Cyan Magenta YellowBlack

A fost emo]ionant,a fost \n#l]#tor

NrNrNrNrNr. 4. 4. 4. 4. 4aprilie 2011

Seria a X-a

Publica]ie lunar# de informare a cet#]enilor ora[ului B#ile[ti „ 8 pagini„

Trebuie intervenitprompt [i energic.Altfel...

Sport

Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8

Se vorbe[teaceea[i limb#

Pag. 4-5Pag. 4-5Pag. 4-5Pag. 4-5Pag. 4-5Pag. 4-5Pag. 4-5Pag. 4-5Pag. 4-5

Oriunde s-ar afla, orice b#i-le[tean [tie c# pe 7 aprilieAmza Pellea ar fi \mplinit 80de ani. A fost omul care a f#cutdin numele ora[ului nostru,renume. {i Prim#ria B#ile[tiuluia considerat c# este potrivit s#organizeze o s#pt#m@n# demanifest#ri dedicate mareluiactor. Punctul culminant a fostreprezentat de evenimentele dela Bucure[ti dedicate lui NeaM#rin.

De diminea]#, la CimitirulBellu, a avut loc o slujb# depomenire oficiat# de preotulC#t#lin Neac[u, \n prezen]afiicei, Oana Pellea, a celor dou#surori ale marelui actor [i,desigur, a numero[i b#ile[teni,\n frunte cu domnul primar,Costel Pistri]u. Pomenirea s-af#cut “ca la B#ile[ti”, cum i-arfi pl#cut lui Nea M#rin, cupraz, p@ine \n ]est, colaci, coliv#[i nelipsitul zaib#r.

Tot \mpreun#, am mers \nPia]a Timpului, acolo undeoficialit#]ile au dezvelit Steaualui Amza Pellea, un omagiumeritat [i apreciat. Domnulprimar, al#turi de doi elevi aiLiceului “Mihai Viteazul”,

Andreea Mateescu[i R#zvan Cornea-nu, a oferit doam-nei Oana Pellea, unportret al actorului\n rolul lui MihaiViteazul. O tradi-]ional# paporni]#olteneasc# i-a fostd#ruit# Pre[edin-telui Consiliului deAdministra]ie alCentrului Comer-cial Cocor, care, lar@ndul s#u, i-a ofe-rit Oanei o replic#\nr#mat# a stelei depe Walk of Fame-ul bucure[tean.

_naintea lui Amza Pellea, aumai primit aceast# distinc]ieFlorin Piersic, \n ianuarie, VictorRebengiuc, \n februarie, [i RaduBeligan, \n martie.

La finalul evenimentului,dup# interviuri [i emo]ii \mp#r-t#[ite [i cu b#ile[teni deveni]ibucure[teni, Oana Pellea le-a\mp#r]it celor prezen]i cozonac[i zaib#r. To]i am fost invita]i la

un cocktail \n amintirea luiAmza, la Centrul ComercialCocor.

Tot atunci, Oana ne-a m#r-turisit c#, la B#ile[ti, [i-a umplutinima de lini[te [i recuno[tin]#,c# a fost impresionat# de im-plicarea b#ile[tenilor, autorit#]i[i oameni de r@nd, \n egal#m#sur#.

Amza Pellea a fost unuldintre cei mai importan]i actorirom@ni de teatru [i film. A ab-solvit cursurile Colegiului Na-]ional Carol I din Craiova. Caactor, a jucat pe scenele Tea-trului Na]ional din Craiova,Teatrului Mic, Teatrului Notta-ra, Teatrului de Comedie [iTeatrului Na]ional din Bucu-re[ti, unde s-a impus ca unuldintre cei mai talenta]i actorirom@ni.

Totodat#, el a fost profesorla Institutul de Art# Teatral# [iCinematografic#.

Printre personajele create deel se num#r# Brettschneider

Steaua lui Nea M#rin(“Svejk \n al doilear#zboi mondial”, deBertoldt Brecht,1962), Subcomisarul(“Capul de r#]oi” deG. Ciprian, 1966),Platonov (“Un Ham-let de provincie” deA.P. Cehov, 1967),Hickok (“BuffaloBill [i indienii” deA. Kopit, 1973),Vlad }epe[ (“A treia]eap#” de MarinSorescu, 1979) etc.Personajele interpre-tate de Amza Pelleasunt de factur# va-riat#, de la cele isto-

rice – Vl#dica Hariton din“Tudor din Vladimiri” deMihnea Gheorghiu, VoievodulBasarab din “Croitorii cei maridin Valahia”, rolurile dinfilmele “Tudor” (1963), “R#s-coala” (1966), “Haiducii”(1966), “Dacii” (1967), “Co-lumna” (1968), “Mihai Vitea-zul” (1971), “Nemuritorii”(1974) – la cele contemporane

– Manole din “Somnoroasaaventur#” de T. Mazilu – [icele din repertoriul clasicuniversal – Hora]iu din“Hamlet”, Platonov din “UnHamlet de provincie” deCehov.

Poate unele dintre cele maicelebre roluri ale sale suntMihai Viteazul, dar [i NeaM#rin, binecunoscutul personajde factur# popular#, care i-apus \n valoare at@t de binedisponibilit#]ile pentru comedie,din “Nea M#rin, miliardar”(1979), de Sergiu Nicolaescu.De-a lungul carierei sale ac@[tigat numeroase premii,precum cel pentru interpretaremasculin# primit \n 1977 laFestivalul Interna]ional de Filmde la Moscova, pentru rolul dinfilmul “Os@nda”.

Amza Pellea a murit pe 12decembrie 1983, la Bucure[ti,la v@rsta de 52 de ani, specu-la]iile asupra mor]ii sale fiindmultiple, \ns# nedemonstrate.Actorul a fost \nmorm@ntat lacimitirul Bellu din Capital#.

Prof. Ani[oara PU}ANProf. Andreia Helga STROE

Pag. 3Pag. 3Pag. 3Pag. 3Pag. 3Pag. 3Pag. 3Pag. 3Pag. 3

123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890

2 Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 4

aprilie 2011

De ziua ta, m#mico!De[i razele de soare au \ntarziat s# apar#, simbolul

primaverii, m#r]i[orul, ziua fiin]ei dragi sunt evenimente cenu pot depinde de capriciile vremii. Sufletul cald [i iubireapentru fiin]a drag# pot topi munti imen[i de z#pada. Cums# nu ne bucur#m c@nd m@inile micu]ilor no[tri au zugr#vitprin intermediul creioanelor colorate zambetul [i chipulmamei? Ei i-au dat imaginea unui mar]i[or, a razei desoare, a unui anotimp, o multitudine de flori, fluturi, firede iarba cuprinse intr-o inim# mare.

Concursul de desene cu tema: 8 Martie – prin ochi decopil, ini]iat [i organizat de S.C PROFI ROM FOOD SRLB~ILE{TI, a fost un prilej de bucurie, de d#ruire sufleteasc#,de imagina]ie creatoare pentru pre[colarii Gr#dini]ei Nr. 6B#ile[ti, sub \ndrumarea educatoarelor: M#c#r#u Adriana,Ghi]ulescu Dorina [i semnatara acestor r@nduri.

35 de lucr#ri realizate de cei mici au fost premiate \ntr-un cadru festiv \n interiorul magazinului PROFI de catredomnul director Ciontu Florin [i personalul magazinului..La festivitate au participat pre[colarii, educatoarele, p#rin]iipre[colarilor. Efortul micu]ilor a fost r#spl#tit prin apreciere[i cadouri primite de la organizatori.

Educatoare Gr#dini]a Nr. 6,Loredana ROTARU

Cerurile dup# cuviin]# s# seveseleasc# [i p#m@ntul s# sebucure. [i s# pr#znuiasc# lumeacea v#zut# [i cea nev#zut#, c# a\nviat Hristos, bucuria cea ve[-nic#. Acum toate s-au umplut delumin#: [i cerul, [i p#m@ntul, [icele dedesubt. Deci, s# pr#z-nuiasc# toat# f#ptura _nvierea luiHristos, \ntru Care s-a \nt#rit...Pr#znuim omor@rea mor]ii, sf#-r@marea iadului [i \nceputul alteivie]i ve[nice – a[a spune o c@n-tare bisericeasc# din preajma mariis#rb#tori a _nvierii Domnului.

{i totu[i, adesea, aceste cu-vinte ne par str#ine, greu de \n-]eles, greu de tr#it cu adev#rat.C#ci ne \ntreb#m: oare moarteachiar nu mai exist#? Oare iadulchiar a fost sf#r@mat? Oare via]ave[nic# chiar a \nceput? Nuvedem \nc# \n jurul nostru at@tasuferin]#, at@ta moarte, at@tastric#ciune? {i atunci cum artrebui s# \n]elegem aceste cuvinte?Ca pe ni[te figuri de stil sau cape ni[te izbucniri sentimentale?

R#spunsul ni-l d# scurt [i exactSf@ntul Apostol Pavel \n Epistolasa c#tre Corinteni: Dac# Hristosn-a \nviat, zadarnic# este atuncipropov#duirea noastr#, zadarnic#este [i credin]a voastr#. _nviereaDomnului nostru Iisus Hristosraprezint# temelia credin]ei noastre\n Dumnezeu, \n destinul etern alomului. Toat# credin]a noastr#depinde de credin]a \n _nvierealui Hristos. A crede \n _nviereaSa \nseamn# a porni deja peurmele Sale, cum _nsu[i M@ntui-torul spune: Eu sunt \nvierea [ivia]a. Cel ce crede \n Mine, viuva fi, chiar de va muri.

Pentru a \n]elege importan]aacestei s#rb#tori a Sfintelor Pa[titrebuie s# ne oprim pu]in asupra\n]elesului s#u etimologic , dar [ispiritual.

Sensul etimologic al cuv@n-tului Pa[ti (pesach \n ebraic#) estetrecere. Aceasta se refer# la maimulte evenimente din via]a popo-rului iudeu \n Vechiul Testament:mai \nt@i se refer# la trecerea \nge-rului mor]ii pe la casele egiptenilor\n timpul captivit#]ii evreilor \nEgipt, \nger care ocolea caseleevreilor, ce erau preg#tite dup#

_nvierea Domnului –biruin]a asupra mor]ii

un anumit ritual r@nduit de Dum-nezeu. _n acest sens, pentru evreiPa[tile \nsemna m@ntuire, sc#paredin moarte.Tot m@ntuire printrecere, deci pascal#, a fost [iminunea travers#rii M#rii Ro[ii dec#tre evreii urm#ri]i de egipteni.Un alt moment legat de Pa[ti catrecere \l reprezint# peregrinarea \npustie a poporului ales spreP#m@ntul F#g#duin]ei. {i, \ngeneral vorbind, de fapt \ntregVechiul Testament ca trecere spreNoul Testament, \ntreaga preg#tirevechi-testamentar# pentru primirealui Mesia este o form# a Pa[telui.A[adar, Pa[ti \nseamn# trecere spre,dar \ntotdeauna de la r#u la bine,dup# cum [i \n sens cre[tin _nvierealui Hristos, Pa[tele, \nseamn#trecere de la r#u la bine, de lamoarte la via]#, de la iad la_mp#r#]ia lui Dumnezeu.

A[a cum p#m@ntul graviteaz#\n jurul soarelui [i \ntreaga via]#biologic# pe p#m@nt depinde saueste centrat# pe lumina [i c#ldurasoarelui, tot a[a [i \ntreaga noastr#

loc proclamarea suprem#, prinintermediul c@nt#rii c# Hristos a\nviat din mor]i cu moartea pemoarte c#lc@nd [i celor dinmorminte via]# d#ruindu-le. {i totacest ceremonial este \nso]it defiravele lum@n#ri aprinse la careprivim [i prin care sper#m s#alung#m negura p#catelor din jurulnostru. Ce alt# sear# este maifrumoas# \n cursul anului dec@tcea \n care proclam#m biruin]aasupra diavolului, dec@t cea \n careplini de bucurie ne \ntoarcem culum@n#ri aprinse spre caselenoastre?

_ntr-o lume \n care moarteaface ravagii, pe o planet# consi-derat# deja suprapopulat#, \ntr-osocietate plin# de tot felul de crize,probleme, dileme, maladii, con-tradic]ii, manipulare [i ignoran]#,_nvierea lui Hristos este singurarealitate ce ne face s# sper#m.Avem vreo alternativ#? Cine neva m@ntui? {tiin]a [i tehnica? Filo-zofiile materialiste sau ra]ionaliste?Magia [i ocultismul? La timpurigrele trebuie o credin]# tare, latimpuri extraordinare trebuie ocredin]# extraordinar#; or _nvierealui Hristos este tocmai acest actextraordinar. Mul]i nu cred \n_nviere pentru c# nu se \nt@mpl#\n fiecare zi. Ar fi \ns# anormal s#se \nt@mple \n fiecare zi. Ideea de\nviere este ceea ce conteaz#, ceeace ne frapeaz# [i ne treze[te larealitate. Este exact ceea ce netrebuie.

_nvierea Domnului reaprinde \nsufletele noastre un dor vechi, cemocne[te acolo aproape ne[tiut:dorul de nemurire. Acest dor [i_nvierea lui Hristos ne ajut# s#\n]elegem c# este prea frumos s#murim de tot, cum se exprim#Shakespeare. Nimic nu poatealunga bucuria din inimile noastre\n aceast# noapte, nimic nu nepoate face mai optimi[ti, maiveseli, mai \ncrez#tori, nimic nune poate face mai siguri derealitaea _nvierii Domnului dec@tsalutul pascal

HRISTOS A _NVIATADEVÃRAT A _NVIAT!

