cjt periodic de informare administrativ‘ sept 2015.pdf · 2015-10-26 · cyan magenta yellow...

cyan magenta yellow black

www.cjtimis.ro

Se distribuie gratuit

Consiliul Jude]ean Timi[Periodic de informare administrativ`

CJTAGEND~AGEND~AGEND~AGEND~AGEND~

IMI{IMI{IMI{IMI{IMI{Titaj: 5000 exemplare Anul II (X) Nr. 4 (93), septembrie 2015, SERIE NOU~

Pagina 11Pagina 11Pagina 11Pagina 11Pagina 11







Böblingen 2015Böblingen 2015Böblingen 2015Böblingen 2015Böblingen 2015

FESTIVALUL FANFARELOR

Timi[oara Saracens R.C.M. U.V.T.Timi[oara Saracens R.C.M. U.V.T.Timi[oara Saracens R.C.M. U.V.T.Timi[oara Saracens R.C.M. U.V.T.Timi[oara Saracens R.C.M. U.V.T.

O nou` final`, un nou succes!

Lenauheimul –între proiectevechi [i noiInterviu cu Ilie Suciu,Interviu cu Ilie Suciu,Interviu cu Ilie Suciu,Interviu cu Ilie Suciu,Interviu cu Ilie Suciu,primarul comuneiprimarul comuneiprimarul comuneiprimarul comuneiprimarul comunei

"Some[ 15"

Conferin]` interna]ional`de Istorie Conceptual`

Fa]a nou`aJimbolieide vorb` cude vorb` cude vorb` cude vorb` cude vorb` cuprimarulprimarulprimarulprimarulprimarulAdrian DariusAdrian DariusAdrian DariusAdrian DariusAdrian DariusPostelnicuPostelnicuPostelnicuPostelnicuPostelnicu

Primarul comunei C`rpini[, Ioan Sima:Primarul comunei C`rpini[, Ioan Sima:Primarul comunei C`rpini[, Ioan Sima:Primarul comunei C`rpini[, Ioan Sima:Primarul comunei C`rpini[, Ioan Sima:

"Vom duce toateproiectele începutela bun sfâr[it"

Primarul comunei Iecea Mare,Primarul comunei Iecea Mare,Primarul comunei Iecea Mare,Primarul comunei Iecea Mare,Primarul comunei Iecea Mare,

Liviu-{tefan Tomulea:Liviu-{tefan Tomulea:Liviu-{tefan Tomulea:Liviu-{tefan Tomulea:Liviu-{tefan Tomulea:

"Nu nepermitems` neglij`mviitorulcopiilorno[tri"

Becicherecu Mic:Becicherecu Mic:Becicherecu Mic:Becicherecu Mic:Becicherecu Mic:

Elevii înva]` într-o[coal` nou` [i modern`

{coala de Arte Timi[oara – o alternativ` atractiv`la înv`]`mântul cultural-artistic oficial




TITU BOJIN:TITU BOJIN:TITU BOJIN:TITU BOJIN:TITU BOJIN:

"NE PREOCUP~ STAREA DES~N~TATE A TIMI{ENILOR!" Pa

gina

3Pa

gina

3Pa

gina

3Pa

gina

3Pa

gina

3

cyan cyan cyan cyan cyan magenta magenta magenta magenta magenta yellow yellow yellow yellow yellow blackblackblackblackblack

2

septembrie 2015CJTAGEND~AGEND~AGEND~AGEND~AGEND~

IMI{IMI{IMI{IMI{IMI{

CJTAGEND~AGEND~AGEND~AGEND~AGEND~


AUDIEN}E {I RELA}IICU PUBLICUL

Programul de audien]e:Programul de audien]e:Programul de audien]e:Programul de audien]e:Programul de audien]e:La pre[edintele Consiliului

Jude]ean Timi[, dl.Titu Bojin, dl.Titu Bojin, dl.Titu Bojin, dl.Titu Bojin, dl.Titu Bojin, mar]i[i joi, între orele 11-13. |nscrierilese fac \n ziua desf`[ur`rii audien]eila Registratur`, telefon 0256/406406, 0256/406 413.

La vicepre[edintele C.J. Timi[,dl. Ionel C`lin Dobradl. Ionel C`lin Dobradl. Ionel C`lin Dobradl. Ionel C`lin Dobradl. Ionel C`lin Dobra, luni, între orele11-13. |nscrierile se fac zilnic lasecretariatul cabinet vicepre[edinte,camera 207, telefon 0256/406 334.

La vicepre[edintele C.J. Timi[,dl. Florian Zanfirdl. Florian Zanfirdl. Florian Zanfirdl. Florian Zanfirdl. Florian Zanfir, miercuri, întreorele 11-14. |nscrierile se facmiercuri, între orele 8-10, laRegistratur`, telefon 0256/406 406,0256/406 413.

La secretarul general alC.J.Timi[, dl. Ioan D`nu] Ardeleandl. Ioan D`nu] Ardeleandl. Ioan D`nu] Ardeleandl. Ioan D`nu] Ardeleandl. Ioan D`nu] Ardelean,vineri, între orele 11-14. |nscrierilese fac vineri, între orele 8-10, lacamera 201, telefon 0256/406 324.

Publica]iaPublica]iaPublica]iaPublica]iaPublica]ia .Agend` CJ.T." .Agend` CJ.T." .Agend` CJ.T." .Agend` CJ.T." .Agend` CJ.T."este supliment aleste supliment aleste supliment aleste supliment aleste supliment al Monitorului Oficial Monitorului Oficial Monitorului Oficial Monitorului Oficial Monitorului Oficial

al Consiliului Jude]ean Timi[.al Consiliului Jude]ean Timi[.al Consiliului Jude]ean Timi[.al Consiliului Jude]ean Timi[.al Consiliului Jude]ean Timi[.Apare \n baza O.G. nr. 75 din 28.08.2003Apare \n baza O.G. nr. 75 din 28.08.2003Apare \n baza O.G. nr. 75 din 28.08.2003Apare \n baza O.G. nr. 75 din 28.08.2003Apare \n baza O.G. nr. 75 din 28.08.2003

Colegiul de redac]ie:Colegiul de redac]ie:Colegiul de redac]ie:Colegiul de redac]ie:Colegiul de redac]ie:R`zvan Hrenoschi, Jana Lavrits,

Smaranda Marcu,Petru Vasile Tomoiag`, Cornel Todor,

Agneta Kardo[

Administrare edi]ie electronic`:Administrare edi]ie electronic`:Administrare edi]ie electronic`:Administrare edi]ie electronic`:Administrare edi]ie electronic`:Mariana Brânzan

FOTO: Constantin Duma (Agerpres)

Prepress & tipar:FED PRINT TIMI{OARA

ISSN: 1842-323XISSN: 1842-323XISSN: 1842-323XISSN: 1842-323XISSN: 1842-323XRedac]ia: Redac]ia: Redac]ia: Redac]ia: Redac]ia: Timi[oara,

Strada Regina Maria nr. 3Telefon: 0256/406 330, 0256/406 401,

0721/531 379e-mail: [email protected]

www.cjtimis.ro

a) Comisia economicà) Comisia economicà) Comisia economicà) Comisia economicà) Comisia economic`1. Bologa Gheorghe - pre[edinte2. Radu Marina - Rodica - secretar3. Stanciu Pompiliu - membru4. Lelescu Tiberiu-Procopie - membru5. Juravle Petru - membru6. L`zureanu Aurel - membru7. Davi]oiu Ion - membrub) Comisia de urbanism, amenajarea teritoriului,b) Comisia de urbanism, amenajarea teritoriului,b) Comisia de urbanism, amenajarea teritoriului,b) Comisia de urbanism, amenajarea teritoriului,b) Comisia de urbanism, amenajarea teritoriului,

lucr`ri publice [i protec]ia mediuluilucr`ri publice [i protec]ia mediuluilucr`ri publice [i protec]ia mediuluilucr`ri publice [i protec]ia mediuluilucr`ri publice [i protec]ia mediului1. Mihoc Marcel - pre[edinte2. Costa Cosmin-L`scu] - secretar3. Cutu Dorin-Pompiliu - membru4. Szatmari Ioan-{tefan - membru5. Cocean Liviu-Marius - membru6. Plavo[in Deian-Dan - membru7. Stanciu Pompiliu - mrmbruc) Comisia pentru agricultur` [i dezvoltare rural`c) Comisia pentru agricultur` [i dezvoltare rural`c) Comisia pentru agricultur` [i dezvoltare rural`c) Comisia pentru agricultur` [i dezvoltare rural`c) Comisia pentru agricultur` [i dezvoltare rural`1. L`zureanu Aurel - pre[edinte2. Davi]oiu Ion - secretar3. Bojin Mihì]` - membru4. Vasile Marian Constantin - membru5. Lelescu Tiberiu - membrud)ÊComisia pentruÊcultur`, înv`]`mânt, tineret [id)ÊComisia pentruÊcultur`, înv`]`mânt, tineret [id)ÊComisia pentruÊcultur`, înv`]`mânt, tineret [id)ÊComisia pentruÊcultur`, înv`]`mânt, tineret [id)ÊComisia pentruÊcultur`, înv`]`mânt, tineret [i

sportÊÊÊÊÊsportÊÊÊÊÊsportÊÊÊÊÊsportÊÊÊÊÊsportÊÊÊÊÊÊÊÊÊÊ1. Negoi]` Adrian Valentin - pre[edinte2. P`[cu]` Adrian - secretar

COMPONEN}A COMISIILOR DE SPECIALITATECOMPONEN}A COMISIILOR DE SPECIALITATECOMPONEN}A COMISIILOR DE SPECIALITATECOMPONEN}A COMISIILOR DE SPECIALITATECOMPONEN}A COMISIILOR DE SPECIALITATE3. Popescu Marin - membru4. Bitea Nicolae-Florin - membru5. Pau Radu-Adrian - membrue) Comisia pentru s`n`tate [i protec]ie social̀e) Comisia pentru s`n`tate [i protec]ie social̀e) Comisia pentru s`n`tate [i protec]ie social̀e) Comisia pentru s`n`tate [i protec]ie social̀e) Comisia pentru s`n`tate [i protec]ie social̀ ÊÊÊ1. Borha Liviu - pre[edinte2. Cr`ciunescu Gabriela - membru

-Rodica3. Moldovan Paul-Bogadan - membru4. Rus Georgeta-Aurelia - membru5. Gavrili]` Bianca - Miruna - membruf) Comisia pentru administra]ie public` local`f) Comisia pentru administra]ie public` local`f) Comisia pentru administra]ie public` local`f) Comisia pentru administra]ie public` local`f) Comisia pentru administra]ie public` local`1. Demea Dorel-Ioan - pre[edinte2. Stancu Traian - secretar3. Martinescu Marius - membru4. Marinconi -Marcu Flavia - membru

-Stelu]a-Georgeta5. Plavo[in Deian - Dan - membru6. Pau Radu-Adrian - membru7. Cutu Dorin - membrug) Comisia pentru rela]ii [i cooperare intern`g) Comisia pentru rela]ii [i cooperare intern`g) Comisia pentru rela]ii [i cooperare intern`g) Comisia pentru rela]ii [i cooperare intern`g) Comisia pentru rela]ii [i cooperare intern`

[i extern`[i extern`[i extern`[i extern`[i extern`ÊÊÊÊÊÊÊÊÊ1. Rus Alain-Florin - pre[edinte2. Gaita Oana-Dana - secretar3. Ritivoiu Mihai - membru4. Cri[an Teodor Adrian - membru5. Cr`ciunescu Gabriela - membru

- Rodica

22 de asocia]ii muzicale, 800muzican]i, peste 40 de forma]ii mu-zicale, reprezint` doar câteva reperenumerice ale marelui eveniment mu-zical care s-a desf`[urat în perioada19-20 septembrie 2015 la Böblingen,Germania - o participare record încompara]ie cu edi]iile anterioare aleaceluia[i festival.

Festivalul Fanfarelor este orga-nizat odat` la doi ani, de fiecare dat`în alt` localitate a jude]uluiBöblingen, în func]ie de Asocia]ia

muzical` care preia g`zduirea eveni-mentului. În acest an gazdele au fostFanfara ora[ului Böblingen [i ceaa pompierilor din Dagersheim.

Acest eveniment de anvergurà atras un num`r mare de curio[i,iubitori ai muzicii [i p`str`tori aitradi]iei. Festivalul fanfarelor a fostcuplat cu un alt festival muzical pres-tigios: Big Sounds Festival, în cadrulc`ruia jazz-ul a fost la loc de cinste:Till Brönner [i orchestra sa.

În acest an, la invita]ia Consi-liului Jude]ean Böblingen [i a Aso-cia]iei pentru Promovarea partene-

Böblingen 2015Böblingen 2015Böblingen 2015Böblingen 2015Böblingen 2015

FESTIVALUL FANFARELOR

riatului Timi[-Böblingen, la festivala participat [i o fanfar` din Româ-nia: Pro Amicitia din Timi[oara.Pro Amicitia din Timi[oara.Pro Amicitia din Timi[oara.Pro Amicitia din Timi[oara.Pro Amicitia din Timi[oara.Asocia]ia a fost creat` în prim`varaanului 2000 pentru a facilita desf`-[urarea proiectelor comune în cadrulparteneriatului semnat în l5 mai 2000la Timi[oara, acord ce prevede cola-borarea în domenii variate: adminis-trativ, economic, social, cultural,medical, etc.

Pro Amicitia a fost înfiin]at` înianuarie 2003, în urma restructur`riifanfarei militare, iar pe parcursulanilor la fanfar` au mai aderat [i

al]i instrumenti[ti de înalt nivelprofesional. Fanfara se bucur` desus]inerea permanent` a ConsiliulJude]ean Timi[ [i a Centrului deCultur` [i Art`.

Repertoriul fanfarei este vast [ivariat însumând peste 100 de piesemuzicale selectate din muzica cult`,muzic` ambiental` [i de divertis-ment, muzic` popular` [i repertoriude reprezentan]` [i protocol compusdin imnuri [i mar[uri. O not` apartea acestei fanfare o constituie [i re-pertoriul specific minorit`]ilorna]ionale din Banat.

În cadrul festivalului, "ProAmicitia" a sus]inut mai multe mo-mente muzicale [i a participat la celedou` momente de atrac]ie pentrupublic: alaiul fanfarelor prin centrulistoric al ora[ului [i concertul fan-farelor reunite participante la festi-val. Mai mult, dirijorul fanfarei ProAmicitia, dl. {tefan C`ld`raru, a [idirijat un moment din concertul fan-farelor reunite. Participarea fanfareitimi[ene la festival a fost foarte apre-ciat` atât de organizatori, cât [i depublic, având ecou în mass-medialocal` [i regional` [i reprezentândcu mândrie [i onoare simbolulprieteniei dintre jude]ele noastre.

Agneta Agneta Agneta Agneta Agneta KARDOSKARDOSKARDOSKARDOSKARDOS

Centrul de Cultur` [i Art` al Jude]ului Timi[ v` invit` [i v` provoac`la relaxare prin dansuri populare, începând din 20 octombrie 2015, înfiecare zi de mar]i, de la ora 20,00, la sediul institu]iei. Cercul este coordonatde doi mae[tri ai coregrafiei folclorice: Nicolae [i Brându[a St`nescu [ise adreseaz` persoanelor adulte, f`r` limit` de vârst`.

De asemenea, CCAJT organizeaz` cursuri de dans popular pentrucopii [i tineri, cu vârste între 6 [i 20 de ani.

Informa]ii la telefon 0256 435 158 sau la sediul Centrului de Cultur`[i Art` al Jude]ului Timi[, strada Emanuil Ungureanu nr. 1. (C.B.)(C.B.)(C.B.)(C.B.)(C.B.)

Relaxare prin dans popular

Oana Vincu, fosta solist` atrupei timi[orene Genius, revine la{coala de Arte Timi[oara, dup` unperiplu artistic bucure[tean, în carea cântat remarcabil al`turi de GabrielCotabi]`. Cunoscuta artist` timi[o-rean` va preda cursul de canto mu-zic` pop-rock, ea activând la aceast`catedr` [i în anii trecu]i.

Oana Vincu [i trupa Genius auf`cut furori în muzica dance româ-neasc`, în anii 90, când au sus]inutsute de concerte în toat` România,repurtând un succes enorm.

Intervievat` în mai multe ziaredespre motivul destr`m`rii trupeiGenius, gest care a stârnit multiplecontroverse, Oana a r`spuns direct,

Oana Vincu (ex-Genius) revinela {coala de Arte Timi[oara

în stilul ei caracteristic: "Pur [isimplu, am obosit". Oana Vincueste absolvent` a Facult`]ii de Teatrudin Timi[oara.

Cornel BOGDAN

3

septembrie 2015 CJTAGEND~AGEND~AGEND~AGEND~AGEND~


R. Domnule pre[edinte, recentR. Domnule pre[edinte, recentR. Domnule pre[edinte, recentR. Domnule pre[edinte, recentR. Domnule pre[edinte, recentC.J. Timi[ a acordat celui mai mareC.J. Timi[ a acordat celui mai mareC.J. Timi[ a acordat celui mai mareC.J. Timi[ a acordat celui mai mareC.J. Timi[ a acordat celui mai marespital din vestul ]`rii, Spitalul Jude-spital din vestul ]`rii, Spitalul Jude-spital din vestul ]`rii, Spitalul Jude-spital din vestul ]`rii, Spitalul Jude-spital din vestul ]`rii, Spitalul Jude-]ean de Urgen]` Timi[oara, o sum`]ean de Urgen]` Timi[oara, o sum`]ean de Urgen]` Timi[oara, o sum`]ean de Urgen]` Timi[oara, o sum`]ean de Urgen]` Timi[oara, o sum`record.record.record.record.record.

Titu Bojin:Titu Bojin:Titu Bojin:Titu Bojin:Titu Bojin: A[a este! Am alocataproape dou` milioane de europentru repara]ii [i moderniz`ri înmai multe sec]ii ale unit`]ii medicale,printre care [i "Maternitatea Bega".Iar în cazul în care va mai fi nevoiede bani, vom aloca fonduri încontinuare, pân` la sfâr[itul anului2015. Reprezentan]ii spitalului aumân` liber` ca s` solicite în conti-nuare bani. Avem posibilitatea s`mai dirij`m în continuare bani c`treacest` foarte important` institu]iesanitar`. Apreciem [i faptul c` lamodernizarea sec]iilor Spitalului Ju-de]ean Timi[oara contribuie [i Uni-versitatea de Medicin` [i Farmacie

"Victor Babe[" investind din fonduriextrabugetare o serie de sume, pentruspitalele universitare, implicit pentrumodernizarea spa]iillor de înv`]`-mânt pe care le are în interiorul spita-lelor, [i vorbesc aici de amfiteatre.

R. Este în curs de definitivareR. Este în curs de definitivareR. Este în curs de definitivareR. Este în curs de definitivareR. Este în curs de definitivareun proiect important privind moder-un proiect important privind moder-un proiect important privind moder-un proiect important privind moder-un proiect important privind moder-nizarea ambulatoriului Spitalului Ju-nizarea ambulatoriului Spitalului Ju-nizarea ambulatoriului Spitalului Ju-nizarea ambulatoriului Spitalului Ju-nizarea ambulatoriului Spitalului Ju-de]ean din Timi[oara. Un proiectde]ean din Timi[oara. Un proiectde]ean din Timi[oara. Un proiectde]ean din Timi[oara. Un proiectde]ean din Timi[oara. Un proiectcu o valoare total` de 56,3 milioanecu o valoare total` de 56,3 milioanecu o valoare total` de 56,3 milioanecu o valoare total` de 56,3 milioanecu o valoare total` de 56,3 milioanede lei, din care aproape 42 de mili-de lei, din care aproape 42 de mili-de lei, din care aproape 42 de mili-de lei, din care aproape 42 de mili-de lei, din care aproape 42 de mili-oane de lei reprezint` suma neram-oane de lei reprezint` suma neram-oane de lei reprezint` suma neram-oane de lei reprezint` suma neram-oane de lei reprezint` suma neram-bursabil`, restul banilor provenindbursabil`, restul banilor provenindbursabil`, restul banilor provenindbursabil`, restul banilor provenindbursabil`, restul banilor provenindde la Consiliul Jude]ean Timi[.de la Consiliul Jude]ean Timi[.de la Consiliul Jude]ean Timi[.de la Consiliul Jude]ean Timi[.de la Consiliul Jude]ean Timi[.

T.B.T.B.T.B.T.B.T.B. Este vorba despre un pro-iect pentru dotarea ambulatoriuluicu aparatur` medical` necesar`, pen-tru c` în acest domeniu sunt mereunout`]i, fiind în permanen]` nevoiede noi dot`ri. Eu am afirmat chiar,de[i am fost luat în derâdere deunii, c` cele aproximativ 12 milioanede euro ar fi valoarea unui spitalde la A la Z. Putem spune c` e vorba

TITU BOJIN :TITU BOJIN :TITU BOJIN :TITU BOJIN :TITU BOJIN :

"NE PREOCUP~ STAREA DE S~N~TATE A TIMI{ENILOR!"de un spital mai mic, care poate fiintrodus în Spitalul Jude]ean.

R. Concret, în ce const` imple-R. Concret, în ce const` imple-R. Concret, în ce const` imple-R. Concret, în ce const` imple-R. Concret, în ce const` imple-mentarea acestui proiect de finan]are?mentarea acestui proiect de finan]are?mentarea acestui proiect de finan]are?mentarea acestui proiect de finan]are?mentarea acestui proiect de finan]are?

T.B.T.B.T.B.T.B.T.B. Proiectul cofinan]at prinProgramul Opera]ional Regional2007-2013 prevede achizi]ionareaa 228 de echipamente performante,care vor înlocui aparatura uzat` cucare este dotat în prezent SpitalulJude]ean din Timi[oara. Sper`m c`în urma implement`rii proiectului,pacien]ii din jude]ul Timi[, dar [icei din jude]ele limitrofe, s` nu semai îndrepte spre spitalele privatesau în Ungaria s` scad` costurileper pacient prin reducerea num`ruluide investiga]ii necesare pentru diag-nosticare, dar [i s` creasc` gama deinvestiga]ii posibile în cadrul ambu-latoriului. Proiectul are o durat` deimplementare de 11 luni.

R. Domnule pre[edinte, în lunaR. Domnule pre[edinte, în lunaR. Domnule pre[edinte, în lunaR. Domnule pre[edinte, în lunaR. Domnule pre[edinte, în lunaaugust a]i anun]at c` Bucure[tiul aaugust a]i anun]at c` Bucure[tiul aaugust a]i anun]at c` Bucure[tiul aaugust a]i anun]at c` Bucure[tiul aaugust a]i anun]at c` Bucure[tiul aaprobat construc]ia unui Institutaprobat construc]ia unui Institutaprobat construc]ia unui Institutaprobat construc]ia unui Institutaprobat construc]ia unui InstitutOncologic Regional la Timi[oara,Oncologic Regional la Timi[oara,Oncologic Regional la Timi[oara,Oncologic Regional la Timi[oara,Oncologic Regional la Timi[oara,peste ruina de pe Calea Torontalulu.peste ruina de pe Calea Torontalulu.peste ruina de pe Calea Torontalulu.peste ruina de pe Calea Torontalulu.peste ruina de pe Calea Torontalulu.Totul în folosul celor peste 15.000Totul în folosul celor peste 15.000Totul în folosul celor peste 15.000Totul în folosul celor peste 15.000Totul în folosul celor peste 15.000de bolnavi de cancer din jude]ul Timi[de bolnavi de cancer din jude]ul Timi[de bolnavi de cancer din jude]ul Timi[de bolnavi de cancer din jude]ul Timi[de bolnavi de cancer din jude]ul Timi[[i nu numai. E vorba de o investi]ie[i nu numai. E vorba de o investi]ie[i nu numai. E vorba de o investi]ie[i nu numai. E vorba de o investi]ie[i nu numai. E vorba de o investi]iede peste 100 de milioane de euro.de peste 100 de milioane de euro.de peste 100 de milioane de euro.de peste 100 de milioane de euro.de peste 100 de milioane de euro.

