c@nd e voin]#, se poate master plan la...

Cyan Magenta YellowBlack

Concursul de dezba-teri probleme de [ah:“Cupa MunicipiuluiB#ile[ti”

Date [i evenimente cepot fi celebrate de-alungul anului 2009

Invita]ie lalectur#

Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8

Sport

Publica]ie lunar# de informare a cet#]enilor ora[ului B#ile[ti „ 8 pagini„

NrNrNrNrNr. 2. 2. 2. 2. 2februarie 2009

Seria a VIII-a


_n 2007, Ministerul Mediului a alesDoljul s# fac# parte din cele [asejude]e-pilot din cadrul ProgramuluiOpera]ional – Sectorul Mediu.

Practic, ministerul a finan]at dinbani europeni un Master Plan de Ap#prin care au fost analizate necesit#]ilelocalit#]ii \n ceea ce prive[te alimen-tarea cu ap#, canalizarea [i epurareaapelor uzate.

_nfloriser# ghioceii de zile bune de authentic# prim#var#... _nviaser#albinele [i auzeai pretutindeni expresii precum “nu mai are putere!”;“s-a m#rit ziua!...”; “am [i m@ncat urzici!...”; “\ntr-o s#pt#m@n# m@nc#mdragavei!...”.

Unii, ]inu]i la cutie timp de c@teva luni chiar au \nceput s# taie lavi]a din bol]ile de prin cur]i; cei mai mul]i \[i faceau planuri de sezonpe b#t#tur#...

Nu se mai g@ndea nimeni la z#pad# [i totu[i... dup# o zi [i o noaptede ninsori ambundente, stratul de z#pad# m#sur# c@teva zeci decentrinetri... {i ce z#pad#! Grea, plin# de ap#, se lipea de lopeti...

De unde to]i erau convin[i c# sc#p#m cur@nd de “b#gat pe foc” [i“\nchis u[a la sob#” B#ile[tiul a \mbr#cat cu adev#rat haina de iarn#care i-a cam lipsit \n acest anotimp.

Greu de ie[it din cas#... circula]ia pe str#zi ca [i imposibil#... ora[ulca [i izolat!

{i totu[i... s-a impus o ini]iativ# a autorit#]ii locale \n lupta cu for]eleunei ierni t@rzii nea[teptate (buletinele meteo din presa, radio [i televiziuniau grij# s# emit# doar coduri colorate...)

Prim#ria a mobilizat operativ toate for]ele materiale [i umane de caredispune, care infrunt@nd vremea rea [i temperaturile du[m#noase, audegajat z#pada de pe str#zi [i s-a restabilit accesul spre localit#]ilelimitrofe.

Da, prim#ria [i-a f#cut datoria cu brio, dar (pentru c# exist# [i un“dar”) unde e ini]iativa cet#]enilor?!; sub posibilit#]i...

Dac# to]i cei valizi (pl#titori sau nu de impozite) de pe str#zilelaterale [i to]i \ntreprinz#torii de pe Victoriei ([i nu numai) ar fiac]ionat, desz#pezirea s-ar fi terminat deja, dar ea continu# [i azi luni23 februarie, de[i z#pada e \ntr-un accentuat proces de topire.

Pentru informarea cititorilor present#m \n continuare c@teva dateconcrete comunicate de domnul viceprimar Paul Mitroi.

La ac]iunea de desz#pezire au participat un buldoexcavator, unplug autopurtat, dou# pluguri autopurtate \n V, o frez# de z#pad#pentru trotuare, iar \n ceea ce privesc resursele umane: 25 de persoane(b#rba]ii salaria]i ai prim#riei) [i 70 de persoane beneficiare de ajutorsocial conf. legii 416.

Redac]ia

C@nd e voin]#,se poate...

iecte \n valoare total# de 274 milioaneeuro, adic# mai bine de jum#tate dinsuma total#.

Master Planul de Ap# B#ile[tiul einclus \n zona B#ile[ti-Poiana Mare,pentru care s-a alocat suma de 47milioane de euro.

Din cele spuse de cei de la firmaRomair Consulting, dup# implemen-tarea proiectului, primele lucr#ri vor

Pentru municipiul nostru a fost alo-cat# suma de 12,7 milioane euro. Po-trivit domnului primar, Costel Pistri]u,proiectul cuprinde reabilitarea a 7 kmde conducte de ap# pe str#zile Victo-riei, Amza Pellea, Lt. Becherescu, G-ral. Ghenescu, G-ral. Dragalina [iextinderea re]elei de ap# acolo undenu exist#, reabilitarea canaliz#rii \n cincipuncte cu probleme [i extinderea ei pe

Documentul a fost realizat de Con-sor]iul de Firme Romair Consultingdin Bucure[ti care a c@[tigat licita]iainterna]ional# – o societate ai c#reireprezentan]i s-au deplasat la B#ile[tipentru a vedea cine e \ndrept#]it s#primeasc# o parte din cele 480 demilioane euro, puse la dispozi]ie deUE prin Posmediu.

Au fost declarate eligibile 34 delocalit#]i doljene, pe 9 zone cu pro-

demara la \nceputul anului 2100.Potrivit speciali[tilor din cadrul Ad-

ministra]iei Jude]ene, pentru realizareaprogramului, condi]ia pus# de consul-tan]i a fost transformarea Regionaleide Ap# Craiova \n Operator Regional,din care va face parte [i “ServiciulPublic de Alimentare cu Ap# al Mu-nicipiului B#ile[ti”. P@n# acum, aufost mai multe \nt@lniri cu cei de laminister, la care a fost aprobat par]ialMaster Planul de Ap#.

_n aceast# lun#, va fi o nou# \nt@l-nire \n care va fi aprobat# formafinal# a documentului.

P@n# \n luna iunie, firma RomairConsulting trebuie s# finalizeze do-cumenta]ia pentru toate localit#]ilecuprinse \n Master Plan (B#ile[ti,Rast, Seaca de C@mp, Ghidici, PiscuVechi, Poiana Mare), iar \n iulie, do-cumentele vor fi depuse la Bruxelles.Dac# Master Planul va fi implemen-tat, municipalitatea va putea rezolvac@teva din problemele stringente cucare se confrunt# locuitorii din urbeanoastr#.

toate str#zile ora[ului. Se vor face 5sta]ii de pompare pentru a se \mpingeapa menajer# c#tre sta]ia de epurarecare va fi amplasat# la Rastul Nou.Din cele 12,7 milioane euro se vorexecuta lucr#ri la frontul de captare \nvaloare de 330 de mii euro.

Pentru informarea cititorului e ne-cesar# precizarea c# lucr#rile respec-tive se estimeaz# s# coste 2.145.000euro, la re]eaua de alimentare cu ap#,7.371.000 euro, la sistemul de cana-lizare, reabilitare [i extindere, [i2.024.000 euro, pentru construc]ii [iinstala]ii necesare celor dou# sistemede ap# [i canalizare.

Ing. Florian COJOCARU

Master Plan la B#ile[ti

Apelul nostru a avut ecou30 ianuarie a fost ziua \n care ale[ii

locali s-au \nt@lnit \n [edin]a ordinar#din prima lun# a anului 2009, [edin]#ale c#rei lucr#ri s-au desf#[urat \n bazaDispozi]iei nr. 5/12.01.2009 a prima-rului municipiului B#ile[ti.

_nainte de a se intra \n lucr#rile pro-priu-zise ale [edin]ei, dl. Mihai Barbu,secretarul unit#]ii administrativ-terito-riale, a f#cut cunoscut c#, \n conformi-tate cu Regulamentul de organizare [ifunc]ionare a consiliilor locale, consi-lierii au obliga]ia de a prezenta rapoarteasupra activit#]ii desf#[urate [i i-ainvitat s# se planifice, dup# dorin]# [ipreferin]e, pentru a informa asupra acti-vit#]ii desf#[urate de la constituireaConsiliului Local [i p@n# la data [e-din]ei \n care prezint# rapoarte.

Dl. Ionel Mu[uroi, pre[edintele de[edin]#, a adresat d-lui primar CostelPistri]u rug#mintea de a prezenta

ordinea de zi, supus# apoi votului [iaprobat# \n unanimitate.

Primele dou# proiecte de hot#r@reau fost prezentate de dl. Victor Bonci.

_n expunerea de motive la Proiectulde hot#r@re prin care se aprob#lucr#rile [i serviciile de interes publicpe anul 2009, subven]ionate cu chel-tuielile for]ei de munc# din bugetulasigur#rilor pentru [omaj, se men]io-neaz# c#, av@nd \n vedere posibilita-tea angaj#rii a 100 de persoane \ncadrul programului guvernamental demic[orare a ratei [omajului pe perioa-da de iarn#, executivul a propus apro-barea urm#toarei structuri de lucr#ri:

‚ A. Infrastructur#:Executare dale, elemente prefabricate

pentru gard din beton armat „ repa-ra]ii \mprejmuire metalic# [i plantaregard viu pentru protec]ie \n ParculBalasan „ repara]ii \mprejmuire [i alei

pietonale la cimitere „ lucr#ri de infra-structur# la unit#]i [colare „ repara]iiinstala]ie radioficare „ repara]ii [i \ntre-]inere mobilier stradal, semne [i indica-toare de circula]ie „ marcaje rutiere „lucr#ri de infrastructur# la trotuare [ialei pietonale.

‚ B. Ecologizare:Ecologizare spa]ii verzi \n Parcul

Balasan, amenaj#ri florale, plant#ri degard viu [i pomi ornamentali „ salu-brizare str#zi [i trotuare „ selectareade[eurilor nedegradabile din zonelede depozitare „ amenaj#ri spa]ii verzi\n cvartalele de blocuri, zona g#rii [ia [trandului „\ntre]inere gazon [i spa]iiverzi \n incinta stadionului „ cur#]ireade vegeta]ie [i peturi a Lacului Bala-san din incinta Parcului Balasan „cur#]irea [i decolmatarea manual# aP@r@ului Balasan \n zonele dalate.

Continuare \n pag. 4


2 Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 2

februarie 2009

Intrarea \n anotimpul friguros pre-supune [i luarea unor m#suri supli-mentare la operatorii economici, insti-tu]ii [i locuin]e ori gospod#rii ale cet#-]enilor pentru respectarea normelor deprevenire [i stingere a incendiilor.

Este [tiut faptul c# \n aceast# pe-rioad# majoritatea incendiilor [i ex-ploziilor se produc \ndeosebi datorit#utiliz#rii necorespunz#toare ori cu de-fec]iuni a diferitelor mijloace de \nc#l-zire sau a sistemelor de evacuare afumului [i gazelor fierbin]i, instala-]iilor electrice de iluminat [i aparatelorelectrice de uz casnic suprasolicitate,neverificate [i care nu prezint# siguran-]# \n exploatare.

Pentru pre\nt@mpinarea produceriiunor evenimente cu urm#ri nedorite,v# recomand#m c@teva m#suri de pre-venire a incendiilor specifice sezonuluirece:

‚ respecta]i distan]ele de siguran]#fa]# de materialele combustibile sauinflamabile la instalarea sobelor;

‚ nu aprinde]i focul \n sobe cu ben-zin# sau alte lichide inflamabile [i nuutiliza]i lemne mai lungi, care nupermit \nchiderea u[ii; nu utiliza]i sobecu u[i defecte;

‚ amplasa]i o tav# metalic# \n fa]au[ilor de acces la focarele sobelor;

‚ nu l#sa]i f#r# supraveghere sau \ngrija copiilor sobele \n func]iune;

‚ evita]i supra\nc#lzirea sobelor,pentru a nu aprinde obiectele com-bustibile din aproprierea acestora;

‚ co[urile de zid vor fi izolate fa]#de elementele combustibile ale plan-[eelor prin \ngro[area zid#riei de c#r#-mid# a co[ului cu 25 cm; \n spa]iuldintre co[ [i plan[eu se recomand#introducerea unui material termoizo-lant;

‚ la trecerea prin acoperi[ se valasa o distan]# de cel pu]in 10 cm\ntre fa]a exterioar# a zid#riei co[ului[i elementele combustibile ale acope-ri[ului; nu este permis ca \n co[uri s#fie \ncastrate elemente combustibile aleacoperi[ului sau plan[eului;

‚ verifica]i, \ntre]ine]i [i cur#]a]i co-[urile de fum;

‚ depozita]i jarul [i cenu[a \n gropispecial amenajate;

‚ nu folosi]i instala]ii [i aparate elec-trice defecte sau improvizate, cuconductori neizola]i, prize sau \ntreru-p#toare cu defec]iuni, siguran]e necali-brate, doze [i deriva]ii f#r# capace;

‚ nu alimenta]i mai mul]i consu-matori mari (radiatoare, plite electrice,aeroterme, boilere) din aceea[i priz#,\n acela[i timp

‚ supraveghea]i aparatele electricesub tensiune [i nu le l#sa]i la \ndem@nacopiilor;

‚ nu amplasa]i radiatoare electrice,plite, re[ouri sau aeroterme pe ma-teriale combustibile ori \n apropierealor; asigura]i-v# c# acestea sunt binefixate, pentru a se evita alunecareasau r#sturnarea lor pe timpul utiliz#rii.