Preot Ciprin CATAN~Prof. Oana CATAN~

Prevenirea incendiilorprim#vara

Statisticile ne arat# c# odat# cu venirea prim#verii [i \ncepereaac]iunilor de cur#]enie, se \nmul]e[te num#rul incendiilor.Principalele cauze ale acestor incendii sunt:

ƒ Nesupravegherea focurilor f#cute \n aer liber pentru cur#]areade vegeta]ie uscat# a terenurilor agricole (miri[ti) sau a gr#dinilor.

ƒ Aprinderea focurilor pe timp de v@nt ori \n apropierea p#durilor,a locuin]elor sau a furajelor.

Pentru reducerea num#rului de incendii, v# reamintim c@tevam#suri de prevenire care trebuie respectate \n aceast# perioad# aanului:

ƒ Se interzice utilizarea focului deschis \n locuri cu pericol deincendiu [i pe timp de v@nt;

ƒ Arderea resturilor vegetale, a gunoaielor, a de[eurilor [i aaltor materiale combustibile se face \n locuri special amenajate oripe terenuri preg#tite, cu luarea m#surilor pentru \mpiedicareapropag#rii focului la vecin#t#]i, asigur@ndu-se supraveghereapermanent# a arderii [i stingerii jarului dup# terminarea activit#]ii;

ƒ Dup# arderea complet#, resturile vegetale vor fi stropite cuap#, pentru a \mpiedica reaprinderea focului sub ac]iunea curen]ilorde aer sau \mpr#[tierea resturilor aprinse;

ƒ Utilizarea focului deschis \n incintele unit#]ilor, \n zonele deagrement [i \n godpod#riile cet#]ene[ti se face numai \n locurispecial amenajate, \n condi]ii [i la distan]e care s# nu permit#propagarea focului la construc]ii, depozite, culturi agricole, p#duri,planta]ii sau alte vecin#t#]i;

ƒ Utilizarea focului deschis nu se admite la distan]e mai micide 40 m fa]# de locurile cu pericol de explozie: gaze [i lichidecombustibile, vapori inflamabili, explozivi, respectiv 10 m fa]# demateriale sau substan]e combustiobile: lemn, h@rtie, textile, cartonasfaltat, bitum, ulei, etc, f#r# a fi supravegheat [i asigurat prinm#suri corespunz#toare;

ƒ Nu face]i focuri deschise la o distan]# mai mic# de 100 m fa]#de fondul forestier;

ƒ Activit#]ile de utilizare a focului deschis nu vor fi efectuate petimp de v@nt [i la l#sarea \ntunericului;

ƒ Luarea m#surilor pentru prevenirea jocului copiilor cu focul,\n condi]ii [i \n locuri \n care se pot produce incendii constituie oobliga]ie a persoanelor care r#spund de cre[terea, educarea [i\ngrijirea copiilor.

_n speran]a c# aceste c@teva m#suri de prevenire nu sunt greude respectat [i pot fi puse \n practic# de orice cet#]ean, f#c@ndu-m# mesagerul colectivului de cadre [i al comenzii Sec]iei dePompieri B#ile[ti, v# doresc o prim#var# pl#cut#, \mbel[ugat#, ovia]# plin# de bucurii [i realiz#ri, un Pa[te fericit [i s# nu ave]iparte de evenimente nedorite!

Plt. adj. Daniel GHEORGHI{AN

via]# spiritual# graviteaz# \n jurul_nvierii Domnului.

Ceremonia din noaptea _nvieriireflect# simbolic diferitele etape alevie]ii noastre, inclusiv trecerea spre,de la o stare la alta, de la r#u labine, de la \ntuneric la lumin#, dela moarte la via]#, trecerea de latriste]e la bucurie, de la dezn#dejdela n#dejdea m@ntuitoare. De exem-plu, aceast# trecere calitativ# de laun nivel de via]# la altul esteevident# \n ceremonialul religiosce are loc la miezul nop]ii \n noap-tea _nvierii.

Slujba _nvierii \ncepe afar#, lamiezul nop]ii, adic# \n momentulc@nd \ntunericul este cel mai pro-fund, frica-cea mai mare, p#catul-cel mai ad@nc. Acest lucru arat#,simbolic, dar evident c# Hristos avenit \n \ns#[i inima \ntunericului,a r#ului, a p#catului ca s#-l distrug#.Distrug@ndu-l, nu periferic, nupar]ial, ci central, \n mijlocul t#rieisale, Iisus distruge deci p#catul [imoartea definitiv, \n totalitate,l#s@nd calea spre cer liber#, pentrucel care dore[te s#-I urmeze \n_mp#r#]ia Tat#lui.

A[adar, \n mijlocul nop]ii are

_nvierea Domnului –biruin]a asupra mor]ii_nvierea Domnului –

biruin]a asupra mor]ii

1234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345612345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234561234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345612345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234561234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345612345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234561234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345612345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234561234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345612345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234561234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345612345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234561234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345612345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234561234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345612345678901234567890123456789012123456789012345678901234567890121234567890123456789012345678901212345678901234567890123456789012123456

3Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 4aprilie 2011

Dup# se cunoa[cute, anul 2011este un an cu semnifica]ii profunde\n via]a municipiului nostru, at@tpe plan social-istoric, c@t [i pe celal spiritualit#]ii sale. Dac# ar fi s#amintim doar c# se \mplinesc 475de ani de la prima atestare docu-mentar#, 90 de ani de la declarareaca ora[ a localit#]ii, 10 ani de latrecerea \n r@ndul municipiurilor[i 85 de ani de la punerea bazeloractualei Biblioteci Municipale“Petre Anghel”, ar fi suficient s#avem motive de satisfac]ie [i dem@ndrie c# tr#im \ntr-o urbe care\n decursul vremurilor a avutmulte de spus, ceea ce este flatantpentru orice fiin]# \n pieptul c#reiabate o inim# de b#ile[tean.

De-a lungul timpului, B#ile[-tiul a dat oameni de mare valoare\n diferite domenii, oameni cares-au m@ndrit cu originea lor [i, \nsemn de pre]uire [i recuno[tiin]#,au depus eforturi pentru “\n#l]area”sa [i, spre lauda [i meritul lor, n-au uitat de unde au plecat consi-der@nd, a[a cum se [tie c# spunearegretatul om de cultur# PatrelBerceanu, plecat dureros [i preadevreme dintre noi, c# B#ile[tiuleste “centrul universului”. Darpre]uirea a fost reciproc#, pentruc# oamenii i-au venerat [i-ivenereaz# \nc#, iar autorit#]ilelocale le cinstesc a[a cum se cu-vine memoria, cu to]ii \nclin@ndu-ne cu respect \n fa]a m#re]ieiacestor spirite plecate \n lumeacelor drep]i, cei mai mul]i la ov@rst# c@nd mai aveau multe despus [i puteau aduce noi “contribu-]ii” la cre[terea prestigiului per-sonal [i al urbei noastre.

Ca semn de \nalt# pre]uirepentru personalit#]iler n#scute \nluna aprilie, autorit#]ile locale [iinstitu]iile de cultur# au declarat\nceputul trimestrului al II-lea alanului “luna valorilor b#ile[tene”,organiz@nd manifest#ri cultural-artistice dedicate celor trei maripersonalit#]i care au v#zut luminazilei \n luna lui april – Amza Pellea,Patrel Berceanu [i Petre Ivanovic.

Miercuri 6 aprilie s-au desf#-[urat activit#]i prilejuite de \mpli-nirea a 80 de ani de la na[terea,pe 7 aprilie 1931, a prin]ului tea-trului [i cinematografei rom@ne[ti,a[a cum ne place s#-l numim pe“Amzulic# al nostru”, un titan alteatrului, actorul complet, care s-a m@ndrit cu originea sa b#ile[-tean#, a creat pe h@trul nemuritorNea M#rin [i a l#sat acel mi[c#tortestament: “Oric@t voi tr#i [ioriunde va fi s# mor, r#m@n b#ile[-tean p@n#-n str#fundul sufletului”.

De diminea]#, \n sala de sporta Grupului {colar “{tefan Anghel”a avut loc concursul pe tema“Via]a [i opera lui Amza Pellea”\n care s-au \ntrecut echipaje de

la toate unit#]ile de \nv#]#m@nt, pecele 3 cicluri – primar, gimnazial,liceal. Manifestarea a sporit \nvaloare, concuren]ii [i to]i cei afla]i\n sal# fiind onora]i de prezen]acelebrei actri]e Oana Pellea, care aadresat un vibrant salut [i mul-]umiri organizatorilor, s-a apropiatcu c#ldur# [i cu dragoste p#rinteas-c# de concuren]i, mai ales de ceimai mici, fiind un factor dina-mizator. Ne-am dat seama \nc# odat# de temeinicia proverbului,izvor@t din \n]elepciunea popular#“A[chia nu sare departe de copac”,at@t \n ceea ce prive[te sufletul, c@t[i valoarea, actri]a dator@ndu-[isuccesele actorice[ti talentului cucare a fost h#r#zit# de Dumnezeu,ci nu pentru c# este fiica lui AmzaPellea. {i trebuie s# recunoa[temc# este foarte greu s# te impui c@ndai un p#rinte celebru, care a intratprofund \n con[tiin]a rom@nismu-lui, [i nu numai.

_ntrecerea elevilor a fost destulde animat#, \n unele cazuri foarteechilibrat#, a[a \nc@t juriul, al c#ruipre[edinte a fost distinsul profesorValentin Turcu, secondat de nu maipu]in valorosul profesor MarianPirnea [i de semnatarul acestorr@nduri, a avut o misiune delocu[oar#. _n urma deliber#rii “clasa-mentul” a ar#tat astfel:

_nv#]#m@nt primar: I, {coalanr. 4; II. {coala nr. 5; III, {coal nr. 3

_nv#]#m@nt gimnazial: I,{coala nr. 4; II, {coala nr. 3; III,{coala nr. 5

La \nv#]#m@ntul liceal, echi-pajul de la Liceul “Mihai Viteazul”s-a impus la o mic# diferen]# \nfa]a celui de la Grupul {colar“{tefan Anghel”.

Ace[tia au fost premian]ii, dar,de fapt, c@[tig#tori au fost to]i ceiprezen]i, a[a cum spunea dl primarCostel Pistri]u.

Seara, \n sala de spectacole aCasei de Cultur#, \n inten]ia ge-neroas# de reluare a Festivaluluide satir# [i umor “Amza Pellea”s-a desf#[urat un concurs de inter-pretare, prefa]at de o aplaudat# apa-ri]ie a micu]ilor de Gr#dini]a nr. 9care “au jucat” una dintre savu-roaselor crea]ii ale marelui actor,urm#rit# cu emo]ie de actri]a OanaPellea, care i-a aplaudat c#lduros,ridic@ndu-se de mai multe ori \npicioare, spre a r#spl#ti \ncerc#rileactorice[ti ale pre[colarilor. A fostun gest pornit din inim# [i care aemo]ionat, a[a cum emo]ionanteau fost [i tr#irile pe toat# durata“spectacolului”, \ncercate de celedou# surori ale lui “Mihai Vitea-zul”, a[a cum a r#mas actorul \ncon[tiin]a rom@nilor – Irina [iIleana. Oricum, pe fe]ele celor treidoamne, care l-au reprezentat pecelebrul actor, se citea fericirea [im@ndria pentru ceea ce a l#sat

mo[tenire neamului rom@nesc,acela care a f#cut nemuritoare [ifamilia sa. De data aceasta, pre-miile nu s-au mai acordat pe cicluride \nv#]#m@nt, aceasta fiind deciziaorganizatorilor, iar din num#rulmare de echipaje care s-au \nfrun-tat, juriul, \n aceea[i componen]#,a stabilit ierarhia: I, Liceul “MihaiViteazul”; II, Grupul {colar“{tefan Anghel”; III, Echipajul dela ciclul primar al {colii nr. 5,preg#tit de \nv. Rodica Pascu.

Ca [i la concursul de diminea]#,diferen]a dintre echipajele celordou# unit#]i liceale a fost foartemic#, fiecare av@nd atuurile sale –cel de la “Mihai Viteazul” benefi-ciind de doi interpre]i care s-au ri-dicat peste nivelul celorlal]i concu-ren]i, cel de la “{tefan Anghel” fiindmai omogen, concuren]ii fiindaproximativ de aceea[i valoare.

Spectacolul-concurs a fost \m-binat cu apari]ia unor soli[ti –Anda Secu, Teo Tica [i Teo Ne]a– [i cu dinamicele dansuri sportive[i majorete ale forma]iilor Caseide Cultur#, preg#tite cu entuziasm[i profesionalism de profesoaraVerginica Ciontu.

_n cadrul manifest#rilor dedi-cate celei de-a IX-a edi]ii a ZilelorBibliotecii Municipale “PetreAnghel”, vineri 8 aprilie, s-a con-sumat punctul culminant al acti-vit#]ilor din programul bibliotecii– \nt@lnirea cu scriitorii b#ile[teniGheorghe Doca [i Petre Anghel.

_n deschiderea activit#]ii, dnabibliotecar Janeta Vlad a salutatprezen]a dlui prof. univ.dr. Gheor-ghe Doca, primit cu aplauze deasisten]#, a mul]umit profesorilorde limba rom@n# din sal# “prezen]ila aproape toate activit#]ile biblio-tecii.” Dl primar Costel Pistri]u,dup# ce [i-a exprimat bucuria dea-l avea din nou oaspete pedistinsul universitar, a c#rui via]#este pilduitoare, a m#rturisit c# esterecunosc#tor profesorilor prezen]i,cei mai mul]ii fiindu-i dasc#li [i,v#dit emo]ionat, a declarat c# se\nclin# cu respect \n fa]a dumnea-lor. Adres@ndu-se elevilor, prezen]i\mpreun# cu profesoara lor, d[oaraCamelia Ionescu, a spus printrealtele: “Dumneavoastr# trebuie s#v# g#si]i valoarea [i drumul \nvia]#, s# urma]i exemplul distin-[ilor profesori din sal#, s# le c#lca]ipe urme, pentru c# au avut rezul-tate deosebite, fiind adev#ratevalori [i v# face]i din dumnealoridealuri de via]#. De altfel, B#i-le[tiul \n sine este o valoare.”