T.B.T.B.T.B.T.B.T.B. A existat o dorin]` mani-festat` de administra]ia locale din

urm` cu 14 ani. Se dorea construireaunui nou Spital Municipal la Timi-[oara, dar proiectul s-a blocat dinlips` de fonduri (foto 1). A r`masîn acest stadiuÊtimp de 11 ani, iarîn anul 2012 Prim`ria Timi[oara acedat construc]ia Ministerului S`n`-t`]ii. Acum avem o veste bun`: Gu-vernul României a aprobat miercuri,30 septembrie 2015, indicatorii teh-nico-economici ai viitorului InstitutRegional Oncologic de la Timi[oaracare urmeaz` s` fie realizat pe CaleaTorontalului, iar finan]area realiz`rii[i dot`rii Institutului se va face dela bugetul de stat, prin bugetul Minis-terul S`n`t`]ii. Institutul Regional deOncologie Timi[oara va fi amplasatpe o suprafa]` de 5,5 hectare [i vaavea 476 de paturi de spitalizare. Eo lucrare complex`, durata de reali-zare a institutului va fi, o spun acumestimativ, de 36 de luni, iar valoareaconstruc]iei [i a dot`rii unit`]ii va fide 511,628 milioane de lei.

R. {i tot anul viitor se preco-R. {i tot anul viitor se preco-R. {i tot anul viitor se preco-R. {i tot anul viitor se preco-R. {i tot anul viitor se preco-nizeaz` ridicarea pe un teren de lâng`nizeaz` ridicarea pe un teren de lâng`nizeaz` ridicarea pe un teren de lâng`nizeaz` ridicarea pe un teren de lâng`nizeaz` ridicarea pe un teren de lâng`Casa Austria, în zona imediat apro-Casa Austria, în zona imediat apro-Casa Austria, în zona imediat apro-Casa Austria, în zona imediat apro-Casa Austria, în zona imediat apro-piat` a Spitalului Jude]ean de Ur-piat` a Spitalului Jude]ean de Ur-piat` a Spitalului Jude]ean de Ur-piat` a Spitalului Jude]ean de Ur-piat` a Spitalului Jude]ean de Ur-gen]` Timi[oara a unei maternit`]igen]` Timi[oara a unei maternit`]igen]` Timi[oara a unei maternit`]igen]` Timi[oara a unei maternit`]igen]` Timi[oara a unei maternit`]imoderne care s` înlocuiasc` Clinicamoderne care s` înlocuiasc` Clinicamoderne care s` înlocuiasc` Clinicamoderne care s` înlocuiasc` Clinicamoderne care s` înlocuiasc` Clinicade Obstetric`-Ginecologie "Bega",de Obstetric`-Ginecologie "Bega",de Obstetric`-Ginecologie "Bega",de Obstetric`-Ginecologie "Bega",de Obstetric`-Ginecologie "Bega",care a luat fiin]` în anul 1974. Acti-care a luat fiin]` în anul 1974. Acti-care a luat fiin]` în anul 1974. Acti-care a luat fiin]` în anul 1974. Acti-care a luat fiin]` în anul 1974. Acti-vitatea cadrelor medicale de lavitatea cadrelor medicale de lavitatea cadrelor medicale de lavitatea cadrelor medicale de lavitatea cadrelor medicale de la"Bega" se desf`[oar` într-o cl`dire"Bega" se desf`[oar` într-o cl`dire"Bega" se desf`[oar` într-o cl`dire"Bega" se desf`[oar` într-o cl`dire"Bega" se desf`[oar` într-o cl`direconstruit` în urm` cu 125 ani înconstruit` în urm` cu 125 ani înconstruit` în urm` cu 125 ani înconstruit` în urm` cu 125 ani înconstruit` în urm` cu 125 ani înurm`, devenit` spital în anul 1941.urm`, devenit` spital în anul 1941.urm`, devenit` spital în anul 1941.urm`, devenit` spital în anul 1941.urm`, devenit` spital în anul 1941.

T.BT.BT.BT.BT.B. Am demarat realizareadocumenta]iei prin bani de laConsiliul jude]ean, în primul rândprin realizarea studiilor [i eventuala proiectului care s` poat` prindefinan]`ri din punct de vedere euro-pean. Sper s` vin` ghidul [i proiec-tele de finan]are europene cât maicurând, în a[a fel încât proiectul nos-tru s` aib` eficien]a necesar` pentrusolicitarea de fonduri pentru mater-nitate. Dac` fondurile europene nuvor veni atât de rapid pe cât ne dorim,sigur, în 2016 vom aloca noi banipentru demararea lucr`rilor la mater-nitate. O s` finan]`m investi]ia dinbanii no[tri, ai Consiliului Jude]ean,atât cât vom putea, sperând s` prin-dem bani europeni pentru finan]areatotal` proiectului.

R. Domnule pre[edinte, contrac-R. Domnule pre[edinte, contrac-R. Domnule pre[edinte, contrac-R. Domnule pre[edinte, contrac-R. Domnule pre[edinte, contrac-tul de închiriere al Spitalului Jude-tul de închiriere al Spitalului Jude-tul de închiriere al Spitalului Jude-tul de închiriere al Spitalului Jude-tul de închiriere al Spitalului Jude-]ean Timi[oara cu proprietarii imo-]ean Timi[oara cu proprietarii imo-]ean Timi[oara cu proprietarii imo-]ean Timi[oara cu proprietarii imo-]ean Timi[oara cu proprietarii imo-bilului de pe strada V`c`rescu, acolobilului de pe strada V`c`rescu, acolobilului de pe strada V`c`rescu, acolobilului de pe strada V`c`rescu, acolobilului de pe strada V`c`rescu, acolounde func]ioneaz` Clinica de Psihia-unde func]ioneaz` Clinica de Psihia-unde func]ioneaz` Clinica de Psihia-unde func]ioneaz` Clinica de Psihia-unde func]ioneaz` Clinica de Psihia-trie (foto 2), a expirat în luna iulie.trie (foto 2), a expirat în luna iulie.trie (foto 2), a expirat în luna iulie.trie (foto 2), a expirat în luna iulie.trie (foto 2), a expirat în luna iulie.Spitalul Jude]ean de Urgen]` Timi-Spitalul Jude]ean de Urgen]` Timi-Spitalul Jude]ean de Urgen]` Timi-Spitalul Jude]ean de Urgen]` Timi-Spitalul Jude]ean de Urgen]` Timi-[oara a pl`tit proprietarilor chirie[oara a pl`tit proprietarilor chirie[oara a pl`tit proprietarilor chirie[oara a pl`tit proprietarilor chirie[oara a pl`tit proprietarilor chirietimp de cinci ani pentru spa]iul detimp de cinci ani pentru spa]iul detimp de cinci ani pentru spa]iul detimp de cinci ani pentru spa]iul detimp de cinci ani pentru spa]iul depe strada Ien`chi]` V`c`rescu alpe strada Ien`chi]` V`c`rescu alpe strada Ien`chi]` V`c`rescu alpe strada Ien`chi]` V`c`rescu alpe strada Ien`chi]` V`c`rescu alClinicii de Psihiatrie – 33.000 deClinicii de Psihiatrie – 33.000 deClinicii de Psihiatrie – 33.000 deClinicii de Psihiatrie – 33.000 deClinicii de Psihiatrie – 33.000 delei pe lun`.lei pe lun`.lei pe lun`.lei pe lun`.lei pe lun`.

T.B.T.B.T.B.T.B.T.B. A[a este, aproape 100 000de dolari pe an! Consiliul Jude]eanTimi[ a g`sit o loca]ie pentru a mutaclinica de psihiatrie într-o cl`direde la fosta unitate militar` de laGiroc, acolo unde proprietar esteConsiliul jude]ean, prin transferulob]inut în cadrul hot`rârii de guverndin domeniul public al statului încel al jude]ului. Este un spa]iu carepoate fi extins pe orizontal`, dar [ipe vertical`. Îl vom putea moderniza,amenaja, dar e un proiect care vadura ceva timp: un an, un an [i jum`-tate. Pân` la finalizarea proiectului[i mutarea clinicii de pe V`c`rescula Giroc, reprezentan]ii SpitaluluiJude]ean de Urgen]` Timi[oara ne-gociaz` o prelungire de contract cuproprietarii cl`dirii de pe V`c`rescu.Asta e situa]ia…

R. Consiliul Jude]ean Timi[ aR. Consiliul Jude]ean Timi[ aR. Consiliul Jude]ean Timi[ aR. Consiliul Jude]ean Timi[ aR. Consiliul Jude]ean Timi[ apropus [i s-a votat favorabil în plenulpropus [i s-a votat favorabil în plenulpropus [i s-a votat favorabil în plenulpropus [i s-a votat favorabil în plenulpropus [i s-a votat favorabil în plenulinstitu]iei trecerea a dou` terenuriinstitu]iei trecerea a dou` terenuriinstitu]iei trecerea a dou` terenuriinstitu]iei trecerea a dou` terenuriinstitu]iei trecerea a dou` terenuriîn suprafa]` total` de peste 1.300în suprafa]` total` de peste 1.300în suprafa]` total` de peste 1.300în suprafa]` total` de peste 1.300în suprafa]` total` de peste 1.300de metri p`tra]i din domeniul publicde metri p`tra]i din domeniul publicde metri p`tra]i din domeniul publicde metri p`tra]i din domeniul publicde metri p`tra]i din domeniul publical ora[ul F`get în cel al Consiliuluial ora[ul F`get în cel al Consiliuluial ora[ul F`get în cel al Consiliuluial ora[ul F`get în cel al Consiliuluial ora[ul F`get în cel al ConsiliuluiJude]ean Timi[ pentru a se construiJude]ean Timi[ pentru a se construiJude]ean Timi[ pentru a se construiJude]ean Timi[ pentru a se construiJude]ean Timi[ pentru a se construiSta]ia de Pompieri F`get.Sta]ia de Pompieri F`get.Sta]ia de Pompieri F`get.Sta]ia de Pompieri F`get.Sta]ia de Pompieri F`get.

T. B.T. B.T. B.T. B.T. B. A[a cum preciza [i pro-iectul nostru, spa]iul respectiv în carese desf`[oar` activitatea Sta]ia dePompieri F`get nu corespundepentru preg`tirea [i instruirea perso-nalului. Mai mult, spa]iile de garare

a tehnicii de interven]ie nu ofer`posibilitatea gar`rii autospecialelorîntr-un spa]iu înc`lzit, ca urmare [ifrecventa înghe]are a combustibi-lului [i a substan]elor de stingereîn perioada de iarn`. Din aceast`cauz` nu poate fi repartizat` tehnic`,utilaje [i autospeciale mai perfor-mante, care necesit` condi]ii de ga-rare adecvate (înc`lzite). Noua loca-]ie este central`, unde pompierii [iSMURD-ul au acces mai u[or. Vor-bim de o Sta]ie de pompieri cu oactivitate serioas`. Conform respon-sabililor Sta]iei de Pompieri F`get,\n anul 2014 au avut loc 312 inter-ven]ii, din care 234 interven]iiSMURD [i 78 alte situa]ii de ur-gen]`, cu un timp mediu de r`spunssub media pe ]ar`, care este de 15minute.

R. De câ]iva ani, se dore[teR. De câ]iva ani, se dore[teR. De câ]iva ani, se dore[teR. De câ]iva ani, se dore[teR. De câ]iva ani, se dore[tedezvoltarea turismului într-o zon`dezvoltarea turismului într-o zon`dezvoltarea turismului într-o zon`dezvoltarea turismului într-o zon`dezvoltarea turismului într-o zon`deosebit` a jdue]ului: Lacul Surduc.deosebit` a jdue]ului: Lacul Surduc.deosebit` a jdue]ului: Lacul Surduc.deosebit` a jdue]ului: Lacul Surduc.deosebit` a jdue]ului: Lacul Surduc.

T.B. Consiliul Jude]ean Timi[a organizat pentru prima dat`, înacest an, o s`rb`toare dedicat` la-cului [i anume " Zilele LaculuiSurduc", cu demonstra]ii f`cute înaer de pilo]i [i para[uti[ti profesio-ni[ti, dar [i demostra]ii pe ap` f`cutede reprezentan]ii Inspectoratuluipentru Situa]ii de Urgen]` Banat.Vrem s` devin` o tradi]ie aceast`

s`rb`toare [i s` o organiz`m în fie-care an la începutul lunii iunie. Sigurc` ne dorim s` se dezvolte turismulîn aceast` zon`, pentru c` este ceamai puternic` zon` turistic` dinTimi[. Sper`m ca Asocia]ia de Pro-movare a Turismului din Timi[ s`poat` pune în valoare aceste obiec-tive [i s` aducem cât mai mul]i turi[tiaici. La Fîrdea, pe malul lacului, anulacesta a avut loc [i o tab`ra de lite-ratur` organizat` de Biblioteca Ju-de]ean` Timi[, a II-a edi]ie, dac`nu gre[esc, tab`r` care a reunit scri-itori b`n]eni dar [i din Bucure[ti.Zona Lacului Surduc se preteaz`foarte bine la turim sportiv, dar [icultural, aici se afl`, de altfel, osalb` de biserici de lemn [i dem`n`stiri.

R. În alt` ordine de idei, Con-R. În alt` ordine de idei, Con-R. În alt` ordine de idei, Con-R. În alt` ordine de idei, Con-R. În alt` ordine de idei, Con-siliul a achizi]ionat trei ma[ini marcasiliul a achizi]ionat trei ma[ini marcasiliul a achizi]ionat trei ma[ini marcasiliul a achizi]ionat trei ma[ini marcasiliul a achizi]ionat trei ma[ini marcaDacia Duster, de care beneficia]iDacia Duster, de care beneficia]iDacia Duster, de care beneficia]iDacia Duster, de care beneficia]iDacia Duster, de care beneficia]iD-voastr` [i cei doi vicepre[edin]i.D-voastr` [i cei doi vicepre[edin]i.D-voastr` [i cei doi vicepre[edin]i.D-voastr` [i cei doi vicepre[edin]i.D-voastr` [i cei doi vicepre[edin]i.

T.B.T.B.T.B.T.B.T.B. Autoturismele le-am achi-zi]ionat cu bani din bugetul nostru,al Consiliului Jude]ean, 18 000 deeuro, prin programul de investi]ii dela nivelul Consiliului Jude]ean Timi[.Urmeaz` s` mai cump`r`m alte dou`ma[ini marca Duster, în folosuldiferitelor direc]ii. Sincer s` fiu, mi-a[ fi dorit o alt` marc` de ma[in`,mai fiabil`, care s` se plieze mai binepe mersul într-o coloan` oficial`.

R. Au crescut salariile anga-R. Au crescut salariile anga-R. Au crescut salariile anga-R. Au crescut salariile anga-R. Au crescut salariile anga-ja]ilor în cadrul C.J. Timi[.ja]ilor în cadrul C.J. Timi[.ja]ilor în cadrul C.J. Timi[.ja]ilor în cadrul C.J. Timi[.ja]ilor în cadrul C.J. Timi[.

T.B. T.B. T.B. T.B. T.B. Remunera]iileÊs-au m`ritcu 12 la sut` pentru cei 2.400 deangaja]i ai Consiliului Jude]eanTimi[, ai celor 12 institu]ii, plusaparatul propriu. Primesc salarii m`-rite cei de la Direc]ia de Drumuri,cea de Prest`ri Servicii, cei de laProtec]ia Copilului, cei din muzee,ADETIM, Teatrul Merlin [i alte in-stitu]ii aflate în subordinea admi-nistra]iei jude]ene. Pentru toate in-stitu]iile s-a suplimentat fondul desalarii, cu posibilitatea acord`rii sa-lariilor pân` la 30 decembrie. Avemasigurate salariile [i avem asigurat`[i o parte din majorarea de 12 lasut`, ceea ce a dat posibilitateamajor`rii de c`tre toate institu]iile,începând cu 1 august, a salariilorpentru personalul angajat în cadrulinstitu]iilor consiliului jude]ean.

Pentru m`rirea de salarii ajung baniipân` în 30 decembrie.

R. A]i fost prezent la deschi-R. A]i fost prezent la deschi-R. A]i fost prezent la deschi-R. A]i fost prezent la deschi-R. A]i fost prezent la deschi-derea anului [colar 2015-2016 laderea anului [colar 2015-2016 laderea anului [colar 2015-2016 laderea anului [colar 2015-2016 laderea anului [colar 2015-2016 laColegiul B`n`]ean din Timi[oara.Colegiul B`n`]ean din Timi[oara.Colegiul B`n`]ean din Timi[oara.Colegiul B`n`]ean din Timi[oara.Colegiul B`n`]ean din Timi[oara.

T.B. T.B. T.B. T.B. T.B. Am fost [i la {coala nr.16 [i la {coala Special` Neveanu.Înv`]`mântul timi[ean este unuldintre cele mai bune la nivel national,iar Colegiul Na]ional B`n`]ean esteuna dintre cele mai performante in-stitu]ii de înv`]`mânt din jude]ulTimi[. Aici înva]` 2.400 de elevi,care sunt îndruma]i de 170 de cadredidactice, iar director ul [colii, dr.Sorin Ionescu, este un cadru didactic[i un manager de excep]ie. De altfel,Colegiul are trei din cei nou` perfor-meri ai jude]ului Timi[ la ultimulBacalaureat. Am [i ini]iat premiereacelor nou` copii care au luat nota10 la Bacalaureatul sfâr[itului de an[colar 2014-2015, o mândrie pentrucomunitatea [colar` timi[ean`.

11111 22222


4



Prima edi]ie a Cupei Regeluila rugby a aliniat la startul sù cele[ase echipe aflate în e[alonul de elitàl României. Cupa Regelui s-a desf`-[urat în organizarea Federa]iei Ro-mâne de Rugby [i sub egida CaseiRegale a României. Competi]ia aacordat [anse de joc rugby[tilor dinloturile prim-divizionarelor SuperLigii cu mai pu]ine meciuri pe gazon.

Majestatea Sa Regele Mihai Ial României a acordat Federa]iei Ro-mâne de Rugby "Înaltul Patronaj"în luna martie 2015, prin aceastarecunoscând si sprijinind publicorganiza]ia rugby-stic` din România.Prin acordarea "Înaltului Patronaj",Familia Regal` a României includeactivit`]ile organiza]iei române derugby în cadrul activit`]ilor ce secircumscriu viziunii pe 30 de ani aCasei Regale a României.

Echipele participante în compe-ti]ie au fost împ`r]ite, dup` tragereala sor]i, în dou` grupe (fiecare grup`cu trei echipe). Timi[oara SaracensR.C.M. U.V.T. a f`cut parte dingrupa A, al`turi de competitoareleC.S.M. Olimpia Bucure[ti [i C.S.Dinamo Bucure[ti. Din grupa B au

Trofeu Regal în vitrina clubului de rugby din Banatf`cut parte echipele C.S. U. Cluj-Napoca, C.S.A. Steaua Bucure[ti [iC.S.M. {tiin]a Baia Mare.

Dup` un parcurs f`r` cusur înGrupa A, rugby-[tii de la Timi[oaraSaracens R.C.M. U.V.T., antrena]ide Grainger Heikell (principal) [iSosene Anesi (secund), au acces însemifinalele competi]iei. Iat` rezul-tatele rugby-[tilor b`n`]eni în GrupaA: victorie împotriva echipei C.S.Dinamo, la Bucure[ti, 17-41; victoriepe teren propriu, 47-15, împotrivaechipei C.S.M. Olimpia Bucure[ti;victorie împotriva lui C.S. Dinamo,la Timi[oara, 20-10 [i, în ultimuljoc al grupei A, victorie ob]inut`la Bucure[ti împotriva echipeiC.S.M. Olimpia Bucure[ti, 12-16.

Ca urmare a acestor rezultate,rugby-[tii timi[oreni au încheiatGrupa A pe primul loc, urmând s`întâlneasc` în semifinalele întreceriiocupanta locului secund din GrupaB, aceasta fiind echipa studen]ilordin Cluj-Napoca. Împotriva echipeiC.S. U. Cluj-Napoca, SaracensR.C.M. U.V.T. a jucat la Timi[oara,pe gazonul stadionului "GheorgheR`[canu" din cartierul Rona], echipa

b`n`]ean` impunându-se cu un ca-tegoric 52-10, astfel, ob]inând califi-carea în finala mare a competi]iei.

Ultimul act al primei edi]ii aCupei Regelui s-a jucat, în 12 sep-tembrie, pe gazonul stadionului"Arcul de Triumf" din Bucure[ti,aducând fa]` în fa]` pe C.S.M. {tiin]aBaia Mare [i Timi[oara SaracensR.C.M. U.V.T.

Timi[oara Saracens R.C.M.U.V.T. s-a impus în finala mare,învingând cu 24-22 (13-12), echipa

C.S.M. {tiin]a Baia Mare, aducândprimul trofeu din acest an în Banat.

Echipa timi[orean` a reu[it treieseuri, Daniel Ianu[ (2) [i GabrielConache (1), transform`rile acestorafiind îns` ratate. Celelalte punctepentru echipa timi[orean` au fostreu[ite de Gabriel Conache, de douòri din lovitur` de pedeas`, [i JodyRose, , , , , drop-gol.

Echipa maramure[ean` a punc-tat prin Luke Samoa, uvertura"zimbrilor" înscriind toate cele 22puncte pentru echipa sa.

Sandra G`tejeanu-Gheorghe,directoare de protocol a Casei Regalea României, a oferit trofeul câ[ti-g`tor, "Cupa Regelui" c`pitanuluiechipei Timi[oara Saracens R.C.M.U.V.T., flanker-ul Vasile Rus.Echipa învins`, C.S.M. {tiin]a BaiaMare a fost premiat` de pre[edinteleFedera]iei Române de Rugby,Haralambie Dumitra[.

Timi[oara Saracens R.C.M.U.V.T. a câ[tigat finala în urm`toa-rea formul`: compartimentul 1 –Gigi Militaru, Marian Sabù, SamuelMari[, Dorin Laz`r, Marian Dren-ceanu, Randall Morrison, Vasile Rus(cpt.), Daniel Ianu[; compartimentul2 – Hayden O'Donnell, Jody Rose,Villiami Moala, Jack Umaga, BrianSefanaia, Tangimana Fonovai,Gabriel Conache. Pe banca derezerv` au fost: Marian Gorcioaia,Bogdan Neac[u, Halailo Saia, Ionu]Mure[an, Eduard Ciaparii, Manu-mua Tevita, Steven Shennan, Vl`du]Zaharia. Antrenor, Graniger Heikell.

Echipa de rugby a Banatului,Timi[oara Saracens R.C.M. U.V.T.,a jucat cea de-a [aptezecea edi]ie afinalei Cupei României la Rugby,întâlnind pe gazonul stadionului"Emil Alexandrescu" din Ia[i echipaC.S.A. Steaua Bucure[ti.

La o temperatur` de 22 gradeCelsius [i un vânt ce a suflat cu 11km/h, publicul nu a stat departe destadionul finalei, în tribune fiind pre-zen]i peste 3.000 de spectatori pentrua vedea jocul celor dou` echipe.

