@nesc nu prezint# dificult#]i. {i,totu[i, ele apar \n cazul unor toponimelungi: Alexandria (rom@neasc#),Caransebe[ sau Cernavod#. {i acumproblema este rezolvabil#: alexan-drinean (a nu se confunda cu termenulpoetic alexandrin = vers de dou#spre-zece silabe [i care are ca omonim,cum vom vedea, numele locuitoruluiora[ului egiptean Alexandria); apoi, ca-ransebe[an [i cernavodean dovedescc# este lesnicioas# aflarea ora[ului deunde provin oamanii respectivi.

Mai dificil# este derivarea, de fapt,folosirea ei corect#, \n cazul toponi-meleor compuse din mai multe cu-vinte: Alba Iulia, |ntorsura Buz#ului[.a. Acum trebuie s# recurgem la dic]io-nare sau la experien]a proprie. Afl#m,astfel, c# locuitorul celui dint@i se nu-me[te albaiulian (\ntr-un cuv@nt), apoi\ntorsurean, ciucan (Miercurea Ciuc),gheorghian (Sf@ntu Gheorghe), negru-vodean (Negru Vod#), satulungean(Satu Lung), s#tm#rean (Satu Mare),s@nnicolean (S@nnicolau Mare) etc.

Probleme ridic#, apoi, unele loca-lit#]i \n care, fiind substantive com-

puse, unul dintre componente apare \nmai multe denumiri de ora[e: Baia deAram# [i Baia Mare, T@rgu Jiu [iT@rgu Mure[ [.a.m.d. pentru a nu ficonfunda]i, locuitorii acestor a[ez#ricap#t# nume distinctive. Astfel, sespune b#ia[ (Baia de Aram#) [i b#i-m#rean (Baia Mare, c@mpulungean(C@mpulung Moldovenesc) [i musce-lean (C@mpulung Muscel), nem]eansau pietrean (Piatra Neam) [i t@rgu-nem]ean (T@rgu Neam]); r@mnicean(R@mnicu S#rat) [i v@lcean (R@mnicuV@lcea), t@rgujian (T@rgu Jiu) [it@rgumure[ean (T@rgu Mure[), seve-rinean (Turnu Severin) [i turnean(Turnu M#gurele).

1.3. _n fine, avem de a face [i cuunele construc]ii tipice, care, desigur,nu se supun constr@ngerilor unor reguli._n ceea ce le prive[te, facem precizareac# nu toate sunt atestate \n dic]ionare,sursele utilizate fiind neconven]ionale,cel mai adesea informa]ii de la persoanedin zona respectiv#. Astfel, dic]ionarelemen]ioneaz# termeni precum giur-giuvean (Giurgiu), h@rl#uan (H@rl#u),hurezean (Horezu), apoi l@ncr#njan(Lancr#n, satul natal al lui LucianBlaga), mangaliot (Mangalia), ro-ma[can (Roman), sin#ian (Sinaia,unde apare [i cuv@ntul sinaiot, f#r#explica]ii suplimentare), tomitan(Tomis, Constan]a), vamaiot (VamaVeche, deci tot pe litoral).

Neatestat este termenul g#t#iant,care se pare c#-l desemneaz# pe locui-torul or#[elului b#n#]ean G#taia. Sezice c# de acolo provine starul TVVirgil Ian]u, al c#rui nume real ar fi...G#t#ian]u!

2. Situa]ia \ncepe s# se compliceatunci c@nd vine vorba despre locui-torii unor ora[e din alte ]#ri. Acum,regulile \ncep s# se diversifice, s#devin# mai elastice, mai permisive.

2.1. Se men]ine, astfel, prefixul –ean, -ian, -an: belgr#dean, bostonian,budapestan, chi[in#uan, constanti-nopolitan, cracovian, gabrovean de[icu sonoritate rom@neasc#, desemneaz#un locuitor din a[ezarea bulg#reasc#Gabrovo – [i apoi, maestrichtian(Maestricht, Olanda), nazarinean(Nazaret, Israel), nicosian (Nicosia,Cipru), palermitan (Palermo, Italia),parmegian (Parma, Italia), port-landian (Portland, SUA), roman

(capitala Italiei, Roma), sanfranciscan(San Francisco, SUA), touloussan(Toulouse, Fran]a).

