consiliul european. iulie 2018-noiembrie 2019€¦ · iulie 2018-noiembrie 2019 raportul...
TRANSCRIPT
Consiliul Europeaniulie 2018-noiembrie 2019
Raportul președinteluiVolumul 3. noiembrie 2019
Raportul președintelui
Volumul 3. noiembrie 2019
Consiliul Europeaniulie 2018-noiembrie 2019
Această publicație este realizată de Secretariatul General al Consiliului.www.consilium.europa.eu
Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2019
Print ISBN 978-92-824-7063-3 ISSN 1977-3285 doi:10.2860/512598 QC-AO-19-001-RO-CPDF ISBN 978-92-824-7032-9 ISSN 2363-2992 doi:10.2860/375512 QC-AO-19-001-RO-N
© Uniunea Europeană, 2019Reproducerea este autorizată cu condiția menționării sursei.
Clădirea Europa: © Philippe Samyn and Partners architects and engineers - lead and design partner, Studio Valle Progettazioni architects, Buro Happold engineers; Compoziții cromatice: © Georges Meurant, 2016
Referințele fotografiilor la sfârșitul publicației.
Pentru orice utilizare sau reproducere a fotografiilor sau a altor materiale pentru care UE nu deține drepturile de autor trebuie să se solicite permisiunea direct titularilor drepturilor de autor.
Cuprins
Păstrarea unității în pofida BrexituluiConsiliul European; iulie 2018-noiembrie 2019
Introducere 5
Evitarea haosului Brexitului 6
Platformele de comunicare ca mijloc de influențare a politicii UE 11
Consolidarea UE la nivel mondial 14
Confruntarea cu provocările viitorului 20
Concluzie 24
Reuniunile Consiliului European septembrie 2018 - octombrie 2019 27
Concluziile Consiliului European, declarațiile șefilor de stat sau de guvern și o selecție a intervențiilor președintelui Tusk 29
Liderii se reunesc în cadrul Consiliului European pentru a oferi o direcție și orientări strategice activităților UE
1. Prim-ministrul Irlandei, Leo Varadkar, prim-ministrul Țărilor de Jos, Mark Rutte, prim-ministrul Letoniei, Krišjānis Kariņš, și președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda; 2. Prim-ministra Danemarcei, Mette Frederiksen, și prim-ministrul Luxemburgului, Xavier Bettel; 3. Prim-ministrul Portugaliei, António Costa, președintele ales al Consiliului European, Charles Michel, și președinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen; 4. Prim-ministrul Italiei, Giuseppe Conte, și cancelara federală a Germaniei, Angela Merkel; 5. Prim-ministrul Maltei, Joseph Muscat, prim-ministrul Regatului Unit, Boris Johnson, și prim-ministrul Slovaciei, Peter Pellegrini; 6. Negociatorul-șef al Uniunii Europene pentru Brexit, Michel Barnier, prim-ministrul Estoniei, Jüri Ratas, și președintele României, Klaus Werner Iohannis; 7. Președintele Parlamentului European, David Sassoli, președintele Franței, Emmanuel Macron, și președintele Ciprului, Nicos Anastasiades; 8. Prim-ministrul Finlandei, Antii Rinne, și prim-ministrul Poloniei, Mateusz Morawiecki; 9. Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker; 10. Prim-ministrul Spaniei, Pedro Sánchez Pérez-Castejón, prim-ministrul Suediei, Stefan Löfven, și prim-ministrul Greciei, Kyriakos Mițotakis; 11. Președintele Consiliului European, Donald Tusk, și prim-ministrul Sloveniei, Marjan Šarec; 12. Prim-ministrul Bulgariei, Boiko Borisov, și prim-ministrul Ungariei, Viktor Orbán
1
4
7
10
2
5
8
11
3
6
9
12
4
5
Acest raport, al treilea din serie, prezintă activitatea Consiliului European din iulie 2018 și până la sfârșitul lunii noiembrie 2019. Acest volum final descrie procesul prin care, la trei ani de la rezultatul referendumului, au fost stabilite condițiile unui Brexit ordonat împreună cu prim-ministrul Johnson, trasând calea pe care o vor urma negocierile privind viitorul parteneriat UE-Regatul Unit și prelungind data Brexitului la 31 ianuarie 2020. Raportul evidențiază activitatea Consiliului European în domenii precum securitatea internă și externă, migrația, cooperarea mondială, economia și comerțul. De asemenea, raportul cuprinde momente marcante din activitatea președintelui Donald Tusk, care a reprezentat Uniunea în plan extern într-o perioadă în care ordinea internațională bazată pe norme a fost supusă unor presiuni importante, în care Europa s-a confruntat cu grave amenințări interne și externe și în care a devenit tot mai limpede care este amploarea reală
a unor probleme precum încălzirea globală și ritmul schimbărilor tehnologice.
Primul volum prezintă lupta pentru a împiedica ieșirea Greciei din zona euro în iulie 2015, negocierile cu prim-ministrul Cameron pentru a asigura locul Regatului Unit în UE, precum și răspunsul Uniunii la criza migrației – sosirea neregulamentară a peste 1,6 milioane de persoane în Italia și Grecia în 2015 și 2016. Al doilea volum descrie modul în care Uniunea și statele sale membre au restabilit ordinea în contextul acestei crize, punând stavilă fluxurilor de migrație prin protejarea frontierelor externe și consolidarea cooperării cu țările terțe. De asemenea, prezintă detalii despre modul în care UE27 au pregătit și au desfășurat negocierile de retragere a Regatului Unit cu guvernul Theresei May. Nu în ultimul rând, rapoartele detaliază eforturile neîntrerupte pentru consolidarea uniunii economice și monetare și a monedei euro.
Păstrarea unității în pofida BrexituluiConsiliul Europeaniulie 2018-noiembrie 2019
Introducere
6
Evitarea haosului Brexitului
În vara lui 2018, la finalul a 15 luni de discuții cu guvernul Theresei May, ne aflam încă în toiul negocierilor privind Brexitul. Multe chestiuni se clarificaseră, însă mai erau foarte multe de făcut, iar sarcinile cele mai dificile nu erau încă rezolvate. Dacă doream să ajungem la un acord în luna octombrie, trebuia să realizăm progrese rapid. Era ultima ocazie să punem cărțile pe masă. Prim-ministrului May i-a fost transmis mesajul că, cu cât primim mai devreme o propunere din partea Regatului Unit privind frontiera irlandeză, cu atât cresc șansele ca negocierile privind Brexitul să fie finalizate la timp. Obiectivul era să evităm o frontieră dură pe insula Irlanda. În plus, aveam nevoie de propuneri realiste și practice pentru relațiile noastre viitoare.
Când liderii UE27 s-au întrunit la o reuniune informală la Salzburg, în luna septembrie a acelui an, toată lumea avea o viziune pesimistă. Era limpede că ultimele idei ale Regatului Unit cu privire la frontiera irlandeză și la cooperarea economică viitoare – așa-numita propunere de la Chequers – riscau să submineze piața unică și trebuiau regândite. Acele idei păreau să indice că Regatul Unit mergea pe principiul „și cu varza unsă, și cu slănina în pod”, principiu promovat de Boris Johnson, ministrul de externe la momentul respectiv. Guvernul Regatului Unit avea așteptări destul de mari înaintea summitului, astfel că evaluarea negativă din partea UE a provocat nemulțumiri. Încă se mai puteau derula diverse scenarii, însă propunerile ulterioare prezentate de prim-ministrul May au indicat o evoluție pozitivă a abordării Regatului
Unit, precum și dorința de a minimiza efectele negative ale Brexitului. Printre acestea s-a aflat și disponibilitatea de a coopera îndeaproape în domeniul politicii externe și de securitate.
Dinamica negocierilor s-a schimbat din nou. Până la Consiliul European din octombrie s-au înregistrat unele progrese, însă nu ajunsesem încă unde doream. Totuși, la 15 noiembrie, negociatorul-șef al UE Michel Barnier a prezentat proiectul de acord de 585 de pagini convenit cu Regatul Unit. Acest acord a fost propus spre aprobare liderilor din două motive. În primul rând, garanta o limitare a daunelor provocate de Brexit. În al doilea rând, proteja interesele și principiile esențiale ale celor 27 de state membre și ale Uniunii Europene în ansamblul său. Cel mai important, textul includea o soluție de protecție prin care se evita instituirea unor frontiere dure pe insula Irlanda și care era concepută să
Discuții cu fosta prim-ministră May în marja Summitului ASEM, octombrie 2018
7
funcționeze ca un soi de poliță de asigurare. Acordul privind soluția de protecție s-ar fi aplicat doar temporar, cu excepția cazului în care și până în momentul în care ar fi fost înlocuită de o soluție alternativă în contextul viitoarelor noastre relații comerciale. Consiliul European a aprobat acordul o săptămână mai târziu. Cu toate acestea, ne aflam abia la începutul procesului dificil de ratificare și de negociere a relațiilor viitoare.
Dat fiind că guvernul Regatului Unit se aștepta să întâmpine probleme legate de ratificarea acordului în Regatul Unit, în decembrie 2018 și ianuarie 2019, UE27 au oferit clarificări cu privire la soluția de protecție, explicând că era concepută strict ca o soluție de ultimă instanță. În pofida acestora, la 16 ianuarie 2019, Camera Comunelor din Regatul Unit a respins acordul cu o majoritate covârșitoare, mărul discordiei
fiind chiar soluția de protecție. Două luni mai târziu, Comisia Europeană și prim-ministrul May au convenit asupra unei noi serii de măsuri și garanții juridice, concretizate în așa-numitul „acord de la Strasbourg”. A doua zi, parlamentul britanic a votat din nou, a doua oară, împotriva acordului. Ne rămâneau 17 zile până la Brexit și aveam nevoie ca Londra să vină cu idei despre cum să se desfășoare lucrurile în continuare.
Înaintea Consiliul European din martie, prim-ministrul May a trimis o scrisoare prin care solicita o prelungire până la 30 iunie 2019 a termenului pentru Brexit. La 21 martie, liderii UE au convenit să acorde o amânare: dacă acordul de retragere era aprobat săptămâna următoare în Camera Comunelor, prelungeam termenul până la 22 mai 2019 pentru ca toate procedurile să poată fi încheiate. În cazul în
Negociatorul-șef al UE, Michel Barnier, prezintă proiectul de text al acordului de retragere în noiembrie 2018
Donald Tusk @eucopresident · 15 noiembrie 2018Un mesaj pentru prietenii noștri britanici: oricât de mult mă întristează plecarea voastră, voi face tot posibilul ca această despărțire să fie cât mai puțin dureroasă, atât pentru voi, cât și pentru noi.
8
care Camera Comunelor îl respingea, liderii UE au convenit asupra unei prelungiri mai scurte, până la 12 aprilie, lăsând la latitudinea Regatului Unit să indice calea de urmat. Această dată era importantă, fiind ziua în care în Regatul Unit se desfășurau alegerile pentru Parlamentul European, iar Regatul Unit ar mai fi fost încă membru al UE. Dacă lua decizia să nu organizeze alegeri, Regatul Unit ar fi avut doar două opțiuni: să se retragă cu acest acord sau fără niciun fel de acord. Opțiunea unei prelungiri de lungă durată ar fi devenit automat imposibilă. De partea UE, eram pregătiți pentru cel mai rău scenariu, însă speram la cel mai bun rezultat. Abordarea precaută era pe deplin justificată. La 29 martie, parlamentul britanic a votat din nou, a treia oară, împotriva acordului.
Dat fiind votul în parlamentul britanic, prim-ministrul May a trimis o altă scrisoare prin care a solicitat o nouă prelungire a perioadei prevăzute la articolul 50 până la 30 iunie 2019. Era însă greu de crezut că procesul de ratificare s-ar fi putut încheia până la acel moment. În realitate, acordarea unei astfel de prelungiri ar fi cauzat o serie nesfârșită de summituri de urgență și noi momente cu risc de deteriorare bruscă a situației. Ceea ce, în plus, ar fi cauzat o perturbare a activităților UE27 în lunile următoare. Cel mai important, situația de permanentă nesiguranță era neprielnică pentru cetățenii noștri și pentru întreprinderile noastre. Prin urmare, le-am propus liderilor o prelungire flexibilă care ar fi durat atât timp cât ar fi fost nevoie și nu ar fi depășit un an. Prelungirea s-ar fi sfârșit în momentul în care ambele părți ar fi ratificat acordul de retragere. În practică, Regatul Unit ar fi fost liber să se retragă din UE atunci când ar fi fost pregătit să facă acest pas. Iar în cazul unui impas continuu, o astfel de prelungire de
mai de lungă durată i-ar fi permis Regatului Unit să își regândească strategia privind Brexitul.
În urma unei dezbateri îndelungate în cadrul summitului din 10 aprilie, liderii UE27 au convenit să acorde o prelungire mai mare decât cea solicitată. Extinderea flexibilă, așa-numita „flextindere”, urma să fie acordată până la 31 octombrie, cu condiția ca Regatul Unit să participe la alegerile europene din luna mai. Dacă acordul de retragere ar fi fost ratificat mai devreme, Regatul Unit s-ar fi retras în prima zi a lunii următoare. Astfel, Regatului Unit i s-a acordat încă jumătate de an să ratifice acordul sau să-și regândească întreaga strategie privind Brexitul. De asemenea, până la finalul acestei perioade, Regatul Unit ar fi avut posibilitatea să revoce articolul 50 și să renunțe cu totul la Brexit. Prelungirea a fost mai scurtă decât cea prevăzută inițial, dar suficient de lungă încât să poată fi găsită o soluție. De acum depindea de britanici să nu irosească această perioadă.
În luna iunie, prim-ministrul May a demisionat. Lupta pentru conducere în sânul partidului conservator a fost câștigată de Boris Johnson, care a preluat mandatul la 24 iulie. L-am invitat de îndată la discuții detaliate despre cooperarea noastră viitoare. Aveam nevoie de idei funcționale și realiste, care să poată fi acceptate de toate statele, inclusiv de Irlanda. UE27 a fost întotdeauna alături de Irlanda și nu am fi aprobat niciodată un acord care ar fi fost în defavoarea Dublinului. Am discutat despre Brexit cu prim-ministrul Johnson în marja summitului G7 de la Biarritz din august și l-am sfătuit să nu intre în istorie ca „domnul Fără Acord”. Discuțiile au continuat la sfârșitul
Donald Tusk @eucopresident · 25 noiembrie 2018Ne așteaptă un proces de ratificare dificil, precum și noi negocieri. Însă indiferent de cum se vor încheia, un lucru este sigur: vom rămâne prieteni până la sfârșitul zilelor și încă o zi.
9
lunii septembrie la New York, în marja Adunării ONU.
Nu era timp de pierdut.
La începutul lunii octombrie, Regatul Unit nu
prezentase încă nicio propunere practică și realistă.
Însă prim-ministrul irlandez a transmis semnale
promițătoare că acordul va fi posibil. Trebuia să
profităm chiar și de cea mai mică ocazie: UE nu ar fi
ales niciodată opțiunea unui Brexit fără acord.
La 17 octombrie, Regatul Unit și negociatorul-șef al UE, Michel Barnier, au obținut un acord, care a fost aprobat cu promptitudine de Consiliul European. De ce acordul a fost imposibil într-un moment anume, dar posibil în altul? În esență pentru că Regatul Unit și-a schimbat clauzele nenegociabile. În plus, noua versiune a acordului a primit undă verde din partea Irlandei și a Comisiei Europene. S-a oferit astfel certitudinea că acordul este favorabil și sigur pentru cetățenii Uniunii Europene. Modificările esențiale se refereau la
Donald Tusk @eucopresident · 27 martie 2019Un apel către PE: trebuie să fiți deschiși unei prelungiri lungi, dacă Regatul Unit dorește să-și regândească strategia. 6 milioane de cetățeni au semnat petiția, un milion au protestat. Poate că nu se simt suficient de reprezentați de parlamentul britanic, dar trebuie să se simtă reprezentați de dvs. Pentru că sunt europeni.
„Prim-ministrul Johnson nu și-ar dori să intre în istorie ca « domnul Fără Acord ».” Întâlnire cu prim-ministrul Boris Johnson la summitul G7 din Biarritz
10
Protocolul privind Irlanda/Irlanda de Nord, cunoscut anterior drept „soluția de protecție”. Spre deosebire de acordul încheiat cu guvernul May, noul guvern a acceptat introducerea controalelor vamale la punctele de intrare în Irlanda de Nord. Acest compromis înseamnă că nu vor exista controale la frontiere între Irlanda și Irlanda de Nord, garantându-se totodată integritatea pieței unice.
Prim-ministrul Johnson s-a luptat să obțină sprijin în parlamentul britanic pentru acordul său revizuit. Deși în continuare afirma că dorește ca Regatul Unit să se retragă din UE la sfârșitul lunii octombrie, prim-ministrul a trimis o nouă cerere de prelungire a Brexitului până la sfârșitul lunii ianuarie 2020. Era o situație fără precedent. Apoi, prim-ministrul a decis să întrerupă procesul de ratificare la 22 octombrie, după ce reușise să obțină sprijinul prealabil pentru acord în Camera Comunelor. Pentru a evita situația unui Brexit fără acord, am recomandat UE27 să accepte cererea oficială de prelungire din partea Regatului Unit și să-și dea acceptul printr-o procedură scrisă. După consultări, liderii au aprobat această recomandare, iar noua prelungire a Brexitului a fost acordată până la 31 ianuarie 2020. Între timp, Regatul Unit a hotărât să organizeze alegeri generale la 12 decembrie, printre altele și pentru a-și clarifica poziția cu privire la Brexit.
La trei ani de la referendum, am reușit să evităm până în prezent un Brexit haotic, fără acord. Personal, voi fi întotdeauna un opozant al Brexitului. Și sper că, dacă prietenii noștri britanici se vor decide vreodată să revină, ușa noastră le va rămâne întotdeauna deschisă. Indiferent de cum se va încheia totul, un lucru este sigur: vom rămâne prieteni până la sfârșitul zilelor și încă o zi.
donaldtusk 13 martie 2019Bruxelles, Belgia
donaldtusk Vom fi mereu prieteni, Sophie ❤
39 395 aprecieri1 130 comentarii
Donald Tusk @eucopresident · 29 octombrie 2019Către prietenii mei britanici: UE27 a adoptat oficial prelungirea. Ar putea fi ultima. Valorificați pe deplin acest timp. În plus, vreau să îmi iau rămas bun, deoarece misiunea mea aici se apropie de final. Vă țin pumnii.
Pe parcursul mandatului său, președintele Tusk s-a remarcat pe câteva dintre principalele platforme de comunicare socială drept o personalitate aparte, care se bucură de o mare influență. Platforma preferată a fost Twitter, iar în aprilie 2018 și-a extins strategia de comunicare către altă platformă în creștere: Instagram.
Pe Twitter, declarațiile incisive și adesea provocatoare ale președintelui Tusk au stârnit numeroase reacții, atât online, cât și offline. A fost prima dată când un lider al vreunei instituții a UE a generat o asemenea rată de interacțiune, iar numărul de urmăritori a crescut de aproape șase ori în cursul mandatului său, ajungând la un număr impresionant de 1,2 milioane de urmăritori în noiembrie 2019. Drept urmare, Twiplomacy1 a clasificat @eucopresident ca fiind unul dintre cei mai influenți 50 de lideri mondiali de pe Twitter în 2018, alături de @EmmanuelMacron, cei doi fiind singurii lideri din UE aflați pe listă.
1 https://twiplomacy.com/info/europe/eu/eucopresident/#content-section2 https://digitaldiplomacy.softpower30.com/deadpan-donald-how-instagram-is-humanising-the-european-union/
Președintele Tusk a folosit Twitter mai ales pentru scurte declarații politice, în timp ce contul său de Instagram a adăugat imagini cuvintelor. Imaginile și descrierile pline de umor, personale și uneori ieșite din tipare însuflețesc agenda politică și dezvăluie fragmente din viața personală a politicianului european. De la lansare, contul a strâns peste 150 000 de urmăritori entuziaști din peste 50 de țări și i-a permis lui Donald Tusk să interacționeze cu un public mai tânăr. Rata de interacțiune a postărilor și poveștilor sale a fost extrem de ridicată, chiar comparativ cu influențatori mai cunoscuți de pe Instagram. Contul a primit aprecieri pentru că arată o altă față a politicii europene. Digital Diplomacy Hub2 din Portland a scris că președintele Tusk „a dat dovadă de un simț deosebit pentru umanizarea unui rol-cheie la nivel european” și i-a admirat simțul umorului. Contul @donaldtusk figurează și pe lista realizată de Twiplomacy a celor 50 de lideri mondiali cu cel mai mare impact de pe Instagram în 2018.
Majoritatea covârșitoare a reacțiilor de pe Facebook sunt pozitive
Persoane din întreagalume îl urmăresc pe @donaldtusk pe Instagram
1
10 mii
100
236 miiADOR
26 miiTRISTEȚE
10 mii HAHA
8 mii UAU
7 mii FURIE 1,7
milioane deÎMI PLACE
1,2 milioane
200 mii
2015 2019
Urmăritori
Numărul de urmăritori a crescut
x6
Nov. 2019Apr. 2018
Urmăritori
0
154 mii
Platformele de comunicare ca mijloc de influențare a politicii UE
11
donaldtusk 1 decembrie 2018Buenos Aires, Argentina
donaldtusk Ce poți face când ai o scurtă pauză între două sesiuni de lucru la G20? Când ești în Argentina, fă ce fac argentinienii!
#messi #maradona #g20 #buenosaires #argentina #G20Argentina
24 107 aprecieri425 comentarii
donaldtusk 19 iulie 2019Montreal, Quebec
donaldtusk Canada+Europa = ❤❤Imediat după summitul de la Montreal.
11 774 aprecieri178 comentarii
donaldtusk 17 februarie 2019
donaldtusk Un bunic fericit ☀
38 280 aprecieri961 comentarii
Donald Tusk 10 iunie 2018@eucopresidentExistă un loc special în rai pentru @JustinTrudeau. Canada, mulțumiri pentru organizarea perfectă a G7!
10.7K 50.6K 1.4K
Donald Tusk 6 februarie 2019@eucopresidentMă întreb cum arată acel loc special în iad pentru cei care au promovat Brexitul fără nicio urmă de plan pentru desfășurarea lui în condiții de siguranță.
25.1K 90.3K 14.4K
Donald Tusk 9 octombrie 2019@eucopresidentCea mai mare provocare a vremurilor noastre este să repoziționăm politica după reperele inițiale: spiritul binelui comun în fapte și în gândire. Fără violența, minciunile, discursurile de incitare la ură, miturile și resentimentele care sunt uneltele politicii moderne.
1.608 5.725 527
donaldtusk 19 februarie 2019Piața Independenței
donaldtusk Aduc un omagiu celor „O sută de eroi ajunși la ceruri” care au intrat în panteonul eroilor nu doar ucraineni, ci și europeni. Lecția de curaj pe care au dat-o întregii lumi în februarie acum cinci ani ne-a schimbat pe noi toți.
#Ukraine #Maidan #RevolutionOfDignity #HeavenlyHundred #EUCO #Europe #EuropeanUnion #DonaldTusk #Kyiv
8 341 aprecieri204 comentarii
donaldtusk 18 septembrie 2018New York, New York
donaldtusk Alergarea de dimineață la New York cu Statuia Libertății pe fundal...un puternic simbol al ceea ce admir cel mai mult la această țară.
#newyork #statueofliberty #freedom #running
18 885 aprecieri494 comentarii
Donald Tusk 27 mai 2018@eucopresidentAm supraviețuit! Am alergat o cursă dificilă de 20 km, pe căldură și umiditate. Totuși, am trăit momente extraordinare alături de alți alergători din Bruxelles. Iar la sfârșit cursa mi s-a părut mult mai ușoară decât unele dintre summiturile-maraton #EUCO.
500 4.7K 252
Donald Tusk 14 ianuarie 2019@eucopresidentPaweł Adamowicz, primar al orașului Gdańsk, promotor al solidarității și libertății, european, bunul meu prieten, a fost asasinat. Odihnească-se în pace. 3.9K 16.2K 478
Donald Tusk 28 iunie 2019@eucopresidentNu sunt deloc de acord cu președintele Putin că valorile liberalismului sunt învechite. De fapt învechite, cred eu, sunt autoritarismul, cultul personalității și domnia oligarhilor. #G20OsakaSummit
6.8K 21.6K 1.078
Donald Tusk 26 iunie 2019@eucopresidentDe la Nagasaki, un avertisment și un simplu apel către toți participanții la G20: treziți-vă înainte să fie prea târziu. Asumați-vă responsabilitatea nu numai pentru propriile voastre interese, ci, mai presus de orice, pentru pace și pentru mai multă siguranță și dreptate în lume.
233 712 25
14
Într-un context geopolitic marcat de schimbări rapide, UE s-a străduit să își protejeze interesele, să își apere valorile și să modeleze ordinea mondială bazată pe norme. Am făcut acest lucru în cooperare cu prieteni (de exemplu, în G7) și cu parteneri, ori de câte ori a fost posibil, și acționând în mod autonom, ori de câte ori a fost necesar. Am profitat de orice ocazie pentru a ne asigura că legătura transatlantică rămâne intactă, deoarece slăbirea acesteia aduce apă la moară celor care urmăresc instaurarea unei noi ordini, în locul celei consacrate de Vest, în care democrația liberală și libertățile fundamentale ar înceta să mai existe. Cred în continuare că dezacordurile noastre privind comerțul, schimbările climatice și acordul nuclear cu Iranul
sunt cauzate de perturbări sezoniere în SUA și că vom rămâne cei mai buni prieteni.
Nu m-am sfiit să resping și să infirm drept știri false observațiile negative făcute de președintele Trump despre Uniunea Europeană. În ceea ce privește securitatea, SUA nu vor avea un aliat mai bun decât UE.
Consiliul European s-a concentrat mereu asupra securității interne. Consolidarea capacității de descurajare a UE și a rezilienței acesteia în fața amenințărilor hibride, cibernetice, precum și chimice, biologice, radiologice și nucleare a fost esențială având în vedere situația dificilă în materie de securitate și nivelul ridicat de risc, după cum au arătat, de
Consolidarea UE la nivel mondial
Liderii G7 se reunesc la Biarritz, august 2019
Donald Tusk @eucopresident · 15 iulie 2018America și UE sunt cei mai buni prieteni. Cine spune că sunt dușmani răspândește știri false.
15
exemplu, atacul de la Salisbury din 2018 și atacul cibernetic împotriva Organizației pentru Interzicerea Armelor Chimice. Au fost instituite regimuri de sancțiuni menite să răspundă amenințărilor în materie cibernetică și de arme chimice. Uniunea și-a consolidat răspunsul la dezinformare. Acest lucru a fost deosebit de important în contextul alegerilor pentru Parlamentul European din mai 2019 și al amenințării active pe care o reprezintă interferențele externe rău intenționate în democrațiile noastre.
În timpul mandatului meu de președinte, Europa a rămas pe deplin unită în sprijinul pe care îl acordă suveranității, independenței și integrității teritoriale a Ucrainei. Motivul este că, fără o Ucraină independentă, nu poate exista o Europă justă. Iar
dacă Ucraina nu se bucură de siguranță, nici Europa nu va fi în siguranță. În acest context, în ultimii cinci ani, sancțiunile economice împotriva Rusiei au fost reînnoite la fiecare șase luni, având în vedere că nu s-au înregistrat progrese în implementarea acordurilor de la Minsk. Ne-am menținut cursul.