Primii care au irosit o bunòportunitate de a deschide scorul aufost steli[tii, lovitura de pedeapsèxecutat` de Ionu] Niac[u de la mare

distan]` de buturile b`n`]enilor fiind,îns`, irosit`. În minutul 10 timi[o-renii ob]in o lovitur` de pedeaps`,iar Gabriel Conache, de la aproxi-mativ 40 de metri, înscrie primelepuncte pentru echipa din Banat, 3-0. Câteva minute mai târziu, GabrielConache a beneficiat de o noua ten-tativ` de ]int` din apropierea linieicare marcheaz` jum`tatea terenului,dar funda[ul timi[orean a ratat majo-

Timi[oara Saracens R.C.M. U.V.T.Timi[oara Saracens R.C.M. U.V.T.Timi[oara Saracens R.C.M. U.V.T.Timi[oara Saracens R.C.M. U.V.T.Timi[oara Saracens R.C.M. U.V.T.

O nou` final`, un nou succes!rarea scorului. Daniel Ianu[, minutul17, reu[e[te primul eseu al finale,ridicând scorul la 8-0 în favoareaechipei b`n`]ene. Transformarea afost ratat` de Gabriel Conache.Steli[tii reu[esc un eseu, dar AndreiFilip rateaz` transformarea, scorulfiind înc` favorabil timi[orenilor,8-5. În minutul 37, Gabriel Conacheconverte[te o lovitur` de pedeaps`,iar scorul devenea, din minutul 37,11-5 pentru echipa Timi[oarei.

Finalul primei reprize a fost unultensionat. Steli[tii au reu[it un eseufrumos, dar Ahofono a recuperatbalonul din pozitie neregulamentar`,iar arbitrul întâlnirii, în urma

consult`rii imaginilor video, a anulatreu[ita. La pauz` a fost înregistatscorul de 11-5 în favoarea echipeidin Banat.

La 5 minute de la reluarea jocu-lui, în minutul 45, Ionu] Niac[u reu-[e[te un frumos drop-gol, Steauareduce din diferen]`, iar Timi[oaraconducea cu 11-8. Cele dou` echiper`mân în 14 juc`tori de câmp pe timpde 10 minute, iar Andrei Filip a

transformat o lovitur` de pedeaps`,din minutul 50 scorul devenind egal,11-11.

Echipa Timi[oarei a r`mas în13 juc`tori în urma elimin`rii, dinminutul 65, a lui Laz`r, dar [i îninferioritate numeric`, din lovitur`de pedeaps`, Gabriel Conache a adusechipa din Banat în avantaj, 14-11.

În urma unei interven]ii la limitàsupra unui adversar, Daniel Ianu[este eliminat temporar, Andrei Filipconverte[te o nou` lovitur` de pe-deaps` acordat` în contul bucure[-tenilor, iar scorul devine egal, 14-14.

În minutul 78, Gabriel Conachea reu[it un eseu spectaculos, dar arbi-

trul finalei, în urma probei video,a decis s`-l anulete, pentru pas`înainte. Astfel, dup` 80 de minutede joc scorul a fost egal, iar pentrudepartajarea celor dou` echipe a fostnevoie de dou` reprize suplimentare,a câte 10 minute fiecare.

În debutul prelungirilor, GabrielConache a ratat o lovitur` de pedeap-s` de la aproximativ 45 metri, dinpozi]ie central`. În minutul 8 al pre-

lungirilor, acela[i Gabriel Conacheînscrie un eseu, dar, în urma probeivideo, arbitrul finalei anuleaz` [iaceast` reu[it`, pentru c` balonula fost pasat înainte.

În finalul primei reprize de pre-lungiri steli[tii au fost sanc]iona]icu o lovitur` de pedeaps` pentru c`nu au eliberat zona unui placaj.Gabriel Conache a convertit loviturade pedeaps`, [i a stabilit rezultatulfinal, 17-14 în favoarea echipeiTimi[oara Saracens R.C.M. U.V.T.

În cea de-a doua repriz` a pre-lungirilor au fost consemnate nume-roase gre[eli în cele dou` tabere,gre[eli survenite ca urmare a oboseliiacumulate în timpul confrunt`rii.Dorin Laz`r a primit cel de-al doileacartona[ galben (pentru proteste) [ia fost eliminat definitiv din joc, Ti-mi[oara încheind finala cu 14 rugby-[ti pe gazon.

Rugby-stul finalei a fost declaratGabriel Conache, funda[ul echipeitimi[orene, care din postura de ultimap`r`tor [i-a îndeplinit cu brio mi-siunea [i a marcat puncte adversa-rilor, din loviturile de picior, echipamilitar` încasând 12 puncte, Cona-che dovedindu-se juc`torul decisivprin marcarea ultimelor trei puncteale finalei pentru echipa b`n`]ean`.

Astfel a c`zut cortina peste ceade-a XII-a edi]ie a Cupei Românieila Rugby, în final` reîntâlnindu-se,dup` 37 de ani, dou` echipe curenume în rugby-ul românesc, dar,

dac` acum 37 de ani finala a revenitechipei militare, în 2015 finala a fostadjudecat`, dup` o mare încle[tare,de echipa de rugby a Banatului,Timi[oara Saracens R.C.M. U.V.T.

Echipele de start au fost:Echipele de start au fost:Echipele de start au fost:Echipele de start au fost:Echipele de start au fost:Timi[oara Saracens R.C.M.

U.V.T.: compartimentul 1 – compartimentul 1 – compartimentul 1 – compartimentul 1 – compartimentul 1 – GigiMilitaru, Marian Gorcioaia, SamuelMari[, Dorin Laz`r, Marian Dren-ceanu, Randall Morrison, VasileRus, Daniel Ianu[; compartimentulcompartimentulcompartimentulcompartimentulcompartimentul2 – 2 – 2 – 2 – 2 – Hayden O'Donnell, Jody Rose,Viliami Moala, Brian Sefanaia, JackUmaga, Fonovai Tangimana, Ga-briel Conache. Au mai intrat: Ionu]Mure[an, Marian Sabù, StephenShennan, Tevita Manumua, BogdanNeac[u [i Sione Taupaki. Antrenori,Grainger Heikell (principal) [iSosene Anesi (secund).

C.S.A. Steaua Bucure[ti: com-com-com-com-com-partimentul 1 – partimentul 1 – partimentul 1 – partimentul 1 – partimentul 1 – M`d`lin Baraulea,Cristi Cornei, Costin Neac[u, Ale-xandru Grigore, Petre Neac[u, SorinCo[ereanu, Nicholas Moa, EseriaVueti; compartimentul 2 – compartimentul 2 – compartimentul 2 – compartimentul 2 – compartimentul 2 – GrigorasDiaconescu, Andrei Filip, Ionu]Dumitru, Alovili Ahofonu, Vasilic`Pascu, Petelo Tupou, Ionu] Niac[u.Au mai intrat: Igor Orghianu, SergiuBuzea, Andrei Florescu, Andrei Neac-[u. Antrenori, George Sava (principal),Marcel Mihalache (secund).

Au arbitrat finala: Cristian{erban (centru), Vlad Iord`chescu(asistent) [i Robert Diaconescu(asistent), Emanuel Gorodea (video).

Pagin` realizat` de Cornel SERACINPagin` realizat` de Cornel SERACINPagin` realizat` de Cornel SERACINPagin` realizat` de Cornel SERACINPagin` realizat` de Cornel SERACINSursa foto: super-liga.roSursa foto: super-liga.roSursa foto: super-liga.roSursa foto: super-liga.roSursa foto: super-liga.ro

5



Produc]ia agricol` din acest aneste compromis` în procent de peste50% datorit` pagubelor înregistrarela culturile pr`[itoare, în special laporumb, floarea soarelui [i soia, pa-gube ce vor afecta veniturile agri-cultorilor timi[eni [i vom constataîn toamn` c` [i preg`tirea culturilor

pentru anul 2016 o s` fie afectat`datorit` imposibilit`]ii preg`tiriiterenului pentru îns`mân]`rile detoamn`.

În mod normal, la acest nivelde calamitate ar trebui ca statul ro-mân s` desp`gubeasc` pe cultivatoriide porumb, floarea soarelui [i soia,mai ales c` prin APIA agricultoriiau fost obliga]i s` cultive 5% dinsuprafa]` cu leguminoase, în specialsoia, cultur` la care pierderea seapropie de 100%.

Seceta din aceast` vara, înspecial din luna iulie [i se pare c`[i în luna august, a fost o secetadubl`, pe lâng` seceta atmosfericàm avut parte [i de o secet` pedolo-gic` datorat` lipsei precipita]iilorpân` la nivelul de 1 m adâncime însol. De[i în unele zone ale jude]ului

Pe raza jude]ului Timi[ se preg`te[te cea mai mareinvesti]ie de profil agricol, marketing, procesare, depozitare[i desfacere de produse agricole pe raza jude]ului Timi[.Principalele produse agricole care intr` în discu]ie pentru asatisface proiectul Poligonul Agroalimentar AGRATIM suntfructele, legumele, florile, pe[tele, carnea, plante [i marf`complementar`, sal` multifunc]ional`, logistic` [i distribu]ie,servicii [i companii de servicii, spa]ii de depozitare [i frigorifice,restaurante [i baruri, benzin`rii, servicii auto, farmacii, centrumedical [i hoteluri [i b`nci.

Parcela de 63 de hectare de la Covaci, unde va fi amplasatàcest poligon alimentar va coordona, administra [i consiliaurm`toarele activit`]i:

- managementul centrului alimentar [i a impactului asupramediului;

- infrastructura centrului alimentar;- implementarea sistemului de logistic` [i transport;- comer] interna]ional (import – export);- asocierea între companii [i siguran]a alimentar`;- facilit`]i de preg`tire profesional` pentru activit`]i

specifice poligonului alimentar;- paza [i protec]ia centrului alimentar.Ca OBIECTIVE se urm`resc:- dezvoltarea industriei alimentare;- dezvoltarea micilor [i marilor produc`tori locali [i

COVACI:COVACI:COVACI:COVACI:COVACI:

Proiectul Poligonul Agroalimentar AGRATIM

De 60 de ani n-am mai avut a[a o var`fierbinte [i a[a o secet` cumplit`

regionali prin expunerea la proiectele interna]ionale;- optimizarea comer]ului extern si a serviciilor de logistic`;- dezvoltarea industriilor [i serviciilor adi]ionale;- dezvoltarea activit`]ilor complementare;- maximizarea profitului [i eficientizarea spa]iului alocat;- atragerea de investi]ii private [i stabilitate pentru

companiile comerciale en-gros.IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI const` în colectarea

de de[euri alimentare, reciclarea [i epurarea apei, colectareaselectiv` a de[eurilor, reciclarea [i revalorificarea acestoraprin producerea de îngr`[`mânt natural, biometanol [iproducerea de energie verde.

Prin AGRATIM se implementeaz` cea mai eficient`metod` de func]ionare a pie]ei de en-gros [i en-detail. Seasigur` [i o stabilitate social` [i de mediu fiind cel mai fezabil[i profitabil model elaborat.

Finan]area Poligonului Alimentar poate fi f`cut` dinfonduri europene, fonduri guvernamentale, nerambursabil,prin Banca European` de Investi]ii, fonduri proprii ale jude]ului,fonduri private sau fonduri europene pentru investi]ii private.

Poligonul o sa aib` o suprafa]` de 63 de hectare pentru400 de companii, 15.000 de locuri de munc`, 500.000 mczon` frigorific`, un flux de 9.000 de autovehicule pe zi; aceastadeserve[te pân` la 6 milioane de consumatori cu un rulaj de750.000 tone de marf` proasp`t` anual, 7 milioane de plante

[i flori anual [i cu o cifr` de afaceri de 3 – 3,5 MILIARDEEURO.

Poligonul Agroalimentar AGRATIM are pozi]ionare stra-tegic` între Aeroportul Interna]ional Traian Vuia [i AutostradaA1, care leag` Timi[oara de Europa [i restul ]`rii. Pozi]iacentral` în jude]ul Timi[, în regiunea transfrontalier`, facedin acest complex cel mai atractiv punct strategic de distribu]ieinterna]ional` a produselor agricole locale [i de ce nu dintoat` Europa.

Un poligon similar se mai g`se[te în Spania la Barcelona,care este îns` pe o suprafa]` mai întins`, [i care se vrea camodel pentru viitoarea investi]ie a Consiliului Jude]ean împreun`cu RegiuneaÊCsongrad din Ungaria [i, de ce nu, cu alte regiuniagricole din Europa care ader` la acest program extrem deinteresant pentru viitorul regiunii [i a jude]ului Timi[, avândîn vedere elementele descrise succint în materialul prezentat.

AGRATIM va rezolva în sfâr[it o mare parte din ceeace lipsea produc`torilor agricoli: desfacerea produselor propriipe pie]e cu impact interna]ional, rezolvarea politicilor agricolecomune [i intrarea jude]ului Timi[ într-un circuit integratde pia]` agricol` civilizat`.

Lelescu TIBERIUConsilier Jude]ean

Membru în Comisia pentru Agricultur` [i DezvoltareRural` a CJ Timi[

Timi[, precum Lovrin, Periam,Pesac, Sânnicolau Mare, C`rpini[au mai c`zut câteva ploi, [i acesteaau fost total insuficiente.

La cultura porumbului, datorit`secetei am întâlnit fenomenul de[i[t`vire a boabelor, datorat faptuluic` [tiuletele a plecat spre tulpin` în

jos [i a oprit alimentarea boabelor.În consecin]` s-a produs acestfenomen pe care speciali[tii îl nu-mesc [i[t`vire, cu consecin]e deose-bit de grave datorat sc`derii num`-rului de boabe pe [tiulete [i a sc`deriigreut`]ii produc]iei la hectar cu peste60-70% în unele locuri.

De[i în acest an s-a cultivat maipu]in porumb decât în al]i ani datoritapre]ului mic din anul precedent, ceicare au f`cut culturi din hibrizi tim-purii [i semi-timpurii din grupele300-400, au ob]inut totu[i ceva pro-duc]ie, îns` mult sub nivelul ultimilor3 ani. Hibrizii din grupa 400 au fosto catastrof` în acest an în ceea ceprive[te produc]ia de porumb.

Deoarece porumbul este cel carereprezint` aproape 80% din hranade toate zilele, preconiz`m o scum-

pire a produselor alimentare în toam-n`, o sc`dere a efectivelor de animaledin lips` de furaje [i în ultimul rândo sc`dere a produsului intern brut,care a influen]at prin agriculturaultimilor 3 ani o cre[tere substan]ial`de venituri la PIB-ul României [ide ce nu, al jude]ului.

Timi[ul fiind un jude]eminamente agricol, prin faptul c`nu reu[e[te s` preg`teasc` terenulpentru culturile de toamn`, tot da-torat secetei, preconiz`m ca [i anulagricol 2016, prin culturile de rapi]`,orzoaic` [i orz s` suporte conse-cin]ele vremurilor de secet` extrem`din aceast` var` [i probabil c` [itoamn`.

Produc]ia este atât de afectat`încât la porumb vom ajunge la 2500-3000 kg la hectar, floarea soareluifiind salvat` de pre], prin faptul cà crescut de la 1 leu la 1,5 lei / kg.

Iat` c` dup` 3 ani de produc]ieagricol` foarte roditoare [i o agri-cultur` care a ajutat fermierii sòb]in` venituri mari [i consumatoriide produse agricole s` g`seasc`produse cu pre]uri acceptabile pepia]`, datorit` lipsei apei din sol [imai ales prin inexisten]a iriga]iilor,am ajuns s` spunem c` dac` nu sevor face investi]ii în sistemul deiriga]ii vom privi neputincio[i spreacest fenomen de de[ertificare, careeste din ce în ce mai pregnant înultimii ani. Din 3 milioane de hectarede teren agricol irigat nu a mai r`masnimic [i iat` cum prin inexisten]aacestei realiz`ri a vremurilor trecuteputem spune c` suntem cu agricul-tura sub nivelul anilor 1970. Timi[ulare o nevoie urgent` de repunereaîn func]iune a instala]iilor de iriga]ie.

Tiberiu LELESCUTiberiu LELESCUTiberiu LELESCUTiberiu LELESCUTiberiu LELESCUConsilier jude]eanConsilier jude]eanConsilier jude]eanConsilier jude]eanConsilier jude]ean

Comisia de Agricultur` aConsiliului Jude]ean Timi[

Un bloc de 740 de metri p`tra]i suprafa]` construit`, cu o suprafa]`desf`[urat` de 3600 metri p`tra]i [i cu o suprafa]` de teren de 750 demetri p`tra]i, situat pe strada Matei Milo nr. 2 din Timi[oara, a fostpreluat de Consiliul Jude]ean Timi[ de la Ministerul Ap`r`rii Na]ionalepentru a fi reabilitat. Procesul de reabilitare ar urma s` dureze 16 luni[i va începe în prim`vara anului 2016. Cele 60 de locuin]e (în prezentcamere de c`min) urmeaz` s` se transforme în apartamente cu o singur`camer`, chiar [i cu dou` pentru familiile cu copii.

Vicepre[edintele C.J. Timi[, C`lin Dobra precizeaz`: "Imobilul afost preluat din domeniul public al statului [i din administrarea MinisteruluiAp`r`rii Na]ionale [i trecut în domeniul public al jude]ului Timi[. Imobilul,construc]ii [i teren aferent, a fost dat prin hot`râre de guvern a jude]uluiTimi[, în luna august a acestui an [i a intrat în patrimoniul jude]uluiTimi[ în data de 6 octombrie, dup` ce comisie de la nivelul MinisteruluiAp`r`rii Na]ionale a predat imobilul comisiei de la nivelul Consiliuluijude]ean.

Odat` preluat imobilul de Consiliul jude]ean, din fonduri propriivor fi realizate locuin]e [i spa]ii de parcare. Dup` finaliz`rii investi]iei,Consiliul jude]ean va transmite în domeniul pulic al statului [i înadministrrarea MApN 50 la sut` din locuin]ele realizate [i spa]iile deparcare împreun` cu terenul aferent acestora. Când blocul va fi reabilitat,o comisie de la nivelul Consiliului jude]ean va stabili criteriile de acordarea locuin]elor, pentru care se vor pl`ti chirii modice, plus cheltuielileprivind utilit`]ile. Prin finalizarea blocului de locuin]e de pe Ciopec,prin preluarea acestui imobil de pe strada Milo [i realizarea de locuin]e,dar [i prin demararea proiectului din zona Girocului, privind construc]iade locuin]e prin programul ANL, vom rezolva o serie de probleme privindposibilit`]ile de locuit, în mod special pentru angaja]ii consiliului jude]ean[i ai institu]iilor subordonate."

Cornel TODOR

UN BLOC PENTRUC.J. Timi[ [i MApN


6



- Care sunt proiectele finalizate,- Care sunt proiectele finalizate,- Care sunt proiectele finalizate,- Care sunt proiectele finalizate,- Care sunt proiectele finalizate,în acest moment, la nivelul comuneiîn acest moment, la nivelul comuneiîn acest moment, la nivelul comuneiîn acest moment, la nivelul comuneiîn acest moment, la nivelul comuneiLenauheim?Lenauheim?Lenauheim?Lenauheim?Lenauheim?

- S-a f`cut recep]ia la finalizarealucr`rilor de modernizare a unuidrum agricol, pe o lungime de 7,3kilometri, care porne[te de la intrareaîn Graba], traverseaz` [oseaua spre

Lenauheim [i se termin` la drumulLenauheim-Bulg`ru[. Drumul a fostrealizat printr-un proiect pe M`sura125, pe fonduri europene.

De asemenea, prin intermediulProgramului Na]ional de DezvoltareRural` s-a semnat contractul de achi-zi]ie a unui buldoexcavator multi-func]ional pentru Serviciul Voluntarpentru Situa]ii de Urgen]`. Utilajulne va fi de un real folos, pentru c`vom putea efectua mai multe tipuride activit`]i, gra]ie dot`rilor de caredispune. Astfel, se va putea lucracu el la decolmatarea [an]urilor, latìeri de corec]ie la arbori, la s`p`turi[i la desz`pezire. Valoarea buldo-excavatorului este de 83.000 de euro,inclusiv TVA

La capitolul drumuri, amintescfaptul c` s-au mai amenajat trotuareîn interiorul celor trei localit`]i alecomunei, pe aproximativ trei mii demetri patra]i, iar în acest momentse execut` lucr`ri la C`minulCultural din Bulg`ru[, unde se reparàcoperi[ul.

La inceputul anului 2015 s-aumodernizat prin asfaltare Strada 3,segment sud [i nord din Lenauheim,cu o lungime de 631 de metri [iStrada 4 segment sud din Bulg`ru[,cu o lungime de 428 de metri.

- Vorbi]i-ne despre centrul- Vorbi]i-ne despre centrul- Vorbi]i-ne despre centrul- Vorbi]i-ne despre centrul- Vorbi]i-ne despre centrulpentru copii cu dizabilit`]i.pentru copii cu dizabilit`]i.pentru copii cu dizabilit`]i.pentru copii cu dizabilit`]i.pentru copii cu dizabilit`]i.

- La nivelul comunei s-a realizatprintr-un proiect, în anul 2004, un

Centru de zi pentru copiii cudizabilit`]i. Copiii au vârste cuprinseîntre 3 [i 15 ani [i prezint` diferiteafec]iuni psihomotorii, tulbur`ri deintegrare senzorial` [i de limbaj,retard mental, autism, paralizie cere-bral`, paraparez` spastic`, tulbur`riafective. În cadrul centrului de zi

copiii beneficiaz` de programe indi-vidualizate de recuperare carecuprind activit`]i de: stimulare sen-zorial`, stimulare a motricit`]ii, sti-mulare cognitiv`, dezvoltare avorbirii prin [edin]e individuale delogopedie, socializare [i petrecerea timpului liber (jocuri [i concursuri,vizite, spectacole etc.).

Prim`ria are încheiat cuFunda]ia "Mâini t`m`duitoare" unacord de parteneriat, prin care maimult de jum`tate din cheltuielile

legate de func]ionarea Centrului deZi le suport` administra]ia local`.În fiecare an, Consiliul Local aprobò sum` din buget care merge spreacest centru. Activit`]ile se desf`-[oar` de luni pân` vineri, între orele8-14:30, fiindu-le oferite copiilordou` mese pe zi. Copiii din satele

apar]in`toare comunei beneficiaz`de transport la [i de la centru. Pân`în prezent, peste 40 de copii [i fa-miliile acestora au beneficiat deserviciile oferite, iar 12 copii au fostintegra]i în gr`dini]ele [i [colile demas` din comunitate.

Recent, Centrul de Zi a fost rea-bilitat, s-au pus geamuri termopan,s-a izolat termic fa]ada [i s-a zu-gravit, s-a amenajat trotuarul din fa]ainstitu]iei [i s-au montat jgheaburi.O parte din sumele cheltuite au venitdin partea unui sponsor din

Germania, [i anume Kirnland, cucare avem o rela]ie deosebit`. Încursul anului trecut Kirnland a donat

comunei Lenauheim o ma[in` depompieri.

- Cum a]i ajutat [colile la început- Cum a]i ajutat [colile la început- Cum a]i ajutat [colile la început- Cum a]i ajutat [colile la început- Cum a]i ajutat [colile la începutde nou an [colar?de nou an [colar?de nou an [colar?de nou an [colar?de nou an [colar?

- În ceea ce prive[te [colile,acestea se gestioneaz` singure, avândpersonalitate juridic`. Administra]ia

Lenauheimul – între proiecte vechi [i noiInterviu cu Ilie Suciu, primarul comunei LenauheimInterviu cu Ilie Suciu, primarul comunei LenauheimInterviu cu Ilie Suciu, primarul comunei LenauheimInterviu cu Ilie Suciu, primarul comunei LenauheimInterviu cu Ilie Suciu, primarul comunei Lenauheim

local` ajut` institu]iile de înv`]`mântprin asigurarea combustibiluluinecesar înc`lzirii pe timpul iernii[i asigur`m decontarea naveteidascalilor [i a personalului nedi-dactic, cu suma de aproximativ70.000 de lei pe an.