Am ad#uga un termen neatestat,mancunian; se pare, pentru locuitoruldin ora[ul englez Manchester. Deasemenea, introducem cuv@ntul napo-letan, men]ionat \n vechiul Dic]ionarortografic pentru Neapole sau Napoli,Italia. Termenul folosea sunetul epentru a se evita confuzia cu napolitan,produs de patiserie. Actualul Dic]ionarnu mai face aceast# distinc]ie, opt@ndpentru forma napolitan.

2.2. La ora[ele str#ine, apare frecventsufixul -ez: ascolez (Ascoli, Italia),berlinez (Berlin), bordelez (Bordeaux,Fran]a), bruxellez (de la capitala Bel-giei), genevez (Geneva, Elve]ia), ge-novez (Genova, Italia), istanbulez (nea-testat, Istanbul, Turcia), londonez(Londra), marsiliez (portul medi-teraneean francez), praghez (Praga,Cehia) sau toulonez (Toulon, Fran]a).

2.3. _n fine, identific#m o serie desufixe mai rar \nt@lnite:

- er: newfoundlander (locuitor alinsulei [i portului canadian NewFoundlander)

- in: florentin (Floren]a), perugin(Perugia), piacentin (Piacenza) sautalentin (Lecce), toate patru din Italia;alexandrin (locuitor din Alexandria,Egipt), alicantin (Alicante) [i salman-tin (Salamanca, ultimele dou# dinSpania).

- it: moscovit (Moscova, Rusia)- len: madrilen (Madrid, Spania).- ot: cairot (Cairo, Egipt), sofiot (So-

fia, Bulgaria), tokiot (Tokio, Japonia).3. O serie de probleme ridic# [i o

alt# unitate locativ# [i anume regiu-nile (zone, provincii, ]inuturi).

3.1. La noi, predomin#, ca [i \n cazullocalit#]ilor, sufixul -an,-ean: bihorean,dobrogean, moldovean, o[an, oltean,transilv#nean (sau chiar transilvan),timi[an (pentru jude]ul Timi[, deosebitde timi[orean, pentru re[edin]a dejude]).

3.2. _n restul lumii, pe l@ng# acela[isufix -an, -ian (campanian – regiuneaitalian# Campania; galician – Galicia,Spania; gali]ian – Gali]ia, Ucraina saumediteraneean), \nt@lnim, mai rar, alteelemente finale. Astfel, -ez: calabrez(Calabria, Italia), -in: andin (din zonamun]ilor sud-americani Anzi) [i capi-

tolin (vestita colin# Capitoliu din Ro-ma); -ac; prusac (de la Prusia, ]inutuldin nord-estul Germaniei), care circul#al#turi de prusian sau -ot: rumeliot(Rumelia, partea european# a Turciei).De asemenea, exist# aici procedeulderiv#rii regresive, \n andaluz (de laprovincia spaniol# Andaluzia).

3.3. Ca o curiozitate, \n presa inter-na]ional# circul#, \n ultimele decenii,doi termeni... antagonici: kosovar(albanez) [i kosovit (s@rb) din Kosovo,regiunea din fosta Iugoslavie, recunos-cut# deja, de multe ]#ri, ca stat inde-pendent (dar nu [i de c#tre ]ara noastr#).

4. _n sf@r[it, pentru locuitorii ]#rilorlumii, situa]ia se prezint# aproximativla fel ca [i pentru ora[e, \n sensul c#numele acestora se formeaz# cu ajutorulsufixelor standard [i c#, al#turi deacestea, mai exist# [i cazuri particulare.