Deși agresiunea rusă a continuat, intensificându-se la sfârșitul anului 2018 și în Marea Azov, Ucraina a dat dovadă de progrese impresionante, atât din punct de vedere economic, cât și politic. Alegerile prezidențiale competitive, libere și corecte, precum și predarea pașnică a puterii către președintele Volodimir Zelenski în primăvara anului 2019 au demonstrat că idealurile Revoluției Demnității din 2014 sunt în continuare vii. Însă politica noastră țintește chiar dincolo de Ucraina.
Președintele Tusk și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, în cursul celui de al 21-lea summit UE-Ucraina de la Kiev, 7 iulie 2019
Donald Tusk @eucopresident · 19 februarie 2019Fără o Ucraină independentă, nu poate exista o Europă justă. Dacă Ucraina nu se bucură de siguranță, nici Europa nu va fi în siguranță. Pe scurt: fără Ucraina, Europa nu poate exista!
16
La zece ani de la instituirea Parteneriatului estic cu Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova și Ucraina, am vizitat regiunea pentru a transmite mesajul că nu suntem doar vecini, ci suntem, mai presus de toate, membrii aceleiași familii europene.
Balcanii au rămas la fel de importanți pentru UE și pentru mine personal. Speranța unei schimbări în această regiune a venit în iunie 2018, când prim-ministrul Greciei, Alexis Țipras, și cel al Macedoniei de Nord, Zoran Zaev, au pus capăt litigiului referitor la nume care dura de 20 de ani între țările lor, prin intermediul Acordului de la Prespa. Ei au avut imaginație, și-au asumat riscul și au fost pregătiți să își sacrifice interesele proprii pentru binele global. Acordul, împreună cu eforturile de reformă specifice din Albania și Macedonia de Nord, au avut drept rezultat recomandarea clară a Comisiei Europene din 2019 de deschidere a negocierilor de aderare cu ambele țări. În ciuda faptului că o majoritate covârșitoare a statelor membre ale UE este în favoarea
deschiderii negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și cu Albania, nu a fost încă posibilă obținerea unanimității. Consider că această nerealizare a unanimității este o greșeală care subminează credibilitatea și interesele UE, nu numai în regiune, ci și dincolo de aceasta. Nu-mi rămâne decât să sper că liderii UE vor trage concluziile corecte atunci când vor discuta despre procesul de aderare, înaintea summitului de la Zagreb din mai 2020.
Am continuat, de asemenea, cooperarea strânsă cu alte regiuni învecinate. Acesta este motivul pentru care am prezidat împreună cu președintele Al Sisi prima reuniune la nivel înalt organizată vreodată dintre UE și Liga Statelor Arabe, care a avut loc la Sharm-El-Sheikh în februarie 2019. Fiind vecini apropiați, care se confruntă cu provocări similare și cu un context geopolitic mai periculos și instabil, nici nu avem vreo alternativă decât să colaborăm. Summitul a consolidat cooperarea noastră, în special în contextul combaterii terorismului și migrației neregulamentare.
Președintele Tusk se întâlnește cu prim-ministrul Macedoniei de Nord, Zoran Zaev, la Skopje, 17 septembrie 2019
Președintele Tusk se întâlnește cu fostul prim-ministru al Greciei, Alexis Țipras, la Atena, 9 octombrie 2019
Donald Tusk @eucopresident · 25 ianuarie 2019Au avut imaginație, și-au asumat riscul, au fost gata să își sacrifice interesele proprii pentru binele global. Zoran, Alexis – bravo! Misiune imposibilă îndeplinită. #PrespaAgreement
17
În octombrie 2019, Consiliul European a condamnat în unanimitate acțiunile militare ale Turciei din nord-estul Siriei, solicitând Ankarei să pună capăt acestora, să își retragă forțele și să respecte dreptul internațional umanitar. În Mediterana de Est, activitățile de foraj ilegale desfășurate de Turcia în largul coastelor Ciprului au continuat să reprezinte o provocare pentru suveranitatea Ciprului, un stat membru al UE. Uniunea a reacționat în deplină solidaritate cu Ciprul și a solicitat Turciei să respecte dreptul internațional și principiul relațiilor de bună vecinătate. A fost instituit un regim-cadru de măsuri restrictive care vizează persoane și entități responsabile de activitățile de foraj ilegale sau implicate în acestea.
A fi vecini poate însemna apropiere geografică, dar și valori apropiate. Canada, Noua Zeelandă și Japonia sunt departe de Europa din punct de vedere geografic. Însă, din punct de vedere politic și economic, suntem cât se poate de apropiați datorită valorilor noastre comune – democrația liberală, drepturile omului și statul de drept. Summitul UE-Canada din iulie 2019 a arătat cât de ferm este sprijinul pentru aceste valori comune, atât în Canada, cât și în UE. Pentru a consolida cooperarea noastră, am convenit asupra modului în care putem colabora cel mai bine pentru a combate criza climatică, a conserva oceanele și combate poluarea oceanelor, a capacita femeile și a gestiona conflicte locale. În aceeași ordine de idei, UE și Japonia au semnat, în iulie 2018, cel mai mare acord comercial bilateral din istorie. În plus, după două decenii de negocieri, în marja G20 de la Osaka, UE și Mercosur au convenit, în principiu, asupra unui acord de liber schimb și mai cuprinzător.
La Osaka, președintele Putin a susținut că liberalismul – adică democrația liberală, statul de drept și drepturile
omului – este depășit. I-am răspuns afirmând că, de fapt, depășite sunt autoritarismul, cultul personalității și domnia oligarhilor, chiar dacă uneori acestea pot părea eficace. Acesta este modul în care este guvernată Rusia, ceea ce demonstrează încă o dată că proximitatea geografică nu este întotdeauna un garant al valorilor comune.
În ceea ce privește China, UE a continuat să se concentreze pe menținerea unor relații echilibrate în interesul concurenței loiale și al accesului egal pe piață. Aceste obiective nu au fost încă atinse. De aceea, în cadrul summitului comun din aprilie 2019, China a convenit pentru prima dată să se implice împreună cu Europa în abordarea problemei subvențiilor industriale, întrucât acestea subminează comerțul echitabil. Aceasta este, de asemenea, una dintre prioritățile-cheie ale reformei OMC pe care o susținem la nivel internațional. S-ar putea să fiu de modă veche, dar cred că drepturile omului sunt cel puțin la fel de importante cum este comerțul. Prin urmare, în discuțiile mele cu liderii chinezi de pe parcursul ultimilor 5 ani, am subliniat în mod constant prioritatea pe care o acordăm drepturilor omului. Am fost și foarte explicit, pronunțând numele unor victime ale opresiunii. S-au înregistrat unele progrese în acest sens, însă partenerii noștri chinezi mai au încă multe de făcut.
Nu în ultimul rând, avem de a face cu criza climatică. Nu am nicio îndoială că ne confruntăm cu o situație de urgență în ceea ce privește mediul. În întreaga Europă și în întreaga lume, oamenii suferă de pe urma unor condiții climatice grave. Zilnic dispar până la două sute de specii. Microplasticul se răspândește în oceanele noastre. Am văzut cu ochii mei prăbușirea unor pereți de gheață în Groenlanda și topirea unor ghețari din Pamir, în Tadjikistan. De aceea, în discuțiile
Donald Tusk @eucopresident · 11 iulie 2019Prăbușirea Uniunii Sovietice NU a fost cea mai mare catastrofă geopolitică a secolului. Astăzi în Georgia o spun clar și răspicat: prăbușirea URSS a fost o binecuvântare pentru georgieni, polonezi, ucraineni și pentru întreaga Europă Centrală și de Est. Dar și pentru ruși.
18
mele cu liderii mondiali de pe parcursul anilor, am ridicat în mod constant problema mediului, știind că Uniunea Europeană va continua să facă tot posibilul pentru a face față crizei de mediu și pericolului pe care aceasta îl prezintă. Europa demonstrează un rol de lider în punerea în aplicare a Acordului de la Paris și sperăm că vom deveni primul continent din lume neutru din punctul de vedere al emisiilor de carbon. Numai în 2017, UE și statele sale membre au cheltuit 20 de miliarde de euro pentru a ajuta țările în curs de dezvoltare să facă față schimbărilor climatice și să se adapteze la acestea.
Mediul natural are nevoie de protecție. Este vorba aici nu numai despre oceane, aer și păduri. E vorba în egală măsură și de promovarea adevărului în viața
publică, de libertate, de statul de drept și de solidaritate internațională. Dacă nu găsim soluții adecvate la amenințările globale, cum ar fi conflictele armate și terorismul, proliferarea nucleară sau distrugerea mediului, viețile noastre pot deveni un iad, indiferent unde trăim. Fără un efort de a stabili norme la nivel mondial și, ulterior, de a le respecta în mod consecvent, comunitățile locale, națiunile, statele și chiar continentele vor rămâne neajutorate în fața acestor amenințări. Patriotismul secolului XXI trebuie să aibă și o dimensiune globală, astfel încât să nu devină, cum s-a întâmplat adeseori în trecut, o chestiune de egoism național. În vocabularul meu politic, globalismul și solidaritatea sunt sinonime. Dacă cei puternici din lumea noastră nu înțeleg acest lucru, istoria nu își va aminti de ei ca lideri, ci ca falși lideri.
„Nu am nicio îndoială că ne confruntăm cu o situație de urgență în ceea ce privește mediul.” Președintele Tusk ia cuvântul în cadrul summitului ONU pentru acțiuni climatice, septembrie 2019
Donald Tusk @eucopresident · 23 septembrie 2019Sunt convins că UE va deveni primul continent din lume neutru din punctul de vedere al emisiilor de carbon. Majoritatea membrilor UE au aprobat deja obiectivul neutralității climatice până în 2050. Personal, cred că e doar o chestiune de timp până ca toate țările UE să adere la acest obiectiv.
Summituri, reuniuni și vizite internaționale
1. Președintele Tusk și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, vizitează Misiunea specială de monitorizare a OSCE în estul Ucrainei, la 7 iulie 2019; 2. Președintele Tusk și prim-ministrul Chinei Li Keqiang în cadrul summitului UE-China din 16 iulie 2018 de la Beijing ; 3. Președintele Tusk, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg , și președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, la ceremonia de semnare a celei de a doua Declarații comune UE-NATO, la 10 iulie 2018, la Bruxelles; 4. Președintele Tusk vizitează Hiroshima, la 26 iunie 2019; 5. Președintele Tusk vizitează Lacul Sarez în Tadjikistan, la 30 mai 2019; 6. Președintele Tusk se întâlnește cu prim-ministrul Albaniei, Edi Rama, la 17 septembrie 2019 la Tirana; 7. Ministrul canadian al diversificării comerțului internațional, Jim Carr, președinta și directoarea executivă a Autorității portuare din Montreal, Sylvie Vachon, prim-ministrul Canadei, Justin Trudeau, președintele Tusk și comisara europeană pentru comerț, Cecilia Malmström, vizitează portul orașului Montreal în cadrul summitului UE-Canada, la 17 iulie 2019; 8. Președintele Tusk se întâlnește cu prim-ministra Noii Zeelande, Jacinda Ardern, la 25 ianuarie 2019 la Bruxelles; 9. Președintele Tusk reprezintă UE în cadrul Adunării Generale a ONU la 26 septembrie 2018, la New York; 10. Președintele Tusk și președintele Egiptului, Abdel Fattah Al Sisi, în timpul conferinței de presă a summitului UE-Liga Statelor Arabe, la 25 februarie 2019, la Sharm el-Sheik; 11. Fotografie de grup la summitul G20, din 28 iunie 2019, de la Osaka; 12. Președintele Tusk vizitează Vaticanul și se întâlnește cu Papa Francisc, la 5 octombrie 2019
1
4
7
10
2
5
8
11
3
6
9
12
19
20
Confruntarea cu provocările viitorului
În perioada vizată de prezentul raport, economiile europene au continuat să crească și să creeze un număr record de locuri de muncă. Aceste condiții ne-au permis să ne concentrăm pe reforma zonei euro, pe care am promovat-o încă din toamna anului 2017, cu scopul de a face ca uniunea economică și monetară (UEM) și, prin urmare, ca moneda euro să devină mai reziliente.
În decembrie 2018, liderii UE și-au concretizat promisiunea de a continua consolidarea UEM. În primul rând, aceștia au convenit să creeze un mecanism
comun de sprijin pentru Fondul unic de rezoluție, unul dintre pilonii uniunii bancare a UE. Acest lucru va permite o dublare a capacității de intervenție financiară ori de câte ori este nevoie să se lichideze o bancă în curs de a intra în dificultate. În al doilea rând, am convenit să acordăm instrumente mai puternice Mecanismului european de stabilitate, pentru a preveni și gestiona crizele financiare. Aceste două decizii, care presupun modificarea Tratatului privind Mecanismul european de stabilitate, consolidează în mod semnificativ uniunea monetară. Liderii UE au convenit de asemenea asupra continuării lucrărilor cu privire la
„Uniți, la bine și la greu.” Liderii UE se reunesc la Sibiu de Ziua Europei pentru a discuta despre prioritățile viitoare și strategice ale Uniunii, 9 mai 2019
20
uniunea bancară și la rolul internațional al monedei euro. În plus, s-a convenit că, în contextul bugetului pe termen lung al UE, va fi adoptat un buget pentru convergență și competitivitate pentru statele din zona euro (și, în mod voluntar, pentru statele participante la MCS II). Aceste măsuri rezultă din lucrările desfășurate în cadrul mai multor reuniuni la nivel înalt ale zonei euro începând din decembrie 2017, precum și din cele desfășurate de Eurogrup. Ele nu sunt suficiente, dar, fără îndoială, contribuie la crearea unei UEM mai solide. Pentru mine fost extrem de important să mă asigur că aceste discuții au fost deschise tuturor și nu s-au limitat doar la statele din zona euro. Acest lucru reflectă
relevanța politică și economică crucială pe care o are uniunea monetară pentru toate statele membre ale Uniunii noastre Europene.
În 2019 am continuat consolidarea uniunii monetare. În prezent, mai multe elemente sunt pregătite să treacă la etapa legislativă și de punere în aplicare, începând cu semnarea, în viitorul foarte apropiat, a Tratatului modificat privind MES. Aceste eforturi trebuie să continue.
La Consiliul European de primăvară din martie 2019, liderii au discutat despre modalitatea optimă de pregătire pentru intensificarea concurenței economice
Donald Tusk @eucopresident · 16 decembrie 2018Uniunea Europeană este cea mai bună invenție politică a istoriei noastre atât timp cât apărăm valorile sale fundamentale. Astăzi avem nevoie de lideri care pot folosi potențialul emoțiilor pentru a apăra aceste valori.
21
22
la nivel mondial. Aceasta implică consolidarea pieței unice europene și a bazei sale industriale, care sunt esențiale pentru suveranitatea economică a Uniunii pe scena mondială, precum și pentru crearea de locuri de muncă. Consiliul European a convenit că piața unică ar trebui dezvoltată și consolidată în continuare, cu punerea unui accent deosebit pe economia digitală și pe cea a serviciilor. Având în vedere importanța politicii industriale pentru milioane de locuri de muncă din Europa, Consiliul European a invitat, de asemenea, Comisia să prezinte o viziune pentru viitorul industrial al UE, care să includă măsuri de politică concrete. În plus, liderii au convenit că este nevoie să se dezvolte în continuare economia digitală a UE și să se asigure punerea unui accent deosebit pe date, pe inteligența artificială, pe impozitare și pe o abordare concertată privind securitatea rețelelor 5G. Consiliul European a urmărit totodată o agendă ambițioasă și echilibrată privind comerțul liber, care să asigure condiții de concurență echitabile, inclusiv în domeniul achizițiilor publice. Am convenit, am semnat sau am ratificat acorduri comerciale cu Japonia, Singapore, Mexicul, Vietnamul și Mercosurul și am început discuțiile cu Australia, Noua Zeelandă și Statele Unite.
Bugetul UE este vital pentru majoritatea chestiunilor care ne privesc – de la mediu, migrație și economia digitală, până la necesitatea de intensificare a prezenței Uniunii pe scena mondială. Liderii au purtat o serie de discuții cu privire la următorul cadru financiar multianual, care trebuie să fie adaptat pe baza preferințelor și a ambițiilor europene. Printre altele, liderii au reiterat hotărârea ca UE să continue să fie în fruntea eforturilor de combatere a crizei climatice. O tranziție corectă din punct de vedere social către
o economie verde nu este doar o necesitate: este o ocazie de a ne îmbunătăți mediul și de a crea locuri de muncă.
„Există un loc special în rai pentru Justin Trudeau.” În dialog cu președintele Tusk la G20 la Osaka, 28 iunie 2019
Donald Tusk @eucopresident · 26 septembrie 2019Ideea conflictului între patriotism și globalism este falsă și periculoasă. Patriotismul secolului XXI trebuie să aibă o dimensiune globală, pentru a nu deveni o formă de egoism național. Dragostea față de propria țară nu trebuie să însemne ură față de vecini.
Pregătiri pentru Consiliul European și imagini din culise din clădirile Consiliului
23
24
Concluzie
Mandatul meu de președinte al Consiliului European s-a axat pe unitate – care a fost un laitmotiv, o sarcină, aproape o obsesie pentru mine, încă de la început.
În primul rând, a fost unitatea în fața politicii agresive a Kremlinului. Eram și sunt în continuare convins că, în jocul acesta, miza nu este numai viitorul Ucrainei independente și securitatea Europei Centrale, inclusiv a țării mele, ci și suveranitatea Europei ca entitate politică. Și nu am avut nicio urmă de îndoială că obiectivul strategic al lui Putin nu a fost doar redobândirea controlului asupra fostelor teritorii ale Uniunii Sovietice, ci și slăbirea în mod sistematic a UE, prin provocarea unor diviziuni interne. Le-am reamintit cu perseverență celorlalți că Rusia nu este „partenerul nostru strategic”, ci „problema noastră strategică”. Acest lucru a dat roade în cele din urmă. Pe întreaga durată a mandatului meu, UE și-a menținut unitatea, inclusiv în ceea ce privește sancțiunile.
Cea de a doua piatră de încercare a fost protejarea unității zonei euro. Am văzut criza din Grecia dintr-o perspectivă politică și geostrategică, nu doar dintr-una financiară. De aceea, am făcut totul pentru a evita riscul unui „Grexit”, al unei ieșiri a Greciei din UE. Mi-a fost teamă că zona euro s-ar fi prăbușit dacă părțile din acest conflict ar fi mers prea departe. De fapt, acest lucru aproape că s-a întâmplat, în seara aceea fatidică din 12 iulie 2015, când cancelarul Merkel și prim-ministrul Țipras au fost pe punctul de a-și abandona dialogul. Am închis ușa la ora 4 dimineața și le-am spus că nu îi voi lăsa să plece până când nu vom fi obținut un acord. Patru ore mai târziu, am anunțat acordul nostru grec. Zona euro a fost salvată de la o nouă criză iar, în
prezent, Grecia reprezintă una dintre economiile cu perspective mai promițătoare din UE.
Cea de a treia provocare a constat în crearea unui consens în ceea ce privește o politică comună în domeniul migrației. Mi-am dat seama de la început că diviziunile cu privire la acest subiect ar putea fi foarte periculoase. Disputele privind politica în domeniul azilului, în special relocarea obligatorie, au declanșat emoții și nemulțumiri pe scară largă. De aceea, principala mea prioritate a fost respingerea dihotomiei dintre „Europa deschisă” și „Europa-fortăreață”. Pentru a atenua tensiunile, a fost necesar, în primul rând, ca toate țările să-și dea seama că nu există nicio contradicție inerentă între democrația liberală și controalele eficiente ale frontierelor noastre externe. Că trebuie să ajutăm refugiații, dar fără să ne abandonăm datoria principală de a ne proteja teritoriul. Desigur, problema migrației nu a dispărut și ne va ține ocupați și în următorii ani. Însă am reușit să convingem majoritatea actorilor să își calmeze emoțiile și să se
25
axeze pe inițiative mai pragmatice care să ne protejeze frontierele, pe lupta împotriva persoanelor care introduc ilegal migranți, precum și pe cooperarea cu Libia și cu alte țări africane și pe acordul cu Turcia.
În timp ce spun acestea, Regatul Unit este încă un stat membru al Uniunii Europene și va rămâne în UE până la sfârșitul mandatului meu. Dar nu vreau să pretind că acest lucru este vreun succes, deoarece Brexitul poate avea loc la începutul anului viitor. Am făcut tot ce mi-a stat în putință pentru a evita scenariul conflictual fără niciun acord, precum și pentru a prelungi perioada de reflecție și pentru a da timp Regatului Unit să-și schimbe, eventual, poziția. Mi s-a spus că sunt romantic și anglofil și consider că ambele epitete sunt adecvate și meritate. Totuși, lucrul cel mai important este că Brexitul nu ne-a divizat. Membrii UE27 și-au menținut o extraordinară autodisciplină și loialitate unii față de ceilalți.
Un alt exercițiu cotidian de unitate a fost protejarea celor mai mici și vulnerabile state membre, a acelora care au cea mai mare nevoie de acest lucru. Germania și Franța sunt mai mari decât Malta sau Lituania,
dar aceasta nu înseamnă că au mai multă dreptate. Cel puțin nu întotdeauna. După cum am declarat la Roma, în cadrul ceremoniei care a marcat cea de a 60-a aniversare a tratatelor, eu nu pot accepta o întoarcere la o Europă cu mai multe viteze. Am petrecut jumătate din viața mea în spatele Cortinei de Fier, în sfera sovietică, sub regimul comunist, deci știu foarte bine ce înseamnă cu adevărat o Europă cu două viteze. Unitatea UE necesită răbdare reciprocă, nu coerciție. Atunci când ne gândim la viitorul Europei, ar trebui să fim ghidați de bunul nostru simț și să înțelegem care e momentul oportun. Nu putem să ne condamnăm la alternativa falsă între o integrare rapidă sau prăbușirea Uniunii. Unitatea nu va fi construită nici de euroscepticii extremi, nici de federaliștii radicali. Merită să redescoperim, în mod continuu, calea – uneori întortocheată, alteori destul de îngustă – care ne păstrează în spațiul dintre utopie și distopie. Am încercat întotdeauna să urmez această cale întortocheată și îngustă.
Donald Tusk,Președintele Consiliului European
Donald Tusk @eucopresident · 10 ianuarie 2019Celor din Uniunea Europeană care cred că sunt puternici dacă nu respectă regulile jocului și caută soluții facile, le spun: greșiți. Înseamnă că sunteți slabi. Celor care fac eforturi să apere valorile europene, libertățile și drepturile noastre le spun: continuați lupta.
27
Reuniunea informală a șefilor de stat sau de guvern, Salzburg – 19-20 septembrie 2018
Reuniunea extraordinară a Consiliului European (articolul 50) – 17 octombrie 2018
Consiliul European – 18 octombrie 2018
Reuniunea la nivel înalt a zonei euro – 18 octombrie 2018
Reuniunea extraordinară a Consiliului European (articolul 50) – 25 noiembrie 2018
Reuniunea extraordinară a Consiliului European (articolul 50) – 13 decembrie 2018
Consiliul European – 13-14 decembrie 2018
Reuniunea la nivel înalt a zonei euro – 14 decembrie 2018
Reuniunea extraordinară a Consiliului European (articolul 50) – 21 martie 2019
Consiliul European – 21-22 martie 2019
Reuniunea extraordinară a Consiliului European (articolul 50) – 10 aprilie 2019
Reuniunea informală a celor 27 de șefi de stat sau de guvern, Sibiu – 9 mai 2019
Cina informală a șefilor de stat sau de guvern – 28 mai 2019
Consiliul European – 20 iunie 2019
Reuniunea la nivel înalt a zonei euro – 21 iunie 2019
Reuniunea extraordinară a Consiliului European – 30 iunie-2 iulie 2019
Reuniunea extraordinară a Consiliului European (articolul 50) – 17 octombrie 2019
Consiliul European – 17-18 octombrie 2019
Reuniunile Consiliului European septembrie 2018 - octombrie 2019
29
Concluziile Consiliului European, declarațiile șefilor de stat sau de guvern și o selecție a intervențiilor președintelui Tusk
Declarația comună privind cooperarea UE-NATO a președintelui Consiliului European, Donald Tusk, președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker și secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg – 10 iulie 2018
Concluziile Consiliului European – 18 octombrie 2018
Scrisoare din partea președintelui Donald Tusk adresată membrilor Consiliului European (articolul 50) înaintea reuniunii lor extraordinare – 24 noiembrie 2018
Concluziile reuniunii extraordinare a Consiliului European (articolul 50) – 25 noiembrie 2018
Declarația președintelui Donald Tusk înaintea summitului G20 de la Buenos Aires, Argentina — 30 noiembrie 2018
Concluziile reuniunii extraordinare a Consiliului European (articolul 50) – 13 decembrie 2018
Concluziile Consiliului European – 13-14 decembrie 2018
Declarația summitului zonei euro – 14 decembrie 2018
Discursul ceremonial rostit de președintele Donald Tusk după acordarea titlului de doctor honoris causa din partea Universității Tehnice din Dortmund – 16 decembrie 2018
Scrisoare comună a președintelui Tusk și a președintelui Juncker adresată prim-ministrului Regatului Unit, Theresa May – 14 ianuarie 2019
Discursul președintelui Donald Tusk în cadrul ceremoniei de semnare a Tratatului franco-german de la Aachen – 22 ianuarie 2019
Cuvânt de deschidere al președintelui Donald Tusk în cadrul summitului UE-LSA din Egipt, 24 februarie 2019
Concluziile reuniunii extraordinare a Consiliului European (articolul 50) – 21 martie 2019
Concluziile Consiliului European – 21-22 martie 2019
Scrisoare din partea președintelui Donald Tusk adresată membrilor Consiliului European (articolul 50) înaintea reuniunii extraordinare – 9 aprilie 2019
Concluziile reuniunii extraordinare a Consiliului European (articolul 50) – 10 aprilie 2019
Declarația de la reuniunea informală a celor 27 de șefi de stat sau de guvern, Sibiu – 9 mai 2019
Concluziile Consiliului European – 20 iunie 2019
O nouă agendă strategică 2019-2024
Declarația summitului zonei euro – 21 iunie 2019
Declarația președintelui Donald Tusk înaintea summitului G20 de la Osaka, Japonia – 28 iunie 2019
Concluziile reuniunii extraordinare a Consiliului European – 30 iunie–2 iulie 2019
Declarația președintelui Donald Tusk înainte de summitul G7 de la Biarritz, Franța– 24 august 2019
Discursul președintelui Donald Tusk cu ocazia Forumului pentru democrație de la Atena – 2 octombrie 2019
Concluziile reuniunii extraordinare a Consiliului European (articolul 50) – 17 octombrie 2019
Concluziile Consiliului European – 17-18 octombrie 2019
Declarația Consiliului European (articolul 50) – 29 octombrie 2019
Discursul programatic al președintelui Donald Tusk la ceremonia de deschidere a anului universitar 2019/2020 la Colegiul Europei – 13 noiembrie 2019
30
DECLARAȚIA COMUNĂ PRIVIND COOPERAREA UE-NATO A PREȘEDINTELUI CONSILIULUI EUROPEAN, DONALD TUSK, PREȘEDINTELUI COMISIEI
EUROPENE, JEAN-CLAUDE JUNCKER ȘI SECRETARULUI GENERAL AL NATO, JENS STOLTENBERG — 10 IULIE 2018
1. Cu doi ani în urmă ne-am întrunit la Varșovia pentru a consolida cooperarea UE-NATO, care vizează să promoveze pacea și stabilitatea în zona euroatlantică. Eforturile noastre respective se consolidează reciproc, au sporit securitatea cetățenilor noștri și trăinicia legăturii noastre transatlantice. Cooperarea noastră de lungă durată s-a dezvoltat considerabil, caracterizându-se în momentul de față printr-un nivel de calitate, o amploare și o vigoare fără precedent. Împărtășim aceleași valori și aceeași determinare de a rezolva împreună provocările comune cu care ne confruntăm. Dat fiind că securitatea noastră este interconectată, ne reunim astăzi la Bruxelles pentru a reafirma importanța și nevoia cooperării și pentru a sublinia că inițiativele noastre în domeniul securității și apărării își aduc beneficii reciproce.