Primul invitat de onoare, prof.univ. dr. Gheorghe Doca a apreciatrealiz#rile ob]inute \n B#ile[ti, amul]umit dlui primar pentruprimirea f#cut#, l-a caracterizat peacesta ca un om dinamic [i bineinten]ionat care “beneficiind deentuziasmul v@rstei <fundeaz#>multe \n B#ile[ti, lucruri noi carese v#d [i se vor vedea, [i cei tinerifiind realizatori de valori.” A m#r-turisit cu sinceritate dezarmant#c# a fost onorat de invita]ia f#cut#,pe care a considerat-o un semnde pre]uire [i c# a dat curs

solicit#rii de a aborda tema: “Cenu [tim despre Eminescu”, maiales c# este un moment important,generat de \mplinirea, \n aprilie,a 118 ani de la publicarea capo-doperei “Luceaf#rul”.

De la \nceput trebuie s# spu-nem c# a captat aten]ia audito-riului, prezent@nd unele aspectemai pu]in cunoscute, unele chiarinedite pentru mul]i din cei pre-zen]i [i, \n general, de nespecia-li[ti. Vom consemna doar c@tevadintre comentariile universitaruluicu care noi ne m@ndrim. F#c@ndreferire la via]a personal# apoetului, a spus c# unii caut#nout#]i \n leg#tur# cu modul \n carea murit, vorbindu-se de un com-plot [i chiar de un asasinat. Perso-nal, nu crede c# aceasta este oproblem# care ar trebui s#-i preo-cupe pe cercet#tori, necesar ar fi“s# ne preocupe pilda vie]ii mareluipoet”, apreciind c#, dac# timp de 6ani (1883-1889) n-a mai ap#rut \nvia]a public#, nu se justific# acelpresupus complot. Interesante aufost comentariile f#cute asupradiferen]elor dintre varianta “Lu-ceaf#rului”, ap#rut# \n AlmanahulSociet#]ii “Rom@nia jun#” de laViena, cea din “Convorbiri literare”[i aceea din edi]ia Princepsapar]in@nd lui Titu Maiorescu [i apus accent pe faptul c# nu se [tiedac# modific#rile apar]in luiEminescu sau lui Maiorescu,situa]ie greu de rezolvat pentru c#nu exist# un argument, o m#rturiea poetului sau una exterioar# Maio-rescu sau Slavici – [i nici manus-crisul trimis la Viena. A conclu-zionat c# este greu de spus dac#poemul era mai valoros cu strofelescoase, cert fiind c# ar fi avut oform# mai riguroas#. Interesant estec# nimeni n-a auzit vreodat# dingura poetului vreo apreciere asupravolumului editat de T. Maiorescu,cercet#torii spun@nd c# poetul ar fiinten]ionat s# scrie un volum cares-ar fi intitulat “Lumin# de lun#”.O deosebit# impresie a produslecturarea unei “alc#tuiri” de 6strofe – 3 din “Luceaf#rul” [i 3 din“La steau” – care ar fi putut fi unfinal \n#l]at al “Luceaf#rului”.Eminentul profesor a relatat o scen#petrecut# la Ia[i \ntr-o libr#rie c@nd,v#z@nd ni[te c#r]i \n vitrin#,Eminescul a luat c@teva [i le-a rupt,cartea rupt# cu cea mai mare\nver[unare fiind tocmai edi]iaPrinceps a lui Maiorescu.

Cuceritoare a fost analizapunctua]iei din versul: “Iar tu,Hiperyon r#m@i oriunde ai apune”,\n care, dac# se pune virgul# at@t\nainte c@t [i dup# substantivulHiperyon, sintagma “r#m@i oriundeai apune” n-ar avea niciun sens.Poetul recurge la inversiune, a[a\nc@t virgula trebuie pus# numai\nainte, sensul fiind “r#m@iHiperyon”, ceea ce impune con-cluzia c# la decodarea versuluitrebuie s# se \nceap# cu decodarealingvistic#, ideea de rezisten]# maiales \n comentarea unui text liric._n cazul supus analizei, tocmaiinversiunea “pune probleme”,

accentul c#z@nt pe acest nume,Hiperyon, cu semnifica]ia-i cunos-cut#. _ntrebat dac# atunci c@nd ascris “Pe aceea[i ulicioar#” s-ag@ndit la Veronica Micle, a f#cutun comentariu deosebit de inte-resant. Se pare c# prima sa iubit#a fost o fat# de la Ipote[ti, se nu-mea Casandra Lupului [i se credec# poezia “Din str#in#tate” ar fidebutul poetului, ci nu cum esteconsiderat# \ndeob[te poezia “Lamorm@ntul lui Aron Pumnul.” S#fi fost poezia “Din str#in#tate” oreac]ie la moartea acestei fete,tulburarea aproape de nebuniecare-l cuprinde la ideea mor]ii?

Cei prezen]i au fost ferici]iibeneficiari ai unei expuneri cap-tivante, profesorul Doca fiind opersoan# cuceritoare prin sinceri-tatea [i patosul cu care abordeaz#teme majore. Apel@nd la matema-tic#, ne permitem s# men]ion#mc#, \n ceea ce-l prive[te, se poatevorbi f#r# teama de a gre[i c# esteo adev#rat# axiom# rela]ia: Gheor-ghe Doca = erudi]ie de invidiat,modestie la superlativ, caracte-ristic# spiritelor alese, av@nd carezultat o personalitate fascinant#,o revela]ie. Este un cercet#tor de oextrem# rigurozitate [i cu o argu-menta]ie f#r# fisur#, cump#tat,bl@nd [i atent la nuan]e.

V# mul]umim, domnule pro-fesor pentru c# exista]i, v# asigu-r#m de pre]uirea noastr# super-lativ# [i suntem m#guli]i de prie-tenia sincer# cu care ne \nconjura]i!

Universitarul [i scriitorul PetreAnghel a m#rturisit c#, de obicei,este “bolnav de punctualitate” [i acerut scuze pentru \nt@rziere, asigu-r@nd asisten]a c# aceasta s-a datoratunor motive obiective. Dup# ce aelogiat demersul distinsului uni-versitar Gh. Doca, a apreciat c# demulte ori creatorii sunt \n conflictcu unii cercet#tori, care cred c# suntmai la curent cu problemele lite-raturii dec@t creatorii, exempli-fic@nd cu cazul criticului NicolaeManolescu care afirm# cu supe-rioritate “critica a luat-o \nainteacrea]iei”. Referitor la “sf@ntulEminescu”, a precizat c# documen-tele vremii demonstreaz# c# i-aupl#cut femeile, adic# “a fost iube].”_n calitatea sa de om care “a m@z-g#lit” (expresia \i apar]ine) c@tevazeci de mii de pagini, nu crede c#se poate sus]ine ideea c# \ntr-unpoem eminescian “este vorba deo anumit# femeie; literatura nucopiaz# realitatea” [i c# este totaleronat s# se \ncerce a stabili careiubit# i-a inspirat o anumit# poezie.

A fost o activitate cu puternicevalen]e instructive [i educative carea cucerit auditoriul, transport@ndu-l\ntr-o lume miraculoas# de vis dincare cu to]ii ne-am revenit greu [iregret#m c# am p#r#sit-o, dar,oricum, ne va r#m@ne \ntip#rit# pen-tru mult timp \n memorie. Aceast#manifestare de suflet ne-a \nt#ritconvingerea, care a devenit o cer-titudine, c# cei doi invita]i sunt va-lori b#ile[tene cu care ne m@ndrim.

Gheorghe GHEORGHI{AN

A fost emo]ionant,a fost \n#l]#tor

4

Cyan Magenta YellowBlack

Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 4

aprilie 2011

Convocat# pentru data de30.03.2011, [edin]a ordinar# aConsiliului Local pe luna lui M#r-]i[or a fost statutar#, dl primarCostel Pistri]u, plecat la Bucure[tipentru rezolvarea unor problemede o deosebit# importan]#, fiindreprezentat de dl secretar LiviuPencea, care la invita]ia dnei ElenaJianu, pre[edintele de [edin]#, aprezentat ordinea de zi. S-a solicitatscoaterea de pe ordinea de zi a unuiproiect [i aprobarea introducerii apatru proiecte, pe care le vom pre-zenta la timpul potrivit, propunerecu care to]i consilierii au fost deacord. De asemenea, s-a aprobat\n unanimitate o schimbare a or-dinii prezent#rii materialelor, \nsensul ca proiectul de hot#r@re pri-vind manifest#rile cultural-artisticepe trimestrul al II-lea s# fie dezb#-tut primul, dl director Marcel Bo]aav@nd o \nt@lnire cu o delega]ieaflat# deja la Casa de Cultur#.

Dup# prezentarea principalelormanifest#ri, dl M Bo]a a dat infor-ma]ii suplimentare asupra unoradintre acestea, men]ion@nd c# apri-lie a fost denumit# “luna valorilorb#ile[tene”. Dl Sabin Gaciu s-ainteresat de cheltuielile pe care leface Prim#ria pentru mitingulaviatic programat pe 30.04 [i a fostinformat c# Prim#ria nu cheltuienimic.

Proiectul executivului a ob]inutsufragiile tuturor ale[ilor urbei.

_n expunerea de motive la Pro-iectul de hot#r#re privind aproba-rea taxei de gloab#, a taxei de oborprecum [i a loca]iei oborului degloab# aplicat# proprietarilor deanimale \n situa]ia c@nd nu suntrespectate suprafe]ele de p#[unatrepartizate [i nu sunt achitate taxelede p#[unat sau p#[uneaz# pe tere-nurile proprietate privat# ale oame-nilor, executivul a propus urm#toa-rele:

a. Taxa de gloab# pentru ani-

malele r#zle]e: Bovine [i cabalineadulte – 70 lei/cap/zi; Tineret bovin[i cabalin 1-2 ani – 120 de lei;Tineret bovin [i cabalin sub un an– 90; Ovine [i caprine peste un an– 80; Tineret ovin [i caprin sub unan – 50; Porcine peste 6 luni – 80;Tineret porcin sub 6 luni – 50.

b. Taxa de gloab# pentruturme constituite: Cirezi de bo-vine – 3000 lei/ciread#/zi; Turmeovine/caprine p@n# la 150 decapete – 1600 de lei; Turme ovine/caprine p@n# la 200 de capete –2200; Turme ovine/caprine peste200 de capete – 2700; Turme deporcine – 1500 lei.

Atunci c@nd se constat# daune,la taxa global# se va ad#uga [i va-loarea pagubelor produse, stabi-lite pe baza procesului verbal deconstatare \ntocmit de c#tre dele-gatul CL, speciali[ti de la organeleagricole, reprezentan]i ai organelorde poli]ie. Animalele g#site pe altesuprafe]e dec@t cele repartizatepentru p#[unat vor fi aduse la obo-rul de gloab#, stabilit la cele dou#loca]ii – curtea cantinei de Grupul{colar “{tefan Anghel” [i fermazootehnic# a SA “Agrozind” – iarpentru ridicarea acestora dinprima zi se percepe o tax# deobor pentru fiecare zi de \nt@rziereastfel: Bovine [i cabaline adulte –140 de lei/cap/zi; Tineret bovin [icabalin – 120; Ovine [i caprine –90; Porcine – 70. Responsabilulpentru primirea animalelor se de-semneaz# prin decizie de [efulPoli]iei Locale. Furajarea, ad#parea[i \ngrijirea animalelor la obor cade\n sarcina proprietarilor acestora petot parcursul sta]ion#rii, care nu vadep#[i 24 de ore de la identificareaproprietarului, iar, dac# taxa degloab# nu se achit# \n termenulstabilit, animalele neridicate \ntermen de p@n# la 5 zile seconsider# bunuri abandonate [i vorfi v@ndute unui abator autorizat.

Sumele \ncasate potrivit acesteihot#r@ri vor fi folosite pentrudesp#gubirea proprietarilor deterenuri care au suferit pagube.