Reamintim cet#]enilor, conformlegisla]iei \n vigoare, c# sunt obliga]is# respecte \n orice \mprejurare regu-lile, m#surile [i normele de prevenirea incendiilor [i s# nu pericliteze, prindeciziile [i faptele lor, via]a, bunurilemateriale [i mediul \nconjur#tor.

Norme specifice:„ Sobele cu acumulare de c#ldur#

vor fi prev#zute cu funda]ii proprii [inu vor fi amplasate direct pe pardo-seala combustibil# sau pe grinzile delemn ale plan[eelor.

„ _n \nc#perile cu pere]i din materia-le combustibile, por]iunea de peretedin dreptul sobei cu acumulare de c#l-dur# va fi \nlocuit# cu o zid#rie dinmateriale incombustibile, care va

de[euri combustibile care pot astupaorificiile de refulare a gazului;

‚ se vor utiliza numai arz#toare degaze omologate [i dimensionate potri-vit locului de utilizare;

‚ \n cazul \n care se constat# mirosde gaze \nainte de a se aprinde focul,\n mod obligatoriu se va face aerisirea\nc#perilor \n vederea evacu#rii gaze-lor, urm#rindu-se [i \nl#turarea defi-cien]elor care au provocat scurgerilede gaze.

‚ Oprirea func]ion#rii sobelor ali-mentate cu gaze se va face \nchiz@ndrobinetul de serviciu, robinetul desiguran]# \nchiz@ndu-se numai \n cazulc@nd primul este defect;

_n cazul utiliz#rii buteliilor de gazelichefiate se va proceda astfel:

‚ Utilizarea furtunurilor de racord\n stare perfect# [i cu coliere deprotec]ie.

dep#[i marginile sobei cu 50 cm. Dac#aceast# solu]ie nu este posibil#, se vaasigura o distan]# de 50 cm \ntre sob#[i pere]ii combustibili neproteja]i sau38 cm fa]# de cei proteja]i prin tencuire[i zid#rie.

„ Distan]a de la partea superioar# asobelor p@n# la tavanul combustibil al\nc#perii, va fi de minimum 45 cmdac# este neprotejat [i de 30-35 cmc@nd este protejat prin tencuire sau cuo plac# de azbest de 0,5 cm grosimeacoperit# cu tabl#. Aceast# protec]ietrebuie s# dep#[easc# perimetrul sobeicu acumulare de c#ldur# \n toatedirec]iile cu minimum 15 cm.

„ Sobele f#r# acumulare de c#ldur#(metalice, ma[ini de g#tit) vor fiutilizate numai la \nc#lzirea \nc#perilorcu pere]i [i plafoane incombustibile,\n \nc#perile de locuit cu respectareaurm#toarelor prevederi:

• Sobele f#r# acumulare de c#ldur#se vor utiliza numai c@nd sunt completechipate (burlane, u[i]e la focar,cenu[ar);

• Distan]a \ntre sobe sau burlane [ipere]i, precum [i \ntre burlane [i plan-[eele combustibile, va fi de minimum1 m, dacã sunt neprotejate [i de mini-mum 0,70 m c@nd sunt protejate printencuire sau zid#rie; distan]a \ntrepartea superioar# a sobei [i plan[eulcombustibil va fi de 2 m la plan[eeleneprotejate [i de minimum 1,5 m lacele protejate;

• Pardoseala combustibil# de subsobele metalice se va izola cu o plac#de azbest de 0,5 cm acoperit# cu tabl#sau printr-un postament de c#r#mid#,beton cu grosimea de 6 cm. Aceast#protec]ie va dep#[i perimetrul sobei,lateral cu 25 cm [i \n fa]a focarului cu50 cm. Dac# picioarele sobei suntscurte, perimetrul va avea o grosimede minimum 25 cm;

• Distan]a dintre sob# [i peretelecombustibil din fa]a focarului nu va fimai mic# de 1,25 m.

• La exploatarea sistemelor de\nc#lzire cu sobe \n gospod#riilepopula]iei se va avea \n vedere ca:

o_nainte de utilizare sobele [i co[urilede fum s# fie verificate, reparate,cur#]ate [i puse \n perfect# stare defunc]ionare;

• Cur#]area co[urilor se va face oride c@te ori este nevoie, \ns# nu mairar de odat# la dou# luni;

• Este interzis a se utiliza sobe [ico[uri fisurate, f#r# u[i]e la focare [icenu[are sau izolate necorespunz#torfa]# de elementele combustibile alecl#dirilor;

• Pe timpul func]ion#rii sobelor,u[i]ele de alimentare se men]in \nchise;

oSe va evita aprinderea foculuiutiliz@nd benzin#, petrol sau alte lichideinflamabile;

• L#sarea f#r# supraveghere a sobelorsau suprasolicitarea lor termic# esteinterzis#;

• Depozitarea lemnelor, c#rbunilorsau a altor materiale combustibile s#nu se fac# pe sobe sau \n preajma lor;

• Cenu[a se va evacua periodic \ntr-un loc stabilit [i amenajat \n acestscop, f#r# pericol de incendiu [i numaidup# ce se vor stinge resturile de jar;

• Se va evita folosirea lemnelor mailungi dec@t dimensiunile focarului;

• Co[urile pentru evacuarea fumuluise vor amplasa astfel \nc@t s# se eviteaprinderea elementelor combustibiledin vecin#tatea lor. Pentru aceasta sevor respecta urm#toarele:

‚ La trecerea prin plan[ee, zid#riaco[ului se va \ngro[a cu un strat de0,25 m, l#s@ndu-se un spa]iu de 0,2 m\ntre aceast# zid#rie [i elementelecombustibile ale plan[eului;

‚ _ntre zid#ria co[ului [i elementeleplan[eului se introduce un strat deazbest sau dou# straturi de p@sl#\mbibat# cu argil#;

‚ Pardoseala sau umplutura com-bustibil# trebuie s# fie pus# \n dreptul\ngro[#rii [i s# nu ating# zid#riaco[ului;

‚ Grinzile \ncastrate \n pere]ii dinapropierea co[urilor trebuie s# p#strezefa]# de canalele de fum o distan]# de0,25 m. Grinzile care nu pot fi ampla-sate la aceast# distan]#, precum [i celecare prin pozi]ia lor ar trebui s# inter-secteze zid#ria co[urilor, vor fi spri-jinite pe grinzile vecine prin interme-diul unor juguri, astfel \nc@t \ntrecapetele lor [i zid#ria co[urilor, s# sep#streze distan]a cerut#;

‚ Co[urile de fum practicate \n pe-re]i combustibili vor avea zid#ria \ngro-[at#, astfel \nc@t distan]a dintre canalulde fum [i elementele combustibile alepere]ilor s# nu fie mai mic# de 0,25 m;

‚ Distan]a dintre fa]a exterioar# aco[urilor [i elementele combustibile aleacoperi[ului nu trebuie s# fie mai mic#de 0,10 m \n cazul c@nd zid#ria co[uluieste mai groas# de 12,5 cm din aceast#distan]# se admite s# se scad# grosimeasuplimentar# a zid#riei, f#r# ca spa]iulliber dintre elementele combustibile aleacoperi[ului [i zid#ria co[ului s# fiemai mic de 3 cm, c#priorii sau fermelecare nu pot respecta aceast# distan]#,se vor rezema pe juguri;

‚ La trecerea prin \nc#peri, zid#riaco[urilor trebuie bine \ntre]inut# [irostuit#, bine umplut# cu mortar, nuse admite sub nici un motiv existen]afisurilor \n zid#ria co[urilor;

‚ Canalele de fum trebuie s# fie deregul# verticale. _n cazuri excep]ionalese admite devierea lateral# de maxi-mum 30 de grade. Pere]ii canalelortrebuie s# fie netezi [i s# aib# aceea[igrosime ca [i restul co[ului;

‚ Co[urile de fum trebuie s# fieprev#zute cu u[i]e pentru cur#]ire.Aceste u[i]e trebuie s# fie executatedin materiale incombustibile [i s# fieduble \n pod, u[i]ele din pod se voramplasa la maximum 1,20 m deelementele combustibile ale acoperi-[ului.

‚ La racordarea sobelor cu canalelede fum din co[uri, trebuie s# se ]in#seama de urm#toarele:

‚ Distan]a dintre suprafa]a exterioar#a canalelor de racordare [i plan[eusau pardoselii combustibile, s# fie deminimum: • 0,50 m dac# acestea suntneprotejate; • 0,38 m dac# acestea suntprotejate; • La cl#dirile cu \nvelitoricombustibile, co[urile trebuie s# aib#\n#l]imea de minimum 0,80 m [i vorfi amplasate l@ng# coama acoperi[ului;• Pentru sobele de \nc#lzire cu gaze,co[urile pentru evacuarea gazelor arsevor fi executate conform normelor deprevenire [i stingere a incendiilor \nvigoare. Co[urile pentru astfel de sobevor fi astfel executate, \nc@t s# asiguremen]inerea fl#c#rii, f#r# pericol de stin-gere a acesteia prin curen]i de aer; •Este interzis# racordarea sobelor laco[uri metalice sau scoaterea burlanelorprin ferestre, pe sub strea[in# etc.

La sobele alimentate cu combustibilgazos se vor respecta urm#toarele:

‚ \nainte de aprinderea focului severific# focarele [i se aerisesc 10minute, iar aprinderea se va facerespect@ndu-se principiul ”gaz peflac#r#”;

‚ \ntre]inerea, verificarea, reparareasau modificarea se vor face numai dec#tre personal autorizat respect@ndu-se Normativul I6;

‚ nu se vor introduce deasupraarz#torului de gaze materiale sau

M#suri de prevenire [istingere a incendiiilorpentru sezonul rece

Situa]ia de criz# prin care trecetoat# lumea din ziua de azi ne arat#tot felul de minuni care se petrecpeste tot: oameni care-[i v@nd organe-le pentru bani, p#rin]i care-[i p#r#sescodraslele pentru a pleca \n lumea-larg# dup# bani, (a[a se explic# apa-ri]ia genera]iei EMO), poli]i[ti, doc-tori, avoca]i, profesori care \[i risc#libertatea [i cariera pentru c# primesc[pag#... Toat# lumea vrea bani.

Ei bine, eu am recurs la metodas#racului cinstit de a face bani: m-am abonat pe la dou#-trei ziare careau concursuri zilnice sau s#pt#m@nale[i m-am pus pe trimis taloane.

M# fra]ilor, n-am reu[it s# c@[tigdec@t experien]# [i s# cheltui o groaz#de bani pe h@rtie [i plicuri.

Dar tot particip@nd am ajuns s# m#cunosc mai bine, s#-mi pun unele \n-treb#ri la care nu m# g@ndisem nicio-dat#, s# m# descop#r [i azi m# ho-t#r@i s# v# m#rturisesc [i vou# c@tevadintre concluziile la care am ajuns.

P#i, s# m# fac mai \n]eleas#.Unul dintre concursurile la care am

participat oferea ca premiu o ma[in#[i o c@[tiga cel care scria o povesteimpresionant#, \n care specifica dece [i-ar dori s# c@[tige o ma[in#.

_n fiecare zi urm#ream concursul\n ziar. Fel [i fel de cazuri mi-a fostdat s# le cunosc: unii, aveau nevoiede o ma[in# pentru a putea mergezilnic la dializ#, la citostatice, copii,care nu puteau ajunge la gr#dini]esau [coli speciale pentru c# p#rin]iilor nu-[i permiteau s# le pl#teasc#transportul, al]ii voiau o ma[in# cas# poat# ajunge la fra]i sau p#rin]iipe care nu-i v#zuser# de ani de zile.Dar am citit [i cazuri \n care \ntr-o familie fiecare membru de]ineac@te un autoturism [i numai cel cescria nu avea, de aceea \[i dorea [iel una, ca s# nu-l mai certe tac’suc# i-a luat iar cheile...