2. În consultare cu statele membre ale UE și cu aliații NATO, lucrând împreună și în beneficiul tuturor, parteneriatul nostru va continua să se desfășoare în spiritul deschiderii reciproce depline și cu respectarea autonomiei decizionale și a procedurilor organizațiilor noastre, fără a aduce atingere caracterului specific al politicii în materie de securitate și apărare a niciunuia dintre membrii noștri.
3. În acest context, considerăm că transparența este fundamentală. Încurajăm aliații NATO care nu sunt membri ai UE să se implice cât mai profund în inițiativele sale. Încurajăm statele membre ale UE care nu fac parte din Alianță să se implice cât mai profund în inițiativele sale.
4. Cele două organizații au dezvoltat o gamă largă de instrumente care le oferă cetățenilor din Europa și din afara acesteia un grad mai mare de securitate, pornind de la cooperarea substanțială pe care NATO și UE, doi parteneri unici și esențiali, au lansat-o cu mai mult de 15 ani în urmă.
5. Punem în aplicare obiectivele pe care le-am stabilit cu doi ani în urmă, inclusiv următoarele acțiuni:• cooperarea noastră maritimă în Marea Mediterană
contribuie la combaterea introducerii ilegale de migranți și a traficului de persoane și atenuează astfel suferința umană;
• ne-am sporit capacitatea de a răspunde amenințărilor hibride: ne consolidăm gradul de pregătire pentru crize, facem schimb de informații în timp util, inclusiv în privința atacurilor cibernetice, combatem dezinformarea, întărim reziliența membrilor și partenerilor noștri și testăm procedurile noastre prin exerciții paralele și coordonate;
• sprijinim capacitatea de apărare și securitate a vecinilor noștri de la est și sud.
6. Date fiind provocările multiple și în continuă evoluție în materie de securitate, venite de la est și sud, cu care se confruntă statele noastre membre și aliații noștri, cooperarea noastră continuă devine esențială, inclusiv în ceea privește răspunsul la amenințările hibride și cibernetice, operațiile și ajutorul dat partenerilor noștri comuni. Ne luăm angajamentul să aprofundăm această cooperare într-o și mai mare măsură în cadrul propunerilor comune existente. Acum este important să ne axăm pe implementare. În acest context, vom urmări să realizăm progrese rapide și concrete în special în ceea ce privește:• mobilitatea militară;• combaterea terorismului;• consolidarea rezilienței la riscurile de natură chimică,
biologică, radiologică și nucleară;• promovarea agendei privind femeile, pacea și
securitatea.7. Salutăm eforturile UE de îmbunătățire a securității și
apărării europene pentru a proteja mai bine Uniunea și cetățenii acesteia și pentru a contribui la pace și stabilitate în vecinătate și nu numai. Cooperarea structurată permanentă și Fondul european de apărare contribuie la îndeplinirea acestor obiective.
8. Salutăm eforturile întreprinse de NATO în ceea ce privește apărarea colectivă, gestionarea crizelor și securitatea bazată pe cooperare, pentru a asigura apărarea și securitatea zonei euroatlantice, în special prin descurajare și apărare, proiectarea stabilității și combaterea terorismului. NATO va continua să joace rolul său unic și esențial de piatră de temelie a apărării colective pentru toți aliații.
9. Eforturile UE vor consolida, la rândul lor, NATO, îmbunătățind astfel securitatea noastră comună. Pentru aliații NATO, astfel de eforturi promovează o repartizare echitabilă a sarcinii, a beneficiilor și a responsabilităților, în deplină conformitate cu obligațiile acestora asumate în cadrul angajamentului privind investițiile în domeniul apărării. Pentru statele membre ale UE, salutăm acordul politic de a acorda o mai mare prioritate securității și apărării în contextul viitoarelor discuții privind următorul buget pe termen lung al UE.
10. Capacitățile dezvoltate prin intermediul inițiativelor de apărare ale UE și NATO ar trebui să rămână coerente, complementare și interoperabile. Aceste capacități ar trebui să fie disponibile pentru ambele organizații, sub rezerva deciziilor suverane ale țărilor care le dețin.
11. Suntem mândri de ceea ce am realizat împreună până în prezent. Însă putem face mai mult. Vom continua să examinăm anual progresele înregistrate.
31
CONCLUZIILE CONSILIULUI EUROPEAN 18 OCTOMBRIE 2018
I. MIGRAȚIE
1. Consiliul European a evaluat stadiul punerii în aplicare a concluziilor sale din iunie și a solicitat continuarea lucrărilor privind toate elementele, ca parte a abordării sale globale în materie de migrație. Deși numărul cazurilor detectate de trecere ilegală a frontierelor în UE a fost redus cu 95 % față de vârful înregistrat în octombrie 2015, anumite f luxuri interne și anumite f luxuri externe recente justifică acordarea unei atenții constante.
2. În urma discuțiilor informale ale liderilor purtate la Salzburg, Consiliul European evidențiază importanța prevenirii în continuare a migrației ilegale, precum și importanța consolidării cooperării cu țările de origine și de tranzit, în special cele din Africa de Nord, ca parte a unui parteneriat mai amplu.
3. Trebuie accelerată lupta împotriva rețelelor de introducere ilegală de persoane: ar trebui intensificată colaborarea cu țările terțe în ceea ce privește investigarea, reținerea și urmărirea penală a persoanelor care introduc ilegal migranți și a traficanților de persoane, cu scopul de a împiedica oamenii să pornească în călătorii periculoase. Ar trebui înființat un grup operativ comun la Europol, în cadrul Centrului european privind introducerea ilegală de migranți. Comunicațiile online ale rețelelor de persoane care introduc ilegal migranți ar trebui să fie mai bine monitorizate și subminate. În acest sens, Consiliul este invitat să elaboreze până la sfârșitul lunii decembrie, cu sprijinul Comisiei, un set de măsuri cuprinzător și operațional.
4. Consiliul European invită Parlamentul European și Consiliul să examineze cu prioritate propunerile recente ale Comisiei referitoare la Directiva privind returnarea, la Agenția pentru Azil și la poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european, asigurând utilizarea optimă a resurselor și elaborând standarde minime comune în ceea ce privește supravegherea frontierelor externe, cu respectarea, în mod corespunzător, a responsabilității statelor membre.
5. Ar trebui să se facă mai mult pentru a facilita returnările efective. Acordurile de readmisie existente ar trebui să fie mai bine puse în aplicare, în mod nediscriminatoriu față de toate statele membre, și ar trebui încheiate noi acorduri și înțelegeri, concomitent cu crearea și folosirea pârghiilor necesare prin recurgerea la toate politicile și instrumentele relevante ale UE, inclusiv la cele din domeniile dezvoltării, comerțului și vizelor. Sunt necesare eforturi suplimentare pentru a pune în aplicare pe deplin Declarația UE-Turcia.
6. Cancelarul austriac a raportat cu privire la reforma sistemului european comun de azil și la perspectivele înregistrării de progrese în ceea ce privește diversele elemente ale acesteia. Consiliul European a încurajat
Președinția Consiliului să își continue lucrările în vederea încheierii acestora cât mai curând cu putință.
II. SECURITATE INTERNĂ7. În ultimii ani, au fost înregistrate progrese reale în direcția
consolidării securității noastre interne, printr-o mai bună cooperare, prin măsuri concrete aplicate pe teren și prin adoptarea unei serii de texte juridice, precum cele privind registrele cu numele pasagerilor, combaterea terorismului și asigurarea unui nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și a sistemelor informatice. Acestea trebuie să fie puse în aplicare pe deplin.
8. UE va continua să își consolideze mijloacele de descurajare și reziliența față de amenințările hibride, cibernetice, precum și față de cele chimice, biologice, radiologice și nucleare (CBRN). Reamintind concluziile sale anterioare cu privire la atacul de la Salisbury, Consiliul European condamnă atacul cibernetic ostil desfășurat împotriva Organizației pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC). Astfel de amenințări și atacuri întăresc hotărârea noastră comună de a consolida și mai mult securitatea internă a UE și capacitatea și capabilitățile noastre de a detecta, preveni și submina activitățile ostile desfășurate pe teritoriile noastre, dar și în mediul online, de către rețele de informații externe, precum și de a reacționa la aceste activități. Consiliul European salută adoptarea noului regim de măsuri restrictive menite să abordeze amenințarea pe care o reprezintă armele chimice și așteaptă cu interes progrese rapide cu privire la includerea pe listă a persoanelor și entităților relevante.
9. Consiliul European solicită, de asemenea, măsuri pentru:• combaterea infracțiunilor cibernetice sau facilitate
prin mijloace informatice, precum și a activităților rău intenționate de acest tip, și consolidarea securității cibernetice. În urma concluziilor Consiliului din 19 iunie 2017, ar trebui înregistrate progrese în cadrul lucrărilor privind capacitatea de a descuraja atacurile cibernetice și de a reacționa la acestea prin intermediul măsurilor restrictive ale UE. Pentru a consolida reziliența UE la atacurile cibernetice, negocierile cu privire la toate propunerile în materie de securitate cibernetică ar trebui încheiate înainte de sfârșitul legislaturii;
• protejarea sistemelor democratice ale Uniunii și combaterea dezinformării, inclusiv în contextul viitoarelor alegeri europene, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale. În acest sens, măsurile propuse de Comisie privind rețelele de cooperare în materie electorală, transparența online, protecția împotriva incidentelor de securitate cibernetică, manipularea ilegală a datelor și combaterea campaniilor de dezinformare și înăsprirea normelor privind
32
finanțarea partidelor politice europene merită să fie examinate rapid de către autoritățile competente și să determine acțiuni ulterioare de natură operațională din partea acestora. Comisia va evalua, până la sfârșitul anului, punerea în aplicare a Codului de bune practici privind dezinformarea. Consiliul European așteaptă cu interes planul de acțiune pentru un răspuns coordonat din partea UE, care urmează a fi prezentat până în decembrie 2018, astfel cum se prevede în concluziile sale din iunie;
• consolidarea capacității de a preveni radicalizarea și terorismul și de a răspunde în mod eficace la aceste fenomene, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale. Propunerea Comisiei privind prevenirea diseminării conținutului online cu caracter terorist ar trebui examinată în mod prioritar. Ar trebui să se găsească soluții de asigurare a accesului transfrontalier rapid și eficient la probele electronice, pentru a lupta în mod eficace împotriva terorismului și a altor forme de criminalitate gravă și organizată, atât în interiorul UE, cât și la nivel internațional; ar trebui ca, până la sfârșitul legislaturii, să se convină asupra propunerilor Comisiei privind probele electronice și accesul la informații financiare, precum și privind o mai bună combatere a spălării banilor. De asemenea, Comisia ar trebui să prezinte urgent mandate de negociere pentru negocierile internaționale privind probele electronice. Ar trebui examinată inițiativa Comisiei de a extinde competențele Parchetului European pentru a include infracțiunile de terorism transfrontaliere;
• dotarea Europolului, a Eurojustului și a autorităților de aplicare a legii din statele membre cu resursele adecvate pentru a face față noilor provocări generate de evoluțiile tehnologice și de situația în continuă evoluție a amenințărilor la adresa securității, inclusiv prin punerea în comun de echipamente, prin parteneriate consolidate cu sectorul privat, prin cooperarea dintre agenții și prin îmbunătățirea accesului la date;
• îmbunătățirea interoperabilității sistemelor de informații și a bazelor de date. S-au realizat deja progrese importante în dezvoltarea sistemelor de informații și a schimbului de informații, dar sunt necesare eforturi suplimentare pentru a le face să funcționeze împreună, în special prin intermediul unui registru comun de date de identitate. Negocierile cu privire la propunerile în curs de examinare, inclusiv privind consolidarea Sistemului european de informații cu privire la cazierele judiciare, ar trebui încheiate până la sfârșitul anului și ar trebui să se acorde prioritate absolută luării tuturor măsurilor necesare pentru punerea lor în aplicare;
• consolidarea capacității noastre de gestionare a crizelor, precum și consolidarea coerenței și eficacității mecanismelor de răspuns în caz de criză, la nivelul UE și la nivel național. Negocierile referitoare la propunerea privind mecanismul de protecție civilă al UE ar trebui încheiate până la sfârșitul anului.
III. RELAȚIILE EXTERNE10. Consiliul European consideră că, într-un peisaj mondial în
schimbare rapidă, relațiile UE-Africa sunt de o importanță capitală. Ar trebui să trecem la un nou nivel de cooperare, asigurând resursele necesare în acest sens, inclusiv prin intermediul Planului european de investiții externe și al Fondului fiduciar de urgență pentru Africa. Consiliul European salută prezentarea inițiativei Comisiei privind o nouă alianță Africa-Europa pentru investiții și locuri de muncă sustenabile și solicită continuarea acțiunilor, inclusiv prin propuneri concrete referitoare la implicarea statelor membre.
11. În urma discuțiilor informale ale liderilor purtate la Salzburg, Consiliul European salută organizarea în curând a primului summit dintre cele 28 de state membre ale UE și Liga Statelor Arabe, găzduit de Egipt în perioada 24-25 februarie 2019.
12. UE și statele sale membre își mențin angajamentul ferm față de Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă și față de punerea în aplicare a acesteia. Consiliul European salută intenția Comisiei de a publica, în 2018, documentul său de ref lecție, care ar trebui să deschidă calea către adoptarea în 2019 a unei strategii cuprinzătoare de punere în aplicare.
13. Consiliul European a luat act de cel mai recent raport special al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), care confirmă fără niciun dubiu efectele negative ale schimbărilor climatice, inclusiv de concluziile sale care subliniază că este esențială reducerea emisiilor globale în toate sectoarele și că sunt necesare acțiuni suplimentare în scopul atenuării și al adaptării, în special în vederea îndeplinirii obiectivului referitor la temperatură stabilit în Acordul de la Paris.
14. În vederea COP24 care va avea loc în Polonia începând cu 2 decembrie 2018, Consiliul European aprobă concluziile Consiliului privind pregătirile pentru reuniunile Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice de la Katowice și asigură Polonia de sprijinul său deplin pentru organizarea COP24. Acest COP24 trebuie să conducă la adoptarea unor norme ambițioase și cuprinzătoare de punere în aplicare a Acordului de la Paris, iar rezultatul dialogului Talanoa ar trebui să reprezinte un angajament pentru toate părțile de a ref lecta asupra nivelurilor lor de ambiție și să fundamenteze pregătirea contribuțiilor stabilite la nivel național (CSN) ale tuturor părților, în temeiul articolului 4 din Acordul de la Paris.
33
SCRISOARE DIN PARTEA PREȘEDINTELUI DONALD TUSK ADRESATĂ MEMBRILOR CONSILIULUI EUROPEAN (ARTICOLUL 50)
ÎNAINTEA REUNIUNII LOR EXTRAORDINARE – 24 NOIEMBRIE 2018
Ne reunim mâine în cadrul Consiliului European (articolul 50) pentru a finaliza și a oficializa rezultatul negocierilor privind Brexitul.Chiar la începutul acestor negocieri, cu aproape doi ani în urmă, am convenit asupra primelor orientări pentru negocieri în formatul UE27. Acestea stabileau următoarele obiective:
– reducerea la minimum a incertitudinii și a perturbării cauzate de Brexit pentru cetățenii noștri, întreprinderi și statele membre;– stabilirea statutului cetățenilor UE care trăiesc, lucrează și studiază în Regatul Unit, cu garanții reciproce;– asigurarea faptului că Regatul Unit își onorează toate angajamentele și obligațiile financiare;– evitarea unei frontiere strict controlate între Irlanda de Nord și Irlanda;– prevenirea unui vid juridic pentru companiile noastre.
Negociatorul UE a îndeplinit aceste obiective. Acordul de retragere asigură faptul că drepturile cetățenilor noștri sunt pe deplin protejate, că procesul de pace din Irlanda de Nord nu ar trebui să fie afectat, că Regatul Unit își va continua plățile la bugetul UE în perioada de tranziție și că securitatea juridică va fi garantată. Negociatorul nostru a reușit astfel să reducă riscurile și pierderile ca urmare a retragerii Regatului Unit din Uniunea Europeană.Declarația politică stabilește direcția în ceea ce privește viitoarele relații. Intenționăm să acționăm cu hotărâre în direcția construirii celor mai bune relații cu putință cu Regatul Unit după Brexit, ca prieteni și parteneri. Și vom dispune de aproximativ doi ani pentru a contura și aproba un cadru precis pentru această cooperare. Și dacă, în pofida tuturor eforturilor noastre, va fi nevoie de mai mult timp pentru negocierea viitoarelor relații, va fi posibilă o prelungire a perioadei de tranziție cu până la doi ani.În cadrul acestor negocieri, nimeni nu a dorit să fie învingător. Am dorit cu toții un acord satisfăcător și echitabil. Și cred că am obținut în cele din urmă cel mai bun compromis cu putință. Având în vedere toate cele de mai sus, voi recomanda ca duminică să aprobăm rezultatul negocierilor privind Brexitul. Și deși nimeni nu va avea motive să fie fericit în acea zi, aș dori să subliniez mai ales un lucru: în acest moment critic, UE27 a trecut testul unității și solidarității.Reuniunea celor 27 de lideri va începe la ora 9.30 cu un schimb de opinii cu președintele Parlamentului European, Tajani. Apoi vom avea o sesiune de lucru a UE27 pentru a aproba Acordul de retragere și Declarația politică privind viitoarele relații. În cele din urmă, ne vom întâlni cu prim-ministrul May pentru a examina împreună următoarele etape.
34
CONCLUZIILE REUNIUNII EXTRAORDINARE A CONSILIULUI EUROPEAN1 (ARTICOLUL 50) – 25 NOIEMBRIE 2018
1 Ca urmare a unei notificări în temeiul articolului 50 din TUE, membrul care reprezintă în cadrul Consiliului European statul membru care se retrage nu participă nici la dezbaterile, nici la adoptarea deciziilor Consiliului European care privesc statul în cauză.
1. Consiliul European aprobă Acordul privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice. Pe această bază, Consiliul European invită Comisia, Parlamentul European și Consiliul să ia măsurile necesare pentru a se asigura că acordul poate intra în vigoare la 30 martie 2019, astfel încât să se prevadă o retragere ordonată.
2. Consiliul European aprobă Declarația politică de stabilire a cadrului viitoarelor relații dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord. Consiliul European reafirmă hotărârea Uniunii de a avea
un parteneriat cât mai strâns cu Regatul Unit în viitor în conformitate cu declarația politică. Abordarea Uniunii va fi definită în continuare de pozițiile și principiile generale prevăzute în orientările Consiliului European convenite anterior. Consiliul European va avea în permanență în vedere această chestiune.
3. Consiliul European aduce mulțumiri lui Michel Barnier pentru eforturile sale neîncetate în calitatea de negociator-șef al Uniunii și pentru contribuția sa la menținerea unității în rândul statelor membre ale UE27 pe parcursul negocierilor privind retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană.
35
DECLARAȚIA PREȘEDINTELUI DONALD TUSK ÎNAINTEA SUMMITULUI G20 DE LA BUENOS AIRES, ARGENTINA – 30 NOIEMBRIE 2018
Permiteți-mi doar să adaug câteva cuvinte la ceea ce a spus președintele Juncker. Dat fiind că ne af lăm într-un moment dificil pentru cooperarea internațională, doresc să-i rog pe lideri să profite de acest summit, inclusiv de schimburile bilaterale și informale, pentru a discuta serios despre probleme concrete, precum războaiele comerciale, situația tragică din Siria și Yemen și agresiunea Rusiei în Ucraina. Consider că nu există niciun motiv pentru ca liderii G20 să nu poarte o discuție semnificativă cu privire la rezolvarea acestor probleme. În special pentru că toate instrumentele pentru a face acest lucru se af lă la dispoziția lor. Singura condiție este bunăvoința.De asemenea, nu putem subestima alte chestiuni care rămân dificile pentru anumiți lideri, cum ar fi drepturile omului, libertatea presei și siguranța de bază a jurnaliștilor. Este obligația noastră, a UE, să profităm de această ocazie și să punem presiune asupra partenerilor noștri să respecte aceste principii de bază.Mulți lideri vor avea neîndoielnic întrebări despre Brexit. Prin urmare, permiteți-mi să spun acest lucru. Uniunea Europeană tocmai a convenit cu Regatul Unit asupra unui divorț ordonat. Cu câteva zile înainte de votul în Camera Comunelor, devine tot mai limpede că acest acord este cel mai bun posibil; de fapt, că este singurul posibil. Dacă acordul va fi respins în Camera Comunelor, va rămâne o singură alegere, pe care a subliniat-o prim-ministra May în urmă cu câteva săptămâni: „un Brexit fără acord sau să nu mai avem niciun fel de Brexit.” Doresc să vă asigur că UE este pregătită pentru orice fel de scenariu.Întrebare: Uniunea Europeană a anunțat că va reacționa în mod adecvat la recurgerea la forță de către Rusia în Marea Azov. Ce înseamnă o reacție adecvată? Este posibil să existe o reacție adecvată fără sancțiuni din partea UE dacă nu se va produce o detensionare a situației în săptămânile următoare?Răspuns: Escaladarea tensiunilor în Marea Azov este un motiv de îngrijorare pentru noi și, bineînțeles, recurgerea Rusiei la forță împotriva navelor ucrainene este total inacceptabilă. Doresc să subliniez că Europa este unită în sprijinul său pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. De aceea sunt convins că UE va introduce sancțiuni împotriva Rusiei în luna decembrie.
36
CONCLUZIILE REUNIUNII EXTRAORDINARE A CONSILIULUI EUROPEAN1 (ARTICOLUL 50) – 13 DECEMBRIE 2018
1 Ca urmare a unei notificări în temeiul articolului 50 din TUE, membrul care reprezintă în cadrul Consiliului European statul membru care se retrage nu participă nici la dezbaterile, nici la adoptarea deciziilor Consiliului European care privesc statul în cauză.
1. Consiliul European își reconfirmă concluziile din 25 noiembrie 2018, în care a aprobat Acordul de retragere și Declarația politică. Uniunea susține în continuare acest acord și intenționează să procedeze la ratificarea lui. Nu există posibilitatea de renegociere.
2. Consiliul European își reafirmă dorința de a stabili un parteneriat cât mai strâns cu Regatul Unit în viitor. El este dispus să demareze pregătiri imediat după semnarea Acordului de retragere pentru a se asigura că negocierile pot începe cât mai curând posibil după retragerea Regatului Unit.
3. Consiliul European subliniază că soluția de protecție este menită să servească drept poliță de asigurare pentru a preveni crearea unei frontiere strict controlate pe insula Irlanda și pentru a asigura integritatea pieței unice. Uniunea este ferm hotărâtă să acționeze rapid în vederea ajungerii la un acord ulterior care să stabilească până la
31 decembrie 2020 un regim alternativ, astfel încât să nu fie nevoie să se apeleze la soluția de protecție.
4. Consiliul European subliniază de asemenea faptul că, dacă ar fi totuși să se apeleze la soluția de protecție, aceasta s-ar aplica temporar, cu excepția cazului în care este înlocuită de un acord ulterior care să garanteze evitarea unei frontiere strict controlate, și până la momentul înlocuirii. Într-un astfel de caz, Uniunea ar depune eforturi susținute pentru a negocia și a încheia cu promptitudine un acord ulterior, care ar înlocui soluția de protecție, și ar aștepta același lucru din partea Regatului Unit, astfel încât soluția de protecție să nu fie utilizată decât pentru perioada strict necesară.
5. Consiliul European solicită intensificarea lucrărilor în vederea pregătirii la toate nivelurile pentru a se putea face față consecințelor retragerii Regatului Unit, ținând seama de toate rezultatele posibilele.
37
CONCLUZIILE CONSILIULUI EUROPEAN 13-14 DECEMBRIE 2018
I. CADRUL FINANCIAR MULTIANUAL1. Consiliul European salută lucrările pregătitoare intense
desfășurate pe parcursul acestui semestru cu privire la viitorul cadru financiar multianual și ia act de raportul intermediar al Președinției. Acesta invită viitoarea Președinție să continue lucrările respective și să elaboreze o orientare pentru următoarea etapă a negocierilor, pentru a se ajunge la un acord în cadrul Consiliului European în toamna anului 2019.
II. PIAȚA UNICĂ2. Piața unică este una dintre marile realizări ale Uniunii,
care a adus beneficii majore europenilor. Este principalul nostru instrument pentru asigurarea bunăstării cetățenilor, a creșterii favorabile incluziunii și a creării de locuri de muncă și principala forță motrice a investițiilor și a competitivității globale. Douăzeci și cinci de ani mai târziu, trebuie să ducem mai departe cu hotărâre Agenda privind piața unică, cu toate dimensiunile sale, și să dezvoltăm o abordare orientată spre viitor. Consiliul European:– invită Parlamentul European și Consiliul să ajungă,
până la sfârșitul actualei legislaturi, la un acord cu privire la cât mai multe cu putință dintre propunerile în curs de examinare relevante pentru piața unică. Este de asemenea important să se elimine obstacolele nejustificate rămase, în special în domeniul serviciilor, precum și să se prevină orice noi bariere și orice risc de fragmentare. Consiliul European invită Comisia să își continue analiza și eforturile în acest sens;
– solicită punerea în aplicare și asigurarea respectării, la toate nivelurile de guvernare, a deciziilor luate și a normelor adoptate, precum și apărarea standardelor și asigurarea aplicării inteligente a principiilor mai bunei legiferări, inclusiv a subsidiarității și a proporționalității;
– subliniază că trebuie depuse mai multe eforturi pentru a se garanta faptul că piața unică oferă, într-un mediu global caracterizat de numeroase provocări, un suport solid pentru o Uniune Europeană orientată spre exterior, încrezătoare și mai autonomă;
– subliniază necesitatea ca piața unică să evolueze astfel încât să integreze pe deplin transformarea digitală, inclusiv inteligența artificială, dezvoltarea economiei datelor și a serviciilor, conectivitatea și tranziția la o economie mai verde;
– solicită sporirea coerenței cu toate politicile conexe.3. Consiliul European va purta în primăvara următoare
o discuție aprofundată cu privire la dezvoltarea viitoare a pieței unice și a politicii digitale europene, în scopul pregătirii următoarei agende strategice.
III. MIGRAȚIE4. Consiliul European a analizat punerea în aplicare
a abordării sale cuprinzătoare referitoare la migrație, care combină un control mai efectiv al frontierelor externe ale UE, o acțiune externă sporită și aspectele interne, în conformitate cu concluziile sale din iunie și octombrie 2018.
5. Consiliul European observă că numărul trecerilor ilegale ale frontierelor care au fost detectate a fost redus la nivelurile anterioare crizei și că tendința generală descendentă continuă. Acesta este rezultatul politicii externe a Uniunii și a statelor sale membre în domeniul migrației, bazată în special pe controlul frontierelor externe, pe lupta împotriva persoanelor care introduc ilegal migranți și pe cooperarea cu țările de origine și de tranzit, care a fost intensificată în ultimele luni. Prin urmare, această politică ar trebui să fie menținută, dezvoltată în continuare și pusă în aplicare pe deplin. Ar trebui să se păstreze vigilența asupra tuturor rutelor existente și emergente, în special având în vedere creșterile recente pe rutele vest- și est-mediteraneene.