Dl Ionel Mu[uroi a avut cu-vinte de laud# pentru aceast# foartebun# ini]iativ#, deoarece se producpagube mari [i a fost de p#rere c#trebuie constituit# o comisie pentruevaluarea pagubelor cauzate dep#[unatul necorespunz#tor. DlSabin Gaciu a m#rturisit c# a[teptademult o asemenea hot#r@re pentruc# metoda amenzilor n-a datrezultate, acestea fiind [i mici, [inici nu s-au \ncasat. Fiecare trebuies# aib# grij# de cultura lui [i c@ndconstat# prezen]a ciobanilor pecultur#, s# anun]e telefonic. Estebine ca din comisie s# fac# parte[i proprietarii de terenuri dinfiecare sector al municipiului. “Ceivinova]i s#-[i aduc# furaje pentruanimale”. Dl D. Manciu aapreciat hot#r@rea nu numai cafoarte bun#, ci [i ca foarte\ndr#znea]# [i a considerat c#aceast# m#sur# trebuia luat# maidemult. Era bine ca, pe l@ng#reprezentan]ii proprietarilor deterenuri, s# fi fost invita]i [iciobanii. Trebuie s# se ia cele meicorecte m#suri, pentru a pre\nt#m-pina eventualele interven]ii ale cio-banilor pe la avoca]i, “totul s# fief#cut \n spiritul legii [i f#r# cusur”.A \ntrebat cum se va face licita]iapentru v@nzarea animalelor c@ndse dep#[e[te termenul stabilitpentru obor. Dl Gabriel Tica s-ainteresat dac# exist# condi]ii bunepentru ]inerea animalelor pe pe-rioada gloabei [i a \ntrebat cumse va proceda \n cazul c# proprie-tarul animalelor nu vine s# aduc#m@ncare pentru acestea. Dl S.Gaciu a informat c# a discutat cureprezentan]ii unor abatoare [i amen]ionat c# acestea primesc ani-malele pe baz# de factur# pe nu-mele prim#riei. Din partea invita-

]ilor, dna Vali Dobre a precizat c#unii n-au \n]eles prea bine ce s-apropus, \n sensul c# banii \ncasa]inu vor merge la ciobani, ci la ceip#gubi]i. “Dac# amenzile date p@n#acum nu s-au pl#tit, de ce nu s-atrecut la executare silit#?”, com-plet@nd c# amenda se poatetransforma at@t \n munc# \n folosulcomunit#]ii, c@t [i \n \nchisoare.Dac# oamenii nu-[i pl#tesc impo-zitele, li se aplic# penalit#]i, dar nus-a procedat la fel [i cu amenziledate ciobanilor. A propus ca pro-prietarii de animale s# fie obliga]is# \ncadreze legal ciobanii care augrij# de turme, spre a putea fi [i eiamenda]i. Dl Cristi C#lu[aru a pusaccent pe faptul c# nimeni nu este\mpotriva m#surilor propuse \nproiect [i l-a rugat pe dl VictorIure[, [eful Poli]iei Locale, s#precizeze dac# exist# dispozi]iilegale \n acest sens, acesta infor-m@nd c# nu exist# un act normativ,totul f#c@ndu-se \n baza hot#r@riiCL. _n cuv@ntul s#u, dl IrinelMu[uroi a pedalat pe faptul c# ceeace constituie contraven]ie se poateconfisca, dar, dac# proprietarul nupa[te personal animalele, poatec@[tiga \n instan]#. Se amendeaz#cel prins iar cel care l-a angajatspune c# n-a [tiut ce face p#storul,motiv pentru care “trebuie elimi-nate toate hibele”. Animalele potfi confiscate iar \n ceea ce prive[teamenda, aceasta se poate aplica [iproprietarului, [i celui care esteg#sit cu animalele la p#[unat.Hot#r@rea CL are valabilitatenumai la nivel local. Se dau baniiproprietarului p#gubit [i, dac# nusunt suficien]i, proprietarul de terentrebuie s# dea \n judecat# ciobanul,proprietar al animalelor. I-a invitatpe proprietarii de teren s# avansezepropuneri pentru a completa [i\mbun#t#]i hot#r@rea de consiliu.Dl Amza Dumitra[cu a avansatpropunerea ca din comisie s# fac#parte [i reprezentan]i ai Poli]ieiLocale, ai Poli]iei Municipale [i aiSec]iei de jandarmi. Dl secretarLiviu Pencea a informat c# hot#-r@rea va fi trimis# \n copie tuturorproprietarilor de animale “pentrua lua cuno[tin]# de ce-i a[teapt#.”_n urma propunerilor f#cute,Comisia de stabilire a pagubelorare componen]a: Costel Pistri]u –pre[edinte; Florea P\rvulescu –secretar [i urm#torii membri:consilierii locali Sabin Gaciu [iPetre Pelea; reprezentan]ii proprita-rilor de teren Nicolae Dunav#]u,Florea Zdrafcu [i ConstantinPascu; reprezentan]ii fermierilorMarius Alin Dobre [i Anghel Jean;Nicolae Cornel Filip, [eful Poli]ieiMunicipale,Victor Iure[, [efulPoli]iei Locale [i Gheorghe Ciochia[eful Sec]iei de jandarmi.

To]i conslierii locali au fost deacord cu proiectul de hot#r@reavansat de executiv.

_n ceea ce prive[te Proiectul dehot#r#re referitor la aprobarea\ntocmirii documenta]iei [i a cos-

turilor aferente schimb#rii cate-goriei de folosin]# a terenuluiagricol \n suprafa]# de 42,44 ha,din arabil \n p#dure, executivul apropus ca documenta]ia s# cuprin-d# cartarea agrochimic# pentrustabilirea notei de bonitate [i planulcadastral de ridicare nivelitic# aterenului, preciz@ndu-se c# valoa-rea estimativ# a documenta]iei seridic# la 10822 lei, f#r# TVA,rezultat# din: 175 lei/ha pentrucartarea agrochimic# [i 80 de lei/ha pentru planul cadastral, chel-tuieli care vor fi suportate deproprietarii suprafe]elor plantate cup#dure. Dl Vasile Duinea a propusca delimitarea topo s# se fac# at@tpentru p#durea plantat#, c@t [i pen-tru celelalte suprafe]e din cele dou#parcele, teren pe care “nu se facenimic, deoarece este nisipos.” Oa-menii nu pot planta p#dure f#r#aprobare [i de aceea este necesars# se propun# m#rirea suprafe]eipentru care se solicit# schimbareacategoriei de folosin]#. Dl S Gaciua informat c# oamenii au f#cut ce-rere pentru a planta p#dure, dar fos-tul IAS a intrat pe acel teren [i l-atransformat \n arabil. Se faceschimbarea destina]iei pentru cele42,44 ha, pentru restul nu se poate,\ntruc@t proprietarii n-au f#cutcereri \n acest sens, afirma]ie \nt#-rit# [i de dl Fl. P\rvulescu care amen]ionat c# dl V. Duinea a fostsingurul care a depus cerere, iarschimbarea se poate face numaicu aprobarea Ministerului Agricul-turii. Dl Irinel Mu[uroi, dup# ce a\ntrebat dac# sunt \nregistrate cereri\n vederea schimb#rii categoriei defolosin]# a terenului din arabil \np#dure pentru suprafa]a men]io-nat# [i a primit r#spuns afirmativ,a propus ca toate cheltuielile s# fiesuportate de proprietarii deterenuri, nu de CL [i apoi acestas# le recupereze. Dl Petre Pelean-a fost de acord ca paza s# fieasigurat# de Ocolul Silvic Peri[or,iar dl V Duinea, apreciind temei-nicia afirma]iei acestuia, a solicitatca paza s# fie asigurat# de SC Paz#CLB SRL “pe care am \nfiin]at-ode cur@nd”.

Proiectul de hot#r@re a fostaprobat cu 15 voturi “pentru”, \m-potriv# fiind dnii Petre Pelea [iVasile Duinea.

Referitor la Proiectul de hot#-r#re privind aprobarea asocierii \nparticipa]iune \ntre CL B#ile[ti [iSC MM SYNERGY INVEST-MENT CONSULTING GROUPSRL pentru dezvoltarea unui parcsolar-fotovoltaic, se precizeaz# c#,lu@nd act de scrisoarea de inten]ienr. 14/15.03.2011 a societ#]ii men-]ionate, prin care arat# c# poateimplementa directive ale UniuniiEuropene \n domeniul energeiregenerabile, \n deplin# concor-dan]# cu legisla]ia \n viguare, [ic# firma este interesat# s# inves-teasc# \n zon#, prin dezvoltareaunor parteneriate cu consiliilelocale, executivul a propus asocie-

Se vorbe[te aceea[i limb#

5

Cyan Magenta YellowBlack

Gazeta B~ILE{TIdedededededededeNr. 4aprilie 2011

rea \n participa]iune pentru dezvol-tarea unui parc solar-fotovoltaic peterenul proprietate privat# a CL,care va participa \n asociere cuteren, iar societatea cu lucr#rile [ifondurile necesare amenaj#riiterenului, precum [i constituireaunei comisii de analiz# [i nego-ciere a contractului. Dl DorinManciu a men]ionat c# a r#massurprins c# se face investi]ie de la200 ha \n sus, pentru c# pe interneta v#zut c# este vorba de 100 ha [ia precizat c# pentru fiecare parcel#se face un proiect. Dl Amza Du-mitra[cu a \ntrebat ce presupuneasocierea \n participa]iune [i de cenu se face un parteneriat, inter-ven]ie \n urma c#reia dl secretar adat explica]ii privind avantajeleasocierii [i a men]ionat c# socie-tatea suport# toate cheltuielile, iardl S. Gaciu a pus accent pe faptulc# “noi vot#m doar asocierea \nparticipa]iune.” Dl secretar,\nt#rind aceast# idee, a informatc# ulterior se va semna contractul[i a solicitat propuneri pentru com-ponen]a comisiei. Dl Gabriel Ticaa avansat propunerea ca din comi-sie s# fac# parte dnii D Manciu,Paul Mitroi [i Ionel Mu[uroi.

Proiectul de hot#r#re a fostaprobat \n unanimitate.

Cinci proiecte de hot#r@re viz@ndSpitalul Municipal

Aceste proiecte au fost prezen-tate de dna economist Mirela}ibreanu, managerul spitalului [iau fost aprobate \n unanimitate.

„ Aprobarea Regulamentuluide organizare [i func]ionare pentruanul 2011 care se impune dincauza schimb#rii structurii orga-nizatorice prin \nfiin]area Compar-timentului de Primiri-Urgen]e. DlD. Manciu a \ntrebat dac# cei dinCL aprob# sau avizeaz# regula-mentul.

„ Aprobarea Regulementuluiintern, impus de modific#ri privinddrepturile, obliga]iile [i sanc]iunilesalaria]iilor.

„ Aprobarea scoaterii la con-curs a unui post de \ngrijitor cur#-]enie, pe perioad# determinat#, carese poate angaja pentru c# nu se\ncadreaz# \n prevederea ca la 7posturi vacante s# se poat# \ncadraunul, fiind pe perioad# determina-t#. Acest post este la sec]ia obste-tric#-ginecologie, vacant temporar\ncep@nd cu 08.01.2011, c@ndpersoana \ncadrat# a intrat \n con-cediu pentru \ngrijirea copilului.

„ Aprobarea scoaterii la con-curs a postului de consilier juridic,post unic, care este vacant dinoctombrie 2010 iar cheltuielile cuacest post sunt mai mici dec@t dac#s-ar apela la o firm# de avocatur#.Aprobarea pentru \ncadrare se facela nivelul Prefecturii, unde secentralizeaz# toate posturile.

„ Avizarea de c#tre CL a cere-rii de \nscriere \n procedura deacreditare. S-a precizat c# este obli-gatorie declan[area procedurii de

acreditare, care dureaz# 5 ani, iarcererea trebuie s# aib# avizul auto-rit#]ii tutelare, care este CL [i s#fie transmis# Comisiei Na]ionalede Acreditare a Spitalelor \n vede-rea \nceperii procedurii de acredi-tare pentru perioada 2011-2015. La\ntrebarea dlui A Dumitra[cu “Cepresupune acreditarea?”, dna direc-tor a precizat c# este vorba de cali-tatea serviciilor medicale de laintrarea pacientului \n spital p@n#la externare, urtm#rindu-se calita-tea actului medical pe toat# perioa-da c@t pacientul st# \n unitateaspitaliceasc#.

Proiecte aduc#toare de venituri_n expunerea de motive la

Proiectul de hot#r@re privind mo-dificarea tarifului practicat pentruactivitatea de taxi pe raza munici-piului, se men]ioneaz# c#, d@ndcurs cererii nr. 9197/24.02.2011prin care dl P#dureanu Marian soli-cita majorarea tarifului, \ntruc@tprin cel fixat anterior, 1,50 lei/km,nu acoper# cheltuielile necesaredesf#[ur#rii acestei activit#]i [i nurealizeaz# niciun profit, executivula propus tariful unic de 2,00 lei/km, f#r# diferen]iere \ntre tarifulde zi [i cel de noapte.

Proiectul avansat de executiv a\ntrunit sufragiile tuturor consi-lierilor locali.

_n ceea ce prive[te Proiectul dehot#r@re prin care se aprob# Acor-dul de Parteneriat \ntre municipiulB#ile[ti [i Asocia]ia de DezvoltareEconomic# Cultural# [i Profesio-nal# din Oltenia (ADECPRO)pentru Aria natural# Balta CiclieniB#ile[ti, se precizeaz# c# pentruaccesarea de fonduri europene \nvederea \ntocmirii proiectuluiElaborarea planului de manage-ment \n Aria natural# protejat#Balta Cilieni B#ile[ti, executivul apropus acordul de parteneriat cuADECPRO, \n care autoritatealocal# suport# drept cheltuielinumai TVA, sume care se recupe-reaz# conform legisla]iei \n vi-guare. Dl S Gaciu a \ntrebat \n ceconst# acest parteneriat pentru carela \nceput se pl#te[te o sum# destulde mare [i “care este avantajulnostru?”, interven]ie \n urma c#reiadl Firu Must#]a a furnizat infor-ma]ii suplimentare, men]ion@nd c#,deoarece nimeni nu [tie care estesuprafa]a acesteia, trebuie f#cut#cartografierea, delimitarea [ibornarea.

Proiectul executivului a fostaprobat \n unanimitate.

Referitor la Proiectul de hot#-r@re privind \nchirierea unei supra-fe]e de 14 mp, teren intravilansituat pe strada Victoriei nr. 43, semen]ioneaz# c#, d@nd curs cereriinr. 5009/11.02.2011 a dlui RotaruNicolae prin care solicita \nchi-rierea unei suprafe]e de 14 mp,amplasat# \n fa]a fostei Fabrici debere, executivul a propus \nchi-rierea prin licita]ie public# a acesteisuprafe]e, proprietate public#, pe

o perioad# de un an, urm@nd a sestabili ulterior pre]ul minim depornire a licita]iei pentru stabilireachiriei.