4.1. Nu vom insista asupra stateloreuropene, c#ci aici lucrurile se cunoscde c#tre majoritatea vorbitorilor limbiinoastre. Spunem f#r# ezitare austriac,bulgar, ceh, croat, grec, rom@n, rus,slovac, sloven, spaniol. Cel mult du-bletele belarus-bielorus, german-neam] (\n care primul este folosit maimult ca adjectiv sau la plural) [i ungur-maghiar (ultimul mai mult ca adjectiv)pot provoca ezit#ri de moment.

4.2. _n schimb, ]#rile de pe celelaltecontinente furnizeaz# anumite difi-cult#]i, numele locuitorilor lor fiind maipu]in cunoscute. Afl#m [i aici acela[iprocedeu de derivare.

4.2.1. Mai \nt@i, -ian, -an: azerbai-djan (al#turi de azer), bolivian, co-reean, jamaican etc. Curiozit#]i ofer#termenii: capverdian (Insulele CapuluiVerde), ciadian (Ciad), ivorian (Coastade Filde[), qatarian (Qatar), peruan(Peru, nu peruvian), solomonian(Insulele Solomon) [i tobagoan (sautrinidanian, Trinidad-Tobago). De ase-menea, sunt interesante dou# cuvinte,foarte apropiate ca sonoritate: mau-ritan-mauritanez (Mauritania) [i mau-ritinian (din Mauritius).

4.2.2. {i derivatele cu cel#lalt sufixstandar, -ez, prezint# cam acelea[irealit#]i: burundez (Burundi), gabo-nez (Gabon), guatemalez (Guatemala),omanez (Oman), sanmarinez (minus-cula republic#-enclav# San Marino dinItalia) sau zairez (Zair, Congo Belgiandin Africa). Aici, confuzia se poate

produce \ntre martinichez (Martinica)[i adjectivul provenit de la aceast# ]ar#,martinican.

4.2.3. Cele mai dificile probleme leridic# numele locuitorilor unor ]#ri\ndep#rtate, exotice, cu nume neobi[-nuite. Din motive care \mi scap#, \ngrilele pentru concursul de admitere,sunt incluse uneori [i \ntreb#ri legatede acestea. Bun#oar#: \n ce ]ar# tr#ie[teun malga[? M# \ndoiesc \n leg#tur#cu utilitatea acestor cuno[tin]e (pro-babil, pentru a-i tria pe foarte numero[iicandida]i la asemenea facult#]i) dar, \ndefinitiv, nu este treaba mea s# contestjuste]ea acestor op]iuni. A[a c#, amin-tim mai \nt@i termeni precum: siriot(Siria) [i israelit (locuitor al Israelului,diferit de evreu, care se refer# [i la ceidin diaspor#). Urmeaz# alte alte dou#cuvinte f#r# sufix, kazah (Kazahstan)[i k@rg#z (K@rg@stan), dou# fosterepublici sovietice din Asia Central#.Apoi, monegasc (principatul Monaco,de pe Coasta de Azur) [i, s# nuomitem, liechtensteinian (locuitor alunui alt stat minuscul din apusulcontinentului nostru, Liechtenstein).

{i iat#, \n sf@r[it, acei termeni exoticide care aminteam, proveni]i de lanumele unor state situate \n imensitateaoceanelor lumii sau, \n cel mai buncaz, \n continente \ndep#rtate de noi:burkinez (Burkina Fasso, Africa),fuegian (}ara de Foc, sudul extrem alAmericii Latine), hawaiian (statulamerican din pacific, Hawaii), kiri-batian (insulele Kiribati), kitsian (in-sulele Saint Kits [i Nevin, din Pacific),lesothian (statul african Lesotho),malaysian (Malaysia, Asia), malga[(Madagascar, Africa), marshllez(Insulele Marshall), palauan (Palau),saint-lucian (Saint Lucia), ultimele trei\n Pacific, seychellez (InsuleleSeychelles) [i sierraleonez (SierraLeone), ultimele \n Africa.