{i-uite-a[a, m#i fra]ilor, am ajunseu s# m# consider o fericit# care areo familie normal# [i s#n#toas# [i care

Efecte ale crizei\[i dorea o ma[in# pentru c# pur [isimplu nu aveam una [i pentru c#ma[ina pentru mine \nc# reprezint#un vis.

Ce era a[a greu de priceput?_mi doream s#-mi permit [i eu s#-mi

vizitez minun#]ia asta de ]ar#, s# potspera c# voi ajunge [i eu astfel s#v#d “Marea” [i “Muntele”, s#-mi potduce [i eu copiii \ntr-un concediusau m#car c@teva zile \ntr-o sta]iune.Dar... mai v#zu[i “curc# pe balt#”,cum spune olteanu’?

Ei bine... concluzia mea este c# \nRom@nia sunt dou# categorii de oa-meni care c@[tig# un astfel de con-curs: cei foarte nenoroci]i care inspir#at@ta mil#, de n-au cum s# nu c@[tige,[i cei care au foarte mul]i bani [i-[ipermit s# cumpere foarte multe ta-loane de concurs, astfel \nc@t aproapee imposibil s# nu c@[tige.

{i-atunci m# \ntreb, oare, noi ceidin clasa de mijloc vom reu[i vreo-dat# s# ie[im din anonimat?

Noi, am#r@]ii #[tia cura]i [i cinsti]i,care muncim de c@nd ne [tim [i n-am primit nimic niciodat# gratis dela via]#, care tr#im din salarii minimepe economie prin care reu[im s# su-pravie]uim [i s# n-avem restan]e labanci sau la stat, noi ai cui suntem\n ]ara asta?

Ar trebui, cumva, s# regret c# n-am vreun handicap sau c# nu mi-aluat casa foc, ar trebui s#-mi par#r#u c# sunt s#n#toas# [i muncesc [ireu[esc cu eforturi uria[e, s# duc untrai la limita decen]ei?

Cu ce-a[ putea impresiona ca s#c@[tig ceva vreodat#?

Da]i-mi voi un r#spuns, pentru c#\nc# nu l-am g#sit [i m-am cam lecuits#-mi doresc “bani nemunci]i”.

_i mul]umesc lui Dumnezeu pentrus#n#tate, c# ma[inile oricum sedemodeaz#, se stric#, \n ziua de azicer bani mai mul]i ca o boal#...

Asta e!Rodica TUDORA{CU,(26 de ani, confec]ioner)

‚ Este interzis# racordarea aparatelor[i mijloacelor de \nc#lzire direct, f#r#reductor de presiune, amplasarea bu-teliilor \n apropierea surselor de radia]iitermice intense, utilizarea buteliilor cugaze lichefiate \n subsolul cl#dirilor,transportare, manipularea sau folosireabuteliilor \n alt# pozi]ie dec@t ceavertical#, r#sturnarea, lovirea lor etc;folosirea \n stare defect# a buteliilor [iinstala]iilor aferente (furtun, reductorde presiune);

‚ Depozitarea buteliei se va face\ntr-un loc ferit de c#ldur# [i de razelesolare, unde nu exist# materiale com-bustibile sau explozive,

‚ Buteliile pline cu gaze lichefiateaflate \n depozite vor fi periodic con-trolate spre a se constata dac# ro-binetele lor sunt bine \nchise.

Mr. ing. Ion M~LIN

3Gazeta B~ILE{TIdededededededeNr. 2februarie 2009

Corectitudine [i gre[eal#Corectitudine [i gre[eal#Corectitudine [i gre[eal#Sigur c#, av@nd \n vedere importan]avocabularului [i cu deosebire \mbog#]ireaacestuia, cu efecte deosebite asupra uneiexprim#ri corecte [i expresive, ilustrulligvist, Valeria Gu]u-Romalo, nu putea s#“scape” din sfera preocup#rilor Domniei-sale problema deriv#rii. Celebrul lingvistporne[te de la ideea c# lexical se deosebe[tede gramatic#, \ntre altele, prin marea sacapacitate de schimbare. _n orice epoc# dinistoria unei limbi exist# cuvinte care disparsau care se \nt@lnesc destul de rar, dar [ifenomenul invers, const@nd \n apari]ia, deobicei, \n num#r mai mare a unor cuvintenoi – \mprumuturi din alte limbi ori crea]iiinterne prin derivare sau compunere.

Se [tie c# derivarea este un mijloc internde \mbog#]ire a vocabularului prin forma-rea unor cuvinte noi cu ajutorul afixelor –sufixe [i prefixe. Tot \n categoria afixelorse includ [i desinen]ele, dar cu ajutorulacestora nu se formeaz# cuvinte noi, ci semarcheaz# categorii gramaticale ale ace-luia[i cuv@nt (genul [i num#rul, la adjective,persoana [i num#rul, \n cazul verbelor).

Al#turi de alte sufixe, de o deosebit#r#sp@ndire \n limba noastr# se bucur# itate,sufix neologic, care ata[at la diverse bazeadjectivale formeaz# substantive abstractecare exprim# calitatea: fidel – fidelitate;leal – lealitate; timid – timiditate. Num#rulderivatelor formate cu acest sufix estefoarte mare, deoarece, \n mod teoretic, por-nindu-se de la un adjectiv se pot formamulte substantive – amabilitate, con[tiincio-zitate, combativitate, fatalitate etc, cele maifrecvente fiind derivate de la adjectiveleterminate \n –al: original; oral; vital; cole-gial; de la cele terminate \n –bil: probabil,(im) posibil, (in) adaptabil, etc sau \n –os:generos, impetuos, nervos, (generozitate,impetuozitate, nervozitate).

Multe derivate de acest fel sunt frecvente[i bine \ncet#]enite \n limb#, \ns# exist#destule derivate \n –itate care reprezint#doar forma]ii de moment, oarecum acci-dentale sau pu]in obi[nuite. Cu toateacestea, unele cap#t# o r#sp@ndire destulde mare, a[a cum este cazul cu: periculo-zitate: “Cresc faptele antisociale de odeosebit# periculozitate, merg@nd p@n# la

S# evit#m folosireaabuziv# a derivatelor

\nc#lcarea legilor penale.” (“Sc@nteia”, nr.8362/1970); “Condi]ii de mare pericu-lozitate...” (Emisiune Tv. din 03.03.1970);spectaculozitate: “Reporterii consemneaz#doar faptele socotindu-le lipsite despectaculozitate.” (“S#pt#m@na”, nr. 34/1969); opera]ionalitate: “... pentru a realizaopera]ionalitatea cuno[tin]elor...” (inter-ven]ie la o consf#tuire privind reorganizarea\nv#]#m@ntului, din 1970) sau intraducti-bilitate, termen folosit \n revista “Secolul20”, nr. 8/1966.

Derivat de la adjectivul perisabil, sub-stantivul perisabilitate \[i pierde \n anumitecontexte caracterul abstract [i este folositpentru a indica pierderile materiale dindiverse domenii de activitate economic#,sens “tehnic” care se folose[te mai ales cuforma de plural: “S-au acordat perisabilit#]ide opt la sut#” sau “Procentul de perisa-bilit#]i a sc#zut.” (“Reflector” – emisiuneTV, din 04.05.1970)

_n unele cazuri derivarea unui substantivnou cu sufixul –itate, pornind de la adjec-tive se datoreaz# unei perechi antonimiceanaloge. Modelul propriu (termen propriu)– proprietate (proprietatea termenilor) facili-teaz# formarea substantivului improprietatede la adjectivul impropriu: “Atragem aten-]ia asupra impropriet#]ilor... lor (a cuvinte-lor, expresiilor)” (“Sc@nteia”, nr. 8389/1970), context \n care folosirea la plural asubstantivului trece total nejustificat pestesensul s#u abstract. Nu este mai pu]in ade-v#rat c# utilizarea sufixului men]ionat \nformarea substantivelor de la adjective estelimitat# de existen]a \n limba noastr# aaltor sufixe cu aceea[i valoare, cum estesitua]ia deriv#rilor: tare-t#rie; obraznic-obr#znicie; mic-micime; slab-sl#biciune;ur@t-ur@]enie; alb-albea]#.

Nu pu]ine sunt [i cazurile \n care raportul\ntre substantivul abstract care denume[tecalitatea [i adjectivul care atribuie calitateaunui obiect este inversat, destul de nume-roase fiind adjectivele derivate de lasubstantive, nume de calit#]i a[a cum estesitua]ia adjectivului gustos derivat de lasubstantivul gust sau puternic din putere.

_n situa]iile \n care \nt@lnim un adjectivderivat de la substantivul care implic# o

calitate, formarea unui nou substantiv dela adjectiv are ca rezultat crearea unui sino-nim al substantivului de la care s-a pornit,vorbindu-se \n acest caz de un procesderivativ “\n cerc \nchis”, \n care se ajungede unde s-a plecat. “Derivarea \n cerc\nchis” cupride destul de frecvent ca termenfinal un derivat \n –itate, superfluu dinpunctual de vedere al posibilit#]ilor deexpresie ale limbii. Astfel, pornindu-se dela gra]ie se formeaz# adjectivul gra]ios, iarde la acesta la gra]iozitate, derivatul final[i cuv@ntul de baz# fiind sinonime, darderivatul p#c#tuie[te prin faptul c# estemai lung [i mai greoi. Acelea[i raporturiderivative [i semantice se stabilesc [i \ntre:mali]ie-mali]ios-mali]iozitate; rigoare-riguros-rigurozitate; afec]iune-afectuos-afectuozitate, ultimul derivat nefiindconsemnat \n DLRM.

_n seria derivativ#: pre]-pre]ios-pre]io-zitate, cele dou# substantive se diferen]iaz#semantic prin faptul c# derivatul pre]iozitatepreia numai unul din sensurile adjectivului,un sens secundar – “un rafinament exage-rat” – care nu are corespondent \n seman-tica substantivului de baz#, ceea ce \nseam-n# c# cele dou# substantive sunt clar deose-bite semantic [i nu pot fi folosite unul \nlocul celuilalt. Ca echivalent al lui pre]io-zitate era folosit [i uneori \nc# se maifolose[te [i adjectivul pre]ios, \nt@lnindu-se exprim#ri de tipul: “Exprimarea lui estede un pre]ios sup#r#tor.”

O crea]ie de moment, rezultat probabilal unei inten]ii ironice, constituie derivatulamicalitate: “Starea de amicalitate producenumai propozi]ii \n care evlavia se \mbin#

E vorba de o carte a d-nei Sina D#nciu-lescu-Leonte – “Umbra iepurelui” – Edi]iaa II-a rev#zut# [i ad#ugit# – ap#rut# la“Scrisul Rom@nesc” – Craiova – 2007 –Colec]ia “Epica”.

Semnatarului acestor r@nduri autoareai-a d#ruit un exemplar, cu autograf, prinintermediul unui prieten.

Dup# lectur#, s-a impus firesc apreciereac#, \n t@rgul provincial de margine, care eB#ile[tiul, nu e normal s# fie numai unsingur cititor al c#r]ii, drept pentru careexemplarul se afl# acum la BibliotecaOra[ului, ceea ce \ndrituie[te [i invita]ia lalectur#; se [tie c# “dar din dar se face rai”,mai ales acum, c@nd c#r]ii i s-a g#sit un\nlocuitor (doar tr#im \n tranzi]ia cu \nlo-cuitori!!!) iar Internetul e un fel de “Ne-chezol” al bibliotecii. Evident c# nu epoliticos s# te despar]i de o carte d#ruit#de autor, dar e mai bine ca romanul(vorba unuia Marean) “care este”, s# fiecitit de c@t mai mul]i, dec@t s# r#m@n#uitat \ntr-un raft pentru mult# vreme, dup#ce a fost citit o singur# dat#.

Prin “Gazeta de B#ile[ti” facem o invita-]ie la lectur# cu c@teva preciz#ri, consider#m,necesare cititorilor din genera]iile tinere.

Ace[tia [i cei care nu [tiu e bine s# aflec# doamna Sina D#nciulescu e olteanc#get-beget, n#scut# la Ciupercenii Vechi,fiic# de inginer silvic, [ef de Ocol, a copi-l#rit la Str#je[ti-V@lcea, a \nceput liceul laRm. V@lcea [i l-a terminat la Craiova, la“Elena Cuza” – men]ionat# pe Tabla demarmur# a [colii printre absolventele deprestigiu; absolvent# a Facult#]ii de Filo-logie a Universit#]ii Bucure[ti; debutul poe-tic \n 1957 la Revista clujean# “Steaua” –prima publica]ie literar# care a \ncercatdesprinderea de principiile “realismului

socialist” [i re\ntoarcerea la “autonomiaesteticului” – ac]iune prigonit# \n epoc#,la fel cu ini]iatorul A. E. Baconsky; debutuleditorial cu vol. “Ploaie \n aprilie” \n 1964,prefa]at de Zoe Dumitrescu-Bu[uleaga, ur-mat de “Hor# de m@n#” 1968, “Sub um-brela mea roz” – 1973 etc.