To]i consilierii municipali aufost de acord cu propunerea exe-cutivului.

_n expunerea de motive la Pro-iectul de hot#r@re prin care se apro-b# prelungirea contractului de\nchiriere nr. 9/18.03.2008 pentrusuprafa]a de teren de 18 mp, situat#\n str. Victoriei nr. 105, se stipu-leaz# c#, d@nd curs cererii nr. 6584/02.03.2011 prin care dl Gabrovea-nu C#t#lin Ionu] solicit# prelun-girea contractului men]ionat, carea expirat, executivul a propus pre-lungirea valabilit#]ii contractului de\nchiriere pe o perioad# de 3 ani.La propunerea dlor Paul Mitroi [iDorin Manciu, contractul se vaprelungi pe perioada 01.04.2011-31.03.2014, chiria perceput#men]in@ndu-se de 1,8 lei/mp/lun#.

Proiectul executivului a fostaprobat \n unanimitate.

_n ceea ce prive[te Proiectul dehot#r@re referitor la aprobarea mo-dific#rii art. 2 al HCL nr. 3/27.01.2010, se men]ioneaz# c#prin cererea nr. 6119/23.02.2011dl dr. }alea Emil a solicitat pre-lungirea contractului de concesio-nare pentru loca]ia din str. Lt.Becherescu nr. 8, cabinet medicalindividual, deoarece este \nimposibilitatea de a-[i practicameseria, neav@nd alt spa]iu \n cares# mute aparatura. Av@nd \n vederecele solicitate, executivul a propusprelungirea contractului. Dl dr}alea a pedalat pe faptul c# acestcontract s-a f#cut gre[it a douaoar#, neacord@ndu-se prelungireape jum#tate din perioada ini]ial#de 5 ani, ci doar pentru un an. DlIrinel Mu[uroi a informat c#{coala nr. 5 a prev#zut o investi]iespre a amenaja \n acest spa]iu s#lipentru gr#dini]#. Dl S. Gaciu a fostde p#rere c#, \ntruc@t contractulini]ial a fost pentru 5 ani, este bines# se prelungeasc# pentru operioada de 2 ani, iar dl D. Manciua opinat c# este absolut necesar s#se clarifice situa]ia imobilului, dac#se pune problema unor amenaj#ripentru gr#dini]# [i, \n cazul \n carese aprob# prelungirea, s# se fac#pentru o perioad# de maximum doiani [i jum#tate. Dl Irinel Mu[uroia insistat pe faptul c# \n confor-mitate cu clauzele din contract,acesta se poate prelungi o singur#dat# pentru o perioad# de cel multjum#tate din cea stabilit# ini]ial. DlS. Gaciu a mai men]ionat c# laparter este un cabinet stomatologiccare are contract \ncheiat pe operioad# mai mare [i a propus ca,la expirarea perioadei de conce-siune, dlui dr Emil }alea s# i sefac# un alt contract. Dl secretarLiviu Pencea a precizat c# perioadade un an cu care s-a prelungitcontractul a fost stabilit# tocmai\n ideea ca, \n acest timp, dl dr s#-[i g#seasc# un alt spa]iu pentru

desf#[urarea activit#]ii [i a informatc# nu se poate prelungi dec@t p@n#la data de 30.06.2012. S-a supusla vot ca art. 2 al HCL 3/2010 s#aib# formularea: “Se aprob#prelungirea contractului de conce-siune nr. 23141/03.12.2004 p@n#la data de 30.06.2010, propunereaprobat# cu 9 voturi “pentru” [i 8“\mpotriv#”: C#t#lin Ne]a, IrinelMu[uroi, Ionel Mu[uroi, GildaGheorghiu, C-tin Pascu, FlorinGo]a, Elena Jianu [i Paul Mitroi.

Noile proiecte introduse peordinea de zi

Referitor la Proiectul de hot#-r@re prin care se aprob# \nchiriereaprin licita]ie public# de teren arabilextravilan din izlazul comunalpentru persoane fizice [i juridice,\n vederea cultiv#rii cu plante fu-rajere pentru anul 2011, se preci-zeaz# c#, ]in@nd seama c# posibi-lit#]ile financiare ale prim#riei nupermit \nfiin]area de p#[uni pe\ntreaga suprafa]# de 560,54 ha cudestina]ie izlaz comunal, executi-vul a propus \nchirierea prin licita-]ie public# de teren intravilan pen-tru cultivarea cu plante furajere,pre]ul minim de pornire a licita]ieipentru chirie fiind de 160 lei/ha/an, iar aceasta s# se achite la casie-ria Prim#riei odat# cu punerea \nposesie. Dl S. Gaciu s-a declaratde acord cu propunerea [i asolicitat s# se precizeze c# terenultrebuie s# aib# destina]ia special#baz# furajer#.

To]i consilierii locali au fost deacord cu propunerea executivului.

_n ceea ce prive[te Proiectul dehot#r@re prin care se aprob# atribui-rea \n mod gratuit a unor suprafe]edin izlazul comunal destinate p#-[unatului cu animale de]inute deproprietarii de animale sau de p#s-torii cu turm#, pentru anul 2011,se men]ioneaz# c#, av@nd \n vederec# legisla]ia \n vigoare permiteacordarea de subven]ii pentrusuprafe]ele de paji[te permanent#,utilizate de consiliile locale, pentrua beneficia de aceast# subven]iede 450 lei/ha, executivul a propusatribuirea \n mod gratuit a supra-fe]elor din izlazul comunal proprie-tarilor de animale sau p#storilor deturm#. Ace[tia vor fi repartiza]i \nbaza cererii \ntr-un perimetru dep#[unat, care va trebui respectat,cu condi]ia de a-[i achita taxelepentru p#[unatul din anii anteriori.Dl S. Gaciu a pus accent pe faptulc# pentru acest teren cu destina]iebaz# furajer# ar trebui ca oameniicare-l primesc s# pl#teasc# o chiriec@t de mic#.

Proiectul de hot#r@re a fostaprobat cu 16 voturi “pentru”, dlS. Gaciu ab]in@ndu-se.

_n expunerea de motive la Pro-iectul de hot#r@re prin care se apro-b# rectificarea bugetului local peanul 2011, se stipuleaz# c# prinadresa 20577 a Ministerului Finan-]elor Publice s-a acordat munici-piului B#ile[ti suma de 170 mii

lei. Din acest motiv, executivul apropus suplimentarea veniturilor laCap 42.02.29, “Subven]ii pentrufinan]area lucr#rilor de cadastruimobiliar” [i a cheltuielilor la Cap.70.02.50, “Gospod#rie comunal#”._n aceste condi]ii, este necesar#modificarea Anexei 2, “Lista deinvesti]ii pentru anul 2011”, apro-bat# prin HCL nr. 15/10.02.2011,prin crearea unei noi pozi]ii, “Ra-cord termic \ntre centrala termic#[i Sala de sport” aferent obiec-tivului Sal# de sport cu 150 locuri,av@nd o valoare estimativ# de 50mii lei. Dl Vasile Duinea a propusca acest punct s# fie trecut pe ordi-nea de zi a [edin]ei viitoare, pentruc# nu \n]elege de ce acest acord n-a fost prev#zut \n documenta]ias#lii. _n urma discu]iilor, dl secretara propus s# se aprobe numai cadas-trul, nu [i lista de investi]ii, a[a\nc@t bugetul local se cifreaz#, lavenituri 37593 mii lei, iar la parteade cheltuieli, 40295 mii lei.

Proiectul executivului a fostaprobat cu 16 voturi “pentru”, dlD. Manciu fiind \mpotriv#.

_n ceea ce prive[te Proiectul dehot#r@re prin care se aprob# modi-ficarea pozi]iei nr. 1 din anexa 1la HCL 20/2009, \nscriindu-se \ndomeniul public suprafa]a de20288 mp, construc]i C2- [opron[i C3-filtru \n T@rgul de s#pt#m@n#[i modificarea pozi]iei nr. 241 dinAnexa 3 la HG 965/2002 privindinventarul bunurilor care apar]indomeniului public al municipiuluiB#ile[ti, se precizeaz# c# pozi]ia 1din anexa la HCL 20/12.03.2009se referea la suprafa]a de 18900mp, teren intravilan situat \n T@rgulde s#pt#m@n#. }in@nd seama defaptul c# la efectuarea cadastruluifunciar a rezultat suprafa]a de20288 mp, executivul a propuscuprinderea \n inventarul bunurilorcare apar]in domeniului public adiferen]ei de 1388 mp, modific@n-du-se, pe cale de consecin]#, [ipozi]ia 241 din Anexa nr. 3 a HG965 pe 2002.

Proiectul de hot#r@re a ob]inutsufragiile tuturor “parlamentarilor”locali.

Un nou pre[edinte de [edin]#Dat fiind faptul c# mandatul

pre[edintelui de [edin]# a expirat,se impune alegerea din r@ndulconsilierilor a unui nou pre[edintede [edin]# cu un mandat pentrulunile aprilie, mai, iunie 2011. DlIonel Mu[uroi a propus ca aceast#responsabilitate s# fie \ncredin]at#dlui Florin Go]a, propunere apro-bat# \n unanimitate.

Am avut bucuria s# copnstat#mc#, de[i au existat [i puncte de ve-dere diferite, proiectele de hot#r@redeosebit de importante pentru co-munitate au ob]inut girul consilie-rilor, dovad# c# se ajunge la situa-]ia, normal# de altfel, \n care consi-lierii locali [i reprezentan]ii exe-cutivului vorbesc aceea[i limb#.

Gh. GHEORGHI{AN

6 Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 4

aprilie 2011

De la Pronia Cereasc#Vine marele miracolCa bietul om s# se nasc#Mereu [i peste tot... gol...

O frunz# str#buna Eva,Dup# cum [tie oricine,{i-a potrivit ...undeva...I-o fi fost ei chiar ru[ine?!

A[a i-a dictat con[tiin]a?Care-o fi realitatea?E de-atunci obi[nuin]aS# se-ascund# nuditatea?

Genera]ii s-au tot dus,Omul a evoluat{i c@te ceva [i-a pusPeste trupul despuiat...

De frig, pe viscol [i ploi,La munte, la [es, pe vale,{i-a luat, treptat, apoi,Pe el piei de animale,

Sau ierburi r#coritoare,_n ]inuturile calde,S#-l fereasc# de dogoare{i-n sudori s# nu se scalde...

De nevoie ap#sat{i mai dezghe]at la minte,Singur, \ncet, s-a-nv#]atS#-[i fac# de-mbr#c#minte...

S-a deprins cu-adev#ratCu torsul [i cu ]esutul{i, necondi]ionat,Cu croitul [i cusutul...

_n vremuri empirice,Cu timpul, au ajuns toate,Cu scule specifice,Meserii adev#rate...

L@na, inul [i bumbaculS-au f#cut stofe, p@nzeturi;Fusul, foarfeca [i aculAu prelucrat [i m#t#suri...,

Iar ]es#turi s-au produsCu vopseluri naturale_n R#s#rit [i-n Apus,Mai apoi, cu chimicale...

La antici pozi]iaSocial# [i prestan]aLe d#deau distinc]iaUnit# cu elegan]a...

Toga-n Senatul RomanPoten]a retorica{i-n sesiuni, an de an,Impunea politica...

Mantia imperial#Imprima respect totalCa [i hlamida regal#Oric#rui popor loial...

La fel, od#jdii papale,Uniforme-ofi]ere[ti,Stihare patriarhale{i ve[minte preo]e[ti...

La noi caftane domne[ti,Ep@ngele de ]#rani,Dulame negustore[ti{i cojoace de ciobani...

Un veac, sub fanario]i,Anterie [i i[lice,_mbr#cau boierii to]i,Cu giubele [i ilice...

_n cele din urm# toate,Cele cu tur [i cu poaleAu fost, global, botezate,Cu denumirea de ...]oale...

Toate menite s#-ndemne,S# se vad#, s# se [tie,C# ele sunt , de fapt, semne,De ordine-n ierarhie...,

Cu trese [i epole]i,Blazoane c#lug#re[ti,Fireturi [i egile]i{i cu bete ]#r#ne[ti....................................

Se zice c#, printre taine,E una ca un sindrom,Cum c# “omul face haina{i hainele-l fac pe om”...

Din nevoia de frumos{i continu# ispit#,S-a impus vertiginosCroitoria de elit#...

Pe prin]i [i pe demnitari{i bancheri cu-ambi]ie,I-mbr#cau, pe sume mari,Croitori de familie...

Mici slujba[i [i amploaia]i,Cu leafa s# le ajung#,Se-mbr#cau mai str@mtora]i –Fiecare ...dup#..pung#...

Plebea [i to]i cei de jos,Tot din aceea[i pricin#,Se-mbr#cau s#r#c#ciosLa croitorii de duzin#...

Noi, la [es – neam de ]#rani,Socotind mereu “pe de[te”{i de la munte – ciobani,Ne-am \mbr#cat rom@ne[te...

Cu c#m#[i [i cu pieptare,Cu izmene [i i]ari,C#ciuli, p#l#rii de soare,Cu cojoace mici [i mari...

Ii cusute cu alti]e,{i cu z#velci \nflorate,Cu catrin]e [i bundi]e,{i basmale colorate...

_n vremuri emancipateAm avansat la dulmane,Pelerine [i halate,La mantale [i paltoane...

Cine [tie a-c@ta oar#,Pe la noi pe-aici s-a spusC# moda vestimentar#Ne-a parvenit din Apus?!

C#ci \n balcanismul mort_nt@i smokingul [i fraculAu fost haine de import,Dar cusute tot cu acul...