{i vom \ncheia lunga [i plictisitoarea\n[iruire cu men]ionarea numelorlocuitorilor a patru ]#ri care con]inacela[i cuv@nt dar care, totu[i, suntat@t de diferite: guineean (Guineea),guineobissauan (Guinea-Bissau),guineaecuatorian (Guineea Ecua-torial#) [i, \n fine, papua-neoguineean(Papua-Noua Guinee), ]#ri aflate \nAfrica sau, probabil, \n insuleleoceanelor Atlantic sau Pacific.

Cu scuzele de rigoare pentrur#bdarea pe care a]i manifestat-o [ipentru eventualele erori de geografie,\nchei cu speran]a c# m#car elevii dinultimele clase liceale vor apreciademersul meu.

Prof. Marian PIRNEA

[i \nvestit cu demnitatea demare[al al Rom@niei, la 10 mai

1941. Ob]ine Brevetul de pilot deavioane \n septembrie 1943.

Preluarea puterii politice de c#trecomuni[ti a atras dup# sine [i abdi-carea silit# a regelui Mihai I. Plecat\n exil, \mpreun# cu mama sa \ndecembrie 1947, via]a avea s#-i pre-g#teasc# o surpriz# pl#cut#. _n iunie1948, se va c#s#tori cu Ana deBourbon-Parma. P@n# la sf@r[itulanului cei doi locuiesc la Vila Spartal@ng# Floren]a, iar din 1949 laLausanne. Ulterior, familia s-a stabilit\n Marea Britanie, timp de [ase ani.Aici au \nfiin]at o ferm# de pui [i auconstruit un atelier de t@mpl#rie. S-au \ntors \n Elve]ia \n 1956, laVersoix, unde au locuit 45 de ani. Alucrat pentru \nceput ca pilot de cursecomerciale.

_n 1959, a \nfiin]at o companiede electronic# [i de mecanisme auto-mate numit# Metravel. Compania afunc]ionat bine p@n# \n 1964, pro-duc@nd elemente pentru calea ferat#[i sisteme de alarm# [i v@nz@nd

avioane de ocazie. Dar, dup# cinciani, presiunea concuren]ei deveniseprea mare, a[a c# regele [i cei doiasocia]i au decis s# v@nd# compania.Regele a urmat, de asemenea, cursuride broker la Bursa din Wall Street.

_mpreun# cu so]ia sa are cincifiice: Margareta, Elena, Irina, Sofia[i Maria.

_n prezent, locuie[te la Aubonne,\n Elve]ia, dar [i \n Rom@nia, fie lacastelul s#u de la S#v@r[in (jud.Arad), fie la castelul Pele[ (Sinaia)sau palatul Elisabeta din Bucure[ti.

{tia]i c#?‚ Regele Mihai este \nrudit cu

regina Elisabeta a II-a a MariiBritanii (veri de gradul al treilea);

‚ La 10 mai 2011 a rupt leg#-turile dinastice cu casa princiar#Hohenzollern;

‚ Se afl# \n proces cu prin]ulPaul, fiul lui Carol Mircea, fratelenelegitim al lui Carol al II-lea(paternitatea a fost recunoscut# doar\n str#in#tate, nu [i \n Rom@nia)

Prof. Claudia SURCEL

”Stima]i R@mniceni S#ra]i” sauleg#tura dintre locuri [i locuitori

Cyan Magenta YellowBlack

8 Gazeta B~ILE{TIdedededededededede

D.T.P., Prepress [i Tipar:S.C. ALMA CONS - Craiova

Tel./ Fax: (0251) 587.300 ‚ 586.301 ‚ 589.472

REDAC}IA:Redactor [ef - Valentin TURCUSecretar de Redac]ie - Gheorghe GHEORGHI[ANRedactor: Marcel BOTA [i Iulian POPAFoto [i tehnoredactare: Dan FIR}ULESCU

Nr. 11noiembrie 2011

Continuare \n pag. 7

A c#zut cortina peste primaparte a campionatului categorieiElit#, \n care echipa noastr# evo-lueaz# \n Seria I.