“Umbra iepurelui” e un roman a c#ruimodernitate e sintetizat# pentru cititor decritical C-tin M. Popa pe a II-a copert#:“Romanul Sinei D#nciulescu, alc#tuit din\ndelungi solilocvii, pagini de jurnal, fi[eintrospective, inser]ii onirice, didascalii,este povestea unui daimon numit Euta-lia, fiin]# suprasensibil#, sofisticat#,complicat# care se supune ecor[eului dindorin]a de a p#trunde sensul existen]ei [ide a se salva din tenebrele R#ului. Hime-ra Umbrei este metafora totalizat# a unuitimp al dezastrelor ce marcheaz# durerosdestinele aflate \n pragul aneantiz#rii”.

Prozatoarea tr#ie[tea acut, lucid, con[tiin]alumii \n agonie, \ncerc@nd recuperareasinelui prin actul scriiturii. Fragilitate [i for]#,vulnerabilitate [i rezisten]# sunt termeniiunei speciale dialectici a dedubl#rii [i, \nacela[i timp, a distan]#rii imposibile.

“Umbra iepurelui”, e o carte istovitoare[i eliberatoare despre vion]a de \n]elegere”

Romanul se structureaz#, propriu-zis, \ndou# p#r]i, c#rora autoarea i-a mai ad#ugatuna, intitulat# “Jurnal de autor”, de fapt, oaddenda, evident, cu func]ii complemen-tare, explicatoare de atitudini, sensuri [iinten]ii ale textului.

Titlul romanului \i define[te sugestivcon]inutul [i e o metafor# pe care d-naSina D#nciulescu o explic# \n “Argument”-ul ce precede textul c#r]ii: “Umbra iepure-lui” se implic# [i ea \ntr-o \naintare prinregresiune. Metafora en titre anticipeaz#efortul prinderii “iepurelui ce produce <um-bra nelini[titoare>. Sensibilul joac# aici unrol de ghid-intermediar, fata morgana,v@natul oarecare pentru pelerinul s#u v@n#-torul \n cursa de urm#rire a ceea ce si-multan \l urm#re[te. N-are cum s# [tie c#tocmai acel stimul de aparen]#, \n[el#toaresau concret#, este cel ce \l conduce lalocul \ntemeierii. Singura lui sus]inere poatefi credin]a, biblic# dar [i a min]ii de peurm#, c# nimic nu se afl# p@n# nu se [ipetrece. C#ci dac# n-ar [ti nu s-ar povesti.”

Ideea respingerii aplatiz#rii con[tiin]ei prinrefugiul \n scris e \nt#rit# [i de motto-ulprimei p#r]i – un citat din Emil Cioran,dar [i de confesiunea de la \nceputul“Jurnalului de autor”; cu un regret nest#-p@nit autoarea motiveaz# alunecarea de lapoezie la proz# sub presiunea absurdului

totalitar, sau trecerea dureroas# din mirificulpoetic \n banalul prozaic: “_ntr-o proz#alc#tuit# din \nsemn#ri cu mul]i ani \nurm#... eviden]a subestim#rii devine in-suportabil#. M#car pentru faptul c# melosulliric, \n care am tr#it o via]# ca pe[tele \nap#, mi s-a convertit la comunicareaprozaic# [i ambigu#, improprie unui traseuascendent dac# nu transcendent”

D-na Sina D#nciulescu, prin “Umbra ie-purelui”, cum spunea Vianu, “comunic# [ise comunic#”, adic# rezist# prin scris fa]#de str@mb#t#]ile “obsedantului deceniu, mai\nt@i, [i ale <Iepocii de Aur>, mai apoi.”

Paginile romanului, fie prin monologinterior, fie prin descrieri [i relat#ri sau co-mentarii, \l duc pe cititor \ntr-o lume care,cel pu]in pentru genera]iile tinere, ar p#reao pur# inven]ie trezit# [i nicidecum unatr#it# aievea, filtrat# de eul artistic al autoarei[i redat# semenilor ei \n paginile unei c#r]i.

Evident, cartea nu apar]ine literaturii deconsum, din contr#, se cite[te mai greu [i\l solicit# pe cititor prin numeroaseletrimiteri la autori (scriitori, filosofi, arti[tietc.) din spiritualitatea rom@n# [i universal#,dar [i la patrimonial popular na]ional, toate,\n fond, expresii ale rafinamentului inte-lectual al autoarei.

Umbra iepurelui r#m@ne din copil#rietenta]ia evad#rii din concretul imediat, sau,mai t@rziu, chemarea c#tre o frond# legi-tim#, refuzul, chiar [i \n intimitate, de \nre-gistrare sincer# \n slujba unui ideal impus._n acest sens sunt edificatoare experien]elenefericite de \ndrum#tor de la “CasaCrea]iei Populare [i a Mi[c#rii Artistice deAmatori”, de la \nceput, apoi cele de cadruuniversitar.

De unde se a[tepta la un “salt calitativ”prin trecerea de la o “munc# ideologic#”la una de cercetare [tiin]ific# [i didactic#de \nv#]#m@nt superior, dezam#girea edebusolant#; nicio deosebire!, depinde totde activi[ti abtuzi (secretarul de partid,cadri[tii sau \nsu[i rectorul).

Eutalia (alter ego-ul) tr#ie[te \ncerc#riintime de un deosebit dramatism, fiindc#trebuie s# renun]e m#car formal [ideclarativ la “linia (filia]ia) c#linescian# azisei critici de crea]ie” pentru “o impo-ten]# neosem#n#torist# [i inhibi]ie proletcul-turist#... pentru edificarea realismuluisocialist \n literatur#.”

Autoarea apeleaz# la despersonalizare[i transfer# Eutaliei drama oprim#rii pro-

priilor aspira]ii de afirmare a creativit#]iiintelectuale \ntr-o universitate aservit#totalitarismului prin imperativul cursuri,tovar#[i, nu dis-cursuri!!!, prin care se v#-de[te comanda social# a epocii care vizaanularea tenta]iei originalit#]ii, omone-gizarea societ#]ii prin crearea omului nou,constructor al socialismului... etc. etc...

Autoarea las# s# transpar# chipuri umaneautentice ale epocii (unora le d# alte nume,altora le men]ioneaz# numai func]ia). Unastfel de personaj real e rectorul de atunci“... de la <amvonul> Partidului Comunistce conducea Universitatea se impusese:<Cursuri, Tovar#[i, nu discursuri!> Propa-ganda \i apar]inea unui avocat politruc [iprofesor de socialism, care se pretindeamai comunist dec@t to]i, dat fiindc# fusese(cic#) <ilegalist>, pentru ce [i studen]ii \lporecliser# Fantomas... pentru Eutalia, maimult dec@t pentru oricine altul din Univer-sitate, efectul loviturii letale. ...acum nu maiputea face echilibristica degaj#rii native, cucare bravase soma]iile partinice ori piruetelenon[alan]ei, cu care s# mai dezumfleatacurile cotidiene ale criticii [i autocriticii...”

Pentru cunosc#torii mediului academiccraiovean de atunci sunt lesne de recu-noscut personaje precum profesorulduplicitar de Italian#, actri]a Paula, prietenaEutaliei, “cadri[tii” etc. De fapt, autoareaapeleaz# la un procedeu folosit de mult \nliterature# [i ]ine, \n fond, de faptul c#,dintotdeauna, arta a pornit de la realitate;Dante i-a trimis \n Infern pe cei care l-auf#cut s# se exileze din Floren]a medieval#,iar la noi amintim: G. C#linescu, I. D.S@rbu, Petru Dumitriu, Paul Goma, dac#e s# men]ion#m doar c@]iva.

“Umbra iepurelui” poate atrage [i cititoriimai pu]in instrui]i prin emo]iile pe care ledegaj# confesiunile eroinei – experien]elede via]# – copilul cu neast@mp#rul dorin]eide cunoa[tere, adolescenta [i apoi t@n#radezam#git# de realit#]ile rurale, dup# \n-cheierea studiilor universitare, intelectualulap#sat de discre]ionismul unor “factori der#spundere” incon[tien]i, incul]i, imorali [icinici – carieri[ti, femeia matur# \mpov#rat#de grijile cotidiene – mam#, so]ie, prieten#[i c@te alte ipostaze \n care apare Eutalia– toate alc#tuind \mpreun# un portret demare complexitate, o personalitate caresimte nevoia s# scrie fiindc# are convinge-rea c# e singura ra]iune de a exista \nlimitele demnit#]ii intelectuale [i morale;

scrisul devine, astfel, unica posibilitate de\mpotrivire, de aceea “se at@rn#” de elprecum Al. Philippide “ca un copil depoala mumii”.

R@ndurile de fa]# sunt numai \ncerc#ride argumentare a unei sincere invita]ii lalectur#; dac# se cite[te greu e pentru c#problematica abordat# [i modalit#]ile deexprimare din carte decurg firesc dintr-ocon[tiin]# creatoare de o deosebit#complexitate, iar aceast# realitate excludelinearitatea ca expresie a simplitatii.

Invita]ia se adreseaz# \n primul r@ndprofesorilor cu pregatire literar# , elevilor[i studen]ilor filologi. La clasele umanisticede filologie pe “Umbra iepurelui” poate fiabordat#, cu argument#ri pe text, moderni-tatea unui roman contemporan. Pe el [i pealtele din aceast# categorie elevii pot s#inve]e cum trebuie citit#, \n]eleas# [icomentat# o carte modern#.

Dac# [coala, prin predarea literaturiirom@ne, nu va aborda astfel preg#tirea noilorgenera]ii [i se va limita numai – poate niciat@t – la abord#ri formale [i superficiale aleunor autori considera]I arbitrar [i sezonier“canonici”, viitorii intelectuali nu vor mai[ti cum se studiaz# \n bibliotec#, vor copiadup# fi]uici xeroxate la examene [i vorr#m@ne cititori accidentali, eventual de ...Sandra Brown ... sau al]i autori de inep]ii,fiecare etichetat#, pentru publiciatecomercial#... BESTSELLER...

_nchei invita]ia la lectur# cu precizareac# pentru cititorul b#ile[tean e un prilej dem@ndrie s# contemple ilustra]ia copertei I,apar]in@nd maestrului Marcel Voinea, fiual B#ilestiului. E vorba de reproducereauneia din numeroasele crea]ii ale artistului,intitulat# “Spectacol deasupra Ceta]ii.”

Valentin TURCU

Invita]ie la lectur#

cu admira]ia.” (“S#t#m@na”, nr.10/1971)Format de la adjectivul amical, derivatuldubleaz# substantivul abstract, bine \nce-t#]enit \n limb# amici]ie. Dac# se poateafirma c# amici]ie se deosebe[te de sino-nimul s#u prietenie pentru c# exprim# unsentiment de afec]iune mai pu]in puternic,mai superficial chiar, amicalitate, care se\ncadreaz# \n aceea[i serie sinonimic#, parea aduce o nuan]# peiorativ#, deriv@nd din“spiritul de ga[c#”. Printre forma]iilerecente derivate de la adjective cu sufixul–itate se \nscrie [i artisticitate: “_n teatrulrom@nesc din zilele noastre, angajareapolitic# face trup comun cu artisticitatea.”(“S#pt#m@na”, nr.21/1971), substantivabstract care \nlocuie[te perifrazele caracterartistic, calitate artistic#. Acest derivat aap#rut din aceea[i nevoie de substantiveabstracte care explic# [i apari]ia cuvintelormai vechi partinitate [i legitate.

Deosebit de productiv este [i sufixul –re, -are, -ire prin care sunt derivatesubstantive pornind de la teme verbale:am@nare, avizare, escaladare, frustare,uitare, sosire, venire, etc. Dup# cum estecunoscut, exist# verbe al c#ror infinitivlung substantivat nu se folose[te \n modobi[nuit, dar publicistica favorizeaz# \nmare m#sur# extinderea acestor forma]iisubstantivale. Al#turi de a uzita, care estepreferat de multe ori obi[nuitelor a folosi,a \ntrebuin]a, a utiliza, din dorin]a de expri-mare mai elegant#, se formeaz# substan-tivul, pu]in obi[nuit, uzitare: “De undeaceast# palid# reprezentare? Cred c#, maiales, din uzitarea p@n# la tocire a unorformule.” (“S#pt#m@na”, nr. 34/1969).Dintre formele lui a uzita \ntrebuin]at cuo frecven]# mai mare este participiul

adjectival uzitat (formul# uzitat#), a[a \nc@teste posibil ca acest adjectiv s# constituiepunctul de plecare al substantivului uzitare.