Noi am schimbat – rezonabili –Ni[te nasturi \n ... “butoni”,Izmene-n ... “indispensabili”{i n#dragii-n pantaloni...

Tot mai mul]i au \mbr#catPardesie [i jachete;Ne-am europenizatCu jobene [i gambette...

Cu lodene [i man[oane,Redingote cadrilate,Cu jiletci [i cu vestoane{i la gulere cravate,

Taioare [i sarafane,Rochii de m#t#suri fine,Bluze [i combinezoane,Jupoane [i crinoline...

Nu mai sunt azi ni[te taineC#, pentru publicitate,Se dau nume unor haineDe persoane consacrate...

Dup# c@te-un boss englez –Raglane [i macferlane,Iar, dup#-un actor francez,Se-mbrac#... alaindeloane...

La cei mul]i nu aveau rostDileme vestimentare,C#ci, de fapt, moda a fost_n continu# schimbare...

Mul]i din ora[e [i sate,De condi]ie s#rman#,Purtau haine demodate,Sau primite ...de poman#..............................................Cu [aizeci de ani \n urm#Numai o mentalitateDomina – una de turm# —La noi \n societate...

C#ci oprima stalinismulOri[ice porniri rebele;Construiam socialismul{i ne-mbr#cam ... pe cartele...

Ca-ntr-un fel de replic#,Celei ce-i zicea poporul,De un veac “americ#”I-au zis “P@nz# Muncitorul”...

Vorbe din vocabularS-au dus precum au intrat;Folosite tot mai rar,Aproape c# s-au uitat:

”Madipolon”, “Crepde[in”,”Oland#”, “Nachin”, “Coton”,”Camgarn”, “Tergal”, “Serj”, “Poplin”,”Nailon” [i “Vinilin”

Pe \ntinsul }#rii-ntreg,Purtau [epci [i salopete,Dar [i c#m#[i “antijeg”Mii [i mii de siluete...

{i-a fost moda mai apoiCu pantaloni evaza]i,Ca cei de cowboyLa Rodeo etala]i...

Pe urm#-au s#rit \n blocTinerii nest#p@ni]i,De la pantaloni de docLa blugii cosmopoli]i...

Foarte greu se procurau,Dar, ostentativ purta]i,Mai ales dac# erauCu c#r#mida freca]i.....................................Azi moda prolifereaz#,Zi de zi [i an de an{i peste tot o dicteaz#”Case de peste ocean”,

_ns# [i europene,Elegan]a o confirm#Mai ales italiene,Prin costumele “De firm#”...

La noi orice parvenitSe-mbrac# “la patru ace”,_ncrezut [i ghiftuit,_n “Armani” sau “Versace”...

Demnitari [i guvernan]i,Peste tot bine primi]i,Se-afi[eaz# elegan]i,Parfuma]i [i sclivisi]i

{i pipi]e, bun#oar#,Numite-n func]ii u[or,_n nurci [i vulpe polar#De la “Christian Dior”...

Oricare e ofensatCu o vorb# din popor,Dac# e considerat”Izmene pe c#l#tor”...

C@nd oficial vorbesc,Violenteaz# cuvinte,Greu, agramat [i grotesc{i neelegan]i la minte...

C#ci, \n toat# tevatura,Hainele [i avu]iaAcoper# incultura{i mascheaz# neghiobia...

_n timpurile de-acum,M# \ntreb – ElectoratulCum se descurc# [i cumRezolv# cu ...\mbr#catul?

P#i, din bine \n mai bine,Prin dese cump#r#turi,Din anumite magazine{i pie]e de vechituri...

Se v@nd costume purtate,Sau fo[ti pantaloni reia]i{i izmene flau[ateDe la mor]i ca [i uita]i...

Sunt de toate pentru to]i –Pijamale [i capoate,Sutiene [i chilo]i,Rochii [i fuste plisate...

Geci de piele [i sacouri,Pulovere demodateC#m#[i albe [i-n carouri,Papioane [i cravate.....................................Cur@nd, oare, ce-o mai fi?E vreo minte mai de[teapt#Care acum poate [tiToate c@te ne a[teapt#?!

C# eu sunt aproape mut{i cu infern \n urechi,De aceea te salutViitor \n haine vechi!!!

Valentin TURCU

Balada

\mbr#c#minte

Balada

\mbr#c#mintei

Balada

\mbr#c#mintei

7Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 4aprilie 2011

Dup# “Mozaic”, “T@rgul copi-l#riei” [i altele, d-l Ilie S#lceanu ascos la aceea[i Editur# M.J.M.“Genera]ia mea”.

La \nceput, autorul face o scurt#precizare privind semnifica]ia titlului(destinul genera]iei sale \n B#ile[tiulinter [i postbelic) [i consider# cartea“o cronic#-pamflet”, “structurat# \ntrei capitole ...\n etapa I este pre-zentat# copil#ria p@n# la al II-lea r#z-boi mondial, \n capitolul 2 esteprezentat# etapa de la r#zboi p@n# larevolu]ie, iar \n capitolul 3 eprezentat# etapa de dup# revolu]ie”.

Privind caracterul c#r]ii, apreciezc# autorul a simplificat exagerat, dinmodestie aria tematic# a lucr#rii D-Sale, consider@nd-o doar “cronic#-pamflet”.

Personal, \nclin s# o apreciez cafiind, mai degrab#, un eseu cuelemente memorialistic-autobiogra-fice, monografice [i de atitudine,etic#, politic# [i nu numai.

D-l Ilie S#lceanu insist# asupranivelului fic]iunii \n inventareapersonajelor [i a caracterului realistal faptelor [i \nt@mpl#rilor narate (cutoate acestea, se disting [i personajecare au existat aievea, unele maifiind \nc#, [i azi \n via]#). _n oricecaz, apreciez c# veridicitatea estecaracteristica principal# a acesteiopere, [i, mai mult dec@t at@t, esteelementul care \i d# valoare estetic#,iar atragerea cititorului ne apare caefect obiectiv al acesteia.

Sociologic, considera]iile criticeprivind alc#tuirea social# de acumapar ca o expresie a libert#]ii decrea]ie, \n care aspira]ia c#tre corec-tarea R#ului social e legitim#, maiales dup# o solid# experien]# de via]#:“Am contat pe temeiul c# acum avemlibertatea s# spunem ce g@ndim.

Sunt \ntr-adev#r multe hibe, darpentru ca s# fie comb#tute este ne-cesar, \n primul r@nd s# fiecunoscute.

Cum anume trebuie procedatpentru \nl#turarea lor, aceasta esteproblema celor abilita]i s# dirijeje [is# influen]aze destinele acestuipopor.” (p. 5)

Cititorul este introdus \n B#ile[tiulinterbelic, surprins \ntr-un moment

estival; accentele memorialistice suntemo]ionante – evocarea str#ziicopil#riei, a [colii \n momentulserb#rii de sf@r[it de an, \n#l]areadrapelului, \nso]it# de c@ntecul “Treiculori” de Ciprian Porumbescu, \ncare copilul de alt#dat# e solistul celeimai profunde [i mai \n#l]#toare strofe,prin semnifica]iile testamentare – ele-ment care ac]ioneaz# evident asuprasim]irii participan]ilor – p#rin]i,bunici, spectatori ocazionali.

Tehnica evoc#rii memorialisticeconst# din \mpletirea descrierii cunara]iunea (dialogul e sporadic).Universul infantil se relev# prinalternarea a dou# timpuri verbale:prin imperfectul indicativ evoc#\nt@mpl#ri [i aspecte cu caractermonografic pe care le rememoreaz#[i le readuce din trecut prin indica-tivul prezent: m#turatul cur]ii [i altrotuarului de la strad#, hr#nirea [iad#parea p#s#rilor [i animalelor dingospod#rie, ]esutul, cu toate ustensi-lele (uitate azi) – spata, br@glele,suveic#, tindechea, i]ele, n#v#ditulpe gard, cre[terea viermilor dem#tase [i tragerea borangicului,preg#tirea mesei de pr@nz, la ]est,r#sturnarea m#m#ligii, masa, dup#un anume ritual, azi disp#rut, \n careprofunde emo]ii produce rug#ciuneabunicului de mul]umire c#tredivinitate – text care merit# reproduspentru c# ilustreaz# un element defi-nitoriu, un mod de a tr#i de la fi-nalul unei epoci patriarhale, cu ospiritualitate perpetuat# aproape dou#milenii: “...dup# mas#, buniculmurmur# rug#ciunea: Mul]umim,}ie, Doamne, Iisuse Hristoas, c# ne-ai s#turat pe noi de bun#t#]ile Talecele p#m@nte[ti. Nu ne l#sa pe noilipsi]i de Cereasca Ta _mp#r#]ie, ciprecum \n mijlocul ucenicilor T#iai venit, pace d@ndu-le lor, vino [ila noi [i ne m@ntuie[te!” (p. 10)

Imaginea B#ile[tiului copil#riei ereadus# din memorie ca o pano-

ram# realizat# cu mijloacele des-crierii, bine\n]eles, subiective; com-ponentele ei sunt detalii semni-ficative care i-au marcat naratoruluidrumul ini]iatic.

Cu o deosebit# emo]ie \[i evoc#prietenii de joac# ai copil#riei, cunumele autentice, sau dup# porecle:Ducu, Dedu, Dudan, Chini, Burtea,Gigi Albanezu – evocat [i de FlorinChiri]escu \n “Seara, c@nd se-nchidePo[ta” – Tah# [i al]ii, cu care co-lind# B#ile[tiul [i \mprejurimile –Balta Cilieni, care e “Mareanoastr#”, bostanele, viile, }ur]anuletc. De asemenea, panorama B#i-le[tiului se completeaz#, pe parcurs,cu elemente reale – Pr#v#lia luiBriceag, B#g#u – spaima c@inilor(\n preajma “locului de munc#” alacestuia, copiii \nal]# zmeele) [iStrada Mare – veritabila coloan#vertebral# a t@rgului: “Ie[im \nStrada Mare, strada principal# at@rgului, pietruit# cu bolovani de r@u,care \ncepe de la Z#bav# [i ]inedincolo de Zaicu, aproape deAmericanu’.” (p. 11)

Surprinz#tor este cum, dup# [aptedecenii autorul reconstituie riguros[i detaliat imaginea Str#zii Mari cuprincipalele componente [i “PuncteStrategice” – Hotelul Culescu,Farmacia lui Chiri]escu, Brut#ria luiIovan, Casa lui Patalache, cel cucai dresa]i, Tutungeria lui Gaciu –unde se joac# [ah p@n# seara t@rziu– Drogheria lui {mina, C@rciumalui B#luc#, Banca “Izvorul”, “Gr#-dina Public#”, Farmacia lui IulianPopescu, Conacul lui {tirbei, “\m-prejmuit cu un zid pe care e realizat#cu mozaic icoana Sf@ntului Gheor-ghe” (cea pe care la \nceputurilesocialismului atotbiruitor au distrus-o aceia[i indivizi ignoran]i [iiresponsabili, chipurile anima]i deidei revolu]ionare, care au mutilatMonumentul Eroilor [i Troi]a dinparc, \nchinat# de elevii Liceului

Industrial acelora[i eroi b#ile[tenic#zu]i \n R#zboiul pentru \ntregimeaneamului). Viziunea autorului se\ntemeiaz# pe convingerea tuturorlocalnicilor c# “Monumentul Eroilore inima t@rgului”, iar Strada Mare \iapare ca axa existen]ei acestuia.

Sunt men]ionate, de asemenea,magazinele cele mai ar#toase – laAron, S#ndulescu [i Voinescu,Dobrot#, Sclipcea, Ro[ca, Hot#ranu.

_n genera]ia D-Sale, d-l Ilie S#l-ceanu include [i pe viitorii actoriDumitru Furdui [i Amza Pellea –primul impresion@nd de copil prinrecitarea parodiei lui Florin Ior-d#chescu dup# “El Zorab” a luiCo[buc, iar “Amzulic#” era chiar dinapropiere, locuind \n copil#rie la doarc@teva case, \naintea mut#rii familiei\n casa bunicilor dinspre mam# dinCol#ne[ti.

Autorul reconstituie portrete dinepoc# [i dovede[te o deosebit#capacitate de a sugera dominantefizionomice, de caracter [i de limbaj.Astfel se deta[eaz# unele chiar memo-rabile precum “nea Costic# Cechiri”(evident o porecl#) – s#p#tor de f@nt@ni[i chiria[ii lui, o familie de profesorizurbagii [i imorali, “mo[ Mitru]” care“\njur# p@n# sus la conducere,acuz@ndu-i de toate relele din ]ar#”,“tu[a Floarea”, comparat# cu “baba-medic comunal” din “Vara la ]ar#” alui G. Top@rceanu: “Tu[a Floarea eraun fel de doctori]# f#r# diplom#; eat#ia sub limb# copiii care se n#[teaumu]i, ea \i c#lca pe prag pe cei care\[i scr@nteau picioarele, ea le desc@ntade boli, de deochi, de blesteme, oride sperietur#”. (p. 19), \ns# [tia undetrebuie s# se opreasc# [i s#-[i recu-noasc# nepriceperea: “...dac# pevreunul \l doare o m#sea, atunciproblema dep#[e[te limita com-peten]elor tu[ei Floarea [i bolnavultrebuie s# mearg# la frizer, pentru c#,\n vremea aceea, \n t@rgul nostru,frizerul scotea m#sele.” (p. 19)

Alt# carte despre B#ile[ti adomnului Ilie S#lceanu

De latura monografic# ]ine [ievocarea unor obiceiuri [i practicicu r#d#cini ad@nci \n via]a material#[i spiritual#: prima p@ine din gr@unou, dup# treierat, sub form# de“col#cel din gr@ul de road# nou#, \ileag# cu a]# ro[ie de o crengu]# despornic [i-i arunc# \n f@nt@ni ca s#-i g#seasc# drume]ii [i s#-i m#n@nce,drept ofrand# pentru sufletele celormor]i.” (p. 28)

Alte obieceiuri [i practici sunt:deniile din “S#pt#m@na Patimilor”,Masa ob[teasc# din curtea bisericiidin prima zi de Pa[te, “Proorul” deSf@ntul Gheorghe, “Brado[ii” deZiua celor 40 de mucenici, dar [ialtele precum “Colindatul” dinAjunul Cr#ciunului, Datul la grind#al nepo]ilor de Anul Nou, “Botezatulcailor” la Boboteaz# [i aruncareacrucii \n balt# “l@ng# pod, unde nesc#ld#m noi vara”.