- Ce proiecte de viitor ave]i?- Ce proiecte de viitor ave]i?- Ce proiecte de viitor ave]i?- Ce proiecte de viitor ave]i?- Ce proiecte de viitor ave]i?- Pentru rebilitarea [i echiparea

[colilor [i gradini]elor din Lenau-heim [i Graba] ne preg`tim s` depu-nem patru proiecte. Avem preg`titun proiect pentru modernizarea str`-zilor din interiorul localit`]ilorLenauheim, Graba] [i Bulg`ru[, peo lungime total` de nou` kilometri.În acela[i timp, încerc`m s` profit`mde lansarea a noi programe de finan-]are [i s` ob]inem fonduri pentru câtmai multe proiecte.

- Cum a]i ajutat cultele de pe- Cum a]i ajutat cultele de pe- Cum a]i ajutat cultele de pe- Cum a]i ajutat cultele de pe- Cum a]i ajutat cultele de peraza comunei?raza comunei?raza comunei?raza comunei?raza comunei?

- Am ajutat, ca de fiecare dat`,[i cultele religioase. Consiliul Locala hot`rât ca din bugetul comuneis` se construiasc` dou` capele în

cimitirele ortodoxe din Lenauheim[i Bulg`ru[.

Urmeaz` s` facem, tot legat deculte, un Proiect Tehnic pentru rea-bilitarea Bisericii Ortodoxe Românedin Lenauheim, al c`rei interior seafl` acum în condi]ii nu tocmaipotrivite. O dat` finalizat proiectul,vom [ti ce sume implic` investi]iapentru readucerea l`ca[ului de cultîn stadiul la care se impune. Pânàcum s-au efectuat lucr`ri derepara]ii la exteriorul bisericii [i s-au schimbat geamurile.

- Probleme?- Probleme?- Probleme?- Probleme?- Probleme?- Nu le-a[ numi probleme, dar

sunt teme pe care trebuie s` le rezol-v`m. Una dintre ele este transportul[colar în comuna Lenauheim. Peraza comunei sunt, în total, 139 deelevi, dintre care 104 merg zilnicla [coal` în Jimbolia. Al]i 35 de elevimerg la [coal` la Lovrin. La nivelulcomunei, îns`, dispunem de un sin-gur microbuz pentru transportul ele-vilor, mijloc de transport ce are ocapacitate de doar 16 + 1 locuri.S-au purtat discu]ii cu firme de trans-port, îns` costul abonamentelor lu-nare este între 140 [i 160 de lei.Suma este prea mare pentru majo-ritatea copiilor. Cum transportulferoviar este suspendat [i nu exist`nici curse regulate cu autobuzul,cet`]enii comunei nu se pot deplasaspre Jimbolia care este cel maiapropiat ora[.

O alt` dorin]` este realizareaPlanului Urbanistic General, carereprezint` o prioritate în vedereadezvolt`rii comunit`]ii noastre.

A consemnat,Petru Vasile TOMOIAG~

Liceului Gheorghe Atanasiu din Timi[oara, aflat însubordinea Consiliului Jude]ean Timi[, are în prezent 253de elevi cu deficien]e de intelect [i fizice [i cu elevi surdo-mu]i. Copiii vin la aceast` [coal` din toat` ]ara. Elevii, pelâng` celelate ore de curs, fac practic` în domeniul croitoriei,mecanicii, al frizeriei, tâmpl`rieiÊori al gastronomiei. {iceea ce e foarte important pentru integrarea lor social` efaptul c` mul]i dintre absolven]ii [colii se pot angaja dup`terminarea studiilor.

Una dintre utilit`]ile necesare Liceului Gheorghe Atanasiueste [i cea legat` de folosirea unor microbuze care s`corespund` st`rii de s`n`tate a copiilor [colariza]i aici. Înanii 1997-1998 liceul a primit din dona]ii din Germania dou`

MICROBUZ NOU PENTRU COPIII CU NEVOI SPECIALEmicrobuze pentru trasportul elevilor la agen]ii economici undef`ceau practica. Acestea s-au învechit, iar unitatea de înv`]`-mânt nu a avut fonduri necesare pentru înlocuirea lor, iarun astfel de microbuz adaptat este vital pentru a transportacâte o clas` la practic`, clas` format` din cel mult 12 elevi.

Ca atare, în aceast` toamnà fost cump`rat cu bani dinbugetul Consiliului Jude]ean Timi[ un nou microbuz pentrueleviii [colii, ma[in` care a costat 43.000 de euro [i a fostachizi]ionat prin intermediul unei licita]ii electronice. Destinatcopiilor cu nevoi speciale, microbuzul este dotat cu ramp`de acces, are 10 plus trei locuri, plus un loc, fiind prev`zutcu lift hydraulic pentru c`ruciorele celor cu dizabilit`]ilocomotorii. (C.T.)

7



Biledul, una dintre cele maivechi [i frumoase a[ez`ri timi[ene,a s`rb`torit 250 de ani de la pro-p`[irea germanilor pe aceste melea-guri. În urm` cu un sfert de secol,aici a fost pus` piatra de temelie a

primei case germane [i a bisericiidin localitate. Pentru reu[ita acesteiîntâlniri [i-au dat concursul ConsiliulLocal Biled, Prim`ria Biled, Foru-mul Democrat German Biled, Con-siliul Jude]ean Timi[, precum [i Or-ganiza]ia Bilezenilor din Germania.La însemnata s`rb`toare, pe lângòficialit`]ile locale în frunte cu pri-marul comunei, domnul CristianDavid, au fost prezente personalit`]ide prim rang ale jude]ului Timi[,dintre care îi amintim pe domnulC`lin Ionel Dobra, vicepre[edinteleCJT, domnul Adrian Negoi]`, pre-[edintele Comisiei de cultur` [i cultedin cadrul CJT, domnul OvidiuGan], deputat al minorit`]ii germaneîn Parlamentul României, domnulMarian Constantin Vasile, liderulgrupului PNL din Consiliul Jude]eanTimi[, domnul Florin R`v`[il`, con-silier jude]ean, domnul SorinSupuran, directorul ARR, domnulLuchian Savu, primarul comunei{andra, domnul Silviu {tefanTomulea, primarul comunei IeceaMare, domnul Alin-Adrian Nica,primarul comunei Dude[tii Noi, [ial]ii.

Al`turi de pre[edintele Foru-mului Democrat German din co-muna Biled, domnul Adam Csonti,au fost prezen]i consulul RepubliciiFederale Germania la Timi[oara,domnul Rolf Mahrun, pre[edinteleForumului Democrat German dinBanat, domnul dr. Ioan Fernbach,vicepre[edintele Forumului Demo-crat German din Banat, domnulErwin Josef ]igla, vicepre[edinteleAsocia]iei {vabilor B`n`]eni dinRepublica Federal` Germania,doamna Christine Neu, pre[edinteleonorific al Organiza]iei Bilezenilor

Trei zile de s`rb`toare f`r` egal în Biled– 250 de ani de la înfiin]area comunei– 250 de ani de la înfiin]area comunei– 250 de ani de la înfiin]area comunei– 250 de ani de la înfiin]area comunei– 250 de ani de la înfiin]area comunei

din Germania, domnul Peter Krier,pre[edintele Organiza]iei Bilezenilordin Germania, domnul WernerGilde, vicepre[edintele Organiza]ieiBilezenilor din Germania, domnulJosef Herbst, pre[edintele Funda]iei

de Întrajutorare a {vabilor B`n`]enidin Germania, domnul NikolausRennon, directorul Funda]iei AdamMüller Guttenbrunn, domnulHelmut Weinschrott, din parteaFunda]iei de Cooperare Interna]io-nal`, domnii Norbert Hausmann [iHorst Martin, iar din partea Orga-niza]iei {vabilor din Iecea Mic`,domnul Dietmar Giehl.

La întâlnire a fost prezent` odelega]ie de pompieri din Kraichgau[i doamna Heidi Müller, conduc`-toarea unui grup numeros de dan-satori din Germania. Au mai fostprezen]i la activit`]ile specificepreo]ii romano-catolici MariusFran]escu [i Bonaventura Dumea [ipreo]ii ortodoc[i ai Parohiei Biled,Marius Ruscu [i Radu Reja.Marcarea evenimentului a începutcu o comemorare la cimitirul catolicdin comuna Biled. Oaspe]ii germani,înso]i]i de fanfar` [i corul bisericii,

au ascultat o slujb` de pomenire curug`ciune, oficiat` de preo]ii catoliciMarius Fran]escu [i BonaventuraDumea. A ]inut o alocu]iune domnulPeter Krier [i au fost depuse jerbede flori la mormintele osta[ilor ger-mani. Dup` comemorarea de la ci-mitirul catolic, a avut loc, la BisericaRomano-Catolic` din Biled, o rug`-ciune ecumenic` la care, al`turi depreo]ii romano-catolici, au participat[i preo]ii ortodoc[i. Cu acest prilej,a cântat corul de copii condus deprof. Dana Ruscu. Au mai cântatMelita [i Dietmar Diehl, iar IoanFernbach a sus]inut un concert.

Ziua urm`toare a debutat cu unaprig turneu de handbal, la "CupaPrim`riei Biled" înscriindu-se [aseechipe. Dup` o înfruntare dârz`, pelocul I s-a clasat Echipa Voin]a IIBiled.

Tot în aceast` zi oaspe]ii [i dele-ga]ia de pompieri din Kraichgau aufost primi]i la Prim`ria comuneiBiled, de c`tre primarul comunei,domnul Cristian David, dup` datin`,

cu pâine [i sare. Pompierii dinKraichgau au donat ServiciuluiVoluntar pentru Situa]ii de Urgen]`Biled o ma[in` de pompieri, dup`care a fost vizitat Muzeul Pompie-rilor din Biled. Dup` muzeu, oaspe]iiau fost primi]i la Clubul Pensiona-rilor din Biled, unde a fost organizatò [ez`toare ca pe vremuri, cu torsullânii [i cântece specifice acestuiobicei.

Apoi, a fost inaugurat` expo-zi]ia-muzeu de la Casa German` dinBiled. Acest complex a fost realizatde Asocia]ia Bilezenilor din Germa-nia, iar acum g`zduie[te sediul Fo-rumului Democrat German, o can-tin` social`, o mini-pensiune [i Mu-zeul Germanilor din Biled, care afost inaugurat cu prilejul acestei maris`rb`tori. Locuitorii din comunaBiled au putut admira o parad` aportului popular, la care a participatechipa de dansuri din Germania,

forma]ia de dansuri a germanilor dinBiled, precum [i forma]ia de dansuripopulare române[ti din Biled.Perechile de dansatori au str`b`tutcomuna, de la terenul de sport pân`dincolo de Casa German`.

În cele trei zile ale s`rb`toriibilezenilor antrenul a fost sus]inutde Fanfara Biled-{andra, avându-lca dirijor pe domnul Adam Tobias.Tot în a doua zi a s`rb`torii, la C`-

minul Cultural din Biled, s-a desf`-[urat un moment festiv la care auparticipat oficialit`]ile române [igermane, oaspe]i [i invita]i, precum[i numero[i bilezeni.

Cuvintele de salut au fost rostitede primarul comunei Biled, domnulCristian David, [i de pre[edinteleForumului Democrat German dinBiled, domnul Adam Csonti. Cuacest prilej, a luat cuvântul [i domnulC`lin Ionel Dobra, vicepre[edinteleCJT, care a precizat: "V` mul]umescpentru invita]ia pe care mi-a]i f`cut-o la aceast` important` s`rb`toarea comunei Biled. Un sfert de veacde la punerea pietrei de temelie aprimei case germane [i a bisericiidin localitate înseamn` foarte mult.Mult [i ca timp, dar mai ales ca [icontinuitate [i dezvoltare a acesteicomune care, iat`, ast`zi se înscrieprintre localit`]ile de frunte alejude]ului nostru. V` felicit pentru

un sfert de veac de la venireaetnicilor germani la Biled [i, maiales, pentru frumoasele realiz`ri pecare le ave]i". Doamna ElisabethMartini a dat citire cuvântului desalut al domnului H. HarmutKoschyk, reprezentantul GuvernuluiGermaniei. Tot cu acest prilej aufost decernate [ase titluri de Cet`]eande Onoare al Comunei Biled [inumeroase plachete aniversare.

În ultima zi a festivit`]ilor dela Biled, perechile de dansatori auinvitat oaspe]ii de onoare la s`rb`-toare. Tot în aceast` zi a început [icampionatul de minifotbal, la cares-au înscris [ase echipe, turneucâ[tigat de echipa "Maracana" Biled.

La Biserica Romano-Catolic`,preo]ii Marius Fran]escu [i Bona-ventura Dumea au oficiat o slujb`de duminic`, la care au participatperechile de dansatori. Dup` slujb`,la Monumentul Eroilor, de lâng`biseric`, au fost depuse coroane deflori.

Dup` masa festiv`, cei dornicide adrenalin` au participat la un raliuautomobilistic [i o demonstra]ie dekarting, iar pe terenul de sport s-adesf`[urat un frumos program artis-tic sus]inut de Ansamblul de dansurigermane din Biled, Ansamblul dedansuri din Germania, cel de dansuriromâne[ti din Biled, precum [iAnsamblul de dansuri sârbe[ti "SvetiNikola" din Becicherecu Mic.

Seara, pe cerul Biledului a pututfi v`zut`, din nou în premier`, odemonstra]ie aviatic`, dup` careprimarul comunei, domnul CristianDavid, a deschis jocul horei, pe scenaspecial amenajat` cântând forma]iacondus` de Florin Iona[ – Generalul,solistele serii fiind Claudia Iona[[i Diana Seleagea.

Oaspe]ii din Germania [i-au luatr`mas bun de la bilezeni la Calvarulde la marginea satului, iar petrecereaa durat duminic` pân` noaptea târziu,momentul festiv încheindu-se cu unspectaculos foc de artificii.

Petru Vasile TOMOIAG~

Batalionul 191 Infanterie "Col. RaduGolescu" a desf`[urat între 7-18 septembrie2015, dou` exerci]ii de preg`tire în PoligonulDud-Tau], din jude]ul Arad. La unul dintreele, denumit "Platinum Linx 15.5", aparticipat [i o subunitate de militari americaniai US Marines Corps.

Primul exerci]iu "™Black Sea RotationalForce 15.2/ Platinum Linx 15.5¤ a fost unexerci]iu desf`[urat în comun, în premier`

"Some[ 15" cu partenerul american, care s-a finalizatcu executarea tragerilor reale, în cadrulZilei Distin[ilor Vizitatori, din data de 16septembrie.

Cel de al doilea exerci]iu desf`[urat înpoligonul Dud-Tau], denumit "Some[ 15",a fost un exerci]iu de comandament cucomunica]ii [i informatic` în teren. "Some[15" este parte integrant` a unui exerci]iu deamploare planificat, organizat [i condus deDivizia 4 Infanterie "Gemina". Scopul gene-ral al activit`]ii de preg`tire practic` a fostacela de a antrena for]ele în planificarea [i

conducerea opera]iilor defensive de niveltactic. "Exerci]iul ™Some[ 15¤ a avut la bazùn scenariu fictiv, complex, adaptat mediuluide securitate actual, în conformitate cu legis-la]ia na]ional` [i interna]ional` în domeniulap`r`rii [i securit`]ii na]ionale. Reale suntdoar structurile armate proprii, astfel încât,în baza preg`tirii anterioare [i a celeiacumulate prin desf`[urarea exerci]iului,acestea s` fie în m`sur` ca, în situa]ii decriz` sau pe timp de r`zboi, s` î[iîndeplineasc` misiunile pentru care au fostdestinate" dup` cum afirma locotenent

colonel Claudiu Topor, Comandantul Unit`]iiMilitare 01249 Arad.

La exerci]ii au fost invitate s` participenumeroase personalit`]i de rang înalt dinMinisterul Ap`r`rii Na]ionale [i administra]iapublic` local`. Printre invita]i s-a num`rat[i vicepre[edintele C.J. Timi[, C`lin Dobra,care a apreciat în mod deosebit exerci]iulla care a participat, "Some[ 15": "Nu potdecât s` apreciez profesionalismul [idevotamentul militarilor. Respect pentruArmata Român`!"

Cornel TODOR


8



La aniversarea a 15 ani de muzic` [i prietenie frumoas`, Trupa VEST,Êformat` Radu StoicaÊ- chitar` armonie si voce,ÊVaradi LudovicÊ-chitar`solo si voce, Puiu Popa –Êpercu]ie, Horia Marcu – chitar` bass [iÊViorelScreciu Ê-solist vocal [i chitar`, a sustinut un concert senza]ional în Salamultifunc]ional` aÊConsiliului Jude]ean Timi[. Cu prilejul concertuluia fost lansat videoclipul Timi[oara Sacra Fame [i albumul cu acela[inume (ap`rut la casa de discuri timi[oran` Electro Record) un imn alTimi[oarei care, "reprezint` omagiul nostru adus cet`]ii – Timi[oara GlorieEtern`", a declarat Radu Stoica.

Dup` prezentarea f`cut` deÊactorul Claudiu Dogaru, concertul a debutatcu dou` piese interpretate deÊRadu StoicaÊla voce si chitar`, al`turi detalentatele Anca L`z`rescu la violoncel [i prietena ei Francesca Moldovanla vioar`. A urmat invitatul Valeriu Lucu Ioc[a, dup` care s-a dezl`n]uitTrupa! Vocile lui Radu [i Viorel, solo-ul de tobe interpretat de Puiu, dar[i acompaniamentul deosebit marca Lajos (Santana) Varadi, au generatropote de aplauze în pub[ic chemând înapoi pe scen` forma]ia.

Ce poate fi mai impresionant decât s` vezi pe fe]ele lor pl`cerea dea cânta! A fost o sear` muzical` frumoas`. Leaderul trupei, Radu Stoica,manager economic la Tribunalul Timi[, este [i un talentat caricaturist,care a publicat pe vremuri în s`pt`mânalele timi[orene Pistrui Pistrui Pistrui Pistrui Pistrui [i EuroCopita.EuroCopita.EuroCopita.EuroCopita.EuroCopita.

Emeric VAMOS-BARBU

Municipiul Timi[oara a g`zduit,în perioada 15-18 septembrie, ceade-a XVIII-a conferin]` interna-]ional` de Istorie Conceptual`.

Organizatorii acestei conferin]eau fost Universitatea de Vest dinTimi[oara, Centrul de Studii Avan-sate în Istorie, Facultatea de Litere,Istorie [i Teologie, Muzeul de Art`Timi[oara, în cooperare cuÊ Historyof Concepts Group (HCG/NewYork/Ierusalim/Helsinki).

Tema celei de-a XVIII-a confe-rinte interna]ionale de IstorieConceptual` a fost "Multi-, Inter-,Pluri-: limbaje, culturi [i identit`]iîn societ`]ile complexe".

Conferin]a a avut ca obiect des-crierea, analiza [i interpretarea diver-selor accep]iuni ale no]iunilor demulticulturalitate [i interculturalitate,precum [i leg`tura lor cu o partedintre problemele lumii actuale: mi-gra]iile, conflictele, discrimin`rile,xenofobia, antisemitismul. De ase-menea, prin comunic`rile sus]inuteîn cadrul acestei conferin]e s-a dorits` se exemplifice [i s` se explicecoabitarea pa[nic` a comunit`]ilorlingvistice, culturale, religioase, na]i-onale, regionale din diverse col]uriale lumii, precum [i a contextuluisocial-politic în care acestea au fost[i sunt posibile.

Edi]iile precedente ale conferin-]ei interna]ionale de Istorie Concep-tual` s-au desf`[urat la Amsterdam,Helsinki, Rio de Janiero, Buenos

1.1.1.1.1. Premiera spectacolului Premiera spectacolului Premiera spectacolului Premiera spectacolului Premiera spectacolului Tinere]e f`r` b`trâne]eTinere]e f`r` b`trâne]eTinere]e f`r` b`trâne]eTinere]e f`r` b`trâne]eTinere]e f`r` b`trâne]e[i via]` f`r` de moarte la Teatrul "Merlin"[i via]` f`r` de moarte la Teatrul "Merlin"[i via]` f`r` de moarte la Teatrul "Merlin"[i via]` f`r` de moarte la Teatrul "Merlin"[i via]` f`r` de moarte la Teatrul "Merlin"

Teatrul pentru Copii [i Tineret "Merlin" a deschisstagiunea 2015-2016, în data de 20 septembrie, cu

premiera spectacolului Tinere]e f`r` b`trâne]e [i via]`f`r` de moarte în dramatizarea lui Constantin Brehnescu,într-o atmosfer` efervescent`, cald` [i primitoare,specific` teatrului pentru copii.

Proiectul artistic a avut toate ingredientele pentrua fi un spectacol mare [i a reu[it, la premier`, perfor-man]a s` plac` în egal` m`sur` adul]ilor, dar [i sèmo]ioneze mai micii spectatori, biletele epuizându-se în timp record.

S-au întâlnit pe scen`, în mod fericit, ideile [iexperien]a regizorului, profesorului de teatru, actorului[i scriitorului Toma Hogea cu viziunea unic` a sceno-grafei Eugenia T`r`[escu Jianu. La care se adùg`muzica minunat`, compus` de regizorul de oper` AndaT`b`caru Hogea, coregrafia artistei de o extrem` sensibi-litate, Liana Iancu, plus light designul déjà cunoscutuluiom de teatru Lucian Moga. Rezultatul se ridic` lavaloarea promisiunii f`cut` de o asemenea echip` artis-tic`, sus]inut` de colectivul profesionist al Teatrului"Merlin", de la ateliere, la actorii care au în]eles pedeplin mesajul pe care regizorul a vrut s`-l transmit`[i l-au transpus pe scen` prin jocul captivant, prinmânuirea riguroas` pentru a crea personaje vii, autentice,

Efervescen]` creatoare la Teatrul "Merlin",la început de stagiune 2015-2016

[i nu în ultimul rând, prin bucuria de a trì, împreun`cu personajele lor, în poveste, tinere]ea f`r` b`trâne]ea spiritului teatral.

Din distribu]ie fac parte: Lauren]iu Ple[a, AlexPîntea, Mariana Iva[cu, Radu V`duva, Consuela Egyed,Maria Gornic, Octavia Petri[or, Luana Uncru]iu, Drago[Lupù, Diana Stampar.

2.2.2.2.2. Noi proiecte pentru anul 2015Noi proiecte pentru anul 2015Noi proiecte pentru anul 2015Noi proiecte pentru anul 2015Noi proiecte pentru anul 2015Proiectele Teatrului "Merlin", condus de managerul

Lauren]iu Ple[a, sunt numeroase [i interesante, iaractivitatea artistic` va fi bogat`.

Dintre proiectele teatrului pentru acest an face parte[i refacerea spectacolului Hansel [i Gretel. Avândpremiera în anul 1993, în regia cunoscutului GheorgheStana [i scenografia lui Grigore Gorduz, spectacolula adunat aplauzele [i a înmagazinat emo]iile a zeci degenera]ii, meritând o nou` tinere]e, insuflat` de nouaechip` de actori ai teatrului.

Urmeaz` dou` coproduc]ii, prima cu Deutche BühneTheater din Szekszard, Ungaria, condus de Ildiko Frank,cu spectacolul Micul Prin] [i a doua cu Teatrul Maghiarde Stat Csiky Gergely, cu spectacolul Zian [i Kopik.