Cu toate c# am fost ironiza]i deunii (care nu [tim c#t de bine sepricep la fotbal) c# scriem despreo echip# a umilin]ei, f#c@nd aluziela faptul c# evolueaz# \n Liga aVI-a, juc@nd, printre altele, cuforma]iile din Rast, Vela, Dobri-dor, Basarabi, Piscu Vechi, Sili[teaCrucii etc, vom continua s# fimal#turi de aceasta, care, tot de ceicu aere de mari cunosc#tori, a fostnumit# “adun#tur# de pierde-var#.”Ei bine, pentru a le demonstra c#,pe l@ng# faptul c# se dovedescc#rcota[i, sunt [i \ntr-o mare eroa-re, le vom spune c# \n compo-nen]a echipei sunt elevi de liceu[i absolven]i ai acestuia, precum[i oameni cu studii superioare:C#t#lin Pascu, inginer; C#t#linMarghidan, absolvent al Facul-t#]ii de Educa]ie Fizic#; CasianMogoi, absolvent al Facult#]ii deDrept (ambii angaja]i la Sec]iade Pompieri); medicul VladM@nz@n#, profesorii Viorel Flue-ran [i Marius Dr#gancea, iar Ma-rinescu este student, ca [i Iure[(acesta nu mai particip# la jocuride mai multe etape). {i atunci,cum st#m cu “adun#tura depierde-var#”, domnilor ve[niccontestatari?

La sf@r[itul turului, echipa b#i-le[tean# se afl# pe locul I cu 10jocuri c@[tigate, unul pierdut (celde la Rast, din prima etap#, \ncare scorul real a fost 6-2 \n fa-voarea gazdelor, ci nu 6-0, cumeronat ne-a informat cineva dinanturajul echipei) [i unul nul,av@nd 45 de goluri marcate (efec-tiv \n jocuri 42, pentru c# ultimuljoc s-a c@[tigat cu 3-0 prin nepre-zentarea echipei ”Voin]a” Rado-van), 15 primite [i a realizat 31de puncte.

Din lotul cu care s-a pornit ladrum, au disp#rut Udri[te, Iure[[i Stuparu [i a revenit juniorulCiochia Georgian, n#scut \n 1992.

De-a lungul primei p#r]i a cam-pionatului au fost folosi]i aproapeto]i juc#torii din lot, o echip# debaz# av@nd, \n linii mari, confi-gura]ia: Popa M. ({tirbu) – Becea(Marinescu), Balica, Becheru,Bobolocu (D#buleanu) – Marghi-dan, V#lcan (Pascu), Ciochia R.(Cimpoieru), M@nz@n#, Mogoi,Flueran (Chiri]#).

Din cele 6 jocuri din deplasares-au c@[tigat 5 (15 puncte) iardin disputele de pe teren propriutot 5, un joc \ncheindu-se la ega-litate (16 puncte). _n cele 4 etapedisputate dup# apari]ia articoluluinostru din num#rul anterior, for-ma]ia b#ile[tean# s-a impus \n de-plasare cu 2-1, la Piscu Vechi [i

cu 1-0 la V@rtop, iar \n jocurilede acas# a \nvins cu 4-0 ”Unirea”Vela [i a c@[tigat, cum spuneammai sus, cu 3-0 prin neprezentareaechipei din Radovan. Referitor lajocul de la V@rtop, dup# ce c@[-tigase cu 3-0, deoarece gazdelen-au asigurat asisten]a medical#[i nu aveau terenul preg#tit regula-mentar, la interven]ia pre[edinteluiAJF Dolj, dl Nicu Neagoe, partidas-a jucat s@mb#t# 12.11, la Carau-la?!, duminic# 13.11 urm@nd s#se joace meciul cu ”Voin]a” Ra-dovan!!. M#rturisim c# ne-a fostaproape imposibil s# \n]elegemaceast# hot#r@re, luat# de un pro-fesionist cu mare experien]# [i cumari merite \n dezvoltarea fot-balului doljean [i a c#rui activitate,ca [i pe cea a vicepre[edintelui,dl Sorin P#tra[cu, am elogiat-omeritat de multe ori. Este dreptc# \n luarea hot#r@rii conduc#torulfotbalului doljean a consultat con-ducerea clubului.