Autorul st#ruie [i asupra obiceiu-rilor de nunt#: “...mireasa \mbr#cat#\n rochie alb#, cu pariur# pe cap,mirele \n]olit la patru ace, na[ul [ina[a p#trun[i de importan]a mo-men-tului, invita]ii, tr#surile, taraful,ritualul, veselia” ...[i “...horele\ndr#cite, cu chiote [i strig#turi:b#tuta, rustemul, galaonul, perini]a...din care tinerii, cu obrajii aprin[i dedorin]e, nu s-ar mai desprinde. Sezguduie p#m@ntul sub pa[ii lor.” (p.33) Dar [i a celor de \nmorm@ntare,puse evident \n antitez#, esen]ial#,acum, fiind triste]ea: “_n fa]# mergetr#sura cu preotul, apoi carul mortuarcu rudele...celor s#raci le c@nt#goarna... la cei avu]i c@nt# muzican]iilui Colcic# sau ai lui Marghiol... lapomeni vine tot cartierul... rude,nerude, dup# ce m#n@nc# [i beau, lise \ncinge chef de vorb#...” (p. 34)

Finalul capitolului e un omagiuadus v@rstei copil#riei, edificat pereliefarea regretului pentru scurgereaireversibil# a timpului, [i inevitabilulsentiment al \nstr#in#rii de locurilenatale, prin continuarea \nv#]#turiialtundeva departe de “sc#ldatul,fotbalul, deniile, treieri[ul, hoin#realaprin vii [i prin bostane, nun]ile,colindele...” (p. 37)

Va urmaValentin TURCU

Om politic, istoric, scriitor, el afost, mai ales, frunta[ al revolu]ieirom@ne de la 1848, una dintre marilefiguri ale istoriei noastre moderne,reprezentantul str#lucit al uneigenera]ii de gra]ie.

S-a n#scut la Bucure[ti, pe 29iunie 1819, \ntr-o familie de miciboieri, Barbu sin Petre [i ZincaPetreasca-B#lcescu, proprietari aimo[iei B#lce[ti din jude]ul Arge[.La doar [ase ani a r#mas orfan detat#, dar s-a bucurat de anii copil#rieial#turi de numero[ii s#i fra]i.

Educa]ia [i-a \nceput-o \nfamilie, iar de la v@rsta de 13 anieste \nscris la Colegiul Sf@ntul Savaunde este coleg cu Ion Ghica, caprofesor av@ndu-l pe Ion HeliadeR#dulescu, ambii fiindu-i mai t@rziubuni colaboratori pe parcursulrevolu]iei de la 1848. La numai 19ani se \nscrie \n armat#. Aici apredat solda]ilor citirea [i geografia\n cadrul [colii organizate la Dude[tide c#tre domnitorul AlexandruGhica. Din p#cate, cariera militar#a fost curmat# brusc prin partici-parea lui la societatea lui DimitrieFilipescu, precum [i la conspira]iaorganizat# de acesta. Mai mult dec@tat@t, B#lcescu a primit [i o condam-nare de trei ani de domiciliu for]atla m#n#stirea M#rgineni. Venirea pe

tronul }#rii Rom@ne[ti a lui Bibescua pus cap#t acestei pedepse.

_n pofida acestei experin]e, \n1843 \l g#sim al#turi de vechiprieteni ca fondator al proprieisociet#]i secrete

“Fr#]ia”, structurat# dup# mode-lul lojelor masonice. C#l#tore[te printoate teritoriile locuite de rom@ni:}ara Rom@neasc#, Moldova, Transil-vania, Bucovina, precum [i prinItalia, studiaz# istoria, fiind editor,al#turi de August Treboniu Laurian,al revistei de istorie Magazin istoricpentru Dacia, ap#rut# \ncep@nd cu1844. _n discursul festiv rostit derevolu]ionar \n fa]a membrilorSociet#]ii studen]ilor rom@ni de laParis (1 ianuarie 1847), intitulatPrivire asupra st#rii de fa]#, asupratrecutului [i viitorului patriei, cuprin-dea esen]a \ntregii sale viziuni po-litice: “]inta noastr# socotesc c# nupoate fi alta dec@t unitatea na]ional#a rom@nilor. Unitate mai \nt@i \nidei [i sim]#minte, care s# aduc#apoi cu vremea unitatea politic#...”.

_n Fran]a se va implica \n revolu]ia

din februarie 1848 [i inspirat deaceasta, se \ntoarce la Bucure[ti pen-tru a participa la mi[carea revolu]io-nar# din 11 iunie, fiind timp de dou#zile ministru de externe [i secretarde stat al guvernului provizoriuinstaurat de revolu]ionari. Dup# abdi-carea lui Gheorghe Bibescu (13 iunie1848), a preluat postul de secretar alGuvernului revolu]ionar provizoriuinstalat la conducerea }#rii Rom@-ne[ti. _n aceast# calitate s-a str#duits# aplice \n practic# idealurile revo-lu]ionare cum ar fi \mpropriet#rirea]#ranilor cu p#m@nt. Este foarte activ[i \n ceea ce prive[te recunoa[terealocotenen]ei domne[ti instalat# \n iulie1848 la nordul Dun#rii, el f#c@ndparte din delega]ia ce urma s# merg#la Constantinopol, al#turi de {tefanGolescu.

Din p#cate, \nfr@ngerea revolu]iei,la 13 septembrie 1848, a condus [i laarestarea lui \n tab#ra de la Cotroceni._mpreun# cu al]i revolu]ionari a fosttransportat la Giurgiu, apoi dus spreOr[ova de unde li s-a permis s# plece\n Austria cu condi]ia de a nu mai

O via]# c@t un secol de istorie:Nicolae B#lcescu

reveni \n ]ar#. C#l#torind prin Banat[i Transilvania [i realiz@nd mareagre[eal# pe care o s#v@r[au at@t LajosKossuth, c@t [i Avram Iancu, s-a im-plicat \n pacificarea celor dou# revo-lu]ii, rom@n# [i maghiar#, ba maimult a militat pentru o str@ns# colabo-rare \n scopul \nfr@ngerii du[manuluicomun, Imperiul Habsburgic.

_n 1849 se re\ntoarce la Paris [iva face parte din noul comitet deconducere al emigra]iei rom@ne, deunde \ncearc# s# coaguleze for]elerevolu]ionare europene aflate \n exil,pentru \ntemeierea unei confedera]iieuropene. Cu un pa[aport eliberat\n capitala francez#, “au nom de SaMajesté l’Empereur des Ottomans”,\n prim#vara lui 1852, pleac# laConstantinopol, de aici, la Gala]i [i\ncearc# s# p#trund# \n }ara Ro-m@neasc#, \ns# autorit#]ile nu-ipermit, de[i e bolnav [i vrea s# ovad# pe mama sa, \n v@rst# [ibolnav#. Medicii \l sf#tuiesc s# sestabileasc# \n Italia, unde clima emult mai bl@nd#. Trece prin Malta,Napoli [i se stabile[te la Palermo,\n Sicilia, la hotelul “Alla Trinacria”.Moare la Palermo de tuberculoz# lav@rsta de 33 de ani, fiind \nmor-m@ntat \n cimitirul capucinilor dinacest ora[.

Prof. Claudia SURCELBustul lui Nicolae B#lcescu,

la Palermo, \n Sicilia

Motto:“Tot ce nu este prin noi, nu este pentru noi”

Nicolae B#lcescu

Cyan Magenta YellowBlack

8 Gazeta B~ILE{TIdedededededededede

D.T.P., Prepress [i Tipar:S.C. ALMA CONS - Craiova

REDAC}IA:Redactor {ef - Valentin TURCUSecretar de Redac]ie - Gheorghe GHEORGHI{ANRedactor: Marcel BOTA [i Iulian POPAFoto [i tehnoredactare: Dan FIR}ULESCU

Nr. 4aprilie 2011

Afirmam \n cronica meciuluicu CS Sopot c# pe parcursuljocului am constat la juc#toriino[tri o alt# mentalitate, dorin]#[i voin]#, precum [i o alt# atitu-dine fa]# de culorile echipei, nepu-tin]a fiind cea care s-a dovedit deci-siv# \n piederea meciului. Dup# \n-cheierea partidei, la cabin# ne-amdat seama c# totu[i ne-am \n[elat,pentru c# atunci c@nd antrenorulMircea Gaciu i-a anun]at pe juc#toric# luni se va face antrenament \nvederea jocului de cup# cu “Trac-torul” Cetate, nu pu]ini au anun]atc# din diferite motive (unele puerile,\n opinia noastr#) nu vor participala antrenament, iar Cafadaru [i Cio-cioan# i-au cerut legitima]iile, inten-]ion@nd s# se transfere la echipa dinLiga a III-a, “Dun#rea” Calafat. {iatunci ne-am dat seama care suntcauzele adev#rate ale neputin]ei,ale lipsei omogenit#]ii [i ale inexis-ten]ei unui sistem de joc. De undes# apar# scheme tactice, din momentce absen]a de la antrenamente adevenit deja o constant#?

{i rezultatele n-au \nt@rziat s#apar#, primele dou# meciuri \nchein-du-se cu \nfr@ngeri la scoruri destulde ru[inoase.

_n jocul de la Cetate, \n primul“11” au ap#rut numai 8 dintre titu-larii folosi]i \n partida cu Sopotul,ceea ce a f#cut ca echipa s# rezistenumai o repriz#, la pauz# scorulfiind 1-0, pentru ca \n cea de-a douaparte, gazdele, o echip# dintr-o cate-gorie inferioar#, s# mai \nscrie detrei ori [i s# se impun# cu un me-rituos, pentru ei, [i un ru[inos, pentrub#ie]ii no[tri: 4-0. Sigur c# nu esteo dram# c# am p#r#sit cupa, \ntruc@tcontinuarea ar fi necesitat cheltuieliinutile, echipa noastr# actual# nea-v@nd “argumente” pentru a ajunge\n fazele superioare ale competi]iei,dar s# se fi pierdut onorabil, nu “s#te umpli de ru[ine.”

Spuneam \n articolul \n care pre-zentam programul forma]iei favoritec# \n primele patru etape, \nt@lnireade la Piele[ti pare ceva mai u[oar#,aceast# forma]iei fiind mereu \npartea de jos a clasamentului. Dinp#cate pentru noi, [i de data aceastane-am \n[elat supraevalu@nd valoa-rea juc#torilor pe care \i simpatiz#m[i av@nd iluzia c# b#ie]ii \[i vor re-considera atitudinea, vor avea otres#rire de orgoliu [i vor da o lec]ieacelora care nu mai au niciun fel de\ncredere \n ei. Ei bine, acest mecial speran]elor s-a dovedit din nou afi al pr#bu[irii, pentru c# s-a \ncheiatcu un aproape neverosimil 9-2 \nfavoarea gazdelor.

_n mod surprinz#tor pentru noi,care \nc# mai credem \n juc#tori [i\n profesionalismul antrenoruluiMircea Gaciu, fa]# de jocul la carene-am referit la \nceput, cu CSSopot, \n primul “11” au ap#rut pe

teren numai 7 din cei folosi]i \nacel joc, formula de echip# fiind:S#ceanu – Marinescu, Balica, Be-cheru (Stuparu), Sp#imu[ – Mogoi,Ciocioan#, Iancu, Bobolocu (Vilaia)– Cafadaru, Ni]#, pe banca de re-zerve mai lu@nd loc juniorii CiochiaG. [i Ciochia D., neexist@nd rezerv#de portar, Bentaru, titularul postului,absent@nd din motive pe care nu lecunoa[tem. Pe fondul unei replicipalide, ca s# ne exprim#m [ielegant, [i eufemistic, a juc#torilorb#ile[teni, oaspe]ii au \nceput \nfor]#, au speculat toate naivit#]ile,st@ng#ciile, gre[elile individuale [icolective [i, profit@nd de haosul dinechipa noastr#, au deschis scorul \nmin. 2 din lovitur# de la 11 metri,acordat# corect \n urma unui hen]evident \n careu al lui Cafadaru?!!,l-au majorat \n min. 7 [i 16, lapauz# tabela de marcaj ar#t@nd unaproape neverosimil 6-0. Dup#pauz#, \n min. 48 Cafadaru [i-ar#scump#rat oarecum gre[eala [i aredus din handicap (1-6), \n min.50 o nou# b@lb@ial#, un nou gol (1-7). Un minut mai t@rziu, Marinescua marcat cel de-al doilea gol alforma]iei noastre, pentru ca oaspe]ii,care au dominat jocul av@ndu-l ladiscre]ie s# mai \nscrie de dou# ori,duc@nd scorul la propor]ii neb#nuitenici chiar de cei mai pesimi[tib#ile[teni ...9-2!! A fost o \nfr@ngerecare te las# f#r# cuvinte [i-]i creeaz#o stare ap#s#toare de discomfortsufletesc.