În perioada 26-31 octombrie, în parteneriat cuFunda]ia "Kratima", vom g`zdui Festivalul "Joc", iarîn luna noiembrie, mai precis în data de 19, se va desf`-[ura Festivalul de o zi, un festival maraton în care sevor reuni 5 echipe artistice, 5 teatre din Ungaria, Serbia[i România pentru a încânta copiii pre[colari [i [colaricu spectacole extrem de interesante.

Nu vom uita, desigur, de bucuria prilejuit` odat`cu sosirea lui Mo[ Cr`ciun, prin intermediul unui specta-col concert sub genericul "Raza luminoas`".

Oferta de la Teatrul "Merlin" este foarte generoas`,mai mult de zece spectacole valoroase în repertoriu,diferite activit`]i artistice pentru copii, festivaluri,concerte, concursuri, pentru c` spa]iul de acolo se dore[tea fi unul permanent deschis pentru to]i copiii frumo[i[i cumin]i.

Daniela Cre]u, Secretar literar

Conferin]` interna]ional` de Istorie ConceptualÀires, Bilbao, Bielefeld etc.Conferin]a ce a avut loc la Timisoaraa avut ca principali sponsori Prim`riaMunicipiului Timi[oara [i ConsiliulJude]ean Timi[. Directorul celei de-

a XVIII-a conferin]e interna]ionalede Istorie Conceptual` a fost prof.univ. dr. Victor Neumann.

Conferin]a s-a deschis în 15 sep-tembrie, în Aula Magna a Univer-sit`]ii de Vest din Timi[oara, prilejcu care au luat cuvântul pre[edinteleConsiliului Jude]ean Timi[, domnulTitu Bojin, domnul Martin Burke,profesor al Universit`]ii din NewYork, domnul Sorin Antohi, istorical ideilor, eseist [i editor, domnulVictor Neumann, profesor univer-sitar doctor, directorul Muzeului deArt` din Timi[oara.

Deschiderea celei de-a XVIII-

a conferin]e interna]ionale de IstorieConceptual` a fost moderat` dedoamna Dana Percec, conferen]iardoctor, decan al Facult`]ii de Litere,Istorie [i Teologie din cadrul Uni-

versit`]ii de Vest din Timi[oara.În cuvântul sù de deschidere,

domnul Titu Bojin, pre[edintele alesal Consiliului Jude]ean Timi[, a spus:"M` bucur c` am prilejul s` salutprofesorii [i cercet`torii din diverse]`ri ale lumii care particip` la ceade-a XVIII-a conferin]` interna]io-nal` de Istorie Conceptual`. Este osurpriz` pl`cut` s` g`zduim laTimi[oara o reuniune [tiin]ific` deînalt nivel la care particip` eminen]ioameni de [tiin]` din multe stateeuropene, din cele dou` Americi [idin Asia. Am aflat cu încântare deaceast` întâlnire, care are loc pentru

întâia oar` în România, precum [ifaptul c` precedentele reuniuni aufost g`zduite de centre universitarede prestigiu din lume. Tocmai deaceea, din momentul în care mi-afost relatat` inten]ia organiz`rii laTimi[oara a edi]iei din 2015 a con-ferin]ei mondiale de istorie concep-tual`, în calitate de pre[edinte alConsiliului Jude]ean Timi[, am dorits` sus]in aceast` ini]iativ` mai multdecât lùdabil` a Universit`]ii deVest din Timi[oara, a Centrului deStudii Avansate în Istorie. Adminis-tra]iile locale [i regionale din Ro-mânia (m` refer acum la cele aleregiunii Banat), au g`sit c` este utils` se implice dezinteresat în via]a[tiin]ific` a comunit`]ilor academice,încurajând desf`[urarea unor eveni-mente de vârf a[a cum, suntem con-vin[i, va fi [i cel de fa]`. Suntemsiguri c` cercet`torii, profesorii [istuden]ii, oamenii de cultur` dindiverse domenii vor avea ocazia sàudieze comunic`ri, conferin]e, dez-bateri bazate pe informa]ii [i analizedocumentate, de interpret`ri inova-toare. De asemenea, apreciem c`propriile dumneavoastr` expertizevor servi [i altor categorii profesi-onale [i, de ce nu, gândirii politice,oamenilor politici contemporani dina c`ror mediu fac [i eu parte. Înnumele Consiliului Jude]ean Timi[,al meu personal, v` mul]umescpentru participarea la cea de-aXVIII-a edi]ie, de acum, a celebrelor

conferin]e interna]ionale ale grupuluide Istorie Conceptual` [i v` dorescmult succes în lucr`rile dumnea-voastr`. V` dorim zile frumoase înTimi[oara!".

În zilele ce au urmat, profesorii[i cercet`torii invita]i de pe întregulmapamond au sus]inut, în s`lile Uni-versit`]ii de Vest din Timi[oara, co-munic`ri pe diferite teme ce au avutca titluri generale "Romania –historical themes" (România – temeistorice), "Literatury studies-bi-andplurilingualism and multiculturality"(Studii literare-bi-[i plurilingvistice[i multiculturale), "Central andwestern European" (Centrul [i vestuleuropean), "Identity and diversity"(Identitate [i diversitate), "Rhetoricand conceptual change" (Retorica[i schimb`rile conceptuale), "Con-ceptualizing arts and artisticdiscover" (Conceptualizarea artei [idescoperirile artistice), "Patriotismand nationalism in translation" (Pa-triotism [i na]ionalism în traducere),"Muslim world" (Lumea musulma-n`), "Globalization" (Globalizarea)etc.

În 16 septembrie, participan]iila lucr`rile conferin]ei au efectuato vizit` în expozitiile Muzeului deArt` din Timi[oara [i au audiat unconcert de muzic` clasic` în SalaBaroc a Muzeului. Lucr`rileconferin]ei s-au încheiat în data de18 septembrie.

Cornel SERACIN

Radu Stoica [i TrupaVEST la C.J.Timi[

9



În data de 5 [i 6 sepembrie,2015, la Muzeul Satului B`n`]eandin Timi[oara s-a desf`[urat ce-ade-a noua edi]ie a FestivaluluiFestivaluluiFestivaluluiFestivaluluiFestivaluluicondeierilor plugari din Banat.condeierilor plugari din Banat.condeierilor plugari din Banat.condeierilor plugari din Banat.condeierilor plugari din Banat.

Ca de fiecare dat` ne-am primit,cu bra]ele deschise, oaspe]ii veni]idin toate col]urile ]`rii dar [i con-deierii plugari din Banat, str`duindu-ne s` fim gazde pe m`sur`, a[a cumMuzeul Satului [i Consiliul Jude]eanTimi[ au [tiut s` fie mereu. Ne faceo deosebit` cinste s` amintim c` înacest an num`rul participan]ilor laFestival a fost mai mare, iar prieteniino[tri, mai vechi [i mai noi, s-ausim]it, cu to]ii, foarte bine.

În întâlnirea noastr` de suflet,cu participan]ii din col]urile mai în-dep`rtate ale ]`rii Prahova, Dâm-bovi]a, Mure[, Alba, Hunedoara [.asau, mai aproape de noi, Cara[-Seve-rinul, Timi[ul [i Timi[oara, ne-amreunit sub cupola aceluia[i eveni-ment, care eviden]iaz` [i pune la

loc de cinste pe condeierii plugaridin Banat, cei vechi- [i aici vorbimdesigur de un Fenomen Istoric - [ipe cei noi - urma[ii condeierilor plu-gari, noi cei care azi, cu mult` osârdiene str`duim s` fim la în`l]imea celorpleca]i, cei care au uimit lumea,fâcând s` apar` [i s` se cristalizezeun fenomen unicatfenomen unicatfenomen unicatfenomen unicatfenomen unicat, la nivel de ]ar`,în Europa [i chiar în lume, fiindcìat` într-o lume supertehnicizat`, încare no]iunile de ]`ran, de plug de-abia se mai reg`sesc în Dic]ionarulexplicativ al limbii române, noi în-dr`znim s` vehicul`m, în continuare,cu deosebit` mândrie, termenul de]`ran]`ran]`ran]`ran]`ran sau paurpaurpaurpaurpaur, termenul de plugplugplugplugplug [itermenul de condeicondeicondeicondeicondei. Toate ne apar]in,

Muzeul de Art` Timi[oaraMuzeul de Art` Timi[oaraMuzeul de Art` Timi[oaraMuzeul de Art` Timi[oaraMuzeul de Art` Timi[oara a g`zduit vre-me de o lun` (august 2015(august 2015(august 2015(august 2015(august 2015-septembrie 2015)la Palatul Baroc din Pia]a Unirii, o expozi]ieinterna]ional` dedicate unui excep]ional artistplastic: Matisse. Avândul ca [i curator pe dl.Thomas Emmerling, expozi]ia dedicat` luiMatisse s-a înscris în proiectul prin careMuzeul de Art` dore[te s` ofere publiculuisù oportunitatea de a admira la Timi[oaralucr`ri semnate de mari mae[tri ai arteieuropene: Rembrandt, Picasso, Dali, Tolouse-Lautrec sau Chagall.ÊÊ

Henri Matisse (1869-1954) este conside-rat, al`turi de Pablo Picasso [i Marcel

Henri Matisse - Triumful modernismului

Festivalul condeierilor plugari din Banat, edi]iaa IX-a, 2015, Timi[oara [i Sânnicolau Mare

Duchamp, unul dintre cei care au definit noilecurente ale artei plastice de la începutul seco-lului XX. Grafician, pictor [i sculptor, artistulfrancez a fost numit de Picasso "cel mai bundintre noi".

Cuprinzând 110 litografii, expozi]ia des-chis` la etajul al doilea al Muzeului de Art`Timi[oara a prezentat una dintre cele maidirecte expresii ale gândurilor [i expresivit`]iigenialului artist. Privitorul a putut distingeîn lucr`rile de pe simeze încerc`rile lui Matissede a rezolva anumite probleme de ordin ideatic,compozi]ional sau stilistic care se reg`sescîn multe dintre celebrele sale picturi. Matisse

iubea numeroasele posibilit`]i pe care le oferealitografia, pasiunea sa transformându-l într-unul dintre cei mai importan]i arti[ti graficidin istorie. Acesta i-a influen]at pe numero[ial]ii precum Marc Chagall, George Roualtsau Georges Braque.

"Întotdeauna am considerat desenul alt-ceva decât un exerci]iu al unei anumite dexte-rit`]i. Pentru mine, este o modalitate deliberatsimplificat` de expresie a spontaneit`]ii, carear trebui s` p`trund` f`r` stâng`cie direct înmintea spectatorului. Compar desenul cu ungest expresiv, posedând în acela[i timpavantajul permanen]ei" (Henri Matisse) (M.A.)

fac parte din inventarul nostru exis-tren]ial [i mental, imprimându-seadânc în rândurile iubitorilor de tra-di]ii [i a acelora care înc` mai lupt`,ca [i noi, pentru p`strarea identit`]ii.

Deschiderea Festivalului, în datade 5 septembrie a fost urmat` deînmânarea diplomelor de Cet`]enide onoare ai Festivalului: Ionel Bota,cel care prin anii 1980 sus]ineafenomenul condeierilor plugari dela Oravi]a, în cadrul cenaclului PauPauPauPauPauTârb`]iuTârb`]iuTârb`]iuTârb`]iuTârb`]iu dar [i a condei]ei Sabina{erban, recunoscut` ca tân`r` mem-br` în gruparea de la Arad, condus`de Teodor Uiuiu [i academ. Garbriel}epelea, prin anii 1980.

Ultimul reprezentant din Mi[-carea condeierilor plugari IonVornicu (mo[ Râcu), la capitolulvârst`, ne-a delectat privirea prinExpozi]ia ce-i poart` numele,expozi]ie realizat` prin donarea apeste 600 de obiecte din propria-[icolec]ie, care de acum vor intra în

patrimoniul Casei condeierilorCasei condeierilorCasei condeierilorCasei condeierilorCasei condeierilor.În mijlocul nostru au fost pri-

mi]i, cu mult` c`ldur`, copiii, carene-au recitat poezie în grai, amin-tindu-ne c` ei vor fi, cu siguran]`,continuatorii.

Dup` mas` s-a desf`[urat în mu-zeu o Mas` rotund` pe tema crea]ieipopulare [i s-au f`cut lans`ri decarte: Arheologie poetic` (Glasulp`mântului), cartea reeditat` aultimului condeier Ion Colojoar`,cartea de poezie în grai La Descân-t`toare, a subsemnatei [i Revistacondeierilor plugari, numerele 21,22, 23, 24 [i 25, precum [i lansareade carte Magia Cântecului, un volumde culegeri, sub coordonarea

profesorului Lapte[ Marcel de laDeva. S-au împ`r]it diplome, c`r]ilelansate [i premii.

În data de 6 septembrie, 2015,ne-am deplasat la Sânnicolau Mare,jud. Timi[ unde am fost întâmpina]ide primarul D`nu] Groza, împreun`cu mai multe delega]ii (germani,maghiari, croa]i etc) prezente la zi-lele Sânnicolaului. Ne-au fost pre-zentate; într-un tur al ora[ului, încare domnul primar însu[i ne-a fostghidul, parte din realiz`rile ora[ului,cu principalele puncte de atrac]ieturistic`: castelul, bisericile, monu-mentele [.a.

O {ez`toare popular` a avut caobiectiv socializarea cu fiii satului[i a fost urmat` de un spectacol extra-odinar, condus de moderatorul [iinvitatul special al Festivaluilui, DanLiu]. De un real succes, întregulspectacol a fost o îmbinare fericit`dintre Sânnicolau, cu reprezentan]iilui [i participan]ii la Festivalulcondeierilor plugari de la Timi[oara.

Din asemenea manifest`ri fru-moase se creeaz` leg`turi, se nascprietenii de durat` [i mai cu seamìau na[tere proiecte noi. Sper`m cadin întâlnirea noastr` cu SânnicolaulMare, s` pornim împreun` [i alteac]iuni [i proiecte pe m`sur`.

Mul]umim [i e aceast` caledomnului primar D`nu] Groza pen-tru primirea deosebit` [i îl asigur`mde deschiderea noastr` necondi-]ionat`, la orice solicitare.

Dr. etnologMaria MÂNDROANE

M` simt onorat` fiindc`Providen]a m-a ales, pe mine, ofurnic`, din mai marele mu[uroi, s`reprezint aceast` categorie,inegalabil`, care este ]`ranul român]`ranul român]`ranul român]`ranul român]`ranul român,]`ranul c`r`[an sau b`n`]ean, încazul nostru, cu demnitatea lui, cuinteligen]a lui nativ` [i cu puterealui incomensurabil` de a se deschidelumii, cu tot ceea ce [tie [i poateel, indiferent c` vorbim de ]`ranulcori[t, dirijor, compozitor, inventatorsau, în spe]`, de condeierul plugarcondeierul plugarcondeierul plugarcondeierul plugarcondeierul plugar,polivalent, având îngem`nat însufletul lui dragostea nem`surat`pentru carte [i înv`]`tur`. Unii, dintreace[tia, ne râmân, pe scenaprezentului [i a viitorului, figuriemblematice, precum un IosifIosifIosifIosifIosifChiril`Chiril`Chiril`Chiril`Chiril`, din Slatina Nera, cel carele [tia pe toate [i pe care tot satul l-a abordat, ca pe un batrân în]elept,coborât parc` din Sfatul b`trânilorde demult, sau un IonIonIonIonIon BalicaBalicaBalicaBalicaBalica, dinGreoni, în]eleptul orator careparticipa, concurând cu intelectualiiBanatului, în diversele Sesiuni decomunic`ri, din Banat [i din ]ar`;Iosif Cire[an-LogaIosif Cire[an-LogaIosif Cire[an-LogaIosif Cire[an-LogaIosif Cire[an-Loga, din Duleu, eroulsurghiunit care nu [i-a dezmintit nicio clip` apartenen]a la grupul înrezisten]a anticomunist` [i care între80 [i 96 de ani a scos din tipar peste20 de volume, uimindu-ne pe to]i

cu inteligen]a [i puterea lui demunc`, ori a lui Ion Colojoar` (to]ipatru din Cara[-Severin), poetul,prozatorul care deportat în B`r`ganî[i încerca rezisten]a, prin dragosteapentru aproape [i tolba de pove[ti,ca un antidot la vina de a se fi n`scutdin p`rin]i frunta[i…pentru a p`timiopresiunile comuni[tilor.

Condeierii plugari din Banat.Condeierii plugari din Banat.Condeierii plugari din Banat.Condeierii plugari din Banat.Condeierii plugari din Banat.Pledoarie pentru cei pleca]i. Lec]ia demnit`]iiPledoarie pentru cei pleca]i. Lec]ia demnit`]iiPledoarie pentru cei pleca]i. Lec]ia demnit`]iiPledoarie pentru cei pleca]i. Lec]ia demnit`]iiPledoarie pentru cei pleca]i. Lec]ia demnit`]ii

Ion BalicaIon BalicaIon BalicaIon BalicaIon Balica

Nicolae Gheju, Iosif Cire[anNicolae Gheju, Iosif Cire[anNicolae Gheju, Iosif Cire[anNicolae Gheju, Iosif Cire[anNicolae Gheju, Iosif Cire[anLoga, Maria Mândroane [i IonLoga, Maria Mândroane [i IonLoga, Maria Mândroane [i IonLoga, Maria Mândroane [i IonLoga, Maria Mândroane [i IonColojoar` la primul FestivalColojoar` la primul FestivalColojoar` la primul FestivalColojoar` la primul FestivalColojoar` la primul Festivalal condeierilor plugari, 2007,al condeierilor plugari, 2007,al condeierilor plugari, 2007,al condeierilor plugari, 2007,al condeierilor plugari, 2007,

Timi[oaraTimi[oaraTimi[oaraTimi[oaraTimi[oara

{i dac` am înv`]at ceva de laei, de la cei care ne-au ales ca s`-i reprezent`m, am înv`]at c` lec]iademnit`]ii nu are nevoie de r`sunet,de glorie sau de bani, ci se cere doarparticipare, suflet [i dragoste. {i ammai înv`]at, c` dac` ei au plecat,dac` noi îi reprezent`m, nu trebuies` uit`m nici o clip`, habitatul,dragostea [i lupta prin care ei auînvins timpul, sistemele [i uitarea.Aceasta este misia noastr` pentruacest col] de ]ar` numit Banat, s`continu`m o tradi]ie veche de pesteun veac, având cinstea s` ne numimînc` condeieri plugari..

Fiecare întâlnire, din cele treicentre, organizatoare de Festival:Deva – Timi[oara- Reghin, cuspecificul propriu, este parte dintr-un întreg: cultura popular`cultura popular`cultura popular`cultura popular`cultura popular` cea carereprezint` izvorul de ap` vie sprecare trebuie s` ne reîntoarcem mereu,pentru a ne reîmprosp`ta fiin]ana]ional`, mai cu seam` acum cândglobalizarea pare s` ne desfiin]ezes` ne reduc` însemn`tatea de neam,pentru a ne arunca în con deumbr`…

Un lucru r`mâne cert: atâta timpcât putem vorbi de fenomene [i acteculturale "unicat", str`mo[ii cur`d`cina noastr` milenar`, ne vorsalva, de acolo de unde sunt, de lapieire, iar noi putem s` r`spundemlumii moderne c` exist`m, c` suntemaici de la începutul lumii [i vomdìnuii cât va fi via]`, fiindc` suntemurma[i de daci, cei mai vechilocuitorii ai lumii.

Dr. etnolog MariaMÂNDROANE

Muzeul Satului B`n`]ean,Timi[oara


10



Locuitorii satului BeregsùMare au s`rb`torit 700 de ani de laatestarea documentar` a localit`]ii.Cu acest prilej a fost înfiin]at` [i

Asocia]ia "Beregsù 700" care, îm-preun` cu Consiliul Local [i Prim`riaS`c`laz, a organizat desf`[urareafestivit`]ilor prilejuite de aceast`însemnat` s`rb`toare.

S`rb`toarea beregsanilor a de-butat cu un spectacol folcloric pre-zentat de omul de televiziune FlorinMihoc, spectacol care a avut loc laC`minul Cultural din BeregsùMare. Momentul folcloric local afost sus]inut de tinerii din localitate,cu participarea forma]iei condus`de Dejan Galetin [i a binecunos-cu]ilor soli[ti de muzic` popularÌoan Dragomir zis Papu, DorianaTudor-Talpe[, Dumitru Stoic`nescu,Petric` Moise [i Andreea Voica.Tinerii din Beregsù Mare au cântat,au dansat [i au recitat poezii în grai.

Participând la s`rb`toarea be-regsanilor, primarul comunei S`c`-laz, domnul Ilie Toda[c`, s-a adresatcelor prezen]i: "V` mul]umesc tutu-ror celor care sunte]i prezen]i laaceast` minunat` manifestare prile-juit` de s`rb`torirea a 700 de anide la atestarea documentar` a loca-lit`]ii dumneavoastr` [i cu acestprilej vreau s` v` promit c` atât eu,cât [i Consiliul Local S`c`laz, vomsprijini ace[ti tineri [i talenta]i arti[ti,ca ei s` devin` nu mai buni decât

Beregsù Mare la ceas aniversarBeregsù Mare la ceas aniversarBeregsù Mare la ceas aniversarBeregsù Mare la ceas aniversarBeregsù Mare la ceas aniversar

{apte secole de la atestarea documentar` a comuneiforma]ia din S`c`laz, cum a spusdomnul Florin Mihoc pe scen`, cichiar mai buni decât Ansamblul™Banatul¤".

Tot cu acest prilej a fost lansat`[i monografia localit`]ii, "BeregsùMare, dragostea mea 1315 – 2015",

volum care a fost împ`r]it în modgratuit tuturor celor prezen]i.

A doua zi a manifest`rilor prile-juite de aniversarea a 700 de ani dela prima atestare documentar` a lo-calit`]ii Beregsù Mare a a începutcu slujba de sfin]ire a troi]ei ampla-sate la intrarea în sat. Alaiul a fostalc`tuit din copii [i tineri din co-mun`, îmbr`ca]i în costumepopulare. La troi]a din localitatea

Beregsù Mare, preo]ii SemenicSârbu [i Aurel Radici au oficiat oslujb` de sfin]ire [i s-au rugat pentrus`n`tatea locuitorilor de ast`zi ailocalit`]ii. Oamenii s-au îndreptatapoi spre centrul satului, unde, înfa]a C`minului Cultural, a fost dez-velit [i sfin]it monumentul "Beregsù700". Primarul comunei S`c`laz, IlieToda[c`, s-a adresat participan]ilorla eveniment [i le-a urat mul]i aniînainte tuturor locuitorilor din Be-regsù Mare. El a mul]umit [i orga-nizatorilor, dintre care s-au remarcatAlin Lazarovici, Adrian Cireap [iFlorin Mihoc – ultimii doi fiind [iamfitrionii spectacolului artistic [ial simpozionului organizate cu pri-lejul împlinirii a [apte secole de ates-tare documentar` a BeregsùluiMare. Apoi a fost oficiat un TeDeum la Biserica Ortodox` Român`din localitatea Beregsù Mare, dup`care, la C`minul Cultural din loca-litate, s-a desf`[urat Simpozionul

"Beregsù 700".La dezbateri au participat prof.

univ. dr. Ioan Viorel Boldureanu,prof. univ. dr. Ioan Ha]egan, prof.Ioan Traia, prof. univ. dr. OvidiuPapan`. Al`turi le-au fost [i primarulS`c`lazului, domnul Ilie Toda[c`,directoarea [colii din BeregsùMare, precum [i al]i invita]i din sat.Au fost evocate momente importantedin istoria localit`]ii, au fost evoca]i

oamenii de cultur` [i dasc`li, perso-nalit`]i care au reprezentat cu cinstelocalitatea [i Banatul. Prof. univ. dr.Ioan Viorel Boldureanu a vorbitdespre monografia "Beregsù Mare,dragostea mea", o lucrare ampl`,care a reu[it s` surprind` multe mo-mente din trecutul satului, povestitede chiar locuitorii sì. Istoricul prof.univ. dr. Ioan Ha]egan a înl`turat,în cuvântul domniei sale, suspiciu-

nile privind "vechimea" satuluiBereg`su Mare, confirmând chiarfaptul c` – a[a cum istoria de multeori a dovedit-o – localitatea este chiarmai veche de 700 de ani, în urm`

cu [apte secole fiind consemnat`doar atestarea în documentele vre-mii. Prof. Ioan Traia, de la MuzeulSatului B`n`]ean din Timi[oara, cu-noscut autor de monografii, a vorbitdespre personalitatea profesoruluiconfesional Emerich Andreescu,n`scut în Timi[oara anului 1844.Printre alte localit`]i în care a predatprofesorul Andreescu se num`r` [iBeregsù Mare.