Din cele 36 de puncte posibile, echi-pa noastr# a realizat 31 (86,11%), 16pe teren propriu (88,88%) [i 15 \ndeplasare (83,33%), av@nd un plus13 la ”adev#r”. Lu@nd \n calculcele 42 de goluri efectiv \nscrise,se constat# c# s-au marcat 3,82goluri/joc (ne-am raportat numaila 11 etape, except#nd-o pe ceac@[tigat# la ”masa verde”), dintreacestea 21 pe teren propriu (4,2/

joc) [i 21 pe terenurile parte-nerilor de \ntrecere (3,5 goluri/joc). Referindu-ne la golurile pri-mite, \n total 15 (1,36/joc), 5 aufost ”\ncasate” pe propriul fief(un gol/joc) [i 10 \n deplasare(1,66/joc), realiz@ndu-se un\mbucur#tor +27 la golaveraj.

_n clasamentul goalgeterilortconduce Marghidan, autor a 9goluri, urmat de Bobolocu [iFlueran, c@te 6, Mogoi, 5.celelalte reu[ite \i au ca autoripe: Cimpoieru – 4; D#buleanu[i Chiri]#, c@te 3; Pascu, 2, c@teun gol marc@nd Balica, M@nz@n#,Popa C [i Iure[.

_mbucur#tor este c# juc#toriiexperimenta]i – Becea, Pascu,Marghidan, Mogoi – sunt unexemplu de d#ruire pentru maitinerii lor coechipieri, au atras pel#ng# ei o pleiad# de tinerifotbali[ti (chiar dac# am mai scrisdespre acest aspect, o facem defiecare dat# cu mare pl#cerepentru noble]ea mentalit#]ii [iatitudinii acestor \mp#timi]i aijocului cu balonul rotund) [iimpulsiona]i de profesionalismul[i maturitatea \n g@ndire aentuziastului director al clubului,prof. Florin Duinea, n-au l#satfotbalul b#ile[tean s# moar#, aupus [i pun um#rul pentru casportul rege s# renasc# \n B#ile[ti,s# ajung# acolo unde \i este locul[i s# joace un rol important \nfotbalul doljean [i nu numai. Iarpentru aceasta, juc#torii, antrenorii[i directorul clubului merit# toat#stima noastr#, ei tr#ind intens fru-mosul sentiment al datoriei \m-plinite. {i dup# cum [tiu cei carene cunosc bine, nu suntem preaindulgen]i \n aprecieri, dar neentuziasm#m c@nd constat#m c#inten]iile sunt mai mult dec@tgeneroase.

Este cunoscut c#, av@nd privi-legiul de a beneficia de profesio-nalismul a doi antrenori, pasio-na]i [i entuzia[ti – prof. DoruDr#gule] [i Mihai B#descu –B#ile[tiul s-a m@ndrit cu rezulta-tele ob]inute la lupte, fie c# a fostvorba de greco-romane sau libe-re, punctul; culminant ating@ndu-se \nainte de 1989, c@nd s-a reu-[it str#lucita performan]# de aavea echip# \n Divizia A [i dea da campioni na]ionali, prezen-ta]i \n num#rul din august al Ga-zetei actualul antrenor Mihai B#-descu. Este drept c#, de[i n-aufost at@t de str#lucitoare, rezultatemai mult dec@t meritorii, dac# se]ine seama de condi]iile precare

(ca s# ne exprim#m [i elegant [ieufemistic) \n care se preg#tesc,deocamdat#, sportivii, s-au ob]inut[i dup# Revolu]ie.