{i a venit jocul de pe teren pro-priu cu “Progresul” Segarcea, echi-p# de care, a[a cum scriam [i \nnum#rul anterior, ne-am temutpentru c# se afla pe locul al V-lea,cu bune rezultate p@n# atunci. Dedata aceasta, s-a realizat un progres,ca s# facem haz de necaz, \n sensulc# \n primul “11” au ap#rut 9 dinechipa trimis# \n teren la jocul dereferin]# cu Sopotul, forma]ia av@ndcomponen]a: Bentaru – Marinescu,Mogoi, Balica, Sp#imu[ – Cafadaru,Ciocioan#, Iancu, Iure[ Udri[te (Be-cheru), Popa (Lucan), pe foaia dearbitraj mai fiind \nscri[i junioriiS#ceanu, Stuparu [i Bobolocu. Pri-ma impresie fost c# seg#rcenii ausocotit meciul ca foarte u[or, i-auprivit cam de sus pe b#ie]ii no[tri,consider@ndu-i victime sigure, darau avut surpriza s# vad# un jocechilibrat \n care, este drept, \nprimele 8-9 minute ei au pasat maimult [i mai bine, cu un plus devitez#. Spre bucuria general#, juc#-torii no[tri au intrat bine \n joc, [i-a f#cut apari]ia tendin]a de a jucacombinativ, cu pase reu[ite care aupus pe picior gre[it partenerul de\ntrecere, dar nu s-au realizat totu[ifaze foarte periculoase. S-a muncitmult, s-a lergat, chiar dac# au ap#rut[i execu]ii tehnice deficitare. Sepoate spune c# au avut o perioad#

de dominare pe fondul c#reia oas-pe]ii [i-au ar#tat totu[i col]ii, prile-juindu-i portarului Bentaru dou#interven]ii apreciate. _n min. 25,b#ile[tenii au realizat o faz# cursiv#,bine g@ndit# [i de toat# frumuse]ea,care s-a \ncheiat cu golul \nscris dejuniorul Udri[te, acesta urm#rindinteligent faza [i expediind cu s@ngerece balonul \n plas#. Trezi]i la rea-litate, seg#rcenii “au pus piciorul peaccelera]ie”, \ns# b#ie]ii no[tri aur#spuns cu un joc inteligent [i atent,dar uneori poate prea prudent. La 1-0, la o faz# \n careul oaspe]ilor unuldintre funda[ii centrali a f#cut hen]\n careu, dar centralul F#nel V#duva,de[i era aproape de faz#, n-a acordatlovitura de la 11 metri clar# ca lu-mina zilei, dup# cum remarca [i ob-servatorul jocului, omul de fotbalIon Giuverdea, personalitate de oprobitate moral# irepro[abil#. A fost,\n opinia noastr#, momentul psiho-logic al jocului, pentru c#, la 2-0altele ar fi fost datele problemei, iarjuc#torii no[tri ar fi abordat meciulmai av@ntat [i mai relaxa]i, \n sensulbun al cuv@ntului. Ne pare r#u, dart@n#rul arbitru (de numai 17 ani), pecare l-am elogiat \n dou# r@nduripentru presta]iile sale execelente, dedata aceasta ne-a dezam#git. _n conti-nuare, jocul a fost echilibrat, darsec#rcenii, cu un plus de experien]#[i chiar de valoare, alc#tuind o echip#omogen#, au reu[it dou# faze spec-taculoase, \n min. 29 [i 40, c@ndBentaru a avut interven]ii spectacu-loase [i eficiente, \n special la ultimafaz#, la care cu un reflex de apreciata respins \n corner o minge pericu-loas# de la r#d#cina barei. Sprefinalul reprizei, au ap#rut c@tevamomente \n care juc#torii no[tri nus-au concentrat suficient [i au gre[itpase simple. Una peste alta, a fost orepriz# bun# care a dovedit c# b#ie]iino[tri prefera]i, \n ciuda loculuiocupat, nu sunt \nc# blaza]i, spremeritul lor, mai ales dac# se ]ineseama c# aveau \n fa]# o echip#redutabil# care la ora meciuluiacumulase cu 39 de puncte mai multdec@t forma]ia noastr#, avea 12victorii, 6 egaluri [i 6 \nfr@ngeri, go-laveraj pozitiv [i plus 7 \n clasa-mentul adev#rului.

{i cea de-a doua repriz# a \nce-put, ca [i prima, cu oaspe]ii la ti-mon#, mai hot#r@]i [i mai proaspe]i,\n min. 54 Bentaru, dup# ce ini]ialrespinsese neinspirat balonul, a avutun reflex demn de aplaudat la relua-rea lui P@rvan C., re]in@nd cu pre-cizie, pentru ca dupa numai un minuts# aib# o alt# interven]ie inspirat# laun [ut pe care “scria” gol. _n replic#,\n min. 57 juc#torii no[tri au realizato faz# [nur, Udri[te a expediat un[ut bomb# de la 17-18 m, lateraldreapta, peste portarul B#lu]#, dar,din p#cate pentru noi, mingea a lovitbara [i s-a \nc#p#]@nat, nevoind s#intre \n poart#. Pe fondul unui jocbun, poate cel mai bun din acestcampionat, prin care seg#rcenii aufost surprin[i, odat# cu trecereatimpului, au \nceput s# apar# [i re-gretabile momente de lips# de con-centrare, uneori chiar de superficia-litate. S-au gre[it pase u[oare, cul-min@nd cu lovituri libere din caremingea a fost trimis# inexiplicabildirect la adversar, facilit@ndu-iacestuia declan[area unor incursiunicu grad de periculozitate. {i-au f#cutapari]ia deruta [i cartona[ele galbene(5 la num#r) unele primite copil#-re[te, s-a trecut peste faza deconstruc]ie [i s-a apelat la mingibuf#ite din linia de fund, tactic# delocrecomandabil#. Unii juc#tori au datdovad# de precipitare, a ap#rut ve-chea meteahn# a lipsei de marcaj,de dublaj [i de luciditate, situa]iespeculat# de seg#rceni, mai binepreg#ti]i fizic, cu o echip# echilibra-

t# \n toate compartimentele, echip#[i juc#tori cu personalitate. A[a seface c#, \ncep@nd din min. 73,oaspe]ii au trecut la c@rma jocului,este drept nu cu autoritate, au pasatmai mult [i a crescut frecven]a[uturilor spre [i pe poarta noastr#,juc#torii b#ile[teni miz@nd doar pecontraatacuri sporadice. _n min. 80,oaspe]ii au avut o mare ocazie deegalare, mai \nt@i Bentaru [i apoiBalica sco]@nd de pe linia por]ii.{i colac peste pup#z#, \n min. 81Cafadaru a primit cartona[ galbenpentru un gest nesportiv [i atitudineireveren]ioas# fa]# de arbitru [i,fiind al doilea, a fost eliminat.

{i a venit faza din minutul 87care a stricat, dup# cum se vavedea, tot ce se realizase p@n#atunci. Oaspe]ii au \nscris un goldin pozi]ie clar# de offside,semnalizat# promt de asistentulAdrian Puia [i luat# \n considera]iede central, moment \n care oaspe]iis-au n#p[ustit asupra “centralului”,apoi asupra asistentului, portarul derezerv# Mazilu “a ]@[nit” ca os#geat# de la banca de rezerve s#-i cear# socoteal# asistentului, l-abruscat, gest necugetat care agenerat o alterca]ie nedorit# [ineonorant#. Portarul Bentaru, carea fost cel mai bun din echip#,sco]@nd cel pu]in dou# mingi degol, a g#sit nefericit momentul dea se r#fui cu doi juc#tori seg#rceni,care l-au s@c@it [i l-au provocataproape tot jocul, au ap#rut \nalterca]ie [i doi pseudosus]in#tori,fani ai echipei, iar oaspe]ii, la\ndemnul conducerii, au refuzat s#reia jocul. Se poate spune c#portarul Bentaru a fost \n acest joc\nger [i demon.

_n loc s#-[i vad# de treab# [is#-i lase pe oaspe]i s# p#r#seasc#terenul, a[a cum au avut inten]ia\nainte de alterca]ie, ceea ce ar fi\nsemnat pierderea meciului nu cu0-1, c@t era scorul \n acel moment,ci cu 0-3, unii dintre b#ie]ii no[triau c#zut \n plasa \ntins# de vicleniiseg#rceni, probabil [i din cauzanervilor \ntin[i la maximum, f#-c@nd, dup# cum vom se va vedea,ca bucuria victoriei, meritat# [ia[teptat# 24 de etape, s# se trans-forme \ntr-o dezam#gire greu deanticipat p@n# \n acel moment.

Oricum, credem c# diriguitoriiAJF Dolj, prin Comisia de disci-plin#, lu@nd \n considerare [i ra-portul observatorului ca [i pe celal arbitrului, vor lua o deciziecorect# [i \n]eleapt#, ]in@nd seamade faptul c#, f#r# a scuza “groz#-viile” portarului nostru [i intrarea\n teren a celor doi spectatori, al-terca]ia a fost generat# de inter-ven]ia deplasat# [i condamnabil#,la r@ndul ei, a portarului de rezerv#al oaspe]ilor care, \n opinia noastr#,este principalul vinovat al ur@teisitua]ii create. {i f#r# a dori, con-form proverbului, “s# moar# [icapra vecinului”, ne permitem s#apreciem c#, \n cazul \n care se vahot#r\ ca echipa b#ile[tean# s#piard# jocul cu 0-3, aceea[i deciziear trebui luat# [i pentru echipa dinSegarcea care, pe l@ng# faptul c# acontribuit \n foarte mare m#sur# ladeclan[area “evenimentului”, a do-vedit [i c# nu [tie s# piard#, apel@ndpe parcursul jocului [i, mai ales, \n

final, la tot felul de trucuri.A[a cum anticipam \n sinea

noastr#, chiar dac# nu la asemeneadimensiuni, sanc]iunile aplicate de AJFasu fost drastice – echipa noastr# apierdut jocul cu 0-3, terenul a fostsuspendat 4 etape, s-a primit [i oamend# de 500 de lei, portarul Bentarua fost suspendat 10 etape [i i s-aaplicat [i o amend# tot de 500 de lei.

Din discu]ia telefonic# avut# cudl Sorin P#tra[cu, vicepre[edinteleAJF Dolj, avem t#ria s# recunoa[temc# la un moment dat am fost \n eroare[i c#, \ntr-adev#r, nu se impuneapierderea jocului [i de echipa dinSegarcea, \ntruc@t din toate documen-tele prezentate la Comisie a reie[it c#oaspe]ii n-au p#r#sit terenul de joc\nainte de declan[area incidentului,care nu ne onoreaz#, [i avem deplin#\ncredere \n impar]ialitatea [i \nobiectivitatea Domniei Sale [i a dluiNicu Neagoe, pre[edintele foruluifotbalistic doljean, oameni de forbalc#li]i \n astfel de evenimente [i anima]ide cele mai bune inten]ii pentruprogresul fotbalului doljean.

Iat# unde poate duce gestulnecugetat al unora care dau fr@u libernervilor [i aduc deservicii echipei, \nsensul c# se vor face mai multecheltuieli cu deplasarea [i la jocurilepe care urma s# le disput#m pe terenpropriu – dou# \n acest campionat [idou# \n cel viitor – [i se va pl#ti [iamenda. Este cazul s# se fac# o ana-liz# profesionist# a acestui evenimentnefericit, iar cei care se fac vinova]ide provocarea lui s# suporte conse-cin]ele, ca s# le piar# pofta de a semai groz#vi [i a pune o pat# extremde ur@t# asupra imaginii municipiului[i a oamenilor s#i. Trebuie intervenitpromt [i energic. Altfel...

Merg@nd pe linia compara]iei cujocul de pe teren propriu cu CS Sopot,vom men]iona c# la partida dindeplasare cu “{tiin]a” Malu Mare s-a atins un record greu de anticipat,dar cu semnifica]ii deosebite, concre-tizat \n faptul c# din cei 11 titularidin jocul respectiv, de data aceastaau ap#rut \n forma]ie numai... 3!! _nechip# au evoluat nu mai pu]in de 6juniori, solu]ie care, dup# umilanoastr# p#rere, trebuia s# se fi luatmai demult [i avem convingerea c#rezultatele n-ar fi fost \n niciun cazmai slabe. Este regretabil c#, pentru a\ncropi o echip#, a fost nevoie s# sesacrifice echipa de juniori care n-amai f#cut deplasarea, at@t din lips# deefectiv, c@t [i din lipsa unui mijloc detransport corespunz#tort. Cum scorulde 4-0 cu care au \nvins gazdele nescute[te de comentarii suplimentare,vom consemna doar echipa cu cares-a abordat jocul, o echip# care poatefi de perpectiv#: S#ceanu – Stuparu,Becheru, Sp#mu[, Ciocioan# Lucan,Bobolocu, Vi]elaru, Chiri]# Vilaia,Ciochia G.

Ad#ug@nd la cele petrecute \n jo-cul cu Segarcea [i circumstan]ele de-plas#rii la Malu Mare, se impunenumirea rapid# a pre[edintelui clubu-lui, dac# dl. C. Ciuc# nu mai dore[tes# continuie, pentru c#, spre a ne ex-prima bl@nd au ap#rut la acel joc [ila aceast# deplasare deficien]e de or-ganizare, dar, ca s# respect#m adev#ruladev#rat, trebuie s# recunoa[tem c#oraganizarea “a fost la p#m@nt”.

Gh. GHEORGHI{AN

Trebuieintervenitprompt [ienergic.Altfel...

Trebuieintervenitprompt [ienergic.Altfel...