6. În ceea ce privește politicile interne, Consiliul European invită colegiuitorii să încheie rapid negocierile referitoare la poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european (EBCG). Acesta salută acordul obținut la nivelul Consiliului la 6 decembrie 2018 în ceea ce privește consolidarea mandatului EBCG în domeniul returnării și al cooperării cu țările terțe. De asemenea, solicită eforturi suplimentare pentru încheierea negocierilor referitoare la Directiva privind returnarea, la Agenția pentru Azil și la toate părțile sistemului european comun de azil, cu respectarea concluziilor anterioare ale Consiliului European și luând în considerare gradul diferit al progreselor înregistrate în fiecare dintre aceste dosare.
IV. ALTE PUNCTE
Relațiile externe7. Consiliul European a discutat despre pregătirile pentru
viitorul summit cu Liga Statelor Arabe, care va avea loc la 24 și 25 februarie 2019.
8. Consiliul European își exprimă profunda îngrijorare cu privire la escaladarea tensiunilor în strâmtoarea Kerci și Marea Azov și cu privire la încălcările dreptului internațional de către Rusia. Acesta își reconfirmă angajamentul față de respectarea dreptului internațional, a suveranității, a integrității teritoriale și a independenței Ucrainei, precum și față de politica UE de nerecunoaștere a anexării ilegale a Crimeei. Nu există nicio justificare pentru utilizarea de către Rusia a forței militare. Consiliul European solicită eliberarea imediată a tuturor marinarilor ucraineni deținuți, precum și returnarea tuturor vaselor
38
capturate și libera trecere pentru toate vasele prin strâmtoarea Kerci. UE este pregătită să adopte măsuri pentru a-și consolida în continuare sprijinul, în special în favoarea zonelor afectate din Ucraina.
9. Consiliul European salută cu căldură votul pozitiv din Parlamentul European privind Acordul de parteneriat economic UE-Japonia și așteaptă cu interes intrarea rapidă în vigoare a acestuia.
Schimbările climatice10. În urma transmiterii comunicării Comisiei intitulate „O
planetă curată pentru toți” și ținând seama de rezultatele reuniunii COP24 de la Katowice, Consiliul European invită Consiliul să se aplece asupra elementelor identificate în comunicare. Consiliul European va oferi orientări privind direcția generală și prioritățile politice în primul semestru al anului 2019, pentru a-i permite Uniunii Europene să prezinte până în 2020 o strategie pe termen lung, în conformitate cu Acordul de la Paris.
Securitate și apărare11. Consiliul European salută progresele semnificative
înregistrate în domeniul securității și apărării, inclusiv în ceea ce privește punerea în aplicare a cooperării structurate permanente, îmbunătățirea mobilității militare, implementarea Programului european de dezvoltare industrială în domeniul apărării și negocierile privind Fondul european de apărare propus. Consiliul European aprobă pactul privind PSAC civilă. Aceste inițiative contribuie la sporirea autonomiei strategice a UE și a capacității acesteia de a acționa ca furnizor de securitate, completând și consolidând în același timp activitățile NATO și întărind cooperarea UE-NATO, cu respectarea deplină a principiilor incluziunii, reciprocității și autonomiei decizionale a UE.
Dezinformarea12. Răspândirea dezinformării intenționate, pe scară largă
și sistematice, inclusiv ca parte a unui război hibrid, este o provocare majoră și strategică pentru sistemele noastre democratice. Aceasta necesită o reacție urgentă, care trebuie să fie susținută în timp, cu respectarea deplină a drepturilor fundamentale. Consiliul European:
– subliniază că este necesar un răspuns hotărât, care să abordeze atât dimensiunea internă, cât și cea externă și care să fie cuprinzător, coordonat și bine dotat cu resurse, pe baza unei evaluări a amenințărilor;
– solicită punerea în aplicare promptă și coordonată a planului comun de acțiune pentru combaterea dezinformării, prezentat de Comisie și de Înaltul Reprezentant, în vederea consolidării capabilităților UE, a întăririi răspunsurilor coordonate și comune ale Uniunii și ale statelor membre, a mobilizării sectorului privat și a îmbunătățirii rezilienței societății la dezinformare;
– solicită măsuri rapide și decisive atât la nivel european, cât și la nivel național în vederea asigurării unor alegeri europene și naționale libere și corecte.
13. Consiliul este invitat să continue lucrările pe această temă și să îi prezinte un raport Consiliului European în martie 2019.
Combaterea rasismului și a xenofobiei14. Consiliul European condamnă toate formele de
antisemitism, rasism și xenofobie și subliniază importanța combaterii intoleranței. Acesta salută adoptarea la 6 decembrie 2018 a Declarației Consiliului privind combaterea antisemitismului.
Dialogurile și consultările cu cetățenii și pregătirile pentru agenda strategică15. Consiliul European salută desfășurarea de dialoguri și
de consultări cu cetățenii, care au constituit o ocazie fără precedent de a discuta cu cetățenii europeni și care ar putea servi drept inspirație pentru alte consultări și dialoguri. Raportul comun pregătit de Președinția actuală și de cea viitoare, împreună cu diferitele rapoarte naționale și contribuțiile din partea celorlalte instituții europene, identifică o serie de preocupări și de așteptări ale cetățenilor participanți în ceea ce privește rezultatele concrete aduse de UE. În cadrul reuniunii informale de la Sibiu din 9 mai 2019, șefii de stat sau de guvern vor discuta prioritățile pentru următorul ciclu instituțional, urmărind ca în iunie 2019 să ajungă la un acord cu privire la următoarea agendă strategică.
39
DECLARAȚIE – REUNIUNEA LA NIVEL ÎNALT A ZONEI EURO 14 DECEMBRIE 2018
În urma mandatului acordat în iunie 2018 Eurogrupului, summitul euro aprobă toate elementele raportului Eurogrupului către lideri privind aprofundarea UEM, elaborat în configurație deschisă. Acest pachet cuprinzător deschide calea pentru o consolidare semnificativă a UEM. În special, la summitul euro s-a convenit astăzi asupra aspectelor prezentate în continuare.1. Aprobăm termenii de referință ai mecanismului comun
de sprijin pentru Fondul unic de rezoluție (FUR), care stabilesc modul în care mecanismul va fi operaționalizat și aplicat anticipat, cu condiția să se înregistreze suficiente progrese în reducerea riscurilor, ceea ce va face obiectul unei evaluări în 2020.
2. Aprobăm, de asemenea, lista termenilor și condițiilor de principiu privind reforma Mecanismului european de stabilitate (MES). Pe această bază, solicităm Eurogrupului să pregătească modificările necesare la Tratatul privind MES (inclusiv mecanismul comun de sprijin pentru FUR) până în iunie 2019.
3. Așteptăm cu interes adoptarea finală a pachetului bancar și a mecanismului de protecție prudențial pentru creditele neperformante, cu menținerea echilibrului
compromisurilor convenite în cadrul Consiliului. Solicităm ca lucrările privind uniunea bancară să avanseze și să se înregistreze progrese ambițioase, până în primăvara anului 2019, cu privire la uniunea piețelor de capital, astfel cum se subliniază în raportul Eurogrupului către lideri.
4. În contextul cadrului financiar multianual (CFM), mandatăm Eurogrupul să se ocupe de elaborarea, de modalitățile de punere în aplicare și de calendarul unui instrument bugetar pentru convergență și competitivitate pentru zona euro, iar pentru statele membre ale MCS II în mod voluntar. Acesta va face parte din bugetul UE, va fi coerent cu alte politici ale UE și va face obiectul unor criterii și orientări strategice din partea statelor membre ale zonei euro. Vom stabili dimensiunea sa în contextul CFM. Caracteristicile acestui instrument bugetar vor fi convenite în iunie 2019. Instrumentul va fi adoptat în conformitate cu procedura legislativă astfel cum este prevăzut de tratate, pe baza propunerii relevante a Comisiei, care urmează să fie modificată dacă va fi necesar.
5. Summitul euro ia act de comunicarea Comisiei privind un rol internațional consolidat al monedei euro și încurajează continuarea lucrărilor în acest sens.
40
DISCURSUL CEREMONIAL ROSTIT DE PREȘEDINTELE DONALD TUSK DUPĂ ACORDAREA TITLULUI DE DOCTOR HONORIS CAUSA DIN PARTEA UNIVERSITĂȚII
TEHNICE DIN DORTMUND – 16 DECEMBRIE 2018
Este un mare privilegiu să pot adresa câteva cuvinte într-un moment atât de important pentru comunitatea voastră și în fața unui asemenea public minunat. Am spus „comunitatea voastră” chiar dacă, bineînțeles, de câteva ore, am dreptul și onoarea să spun „comunitatea noastră”, dat fiind că am fost numit recent doctor honoris causa al universității voastre – mă scuzați – a noastre. În cursul ceremoniei, am menționat aforismul primului doctor onorific al Universității Tehnice din Dortmund, președintele Johannes Rau: „Reconciliere, nu dezbinare” și am spus: „Uniunea Europeană – așa cum o înțeleg eu – se întemeiază pe o gândire pozitivă și pe valori pozitive. Nu ar fi Europa noastră – și nici nu va fi Europa noastră – fără reconciliere, fără solidaritate și fără respect reciproc.” Și am adăugat că „nu trebuie să fii absolvent de inginerie sau arhitectură al Universității Tehnice din Dortmund să înțelegi că, în politică, podurile sunt mai importante decât zidurile, cu toate că știm că este mult mai ușor și mai rapid să ridici un zid decât să construiești un pod. Am convingerea că acesta este motivul pentru care v-ați dat silința să faceți studii universitare: ca să evitați tentația de a simplifica lucrurile și de a găsi soluții facile. Că în plan spiritual, dar și în plan politic, veți fi mereu ziditori de poduri și nu de ziduri.”Inspirația pentru aceste cuvinte a venit din experiența întregii mele vieți, în care politica – fie că mi-am dorit sau nu – a fost mereu prezentă, cu tot cu simptomele și formele sale de manifestare cele mai dramatice. Totul a început exact pe 16 decembrie, cu 48 de ani în urmă, în orașul meu natal Gdańsk.Era în anul 1970, aveam 13 ani și în fața ochilor mei se petreceau evenimente tragice. Poliția și armata au deschis focul asupra muncitorilor protestatari. Mulți dintre ei au murit, sute de persoane au fost rănite, multe vehicule și clădiri au fost incendiate, până și tancuri și sediul partidului comunist. Străzile din Gdańsk au devenit o școală a vieții și o primă lecție de politică, pe care nu o voi uita niciodată. Eram foarte tânăr, dar am înțeles instinctual ceea ce se întâmpla și cine avea dreptate, de ce parte se af la binele și de ce parte răul, cine spunea adevărul și cine mințea. A fost o lecție neașteptat de captivantă, plină de emoții, furie și speranță, toate în același timp.Atunci am af lat pentru prima dată că cei care au dreptate nu sunt întotdeauna și cei care câștigă. Că minciunile și răul pot învinge binele și adevărul. M-am identificat întru totul cu cei bătuți și umiliți. În același timp, am trăit acele evenimente ca și cum ar fi fost un fel de vacanță, prima mea mare aventură de adult, care a întrerupt pentru puțin timp monotonia îngrozitoare a stării de fapt.Mulți ani mai târziu, când, student fiind, am organizat structuri de opoziție ilegală față de regimul comunist, am observat că memoria acelor evenimente trecute a căpătat dimensiuni mitice, care au inf luențat puternic imaginația participanților la întrunirile noastre. La acea vreme eram un tânăr istoric preocupat de rolul miturilor și al legendelor în politica poloneză din anii 30 și încă de pe atunci eram pe deplin convins că emoțiile, simbolurile și simplificările îi motivează pe oameni mult mai mult decât argumentele și programele raționale. Că ele pot fi foarte folositoare, dar și foarte periculoase, mai ales dacă mitologiile încep să acapareze spațiul public. Ernst Cassirer a scris despre acest subiect; a afirmat că politicienii din Republica de la Weimar au comis o eroare fundamentală nefiind preocupați decât de îmbunătățirea situației economice a maselor, de reducerea șomajului și a inf lației. Fiind persoane cu judecată și raționale, au rămas însă cu totul orbi în fața forței explozive a miturilor politice. Această eroare gravă a provocat o catastrofă. Când elitele politice și intelectuale ale democrației germane au început să conștientizeze ce era în joc, când au început să înțeleagă natura noilor mituri politice, era deja prea târziu. Au pierdut lupta înainte să-și dea seama că lupta abia începuse.Să revenim la povestea mea. Legenda protestului din decembrie s-a dovedit a fi un foarte eficient mit fondator al mișcării Solidarność. Înainte ca mișcarea să fie fondată, în a doua jumătate a anilor 70, organizam proteste ilegale în fiecare an, la 16 decembrie, în împrejurimile șantierului naval din Gdańsk. În acea perioadă l-am cunoscut pe Lech Wałęsa – nimeni nu știa pe-atunci că el însuși va deveni curând o legendă. Solidarność a mobilizat milioane de oameni împotriva regimului, oameni care – în ciuda situației și a prezenței armatei sovietice – au decis să acționeze. Erau însuf lețiți de motoul etern al orașului Gdańsk: nec temere, nec timide – fără nesăbuință, dar și fără sfială. Acea sinteză între emoții și rațiune, sinteză între mit și plan, sinteză între simboluri și pragmatism ne-a adus victoria.Desigur, nu de îndată. Între timp, a fost decretată legea marțială în Polonia și, încă o dată, la 16 decembrie, cu 37 de ani în urmă, comuniștii au deschis focul asupra muncitorilor și protestatarilor. Nouă mineri af lați în grevă au fost omorâți de poliție la Katowice. La Gdańsk, în ciuda tancurilor de pe străzi și a gazelor lacrimogene, în ciuda faptului că se știa că autoritățile deschiseseră din nou focul asupra oamenilor, o sută de mii de protestatari au înconjurat șantierul naval și monumentul victimelor din decembrie 1970, pentru a le comemora, a se ruga pentru ele și a depune f lori. Într-atât de puternică era forța legendei evenimentelor din decembrie.Oamenii nu vor lupta cu convingere deplină pentru proceduri sau pentru idei abstracte. Vor fi pregătiți să se implice în viața publică și vor face multe sacrificii numai dacă înăuntrul lor sunt stârnite emoții. Pot fi emoții pozitive sau negative. Se pot declanșa oriunde – în țări sărace sau bogate. Banii sunt importanți, dar nu sunt totul.Astăzi în Europa suntem martorii unui val de discursuri populiste cu o nuanță xenofobă și autoritară, atât în democrațiile vechi, cât și în cele noi. Tendința aceasta este aparentă indiferent de nivelul de prosperitate al societăților, de cultura sau istoria lor. În atât de multe zone ale civilizației occidentale, și nu doar pe continentul nostru, criza pe care o trăiește democrația liberală clasică, atacată și slăbită din ce în ce mai eficient de diverși demagogi de stânga și, mai frecvent în zilele noastre, de dreapta, își are originea nu doar în surse non-economice,
41
ci și în surse iraționale. Ea ref lectă forța miturilor și a simbolurilor pe care le invocă acești demagogi, care se folosesc de ele ca să atragă mulțimi de simpatizanți și de cetățeni dezorientați.Le vine cu atât mai ușor cu cât diferența între minciuni și adevăr, între știri false și adevărate este tot mai greu de făcut. În acest fel se manifestă Zeitgeistul lumii de azi. Faptele pierd teren în fața unor concepte imaginate, specialiști și cadre universitare pierd teren în fața unor demagogi extrem de perfizi, mai ales în spațiul cibernetic. Din păcate, ei sunt cei care astăzi dețin puterea asupra emoțiilor, chiar dacă faptele și argumentele îi contrazic.Democrația liberală și Uniunea Europeană – proiecte de anvergură prin dimensiunea lor morală și practică – nu au astăzi capacitatea să stârnească emoții sau să provoace sentimente așa cum o fac miturile naționale, mituri care sunt amintite cu orice prilej. Argumentele lipsite de patos, bunul simț, chiar și interesele economice nu au nicio șansă în confruntarea cu pasiunea.Au dreptate cei care afirmă că nevoia de mituri este atemporală. Nu o putem înlocui cu judecăți logice. Însă, după cum reiese nu doar din experiența mea, miturile și simbolurile pot fi nu doar în folosul răului. Democrații europeni nu trebuie să se lase pradă fatalismului, nu pot lăsa emoțiile să fie arme doar în mâinile șarlatanilor politici. Trebuie să le țină piept, chiar și în plan simbolic și mitic. Dacă tot ce avem de partea noastră este cunoașterea, iar de partea lor – credința, vom pierde. Este prima lecție pe care am învățat-o din acele zile de decembrie care m-au format.A doua este că noile generații nu vor accepta starea de fapt pentru totdeauna, chiar dacă prezentul este în mod evident mai bun decât trecutul și chiar dacă nu își pot închipui un viitor mai bun. Unul din motivele principale pentru care m-am răzvrătit în tinerețe a fost, după cum am menționat deja, un sentiment insuportabil de plictiseală. Uneori oamenii își doresc cu ardoare schimbarea mai mult decât confortul. Prea multă vreme am trăit în vremuri de grand ennui, die grosse Langweile după cum spunea cineva într-un comentariu pe marginea protestelor gilets jaunes, vestele galbene din Franța. Nu vom înăbuși această dorință repetând aceleași slogane despre stabilizare. A-și asuma riscuri, chiar și fără a avea un motiv rațional, este dreptul tinerilor dintotdeauna. Dacă vor distruge sau vor construi, aceasta depinde în mare măsură de calitatea conducerii politice.Este a treia lecție pe care am învățat-o din acele zile de decembrie care m-au format. Jacek Kuroń, unul din liderii legendari ai opoziției democratice poloneze, a afirmat la un moment dat: „Nu da foc comitetelor de partid, creează-ți propriul comitet”. „Comitetul” era denumirea comună a sediului partidului comunist. În 1970, astfel de comitete erau incendiate în Gdańsk și în alte părți, ceea ce le-a oferit un pretext autorităților să comită acte brutale de represiune. Cât timp a fost la conducerea Solidarność, Lech Wałęsa a avut mereu în gând acest precept. Oamenii politici care acționează fără să conștientizeze care sunt consecințele acțiunilor lor reprezintă întotdeauna o amenințare majoră. La o sută de ani de la încheierea Primului Război Mondial, se cuvine să ne aducem aminte cum s-a declanșat acesta, cu toți acei somnambuli af lați la putere care – cu cele mai bune intenții și iremediabil lipsiți de imaginație – au condus Europa către catastrofă. Max Weber a scris despre etica responsabilității. Astăzi, aș vrea să dedic cuvintele sale unora dintre liderii contemporani de pe ambele părți ale Atlanticului, și mai ales celor care se fac responsabili de Brexit.Astăzi, avem nevoie de lideri care să înțeleagă că rolul lor nu este doar să aibă competențe tehnocratice și capacitatea de a rămâne la putere. Avem nevoie de lideri care pot folosi potențialul emoțiilor pentru a apăra valorile noastre fundamentale. Lideri care nu doar înțeleg amploarea amenințărilor, dar care le și pot preîntâmpina. Herfried Münkler a scris un eseu extraordinar, intitulat „Ulise și Casandra”. Casandra știa foarte bine ce se va întâmpla și a avertizat pe toată lumea că urma să se producă o catastrofă, însă nimeni nu a ascultat-o. Astăzi, avem mulți oameni politici și intelectuali care se simt în largul lor când trag semnale de alarmă, la fel de profetici cum era Casandra și la fel de neputincioși. Și există atât de puțini Ulise, inteligenți (așa l-a descris Homer pe Ulise), eficienți și, când este nevoie – neînduplecați și capabili de sacrificii. Ulise, pragmatic până la limită, înțelege semnificația simbolurilor și a elementelor iraționale în politică. Cu câteva săptămâni înainte de construcția marelui cal – scrie Münkler – Ulise pătrunde în Troia prin cloacă. Deghizat în cerșetor și mirosind a excremente, fură statuia zeiței Atena împreună cu Diomede, pentru a priva Troia de ultimele vestigii ale protecției divine. După cum prevestise profetul Helenus, orașul nu poate fi cucerit decât atunci când dispare statuia. Să ascultăm deci de Casandre, dar să alegem conducători ca Ulise.A patra lecție pe care am învățat-o din acele zile de decembrie care m-au format– și cea mai importantă pentru mine, personal – este experiența violenței, a minciunii și a fărădelegii. O experiență pe care o cunosc toți cei care au trăit acolo unde puterile nedemocratice sunt de necontrolat. Unde oamenii pot fi bătuți și uciși fără niciun motiv, unde minciunile devin omniprezente, unde drepturile sunt valabile doar pentru cei af lați la putere, unde cetățenii au doar obligații.Iată de ce, când aud astăzi politicieni europeni care fac tabula rasa din întreaga tradiție a democrației liberale, pentru care drepturile omului, drepturile minorităților, guvernarea în litera și spiritul legii, prevalența constituției asupra voinței conducătorilor și libertatea presei sunt doar slogane lipsite de conținut, spun ferm: nu. Pentru că eu știu ce înseamnă aceste principii, pentru că încă îmi aduc aminte ce înseamnă să trăiești privat de drepturi și să fii la bunăvoința – sau la rea-voința – celor af lați la putere.Europa este cel mai bun loc din lume, iar Uniunea Europeană este cea mai bună invenție politică a istoriei noastre – atât timp cât apărăm aceste principii. Iată ce îmi spun inima și spiritul, cunoașterea și credința. Și af lându-mă astăzi aici, alături de voi, știu că nu sunt singur.
42
SCRISOARE COMUNĂ A PREȘEDINTELUI TUSK ȘI A PREȘEDINTELUI JUNCKER ADRESATĂ PRIM-MINISTRULUI REGATULUI UNIT, THERESA MAY
14 IANUARIE 2019
Vă mulțumim pentru scrisoarea din 14 ianuarie 2019.După cum bine știți, regretăm, însă respectăm decizia Regatului Unit de a părăsi Uniunea Europeană. De asemenea, suntem de părere că Brexitul reprezintă o sursă de incertitudine și de perturbare. În aceste vremuri dificile, vă împărtășim așadar hotărârea de a crea cât mai multă certitudine și claritate pentru cetățeni și întreprinderi în situația în care un stat membru părăsește Uniunea Europeană după peste patru decenii de cea mai strânsă integrare economică și politică. Din acest motiv este atât de important acordul de retragere convenit, după lungi negocieri, de dumneavoastră și de liderii celor 27 de state membre ale UE. El reprezintă un compromis echitabil și are scopul de a asigura o retragere ordonată a Regatului Unit din Uniunea Europeană, limitând astfel consecințele negative ale Brexitului. Tot din acest motiv dorim să stabilim o relație cât de strânsă posibil cu Regatul Unit pe viitor, pe baza declarației politice pe care liderii celor 27 de state membre au convenit-o împreună cu dumneavoastră. Iată de ce ne dorim ca negocierile în acest sens să înceapă cât mai curând posibil după retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană.După cum știți, nu suntem în măsură să aprobăm nimic care să modifice sau să fie incompatibil cu acordul de retragere; în acest context, și pentru a facilita următoarele etapele ale procesului, avem însă plăcerea să confirmăm, în numele celor două instituții ale UE pe care le reprezentăm, înțelegerea noastră cu privire la următoarele puncte din cadrul domeniilor noastre de responsabilitate respective.
A. În ceea ce-l privește pe președintele Consiliului European:La 13 decembrie, Consiliul European (articolul 50) a decis cu privire la o serie de garanții suplimentare, în special în ceea ce privește angajamentul său ferm de a acționa rapid în vederea ajungerii la un acord ulterior care să stabilească până la 31 decembrie 2020 un regim alternativ, astfel încât să nu fie nevoie să se apeleze la soluția de protecție.Consiliul European a afirmat de asemenea că, dacă ar fi totuși să se apeleze la soluția de protecție, aceasta s-ar aplica doar temporar, cu excepția cazului în care și până în momentul în care este înlocuită de un acord ulterior care să garanteze evitarea unei frontiere strict controlate, precum și că, în acest caz, Uniunea Europeană ar depune toate eforturile pentru a negocia și a încheia cu promptitudine un acord ulterior, care ar înlocui soluția de protecție, și ar aștepta același lucru din partea Regatului Unit, astfel încât soluția de protecție să nu fie utilizată decât pentru perioada strict necesară.În acest context, se poate afirma că concluziile Consiliului European au o valoare juridică în Uniune care corespunde autorității conferite Consiliului European în temeiul tratatelor de a defini orientările și prioritățile pentru Uniunea Europeană la cel mai înalt nivel și, în contextul specific al retragerii, de a stabili, sub forma unor orientări, cadrul acesteia. Ele pot angaja Uniunea Europeană în modul cel mai solemn. Prin urmare, concluziile Consiliului European fac parte din contextul în care va fi interpretat un acord internațional precum acordul de retragere.În ceea ce privește legătura dintre acordul de retragere și declarația politică, la care vă referiți în scrisoare, se poate exprima clar că aceste două documente fac parte din același pachet negociat, chiar dacă au o natură diferită. Pentru a evidenția relația strânsă dintre cele două texte, acestea pot fi publicate alături în Jurnalul Oficial într-un mod care să ref lecte legătura dintre ele, astfel cum se prevede la articolul 50 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE).
B. În ceea ce-l privește pe președintele Comisiei Europene:Declarația politică adoptată la Consiliul European extraordinar (articolul 50) din luna noiembrie descrie o relație viitoare de o profunzime și amploare fără precedent, care ref lectă trăinicia continuă a valorilor și a intereselor noastre comune. Acordul de retragere și declarația politică reprezintă un echilibru echitabil între interesele Uniunii Europene și cele ale Regatului Unit. Aceste două documente vor asigura o retragere lină și o relație viitoare puternică, în interesul tuturor cetățenilor noștri.După cum a precizat deja Consiliul European, acesta va demara pregătirile pentru un viitor parteneriat cu Regatul Unit imediat după semnarea acordului de retragere. În ceea ce privește Comisia Europeană, vom crea structura de negociere pentru aceste negocieri imediat după semnare pentru a asigura că negocierile oficiale pot începe cât mai curând posibil după retragerea Regatului Unit, având în vedere ambiția comună a Uniunii Europene și a Regatului Unit de a institui relațiile viitoare până la sfârșitul perioadei de tranziție. În caz că ratificările la nivel național vor fi în curs în acel moment, Comisia este dispusă să propună aplicarea provizorie a părților relevante ale relațiilor viitoare, în conformitate cu cadrele juridice aplicabile și cu practicile existente. De asemenea, Comisia este dispusă să coopereze cu dumneavoastră în privința unui program de lucru de îndată ce Parlamentul Regatului Unit își va fi manifestat acordul de principiu pentru acordul de retragere, iar Parlamentul European îl va fi aprobat.Există o legătură importantă între acordul de retragere și declarația politică, care ref lectă articolul 50 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu articolul 184 din acordului de retragere și după cum se ref lectă la punctul 138 din Declarația politică, Uniunea Europeană și Regatul Unit s-au angajat să depună toate eforturile, cu bună-credință și cu respectarea deplină a ordinii lor
43
juridice, să ia măsurile necesare pentru negocierea cu promptitudine a acordurilor care reglementează relațiile lor viitoare menționate în declarația politică.Având în vedere scrisoarea dumneavoastră, Comisia Europeană ar dori să facă următoarele clarificări în ceea ce privește soluția de protecție:Acordul de retragere, inclusiv Protocolul privind Irlanda/Irlanda de Nord reprezintă angajamentul comun asumat de Uniunea Europeană și de Regatul Unit de a trata circumstanțele unice ale insulei Irlanda ca făcând parte din asigurarea unei retrageri ordonate a Regatului Unit din Uniunea Europeană. Comisia poate confirma că, la fel ca Regatul Unit, Uniunea Europeană nu dorește să se facă apel la soluția de protecție. Dacă s-ar întâmpla acest lucru, ar reprezenta un regim comercial nesatisfăcător pentru ambele părți. De asemenea, Comisia poate confirma hotărârea Uniunii Europene de a înlocui soluția de protecție pentru Irlanda de Nord cu un acord ulterior care să asigure în mod permanent că nu va exista o frontieră strict controlată pe insula Irlanda.Totodată, Comisia Europeană poate să confirme înțelegerea noastră comună că acordul de retragere și Protocolul privind Irlanda/Irlanda de Nord:
• nu afectează și nu înlocuiesc în niciun fel dispozițiile Acordului din Vinerea Mare, denumit și Acordul de la Belfast, din 10 aprilie 1998; nu modifică în niciun fel dispozițiile din cadrul componentei II a acordului din 1998 în special, în conformitate cu care sectoarele cooperării nord-sud în domeniile care țin de competențele lor respective sunt chestiuni care trebuie hotărâte de Organul Executiv al Irlandei de Nord și de Guvernul Irlandei;
• nu extind alinierea în materie de reglementare la dreptul Uniunii Europene în Irlanda de Nord dincolo de ceea ce este strict necesar pentru evitarea unei frontiere strict controlate pe insula Irlanda și pentru protejarea acordului din 1998; acordul de retragere specifică de asemenea clar că orice act nou propus de Uniunea Europeană pentru a fi adăugat la protocol va necesita acordul Regatului Unit în cadrul comitetului mixt;
• nu împiedică Regatul Unit să faciliteze participarea, ca parte a delegației sale, a reprezentanților Organului Executiv al Irlandei de Nord în cadrul comitetului mixt, al Comitetului privind aspectele referitoare la punerea în aplicare a Protocolului privind Irlanda/Irlanda de Nord sau al grupului de lucru consultativ mixt, în ceea ce privește chestiuni legate direct de Irlanda de Nord.