Un derivat \n cazul c#ruia punctul deplecare pare a fi \n mod clar un adjectiveste inadecvare: “Atragem aten]ia asuprainadecv#rii lor (a cuvintelor [i expresiilor)la unele din operele analizate.” (“Sc@nteia”,nr. 8389/1970) Este evident c# substantivula fost format de la adjectivul inadecvat,deoarece nu exist# un verb a adecva. Exist#\ns# seria adecvat, adecva, adecvare, iarformarea substantivului inadecvare conducela o pereche antonimic#: adecvare-inadec-vare, analog# lui adecvat-inadecvat.

Baza derivativ# \n formarea unor sub-stantive cu sufixul -(a)re, poate fi repre-zentat# \n unele cazuri [i de substantive,a[a cum este situa]ia substantivuluicontextuare: “Contextuarea evenimen-telor...” (“Contemporanul”, nr. 1057/1967)sau dezeroizare: “Efortul... de dezeroizarea unor figuri legendare...” (din acela[i nu-m#r al publica]iei), derivate de la substan-tivele concrete context, erou. Este evidentc# \n cazul lui dezeroizare procesul deri-vativ este complex, aceast# forma]ie im-plic@nd cumularea mai multor afixe flexio-nare: dez-, -iz-, -are. Faptul c# nu exist#derivatele eroizare [i dezerou, pledeaz# \nfavoarea afirma]iei c# nu poate fi vorba deo derivare \n etape succesive.

Exemplele oferite ca [i altele care vorurma \n numerele viitoare impun concluziac# nu numai dorin]a de exprimare corect#[i nuan]at#, ci [i bunul-sim] ne \ndeamn#s# evit#m folosirea abuziv# a derivatelor,\ntruc@t de multe ori [i acestea ne pot jucafeste.

Gheorghe GHEORGHI{AN

4


Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 2

februarie 2009

‚ C. Edilitare:Lucr#ri de repara]ii la edificii [i

anexe la unit#]i [colare „ amenaj#rigaraje la atelierele-[coal# de la Grupul{colar “{tefan Anghel” „ lucr#ri derepara]ii [i \ntre]inere la stadion „ lu-cr#ri de repara]ii ale spa]iilor de pro-ducere a materialului s#ditor floricol.

_n cuv@ntul s#u dl. Gabriel Tica arugat s# se prind# la lucr#ri [i \mpre-jmuirea terenului de sport de la liceu,intervene]ie la care dl. primar CostelPistri]u a informat c# directorii de[coli au prins \n buget sume pentru\mprejmuirea unit#]ilor de \nv#]#[email protected]. Dorin Manciu a apreciat c# estefoarte bine s# se prind# aceste lucr#ri,care au fost bine g@ndite [i structurate,dar a solicitat s# se fac# de fiecaredat# delimit#ri precise, s# se [tie ceeste de competen]a prim#riei [i ceapar]ine CL, pentru c# de multe oriapar confuzii. Dl. Sabin Gaciu ainsistat pe faptul c# trebuie g@nditbine c@nd se angajeaz# oameni pentruasemenea lucr#ri, fiindc# s-a constatatc# de multe ori lucrurile se desf#[oar#anapoda, sunt angaja]i oameni laLegea 76 care se plimb# de colo colo[i pentru care se cheltuiesc ni[te banicare ar putea fi folosi]i \n alte scopuri.A \ntrebat dac# s-a f#cut un calculreferitor la valoarea materialelor caretrebuie procurate pentru asemenealucr#ri. A pedalat pe ideea de a seacorda mai mare aten]ie acestei ac]i-uni, de a fi \ncadra]i oameni serio[i,muncitori [i preg#ti]i pentru executa-rea lucr#rilor propuse. Dl. Ioan Negre]a pus accent pe faptul c# lucr#rilepropuse n-au fost bine g@ndite, pentruc# nu \n]elege cum se poate vorbi deselectarea de[eurilor nedegradabile dinzonele de depozitare, iar decolmatareaBalasanului se face cu utilaje, nu ma-nual. Lucr#rile la stadion s# se fac# \nmod legal, pentru c#, de[i apreciaz#ce s-a realizat acolo – gazon, faian]#,gresie, mobilier – trebuie s# se res-pecte litera legii. Dl. primar a precizatc#, deoarece [i \n trecut decolmatareas-a f#cut tot manual, [i-a \nsu[it aceast#procedur#. D-na Elena Jianu, f#r# aintra \n polemic#, a precizat c# plas-ticul se degradeaz# \n mul]i ani [i c#nu este r#u c# a fost prev#zut# oastfel de lucrare. {colile organizeaz#ac]iuni ecologice [i pot fi solicitate,pentru c# \n mod sigur vor r#spundecu promtitudine. Dl. Mugurel M@n-z@n# a apreciat intervene]ia d-nei Jia-nu de a fi solicitate [colile, dar eleviis# fie implica]i \n ac]iuni de cur#]enie\n parc sau \n locuri de agrementpentru a-[i da mai bine seama devaloarea educativ# a muncii, \ns# laselectarea de[eurilor nu este admiss# fie folo[i]i, fiindc# este contrar nor-melor Ministerului S#n#t#]ii.

Proiectul a fost aprobat \n unani-mitate.

_n ceea ce prive[te Proiectul de ho-t#r@re prin care se aprob# programulde ocupare temporar# a for]ei demunc# [i de \mputernicire a prima-rului municipiului pentru repartizarealocurilor de munc#, se precizeaz# c#,\n baza art. 78 din Legea 76/2002,pentru executarea unor lucr#ri edili-tare, de infrastructur# [i ecologice, exe-cutivul a propus angajarea a 100 depersoane [i \mputernicirea d-lui pri-mar pentru repartizarea locurilor demunc# subven]ionate. Dl. DorinManciu a \ntrebat dac# num#rul de100 de persoane a fost stabilit \nfunc]ie de buget, edilul-[ef r#spunz@n-du-i c#, teoretic, 30% se pl#te[te de labugetul local [i 70% de la [omaj, darun calcul atent duce la concluzia c#\n mod practic s-a pl#tit 50% de labuget. De cele mai multe ori banii dela agen]ia de [omaj nu vin la timp [ise pl#tesc tot de la prim#rie, f#c@ndu-se cheltuieli care se recupereaz# destulde greu. Dl. Ioan Negre] [i-a exprimatsurprinderea c# \nc# nu se [tie c# \nperioada de iarn# – jum#tate din an –to]i banii vin de la agen]ia de [omaj,iar \n cealalt# jum#tate cei de la [omajcontribuie cu 70% iar prim#ria doarcu 30%. {i-a exprimat nemul]umireac# nu s-au f#cut diligen]e pentruprelungirea perioadei contractuale

pentru \nc# dou# luni [i astfel oameniin-au putut beneficia de ajutorul de[omaj. Chiar dac# unii sus]in c# s-auangajat oameni nepricepu]i, este bu-curos c# prin munca acestora s-au rea-lizat multe lucruri \n B#ile[ti. Deoarecea considerat c# 100 de persoane suntinsuficiente, a propus s# se angajeze150. R#spunz@ndu-i, dl. primar CostelPistri]u a informat c# pentru cei anga-ja]i p@n# \n luna noiembrie, de la pri-m#rie s-a pl#tit un miliard de lei vechi,iar pe o parte a perioadei cei de laagen]ia de [omaj n-au dat niciun ban,pentru c# n-au avut. Dl. Amza Du-mitra[cu a fost de p#rere c# \n situa]iaactual# a angaja 100 sau 150 de per-soane este prea mult. Dac# se prive[teproblema numai din punct de vederesocial, \ncadrarea [i-ar g#si justificarea,dar, dac# se ]ine seama de situa]ia decriz#, este foarte greu s# se poat# pl#ti

a sus]inut ideea \nfiin]#rii acestuicentru, care, din c@te a \n]eles, estecentru de zi \n care vor veni copiiidin familii nevoia[e, iar selec]ia seface \n urma unei anchete sociale.Dl. Ioan Negre], dup# ce a precizatc# \n acest loc era vorba s# se mutebiblioteca, a propus s# se g#seasc# oalt# loca]ie pentru centrul de zi.

Supus# la vot, propunerea execu-tivului a fost aprobat# cu 15 voturi“pentru” [i dou# “\mpotriv#” – IoanNegre] [i C#t#lin Ne]a.

_n expunerea de motive la Proiectulde hot#r@re privind elaborarea Planu-lui Integrat de Dezvoltare Urban# pen-tru Centru Municipiului, prin Pro-gramul Opera]ional Regional 2007-2013, se men]ioneaz# obiectivele dez-volt#rii regionale [i a celor specifice,care trebuie s# se \ncadreze \n urm#-toarele categorii [i opera]ii de activit#]i

edilul-[ef a pus accent pe necesitateade a se stabili cu precizie ce se dore[te,unde se dore[te, adic# aria \n care s#fie amplasat# prim#ria, iar comisia s#depisteze spa]iile, s# se discute [i s#se aleag# cea mai bun# solu]ie. Dl.Ioan Negre] a informat c# atunci c@ndmo[tenitorii prin]ului {tirbei au c@[tigatprocesul, s-au c#utat solu]ii, deoarecesediul actual este dep#[it fizic [i moral.S-a discutat cu arhitec]ii [i s-a hot#r@tca prim#ria s# fie amplasat# \n centru.De[i consilierii au propus s# sefoloseasc# sediul fostului IAS, n-a fostde acord [i s-a orientat spre c#direaCEC, \ns# reprezentan]ii institu]iei res-pective au cerut 27 de miliarde de leivechi, f#r# TVA. Ideea care l-a c#l#uzita fost s# se a[tepte terminarea pro-cesului, dar din cauza justi]iei, s-a totam@nat. A fost de p#rere c# este bines# se mai a[tepte, s# nu se renun]e la

Referitor la Proiectul de hot#r@re pri-vind aprobarea scoaterii la v@nzare aimobilelor proprietate privat# a CL, \ncare \[i desf#[oar# activitatea unelecabinete medicale se stipuleaz# c#,av@nd \n vedere prevederile OUG. 68/2008, referitoare la legalitatea opera-]iunii de v@nzare, executivul a propusadoptarea unei hot#r@ri \n acest sens.Dl. primar a propus s# se aprobe scoa-terea la v@nzare numai a cabinetelordin imobilul de pe str. Victoriei, nr.164, nu [i a celor din str. G-ral I. Ghe-nescu [i s# se prevad# \n contractul dev@nzare-cump#rare obligativitatea ca peo perioad# de 15-20 de ani cump#-r#torul s# nu schimbe destina]ia, iar \ncaz contrar, s# se rezilieze contractul.

Proiectul cu amendamentul descoatere la v@nzare numai a spa]iilordin str. Victoriei a ob]inut sufragiiletuturor ale[ilor locali.

_n expunerea de motive la Proiectulde hot#r@re privind mandatarea Pri-marului Municipiului B#ile[ti de a\ntocmi Raportul de evaluare a per-forman]elor profesionale individualeale secretarului unit#]ii administrativ-teritoriale pentru activitatea desf#[u-rat# \n perioada 01.01.2008-31.12.2008, prezentat de dl. viceprimarPaul Mitroi, se men]ioneaz# c# \nperioada 01.01-31.12 a fiec#rui an seface evaluarea persorman]elor pro-fesionale individuale ale func]ionarilorpublici, evaluarea activit#]ii secretaruluifiind f#cut# de c#tre primar pe bazapropunerii CL, iar calificativele pot fi:F. Bine, Bine, Satisf#c#tor, Nesatisf#-c#tor. Dl. Dorin Manciu [i-a exprimatsurprinderea c# evaluarea trebuie f#cut#de primar la propunerea CL, ci nudirect de organul legislativ local, lacare dl. Ionel Mu[uroi a precizat c# \norganigram# primarul [i CL apar peaceea[i linie, dar primarul, fiind perma-nent \mpreun# cu secretarul, conoa[tecel mai bine activitatea acestuia [i estenormal s#-l evalueze. De fapt, eva-luarea ar fi trebuit f#cut# de ambiiprimari, \ns# noua lege a ap#rut pe14.07.2008, iar vechiul primar caretrebuia s# fac# evaluarea \n termen de15 zile de la expirarea mandatului, nuse mai \ncadra \n prevederile acesteilegi. Dl. Sabin Gaciu a precizat c#,de[i este o neconcordan]# \n expunereade motive, este bine s# se aprobeproiectul a[a cum a fost formulat. Dl.Mihai Barbu a men]ionat c#, \ntr-adev#r articolul din lege d# na[tere lainterpret#ri, dar evaluarea trebuie f#cut#de c#tre primar la propunerea CL.Fiind mul]umit de calificativul acordat,a fost de p#rere c# nu este bine s# fierespins proiectul [i s# se mearg# laPrefectur# cu un nou proiect de ho-t#r@re. Dl. Irinel Codru] Mu[uroi, avo-cat de profesie, a precizat c#, oricumar fi interpretat articolul din lege,calificativul \n urma evalu#rii activit#]ii,\l d# primarul, ci nu CL.