Ziua a continuat cu oîntâlnire a fiilor satului, la careau participat numero[i locuitori[i invita]i.

Anton BORBELY

La Timi[oara a avut loc în varaacestui an a treia edi]ie a OlimpiadeiInterna]ionale de Limb` [i Crea]ieLiterar` Rromani, cu participareaa 28 de elevi rromi din clasele a VII-a – a XII-a din cinci ]`ri : Bulgaria,Croa]ia, Republica Moldova, Re-

Olimpiada Interna]ional` de Limba si Crea]ie Literar` Rromani Timi[oara 2015cipante s-au aflat [i dl. Veljko Kaj-tazi - Deputatul rrom din Parlamen-tul Croa]iei, dl. Ismet Jasarevic, pro-fesor de limba rromani la Novi Sad,artist violonist, unul dintre primiiprofesori care au \nceput în 1984predarea acestei limbi în fostaIugoslavie s.a.

Competi]ia a fost organizat` [isprijinit` de mai multe institu]ii:Ministerul Educa]iei [i Cercet`rii{tiin]ifice, Inspectoratul {colarJude]ean Timi[, Universitatea deVest Timi[oara, Consiliul Jude]eanTimi[, Prefectura Jude]ului Timi[,Institutul Intercultural Timi[oara,Partida Romilor "Pro Europa", Or-ganiza]ia Salva]i Copiii – Romånia,Reprezentanta UNICEF \n Romå-nia, Muzeul de Art` din Timi[oaras.a.

|n paralel, s-au desf`[urat ZileleCulturii Rrome, prilej cu care acti-

publica Serbia [i Romånia. Din Ro-månia au luat parte 18 elevi compe-titor din 11 jude]e Bacù, Bihor,Boto[ani, Brìla, Bra[ov, Buzù,Dolj, Giurgiu, Mure[, Timi[, Tulcea

|ntre profesorii, \nso]itorii [i[efii de delega]ie din ]`rile parti-

vistul [i scriitorul rrom timi[oreanIoan Mirescu [i-a lansat volumul depoezii "Dragostea… în zare".

A urmat un festival de dans[i muzic` rroma, un seminar

ROMED pentru mediatori [colarirromi din România, organizat deConsiliul Europei [i InstitutulIntercultural Timi[oara.

A. MIRESCU

11



Înscris` între ora[ele mici alejude]ului nostru, Jimbolia cunoa[teo dezvoltare f`r` precedent. Multitu-dinea proiectelor în derulare, la carese adaug` alte numeroase proiectepentru viitor, dublate de activit`]iculturale [i sportive importante facca aceast` localitate se se schimbeîn bine de la o zi la alta. Având lacârma administra]iei locale o con-ducere tân`r` [i ambi]ioas`, realiz`-rile sunt pe m`sur`.

- Ce ne pute]i spune despre- Ce ne pute]i spune despre- Ce ne pute]i spune despre- Ce ne pute]i spune despre- Ce ne pute]i spune despreinfrastructura ora[ului Jimbolia?infrastructura ora[ului Jimbolia?infrastructura ora[ului Jimbolia?infrastructura ora[ului Jimbolia?infrastructura ora[ului Jimbolia?

- S` începem cu sistemul de ca-nalizare. Aici putem vorbi în conti-nuare de investi]ia finan]at` prin Pro-gramul Opera]ional Sectorial (POS)1 de Mediu, prin care, împreun` cuAquatim, operatorul zonal, [i printr-un parteneriat cu Consiliul Jude]eanTimi[, construim o re]ea de canali-zare la nivelul întregului ora[,

deoarece Jimbolia, pân` acum, nua beneficiat de acest sistem decâtîn propor]ie de 20 la sut` dinsuprafa]a ora[ului. Mai precis, estevorba despre zonele de blocuri [i oparte din ora[ pe unde trecea re]eaua,c`tre sta]ia de epurare. În rest, ceilal]ilocuitori au utilizat fose septice, maimult sau mai pu]in conforme cunormele în vigoare.

Mai vreau s` spun c`, în curând,urmeaz` s` se recep]ioneze nouasta]ie de epurare. Am construit altacu tehnologie de ultim` genera]ie[i capacitate pentru toate gospo-d`riile. La cea nou` nu am începutracord`rile, iar cea veche maifunc]ioneaz` doar par]ial. Legat denoul sistem de canalizare, pot spunec` a fost reluat` licita]ia, deoarece

prima firm` nu s-a achitat cores-punz`tor de sarcini. S-a ajuns la unlitigiu, firmei i-a fost reziliat con-tractul [i, de câteva zile, dou` dintrecele patru societ`]i care urmeaz` s`înceap` lucrul s-au prezentat pentru

Fa]a nou` a Jimboliei (I)de vorb` cu primarul Adrian Darius Postelnicude vorb` cu primarul Adrian Darius Postelnicude vorb` cu primarul Adrian Darius Postelnicude vorb` cu primarul Adrian Darius Postelnicude vorb` cu primarul Adrian Darius Postelnicu

organizarea de [antier. Va fi o lucraremare [i care va produce un oarecarederanj în ora[, pentru c` se va s`pa,în unele locuri, pân` la o adâncimede 5-6 metri.

- Re]eaua de ap`?- Re]eaua de ap`?- Re]eaua de ap`?- Re]eaua de ap`?- Re]eaua de ap`?- În urma elabor`rii Studiului

de Fezabilitate, avem alocate maibine de trei milioane de euro pentrufinalizarea întregii re]ele dealimentare cu ap` în ora[. În jur de40 la sut` din re]ea este schimbat`[i sper s` finaliz`m diferen]a de 60la sut` prin urm`torul ProgramOpera]ional Regional (POR). Avem[i o uzin` de ap` finalizat` cu câ]ivaani în urm`, tot printr-un programeuropean. Discut`m despre o sta]ieultra modern`, cu o solu]ie de tratarea apei foarte avansat`, singura deacest fel din estul Europei, prin carese elimin` clorul din ap`. Astfel desta]ii func]ioneaz` doar în Germania

[i statele nordice.Tot aici a[ mai aminti c` am

finalizat, de curând, înc` o parte aunui proiect cu finan]are european`,derulat în parteneriat cu o localitatedin Ungaria, care vizeaz` rezolvareaproblemelor pe care ni le creeazàpele pluviale. Este vorba despreo investi]ie de 600.000 de euro, înprima istan]`, [i pe care am extins-o de înc` dou` ori cu câte 150.000de euro. A[adar, la final va fi oinvesti]ie de mai bine de 900.000de euro. Cu aceast` investi]ie amrezolvat problema destul de sensibilà ora[ului în ceea ce prive[te inun-da]iile... În fiecare toamn` [i pri-m`var` sufeream din cauza inunda-]iilor, în func]ie de cât de intensesau nu erau precipita]iile.

Mai mult decât atât, am extinsaceast` investi]ie [i c`tre partea denord a ora[ului, unde este o zon`sensibil` [i dorim ca, prin proiecteleurm`toare, s` dezvolt`m investi]iape raza întregului ora[.

- Ce alte realiz`ri mai ave]i în- Ce alte realiz`ri mai ave]i în- Ce alte realiz`ri mai ave]i în- Ce alte realiz`ri mai ave]i în- Ce alte realiz`ri mai ave]i îninfrastructur`?infrastructur`?infrastructur`?infrastructur`?infrastructur`?

- La partea de infrastructur` maiavem un proiect pe POR 2007-2013,o investi]ie de mai bine de cincimilioane de euro, un proiect integratde dezvoltare urban`, prin care aminstalat 1.200 de l`mpi de iluminat,102 camere de luat vederi de înalt`performan]` [i s-au construit 11 kilo-metri de [osea [i 14 kilometri depiste de biciclete. Suntem în fazade recep]ie, îns` avem anumite pro-bleme cu executantul. Am amânatrecep]ia pentru a se finaliza [iremedia deficien]ele constatate.

Am mai reparat alei pietonaledin investi]ii proprii. Chiar [i anulacesta, pe unde avem piste [i deni-vel`ri, venim cu alei pietonale, iartrotuarele le facem la nivelul pistelor.În perspectiv` mai vrem s` amena-j`m înc` doi kilometri de trotuareîn Jimbolia.

- Alte proiecte?- Alte proiecte?- Alte proiecte?- Alte proiecte?- Alte proiecte?- Avem, pe Sistemul Electronic

de Achizi]ii Publice (SEAP), un pro-iect de amenajare a unei pie]e agroa-limentare în ora[. Cea actual` esteimproprie, mai ales c` este situat`în centrul ora[ului; nu este nici hal`,dar nici un [opron, oricum nu esteceea ce ne dorim noi. Sper`m ca încel mai scurt timp s` afl`m cine estecâ[tig`torul licita]iei [i s` d`mdrumul la începerea [antierului,astfel ca, în prim`vara lui 2016, s`putem s` inaugur`m noua pia]` dinora[ul nostru.

Un alt proiect aflat în lucru vi-zeaz` amenajarea bazei sportive dinparcul din centrul Jimboliei. Acoloam început, anul trecut, în primìstan]`, s` demol`m. Vrem s` facemvestiarele [i tribuna, s` a[ternemstratul de tartan [i s` dot`m bazasportiv` inclusiv cu o instala]ie denocturn`. Vrem s` avem un terende handbal la standardele oficiale,pentru a se putea sus]ine meciurichiar [i interna]ionale. Avem tradi]ieîn handbal [i am g`zduit, pentru ovreme, la sala mare pe care o avem,meciurile echipei Poli Timi[oara.Meciurile din campionat [i chiar me-ciurile amicale cu echipe din Serbia[i Ungaria le-au ]inut la noi atuncicând celelalte s`li, inclusiv Sala"Constantin Jude" din Timi[oara,au fost în repara]ii.

Tot la capitolul proiecte maiavem un drum pe care l-am începutla Clarii Vii, o localitate situat` lanou` kilometri de Jimbolia, underacordul la drumul na]ional, pe olungime de 1,5 kilometri, plus infra-structura rutier` intern`, lipsesc cudes`vâr[ire. Am încheiat contractul,iar lucr`rile au început. Este unproiect derulat prin intermediulMinisterului Dezvolt`rii, ini]ial erade trei milioane de lei, dar, dup`ce investi]ia a fost pe SEAP, ofertacâ[tig`toare a fost de aproximativdou` milioane de lei.

- Activit`]i gospod`re[ti?- Activit`]i gospod`re[ti?- Activit`]i gospod`re[ti?- Activit`]i gospod`re[ti?- Activit`]i gospod`re[ti?- Avem Ambulatoriul Integrat

"Doctor Karl Diel" din Jimbolia, carea fost finan]at tot din fondurieuropene, pe POR 2007-2013. Este

o investi]ie de aproximativ un milionde euro, care a cuprins reabilitareacl`dirii [i dotarea cabinetelor medi-cale. Este vorba de 11 specialit`]i,acoperite cu medici [i cu dot`ri deultim` or`, ECO 4D, analizor desânge [i aparat Röntgen pentru raze.De asemenea, avem un parteneriatcu un spital din Serbia, prin care

am înfiin]at un bloc operator nou,cu instala]ie de sterilizare inclusiva aparaturii [i a aerului interior. Darmai sunt multe alte dot`ri de careavem nevoie în spital. De curând,la spitalul din Jimbolia am deschiso sec]ie de fizioterapie benefic` [inecesar`. Împreun` cu manage-mentul spitalului, cùt`m diverseposibilit`]i de a finan]a [i de a sus]ineactivitatea spitaliceasc` la un nivelridicat. În acest sens, avem o ser`,tot o investi]ie cu bani europeni, princare asigur`m, în mare parte, legu-mele necesare pentru hrana pacien-]ilor [i a tuturor cantinelor socialedin ora[ (cea de la gr`dini]`, de lacentrul de zi a persoanelor cu diza-bilit`]i "Nu m` uita" [i de la c`minulpentru persoane vârstnice din Jimbo-lia). Astfel, scad [i costurile alocatehranei anuale. Plus c` oamenii suntbuni gospodari [i î[i pun legume laborcane. Tot aici vreau s` amintescc`, împreun` cu asocia]iile de loca-tari, vrem s` anvelop`m blocurileora[ului, pentru diminuarea facturiide între]inere. Sunt peste 80 de sc`ride blocuri în Jimbolia.

- Ce alte lucr`ri mai ave]i?- Ce alte lucr`ri mai ave]i?- Ce alte lucr`ri mai ave]i?- Ce alte lucr`ri mai ave]i?- Ce alte lucr`ri mai ave]i?- Efectu`m lucr`ri de împ`du-

rire, o investi]ie derulat` împreun`cu Agen]ia Fondului de Mediu. Darla acest proiect am intrat în impasdeoarece nu au mai venit finan]`rilede la Guvern. Este vorba de o supra-fa]` de 42 de hectare, care trebuieîmp`durit` în propor]ie de 40-45 lasut`.

- Ce ne pute]i spune despre Gru-- Ce ne pute]i spune despre Gru-- Ce ne pute]i spune despre Gru-- Ce ne pute]i spune despre Gru-- Ce ne pute]i spune despre Gru-pul de Ac]iune Local` Banat-Vest?pul de Ac]iune Local` Banat-Vest?pul de Ac]iune Local` Banat-Vest?pul de Ac]iune Local` Banat-Vest?pul de Ac]iune Local` Banat-Vest?

- Noi, ca prim`rie, nu am pututbeneficia de avantajele intr`rii înGrupul de Ac]iune Local`, pentruc` suntem ora[. Dar localit`]ile dinîmprejurimi [i câteva persoanefizice, fermieri tineri, care au f`cutsolarii [i le-au dotat, care au achi-zi]ionat utilaje, au profitat din plinde avantajele acestei asocieri. LaLenauheim [i Comlo[ s-au achizi]i-onat buldoexcavatoare. De la S`c`-laz spre noi, 12 prim`rii din zon`,inclusiv Uivar, Otelec [i comuneleînvecinate, Iecea Mare, C`rpini[,Comlo[ [i Gottlob au beneficiat deacest proiect.

- Cum sus]ine]i unit`]ile de- Cum sus]ine]i unit`]ile de- Cum sus]ine]i unit`]ile de- Cum sus]ine]i unit`]ile de- Cum sus]ine]i unit`]ile deînv`]`mânt?înv`]`mânt?înv`]`mânt?înv`]`mânt?înv`]`mânt?

- Sus]inem [i [colile, care suntîn patrimoniul nostru. Acum doi ani,la [coala de pe strada Lorena amasfaltat curtea [i am trasat-o.Urmeaz` s` facem un teren cu tartanîn curtea [colii de pe strada GeorgeEnescu. Vom face un teren de joac`,de sport, dimensiunile fiind de 20-30 pe 16 metri, pentru a se putea

]ine aici [i orele de educa]ie fizic`.Tot prin Programul Opera]ionalRegional suntem în lucru cuproiectul de reabilitare, construire,dotare [i extindere la [coli [igr`dini]e. Vrem s` demol`m cea maimare gr`dini]` [i cea mai veche, ceadin centrul ora[ului, [i s` construimuna nou`, modern`, în care s` inclu-dem [i o sec]ie pentru cre[`, deoarecenu avem a[a ceva în ora[ [i esteimperios necesar.

În ceea ce prive[te liceul, amîncercat reluarea investi]iei tipcampus, dar se pare c` nu putempe noul POR s` relu`m investi]iinefinalizate pe proiecte anterioare.

- Ajutorul pentru culte?- Ajutorul pentru culte?- Ajutorul pentru culte?- Ajutorul pentru culte?- Ajutorul pentru culte?- De doi ani ajut`m mult mai

consistent cultele. Cu Biserica

Catolic` am fost parteneri, deoarece,anul viitor, se împlinesc 250 de anide la na[terea ora[ului. Atunci,primii coloni[ti germani au pustemelia Bisericii [i ora[ului de ast`zi.Pân` în mandatul meu nu s-au alocatbani pentru culte, îns` eu considerc` tot ce ]ine de biseric` [i de credin]`sunt p`r]i importante ale istorieinoastre. Am ajutat [i Biserica Orto-dox`, [i cea Reformat`. Cu ini]iativ`[i d`ruire, tân`rul preot paroh aob]inut bani [i finan]are inclusiv dela Guvern, de la Ministerul Cultelor[i de la Consiliul Local.

(va urma)(va urma)(va urma)(va urma)(va urma)A consemnat,

Petru Vasile TOMOIAG~


12



- S` vorbim, domnule primar,- S` vorbim, domnule primar,- S` vorbim, domnule primar,- S` vorbim, domnule primar,- S` vorbim, domnule primar,despre investi]iile aflate în derularedespre investi]iile aflate în derularedespre investi]iile aflate în derularedespre investi]iile aflate în derularedespre investi]iile aflate în derularepe raza comunei C`rpini[.pe raza comunei C`rpini[.pe raza comunei C`rpini[.pe raza comunei C`rpini[.pe raza comunei C`rpini[.

- Pân` la sfâr[itul anului ne do-rim s` încheiem lucr`rile la sistemulde canalizare din comuna C`rpini[.Investi]ia, prin Programul Opera]io-nal Sectorial de Mediu, este de [aptemilioane de lei [i, în acest moment,este realizat` în propor]ie de 60%.Sper s` ob]inem finan]area pe POSMediu, pentru c`, în conformitatecu regulile, dac` investi]ia esterealizat` în propor]ie de 60 deprocente, putem primi bani.

În acest moment se lucreaz` lasistemul de pe raza localit`]iiC`rpini[, în timp ce la Iecea Mic`lucrarea este încheiat`.

De asemenea, suntem aproapede finalizare [i cu primul proiect deasfaltare în Iecea Mic` [i C`rpini[.Lucr`rile s-au derulat pe str`zile aIV-a, a VIII-a [i a IX-a, în C`rpini[,[i strada a XII-a, în Iecea Mic`. Selucreaz` la finalizarea trotuarelor,a pode]elor [i intr`rilor spre gospo-d`riile locuitorilor de pe aceste str`zi.Dup` aceea urmeaz` a[ternereaultimului strat de asfalt.

S-au încheiat lucr`rile [i lacapela din cimitirul din C`rpini[.Aceasta este acum în stare de func]i-onare [i dotat` dup` toate cerin]eleUniunii Europene, inclusiv cu capacfrigorific. În cimitir exist` ap`curent`, electricitate [i am ref`cut

aleile.Mai avem în lucru [i un proiect

de reabilitare a trotuarelor în C`r-pini[, pe o lungime de trei kilometri.

Pentru toate aceste proiecte,încerc`m s` ob]inem finan]are dinfondurile europene, deoarece estecea mai viabil` solu]ie, iar noi s`particip`m doar cofinan]ând acesteinvesti]ii.

Proiectele în sine sunt realizatede mai mult` vreme, acum urmândprocedura de implementare.

Printr-un proiect finan]at de labugetul local, se realizeaz` o parcare

cu 50 de locuri, în fa]a cimitiruluidin C`rpini[.

- Au mers toate bine în derularea- Au mers toate bine în derularea- Au mers toate bine în derularea- Au mers toate bine în derularea- Au mers toate bine în derulareaacestor proiecte?acestor proiecte?acestor proiecte?acestor proiecte?acestor proiecte?

- Am avut o problem` cu licita-]ia pentru realizarea sistemului dealimentare cu ap`, în sensul c` adurat un an pân` s-a solu]ionat o

contesta]ie. Noi am câ[tigat, îns`partea proast` este aceea c` trebuies` relu`m întreaga procedur`. Amstat un an, am pierdut finan]area [iacum suntem nevoi]i s` lu`m de lacap`t. Anul acesta am primit 400.000de lei de la Ministerul Dezvolt`riistrict pentru sistemul de alimentarecu ap` [i de aceea scoatem proiectulla licita]ie, pentru a putea s` de-mar`m lucr`rile. Dup` aceea, pân`la finalizare, vom încerca s` acces`malte fonduri, fie prin Ministerul Dez-volt`rii, fie prin intermediul diferi-telor axe de finan]are care se preco-nizeaz` în anul 2016 pe fondurileeuropene.

- Cum func]ioneaz` Grupul de- Cum func]ioneaz` Grupul de- Cum func]ioneaz` Grupul de- Cum func]ioneaz` Grupul de- Cum func]ioneaz` Grupul deAc]iune Local`?Ac]iune Local`?Ac]iune Local`?Ac]iune Local`?Ac]iune Local`?

- Avem dou` proiecte realizateprin intermediul Grupului de Ac]i-une Local` (GAL). Am primit untractor, remorc` [i utilajele aferente,inclusiv o lam` pentru desz`pezire,prin axa referitoare la serviciilepentru situa]ii de urgen]`, la o valoarede 250.000 de lei. Tot prin GALam realizat sistemele de înc`lzirecentral` la cele dou` c`mine cultu-rale, la C`rpini[ [i Iecea Mic`, unproiect de aceea[i valoare financiar`cu primul. Consider c` aceste Gru-puri de Ac]iune Local` sunt foartebenefice pentru comune, fiind oposibilitate la îndemân` pentruaccesarea de fonduri.

- Cum a afectat seceta din acest- Cum a afectat seceta din acest- Cum a afectat seceta din acest- Cum a afectat seceta din acest- Cum a afectat seceta din acestan agricultura din comuna C`rpini[?an agricultura din comuna C`rpini[?an agricultura din comuna C`rpini[?an agricultura din comuna C`rpini[?an agricultura din comuna C`rpini[?

- Avem depuse la Prim`rie înjur de 20 de cereri pentru a se primiajutor din partea Guvernului. Cea

Primarul comunei C`rpini[, Ioan Sima:Primarul comunei C`rpini[, Ioan Sima:Primarul comunei C`rpini[, Ioan Sima:Primarul comunei C`rpini[, Ioan Sima:Primarul comunei C`rpini[, Ioan Sima:

"Vom duce toate proiectele începute la bun sfâr[it"

mai afectat` cultur` a fost cea aporumbului, urmat` de cultura defloarea soarelui. Totu[i, fa]` de altelocalit`]i, unde seceta a fost maiputernic`, în zona noastr` putemspune c` am sc`pat u[or în aceast`var`.

- Ce proiecte viitoare ave]i?- Ce proiecte viitoare ave]i?- Ce proiecte viitoare ave]i?- Ce proiecte viitoare ave]i?- Ce proiecte viitoare ave]i?- Proiectele viitoare vizeaz` c`-

minele culturale din cele dou` loca-lit`]i care alc`tuiesc comuna. Avemîn vedere reabilitarea C`minului Cul-tural din Iecea Mic`, proiect aflatîn derulare. La C`rpini[, prin Com-pania Na]ional` de Investi]ii, suntemprograma]i pentru a ne prezenta cuproiectul de reabilitare în vedereaaprob`rii [i, apoi, a finan]`rii.