În același timp, Comisia Europeană vă împărtășește intențiile ca viitoarele relații să fie instituite cât mai curând posibil. Având în vedere angajamentul nostru comun de a depune toate eforturile pentru a încheia înainte de sfârșitul anului 2020 un acord ulterior care să înlocuiască protocolul, integral sau parțial, Comisia este hotărâtă să acorde prioritate în programul său de lucru discutării propunerilor care ar putea înlocui soluția de protecție cu măsuri alternative. În acest context, vor fi luate în considerare regimuri și tehnologii de facilitare. Nu este necesar ca regimurile care înlocuiesc protocolul să reproducă dispozițiile acestuia în nicio privință, cu condiția ca obiectivele fundamentale să fie îndeplinite în continuare.Dacă părțile vor avea nevoie de mai mult timp pentru a negocia acordul ulterior, acestea ar putea decide să prelungească perioada de tranziție, astfel cum se prevede în acordul de retragere. În acest caz, Comisia se angajează să își intensifice eforturile și se așteaptă la aceleași eforturi sporite din partea negociatorilor dumneavoastră, în scopul încheierii unui acord ulterior foarte rapid. Dacă ar fi ca soluția de protecție să intre în vigoare în totalitate sau parțial, aceasta ar urma să se aplice doar temporar, cu excepția cazului în care și până în momentul în care este înlocuită de un acord ulterior. Comisia se angajează să ofere impulsul politic necesar și resursele necesare pentru a contribui la realizarea obiectivului de a scurta cât de mult posibil această perioadă. În acest scop, în urma retragerii Regatului Unit și până la încheierea unui acord ulterior, Comisia va acorda sprijinul său pentru a se fructifica la maximum conferința la nivel înalt care, potrivit Declarației politice, se va reuni cel puțin din șase în șase luni pentru a trece în revistă progresele și pentru a conveni asupra măsurilor potrivite pentru a avansa.În sfârșit, ca răspuns la îngrijorarea dumneavoastră privind calendarul, am dori să clarificăm că amândoi vom fi pregătiți să semnăm Acordul de retragere de îndată ce va fi avut loc votul semnificativ în Parlamentul Regatului Unit. Acest lucru va permite pregătirea viitorului parteneriat cu Regatul Unit imediat după aceea, pentru a garanta că negocierile pot începe cât mai curând posibil după retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană.
44
DISCURSUL PREȘEDINTELUI DONALD TUSK ÎN CADRUL CEREMONIEI DE SEMNARE A TRATATULUI FRANCO-GERMAN DE LA AACHEN
22 IANUARIE 2019
Am venit astăzi la Aachen cu convingerea fermă că decizia dumneavoastră, decizia de a consolida cooperarea dintre Germania și Franța poate – și ar trebui – să servească și întregii Europe. Dragă Angela, dragă Emanuel, îmi sunteți prieteni prea apropiați să vă pot pune la îndoială intențiile și planurile. Europa are nevoie astăzi de un reviriment al credinței în semnificația solidarității și a unității și vreau să cred că o cooperare mai strânsă franco-germană va servi acestui obiectiv.În același timp, aș dori să vă sfătuiesc– pe voi și pe toți europenii convinși, să nu vă pierdeți încrederea în obiectivul integrării Europei în ansamblul său. Astăzi există prea mulți oponenți autoproclamați ai Uniunii Europene, atât în interiorul Europei, cât și în afara ei, și nu ducem lipsă de asemenea persoane nici în țările noastre, ca să ne putem permite confortul, iluzoriu și periculos, de a ne lăsa descurajați. O spun fără ezitări – astăzi Europa are nevoie de un semnal clar de la Paris și Berlin că o cooperare consolidată în formate restrânse nu este o alternativă la cooperarea întregii Europe. Că aceasta este în favoarea integrării și nu se substituie integrării. În estul Germaniei există sute de locuri în care spiritul european al locului – genius loci – se simte la fel de puternic ca la Aachen, la Paris sau la Berlin, și unde locuiesc milioane de oameni a căror inimă bate pentru Europa, o Europă alcătuită din națiuni egale și care se sprijină una pe cealaltă. Un astfel de loc este Gdańskul meu.Vin de acolo, de la ceremonia funerară a primarului orașului meu, Paweł Adamowicz, care a fost asasinat. Paweł a iubit Gdańskul, era un polonez patriot și, totodată, un european adevărat. A fost un luptător neînfricat pentru statul de drept și a ajutat refugiați însuf lețit de o bunătate autentică, nu pentru că i-ar fi impus cineva cote. Timp de 20 de ani și-a construit orașul. Una dintre numeroasele sale realizări este minunatul muzeu viu al Solidarność. El a fost cel care, de fapt, a insistat să fie numit „Centrul european de solidaritate”. Acum câteva zile, în același loc, cetățenii orașului Gdańsk și-au omagiat primarul. Peste 50 000 de persoane au stat în stradă multe ore într-o noapte geroasă să facă o plecăciune, chiar și pentru o secundă, în fața sicriului său.Pentru acești oameni, și datorită acestor oameni există Europa. Continuați să lucrați la consolidarea ei, nu lăsați ideea să moară. Franța și Germania au nevoie de ea la fel de mult ca Polonia, Lituania, Bulgaria și Irlanda. Amintiți-vă de acest lucru astăzi și mâine. Eu, în orice caz, voi continua să vă aduc aminte.
45
CUVÂNT DE DESCHIDERE AL PREȘEDINTELUI DONALD TUSK ÎN CADRUL SUMMITULUI UE-LSA DIN EGIPT – 24 FEBRUARIE 2019
Vă mulțumesc că sunteți prezenți aici astăzi. Mulțumesc în mod deosebit președintelui Al Sisi pentru ospitalitatea și căldura cu care ne-a găzduit. Este limpede pentru noi câte eforturi ați depus pentru o organizare perfectă a acestui summit. Îmi face o adevărată plăcere să mă af lu la Sharm El-Sheikh.Întrunirea noastră este una specială deoarece marchează prima ocazie cu care noi, liderii arabi și europeni, ne reunim în această configurație. Să recunoaștem că cooperarea noastră este mai importantă ca oricând și că avem nevoie de un parteneriat și mai puternic în lumea de astăzi.Proximitatea și interdependența noastră ne obligă să confruntăm împreună provocările noastre comune și să valorificăm oportunitățile reale pe care le-au creat geografia, istoria comună și interesele similare. Acestea sunt motive obiective pentru care trebuie să fim mai apropiați. Vecinătatea noastră este reală, ceea ce însemnă că apropierea noastră nu este de fapt opțională, ci obligatorie, chiar dacă suntem conștienți că există diferențe între noi. Între vecini există două moduri de a fi: în cooperare sau în conf lict. Noi alegem cooperarea.În vremuri marcate de tensiuni crescânde și de imprevizibil, trebuie să lucrăm împreună, ținând seama de interesele noastre comune și de provocările comune pentru a crea condițiile propice unei stabilități pe termen lung, aceasta fiind singura modalitate de a garanta pacea și securitatea pe care o merită cetățenii noștri. Trebuie să le arătăm că cooperarea noastră este cuprinzătoare, solidă și are un impact concret asupra vieților lor de zi cu zi.Sunt multe domenii în care putem face acest lucru; de la finanțarea educației până la reducerea șomajului, încurajarea investițiilor și stimularea comerțului.Schimbările climatice reprezintă o amenințare directă și existențială pentru noi toți. Trebuie să luăm măsuri urgent și colectiv, altminteri lucrurile nu pot decât să se înrăutățească. Trebuie să creștem nivelul de ambiție și să lucrăm îndeaproape pentru a îndeplini obiectivele Acordului de la Paris. Încă avem șansa să acționăm, dar avem nevoie de impulsul voinței politice reale pentru a acționa împreună.Tinerii trebuie să se af le în centrul politicilor și eforturilor noastre. Doar ei pot realiza pe deplin Agenda 2030, pot preveni conf licte, pot sprijini pacea și pot construi o prosperitate cu adevărat incluzivă. Să le oferim tinerilor și tinerelor capacitatea să fie agenți pozitivi ai schimbării.Promovarea dialogului intercultural, capacitarea unei societăți civile dinamice și acordarea de prioritate educației și oportunităților pot contribui la crearea unor societăți pașnice și stabile, mai puțin sensibile la mesajele extremismului violent și pot contrabalansa efectul negativ pe care discursurile populiste îl pot avea asupra rezilienței societăților noastre.În cele din urmă, despre migrație. Doresc să salut și să recunosc eforturile tuturor celor prezenți care au suportat sarcina strămutării de populații, care au ajutat refugiați și au acționat timpuriu pentru a combate introducerea ilegală de persoane. Trebuie să lucrăm împreună – țările de origine, de tranzit și de destinație. Pentru a submina modul de acțiune al persoanelor care introduc ilegal migranți și al traficanților de persoane care atrag oamenii în călătorii periculoase și alimentează sclavia modernă. Pentru a aborda cauzele profunde ale migrației și strămutării. Pentru a opri migrația neregulamentară și a facilita returnările, readmisia și reintegrarea. Și pentru a asigura protecția refugiaților și a drepturilor acestora, în conformitate cu dreptul internațional.Sunt conștient că există diferențe între noi. Nu suntem aici să ne prefacem că suntem de acord cu privire la toate aspectele. Însă ne confruntăm cu provocări comune și avem interese comune. Astăzi, suntem aici să ne consolidăm cooperarea în beneficiul popoarelor noastre. Trebuie să facem acest lucru împreună și nu-l putem lăsa în seama puterilor globale af late departe de regiunea noastră. Aștept cu interes discuțiile noastre deschise și sincere din următoarele două zile.
46
CONCLUZIILE REUNIUNII EXTRAORDINARE A CONSILIULUI EUROPEAN1 (ARTICOLUL 50) – 21 MARTIE 2019
1 Ca urmare a notificării în temeiul articolului 50 din TUE, membrul care reprezintă, în cadrul Consiliului European sau al Consiliului, statul membru care se retrage nu participă nici la dezbaterile și nici la adoptarea deciziilor Consiliului European sau ale Consiliului care privesc statul în cauză.
1. Consiliul European ia act de scrisoarea prim-ministrului Theresa May din 20 martie 2019.
2. Ca răspuns, Consiliul European aprobă Instrumentul referitor la Acordul privind retragerea și Declarația comună în completarea Declarației politice, convenite între Comisia Europeană și Guvernul Regatului Unit la Strasbourg, la 11 martie 2019.
3. Consiliul European convine în privința unei prelungiri până la 22 mai 2019, cu condiția aprobării, săptămâna viitoare, a Acordului privind retragerea în cadrul Camerei Comunelor. Dacă Acordul privind retragerea nu va fi aprobat de Camera Comunelor săptămâna viitoare, Consiliul European convine în privința unei prelungiri până la 12 aprilie 2019 și se așteaptă ca Regatul Unit să
indice, înainte de această dată, o cale de urmat care să fie supusă Consiliului European spre analiză.
4. Consiliul European reiterează faptul că nu este posibilă o repunere în discuție a Acordului privind retragerea, care a fost convenit între Uniune și Regatul Unit în noiembrie 2018. Orice angajament, orice declarație sau orice alt act, emis(ă) în mod unilateral ar trebui să fie compatibil(ă) cu litera și spiritul Acordului privind retragerea.
5. Consiliul European solicită continuarea eforturilor pentru asigurarea pregătirii și a contingenței la toate nivelurile pentru consecințele retragerii Regatului Unit, luând în considerare toate rezultatele posibile.
6. Consiliul European se va implica în continuare în această chestiune.
47
CONCLUZIILE CONSILIULUI EUROPEAN 21-22 MARTIE 2019
I. LOCURI DE MUNCĂ, CREȘTERE ECONOMICĂ ȘI COMPETITIVITATE
1. Consiliul European a desfășurat un schimb de opinii cu privire la situația economică actuală. Acesta aprobă domeniile prioritare în materie de politici cuprinse în analiza anuală a creșterii și invită statele membre să le ref lecte în viitoarele lor programe naționale de reformă și programe de stabilitate sau de convergență, cu scopul de a favoriza creșterea economică și locurile de muncă prin intermediul investițiilor și al reformelor. De asemenea, acesta aprobă proiectul de recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro.
2. O bază economică solidă are o importanță capitală pentru prosperitatea și competitivitatea Europei, precum și pentru rolul său pe scena mondială. Acest lucru ar trebui să se realizeze printr-o abordare integrată care să ia în discuție provocările mondiale, tehnologice, în materie de securitate și de sustenabilitate actuale și emergente și care să conecteze toate politicile și dimensiunile relevante: uniunea economică și monetară care ar trebui aprofundată, piața unică sub toate dimensiunile sale, ca piatră de temelie a creșterii economice a Uniunii; o politică industrială fermă, care să îi permită UE să rămână o putere industrială; o politică digitală orientată spre viitor, adaptată unei epoci a transformării digitale și creșterii economiei datelor și o politică comercială ambițioasă și solidă, care să asigure o concurență loială, reciprocitate și beneficii mutuale. Ar trebui să se acorde atenția cuvenită unui mediu de afaceri îmbunătățit pentru IMM-uri, dezvoltării competențelor și dimensiunii sociale.
3. În acest scop, Consiliul European solicită UE și statelor sale membre să ia măsuri în următoarele direcții:– piața unică ar trebui aprofundată și consolidată și
mai mult, cu un accent deosebit pe dezvoltarea unei economii a serviciilor și pe integrarea serviciilor digitale; obstacolele nejustificate rămase trebuie îndepărtate, pe baza comunicării Comisei din noiembrie 2018, și fără a se crea altele noi. Ar trebui luate și alte măsuri pentru a se aprofunda uniunea piețelor de capital și uniunea energetică și pentru a se asigura o impozitare echitabilă și eficace. Comisia este invitată să elaboreze, până în martie 2020, în strânsă coordonare cu statele membre, un plan de acțiune pe termen lung pentru o mai bună punere în aplicare și o mai bună asigurare a respectării normelor legate de piața unică;
– dată fiind importanța unei baze industriale integrate, durabile și competitive pe plan mondial, Comisia este invitată să prezinte, până la sfârșitul lui 2019, o viziune pe termen lung privind viitorul industriei UE, împreună cu măsuri concrete de implementare. Aceasta ar trebui să abordeze provocările cu care se
confruntă industria europeană, luând în discuție toate domeniile de politică relevante;
– UE trebuie să își accentueze eforturile pentru dezvoltarea unei economii digitale competitive, sigure, favorabile incluziunii și etice, cu o conectivitate de talie mondială. Ar trebui pus un accent deosebit pe accesul la date, partajarea și utilizarea acestora, pe securitatea datelor și pe inteligența artificială, într-un climat de încredere. Consiliul European așteaptă cu interes recomandarea Comisiei privind o abordare concertată a securității rețelelor 5G;
– pentru a rămâne competitivă la nivel mondial în ceea ce privește tehnologiile esențiale și lanțurile valorice strategice, UE trebuie să încurajeze asumarea mai multor riscuri și să intensifice investițiile în cercetare și inovare. Ar trebui luate măsuri care să sprijine și mai mult Consiliul european pentru inovare și să faciliteze implementarea proiectelor importante de interes european comun, asigurându-se totodată condiții de concurență echitabile, precum și un mediu de reglementare și un cadru privind ajutoarele de stat care să fie propice inovării;
– ar trebui asigurată concurența loială în cadrul pieței unice și la nivel mondial, atât pentru a se proteja consumatorii, cât și pentru a se stimula creșterea economică și competitivitatea, în concordanță cu interesele strategice pe termen lung ale Uniunii. Vom continua să actualizăm cadrul nostru european în domeniul concurenței, din perspectiva noilor evoluții tehnologice și de pe piața mondială. Comisia intenționează să identifice, înainte de sfârșitul anului, modalitatea de eliminare a lacunelor din legislația UE, pentru a aborda pe deplin efectele de denaturare pe piața unică determinate de participațiile unor state străine și de finanțările furnizate de acestea prin intermediul ajutoarelor de stat;
– UE ar trebui să depună în continuare eforturi pentru o agendă ambițioasă și echilibrată în materie de liber schimb prin încheierea de noi acorduri de liber schimb, promovarea valorilor și standardelor UE și asigurarea unor condiții de concurență echitabile. Consiliul European își reafirmă angajamentul față de un sistem comercial multilateral deschis, bazat pe norme, având în centrul său un OMC modernizat, precum și angajamentul de a rezista tuturor formelor de protecționism și denaturărilor. Consiliul European solicită luarea măsurilor necesare în vederea punerii rapide în aplicare a tuturor elementelor Declarației comune SUA-UE din 25 iulie 2018;
– UE trebuie, de asemenea, să își protejeze interesele față de practicile neloiale ale țărilor terțe, recurgând pe deplin la instrumentele de apărare comercială și la
48
normele noastre privind achizițiile publice, precum și asigurând o reciprocitate efectivă pentru procedurile de achiziții publice cu țările terțe. Consiliul European solicită reluarea discuțiilor privind Instrumentul pentru achiziții publice internaționale al UE;
– noul cadru european de examinare a investițiilor străine le va permite statelor membre să abordeze investițiile care amenință securitatea sau ordinea publică.
4. Consiliul European va desfășura, în martie 2020, o dezbatere generală privind consolidarea bazei economice a UE, plecând de la o contribuție cuprinzătoare din partea Comisiei.
II. SCHIMBĂRILE CLIMATICE5. Consiliul European:
– își reiterează angajamentul față de Acordul de la Paris și recunoaște că este necesar să se accelereze eforturile globale de abordare a schimbărilor climatice din perspectiva celor mai recente date științifice disponibile, mai ales a raportului special al IPCC referitor la impactul încălzirii globale cu 1,5 °C peste nivelurile preindustriale;
– accentuează că este important ca UE să prezinte, până în 2020, o strategie pe termen lung ambițioasă, care să vizeze neutralitatea climatică în concordanță cu Acordul de la Paris, ținând seama totodată de particularitățile statelor membre și de competitivitatea industriei europene;
– solicită să se finalizeze la timp strategiile naționale pe termen lung;
– recunoaște că realizarea obiectivului Acordului de la Paris oferă oportunități semnificative și un potențial important pentru creșterea economică, pentru crearea de noi locuri de muncă și pentru dezvoltarea tehnologică, precum și pentru consolidarea competitivității europene, acestea trebuind să fie valorificate concomitent cu asigurarea unei tranziții corecte și echilibrate din punct de vedere social pentru toți;
– îi solicită Consiliului să își intensifice lucrările în privința unei strategii climatice pe termen lung în perspectiva unei noi discuții care se va desfășura în cadrul Consiliului European în iunie 2019.
III. RELAȚIILE EXTERNE6. Consiliul European a pregătit summitul UE-China, care
va avea loc la 9 aprilie 2019. A avut un schimb de opinii privind relațiile generale cu China în contextul mondial.
7. La cinci ani de la anexarea ilegală de către Rusia a Crimeei și a Sevastopolului, UE rămâne fermă în angajamentul său față de suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. UE reafirmă că nu recunoaște și continuă să condamne această încălcare a dreptului internațional, care rămâne o provocare directă la adresa securității internaționale. UE își menține angajamentul față de punerea în aplicare a politicii sale de nerecunoaștere.
8. Consiliul European regretă profund pierderea de vieți omenești și distrugerile din Mozambic, Malawi și Zimbabwe, provocate de ciclonul tropical Idai. Consiliul European a salutat răspunsul de urgență furnizat deja de către Uniunea Europeană și statele sale membre și și-a exprimat disponibilitatea să continue să sprijine țările în cauză, furnizând asistență umanitară de urgență populațiilor afectate.
IV. ASIGURAREA UNOR ALEGERI LIBERE ȘI CORECTE ȘI COMBATEREA DEZINFORMĂRII
9. Salutând lucrările importante realizate în acest sens pe parcursul ultimelor luni, Consiliul European solicită să se sporească și mai mult eforturile coordonate menite să abordeze aspectele interne și externe ale dezinformării și să protejeze alegerile naționale și europene în întreaga UE. Schimbul de informații este esențial în acest context, iar instituirea recentă a sistemului de alertă rapidă reprezintă un important pas înainte. Consiliul European îndeamnă operatorii privați, cum ar fi platformele online și rețelele sociale, să pună pe deplin în aplicare codul bunelor practici și să asigure standarde mai ridicate în privința responsabilității și a transparenței. Consiliul European solicită să se depună eforturi continue și coordonate pentru a se proteja sistemele democratice ale Uniunii și a se combate amenințările imediate și pe termen lung pe care le prezintă dezinformarea, ca parte integrantă a consolidării rezilienței UE în fața amenințărilor hibride. Consiliul European va reveni la această chestiune cu ocazia reuniunii sale din iunie, pe baza unui raport cuprinzând învățămintele desprinse elaborat de președinție în cooperare cu Comisia și cu Înaltul Reprezentant, pentru a fundamenta răspunsul nostru pe termen lung.
49
SCRISOARE DIN PARTEA PREȘEDINTELUI DONALD TUSK ADRESATĂ MEMBRILOR CONSILIULUI EUROPEAN (ARTICOLUL 50) ÎNAINTEA REUNIUNII
LOR EXTRAORDINARE — 9 APRILIE 2019
Săptămâna trecută am primit o scrisoare din partea prim-ministrului May prin care solicită o prelungire suplimentară a termenului prevăzut la articolul 50, și anume până la 30 iunie 2019. În scrisoarea sa, prim-ministrul afirmă că politica guvernului Regatului Unit rămâne aceea de a părăsi UE într-un mod ordonat și că, prin urmare, încearcă în prezent obținerea unui consens în cadrul Camerei Comunelor privind calea corectă de urmat. De asemenea, doamna May adaugă că, în cazul în care ar fi membru al UE la 23 mai 2019, Regatul Unit ar avea obligația juridică de a organiza alegeri pentru Parlamentul European.Având în vedere riscurile prezentate de un Brexit fără acord pentru populația și întreprinderile de ambele părți ale Canalului Mânecii, am încredere că vom continua să facem tot posibilul pentru a evita acest scenariu. Prin urmare, propun să analizăm solicitarea de prelungire din partea prim-ministrului May la reuniunea noastră de mâine.Cu toate acestea, având în vedere experiența noastră de până acum, precum și profundele diviziuni din cadrul Camerei Comunelor, avem puține motive să credem că procesul de ratificare poate fi finalizat până la sfârșitul lunii iunie. În realitate, acordarea unei astfel de prelungiri ar crește riscul unei serii continue de mici prelungiri și de summituri de urgență, creând noi date-limită. Acest lucru, la rândul său, ar eclipsa aproape sigur activitatea UE 27 în lunile care vin. Continuarea climatului de nesiguranță ar fi nefastă și pentru întreprinderile și cetățenii noștri. În sfârșit, dacă nu am reuși să ajungem la un acord asupra niciunei prelungiri suplimentare, ar exista riscul să aibă loc accidental un Brexit fără acord.Acestea sunt motivele pentru care consider că ar trebui să luăm în discuție și alternativa unei prelungiri mai mari. O posibilitate ar fi o prelungire f lexibilă, care să dureze numai atât timp cât este necesar și nu mai mult de un an, întrucât după data respectivă va trebui să decidem în unanimitate cu privire la unele proiecte europene cheie. Flexibilitatea ar permite ca prelungirea să se încheie în mod automat de îndată ce ambele părți ratifică Acordul de retragere. Regatul Unit ar fi liber să se retragă atunci când va fi pregătit. De asemenea, UE 27 ar evita summiturile repetate pe tema Brexitului. Important este și faptul că o prelungire mare ar oferi mai multă certitudine și previzibilitate prin înlăturarea amenințării de a muta constant datele-limită. În plus, în cazul unui impas continuu, o astfel de prelungire mai mare ar permite Regatului Unit să își regândească strategia privind Brexitul.Unii dintre dumneavoastră și-au exprimat îngrijorarea că prezența în continuare a Regatului Unit ca țară af lată în proces de retragere din UE ar prezenta riscuri pentru funcționarea UE 27 într-un moment în care trebuie luate decizii vitale pentru viitorul acesteia. Pentru a le aborda, ar trebui să ne punem de acord cu privire la o serie de condiții: neacceptarea redeschiderii Acordului privind retragerea; neînceperea negocierilor privind viitorul, cu excepția declarației politice; Regatul Unit ar trebui să își mențină cooperarea loială și în timpul acestei perioade cruciale, într-un mod care să ref lecte situația sa de stat membru care părăsește Uniunea. Ar trebui să ne amintim, totuși, că Regatul Unit va rămâne un stat membru cu drepturi și obligații depline. Și, în orice caz, Regatul Unit poate să revoce articolul 50 în orice moment, după cum s-a pronunțat Curtea de Justiție.Indiferent de direcția de acțiune luată, ea nu trebuie să fie inf luențată de emoții negative. Ar trebui să tratăm Regatul Unit cu cel mai mare respect, pentru că dorim să rămânem prieteni și parteneri apropiați și pentru că trebuie încă să ne punem de acord asupra viitoarelor noastre relații. Nu trebuie să permitem ca nicio parte să se simtă umilită în vreo etapă din cadrul acestui proces dificil.După cum știți, nu există soluții ușoare în cazul Brexitului. Ambele opțiuni menționate anterior au avantajele și dezavantajele lor. Prin urmare, vă invit să discutăm despre ele într-un mod deschis, creativ și constructiv.Ne vom întâlni la ora 18.00, pentru o discuție cu președintele Parlamentului European, dl Tajani. O vom asculta apoi pe dna prim-ministru May, înainte de a ne reuni în cadrul cinei în formula UE 27, pentru a conveni asupra unui răspuns la solicitarea Regatului Unit.
50
CONCLUZIILE REUNIUNII EXTRAORDINARE A CONSILIULUI EUROPEAN1 (ARTICOLUL 50) – 10 APRILIE 2019
1 Ca urmare a notificării în temeiul articolului 50 din TUE, membrul care reprezintă, în cadrul Consiliului European, statul membru care se retrage nu participă nici la dezbaterile și nici la adoptarea deciziilor Consiliului European care privesc statul în cauză.