Proiectul de hot#r@re a fost aprobat\n unanimitate.

_n ceea ce prive[te Proiectul de ho-t#r@re prin care se ia act de scoatereadin func]iune a unor bunuri care seafl# \n administrarea SPADPP B#i-le[ti, prezentat de dl. F#nel Glon]a,[eful serviciului, se men]ioneaz# c#,tin@nd seama de Adresa nr. 11/20.01.2009, a SPADPP, executivul apropus s# se ia act de scoaterea dinfunc]iune a urm#toarelor bunuri: Bar#cimetalice cu num#r de inventariere1119, 1120, 1121; Magazie filer – nr.\nmatriculare 1105; Sta]ie Reisser –nr. \nmatriculare 4052; Magazie ma-teriale – nr. \nmatriculare 1103;Rezervor metalic – nr. \nmatriculare2011; Rezervor metalic sta]ie Reisser– nr. \nmatriculare 2021.

Dl. Dorin Manciu a \ntrebat dac#aceste bunuri mai exist# [i a pus \ntre-barea retoric# ce s-ar \nt@mpla dac# arap#rea o hot#r@re prin care s# sesolicite inventarierea [i casarea lor.

Din acest col] de pagin#, ne expri-m#m bucuria c# apelul nostru din nu-m#rul anterior a avut ecou la ale[iiurbei care, \n ciuda faptului c# au ex-primat puncte de vedere diferite, con-form viziunii [i personalit#]ii fiec#ruia,spre meritul lor, au renun]at la afirma]iip#tima[e [i la orgolii.


Apelul nostru a avut ecou

Continuare din pag. 1

ace[ti oameni, la care seadaug# [i valoarea mate-rialelor necesare. Dl. Va-sile Duinea a pus accentpe faptul c# num#rul depersoane este orientativ [ic# dl. primar are dreptatec@nd spune c# mul]i dincei \ncadra]i nu-[i reali-zeaz# normele, dar sunttotu[i pl#ti]i. Este maibine s# fie \ncadra]i maipu]ini oameni, dar buni,iar noi s# fim aten]i s# leasigur#m lucr#ri prin cares# justifice banii pe care\i primesc. Dl. MugurelM@nz@n# a abordat aceas-t# situa]ie [i din punct devedere sentimental, preciz@nd c# dinmoment ce consilierii locali [i prima-rul, la timpul potrivit, au acordat celorde la [omaj anumite facilit#]i privindconcesionarea imobilului \n carefunc]ioneaz#, ar fi normal [i moral ca[i dumnealor s# r#spund# cu aceea[imoned# [i s# trimit# banii la timp. Dl.Sabin Gaciu a \nt#rit ideea d-lui Dui-nea c# num#rul de angaja]i este orien-tativ, c# se poate propune a se angaja\ntre 30 [i 150 de persoane [i a rugatconsilierii s#-l ajute pe dl. primar \nac]iunea de selectare a oamenilor careurmeaz# a fi angaja]i.

Proiectul de hot#r@re, cu amenda-mentul ca la num#rul de angaja]i s#apar# precizarea \ntre 30 [i 150, afost aprobat cu 15 voturi “pentru”,neob]in@nd sufragiile d-lor Ioan Ne-gre] [i C#t#lin Ne]a.

Au fost dezb#tute \n continuare celepatru proiecte de hot#r@re supuse aten-]iei asisten]ei de dl. primar CostelPistri]u.

Referitor la Proiectul de hot#r@reprivind aprobarea schimb#rii denu-mirii “Cre[ei” din str. G-ral I. Ghe-nescu, nr. 2 \n “Centru de zi pentrucopii”, se stipuleaz# c# imobilul res-pectiv face parte din domeniul publical municipiului, a fost dat \n folosin]#\n 1975 cu destina]ia de cre[# pentrucopii. La parter func]ioneaz# cabinetestomatologice, iar la etaj s-au desf#-[urat diferite activit#]i, altele dec@tcele pentru care a fost destinat, \nprezent este neutilizat [i aflat \ntr-ostare avansat# de degradare. }in@ndseama de cele expuse anterior, exe-cutivul a propus \nfiin]area “Centruluide Zi pentru Copii”, care s# func]io-nize \n spa]iul de la etaj, propunerecare are la baz# art. 36, alin.2, lit.“c” [i alin. 5, lit. “d” din Legea 215/2001. Venind cu explica]ii suplimen-tare, dl. primar a men]ionat c# PlanulIntegrat de Dezvoltare Urban# pentrucentrul municipiului trebuie s# aib#[i o conota]ie social#, s# se deacopiilor posibilitatea ca dup# ore s#-[i fac# temele p@n# la ora 16.00, c@ndp#rin]ii termin# serviciul. Schimbareaeste momentan din punct de vedereprincipial iar pe parcurs se vor aducel#muriri [i complet#ri. Centrul sepoate \nfiin]a, dar se [i poate renun]ala el, totul fiind \n func]ie de proiect.Acum s-au f#cut primele inform#ri,iar \n luna februarie se va prezentaproiectul \n detaliu. Dl. Gabriel Tica

eligibile: reabilitarea infrastructuriiurbane [i \mbun#t#]irea serviciilor ur-bane, inclusiv transportul urban „ in-frastructura pubic# urban# „ transport[i mobilitatea popula]iei „ dezvoltareadurabil# a mediului de afaceri „ rea-bilitarea infrastructurii sociale „ patri-moniul cultural mondial (UNESCO),na]ional [i local, din mediul rural.

Proiectul de hot#r@re a ob]inut su-fragiilor tuturor consilierilor locali.

_n ceea ce prive[te Proiectul de ho-t#r@re referitor la achizi]ionarea uneisuprafe]e de teren intravilan pentruconstruirea noului sediu al prim#riei[i de constituire a comisiei de nego-ciere a pre]ului, se precizeaz# c#, av@nd\n vedere c# activitatea personaluluiprim#riei se desf#[oar# \n mai multeloca]ii, c# sediul actual se afl# \ntr-ostare avansat# de degradare, imobilulprezent@nd fisuri [i cr#p#turi accentuate\n structura de rezisten]# \n partea deEst [i, mai ales, c# imobilele din str.Revolu]iei sunt revendicate de urma[iifo[tilor proprietari, executivul a propusaprobarea achizi]ion#rii unui spa]iudestinat construirii noului sediu [iconstituirea comisiei de negociere apre]ului de achizi]ie, \mputernicirea d-lui primar Costel Pistri]u [i a d-neidirector executiv Violeta Mo]#]#eanude a semna actele cu institu]iileabilitate. Dl. primar [i-a exprimatregretul c# formularea din proiect al#sat loc de interpret#ri, a men]ionatc#, dup# cum este deja cunoscut, CLare bani cu destina]iei special#“Construc]ie prim#rie” [i c#, dac# anulacesta obiectivul nu se finalizeaz#, nuse mai aloc# sume \n acest scop [i seretrag [i cele existente. Este nevoie s#se g#seasc# un teren pentru amplasareasediului prim#riei, regret@nd c#terenurile din domeniul public n-aufost bine gestionate. Normal este caprim#ria s# fie \n centrul municipiului,motiv pentru care trebuie s# sestabileasc# cu precizie limitelecentrului. Pre[edintele Comisiei decultur#, d-na Elena Jianu, a informatc# la [edin]a comisiei s-a venit cuamendamentul de a se identifica posi-bilit#]ile, acestea s# fie aduse la cuno[-tin]# [i dup# aceea s# \nceap# nego-cierile pentru achizi]ionarea terenului,interven]ie la care dl. Ionel Mu[uroi aprecizat c#, dac# terenurile sunt pedomeniul public, nu este nevoie deachizi]ionare, deoarece ele sunt aleprim#riei. Intervenind \n discu]ie,

cl#direa CEC [i s# sereabilitize actualul sediu,opera]iune care, conformproiectului \ntocmit, cost#circa 6 miliarde de leivechi. Dl. Sabin Gaciu a\ntrebat care este situa]iaactual# a terenului [i aconsiderat c# este, \ntr-adev#r, bine s# se mai a[-tepte pu]in. S# se consti-tuie comisia, s# se identi-fice terenurile [i poate c#p@n# atunci se finalizeaz#procesul. Dl. viceprimarPaul Mitroi a informat c#s-au purtat discu]ii cuproprietarii la care au par-ticipat dl. primar, dum-

nealui [i dl secretar [i ar fi ajuns laconcluzia c# este posibil s# se reduc#suma avansat#, iar, \n anumite condi]ii,chiar s# se doneze imobilul [i terenul.Dl. Mugurel M@nz@n# a insistat pefaptul c# av@nd bani \n cont trebuies#-i cheltuim, \n caz contrar pierz@ndace[ti bani [i a avansat ideea c# se potachizi]iona [i alte terenuri, nu neap#ratpentru sediul prim#riei. Revenindasupra unei interven]ii anterioare, dl.primar Costel Pistri]u a sus]inut c# esteabsolut necesar s# se stabileasc# cuprecizie aria \n care se poate circums-crie terenul, termenul p@n# la care s#se achizi]ionize, pre]ul \n care s# se\ncadreze [i s# ne asum#m cu to]iiresponsabilitatea. A propus ca din co-misie s# fac# parte consilieri [i repre-zentan]i ai executivului. Dl. Amza Du-mitra[cu, dup# ce [i-a exprimat con-vingerea c# trebuie s# avem un sediual prim#riei, deoarece multe comuneau construit sedii moderne [i este chiarjignitor ca un municipiu s# nu aib# unsediu pe m#sur#, a pedalat pe ideeac#, pe l@ng# reabilitarea actualuluisediu, este nevoie [i de o alt# alter-nativ#. Conjuctura actual# ne avanta-jeaz#, pia]a imobiliar# cre@nd anumitefacilit#]i. A propus s# fie consulta]i [icet#]enii municipiului, ca principalibeneficiari, prin organizarea unordezbateri publice \n care s# se vin# cuargumente indubitabile. Dl. DorinManciu a avansat propunerea de a sereformula con]inutul proiectului. Repu-nerea pe rol a procesului cu proprietariieste \n avantajul nostru, iar sumasolicitat# de urma[ii acestora nu estemare, reprezent@nd dou# luni de salariual func]ionarilor prim#riei. N-ar fi r#us# se stabileasc# [i o sum# medie pemetrul p#trat de teren. _n urma dis-cu]iilor s-a ajuns la formularea: “Seaprob# constituirea comisiei pentruanalizarea [i identificarea p@n# la datade 31.03.2009, \n zona din centrulora[ului, a unor terenuri pe domeniulpublic, pentru construirea sediuluiprim#riei, iar, dac# nu exist# pedomeniul public, achizi]ionarea unuiteren de la priva]i, oferindu-se o sum#\ntre 100 [i 200 de mii de euro.”Comisia propus# pentru negocieri arecomponen]a: Dorin Manciu, IrinelCodru] Mu[uroi, Mugurel M@nz@n#,Costel Pistri]u, Paul Mitroi, MihaiBarbu [i Violeta Mo]#]#eanu.

_n aceast# formulare, proiectul afost aprobat \n unanimitate.