Avem multe proiecte la nivelde comun`, doar c` este nevoie [ide cofinan]are pentru ele, iar la acestcapitol ne cam... cl`tin`m, din cauzafaptului c` procentul de cofinan]arenu reprezint` o sum` neglijabil`.Procentele de confinan]are sunt între5 [i 10%, care, la sumele mari, seadun`.

- Cum a]i întâmpinat noul an- Cum a]i întâmpinat noul an- Cum a]i întâmpinat noul an- Cum a]i întâmpinat noul an- Cum a]i întâmpinat noul an[colar?[colar?[colar?[colar?[colar?

- La [colile de pe raza comuneis-au derulat, înainte de începereaanului [colar 2015-2016, lucr`ri dereabilitare, pentru a fi într-un stadiufoarte bun pentru derularea proce-sului educa]ional. Nu avem proble-me nici din alte puncte de vedere,toate [colile fiind aprovizionate cu

combustibil în vederea preg`tiriipentru anotimpul rece, sistemele deînc`lzire central` func]ioneaz` [iele...

Avem [i un proiect legat deînv`]`mânt, mai precis construireaunui nou corp de cl`dire la Gr`dini]adin C`rpini[ [i amenajarea de toaletenoi. A[tept`m, de la Ministerul Edu-ca]iei, finan]area, pentru ca firmacare a fost selectat` pentru construc-]ie s`-[i poat` începe treaba.Gr`dini]a va fi [i ea reabilitat`, lafel cum a fost reabilitat` {coala cuclasele I-IV, care acum, pe lâng`faptul c` este o bijuterie arhitec-tonic`, a devenit modern` [i multi-func]ional`. Investi]ia de la gr`dini]`se ridic` la circa dou` milioane delei.

Tot în ceea ce prive[te copiii[i tinerii din comuna noastr`, în zonaîn care au fost atribuite locuri decas` pentru familiile tinere dinC`rpini[ vom amenaja un parcpentru copii, prev`zut [i în PlanulUrbanistic Zonal, parc ce se vaîntinde pe 2.000 de metri patra]i.Investi]ia se ridic` la suma de 36.000de lei, finan]area venind de la bugetullocal. Desigur, vrem s` realiz`mmulte pentru locuitorii din C`rpini[[i Iecea Mic`, îns` trebuie s` le lu`mpe rând [i, cu pa[i mai m`run]i, levom duce pe toate la bun sfâr[it.

A consemnat,Petru Vasile TOMOIAG~

Timp de trei zile, începând cudata de 25 septembrie 2015, MuzeulSatului B`n`]ean a g`zduit tradi]io-nalul târg "Roadele Toamnei", la

"Roadele Toamnei"care numero[i produc`tori agricolidin jude] [i nu numai au pus la vân-zare produsele ob]inute în gospo-d`riile lor.

Organizatorii târgului au fostConsiliul Jude]ean Timi[, CameraAgricol` a jude]ului Timi[, Centrulde Cultur` [i Art` a jude]ului Timi[[i Muzeul Satului B`n`]ean, iar intra-rea a fost liber`. Deschiderea oficial`a Festivalului Produselor Tradi]i-onale ROADELE TOAMNEI a fostf`cut` prin cuvântul de salut rostitde pre[edintele C.J.Timi[ Titu Bojin.Au fost prezente oficialit`]i locale,oaspe]i din întregul jude] Timi[, pre-cum [i consulul Republicii Moldova,primari [i viceprimari ai localit`]ilortimi[ene, pre[edin]ii [i directoriiCamerei Agricole Timi[ [i a Direc]ieAgricole, a Centrului de Cultur` [iArt` Timi[, a Direc]iei DrumurilorJude]ene, a gazdei - Muzeul SatuluiB`n`]ean.

Pre]urile produselor agricole ex-puse pe mesele produc`torilor auto-htoni au fost cele de pe pia]`, iarprintre produc`torii agricoli s-auaflat [i câ]iva cunoscu]i me[teripopulari. Pe întreaga durat` a

evenimentului antrenul a fost asi-gurat de ansambluri cunoscute, pre-cum Ansamblul profesionist"Banatul" al Centrului de Cultur`[i Art` al jude]ului Timi[, Asocia]iacultural` "Vatra Banatului", forma]iide muzic` popular` care au sus]inut

un spectacol folcloric de calitate.Momentele folclorice de pe scenaTârgului, au fost prezentate deinterpreta de muzic` popular`Codru]a M`gurean, director adjunctal Centrului de Cultur` [i Art` Timi[.(C.T.)

13



- Ce activit`]i ave]i în derulare- Ce activit`]i ave]i în derulare- Ce activit`]i ave]i în derulare- Ce activit`]i ave]i în derulare- Ce activit`]i ave]i în derularela Iecea Mare?la Iecea Mare?la Iecea Mare?la Iecea Mare?la Iecea Mare?

- Ne bucur`m, la ora actual`,de un proiect de mare anvergur`pentru localitatea Iecea Mare, peOrdonan]a de Guvern nr. 28,investi]ie care se implementeaz` pe

etape, în func]ie de aloc`rile bugetarede la Ministerul Dezvolt`rii. Estevorba despre amenajarea de str`ziîn interiorul comunei, cu tot cu ac-cese la gospod`riile cet`]enilor [ipode]e. În proiect sunt cuprin[iaproape 8,4 kilometri de str`zi, pânàcum realizându-se aproximativ treikilometri. Spun c` e destul de bine,îns` se puteau realiza [i mai mul]i.De altfel, pân` la finele acestui ansper s` mai reu[im s` asfalt`m una-dou` str`zi cuprinse în acest proiect.Am propus Consiliului Local ostrategie, care prevede s` realiz`mproiecte mai pu]ine, pe care s` leducem la cap`t, nu s` ne hazard`mla proiecte multe [i s` nu realiz`mnici unul.

Anul trecut s-a lucrat mai mult,îns` aceast` situa]ie ne-a atras o res-tan]` c`tre constructori, undeva înjurul a [apte sute de mii de lei. Larectificarea bugetar` din vara acestuian am primit bani de la Ministerul

Primarul comunei Iecea Mare, Liviu-{tefan Tomulea:Primarul comunei Iecea Mare, Liviu-{tefan Tomulea:Primarul comunei Iecea Mare, Liviu-{tefan Tomulea:Primarul comunei Iecea Mare, Liviu-{tefan Tomulea:Primarul comunei Iecea Mare, Liviu-{tefan Tomulea:

"Nu ne permitem s` neglij`m viitorul copiilor no[tri"Finan]elor pe cote defalcate dinTVA, care erau într-un cuantumaproape de datoriile noastre. Con-siliul Local a propus îns` ca ace[tibani s` mearg` spre culte, astfel caeu, în calitatea mea de primar, s`nu pot s` m` ating de ei. Cu ace[ti

bani se putea amenaja înc` una saudou` str`zi în comun`...

- Câte culte ave]i pe raza- Câte culte ave]i pe raza- Câte culte ave]i pe raza- Câte culte ave]i pe raza- Câte culte ave]i pe razacomunei?comunei?comunei?comunei?comunei?

- Exist` cinci confesiuni religi-oase: exist` dou` biserici adventiste,una penticostal`, una romano-cato-lic` [i biserica ortodox` român`. Nebucur`m c` p`rintele paroh al Bise-ricii Ortodoxe Române a finalizatrenovarea exterioar` a l`ca[ului decult [i a amenajat un lumân`rar afar`,lâng` biseric`. Am sprijinit [i noiaceste lucr`ri cu o sum` ce se apropiede 200.000 de lei.

Pân` la finalul anului sper s`reu[im reabilitarea împrejmuirii dela cimitirul catolic.

- Alte investi]ii?- Alte investi]ii?- Alte investi]ii?- Alte investi]ii?- Alte investi]ii?- O alt` investi]ie util`, imple-

mentat` anul trecut, este asfaltareaDrumului Jude]ean ce leag` loca-lit`]ile Iecea Mic` de Lenauheim [icare trece prin Iecea Mare. Pânàcum doi ani, aceast` por]iune era

drum comunal. Noi, cu un buget maimic, nu ne puteam permite s` rea-bilit`m acest drum. Domnul pre[e-dinte al CJ Timi[, Titu Bojin, c`ruiaîi mul]umesc [i pe aceast` cale, l-a preluat la Consiliul Jude]ean [i l-a ref`cut. Acest drum nu a mai fostreabilitat din anul 1978. Distan]a pecare se întinde drumul este de 11,5kilometri.

- Cu ce probleme v-a]i con-- Cu ce probleme v-a]i con-- Cu ce probleme v-a]i con-- Cu ce probleme v-a]i con-- Cu ce probleme v-a]i con-fruntat?fruntat?fruntat?fruntat?fruntat?

- Una dintre marile problemepe care le-a avut comuna a fost cealegat` de apa potabil`. Vara, apa nuajungea la gospod`riile cet`]enilorcare, e drept, mai irigau cu ea gr`-dinile...

La începutul acestui an s-aubugetat bani pentru dou` foraje, pesistemul celor deja existente pe razacomunei. Din grab`, am început s`construiesc forajele, în paralel pro-punându-mi s` pun la punct, împre-un` cu institu]iile abilitate, [i docu-menta]ia aferent`. Îns`, 24 depersoane mi-au f`cut reclama]ie laInspectoratul de Stat în Construc]ii

[i Garda de Mediu, ultima institu]ieaplicându-ne o sanc]iune contra-ven]ional` de 30.000 de lei. În ciudatuturor piedicilor, sper ca pân` lasfâr[itul anului s` d`m în folosin]`cele dou` foraje.

- Ave]i proiecte cu Grupul de- Ave]i proiecte cu Grupul de- Ave]i proiecte cu Grupul de- Ave]i proiecte cu Grupul de- Ave]i proiecte cu Grupul deAc]iune Local`?Ac]iune Local`?Ac]iune Local`?Ac]iune Local`?Ac]iune Local`?

- Avem un proiect finalizat, prinGrupul de Ac]iune Local` (GAL),de realizare a grupurilor sanitare [ide izolare a acoperi[ului la C`minulCultural, finan]at din fondurieuropene, în valoare de 50.000 deeuro, la care se adaug` TVA. Pentruc` nu s-a semnat actul de recep]iea lucr`rilor, risc`m s` nu ne putemrecupera banii...

- Alte proiecte?- Alte proiecte?- Alte proiecte?- Alte proiecte?- Alte proiecte?- Am realizat Studiul de Feza-

bilitate pentru construirea unei s`lide sport în Iecea Mare, în curtea[colii vechi. M-a[ axa puternic peacest proiect în anul care urmeaz`,pentru c` înc` de la începutul man-datului m-am luptat pentru a realiza

o sal` de sport, atât de necesar` tine-rilor din comuna noastr`. Avemmul]i tineri dornici s` fac` sport înIecea Mare, îns` ei sunt nevoi]i s`mearg` în localit`]ile vecine pentrua face mi[care.

- Cum a]i întâmpinat noul an- Cum a]i întâmpinat noul an- Cum a]i întâmpinat noul an- Cum a]i întâmpinat noul an- Cum a]i întâmpinat noul an[colar?[colar?[colar?[colar?[colar?

- Sprijinim, la nivel de prim`rie[i consiliu local, [colile, cu tot ceeace putem, pentru c` nu ne permitem[i nu ne dorim s` neglij`m viitorulcopiilor no[tri. Educa]ia tinerilor dincomuna Iecea Mare reprezint` unuldintre cele mai înalte ]eluri ale mele,ca [i primar. Pentru a cre[te siguran]aelevilor [i a cadrelor didactice, pen-tru a evita violen]a în [coal`, amimplementat un sistem de suprave-ghere video, adaptat la cel similaral Prim`riei. Astfel, actele antisocialedin [coal` au sc`zut aproape de zero.

Din 2012 încoace, de când ampreluat mandatul, cu eforturi deose-bite pot s` spun, dar [i cu sprijinulcolegilor din partid, al institu]iilorjude]ene, am început, cu pa[i mici,e drept, s` mergem într-o direc]iebun`, spre a deveni o comunèuropean`.

A consemnat,Petru Vasile TOMOIAGÃ

Consiliul Jude]ean Timi[ seconvoac` în {edin]` ordinar` aConsiliului Jude]ean Timi[ a avutloc în data de 30 septembrie 2015,în Sala Consiliului din PalatulAdministrativ. cu urm`toareaordine de zi:

1. Proiect de hot`råre privindmodificarea [i completarea Hotarå-rii Consiliului Jude]ean Timi[ nr.5/28.01.2015 privind aprobaread`rii \n folosin]` gratuit` a unuiteren c`tre Agen]ia Na]ional` pentruLocuin]e \n vederea construirii unorunitati locative. 2. Proiect de hot`-råre privind propunerea aprob`riid`rii \n folosin]` gratuit` a unuispa]iu din cadrul Spitalului ClinicJude]ean de Urgen]` "Pius Branzeu"Timi[oara c`tre Agen]ia Na]ional`pentru Administrare [i Reglemen-tare \n Comunica]ii. 3. Proiect dehot`råre privind propunerea deaprobare a Regulamentului deOrganizare [i Func]ionare a Siste-mului de Parcare cu Plat` din stradaSfåntul Ioan, nr. 3, Timi[oara. 4.Proiect de hot`råre privind propune-rea aprob`rii efectu`rii studiului de

{edin]` ordinar` a Consiliului Jude]ean Timi[

oportunitate [i a raportului de eva-luare pentru crearea unui punct mu-zeal \n localitatea Corne[ti, DN 69,km 18, comuna Or]i[oara, Jude]ulTimi[. 5. Proiect de hot`råre privindpropunerea de aprobare a licen]elorde traseu pentru efectuareatransportului public de persoaneprin curse regulate speciale unoroperatori de transport rutier. 6. Pro-iect de hot`råre privind aprobarea

neexercit`rii dreptului de preem-]iune din partea Jude]ului Timi[ lainten]iile de \nstrìnare a unorimobile cu alt` destina]ie decåt ceade locuin]e. 7. Proiect de hot`råreprivind modificarea [i completareaNormativului privind dotarea cuautovehicule [i consumul lunar decarburan]i. 8. Proiect de hot`råreprivind completarea Hot`råriiConsiliului Jude]ean Timi[ nr. 243/

2014 de aprobare a tarifelor pentruunele servicii de interes jude]ean.9. Proiect de hot`râre privind modi-ficarea unor contracte de concesi-une încheiate de c`tre ConsiliulJude]ean Timi[ cu societ`]i care î[idesf`[oar` activitatea în ParculIndustrial [i Tehnologic Timi[oara.10. Proiect de hot`râre privind pro-punerea de aprobare a indicatorilortehnico-economici aferen]i Docu-menta]iilor de Avizare pentru Lu-cr`ri de Interven]ii pentru unele dru-muri jude]ene. 11. Proiect de hot`-råre privind propunerea de modifi-care [i completare a Hot`rårii Con-siliului Jude]ean Timi[ nr. 53/2015privind finan]area unor structurisportive pe anul 2015. 12. Proiectde hot`råre privind aprobarea mo-dific`riiÊ Hot`rårii ConsiliuluiJude]ean Timi[ nr. 54/2015 pentruaprobarea "Agendei principalelormanifest`ri cultural-artistice [i spor-tive" pentru anul 2015. 12. Proiectde hot`råre privind aprobarea \n-cheierii Protocolului de colaborare\ntre Consiliul Jude]ean Timi[ [iAgen]ia de Pl`]i [i Interven]ie

pentru Agricultur` privind gesti-unea Registrului Agricol \n formatelectronic. 13. Proiect de hot`råreprivind aprobarea \ncheieriiProtocolului de colaborare \ntreConsiliul Jude]ean Timi[ [i Direc]iade Eviden]` a Persoanei [iAdministrarea Bazelor de Date pelinia furniz`rii de date din RegistrulNa]ional de Eviden]` a Popula]iei.14. Proiect de hot`råre privind pro-punerea de revocare [i desemnarea unui membru al Comisiei specialestabilite prin Hot`rârea ConsiliuluiJude]ean Timi[ nr.15/30.01.2013,constituit` în vederea analiz`riisitua]iei contractelor încheiate cubeneficiarii din cadrul Bastionului"Theresia" Timi[oara [i ParculuiIndustrial si Tehnologic Timi[oara.15. Proiect de hot`råre privnd re-vocarea [i desemnarea reprezen-tantului Jude]ului Timi[ \nConsiliul de Administra]ie alInstitutului de Boli Cardiovas-culare Timi[oara. 16. Proiect dehot`råre privind numirea unuireprezentant al Jude]ului Timi[ \nConsiliul de Administra]ie alCentrului {colar pentru Educa]ieIncluziv` "Constantin Pùnescu"Reca[. 17. |ntreb`ri. Interpel`ri.


14



Festivalul Fanfarelor este, f`r`îndoial`, una dintre cele mai longe-vive manifest`ri artistice organizateîn Banat. Pentru a doua oar` în exis-ten]a sa, festivalul s-a organizat, înacest sfâr[it de lun`, la Timi[oara.

Astfel, duminic`, 27 septembrie,Timi[oara a s`rb`torit cea de-aXXVII-a edi]ie a prestigiosului eve-niment. Publicul timi[orean a admi-

rat un program atent selec]ionat dec`tre organizatori, Centrul de Cultur`[i Art` al Jude]ului Timi[ [i ConsiliulJude]ean Timi[. Repertoriul a fostalc`tuit din muzic` de parad` mili-tar`, valsuri, melodii folclorice.

Str`zile Timi[oarei au r`sunat

Prim`ria, Consiliul Local [iCasa de Cultur` din Dude[tii Noiau marcat, în luna septembrie, o nou`premier`: organizarea edi]iei I a Fes-tivalului-concurs "Rapsodiile nea-mului", dedicat corurilor din Banat.

Director al festivalului care s-a ]inutpe scena Casei de Cultur` a fost prof.Ciprian Cipu, iar la aceast` primèdi]ie au participat zece coruri, dintrecare dou` din Serbia.

Alin-Adrian Nica, primarul co-munei Dude[tii Noi, component alCorului Bisericii Ortodoxe "SfântulDimitrie" din localitatea pe care oconduce, spune c` ideea organiz`riiunei "întreceri" între corurile dinBanat i-a venit dup` ce a participatla mai multe întâlniri corale, îns`care nu au ca principal scop compe-ti]ia între forma]iile vocale.

De altfel, cele zece forma]ii careau participat la prima edi]ie suntconsiderate fondatoare ale festi-

Ini]iativ` demn` de toat` lauda la Dude[tii NoiIni]iativ` demn` de toat` lauda la Dude[tii NoiIni]iativ` demn` de toat` lauda la Dude[tii NoiIni]iativ` demn` de toat` lauda la Dude[tii NoiIni]iativ` demn` de toat` lauda la Dude[tii Noi

Festivalul coral "Rapsodiile neamului"valului, care se vrea a fi un conti-nuator al bogatei tradi]ii coraleb`n`]ene.

S` amintim [i faptul c` primaedi]ie a "Rapsodiilor neamului" afost, de fapt, un schimb de expe-

rien]`, membrii corurilor urm`rinddin sal` evolu]iile colegilor lor.

Primii care au urcat pe scenaCasei de Cultur` din Dude[tii Noiau fost componen]ii Corului BisericiiOrtodoxe "Sfântul Dimitrie",gazdele manifest`rii. Au urmat apoifetele de grupul vocal "Sânzienele",al Centrului de Cultur` din Arad,care au f`cut un spectacol extra-ordinar, gustat din plin de celelaltecoruri prezente în sal`. Pentru c`,trebuie s` spunem, fiind o "edi]ie-pilot", un fel de schimb de experi-en]`, participan]ii au putut urm`riidin sal` evolu]ia celorlalte coruri.

Dup` frumoasele sânziene aurmat Corul "Armonia", al ParohieiOrtodoxe Române din Boc[a Româ-n`, care a s`rb`torit, recent, 140 deani de activitate neîntrerupt`.

Din comuna Giroc a venit laDude[tii Noi Corala "Giroceana",una dintre cele mai apreciate forma]ii

de acest gen din jude]ul nostru.Dintre oaspe]ii veni]i din Serbia

primii au urcat pe scen` componen]iiCorului "Doina", al Casei de Cultur`[i al Parohiei Ortodoxe Române dinUzdin.

Cu siguran]`, cele mai multeaplauze le-a adunat Corul "Floris"din Jimbolia, condus cu mìestrie[i profesionalism de maestrul IosifTodea, dirijorul Corului Filarmonicii"Banatul" din Timi[oara.

Corul mixt al Asocia]iei pentruArt` [i Cultur` Româneasc`"Vichentie Petrovici Boc`lu]" dinTorac a urmat apoi s` prezinterecitalul sù, urmat de grupul coral"Gr`nicerii Vìi Bistrei" din comunaZ`voi, Cara[-Severin, [i Corul"Învierea" al Parohiei OrtodoxeRomâne din Foeni.

Au încheiat spectacolul [i, odat`cu recitalul, [i prima edi]ie aFestivalului "Rapsodiile neamului",

membrii forma]iei corale a ParohieiOrtodoxe Române din Comlo[uMare. La final, to]i participan]ii auintonat, la unison, "La mul]i ani",în cinstea organizatorilor, dar [i cumesajul ca acest festival s` mearg`mai departe [i s` devin` un punctde reper pentru mi[carea coral` dinîntregul Banat.

Ca amintire a particip`rii laaceast` prim` edi]ie a "Rapsodiilorneamului", primarul comuneiDude[tii Noi, Alin Nica, [i directorulfestivalului, prof. Ciprian Cipu, auacordat fiec`rui cor participant câteo distinc]ie.

A[adar, la mijloc de septembrie,la Dude[tii Noi s-a f`cut primul passpre revitalizarea mi[c`rii coraleb`n`]ene, un reper al genera]iilortrecute, una dintre formele cele maiactive de p`strare a spiritualit`]iiromâne[ti.

Anton BORBELY

S`rb`toarea fanfarelor b`n`]enea ajuns la cea de-a XXVII-a edi]ie

în ritmul fanfarelor participante laeveniment: Fanfara Militar` a Bri-g`zii 18 Infanterie Banat a Garni-zoanei Timi[oara, Fanfara Societ`]iiCultural-Artistice "Mihai Eminescu"din Co[tei – Voivodina, Serbia, Fan-fara Bisericii Baptiste "BETEL",Fanfara Casei de Cultur` "Ion Cojar"Reca[, Fanfara "Salem" Jimbolia,Fanfara Asocia]iei Culturale

"Voin]a" R`c`jdia, jude]ul Cara[-Severin, Fanfara Comunei Giroc,Fanfara Societ`]ii Culturale "Doini-torii Cara[ului", sat Mercina, co-muna V`r`dia, jude]ul Cara[-Seve-rin, Fanfara "Pro Amici]ia"Timi[oara. Parada fanfarelor a

început în fa]a sediului Centrului deCultur` [i Art` al Jude]ului Timi[[i a continuat cu un mic concert înPia]a Operei. Zeci de timi[oreni s-au adunat pe platoul din fa]a Operei,pentru a asculta [i admira presta]iilefanfarelor invitate la aceast` edi]iea festivalului. În sala Capitol aFilarmonicii "Banatul" a urmat unspectacol amplu al protagoni[tilormanifest`rii. Edi]ia din acest an aFestivalului Fanfarelor s-a încheiatcu un recital al Fanfarei "Timi[oaraBig Band".