1. Consiliul European ia act de scrisoarea prim-ministrului Theresa May din 5 aprilie 2019 prin care se solicită o nouă prelungire a termenului menționat la articolul 50 alineatul (3) din TUE.
2. În replică, Consiliul European convine asupra unei prelungiri pentru a permite ratificarea Acordului privind retragerea. Această prelungire ar trebui să dureze numai atât cât este necesar și, în niciun caz, nu ar trebui să depășească data de 31 octombrie 2019. Dacă Acordul privind retragerea este ratificat de ambele părți înainte de această dată, retragerea va avea loc în prima zi a lunii următoare.
3. Consiliul European subliniază că nu se poate permite ca această prelungire să submineze funcționarea normală a Uniunii și a instituțiilor sale. Dacă Regatul Unit va fi încă stat membru al UE la 23-26 mai 2019 și dacă nu va ratifica Acordul privind retragerea până la 22 mai 2019, atunci acesta trebuie să organizeze alegeri pentru Parlamentul European în conformitate cu dreptul Uniunii. Dacă Regatul Unit nu respectă această obligație, retragerea va avea loc la 1 iunie 2019.
4. Consiliul European reiterează faptul că nu este posibilă o repunere în discuție a Acordului privind retragerea și că orice angajament, orice declarație sau orice alt act, emis(ă) în mod unilateral ar trebui să fie compatibil(ă) cu litera și spiritul Acordului privind retragerea și nu trebuie să constituie un obstacol în calea punerii în aplicare a acestuia.
5. Consiliul European subliniază că o astfel de prelungire nu poate fi folosită pentru a începe negocieri privind viitoarele relații. Cu toate acestea, în cazul în care poziția
Regatului Unit ar suferi o schimbare, Consiliul European este pregătit să reexamineze Declarația politică privind viitoarele relații în conformitate cu pozițiile și principiile stabilite în orientările și în declarațiile sale, inclusiv în ceea ce privește domeniul de aplicare teritorială al viitoarelor relații.
6. Consiliul European precizează că, pe perioada prelungirii, Regatul Unit va rămâne stat membru cu drepturi și obligații depline, în conformitate cu articolul 50 din TUE, precum și că Regatul Unit are dreptul să își revoce notificarea în orice moment.
7. Consiliul European ia act de angajamentul asumat de Regatul Unit de a acționa în mod constructiv și responsabil pe toată durata prelungirii, în conformitate cu obligația de cooperare loială, și se așteaptă ca Regatul Unit să îndeplinească acest angajament și obligația prevăzută în tratat într-un mod care să ref lecte situația sa de stat membru af lat în proces de retragere. În acest sens, Regatul Unit va facilita îndeplinirea atribuțiilor Uniunii și nu va recurge la niciun fel de măsură care ar putea periclita atingerea obiectivelor Uniunii, în special atunci când participă la procesele decizionale ale Uniunii.
8. În plus față de reuniunile în temeiul articolului 50 din TUE, cele 27 de state membre și Comisia, împreună cu alte instituții, organe, oficii și agenții ale Uniunii dacă este cazul, vor continua să se întâlnească separat, la toate nivelurile, pentru a discuta chestiuni legate de situația care va urma retragerii Regatului Unit.
9. Consiliul European va continua să se ocupe de această chestiune și va analiza progresele înregistrate în cadrul reuniunii sale din iunie 2019.
51
DECLARAȚIA DE LA REUNIUNEA INFORMALĂ A CELOR 27 DE ȘEFI DE STAT SAU DE GUVERN, SIBIU – 9 MAI 2019
Noi, liderii Uniunii Europene, ne-am întrunit la Sibiu pentru a discuta și a privi înainte spre viitorul nostru comun.Peste câteva săptămâni, cetățenii europeni își vor alege reprezentanții în Parlamentul European, la patruzeci de ani după exercitarea, pentru prima dată, a acestui drept fundamental. O Europă reunită în pace și democrație este doar una dintre numeroasele realizări. Încă de la începuturile sale, Uniunea Europeană, cu valorile și libertățile sale ca forță motrice, a oferit stabilitate și prosperitate în întreaga Europă, în interiorul granițelor Uniunii și dincolo de ele. De-a lungul anilor, a căpătat un rol important pe scena internațională. Cu o populație care se ridică la aproximativ jumătate de miliard de cetățeni și o piață unică competitivă, Uniunea Europeană este un lider în comerțul internațional și conturează politica mondială.Ne reafirmăm convingerea că, uniți, suntem mai puternici în această lume tot mai neliniștită și care prezintă tot mai multe provocări. Recunoaștem că avem responsabilitatea, ca lideri, de a face Uniunea noastră mai puternică și de a ne crea un viitor mai bun, recunoscând totodată perspectiva europeană a altor state europene. De aceea, convenim astăzi în unanimitate asupra a zece angajamente care ne vor ajuta să ne ridicăm la înălțimea acestei responsabilități:
• Vom apăra o singură Europă – de la est la vest și de la nord la sud. În urmă cu treizeci de ani, milioane de oameni s-au luptat pentru unitate și pentru a fi liberi și au doborât Cortina de fier care a împărțit Europa în două timp de mai multe decenii. Nu vom lăsa loc de diviziuni care vin în contra interesului nostru colectiv.
• Vom rămâne uniți, la bine și la greu. Vom da dovadă de solidaritate în vremuri dificile și vom sta întotdeauna alături unii de ceilalți. Putem să ne exprimăm și ne vom exprima la unison.
• Vom căuta întotdeauna soluții comune, ascultându-ne unii pe ceilalți într-un spirit de înțelegere și respect.
• Vom continua să protejăm modul nostru de viață, democrația și statul de drept. Drepturile inalienabile și libertățile fundamentale ale tuturor cetățenilor europeni au fost dobândite cu mari greutăți și le vom prețui întotdeauna cum se cuvine. Vom apăra valorile și principiile noastre comune consacrate în tratate.
• Vom obține rezultate acolo unde contează cel mai mult. Europa va continua să fie un actor important în chestiunile importante. Vom continua să acordăm atenție preocupărilor și speranțelor tuturor cetățenilor europeni, aducând Uniunea mai aproape de cetățenii noștri, și vom acționa ca atare, cu ambiție și hotărâre.
• Vom respecta întotdeauna principiul echității, nu doar pe piața muncii, ci și în serviciile sociale, în economie sau în transformarea digitală. Vom reduce într-o mai mare măsură diferențele dintre noi și îi vom ajuta întotdeauna pe cei mai vulnerabili din Europa, punând oamenii pe primul loc, și nu politica.
• Ne vom înzestra cu mijloacele potrivite ambițiilor pe care le avem. Vom oferi Uniunii mijloacele necesare pentru a-și realiza obiectivele și a-și duce la îndeplinire politicile.
• Vom proteja viitorul următoarelor generații de europeni. Vom investi în tineri și vom construi o Uniune pregătită pentru viitor, capabilă să reziste celor mai presante provocări ale secolului XXI.
• Ne vom proteja cetățenii și le vom oferi siguranță investind în puterea noastră pașnică și în puterea noastră coercitivă și colaborând cu partenerii noștri internaționali.
• Europa va fi un lider mondial responsabil. Provocările cu care ne confruntăm astăzi ne afectează pe noi toți. Vom continua să colaborăm cu partenerii noștri la nivel internațional pentru a menține și a dezvolta ordinea internațională bazată pe norme, pentru a valorifica pe deplin noile oportunități comerciale și pentru a aborda împreună probleme globale, cum ar fi conservarea mediului și combaterea schimbărilor climatice.
Deciziile pe care le luăm vor urma spiritul și litera acestor zece angajamente. Uniunea de astăzi este mai puternică decât cea de ieri și dorim să continuăm să o facem tot mai puternică pentru ziua de mâine. Acesta este angajamentul nostru pentru generațiile viitoare. Acesta este spiritul de la Sibiu și spiritul unei noi Uniuni în 27 pregătită să își îmbrățișeze viitorul ca un corp unitar.
52
CONCLUZIILE CONSILIULUI EUROPEAN 20 IUNIE 2019
1 Pentru o largă majoritate a statelor membre, neutralitatea climatică trebuie realizată până în 2050.
I. URMĂTORUL CICLU INSTITUȚIONAL1. Consiliul European a adoptat o nouă Agendă strategică
2019-2024 pentru Uniune. Consiliul European va discuta, în octombrie 2019, despre acțiuni de întreprins pentru a da urmare Agendei strategice.
II. CADRUL FINANCIAR MULTIANUAL2. Consiliul European a salutat eforturile depuse în cursul
președinției române și a luat act de diferitele elemente ale pachetului CFM. Acesta a solicitat președinției finlandeze să continue activitatea și să dezvolte cadrul de negociere. Pe această bază, Consiliul European va desfășura un schimb de opinii în octombrie 2019 vizând obținerea unui acord înainte de sfârșitul anului.
III. SCHIMBĂRILE CLIMATICE3. Consiliul European subliniază importanța summitului
pentru acțiuni climatice, care va fi organizat de secretarul general al Organizației Națiunilor Unite în luna septembrie, pentru intensificarea acțiunilor climatice la nivel mondial în vederea atingerii obiectivului Acordului de la Paris, inclusiv prin continuarea eforturilor de limitare a creșterii temperaturii la 1,5 °C peste nivelurile preindustriale. Consiliul European salută implicarea activă a statelor membre și a Comisiei în pregătirea summitului.
4. În urma discuțiilor sectoriale desfășurate în ultimele luni, Consiliul European invită Consiliul și Comisia să înregistreze progrese cu privire la lucrările privind condițiile, stimulentele și cadrul favorizant care urmează să fie instituite pentru a asigura o tranziție către o UE neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei în conformitate cu Acordul de la Paris1, care să mențină competitivitatea europeană, să fie echitabilă și echilibrată în plan social, să țină seama de circumstanțele naționale ale statelor membre și să respecte dreptul acestora de a decide în ceea ce privește propriul lor mix energetic, plecând de la măsurile asupra cărora s-a convenit deja în vederea atingerii obiectivului de reducere pentru 2030. Consiliul European își va finaliza orientările înainte de sfârșitul anului, astfel încât strategia pe termen lung a UE să fie adoptată și transmisă către CCONUSC la începutul anului 2020. În acest context, Consiliul European invită Banca Europeană de Investiții să își intensifice activitățile vizând sprijinirea acțiunilor în domeniul climei.
5. UE și statele sale membre își mențin angajamentul de a intensifica mobilizarea finanțării internaționale în domeniul climei dintr-o gamă largă de surse publice și
private și, în ceea ce privește Fondul verde pentru climă, de a se strădui să obțină un proces de realimentare care să intervină în timp util, să fie bine gestionat și încununat de succes.
IV. DEZINFORMAREA ȘI AMENINȚĂRILE HIBRIDE
6. Ca urmare a raportului președinției și a contribuțiilor din partea Comisiei și a Înaltului Reprezentant referitoare la lecțiile învățate în ceea ce privește dezinformarea și asigurarea unor alegeri libere și corecte, Consiliul European solicită eforturi susținute pentru sensibilizarea publicului, sporirea gradului de pregătire și consolidarea rezilienței democrațiilor noastre în fața dezinformării. Consiliul European salută intenția Comisiei de a efectua o evaluare aprofundată a punerii în aplicare a angajamentelor asumate de platformele online și de alți semnatari în conformitate cu codul de bune practici. Caracterul evolutiv al amenințărilor și riscul tot mai mare de intervenții răuvoitoare și de manipulare online asociate cu dezvoltarea inteligenței artificiale și a tehnicilor de culegere de date necesită o evaluare continuă și un răspuns corespunzător.
7. UE trebuie să asigure un răspuns coordonat la amenințările hibride și la amenințările cibernetice și să își consolideze cooperarea cu actorii internaționali relevanți. Consiliul European salută adoptarea unui nou cadru pentru măsuri restrictive specifice, precum și lucrările privind atribuirea coordonată la nivelul UE în contextul setului de instrumente pentru diplomația cibernetică, pentru a descuraja și a răspunde într-un mod mai eficace la atacuri cibernetice. Invită instituțiile UE, împreună cu statele membre, să lucreze la elaborarea unor măsuri pentru a spori reziliența și a îmbunătăți cultura securității UE în fața amenințărilor cibernetice și a amenințărilor hibride din afara UE și pentru a proteja mai bine rețelele de informații și comunicații ale UE, precum și procesele decizionale ale acesteia, de activități răuvoitoare de orice tip.
V. RELAȚIILE EXTERNE8. Cu ocazia celei de a zecea aniversări a Parteneriatului
estic, Consiliul European reafirmă importanța acestui parteneriat strategic și invită Comisia și Înaltul Reprezentant să evalueze instrumentele și măsurile existente și, pe baza unor consultări corespunzătoare, să prezinte până la începutul anului 2020, în vederea
53
următoarei reuniuni la nivel înalt a Parteneriatului estic, un set suplimentar de obiective de politică pe termen lung.
9. Consiliul European salută transferul pașnic de putere din Republica Moldova și invită Comisia Europeană și pe Înaltul Reprezentant să elaboreze un set de măsuri concrete pentru sprijinirea Republicii Moldova, bazat pe punerea în aplicare în mod susținut de către aceasta a reformelor în temeiul acordului de asociere / acordului de liber schimb aprofundat și cuprinzător.
10. Consiliul European subliniază importanța crucială a parteneriatului strategic al UE cu Africa. Ne angajăm să dezvoltăm și mai mult acest parteneriat, având ambiția comună de a înfrunta împreună provocările comune și globale.
11. Stabilitatea, securitatea și prosperitatea țărilor de pe țărmul sudic al Mediteranei sunt de o importanță crucială pentru UE. În acest context, pacea și stabilitatea pe termen lung în Libia reprezintă o prioritate comună. UE își reiterează sprijinul față de procesul condus de ONU în vederea încetării ostilităților și găsirii unei soluții politice care să includă toate părțile.
12. Consiliul European salută revitalizarea relațiilor UE-Maroc și așteaptă cu interes viitorul Consiliu de asociere UE-Maroc.
13. Consiliul European își reiterează apelul adresat Rusiei de a-i elibera necondiționat pe marinarii ucraineni capturați, de a returna navele sechestrate și de a asigura libera trecere a tuturor navelor prin strâmtoarea Kerci, în conformitate cu dreptul internațional.
14. Consiliul European își exprimă profunda îngrijorare în legătură cu decretul prezidențial emis de Rusia la 24 aprilie, care permite simplificarea eliberării de pașapoarte în anumite zone ale regiunilor Donețk și Lugansk din Ucraina, ceea ce contravine spiritului și obiectivelor acordurilor de la Minsk.
15. Consiliul European va continua să monitorizeze situația din estul Ucrainei și este pregătit să ia în considerare și alte opțiuni, în strânsă coordonare cu partenerii săi internaționali, inclusiv nerecunoașterea pașapoartelor rusești eliberate în contradicție cu acordurile de la Minsk. Consiliul European solicită reluarea de urgență a eforturilor de negociere, în vederea punerii în aplicare a acordurilor de la Minsk, precum și adoptarea de măsuri menite să restabilească încrederea între părți.
16. La 17 iulie se vor împlini cinci ani de la doborârea aeronavei care efectua zborul MH17, soldată cu decesul a 298 de persoane. Consiliul European își reafirmă sprijinul deplin pentru toate eforturile vizând stabilirea adevărului, a justiției și a răspunderii pentru victime și pentru rudele apropiate ale acestora, în conformitate cu Rezoluția 2166 a Consiliului de Securitate al ONU. În acest context, salută anunțul făcut de echipa comună de anchetă la 19 iunie 2019, potrivit căruia în Țările de Jos va fi demarată acțiunea penală împotriva a patru persoane, invită Rusia să coopereze pe deplin cu investigația în curs și își exprimă încrederea deplină în independența și profesionalismul procedurilor judiciare care urmează.
17. Consiliul European amintește și reafirmă concluziile anterioare ale Consiliului și ale Consiliului European, inclusiv concluziile Consiliului European din 22 martie 2018, care condamnă cu fermitate continuarea acțiunilor ilegale ale Turciei în estul Mării Mediterane și în Marea Egee. Consiliul European își exprimă profunda îngrijorare cu privire la activitățile de foraj ilegale desfășurate în prezent de Turcia în estul Mării Mediterane și regretă faptul că Turcia nu a răspuns încă solicitărilor repetate din partea UE de a pune capăt acestor activități. Consiliul European subliniază puternicul impact imediat negativ pe care îl au aceste activități ilegale asupra relațiilor dintre UE și Turcia, în ansamblu. Consiliul European invită Turcia să dea dovadă de reținere, să respecte drepturile suverane ale Ciprului și să se abțină de la întreprinderea unor astfel de acțiuni. Consiliul European aprobă invitația adresată Comisiei și SEAE de a prezenta fără întârziere opțiuni pentru măsuri adecvate, inclusiv măsuri specifice. UE va continua să monitorizeze îndeaproape evoluțiile și este pregătită să răspundă corespunzător și în deplină solidaritate cu Ciprul. Consiliul European va continua să se aplece asupra acestei chestiuni și va reveni asupra ei în mod corespunzător.
VI. ALTE PUNCTE
18. Consiliul European aprobă concluziile privind extinderea și procesul de stabilizare și de asociere, astfel cum au fost adoptate de Consiliu la 18 iunie 2019.
19. În contextul semestrului european, Consiliul European a purtat o discuție pe baza raportului orizontal privind recomandările specifice fiecărei țări.
54
O NOUĂ AGENDĂ STRATEGICĂ 2019-2024
În ultimii ani, lumea a devenit din ce în ce mai marcată de tulburări, complexă și supusă unor schimbări rapide. Această stare de fapt aduce cu sine atât oportunități, cât și provocări. În următorii cinci ani, UE poate să își consolideze rolul în acest mediu în schimbare și o va face. Împreună, vom fi hotărâți și orientați, fructificând valorile noastre și punctele forte ale modelului nostru. Este singurul mod eficace de a modela lumea viitoare, de a promova interesele cetățenilor, întreprinderilor și societăților noastre și de a proteja modul nostru de viață.Prezenta agendă strategică oferă un cadru și o direcție generale pentru acest răspuns. Agenda este menită să călăuzească lucrările instituțiilor UE în următorii cinci ani. Se axează pe patru priorități principale:
• protejarea cetățenilor și a libertăților• dezvoltarea unei baze economice solide și pline de
vitalitate• construirea unei Europe verzi, echitabile, sociale și
neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei
• promovarea intereselor și valorilor europene pe scena mondială.
În ultima parte, agenda stabilește modalități de transpunere în practică a respectivelor priorități.
*****
Protejarea cetățenilor și a libertățilorEuropa trebuie să fie un loc în care oamenii să se simtă liberi și în siguranță. UE trebuie să apere drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor săi, astfel cum se recunoaște în tratate, și să îi protejeze împotriva amenințărilor existente și emergente.Valorile comune care stau la baza modelului nostru democratic și a modelului nostru de societate constituie temelia libertății, securității și prosperității europene. Statul de drept, care are un rol crucial în toate democrațiile noastre, este o garanție esențială că aceste valori sunt bine apărate; el trebuie să fie pe deplin respectat de către toate statele membre și de către UE.Trebuie să asigurăm integritatea teritoriului nostru. Trebuie să știm cine intră în UE și să decidem noi înșine cine are dreptul să o facă. Controlul eficace al frontierelor externe este o condiție prealabilă esențială pentru garantarea securității, menținerea legii și a ordinii, precum și pentru asigurarea funcționării corespunzătoare a politicilor UE, în concordanță cu principiile și cu valorile noastre.Suntem hotărâți să dezvoltăm în continuare o politică cuprinzătoare, pe deplin funcțională, în domeniul migrației. Vom continua și vom aprofunda cooperarea noastră cu țările de origine și de tranzit pentru a combate migrația ilegală și traficul de persoane și pentru a asigura returnări efective. În ceea ce privește dimensiunea internă, e nevoie să ne punem de acord asupra unei politici eficace în domeniul migrației și azilului. Trebuie să se ajungă la un consens referitor la Regulamentul Dublin în vederea
reformării acestuia pe baza unui echilibru între responsabilitate și solidaritate, ținând seama de persoanele debarcate în urma operațiunilor de căutare și de salvare.Vom lua măsurile necesare pentru a asigura funcționarea corespunzătoare a spațiului Schengen.Ne vom consolida activitățile de combatere a terorismului și a criminalității transfrontaliere, valorificând rezultatele obținute până acum în acest sens, îmbunătățind cooperarea și partajarea de informații și dezvoltând și mai mult instrumentele noastre comune.Vom spori reziliența UE la dezastre, atât la cele naturale, cât și la cele provocate de om. O solidaritate activă și punerea în comun a resurselor sunt esențiale în acest sens.Trebuie să ne protejăm societățile împotriva activităților cibernetice răuvoitoare, a amenințărilor hibride și a dezinformării provenite de la actori statali și nestatali ostili. Abordarea unor astfel de amenințări necesită o abordare cuprinzătoare însoțită de o cooperare sporită, o coordonare sporită, mai multe resurse și mai multe capacități tehnologice.
Dezvoltarea bazei noastre economice: modelul european pentru viitorO bază economică solidă are o importanță capitală pentru prosperitatea și competitivitatea Europei, precum și pentru rolul său pe scena mondială și pentru crearea de locuri de muncă. Întrucât provocările de la nivel tehnologic și în materie de securitate și de sustenabilitate remodelează peisajul mondial, trebuie să reînnoim baza pentru o creștere economică pe termen lung, durabilă și favorabilă incluziunii și să întărim coeziunea în UE. Acest lucru necesită obținerea convergenței ascendente a economiilor noastre și abordarea provocărilor demografice.Trebuie să garantăm că moneda euro lucrează în interesul cetățenilor noștri și că își menține reziliența, aprofundând uniunea economică și monetară sub toate aspectele sale, finalizând uniunea bancară și uniunea piețelor de capital, precum și întărind rolul internațional al monedei euro.Pentru a obține impactul maxim, avem nevoie de o abordare mai integrată, care să conecteze toate politicile și dimensiunile relevante: aprofundarea și consolidarea pieței unice și a celor patru libertăți ale acesteia, elaborarea unei politici industriale adaptate cerințelor viitorului, abordarea revoluției digitale, precum și asigurarea unei impozitări echitabile și eficace.Piața unică, sub toate aspectele sale, constituie un atu esențial în această privință. UE nu își poate permite să exploateze insuficient potențialul unei piețe de jumătate de miliard de persoane, mai ales în domeniul serviciilor. Nu putem invoca dificultățile întâmpinate pe termen scurt ca argument împotriva unei strategii pe termen lung care să fie îndrăzneață, atotcuprinzătoare și orientată spre viitor. Aceasta trebuie să fie combinată cu o politică industrială mai ambițioasă, coordonată și cuprinzătoare. UE are nevoie de ambele elemente, iar nevoia este urgentă.În următorii câțiva ani, transformarea digitală se va accelera și va avea efecte de anvergură. Trebuie să ne asigurăm că Europa este
55
suverană la nivel digital și că obține partea sa cuvenită de beneficii de pe urma acestei evoluții. Politica noastră trebuie modelată astfel încât să încarneze valorile noastre societale, să promoveze incluziunea și să rămână compatibilă cu modul nostru de viață. În acest scop, UE trebuie să depună eforturi în ceea ce privește toate aspectele revoluției digitale și ale inteligenței artificiale: infrastructură, conectivitate, servicii, date, reglementare și investiții. Acest lucru trebuie să fie însoțit de dezvoltarea economiei serviciilor și de integrarea serviciilor digitale.În același timp, trebuie să accelerăm investițiile în competențele și în educația oamenilor, să facem mai mult pentru stimularea spiritului întreprinzător și a inovării și pentru intensificarea eforturilor în domeniul cercetării, în special prin diminuarea fragmentării de la nivelul cercetării, dezvoltării și inovării europene. A investi în viitorul nostru înseamnă și a încuraja și a sprijini investițiile publice și private, inclusiv investițiile în infrastructură, pentru a finanța creșterea economiei și a întreprinderilor noastre, inclusiv a IMM-urilor.Într-o lume în care normele și standardele comune sunt puse tot mai mult sub semnul întrebării, promovarea unor condiții de concurență echitabile, inclusiv în domeniul comerțului, va avea o importanță capitală. Acest lucru înseamnă asigurarea unei concurențe loiale, în UE și pe scena mondială, promovarea accesului pe piață, combaterea practicilor neloiale, a măsurilor extrateritoriale și a riscurilor la adresa securității provenite din partea țărilor terțe, precum și securizarea lanțurilor noastre de aprovizionare strategice. Vom continua să actualizăm cadrul nostru european în domeniul concurenței, din perspectiva noilor evoluții tehnologice și de pe piața mondială.
Construirea unei Europe verzi, echitabile, sociale și neutre din punctul de vedere al impactului asupra climeiEuropa are nevoie de incluziune și de sustenabilitate, îmbrățișând schimbările pe care le-au provocat tranziția către economia verde, evoluția tehnologică și globalizarea și garantând totodată că nimeni nu este lăsat în urmă.Pe măsură ce efectele schimbărilor climatice devin mai vizibile și mai răspândite, avem urgent nevoie să ne accelerăm acțiunile de gestionare a acestei amenințări existențiale. UE poate și trebuie să fie motorul acestei schimbări, angajându-se într-o transformare profundă a propriei sale economii și societăți pentru a ajunge la neutralitatea climatică. Acest lucru va trebui făcut într-un mod care să țină seama de circumstanțele naționale și care să fie echitabil din punct de vedere social.Tranziția climatică ne va oferi o ocazie reală de a ne moderniza și de a deveni totodată un lider mondial în economia verde. Politicile noastre ar trebui să fie în concordanță cu Acordul de la Paris. UE nu poate acționa de una singură: toate țările ar trebui să facă progrese și să își intensifice acțiunile în domeniul climei.Succesul tranziției către economia verde va depinde de o mobilizare semnificativă a investițiilor publice și private, de existența unei economii circulare eficace, precum și de existența unei piețe europene a energiei care să fie integrată, interconectată și să funcționeze în mod corespunzător și care să furnizeze energie durabilă, sigură și accesibilă din punctul de vedere al costurilor, cu respectarea deplină a dreptului statelor membre de a decide cu privire la propriul mix energetic. UE va
accelera tranziția către surse de energie regenerabile, va spori eficiența energetică, va reduce dependența de surse externe, își va diversifica furnizorii și va investi în soluții de mobilitate ale viitorului.În paralel, trebuie să continuăm să ne îmbunătățim starea mediului înconjurător în orașe și sate, să ameliorăm calitatea aerului și a apelor noastre, precum și să promovăm agricultura durabilă, de o importanță vitală pentru garantarea siguranței alimentare și pentru stimularea calității producției. Vom fi un vârf de lance în eforturile de combatere a declinului biodiversității și de conservare a sistemelor ecologice, inclusiv a oceanelor.Construirea unui viitor mai verde, mai echitabil și mai favorabil incluziunii va presupune costuri și provocări pe termen scurt. De aceea este foarte important să călăuzim comunitățile și persoanele în această schimbare, ajutându-le să se adapteze la noua lume.Acest lucru necesită o atenție sporită acordată chestiunilor sociale. Pilonul european al drepturilor sociale ar trebui pus în aplicare la nivelul Uniunii și al statelor membre, acordând atenția cuvenită competențelor respective. Inegalitățile, care îi afectează mai ales pe tineri, constituie un risc politic, social și economic major; clivajele intergeneraționale, teritoriale și educaționale se adâncesc și apar noi forme de excluziune. Este de datoria noastră să oferim oportunități tuturor. Trebuie să facem mai mult pentru a asigura egalitatea între femei și bărbați, precum și drepturi și șanse egale pentru toți. Acesta reprezintă atât un imperativ social, cât și un atu economic.O protecție socială adecvată, piețe ale muncii favorabile incluziunii și promovarea coeziunii vor ajuta Europa să-și mențină modul de viață, la fel de importante în acest sens fiind un nivel înalt de protecție a consumatorilor, existența unor standarde alimentare înalte și un acces corespunzător la asistența medicală.Vom investi în cultură și în patrimoniul nostru cultural, care se af lă la baza identității noastre europene.