5


Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 2februarie 2009

Fenomen ca [i uitat,Neglijat de anali[ti,Dureros perpetuat_n ani cenu[ii [i tri[ti...,Co[marul s#rmanei gloate,Cuprins# de isterie{i necazurile toate_n a vie]ii comedie...,O pestri]#-n[iruireDe lume parc# neroad#,Lovit# de n#lucire,A fost botezat#... coad#!...Spre sf@r[itu-acelei ere,Unu cinic, dar lucid,I-a zis cozii – “alinierePoliticii de Partid”!...Cozile erau \n fa]#Sau pe l@ng#-alimentare,{i nu lipseau nici din Pia]#{i nici de la aprozare...,C#ci, tr#ind de azi pe m@ine,_ntr-o lume-nfometat#,Erau zilnic cozi la p@ineCa-nainte niciodat#...Pretutindeni pe aiciSe sculau \n miez de noapteCei ce aveau copii mici,S# stea la coad# la lapte...Cozi la carne, la mezeluri,(Cu soia), fructe, legume,La br@nz# de orice feluriPrecum nic#ieri \n lume...Pepsi, cafea natural#Luau numai potenta]ii{i mai greu o portocal#Cine nu avea rela]ii...Avea plebea proletar#Acces doar la surogate,Produse la noi \n ]ar#{i “[tiin]ific” preparate!!!

Cozi la pui, pu[i doi la pung#,“Adida[i” – biete picioare –{i pentru to]i, s# le-ajung#,C#p#]@ni – “calculatoare”...Cozi la pe[te congelat,La f#in# [i m#lai,La orez, ulei “v#rsat”,De soia... ferice trai!!!Prim#vara... cozi la toate,C#ci, cu chin [i sup#r#ri,Erau demult terminatePrin pivni]e [i c#m#ri...Cozi \n ar[i]a de var#,_n a zidurilor umbr#,Doamne, ce soart# amar#{i ce perspectiv# sumbr#!!!Cozi de toamn#-n v@nt [i ploi,A[tept@nd la “Aprozar”S# “bage” marf#, apoi;De multe ori – \n zadar!Cozi de iarn#, nesf@r[ite,Cu scandal f#r# ecou,La carne, pe-nghesuite,De Cr#ciun [i Anul Nou...Coad# – izvor de miasme{i simbolul penuriei,Produc#toare de spasme{i emblema s#r#ciei!...“Ce se d#?” sau “Ce se bag#?”,“Mai e-n rafturi?”, “Apuc#m?”“O s#-mi dea o p@ine-ntreag#?”“P@n# c@nd mai a[tept#m?”..._mbr@nceli, \njur#turi,Nasturi rup]i, nervi agita]i,Cu c#lc#ri pe b#t#turiSau de pantofi desc#l]a]i...}ipete, c#ciuli c#zute..._n lupta de-naintare,Portofele disp#rute,Geamuri sparte la intrare...

Cu cristo[i, pa[ti, dumnezei{i draci – to]i \n impreca]ii,Cu mor]ii, s#rmani de ei,Se-nfruntau \n alterca]ii...Pentru trimiteri expreseFoloseau imperativul;Pentru restul de exceseSe impunea... optativul...Astfel, mame [i neveste,Surori, fiice, orificiiSe-amestecau \n acesteLingvistice... artificii...Vuia coada, blestem@nd,Repetat la “carne”-n Pia]#,Pe cine nu sta la r@nd,Sau intra direct prin fa]#...,Mai ale c@nd cel vizat,Cu tupeu [i dolofan,Era din “#i de la Sfat”,Sau, cumva, ... mili]ian...C@nd se formau cozi de seara,Unii \[i luau sc#unele{i aproape-n toat# ]araSe \ntocmeau [i... tabele...Tot pe-atunci s-a atestatCe n-a fost dat s# se vad#,_ns# fapt adev#rat:Se vindeau locuri la coad#...Noaptea povesteau pe r@nd_nt@mpl#ri adev#rate,De demult sau de cur@nd,Dar [i bancuri deocheate...{i politice, pe [leau,Dar discret, f#r# sonor,De team# c# \i turnau,Din coad#... “cozi de topor”...................................................T@rziu – “factorii de sus”Au mai cosmetizat starea;Cozile s-au mai redusCu... ra]ionalizarea...

BALADACOZILOR

Datele [i evenimentele, altelele \nafara celor consemnate de noi, nu v#opresc s# medita]i [i asupra altora carev-au marcat via]a timp de 45 de ani,1944-1989. V# invit#m s# p#stra]ileg#tura cu noi, particip@nd [i la ma-nifest#rile ce vor fi organizate de c#treCasa de Cultur#, ori prin emisiunileradiofonice. Dac# prin preocup#riledumneavoastr# ve]i descoperi docu-mente care s# ateste evenimenteledespre care ne vom preocupa de-a lun-gul anului trimite]i-ni-le spre a leprezenta [i prin intermediul ziaruluilocal – “Gazeta de B#ile[ti”.

„ 1836-1839 s-a temeluit biserica”Sf. Apostoli Petru [i Pavel” la dorin]advornicului Barbu D. {tirbei, st#p@nal mo[iei B#ile[tiului [i viitor domn al}#rii Rom@ne[ti \ntre anii 1849-1856.

„ 100 de ani de c@nd a fost dat# \nfolosin]# {cola Primar# de B#ie]i nr.1. Pentru a l#muri cu aten]ie eveni-mentele petrecute \n sfera de lucru a[colii respective preciz#m c# [coala a

rom@nesc, iar \n B#ile[ti ap#ruse {coalaMedie [i nu exista spa]iu. _n acest cazfosta [coal# nr. 4 a servit nevoilorinstitu]iei [colare nou \nfiin]at# p@n#c@nd s-a repus \n func]iune localulLiceului Industrial.

O noua [coala modern#, cunoscut#drept {coala Generala nr. 1, de pestrada Panduri. Aceasta nu a ap#rutpe un teren gol: _nc# din anul 1935,

{i-astfel, coada speriat#A aflat c#, prin “decret”,“Cartela” de alt#dat#Era numit# “tichet”...,C# problema se puneaDe Tovar#[ul “politic”,Iar poporul se hr#nea“Ra]ional” [i “[tiin]ific”...Dar, de fapt, \nfometat#,Tot la coad# Na]iaA[tepta “disciplinat#”S#-[i primeasc#... “ra]ia”...P@ine, zah#r [i uleiTot la coad# se d#deau,C# intrase-n obicei,_ns# nu prea ajungeau...Carne, unt [i ou# – rar –Fiindc# aveau pa[aport;Coada le-a[tepta-n zadar,Fiind duse la... export................................................La ]ar# nu erau cozi,Nici produse alimentare...;Ce puteau s# dea la ploziBie]ii ]#rani de m@ncare?!...Fiindc# d#deau p@inea }#rii,N-aveau p@ine [i, lihni]i{i \n culmea disper#rii,Luau la c@mp... biscui]i...,Sau plecau, pe r@nd, s#racii,Pun@nd m@n# de la m@n#,S# ia din ora[, cu sacii,P@ine pentr-o s#pt#m@n#...................................................Dar, cum traiul omenescE mereu multicolor,Era sublim [i grotescPitorescul cozilor..._mi mai st#ruie \n minteImagini de pl@ns [i hazR#mase de mai-nainte,C@nd era coad# la gaz...

Ca tunetu-n miez de var#Se ducea \n ora[ vestea:“Vine gaz p@n# desear#!”{i-astfel \ncepea povestea...:Se tot aliniau vase,Mai bune sau mai turtite,Damigene unsuroase,Sau bidoane ruginite...Sau, s# ]in# loc, pietroaie,C#r#mizi [i oale sparte,Sau gogemite butoaie{i canistre “furluate”...,_ns# gazul greu venea,Iar noaptea pl#teau pe Fane,Unu de se fuduleaC# e paznic la bidoane..._n sf@r[it, c@nd venea gazul,P@n# s# “se dea” – belele –C# “de sus” schimbau “macazul”{i se venea cu... “tabele”...Se f#cea-n mare scandal,Cu cor de protest, v@nzarea,_ntr-un concert infernalCe-l d#dea \ncr@ncenarea

{i-[i asocia, treptat,Drept acompaniator,_n crescendo sacadat,Vacarmul bidoanelor...................................................Au, dup# ani de tranzi]ii,Treaz#-n inimile lor,Destui [i fermi pe pozi]ii,Nostalgia cozilor...P#i, ce, cozi, ce dac#-au fost?!De foame cine-a murit?!;Mul]i tr#im acum mai prost{i-o lungim la nesf@r[it!!!Bine-ar fi cu cozi din nou{i la ele zeci de ani,F#r# certuri cu ecou,Pe nimic s# se dea... bani!...

Envoi (_nchinare)_nchin aceste r@nduri de finalMemoriei jup@nului VillonCe s-a-\mb#tat [i a f#cut scandalPrin hanuri la Paris [i la Lyon,De tribunale ne-av@nd habar,{i d@nd cu tifla sor]ii totodat#,Se-ntreba treaz poetic \n zadar“...unde sunt Doamnele de altadat#?”

Valentin TURCU

Motto:“...ou sont les queues d’antan”

(dup# Fr. Villon)

BALADACOZILOR

BALADACOZILOR

“C#l#ra[i” din Plasa Balta._n 1895 \[i facea prezen]a \nv#]#to-

rul Ilie P@rvulescu care se transfera la{c. nr. 3 din B#ile[ti, iar \n anul 1927,c@nd se pensiona, colegii montau peperetele clasei \n care \nv#]ase, o plac#comemorativ#. {coala tip Spiru Haret[i-a tot m#rit spa]iul de \nv#]#m@ntdin ini]iativa unor \nv#]#tori caDumitru Gu[etoiu 1896, Ion Minoiu1899, dar tocmai \n anul 1909 c#p#taseforma sub care a func]ionat ne\ntreptp@n# \n anul 1956 c@nd se unea cu[coala nr. 4. De men]ionat c# [coalafiind \nc#p#toare a g#zduit cursurileGimnaziului B#ile[ti, la \nceputuri,c@nd ini]iatorul a fost profesorul Gh.Tomescu 1922.

_n anul [colar 1956-1957 {coala Pri-mar# nr. 1 devenea{coala Elementar# nr.4, a[a precum spuneo \nsemnare aproapecronic#reasc# a \nv#]#-torului director Nico-lae D. Ciochia, peRegistrul de prezen]#al [colii: “_ncep@nd cuanul [colar 1 sep-tembrie 1956-1957,[coala elementar# nr.4 s-a desfiin]at, ca

unitate, mixtindu-se cu [coala de 7ani nr. 4. A r#mas, deci, [coala de 7ani nr. 4 “Sub aceast# emblem# [coalaa func]ionat p@n# \n anul 1974, c@nd[i-a mutat efectivul de elevi \n nouacladire de [coal# \n imediata apropierea bisericii “Adormirea Maicii Dom-nului”. O data cu b#ie]ii au fost aduse[i elevele [colii nr. 1 de fete. Vechiulspa]iu de \nv#]#m@nt \n care func]io-nase ne\ntrerupt [coala nr. 1 a servitdrept ateliere, iar clasele au fosttransformate \n S#li ce au servit elevilorla instruire practic#, \n baza evolu]ieiideii ce viza legarea \nv#]#m@ntuluide practice# av@ndu-se \n vedere c#aceasta era o cerin]# a \nv#]#m@ntului

Date [i evenimente ce pot ficelebrate de-a lungul anului 2009

p@nul mo[iei B#ile[ti de la 1832 p@n#la 30 decembrie 1917, c@nd a murit.

„ _n 2009 se \mplinesc 145 de anide c@nd B#ile[tiul a fost trecut, \n bazalegi de organizare [i administrare asatelor [i comunelor din Rom@nia, dela stadiul de sat la comun# rural#nere[edin]#.

„ _n 1924, acum 85 de ani, \n co-muna urban# B#ile[ti, se ridica monu-mentul “Re\ntregirea” spre aducereaminte a vitejiei trecutului str#mo[esc.

„ _n anul 1989 a avut loc revolu]iacare a f#cut posibil# trecerea la o nou#oranduire social-economic# [i politic#.

_n 2009 se \ncheie perioada deformare a primei genera]ii rezultat#din efortul [i sacrificiile revolu]iei.

Este timpul s# ne \ntreb#m serioscare este lec]ia de via]# pe caregenera]ia care va intra \n via]a social#a primit-o de la noi de-a lungul a 20de ani, perioad# cunoscut# ca fiinduna de tranzi]ie. Probabil c# le-a]ivorbit despre inten]ia de a forma unOm “Nou” av@nd ca prototip acela[iOm “Nou” pe care L-a gandit IIsusCristos, Mohamed, Budha, Luther,Rousseau, dar [i Lenin, Stalin,Ceau[escu, Gorbaciov …Regretabil,acest om nu poate s# mai apar# azifiind ca \ntr-o lume \n care p#catelevechi sunt at@t de active [i at@t deprezente nu se poate g@ndi un Om“Nou” care sa fie [i bun.”