Vasile TOMOIAG~

Anul trecut Biblioteca Jude]ean`Timi[ a împlinit 110 ani! Printr-ocoinciden]` fericit`, în plenulConsiliului Jude]ean Timi[ din 29octombrie 2014, "ziua de na[tere'"a B.J.Timi[, una dintre hot`rârileadoptate de consilieriii jude]eni s-a referit tocmai la numele bibliotecii.Astfel, aniversarea a 110 ani de laînfiin]area Bibliotecii Jude]ene Timi[a fost un prilejul de a sus]ine publicoportunitatea ca biblioteca s` poartenumele lui Sorin Titel (1935-1985),"prozatorul prin care Banatul a de-venit un topos literar fundamental".Aceast` dorin]` a fost sus]inut`, pelâng` numero[i oameni de cultur`

Biblioteca Jude]ean` "Sorin Titel"

timi[oreni, [i de pre[edintele Sec]ieide Filologie [i Literatur` a Acade-miei Române, Eugen Simion.

Prin raportul nr. 10125/18.08.2015 al Serviciului Cultur`,Înv`]`mânt [i Sport din cadrul Con-siliului s-a propune schimbarea de-numirii Bibliotecii Jude]ene Timi[în Biblioteca Jude]ean` "Sorin Titel".S-a ob]inut apoi acordul ComisieiJude]ene pentru atribuirea sauschimbarea de denumiri din cadrulInstitu]iei Prefectului - Jude]ul Timi[,ca [i avizul Direc]iei Urbanism aMunicipiului Timi[oara.

Cu toate avizele ob]inute, Con-siliul Jude]ean Timi[, prinHOT~RÂREA nr. 145/31.08.2015,a schimbat denumirea BiblioteciiJude]ene Timi[ în Biblioteca Jude-]ean` Timi[ "Sorin Titel", documentsemnat d e pre[edintele Titu Bojin[i contrasemnat de secretarul C.J.Timi[, Ioan D`nu] Ardelean. (C.T.)

15



De mai mul]i ani, Dan Haica,promoveaz` cultura la clubul sù,cea romåneasc` [i nu numai. Lansarede carte, expozi]ii de grafic` [i pic-tur`, muzic` bun`…Într-un din serilelunii august 2015 a avut loc un dublueveniment: Adriana Cârcu- lansarede carte [i, în continuare, o searÌlie Stepan &Horia Cri[ovan.

Terasa clubului este amenajat`special, ca de fiecare dat`, cånd areloc un eveniment, iar \n fa]a terasei,mese [i scaune…pline de spectatori:oameni ai casei, membri ai clubuluide cultur`. Se însereaz` [i pe mesese aprind lumân`ri…A[tept`m cuner`bdare s` apar` invita]ii. M` gån-deam c` Adriana Cârcu o fi vreonem]oaic` rece [i conven]ional`, careva vorbi stricat romåne[te… Pe ne-sim]ite, scaunele invita]ilor s-auocupat: dou` doamne distinse [i ele-gante [i trei domni respectabili. DanHaica a f`cut prezent`rile oaspe]ilorde seam`: doamna Adriana Cårcu[i invita]ii ei, Ilie Stepan [i HoreaCri[ovan…

A vorbit domnul Victor Marian,care a prezentat-o pe scriitoareaAdriana Cårcu, apoi a urmat lan-sarea c`r]ii "Povestiri din vremeade dup`" … Autoarea a preluat mi-crofonul [i, cu o voce cald` [i \ntr-o limb` romån` perfect`, [i-a prezen-

tat cartea [i urmarea c`rtii, "Povestiridin vremea de dup`". Nou`, lugo-jenilor, ne-a vorbit în mod specialdespre pictori]a Daniela Oravi]anu[i despre Ilie Stepan, amândoi lega]ide Lugoj [i eroi ai c`r]ii sale. Lu-mån`rile de pe mesele invita]ilorlic`reau de parc` f`ceau semne ste-lelor care se iviser` pe nesim]ite pecerul serii de august, iar Adrianavorbea frumos, curg`tor [i cu mo-destie [i despre lucruri reale, pe carele [tiam… M-am gåndit: Doamnaasta are clas`"!

"Am adus-o pe prietena mea,Doina Silagi care [tie s` citeascèxpresiv…" , ne-a spus Adriana, iarDoina, cu adev`rat, a dat via]` perso-najelor [i faptelor din carte. Atuncicånd au terminat, m- am apropiat[i am \ntrebat-o dac` este so]ia luiVictor Cârcu, primul textier de laPhoenix… "Da!" mi-a r`spuns cubun`voin]` [i apoi am dep`natamintiri comune, din vremurileacelea… cu "Hei tramvai!…

Am luat c`r]ile, le-am r`sfoit[i mi-am dat seama c` sunt foartebine structurate. Fiecare artist seautocaracterizeaz` printr-o fraz`…ca [i cum, [i-ar vedea via]a lui într-o singur` fraz`… "Povestea zilelor

LUGOJ:LUGOJ:LUGOJ:LUGOJ:LUGOJ:

Lansare de carte…la English Pubnoastre" cuprinde întâmplari cuarti[ti romåni pleca]i \n lume, esteo carte care trebuia f`cut`, în careEugen Gondi vorbe[te despre iluzii[i vise, Valeriu Sepi ne spune desprevremea cånd Dun`rea se v`rsa laMekong, Georgine Cares vorbe[tedesptre un dialog cu îngeri, VictorCârcu vede Ardealul ca o mantra,C`t`lin Dorian Florescu spune c`pentru vise trebuie luptat, WalterRoth \[i aminte[te despre cum eraîn deal la vie, Nicu Covaci-Phoenix[tie c` to]i înv`]`m din durere, DoruCovrig \[i aminte[te despre au peretranquille no. 4, R`zvan Georgescu\[i aminte[te despre dragoste [imoarte, Coriolan Babe]i nu uit` c`locul pe care-l port \n mine esteTimi[oara, Anda Andrei- boutiquehotels într-un film de Woody Allen,iar Inge Meyer (Voiculescu) î[iaminte[te despre fascina]ia caiselorverzi..…

Volumul urm`tor, "Povestiri dinvremea de dup`", cuprinde m`rtu-risirile celor 12 arti[ti r`ma[i \n]ar`…

|ncepe cu Timi[oara din gåndulAdrianei, apoi C`t`lin Beloescu pri-ve[te lumea din perspectiva artistu-lui, Toni Kuhn vede lumea ca gåndmagic, Marius Giura este un hippiot\ntårziat, Petru Ilie[u g`se[te ra]iuneade a continua gåndul [i clipa, OscarBerger se afla \n cùtarea timpuluipierdut, Mircea Baniciu spune des-pre mirabila senin`tate a existen]ei,Daniela Or`vi]anu - cånd linia [iculoarea dau via]`, {StefanC`l`r`[anu poveste[te despre clo-potul mut, Viorel Marineasa a[eaz`Banatul \ntr-un registru minor, IlieStepan vede muzica un drum f`r`grani]e, Ion Haiduc are loc la o mas`mare, iar Lavinia Sârbu poveste[tedespre frumoasa ordine a lumii…Am citat personalit`]ile [i, ceea ceeste esen]ial, titlul interviului. Restulv` r`måne s` citi]i dumneavoastr`…se merit`..

Mul]i se vor reg`si sau se vorconfunda cu personajele intervievatede Adriana Cårcu

"Pentru mine ar fi important s`se [tie c` cele dou` c`r]i sunt comple-mentare [i c` ele reprezint`, dincolode portretul unei genera]ii care a

marcat profilul simplu al Timi[oarei,un proces identitar legat de destinulde exilant pe de o parte [i de \ncer-carea de reconectare la surs` pe dealta. Promovarea volumului " Po-

vestiri din vremea de dup`" pe caremi-am propus-o \n vara aceasta, sedatoreaz` \n mare parte unui anu-mit sentiment de echitate. Povesti-rile arti[tilor care au ales s` nu plecedin ]ar` sunt la fel de fascinante ca

[i confesiunile celor 12 arti[ti exila]i\n vremurile din ''Povestirile zilelornoastre'' [i am sim]it c` merit` s`se bucure de aten]ie cel pu]in egal`"mi-a m`rturisit Adriana Cårcu

{i in timp ce r`sfoiam cu avi-ditate cele dou` volume, Ilie Stepan[i Horea Cri[ovan [i-au \nceputconcertul. Am sesizat cu bucurie cÌlie este unul dintre eroii c`r]iiAdrianei. F`cut s` fie musician, Iliea fost genial. {i-a amintit de vremeacånd era elev la {coala 4 [i ar fidorit s`-i mul]umeasc` \nv`]`toruluiDiaconescu, cel care i-a pus pentruprima dat` creionul \n mån`… Iliea dep`nat amintiri [i a spus c` vinecu drag la Dan Haica [i la Lugoj…

Seara a fost de zile mari...concertul a fost magistral, publicul,cald [i cunosc`tor de muzic` bun`nu se \ndura s`-i lase s` plece…

Publicul a fot pe m`sura celorcare ne-au delectat…cald [i primi-tor. Pe terasa luminat` discret delumån`ri am v`zut printe al]i invita]ide-ai lui Dan Haica pe mezzoso-prana Aura Twarowska înso]it` dejaponeza Kikuko Teshima [i pe

lugojeanul Freddy Stauber, care\mpreun` cu fetele sale Vanessa [iRebecca, care au cåntat peste dou`zile în acela[i pub musical. …

Cornelia MARI{

Ce bucurie mai mare poate fipentru un dasc`l sau elev s` mun-ceasc` pe t`râmul educa]iei într-unspa]iu care ofer` cele mai bune con-di]ii? Acest sentiment nu se poatem`sura, cu siguran]`, nici în cuvinte,nici în mul]umiri aduse acelor careau trudit [i s-au zb`tut pentru a con-strui, pân` la urm`, un loc indis-pensabil, un templu în care s` seîmplineasc` transformarea tinereigenera]ii în oamenii de mâine. Aces-tea au fost concluziile desprinse înziua de 14 septembrie, la Beciche-recu Mic, cu prilejul deschideriifestive a noului an [colar. Aici, gra]ieeforturilor pe care le-a depus atâtfosta administra]ie, cât [i, sau maiales, actuala conducere a Prim`riei

Becicherecu Mic, s-a ridicat o [coal`nou` [i modern`. De altfel, RaimondOvidiu Rusu, primarul comunei, a[i f`cut o scurt` prezentare a etapelorparcurse de când ideea ridic`rii unei

institu]ii de înv`]`mânt la standardelezilelor noastre s-a transformat înrealitate.

A[adar, ceremonia deschideriinoului an [colar la {coala Gimna-zial` "Dimitrie ]ichindeal" a fost dedou` ori mai emo]ionant`. La pri-mele emo]ii s-au adùgat cele alecopiilor, p`rin]ilor [i rudelor aces-tora. Fire[te, cele mai multe emo]iile-au avut "bobocii" din clasa preg`-titoare, care au p`[it pentru primadat` pragul [colii.Au încercat, prindiscursurile pe care le-au rostit, s`le înl`ture aceste emo]ii directoarea{colii Gimnaziale "Dimitrie }ichin-deal", prof. Delia Cian, inspector

Becicherecu Mic:Becicherecu Mic:Becicherecu Mic:Becicherecu Mic:Becicherecu Mic:

Elevii înva]` într-o [coal`nou` [i modern`

[colar general adjunct prof. MihaelaPetrov, viceprimarul Adrian SilviuGherasim, [eful Postului de Poli]ieBecicherecu Mic, Alin Cîrnariu, dar[i p`rintele paroh Ioan Jurji, care a]inut o slujb` religioas` în fa]a ele-vilor, pentru ca ace[tia s` aib` unan nou [colar plin de împliniri.

Ceremonia oficial` de inaugu-rare a noii [coli din Becicherecu Mics-a desf`[urat la dou` s`pt`mâni dela începerea anului [colar. La ea auparticipat, pe lâng` autorit`]ile locale– Raimond Ovidiu Rusu, primarulcomunei, Adrian?Silviu Gherasim,viceprimar, Alin Hîldan, secretarulcomunei Becicherecu Mic, consilierilocali – [i cadre didactice, ConstantinBuzatu, fostul primar, în mandatul

c`ruia au început demersurile pentruconstruirea [colii, Georgeta Rus,consilier jude]ean, prof. MihaelaPetrov, inspector [colar generaladjunct, preotul ortodox Ioan Jurji

[i preotul romano-catolic Bonaven-tura Dumea.În mod simbolic,primarul comunei Becicherecu Mic,Raimond Ovidiu Rusu, a hot`rât capanglica inaugural` s` fie tìat` deunul dintre elevii [colii. "Aceast`[coal` nu a fost ridicat` pentru aavea noi motive de fal`. Aceast`[coal` a fost construit` pentru copiiiacestei localit`]i, pentru genera]iilede mâine care vor deprinde taineleeduca]iei în aceast` institu]ie".Lafinal, preotul paroh al ParohieiOrtodoxe Române din BecicherecuMic, Ioan Jurji, a sfin]it toate claselenoii [coli din Becicherecu Mic.

Anton BORBELY


16



Institu]ie public` cu o tradi]iede peste 50 de ani în domeniulpreg`tirii [i specializ`rii artistice [ifunc]ioneaz` ca o alternativ` extremde atractiv` la înv`]`mântul cultural-

artistic oficial, {coala de Arte Timi-[oara este cadrul perfect pentruafirmarea talentelor artistice alteledecât cele din institu]iile profesio-niste din jude]ul Timi[, asigurândo preg`tire temeinic` prin presta]iileunor profesori cu notorietate [i expe-rien]` în domeniul artistic, adev`ratepersonalit`]i ale vie]ii culturale dinTimi[oara, dintre care amintim: AnaPacatiu[, Carmen Popovici Dum-brav`, Daniel Iova, Adrian Safta,Boban Constantinovici, VictorJicheran, Aurel Gheorghe Ardelea-nu, Lucia Stoica, Nora Novak,Edmund Dando]i, Valentina

{coala de Arte Timi[oara – o alternativàtractiv` la înv`]`mântul cultural-artistic oficial

Cotinschi, Onu] Danciu, Lic` Dolga[i al]ii.

{coala de Arte asigur` specia-liz`ri în domeniul: muzical (cantomuzic` u[oar`, popular` [i clasic`,

cantori biserice[ti [i muzic` religi-oas`, ini]iere în folclor, vioar`, pian,acordeon, clarinet, saxofon, taragot,sopran, fluier, armonic` sârbeasc`,trompet`, org` electronic`, percu]ie,chitar`), al artelor vizuale (pictur`,grafic`, pictur` pentru copii,sculptur`, ceramic`, art` decorativ`,tehnici în pictur`, iconografie, designvestimentar [i de interior, cine-foto),coregrafie (dans modern, dans spor-tiv, majorete, aerobic, balet pentrucopii, tango argentinian, instructoridans popular), al artei dramatice(teatru, maestru de sunet, DJ).

În fiecare an, {coala de Arte

Timi[oara ofer` numeroase specta-cole muzical-coregrafice, cu diverseocazii, precum [i expozi]ii de artevizuale, atât pe holurile ConsiliuluiJude]ean Timi[, cât [i în cadrul altorinstitu]ii de cultur`, bunòar`Muzeul Banatului Timi[oara.

{coala de Arte Timi[oara areo bun` colaborare cu {coala de ArteCluj-Napoca, realizând în fiecare an,la Timi[oara [i la Cluj-Napoca,schimburi culturale extrem deconsistente.

Este prima institu]ie de preg`tire[i perfec]ionare în domeniul arteipentru neprofesioni[ti, menit` s` pre-ia o parte a tradi]iilor înv`]`mântuluiartistic din aceast` zon` a ]`rii.

Numeroase personalit`]i aleculturii b`n`]ene au avut calitateade dascal în cadrul celor patru marisec]ii în care a fost organizat procesulde înv`]`mânt:

Muzic`:Muzic`:Muzic`:Muzic`:Muzic`:ÊIon Deatcu (primuldirector al {colii de Arte), AchimPenda, Sava Ilin, Costel Mihaescu,Iosif Hellman, Marieta Grebeni[an,Ioan Odrobot, Gelu Stan, PavelRo[u, Delia Musunea, IacobOchsenfeld.

Coregrafie:Coregrafie:Coregrafie:Coregrafie:Coregrafie:ÊIonel Marcu, MaraCaraus, Petru Pilu, MarcelBotscheller, Emilian Dumitru,Ciprian Cipu.

Art` plastic`:Art` plastic`:Art` plastic`:Art` plastic`:Art` plastic`:ÊDumitru Palalau,Iulia Dinescu, Xenia Vreme, SimionLucaciu, Susana Fântânaru, Viorel]igu, Ileana Troceanu.

Teatru:Teatru:Teatru:Teatru:Teatru:ÊCornelia Gheorghiu,Mircea Belu, Emil Reus, DiogeneBihoi, Dan Radu Ionescu, ChatzRudolf, Vesa Olimpiu.

{i-au adus o contribu]ie deose-bit` [i au o longevitate considerabil`în cadrul acestei institu]ii: Aurel

Gheorghe Ardeleanu, Ana Pacatiu[,Virgil Muscan, Nora Novak, pe careîi reg`sim [i în prezent în rândulcadrelor didactice.

{coala de Arte Timi[oara esteo adevarat` institu]ie de cultur`, nu-mero[iÊabsolven]iabsolven]iabsolven]iabsolven]iabsolven]iÊreu[ind s` devinàrti[ti consacra]i:ÊIoanToroicanÊ(muzic` u[oar`),ÊCostelBusuioc,ÊLucia MihèscuÊ(muzic`cult`),ÊCarmen Popovici, AureliaArdeleanu, Adrian StancaÊ(folclor).

{coala de Arte Timi[oara aresediul pe strada Emanuil Ungureanu,nr. 1, lâng` Prim`ria Veche, în ime-diata proximitate a Pie]ei Libert`]ii[i ofer` cursuri cu durata de la 2pân` la 5 ani, în func]ie de specia-lizarea aleas`. Cursurile sunt cu tax`,care se poate achita în dou` ratesemestriale. Mai multe detalii se potafla pe site-ul ccajt.ro. (C.B.)

Asocia]ia pentru Promovarea [i Dezvol-tarea Turismului (APDT) în jude]ul Timi[a organizat duminic`, 4 octombrie 2015, laBastionul Theresia Timi[oara, un prim eveni-ment de promovare a turismului de weekend[i incoming, intitulat "Vindem experien]e.C`l`tore[te în Timi[!".

Conform tendin]elor actuale în domeniulc`l`toriilor, potrivit c`rora tot mai mul]i turi[tiî[i aleg destina]iile de vacan]` în func]ie deexperien]ele pe care le poate oferi o zon` saualta, APDT [i-a propus se aduc` la un locfactori implica]i în domeniul turismului deincoming din Timi[, membrii asocia]iei [ientit`]i cu activitate în domeniul turismuluicu scopul de a promova ofertele actuale pentruTimi[, Banat [i România, dar [i de a creionaoferte care s` pun` în lumin` aceste spa]ii.

De asemenea, pe parcursul zilei de 4 oc-tombrie, a avut loc discu]ii între reprezentan]iai agen]iilor de turism, hotelierilor, ai celorcare desf`[oar` activit`]i de turism în jude][i reprezentan]i ai Inspectoratului {colar Timi[pentru a ini]ia o colaborare în domeniulturismului, a discuta [i a face propuneri deproiecte în acest domeniu care pot generanumeroase avantaje tuturor celor implica]i.

La eveniment au fost invita]i s` participereprezentan]i ai Consiliului Jude]ean Timi[[i Prim`riei Timi[oara, ai prim`riilor din jude],organiza]ii neguvernamentale [i operatori dindomeniul turismului, agen]ii de turism, repre-zentan]i ai Inspectoratului {colar Jude]ean,

VINDEM EXPERIEN}E. C~L~TORE{TE ÎN TIMI{!Promovarea turismului de weekend [i incomingPromovarea turismului de weekend [i incomingPromovarea turismului de weekend [i incomingPromovarea turismului de weekend [i incomingPromovarea turismului de weekend [i incoming

Comer], Industrie [i Agricultur` Timi[, pro-fesori, elevi [i studen]i.

Evenimentul a avut loc între orele 10-18, iar programul a cuprins mai multe activit`]iprezidate de C`lin Dobra, pre[edintele Aso-cia]iei pentru Promovarea [i DezvoltareaTurismului în jude]ul Timi[ [i vicepre[edinteal Consiliului Jude]ean Timi[. Astfel, întreorele 10,30 -12,00 a avut loc prezentareamai multor teme de c`tre invita]i: GabrielaPetcana, Agen]ia de Turism Ultramarin –Turismul [colar, Ladislau Domolki, inspector[colar general ISJ Timi[ – Tabere [i excursiiîn Timi[/Banat, Ruxandra Adam, ADETIM– Festival Medieval Timi[oara 2016/2017,Camelia Fenchea, Agen]ia de Turism KingTravel – Amenajare locuri de îmbarcare-debar-care turi[ti în Timi[oara, Monica Sere, RedonaTravel – Discovering Culture. Building Values– Timi[oara în [apte teme, Simona Neumann,Asocia]ia Timi[oara Capital` Cultural` Euro-pean` – noul concept Shine your light – Lightup your city, iar Corina R`ceanu, membru TeamEurope - Romania, Reprezentan]a ComisieiEuropene a vorbit despre Valorificarea patrimo-niului cultural [i natural pentru dezvoltareturistic` din perspectiva Uniunii Europene.

Cei prezen]i au avut, de asemenea, ocaziade a admira sute de fotografii de c`l`torieadunate sub titlul "50 de ani cu aparatul prinmun]i" într-o expozi]ie realizat` [i prezentat`de pasionatul Decebal Nedela

Pe parcursul evenimentului, copiii care

au trecut pe la Bastion au avut ocazia de avedea [i de a exersa arta ol`ritului de lame[terul Marin Barbos din Jupâne[ti, cares-a aflat acolo cu roata de olar [i a executatdiferite obiecte din lut.

De asemenea, para[uti[tii de la GoJumpau oferit vizitatorilor demonstra]ii de pliere[i execu]ii cu para[uta.

Vizitatorii au avut [ansa de a câ[tigapremiile unei tombole, iar acestea au fosturm`toarele: un weekend în România pentruo familie cu copii – Agen]ia de TurismUltramarin, un prânz de dou` persoane laPensiunea Stejarul din Bazo[ – PensiuneaStejarul, un Curs de para[utism Static Line- Clubul de para[uti[ti GoJump.ro, un albuminedit de turism în Timi[ – APDT [i unweekend pentru 2 persoane la Hotel ParcBuzias cu mic dejun si acces la piscina.

La standuri s-au aflat reprezentan]i aiClubului B`n`]ean de Turism, ai Agen]ieide Turism Ultramarin, Agen]iei de TurismKing Travel, Asocia]iei Parachute ClubSportiv, ai Redona Travel, Bega Turism, aiSta]iunii Bìle Calacea, ai EuroregiuniiDKMT, ai Complexului Turistic Zolt, Adetim,ai Pensiunii Schwabenhaus, ai Sta]iuniBalneoclimaterice Buzia[ [i ai MuzeululuiTraian Vuia, ai Centrului de Cultur` [i Art`Timi[ – Olari Jupâne[ti, ai RestaurantuluiPensiune Stejarul Bazo[, ai Speotimi[, Mergin Banat [i al]ii.

Delia S. BARBU

ai Asocia]iei Timi[oara Capital` CulturalÈuropean`, Institutului Intercultural Timi[oara,ai Clusterului de Turism [i ai Camerei de

cjt periodic de informare administrativ‘ sept 2015.pdf · 2015-10-26 · cyan magenta yellow...

Documents