Promovarea intereselor și a valorilor europene în lumeÎntr-o lume caracterizată printr-un grad din ce în ce mai ridicat de incertitudine, complexitate și schimbare, UE trebuie să urmărească o direcție strategică de acțiune și să își sporească capacitatea de a acționa în mod autonom pentru a-și proteja interesele, a-și susține valorile și modul de viață și a ajuta la modelarea viitorului global.UE va rămâne un promotor al multilateralismului și al ordinii internaționale bazate pe norme la nivel mondial, asigurând deschiderea și echitatea, precum și reformele necesare. UE va sprijini ONU și organizațiile multilaterale de importanță majoră.UE își va folosi inf luența pentru a se situa în fruntea răspunsului la provocările globale, arătând care este calea de urmat în combaterea schimbărilor climatice, promovând dezvoltarea durabilă și punând în aplicare Agenda 2030, precum și cooperând cu țările-partenere în materie de migrație.UE își va promova propriul model unic de cooperare ca sursă de inspirație pentru alții. Va susține perspectiva europeană pentru statele europene care pot și doresc să adere. Va urmări o politică de vecinătate ambițioasă. Va dezvolta un parteneriat cuprinzător cu Africa. Împreună cu partenerii globali care ne împărtășesc
56
valorile, UE va continua să depună eforturi în direcția păcii și stabilității mondiale și să promoveze democrația și drepturile omului.Însă, pentru a-și apăra mai bine valorile și interesele și pentru a contribui la modelarea noului mediu global, UE trebuie să se afirme cu mai multă hotărâre și să fie mai eficace. Aceasta presupune să fim mai uniți în luările noastre de poziție, precum și mai hotărâți și mai eficace în exercitarea inf luenței noastre. Presupune totodată mobilizarea mai multor resurse și o mai bună utilizare a celor pe care le avem deja la dispoziție. Și presupune acordarea clară de prioritate intereselor economice, politice și în materie de securitate europene, prin punerea tuturor politicilor în slujba acestor interese.O politică comercială ambițioasă și solidă, care să asigure o concurență loială, reciprocitate și beneficii mutuale, constituie un element central în acest sens, atât la nivel multilateral, în cadrul unei OMC reformate, cât și în relațiile bilaterale dintre UE și partenerii săi.PESC și PSAC ale UE trebuie să devină mai reactive și mai active și să fie mai bine conectate la celelalte domenii ale relațiilor externe. De asemenea, UE trebuie să își asume o mai mare responsabilitate pentru propria securitate și apărare, în special prin consolidarea investițiilor în domeniul apărării, a dezvoltării capabilităților și a pregătirii operaționale; va coopera îndeaproape cu NATO, cu respectarea deplină a principiilor stabilite în tratate și de către Consiliul European, inclusiv a principiilor de incluziune, reciprocitate și autonomie decizională a UE.Relațiile cu partenerii strategici, inclusiv cu partenerii noștri transatlantici, și cu puterile emergente trebuie să fie o componentă-cheie a unei politici externe robuste. În acest scop, este nevoie de mult mai multe sinergii între UE și nivelurile bilaterale. UE poate dialoga de pe picior de egalitate cu alte puteri mondiale numai dacă evită abordarea fragmentată și dacă prezintă un front comun, susținut de resursele UE și de cele ale statelor membre.
Transpunerea în practică a priorităților noastreUE trebuie să abordeze provocările interne și externe într-un mod integrat. Pentru ca acțiunea externă să fie eficace, avem nevoie de o bază economică internă solidă.Instituțiile noastre de la nivelul UE trebuie să se concentreze asupra a ceea ce contează. În concordanță cu principiul subsidiarității și cu cel al proporționalității, UE trebuie să acorde o atenție sporită aspectelor importante și o atenție redusă amănuntelor. Trebuie să le acorde actorilor sociali și economici suficient spațiu să respire, să creeze, să inoveze. Va fi important să se colaboreze cu cetățenii, cu societatea civilă și cu partenerii sociali, precum și cu actorii regionali și locali.Instituțiile noastre de la nivelul UE vor lucra în conformitate cu litera și spiritul tratatelor. Ele vor respecta principiile democrației, statului de drept, transparenței și egalității între cetățeni și între statele membre. Buna guvernanță depinde și de o punere în aplicare riguroasă și o asigurare riguroasă a respectării normelor și politicilor asupra cărora s-a convenit, procese care trebuie monitorizate îndeaproape.Fiecare instituție ar trebui să își revadă metodele de lucru și să ref lecteze asupra modului optim de a-și îndeplini rolul prevăzut în tratate.UE trebuie să își acorde mijloacele de a se ridica la nivelul ambițiilor sale, de a-și atinge obiectivele și de a-și duce la îndeplinire politicile.Instituțiile și statele membre trebuie să lucreze umăr la umăr și să-și utilizeze resursele considerabile într-un efort comun. Talentele actorilor de la nivel regional și local ar trebui fructificate în favoarea efortului general.Prezenta agendă strategică reprezintă primul pas dintr-un proces care va fi continuat de către instituțiile UE și de către statele membre. Consiliul European va urmări îndeaproape punerea în aplicare a acestor priorități și va defini direcții și priorități politice generale suplimentare, după caz.
57
DECLARAȚIE – REUNIUNEA LA NIVEL ÎNALT A ZONEI EURO 21 IUNIE 2019
1. Salutăm progresele înregistrate în cadrul Eurogrupului cu privire la consolidarea uniunii economice și monetare, astfel cum se ref lectă în scrisoarea președintelui Eurogrupului din 15 iunie 2019, și invităm Eurogrupul în configurație deschisă să își continue activitatea cu privire la toate elementele acestui pachet cuprinzător. Luăm act de acordul larg la care a ajuns Eurogrupul cu privire la:• revizuirea Tratatului privind MES. Ne așteptăm ca
Eurogrupul să își continue activitatea, astfel încât să se poată ajunge la un acord cu privire la întregul pachet în decembrie 2019;
• un instrument bugetar pentru convergență și competitivitate (IBCC) pentru zona euro și, în mod
voluntar, pentru statele membre participante la MCS II. În vederea asigurării autonomiei decizionale a statelor membre din zona euro, solicităm Eurogrupului și Comisiei să continue lucrările referitoare la toate chestiunile restante; solicităm Eurogrupului să raporteze rapid în legătură cu soluțiile de finanțare corespunzătoare. Asupra acestor elemente ar trebui să se convină în mod prioritar, pentru a se putea stabili dimensiunile IBCC în contextul următorului CFM.
2. Așteptăm cu interes continuarea lucrărilor la nivel tehnic referitoare la consolidarea într-o mai mare măsură a uniunii bancare.
58
DECLARAȚIA PREȘEDINTELUI DONALD TUSK ÎNAINTEA SUMMITULUI G20 DE LA OSAKA, JAPONIA – 28 IUNIE 2019
În primul rând, aș dori să subliniez cât de mult apreciem eforturile neobosite depuse de președinția japoneză pentru a se asigura că acest summit va permite mapamondului să facă noi pași în direcția rezolvării principalelor provocări ale vremurilor noastre. Calitățile de lider ale prim-ministrului Abe, devotamentul său personal și abilitățile sale diplomatice sunt impresionante și cu adevărat unice. Cu o astfel de gazdă, am convingerea că suntem pe mâini bune.Înainte de a veni la Osaka, am vizitat Hiroshima și Nagasaki, unde m-am întâlnit cu supraviețuitorii bombardamentelor nucleare. Aceștia înțeleg cât se poate de bine valoarea cooperării internaționale, deoarece sunt conștienți de eventualele consecințe ale unui conf lict la nivel mondial. Le-am promis că voi transmite un mesaj de avertizare participanților la G20:Scena mondială nu poate să devină o arenă în care cei mai puternici să le dicteze celor mai slabi condițiile lor, în care egoismul să predomine în detrimentul solidarității, iar sentimentele naționaliste să prevaleze asupra bunului simț. Trebuie să înțelegem că avem o responsabilitate nu numai pentru propriile interese, ci, mai presus de orice, pentru pace și pentru mai multă siguranță și dreptate în lume.În cele din urmă, permiteți-mi să vă împărtășesc o ref lecție. Datorită decalajului de fus orar, am putut citi întregul interviu cu președintele Putin în Financial Times. Trebuie să îmi exprim dezacordul ferm față de ideea principală susținută în cadrul interviului, potrivit căreia liberalismul este perimat. Unul dintre motivele pentru care ne af lăm aici, ca europeni, este și acela de a apăra și a promova în mod hotărât și fără echivoc democrația liberală. Oricine susține că democrația liberală este perimată susține, de asemenea, că libertățile sunt perimate, că statul de drept este perimat și că drepturile omului sunt și ele perimate. Pentru europeni, acestea sunt și vor rămâne valori esențiale și puternice. Pentru mine, cu adevărat perimate sunt autoritarismul, cultul personalității și exercitarea puterii de către oligarhi. Chiar dacă, în unele cazuri, acestea pot părea eficace.
59
CONCLUZIILE REUNIUNII EXTRAORDINARE A CONSILIULUI EUROPEAN – 30 IUNIE-2 IULIE 2019
1. Consiliul European l-a ales pe Charles Michel în calitatea de președinte al Consiliului European pentru perioada 1 decembrie 2019 - 31 mai 2022. Consiliul European a solicitat secretarului general al Consiliului să asiste președintele ales al Consiliului European în perioada de tranziție.
2. Consiliul European a salutat decizia șefilor de stat sau de guvern ai părților contractante la Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în cadrul uniunii economice și monetare a căror monedă este euro de a-l numi pe Charles Michel în calitatea de președinte al reuniunii la nivel înalt a zonei euro pentru perioada 1 decembrie 2019 - 31 mai 2022.
3. Consiliul European a adoptat decizia prin care Ursula von der Leyen este propusă Parlamentului European în calitatea de candidat la funcția de președinte al Comisiei Europene.
4. Consiliul European consideră că Josep Borrell Fontelles este candidatul potrivit pentru funcția de Înalt Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, sub rezerva acordului președintelui ales al Comisiei.
5. Consiliul European consideră că Christine Lagarde este candidatul potrivit pentru funcția de președinte al Băncii Centrale Europene, sub rezerva primirii recomandării și a avizelor relevante, în conformitate cu tratatele.
60
DECLARAȚIA PREȘEDINTELUI DONALD TUSK ÎNAINTEA SUMMITULUI G7 DE LA BIARRITZ, ÎN FRANȚA – 24 AUGUST 2019
În primul rând, permiteți-mi să-i transmit cele mai bune gânduri președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. Am participat întotdeauna la summiturile G7 împreună cu Jean-Claude și mărturisesc că îmi va lipsi la Biarritz.Acesta este un nou summit G7 care va fi o încercare dificilă pentru unitatea și solidaritatea lumii libere și ale liderilor săi. Nu se știe deocamdată cu certitudine dacă grupul va fi în măsură să găsească soluții comune – iar provocările cu care se confruntă lumea în prezent sunt cu adevărat grave – sau dacă discuțiile vor fi dominate de dispute fără rost între membrii grupului. În ultimii ani s-a văzut clar că ne este din ce în ce mai greu să găsim cu toții un limbaj comun atunci când lumea are nevoie mai mult, nu mai puțin, de cooperarea noastră.S-ar putea ca aceasta să fie ultima ocazie să reinstaurăm spiritul nostru de comunitate la nivel politic. Astăzi ar fi deosebit de urgent și de esențial să ne găsim unitatea în raport cu următoarele provocări:1. Apărarea democrației liberale, a statului de drept și a drepturilor omului, în special în contextul revigorării naționalismelor și a unor
noi forme autoritarism, precum și al amenințărilor care rezultă din dezvoltarea tehnologiilor digitale (interferență în alegeri, știri false, utilizarea inteligenței artificiale împotriva cetățenilor și a libertăților lor).
2. Criza climatică și protecția mediului natural, inclusiv a pădurilor și a oceanelor. Pădurea tropicală amazoniană cuprinsă de f lăcări a devenit un nou simbol trist al vremurilor noastre. Noi continuăm să susținem, desigur, acordul UE-Mercosur, care vizează de asemenea, protecția climei și a mediului, însă este greu de imaginat un proces armonios de ratificare de către țările europene, atât timp cât guvernul brazilian permite distrugerea plămânilor verzi ai planetei Pământ. Aceasta este pentru noi o chestiune de „a fi sau a nu fi”. Totodată, UE este pregătită să ofere ajutor financiar pentru stingerea incendiilor.
3. Stoparea războaielor comerciale. Acordurile comerciale și reforma OMC sunt preferabile războaielor comerciale.Războaiele comerciale vor duce la recesiune, în timp ce acordurile comerciale vor stimula economia, pe lângă faptul că războaiele comerciale dintre membrii G7 vor duce la erodarea încrederii deja slăbite dintre noi.
4. Amenințarea proliferării nucleare. Denunțarea de către SUA a acordului nuclear cu Iranul nu a adus niciun rezultat pozitiv, iar diviziunile din lumea occidentală în ceea ce privește această chestiune le dă apă la moară ayatolahilor Iranului, precum și Rusiei și Chinei. Liderii G7 ar trebui să mai încerce încă o dată să găsească un numitor comun cu privire la acest subiect.
5. Politica Rusiei față de vecinii săi, în special agresiunea sa împotriva Ucrainei. Cu un an în urmă, în Canada, președintele Trump a sugerat reinvitarea Rusiei în G7, declarând în mod deschis că anexarea Crimeei de către Rusia a fost parțial justificată. Și că ar trebui să acceptăm acest lucru. Sub niciun motiv nu putem fi de acord cu această logică. Dacă este să vorbim de speculații în legătură cu invitarea Rusiei la masă, aș dori să spun acest lucru. În primul rând: motivele pentru care Rusiei i-a fost retrasă invitația în 2014 sunt în continuare valabile. În plus, există motive noi, cum ar fi instigările ruse din Marea Azov. În al doilea rând: când Rusia a fost invitată pentru prima dată la G7, s-a crezut că aceasta va urma calea democrației liberale, a statului de drept și a drepturilor omului. Poate cineva dintre noi să spună cu toată convingerea, și nu din interese comerciale, că Rusia se af lă pe această cale? Astăzi voi încerca să-i conving pe interlocutorii mei că ar fi mai bine să invităm Ucraina să participe, ca invitat, desigur, la următoarea reuniune G7, pentru a asculta opinia noului președinte. Am vorbit cu domnia sa despre acest subiect cu două zile în urmă și știu că ar fi foarte interesat.
Permiteți-mi, de asemenea, să menționez că UE are propuneri concrete pentru Africa. Ne menținem angajamentul de lungă durată față de Fondul global de luptă împotriva SIDA, tuberculozei și malariei și vom contribui cu 550 de milioane de euro la realimentarea fondului. Aceasta înseamnă că implicarea noastră globală va depăși 1 miliard de euro.De asemenea, am plăcerea de a vă anunța că UE va adera la „Acțiunea pozitivă pentru accesul femeilor la finanțare în Africa”, care reprezintă un pas important în lupta pentru capacitarea femeilor. Cele peste 85 de milioane de euro oferite de UE vor contribui la dezvoltarea a 100 000 de întreprinderi conduse de femei. În cele din urmă, dar nu mai puțin important, UE va contribui cu o sumă inițială de 1 milion de euro la Fondul internațional pentru supraviețuitorii violenței sexuale în situații de conf lict, pe care Nadia Murad și doctorul Denis Mukwege, laureații Premiului Nobel pentru Pace din 2018, îl vor prezenta mâine liderilor G7.De asemenea, mâine, în marja summitului, mă voi întâlni cu prim-ministrul Boris Johnson. El va fi cel de-al treilea prim-ministru britanic conservator cu care voi discuta despre Brexit. UE a fost întotdeauna deschisă cooperării, când David Cameron a dorit să evite Brexitul, când Theresa May a dorit să evite un Brexit fără acord și vom fi pregătiți și acum să purtăm discuții serioase cu prim-ministrul Johnson. Singurul lucru în privința căruia nu voi coopera este Brexitul fără acord. În plus, sper că prim-ministrul Johnson nu va dori să intre în istorie drept domnul „Fără Acord”. Suntem dispuși să ascultăm idei care sunt practicabile, realiste și acceptabile pentru toate statele membre, inclusiv Irlanda, dacă și când guvernul Regatului Unit este pregătit să le pună pe masă.
61
DISCURSUL PREȘEDINTELUI DONALD TUSK CU OCAZIA FORUMULUI PENTRU DEMOCRAȚIE DE LA ATENA DIN 2019
9 OCTOMBRIE 2019
Sunt recunoscător pentru invitația la Atena din trei motive. Voi începe cu cel mai banal, care este foarte evident și personal în același timp. Istoria Greciei a fost întotdeauna pasiunea mea. Înainte de a împlini zece ani, citisem deja „Iliada” lui Homer în polonă. De îndată ce am terminat cartea, am început să o recitesc și am continuat așa timp de câteva luni. Aproape că am învățat-o pe de rost. „Cântă, zeiță, mânia ce-aprinse pe-Ahil’ Peleianul, greaua urgie ce-Aheilor mii de amaruri le-aduse.” Viața mea și-a găsit o menire datorită lui Homer, pentru că și copiii caută o menire și un scop în viață. Am decis să devin arheolog, să descopăr ruinele Troiei și să citesc tot ce era disponibil în polonă referitor la Grecia antică: mitologie, Plutarh, eseuri despre arhitectura ateniană și despre războiul peloponesiac, filozofie și cărțile lui Herodot. Imaginați-vă cât de disperat am fost când am citit biografia celebrului arheolog Heinrich Schliemann. Așa am af lat că Troia fusese descoperită cu mult timp în urmă, pierzându-mi astfel scopul în viață pentru o lungă perioadă.Prin urmare, singura mea opțiune a fost să urmez un vis mai modest: acela de a deveni istoric și, la un moment dat în viitor, de a vedea Acropole cu ochii mei. Primul meu vis a devenit realitate după zece ani, iar al doilea după patruzeci. Când am ajuns pentru prima dată la Atena eram deja adult și după ce am urcat pe Acropole și am îmbrățișat una dintre coloanele templului Erehtheion, m-am emoționat până la lacrimi, exact ca atunci când am citit pentru prima dată despre săgeata aducătoare de moarte a lui Paris, care a străpuns călcâiul lui Ahile.Absorbit fiind de istoria Greciei și, ceva mai încolo, de tragedia și filozofia greacă, nu aveam cum să nu dau, mai devreme sau mai târziu, peste cuvântul blestemat: politica. Este blestemat în zilele noastre, însă pentru grecii antici, politikon avea multe semnificații pozitive: public, civic, cotidian, normal, sociabil, ba chiar și politicos! Ortografia cuvântului politicos nu este o coincidență.Când eram în liceu, profesorul de istorie ne-a spus să citim „Antigona” lui Sofocle și să jucăm procesul lui Creon. Nimeni nu voia să fie avocatul lui. Apoi profesorul s-a uitat la mine cu un zâmbet semnificativ și mi-a zis: „Donald, tu ai mereu ceva de spus, chiar și atunci când nu ești întrebat, iar Grecia antică este pasiunea ta, deci îl vei apăra pe Creon”. Nu îmi venea să cred! Eu, un idealist de 17 ani, eram obligat să-i iau partea unui tiran lipsit de milă, să apăr autoritatea în fața rebeliunii? Pe vremea aceea, nu știam cine e Max Weber, n-aveam habar de etica responsabilității, dar m-am descurcat cumva, iar în momentul în care clasa și-a dat verdictul, am terminat la egalitate. Poate că aceea a fost clipa în care, fără să-mi dau seama, am devenit politician. Un lucru este sigur: la un sfert de secol după acel episod, am devenit șeful guvernului din Polonia.Există, de asemenea, un al doilea motiv pentru care sunt recunoscător pentru invitația la Atena. Mi-a dat ocazia de a purta o amplă discuție, cu câteva ore în urmă, cu prietenii mei, prim-ministrul Kiriakos Mițotakis și predecesorul său, Alexis Țipras. Desigur, după cum vă imaginați, a fost vorba de întâlniri separate, dar în esență au fost destul de asemănătoare. Chiar dacă nici nu s-a reașternut bine praful după duelurile din ultima campanie electorală, cei doi interlocutori nu s-au axat pe lucrurile care divizează în prezent populația Greciei și a Europei. Am avea multe de spus pe tema aceasta. În schimb, ei s-au axat pe ceea ce ne poate uni și trebuie să ne unească, pe modul în care putem reda un sens pozitiv termenului politeia, tradus de Cicero în latină drept res publica, adică o chestiune publică. Probabil că aceasta este cea mai mare provocare a vremurilor actuale: felul în care putem să transformăm politica în ceea ce era înainte, și anume în acțiuni și într-un mod de gândire pentru binele comun. Deoarece, în cele din urmă, suntem cu toții conștienți de modul în care entitățile sociale și comunitățile politice se fragmentează în părți incompatibile. Din ce în ce mai des, suntem atât martori la fenomenul creșterii polarizării, cât și victimele acestuia. Înainte parteneri, ieri concurenți, iar astăzi dușmani de moarte. Observ că acest proces se derulează în foarte multe locuri, inclusiv în țara mea de origine. Din artă a coexistenței diferitelor idei și comunități, politica se transformă în capacitatea de a-i trata cu brutalitate pe adversari, pe concurenți, precum și pe persoanele străine sau cele neadaptate. Violența, minciunile, discursurile de incitare la ură, miturile și resentimentele – acestea sunt instrumentele politicii actuale. Este vorba de politica înțeleasă ca război: chiar dacă nu se trag gloanțe peste tot, aproape oriunde există o parte, un fragment al întregului care vrea să îi distrugă, să îi invalideze sau să îi subjuge complet pe ceilalți. Emoțiile au înlocuit rațiunea, iar în matematica politicii, împărțirea și scăderea au înlocuit înmulțirea și adunarea.Nu este întâmplător că, în cea mai recentă ediție a prestigioasei publicații periodice poloneze „Analiza politică” (Przegląd Polityczny), dedicată Brexitului, există eseuri despre Tucidide și ref lecțiile sale pe marginea conceptului de stasis, un termen din greaca antică al cărui sens literal este „o parte, o fracțiune”, care indică o stare de dezordine publică, de haos care rezultă din pasiunile politice și o escaladare constantă a conf lictelor interne. Tucidide a folosit drept exemplu situația din Korkira, unde un acord nu a fost posibil, printre altele, deoarece, în focul luptei, părțile implicate au schimbat în mod liber sensurile cuvintelor, în timp ce valorile au fost inversate. Nebunia și îndrăzneala nechibzuită au ajuns să fie luate drept curaj, discernământul a fost văzut ca lașitate, iar moderația a fost percepută drept conformism. Fiecare pauză de gândire sau tentativă de ref lecție a fost tratată ca o capitulare sau ca lașitate. Cei care au semănat furie, resentimente și distrugeri au devenit figuri cu autoritate politică și chiar morală, iar cei care li s-au împotrivit, în numele ordinii și al prudenței, au fost tratați cu suspiciune.Tucidide a remarcat că într-o stare de revoltă, natura umană primează în fața justiției. Emoțiile și pasiunile, inerente naturii noastre, sunt mai puternice decât atașamentul nostru față de legile și normele pe care le-am stabilit noi înșine și ne vor împinge mereu spre nerespectare și dominare. Cele mai importante invenții politice ale umanității – democrația, drepturile și libertățile omului, ordinea internațională, sistemul de control și echilibru, statul de drept – provin toate din această conștientizare a naturii noastre, precum și din experiențele
62
anterioare negative. Dar provin ele oare numai din trecut? Nu ne confruntăm și în prezent cu propriul nostru stasis, amplificat de revoluția tehnologică și de caracterul de masă al fenomenelor sociale? Oare Europa și lumea întreagă nu se preschimbă, chiar sub ochii noștri, în antica Korkira?Sunt curios de modul în care Tucidide ar diagnostica situația existentă în Statele Unite sub conducerea președintelui Trump, pe cea din Regatul Unit în epoca Brexitului și a crizei parlamentare permanente, pe cea din anumite țări din Europa Centrală și de Est, unde fundamentele democrației liberale și ale statului de drept sunt subminate, sau situația de la granița dintre Rusia și Ucraina. Cu siguranță ar avea ceva de scris despre toate acestea.Există și un al treilea motiv pentru care sunt recunoscător pentru invitația la forumul de astăzi. Pentru mine, acest motiv este deosebit de important și emoționant. Mă refer la faptul că gazdele au decis să acorde postum premiul lui Paweł Adamowicz, prietenul meu și colaboratorul meu apropiat, primarul orașului meu, Gdańsk, care a fost ucis în luna ianuarie a acestui an. A fost înjunghiat mortal la câteva clipe după ce a rostit următoarele cuvinte, adresate miilor de persoane adunate la Gdańsk, în momentul culminant al unui important eveniment organizat în scopuri de caritate; citez: „Gdańsk este generos, Gdańsk își împarte binele cu ceilalți, Gdańsk vrea să fie un oraș al solidarității. Este un moment minunat pentru a împărți ce avem mai bun cu ceilalți.” A fost victima urii, căreia i s-a opus toată viața. Nu a fost un erou antic, precum Demetrios Poliorcetes, nu a cucerit și nici nu a distrus alte orașe. El și-a construit orașul cu convingerea că nu este totul pierdut, că dragostea este mai puternică decât ura, că solidaritatea este mai puternică decât egoismul. Și eu cred că nu este totul pierdut și vă urez să împărtășiți aceeași nădejde.
63
CONCLUZIILE REUNIUNII EXTRAORDINARE A CONSILIULUI EUROPEAN1 (ARTICOLUL 50) – 17 OCTOMBRIE 2019
1 Ca urmare a notificării în temeiul articolului 50 din TUE, membrul care reprezintă, în cadrul Consiliului European, statul membru care se retrage nu participă nici la dezbaterile și nici la adoptarea deciziilor Consiliului European care privesc statul în cauză.
1. Consiliul European aprobă Acordul privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice. Pe această bază, Consiliul European invită Comisia, Parlamentul European și Consiliul să ia măsurile necesare pentru a se asigura că acordul poate intra în vigoare la 1 noiembrie 2019, astfel încât să se prevadă o retragere ordonată.
2. Consiliul European aprobă Declarația politică de stabilire a cadrului viitoarelor relații dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord. Consiliul European reafirmă hotărârea Uniunii de a avea un parteneriat cât mai strâns posibil cu Regatul Unit în
viitor în conformitate cu declarația politică. Abordarea Uniunii va fi definită în continuare de pozițiile și principiile generale prevăzute în orientările Consiliului European convenite anterior, precum și în declarații și luări de poziție, în special cele din 25 noiembrie 2018. Consiliul European va avea în permanență în vedere această chestiune.
3. Consiliul European își exprimă din nou recunoștința față de Michel Barnier pentru eforturile sale neobosite în calitatea de negociator-șef al Uniunii și pentru contribuția sa la menținerea unității în rândul statelor membre ale UE27 pe parcursul negocierilor privind retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană.