La lupte libere, c#ci despre elevom vorbi, pe l@ng# cele men-]ionate de antrenorul B#descu \narticolul la care am f#cut referire,ultimele reu[ite s-au \nregistrat laTurneul interjude]ean “MemorialulIlei Marinescu”, desf#[urat laCraiova pe data de 27.02.2011,c@nd s-au ob]inut 3 locuri I, dou#locuri al II-lea [i un loc al III-lea,la fete, acelea[i performan]eap#r#nd [i \n dreptul b#ie]ilor.

{i a[a cum \i st# omului bine,antrenorul [i lupt#torii s#i nu s-au mul]umit cu aceste rezultate,s-au preg#tit cu con[tiinciozitate,fructul preg#tirii fiind cules lacompeti]iile desf#[urate \n lunaoctombrie.

Particip@nd la Cupa “Drobeta”,disputat# la Severin pe data08.10.2011, competi]ie de luptelibere masculin [i feminin peechipe, unde a dat piept cu echi-pele cluburilor: CSM Re[i]a, CSST@rgu-Jiu, Minerul Motru, CSS Pe-trache Tri[cu Craiova, CSM Craio-va, CSS Drobeta Turnu-Severin [iCSS C@lnic-Gorj, echipa CSMProgresul B#ile[ti a avut o evolu]iesuperioar# tuturor partenerilor de\ntrecere [i a ocupat locul I, “coco-]#ndu-se”, cum se spune \n fotoliulde onoare.

_ntre 21 [i 23 octombrie, la T@r-govi[te, s-a desf#[urat finala na-]ional# la lupte libere masculin [ifeminin – copii – edi]ia 2011, indi-vidual. {i la aceast# competi]ie lacare, a[a cum ne-a informat an-trenorul Mihai B#descu, au parti-cipat peste 200 de sportivi din\ntreaga ]ar#, sportivii no[tri s-aumobilizat exemplar, [i-au valori-ficat cuno[tin]ele tehnico-tactice,s-au dovedit hot#r@]i [i \ndr#zne]i,reu[ind s# ob]in# dou# locuri alIII-lea pe ]ar#, la categoria lor,prin V#rban Daniela [i {i[u Iulian,care au intrat \n posesia medaliilorde bronz, [i, deloc de neglijat, altelocuri al V-lea – Oprea Laurian [iBerbecaru George. Este o marebucurie pentru to]i, o onoare pentrumunicipiul nostru [i un succes der#sunet pentru cei patru sportivi.Sincere felicit#ri acestor minuna]isportivi, c#rora le \ntrez#rim unviitor str#lucit, [i mereu t#n#ruluiantrenor Mihai B#descu, [lefuitorde talente \ntr-un sport greu carepresupune anumite renun]#ri [isacrificii.

Gh. GHEORGHI{AN

P#[im din nou pe-al ei covorDe frunze ar#mii-ro[cate,

De ghinde [i castane coapte,Sim]im din nou al ei miros

De struguri [i de must dulceag,De ionatan dulce-mustos

De miez tomnatic de dovleac.Primim din nou al ei bel[ug

De proaspete legume,Prinos din roditorul nuc,

De dulce-amarul de alune,Din nou ne-mbie-al ei parfum

De crizanteme satirate,De v#nt [i de ploi pe drum{i de gutui mari, aromate.

Ne p#r#sesc din nou cocorii,Pe cerul vesel apar norii.O zi e soare pe p#m#nt,

Iar \n alt# zi plutimPe aripi iu]i [i reci de v#nt.Prin frunze ascult#m din nou

Al v#ntului de dor ecou{i glasul ploii-n dar aduse

{optind \n tain# g#nduri nep#trunse.P#m#ntul cel de frunze nins

De toamn# iar#[i cuprins{i plou# cu bel[ug pe s#r#cie_n dulcea noastr# Rom#nie.

P#m#ntul nostru cel de man#Din nou e pe meleag de toamn#.

M.S. TONI}~

Din sportul b#ile[tean

Meleag detoamn#