64
CONCLUZIILE CONSILIULUI EUROPEAN 17-18 OCTOMBRIE 2019
I. CADRUL FINANCIAR MULTIANUAL1. În urma unei prezentări din partea președinției, Consiliul
European a avut un schimb de opinii cu privire la aspecte esențiale ale următorului cadru financiar multianual, precum nivelul global, volumele principalelor domenii de politică, finanțarea, inclusiv veniturile și corecțiile, precum și condiționalitățile și stimulentele. Pe baza acestei discuții, Consiliul European solicită președinției să prezinte un cadru de negociere cu cifre înaintea Consiliului European din decembrie 2019.
II. URMĂTORUL CICLU INSTITUȚIONAL2. Consiliul European a avut un schimb de opinii cu
președinta aleasă, Ursula von der Leyen, cu privire la contribuția Comisiei la punerea în aplicare a priorităților UE, astfel cum sunt prevăzute în Agenda strategică. Consiliul European a luat act de raportul prezentat de prim-ministrul finlandez în legătură cu acțiunile întreprinse în cadrul Consiliului ca urmare a Agendei strategice.
3. De asemenea, Consiliul European a adoptat o decizie prin care Christine Lagarde a fost numită președintă a Băncii Centrale Europene.
III. SCHIMBĂRILE CLIMATICE4. Consiliul European salută rezultatele Summitului
ONU pentru acțiuni climatice din 2019 în ceea ce privește ambiția, acțiunile și solidaritatea. Amenințarea existențială pe care o prezintă schimbările climatice impune o ambiție sporită și o acțiune climatică sporită din partea UE, precum și la nivel mondial. În conformitate cu concluziile sale din iunie 2019, Consiliul European este hotărât să mențină UE în poziția de lider într-o tranziție verde echitabilă din punct de vedere social și corectă în cadrul punerii în aplicare a Acordului de la Paris. Consiliul European sprijină prioritățile COP25, inclusiv atenția acordată legăturii dintre oceane și climă. Consiliul European reamintește că își va finaliza orientările referitoare la strategia pe termen lung a UE privind schimbările climatice în cadrul reuniunii sale din decembrie, în vederea adoptării și a depunerii la CCONUSC, la începutul anului 2020, a strategiei pe termen lung a UE.
IV. EXTINDERE5. Consiliul European va reveni la chestiunea extinderii
înainte de summitul UE-Balcanii de Vest care va avea loc la Zagreb în mai 2020.
V. TURCIA6. Consiliul European aprobă concluziile Consiliului din 14
octombrie 2019 privind nord-estul Siriei.7. UE condamnă acțiunea militară unilaterală a Turciei
din nord-estul Siriei, care provoacă în rândul oamenilor suferințe inacceptabile, subminează lupta împotriva Da’esh și amenință semnificativ securitatea europeană. Consiliul European ia act de anunțul făcut în această seară de SUA și de Turcia privind întreruperea tuturor operațiilor militare. Consiliul European îndeamnă din nou Turcia să pună capăt acțiunii sale militare, să își retragă forțele și să respecte dreptul internațional umanitar. În urma concluziilor Consiliului din 14 octombrie 2019, Consiliul European reamintește că unele state membre au hotărât să stopeze acordarea de licențe pentru exportul de arme către Turcia.
8. Uniunea Europeană rămâne angajată în eforturile sale în vederea găsirii unei soluții eficace pentru grava criză umanitară și a refugiaților, în funcție de evoluția nevoilor, inclusiv prin sprijinirea acelor state membre care se confruntă cu cele mai grave provocări în ceea ce privește f luxurile de migrație în estul Mediteranei.
9. Consiliul European se va implica în continuare în această chestiune.
VI. ACTIVITĂȚI DE FORAJ ILEGALE10. De asemenea, Consiliul European aprobă concluziile
Consiliului din 14 octombrie 2019 privind activitățile de foraj ilegale ale Turciei în zona economică exclusivă a Ciprului și își reafirmă solidaritatea cu Ciprul.
11. Consiliul European se va implica în continuare în această chestiune.
VII. MH1712. Făcând trimitere la concluziile din 20 iunie 2019,
Consiliul European își reafirmă sprijinul deplin pentru toate eforturile vizând stabilirea adevărului, a justiției și a răspunderii pentru victimele doborârii aeronavei care efectua zborul MH17 și pentru rudele apropiate ale acestora și face apel la toate statele să coopereze pe deplin cu investigația în curs de desfășurare în conformitate cu Rezoluția 2166 a Consiliului de Securitate al ONU.
65
DECLARAȚIA CONSILIULUI EUROPEAN (ARTICOLUL 50) 29 OCTOMBRIE 2019
La 17 octombrie 2019, Consiliul European a aprobat Acordul privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice.Reamintind concluziile sale din 17 octombrie 2019, prin care a aprobat Acordul de retragere și a invitat Comisia, Parlamentul European și Consiliul să ia măsurile necesare în vederea încheierii acestuia, Consiliul European se așteaptă ca Regatul Unit să demareze în paralel procedura de ratificare a acordului, astfel încât acesta să poată intra în vigoare cât mai curând posibil.Pentru a permite finalizarea tuturor etapelor necesare în vederea ratificării Acordului de retragere, inclusiv obținerea aprobării din partea Parlamentului European, Consiliul European convine asupra unei noi prelungiri a perioadei prevăzute la articolul 50 alineatul (3) din TUE. Consiliul European precizează că Acordul de retragere va intra în vigoare în prima zi a lunii care urmează încheierii procedurilor de ratificare de către părți, în cursul perioadei respective, care se încheie cel mai târziu la 31 ianuarie 2020.Consiliul European afirmă categoric că exclude orice repunere în discuție a Acordului de retragere în viitor și reamintește că orice angajament, orice declarație sau orice alt act emis(ă) în mod unilateral de Regatul Unit ar trebui să fie compatibil(ă) cu litera
și spiritul Acordului de retragere și nu trebuie să constituie un obstacol în calea punerii în aplicare a acestuia.Consiliul European precizează că, pe perioada acestei noi prelungiri, Regatul Unit va rămâne stat membru până la noua dată a retragerii, cu drepturi și obligații depline în conformitate cu articolul 50 din TUE, inclusiv obligația de a propune un candidat pentru funcția de membru al Comisiei.Consiliul European reamintește angajamentul Regatului Unit de a acționa în mod constructiv și responsabil pe toată durata prelungirii, în conformitate cu obligația de cooperare loială, și se așteaptă ca Regatul Unit să îndeplinească acest angajament și obligația prevăzută în tratat într-un mod care să ref lecte situația sa de stat membru af lat în proces de retragere. În acest sens, Regatul Unit va facilita îndeplinirea atribuțiilor Uniunii și nu va recurge la niciun fel de măsură care ar putea periclita atingerea obiectivelor Uniunii, în special atunci când participă la procesele decizionale ale Uniunii.Consiliul European reamintește că, în plus față de reuniunile în temeiul articolului 50 din TUE, cele 27 de state membre și Comisia, împreună cu alte instituții, organe, oficii și agenții ale Uniunii dacă este cazul, vor continua să se întâlnească separat, la toate nivelurile, pentru a discuta chestiuni legate de situația care va urma retragerii Regatului Unit.
66
DISCURSUL INAUGURAL AL PREȘEDINTELUI DONALD TUSK LA CEREMONIA DE DESCHIDERE A ANULUI UNIVERSITAR 2019/2020
LA COLEGIUL EUROPEI – 13 NOIEMBRIE 2019
În primul rând, doresc să-i mulțumesc rectorului Colegiului Europei, Jörg Monar, atât pentru invitație, cât și pentru prelegerea remarcabilă pe care tocmai a ținut-o cu privire la viața și ideile Hannei Arendt. Vă mulțumesc, domnule profesor, pentru ospitalitate și pentru această introducere atât de potrivită pentru ceea ce am de spus astăzi.Când am af lat că promoția de anul acesta a Colegiului Europei este dedicată Hannei Arendt și că am fost invitat pentru ceremonia de deschidere a anului universitar, am fost încântat din două motive. În primul rând, deoarece Arendt este o eroină intelectuală pentru mine. Și, în al doilea rând, pentru că ne af lăm în minunatul oraș Bruges, care este înfrățit cu orașul meu natal, Gdańsk, deși în mod neoficial. Ambele concurează pentru titlul de „Veneția nordului”. Ambele sunt artere străvechi ale comerțului european, unde nordul și sudul se întâlneau în Europa medievală. Ambele au fost noduri geopolitice ale Ligii Hanseatice. Ambele au găzduit comercianți englezi și scoțieni, integrați în mod profund în economia europeană, care se ocupau cu comerțul de lână și cereale. Și, în moduri diferite, ambele au fost casa maeștrilor f lamanzi de odinioară, care, poate nu știați, sunt exponenții școlii mele preferate de pictură europeană. Bruges este locul în care au luat naștere operele lui Jan van Eyck și ale altor artiști. În schimb, la Gdańsk, în muzeul național, este expusă în prezent Judecata de apoi a lui Hans Memling, un alt pictor celebru din Bruges. Cu câțiva ani în urmă, când îi arătam lui Mark Rutte, prim-ministrul Țărilor de Jos, tabloul acela la Gdańsk, nu mă așteptam ca, la distanță de un an, situația din Europa să aibă anumite elemente în comun cu Judecata de apoi. Dacă vă amintiți de tabloul acesta, știți exact la ce mă refer.Aș dori să îmi încep discursul cu o observație personală. Există trei femei care sunt legate de acest loc și de această ceremonie și care au avut o inf luență majoră asupra vieții mele. Am menționat-o deja pe Hannah Arendt. Astăzi, am adus cu mine această carte. Este vorba doar de câteva capitole din „Viața spiritului”, una dintre cele mai faimoase cărți ale Hannei Arendt, care a fost publicată în mod ilegal în 1988, în Polonia comunistă. Filozofia este și mai savuroasă atunci când este interzisă. Ea a scris aici: „Tristul adevăr este că răul, în cea mai mare parte, este cauzat de persoane care nu decid niciodată că vor să fie bune sau rele”. Aceasta este o ref lecție importantă.Exact în același an, în 1988, o a doua eroină a tinereții mele, Margaret Thatcher, a declarat aici, la Colegiul Europei, în cadrul aceleiași ceremonii ca cea de astăzi: „Nu trebuie să uităm niciodată că la est de Cortina de Fier, popoare care în trecut beneficiau pe deplin de cultura, libertatea și identitatea europene au fost rupte de rădăcinile lor. Pentru noi, Varșovia, Praga și Budapesta vor fi mereu mari orașe europene.” Două luni mai târziu, împreună cu Lech Wałęsa și cu un grup de muncitori polonezi, am întâmpinat-o în fața șantierului naval din Gdańsk. În acea zi, am simțit cu toții că urma să cadă Cortina de Fier și să înceapă o nouă eră a libertății și a unității.De asemenea, am o profundă simpatie pentru o a treia femeie europeană, o fostă studentă a colegiului vostru, care a vorbit aici cu ceva timp în urmă, cu aceeași ocazie ca cea de astăzi. Este vorba de prim-ministra daneză de atunci, Helle Thorning-Schmidt. Mă af lu aici astăzi în mare parte datorită ei. În 2014, ea a fost principalul meu adversar pentru funcția de președinte al Consiliului European, însă, la cererea lui Herman Van Rompuy, Helle și-a retras candidatura și a sprijinit-o pe a mea. După cum vă puteți închipui, simpatia mea pentru ea este bine justificată.În câteva zile, mandatul meu se va încheia, deci mă simt obligat să vă spun ce am făcut, de fapt, în ultimii cinci ani aici. Nu vă îngrijorați, voi fi concis.Poate sună banal, dar când sunt întrebat care a fost tema principală a mandatului meu, răspund fără ezitare: „unitatea”, un laitmotiv, o sarcină, aproape o obsesie pentru mine, de la bun început. În ziua plecării mele către Bruxelles, m-am întâlnit din întâmplare cu Lech Wałęsa la aeroportul din Varșovia. Când Wałęsa a auzit că urma să preiau conducerea Consiliului European de la Herman Van Rompuy, a răspuns impulsiv: „Sper că Uniunea nu se va destrăma cu tine acolo, lucrurile arată deja destul de rău!”Prin urmare, nu este deloc surprinzător că, în timpul ceremoniei de preluare a mandatului, la 1 decembrie 2014, în discursul meu foarte scurt, de două minute, am menționat cuvântul „unitate” de trei ori. Mesajul meu a fost următorul: „Pentru Europa se impune protejarea valorilor noastre fundamentale: solidaritate, libertate, unitate împotriva amenințărilor la adresa UE și a unității sale provenite atât din interior, cât și din afară. Politica s-a întors în Europa, istoria este din nou în mișcare, iar în astfel de momente e nevoie de spirit de conducere și de unitate politică.” V-am spus că sunt obsedat de ideea de unitate.„Exercițiile” mele de unitate au început practic chiar din prima zi. În primul rând, a fost vorba despre politica agresivă a Kremlinului. Eram și sunt în continuare convins că, în jocul acesta, miza nu este numai viitorul Ucrainei independente și securitatea Europei Centrale, inclusiv a țării mele, ci și suveranitatea Europei ca entitate politică. Și nu am avut nicio urmă de îndoială că obiectivul strategic al lui Putin nu a fost doar redobândirea controlului asupra fostelor teritorii ale Uniunii Sovietice, ci și slăbirea în mod sistematic a UE, prin provocarea unor diviziuni interne. Am fost nevoit să reamintesc în mod public, aproape în fiecare săptămână, că Rusia nu este „partenerul nostru strategic”, ci „problema noastră strategică”. Chiar m-au denumit „monomaniac” pentru că eram atât de axat pe acest subiect. Însă, în cele din urmă, acest lucru a dat roade. Pe întreaga durată a mandatului meu, ne-am menținut unitatea, inclusiv în ceea ce privește sancțiunile.Cea de a doua piatră de încercare a fost protejarea unității zonei euro. Nu am pretins niciodată că sunt expert, cum este Herman, în ceea ce privește moneda unică sau sectorul bancar. M-am gândit la criza din Grecia în termeni politici și geostrategici, nu în termeni financiari. De aceea, am făcut tot ce mi-a stat în putință pentru a evita riscului unui „Grexit”, al unei ieșiri a Greciei din UE. Ca un reprezentant tipic
67
al „școlii nordice”, am crezut întotdeauna că nu trebuie să cheltuim mai mult decât avem. Dar, în pofida acestei convingeri, i-am protejat pe greci de abordarea extrem de dură și, uneori, ortodoxă, a Germaniei și a Țărilor de Jos. Și asta, nu doar pentru că am iubit mereu cultura greacă.De fapt, apreciez muzica lui Johann Sebastian Bach și picturile lui Vermeer la fel de mult ca sculpturile Partenonului. I-am protejat pentru că știam că zona euro putea să se prăbușească dacă părțile implicate în acest conf lict ar fi mers prea departe. Și, de fapt, acest lucru aproape s-a întâmplat. La 12 iulie 2015, în seara aceea dezastruoasă, când cancelarul Merkel și prim-ministrul Țipras erau pe punctul de a abandona discuțiile, la ora patru dimineața, am închis ușa și le-am spus: „Îmi pare rău, dar sub nicio formă nu veți părăsi încăperea până nu ajungeți la un acord”. Patru ore mai târziu, am anunțat acordul nostru grec. Zona euro a fost salvată iar, în prezent, Grecia reprezintă una dintre economiile mai degrabă promițătoare din Uniune.Cea de a treia provocare a constat în crearea unui consens în ceea ce privește o politică comună în domeniul migrației. Mi-am dat seama de la început că diviziunile cu privire la acest subiect ar putea fi foarte periculoase. Disputele privind politica în domeniul azilului, în special relocarea obligatorie, au declanșat emoții și nemulțumiri pe scară largă. De aceea, principala mea prioritate a fost respingerea dihotomiei dintre „Europa deschisă” și „Europa-fortăreață”. Am simțit că este esențial să se evite o viziune a lucrurilor în termeni absoluți. Susținătorii frontierelor externe rigide au fost acuzați de xenofobie și de lipsă de solidaritate, în timp ce promotorii Willkommenspolitik de faptul că ar fi lăsat teroriștii să intre pe teritoriul UE și de o capitulare inacceptabilă. Țările Benelux, germanii și scandinavii își doreau acțiuni mai ferme din partea țărilor din sud, însă, sincer vorbind, ei au criticat cel mai vehement țările estice pentru lipsa lor de solidaritate. Iar Europa de Sud li s-a alăturat în criticile lor împotriva țărilor estice, deoarece era mult mai simplu să propună relocarea obligatorie, decât să protejeze frontierele. Pentru a atenua tensiunile, a fost necesar, în primul rând, ca toate țările să-și dea seama că nu există nicio contradicție inerentă între democrația liberală și controalele eficiente ale frontierelor noastre externe. Că trebuie să ajutăm refugiații, dar fără să ne abandonăm datoria principală de a ne proteja teritoriul. Desigur, problema migrației nu a dispărut și ne va ține ocupați și în următorii ani. Însă am reușit să convingem majoritatea actorilor să își calmeze emoțiile și să se axeze pe inițiative mai pragmatice, care să ne protejeze frontierele, pe lupta împotriva persoanelor care introduc ilegal migranți, precum și pe cooperarea cu Libia și cu alte țări africane și, desigur, pe acordul cu Turcia.Și, în cele din urmă, unitatea noastră cu privire la Brexit. În timp ce rostesc aceste cuvinte, Regatul Unit este încă un stat membru al Uniunii Europene și va rămâne în UE până la sfârșitul mandatului meu. Dar nu vreau să pretind că acest lucru este vreun succes, deoarece Brexitul poate avea loc la începutul anului viitor. Am făcut tot ce mi-a stat în putință pentru a se evita scenariul conf lictual fără niciun acord, precum și pentru a prelungi perioada pentru ref lecție și pentru a oferi Regatului Unit timp să-și schimbe, eventual, poziția. Mi s-a spus că sunt romantic și anglofil și consider că ambele epitete sunt adecvate și meritate. Totuși, lucrul cel mai important este că Brexitul nu ne-a divizat. UE27 și-a menținut o autodisciplină extraordinară, precum și o loialitate excepțională în rândul celor 27, în pofida încercărilor Londrei de a purta negocieri bilaterale.În ultimii cinci ani a fost necesar, de asemenea, să se frâneze pe cât posibil așa-numitele idei și inițiative „creative”, cum ar fi „un club mai mic” sau „nucleul Europei”, printre altele. Acestea au rezultat, parțial, din frustrarea federaliștilor, precum și dintr-o serie de plângeri adesea justificate cu privire la anumite state care blochează o integrare aprofundată. Parisul a fost deosebit de activ în acest sens, în mod paradoxal, în special după alegerea președintelui Macron, un european sincer și energetic.După cum am declarat la Roma, în cadrul ceremoniei care a marcat cea de a 60-a aniversare a tratatelor, eu nu pot accepta o întoarcere la o Europă cu mai multe viteze. Am petrecut jumătate din viața mea în spatele Cortinei de Fier, în sfera sovietică, sub regimul comunist, deci știu foarte bine ce înseamnă cu adevărat o Europă cu două viteze. Unitatea UE necesită răbdare reciprocă, nu coerciție. În repetate rânduri, ori de câte ori se menționează subiectul ritmului integrării, îmi place să citez un proverb african: „Dacă vreți să ajungeți repede, mergeți singuri. Dacă vreți să ajungeți departe, mergeți împreună.”Atunci când ne gândim la viitorul Europei, ar trebui să fim ghidați de bunul nostru simț și să înțelegem care e momentul oportun. Nu putem să ne condamnăm la alternativa falsă între o integrare rapidă sau prăbușirea Uniunii. Merită să redescoperim, în mod continuu, calea – uneori întortocheată, alteori destul de îngustă – care ne păstrează în spațiul dintre utopie și distopie. Unitatea nu va fi construită nici de euroscepticii extremi, nici de federaliștii radicali. Am încercat întotdeauna să urmez această cale întortocheată și îngustă.Un alt „exercițiu” cotidian pentru unitatea noastră a fost, și ar trebui să rămână, protejarea celor mai mici și vulnerabile state membre, a acelora care au cea mai mare nevoie de acest lucru. Germania și Franța sunt mai mari decât Malta sau Lituania, dar aceasta nu înseamnă că au mai multă dreptate. Cel puțin nu întotdeauna. Câteodată, pentru a fi dedicați unității UE, a fost necesar și să ne opunem dorințelor și intențiilor celor mai puternici. Acest lucru nu a fost, desigur, un fel de discriminare pozitivă în favoarea țărilor mai mici, ci a fost vorba de principiul egalității de drepturi, precum și de obiectivitate, indiferent de cine beneficiază de acestea. Fără a fi dogmatici, bineînțeles. În fond, până și germanii au uneori dreptate.Îmi dau seama că în politică, ca și în viață, dimensiunile contează. Însă UE a fost inventată și pentru a face în așa fel încât forța să nu fie singurul factor decisiv, astfel încât, în politica noastră internă, ceea ce decide este puterea argumentelor, și nu argumentul puterii.Ori de câte ori a fost necesar, am pronunțat avertizări destul de aspre, precum „Ciprul nu e de vânzare” sau „Să nu îi trădăm pe irlandezi” și am protejat noile state membre împotriva aroganței unora dintre cele mai vechi, cu mai mult sau mai puțin succes, desigur. Principiul „toți pentru unul, unul pentru toți” sună bine, dar nu putem să îl impunem celorlalți. Până la urmă, vorbim aici despre solidaritate, un principiu care nu poate fi impus: ori există, ori nu există. Îmi aduc aminte că, în cursul unei dezbateri cu privire la relocare din cadrul unui
68
summit al Consiliului European, s-a sugerat să includem în concluziile noastre termenul „obligația de solidaritate”. M-am opus acestei idei, explicând că era în mod clar un oximoron. Și știu despre ce vorbesc, continuu să mă simt un expert în ceea ce privește solidaritatea.În biroul meu de președinte al Consiliului European, am un poster realizat de mine cu inscripția: „E vorba de unitate, prostule”. L-am făcut pentru a-mi aminti întotdeauna de ce e mai presus de orice. Și îl voi lăsa acolo, pentru orice eventualitate.În cele din urmă, dacă îmi permiteți, aș dori să vă spun ceva ce n-aș fi îndrăznit să vă spun cu câteva luni în urmă pentru că probabil aș fi fost concediat pentru franchețea mea. Iar astăzi, e pur și simplu prea târziu pentru a-l pune sub acuzare pe Donald, cel puțin pe cel european. De fapt, îl invidiez pe John Bercow, care poate să spună, în sfârșit, în mod sincer, care este opinia lui cu privire la Brexit.Voi aborda și eu acest subiect. Am auzit în repetate rânduri de la adepții Brexitului că își doresc să părăsească Uniunea Europeană pentru a restaura dimensiunea globală a Regatului Unit, considerând că Regatul poate fi măreț numai dacă este pe cont propriu. În vocile acestea se poate auzi o nostalgie pentru imperiu. Însă realitatea este exact invers. Regatul Unit poate juca un rol global numai dacă face parte dintr-o Europă unită, numai împreună putem face față celor mai mari puteri din lume, fără niciun fel de complexe. De fapt, acest principiu se aplică și Germaniei sau Franței. Iar lumea știe acest lucru. Am auzit aceleași comentarii în India, Noua Zeelandă, Australia, Canada și Africa de Sud, mi s-a spus că, după retragerea sa, Regatul Unit va deveni un outsider, un jucător de mâna a doua, în timp ce principalul câmp de luptă va fi ocupat de China, Statele Unite și Uniunea Europeană. „De ce fac ei asta?” – e o întrebare încărcată de regret, care mi-a fost adresată oriunde am călătorit. Unul dintre prietenii mei englezi are probabil dreptate când spune cu melancolie că Brexitul este adevăratul sfârșit al imperiului britanic.Alegerile din Regatul Unit vor avea loc peste o lună. Mai poate fi schimbată situația? Hannah Arendt ne-a învățat că lucrurile devin ireversibile numai atunci când persoanele încep să creadă acest lucru. Deci, singurele cuvinte care îmi vin în minte acum sunt, pur și simplu: „Nu renunțați”. În meciul aceasta, am avut prelungiri, suntem deja în timpul suplimentar, vom ajunge cumva și la penalty-uri?Revenind acum la președintele francez, unul dintre liderii incontestabili ai Uniunii Europene, speranța noastră pentru viitor și prietenul meu drag. Aș vrea să-i spun că împărtășesc visul lui al unei Europe cu adevărat suverane. Sunt convins că suntem capabili de acest lucru, condiția fiind să acționăm ca suverani. Și nu cum s-au desfășurat recent lucrurile în cazul extinderii UE. Nu va exista nicio Europă suverană fără o zonă a Balcanilor stabilă, integrată cu restul continentului, și nu trebuie să fii istoric pentru a înțelege acest lucru. Și nu va exista nicio Europă suverană fără independența Ucrainei. Poziția noastră fermă și consecventă cu privire la Rusia a fost prima manifestare, atât de clară și lipsită de ambiguitate, a suveranității noastre. Trebuie să perseverăm în acest sens.Tocmai de aceea, când aud cuvintele lui Macron, potrivit cărora „trebuie să ne reconsiderăm poziția față de Rusia, să ne regândim relația strategică”, pot doar să-mi exprim speranța că acest lucru nu se va întâmpla în detrimentul viselor noastre comune cu privire la suveranitatea Europei. În același interviu pentru The Economist, președintele Macron a declarat că împărtășește opinia lui Viktor Orbán cu privire la acest subiect și că speră că dl Orbán îl va ajuta să-i convingă pe polonezi să-și schimbe poziția cu privire la Rusia. Poate, dar nu pe mine, Emmanuel.Și, în cele din urmă, trec la elementul cel mai important pentru mine. Am subliniat întotdeauna rolul compromisului în politica europeană. Compromisul, negocierile, consensul, acestea sunt cuvintele-cheie fără de care nu putem înțelege UE. Există, totuși, aspecte și lucruri care nu pot face obiectul compromisului și al negocierilor. Vorbesc aici de valorile noastre fundamentale: libertatea, statul de drept, demnitatea persoanelor.Care e rostul unității, al suveranității și al solidarității dacă nu suntem capabili să apărăm Europa, înțeleasă ca un teritoriu al libertății, culturii și legii, împotriva opozanților externi și interni? Dacă nu suntem capabili, de asemenea, să apărăm Europa împotriva slăbiciunilor și a îndoielilor noastre, împotriva tentației de a face un pact cu diavolul și împotriva supunerii față de cei puternici și necruțători? Europa nu este un continent în sensul geografic al termenului. Este un continent într-un sens axiologic. Și va rămâne astfel, atât timp cât vom avea suficientă forță pentru a ne proteja nu numai frontierele și interesele, ci și, mai presus de toate, esența Europei. La urma urmei, nu ne dorim ca partea noastră a lumii să fie, așa cum o arată hărțile fizice dintr-un atlas școlar, doar o peninsulă, mare, dar periferică, a uriașei Eurasii.
69
Fotografii de pe copertă:În partea de sus: Consiliul European reunit în clădirea Europa, la BruxellesÎn partea de jos: președintele Tusk în vizită în Tadjikistan, mai 2019
Sursa foto © Uniunea Europeană, 2019
Declinarea responsabilității:Din motive de claritate și coerență, tot conținutul acestui raport a fost tradus, inclusiv conținutul de pe platformele de comunicare socială (tweeturi și postări pe Instagram), precum și declarațiile comune, scrisorile, discursurile, declarațiile și observațiile.
Rue de la Loi/Wetstraat 1751048 Bruxelles/BrusselBELGIQUE/BELGIËTel. +32 (0)2 281 61 11www.consilium.europa.eu
Print PDFISBN 978-92-824-7063-3 ISBN 978-92-824-7032-9ISSN 1977-3285 ISSN 2363-2992doi:10.2860/512598 doi:10.2860/375512QC-AO-19-001-RO-C QC-AO-19-001-RO-N