Nicolae MIU

Omul nu tr#ie[te izolat! Leag#prietenii [i coopereaz# cu semeniis#i \n fiecare clip#.

Copilul face primii pa[i [i-[i caut#prieteni de joac# [i n#zdr#v#nii. Apoi\[i vrea coleg de banc# prietenul dela gr#dini]# [i mai t@rziu prieteniaeste sus]inut# de acelea[i aspira]ii.

_ndruma]i de doamna dirigint#,dar [i profesoar# de Limba rom@n#,d-na Ciuciulin Dora, am ini]iat unparteneriat cu elevii de la {coalacu clasele I-VIII Ghidici. _n acestsens, i-am invitat la noi \n [coal#\n ziua de 15 ianuarie 2009, pentrua cunoa[te \mpreun# mai multe as-pecte din via]a “Luceaf#rului poe-ziei rom@ne[ti”, Mihai Eminescu.

Primul pas \n \nchegarea unor prie-tenii cu ace[ti elevi a fost un darcare ne-a bucurat pe fiecare dintrenoi: portretul lui Mihai Eminescu,realizat de un elev al {colii Ghidici.

Pentru \nceput ne-am cunoscut,am discutat pe teme [colare [i apoifiecare dintre noi a prezentat datedespre marele poet.

Referatele au detaliat note biogra-fice [i comentarii asupra operei luiMihai Eminescu.

A urmat un recital de poezii carene-a dus \n lumea liric# a scriito-rului.

_nt@lnirea s-a \ncheiat cu o invi-ta]ie de vizit# la {coala Ghidici \nluna mai, pentru a ne cunoa[te [imai bine.

Acest pas \n parteneriatul ini]ialsub genericul: “_ntinde m@na, prie-tene!” a constituit o aprofundare acuno[tin]elor [colare [i, mai ales, o\nt#rire a colabor#rii.

Elevii din [coala noastr# \[idoresc foarte mult s# coopereze cual]i copii [i de aceea noi suntemnespus \nc@nta]i de acest minunatparteneriat [i sper#m s# ne \mprie-tenim unii cu al]ii c@t mai mult.

Sunt sigur# c# s-au sim]it bine lanoi, pentru c# ne-au m#rturisit acestlucru la plecare [i \i a[tept#m dinnou la [coala noastr#!

Iulia-Maria V~DEANU,Clasa a VI-a {coala nr. 3 B#ile[ti

“_ntinde m@na,prietene!”

\n zona de vest a ora[ului a func]ionat\n diferite case particulare (Casa DasuGabroveanu [i {tefan Gabroveanu){coala Primar# nr. 5. La 20 ianuarie1968 to]i elevii din aceast# zon# s-auadunat \n cadrul {colii nr. 1.

„ _n 1974 se d#dea \n folosin]# actua-la [coal# general# nr. 4. Cu acest# oca-zie, fosta [coala nr. 1, de baie]i c#p#taalt# destina]ie, ateliere de instruirepractic# pentru Liceul Industrial B#ile[ti,apoi cladirea este concesionat#,reabilitat# pentru a-[i desf#[ura ac-tivitatea Centrul Educa]ional Teodora.

„120 de ani de activitate a {coliPrimare nr. 4 (Chiril P#tru]). N#scut1885, decedat 1949.

_n anul 1869 murea la Nisa, \n Fran-]a, principele Barbu{tirbei.

La 17 decembrie1979, la v@rsta de 84de ani, murea genera-lul Iancu Ghenescu [iera \nmorm@ntat laF#g#ra[.

La 17 septembrie1909 se n#[teaAlexandra {tirbei, fiicacea mare a principeluiGheorghe {tirbei st#-

fost g@ndit# de principele AlexandruB. {tirbei \nc# de la anul 1885 c@nda hot#r@t s#-[i lege numele de comu-nitatea b#ile[tean# printr-o biseric# [io [coal#. Biserica s-a ridicat \n anul1887 iar [coala s-a ivit cu greutate,de[i erau deja multe cereri pentru a\nv#]a carte. P@n# la \mplinirea g@n-dului legat de [coal#, cursurile s-au]inut \n case particulare din jurul [colii.{coala respectiv# a fost \ndrumat# de\nv#]#tori precum Ioan C Popescu, \nc#din anul 1876, ori \nv#]#torii Petre [iAlexandru Stanculescu pe la anul1882. De men]ionat c# \n deceniul1800-1900 la aceast# [coal# au fost[colariza]i 69 de “Doroban]i” [i 50

6 Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 2

februarie 2009

S@mb#t# 24 Ianuarie 2009, zi cu\nalt# semnifica]ie \n istorie, a fost,pentru elevii caselor a III-a [i a IV-adin B#ile[ti [i din comunele \nvecinate,un prilej de a ar#ta c# “meseria” decet#]ean se \nva]# de mic. Ei auparticipat la Olimpiada de educa]iecivic# organizat# de {coala nr. 5 “Av.P. Ivanovici” B#ile[ti, faza zonal#.

Expu[i zilnic violen]ei verbale ce se\nt@lne[te at@t de des pe str#zileora[ului, ace[ti copii au demonstrat,prin modul \n care au \n]eles s# sepreg#teasc# pentru acest concurs, carea devenit tradi]ie de c@]iva ani, c# \[icunosc drepturile [i [tiu s# creezediferite situa]ii \n care acestea suntsau nu sunt respectate, realiz@nd colaje,

via]# ce implicau respectarea saunerespectarea acestui drept al copilului,mi-au atras aten]ia [i m-au impresionatelementele de creativitate [i limbajulliterar folosit \n unele compuneri aleelevilor. Iat# c@teva exemple:

“Balada prim#verii bate la geam.Cu calea[ca-i minunat# din m#rg#ritare,z@na acestui anotimp \mparte dinpocalul ei, tinere]e [i veselie \ntregiinaturi, care-i \nchin# imnul prospe-]imii” sau “...noaptea se schimba gardade onoare a cerului, o m#re]ie lu@ndlocul altei m#re]ii!” (Enea Bianca [iGheorghi[an Bianca).

“Soarele se ar#t# de dup# un nori[or[i \ncepu s# se minuneze de fluturiimulticolori ce dansau cu albinele, ca

Omul, prin structura sa, este ofiin]# sensibil# [i \n acela[i timpra]ional#, nu neap#rat \n egal#m#sur#. Sunt perioade din via]aunui om, c@nd sentimentele au\nt@ietate [i una dintre aceste etapeeste tinere]ea, pentru unii oamenicea mai frumoas#, c@nd unul dintre celemai inexplicabile sentimente pe care letr#im este iubirea. Iubirea ascuns# saum#rturisit#, iubirea p#tima[# sau doarplatonic#, iubirea \mp#rt#[it# sau nu, [itotu[i... iubirea.

Vom l#sa pe poe]i s# c@nte iubirea, [io vor face cu siguran]#, at@t c@t va existalumea. Noi \ns#, cei cu o forma]ie maidegrab# [tiin]ific#, o vom aborda pu]inmai altfel, din punct de vedere anatomic[i func]ional.

Organismul uman este ca o ma[in#rie,ca un ceasornic, dac# ne este permis#aceast# compara]ie. Fiecare roti]# dinmecanismul s#u func]ioneaz# cu o precizieclar#, iar eventualele modific#ri ce seproduc sunt rapid corectate prin mai multeprocese, printre care [i cel hormonal.

Termenul de “HORMON” provine dinlimba greac# [i \nseamn# “A PUNE _NMI{CARE” ceea ce semnific# ac]iuneadinamic# a acestora.

Fiecare dintre hormonii secreta]i deglandele endocrine ale organismului umaneste produs la momentul potrivit [i \ncantitate corespunz#toare pentru necesit#]ileorganismului la momentul acela. Astfel, \ncopil#rie func]ioneaz#, la cot# maxim#,hormonii de cre[tere care vor “veghea” cascheletul, musculatur# scheletic# [i visceral#[i celelalte ]esuturi somatice s# se dezvoltearmonios, gonadele (ovarele [i testiculele)fiind ]inute \n stare latent#, de c#tre timus [i

epifiz#; \nc# nu este timpul lor._n perioada de pubertate, [i imediat

dup#, are loc o adev#rat# exploziehormonal# \n organismul unui t@n#r._ncepe sinteza de testosteron, estrogeni [iprogesteron \ns# sub atenta [i discret#“supraveghere” a hipofizei, care prinlegatura ei cu hipotalamusul [i implicitcu scoar]a cerebral#, ]ine totul sub control.Este timpul c@nd ne \ndr#gostim u[or [iadesea de cine nu trebuie, c@nd o cantitateinfim# din compozi]ia hormonilor sexuali,dar extrem de important# \n declan[areatr#irilor emo]ionale, [i anume a[a numi]iiferomonii, care \nseamn# \n traducere “apurta un mesaj”, este eliberat# \n aer, [ic@nd are [ansa s#-[i \nt@lneasc# “egalul”at@t cantitativ, c@t [i calitativ, “BUM” –apare IUBIREA!

Iat# de ce, po]i trece pe l@ng# sute depersoane [i numai acela sau aceea care seafl# pe aceia[i “und#” cu tine va fi alesulsau aleasa, fie c# este ar#tos sau nu, sclipitorde de[tept sau mai modest \n inteligen]#,atletic sau mai corpolent.

La aceste tr#iri \n sferele \nalte aleiubirii, organismul este \n stare de alert#[i acum intervin glandele suprarenale prinaportul lor de adrenalin# [i noradrenalin#,preg#tind [i protej@nd organismul fa]# deemo]iile pe care le implic# IUBIREA;s@ngele circul# mai repede de parc# arvrea s# ias# din vase [i \mbujorarea depe chipul \ndr#gosti]ilor este adesea sem-

nul acestei st#ri, valuri de c#ldur#inund# tot corpul, m@inile transpir#din abunden]# iar inima bate cuputere, haotic chiar.

Evident c#, datorit# laturii salera]ionale, t@n#rul va discerne dac#este bine s# se lase prad# tr#irilor

din acel moment, poate chiar dragoste laprima vedere, sau s# caute s# descopere [ialte compatibilit#]i cu egalul s#u hormonal.

Pe de alt# parte, cele trei tipuri dehormoni sexuali sunt prezen]i at@t la or-ganismul b#rbatului c@t [i al femeiei, \ns#\n cantit#]i diferite.

Cantit#]ile mai mari de estrogeni dinorganismul femeii o fac s# fie dorit# deb#rba]i, iar micile cantit#]i de testosteronpe care le de]ine o fac s# fie doritoare lar@ndu-i. La fel se \nt@mpl# [i la b#rba]i,\ns# datorit# cantit#]ii mult mai mari detestosterone, ei sunt doritorii, mereu \ncautarea pr#zii, adic# v@n#torii, dar dincauza micilor cantit#]i de estrogeni, suntla r@ndul lor dori]i de c#tre femei. Sper c#este lesne de \nteles ce se \nt@mpl# dac#acele propor]ii, \n general bine controlatede sistemul endocrin, se modific#.

{i s# ne g@ndim numai la cazul femeilorcu o cantitate mai mare de testosteron,\ntr-un termen deloc delicat, a[a zisele“nimfomane”, [i s# nu ne mai gr#bim s#punem etichete, ci mai degrab# s# nu lejudec#m, [tiind c# nu suntem altceva dec@tprodu[ii glandelor noastre endocrine.

_n concluzie, putem afirma f#r# echivocc# din jocul \nt@mpl#rii [i al hormonilorse na[te cel mai frumos [i mai umansentiment – IUBIREA.

Maria Izabela CIOCULESCUCls. a-XI a A, Liceul “Mihai Viteazul”

Prof. coordonator Elena JIANU

IUBIREA, privit# dintr-un alt unghi

la un bal regal” (Staicu Ioana [i Bi-volan Cristina)

“Anul s-a \mpodobit cu o nou# pri-m#var#. _mp#r#]ia Z@nei Z#pezilor afost [tears# de pe fa]a p#m@ntului. Ast-fel s-a sf@r[it alba [i feerica priveli[tea iernii.

Prim#vara a adus cu ea [uvoiae delumin# aurie, care sparge norii plum-burii [i miros de p#m@nt reav#n. Desub un petec de z#pad#, un ghiocelginga[ \[i ridic# privirea spre lumin#.Seam#n# cu un fulg de z#pad# prins\ntr-un ac de iarb#”... (Poenaru M#d#-lina [i Georgescu Livia)

{i nu \n ultimul r@nd:“V@ntul frigea fe]ele ca un brici as-

cu]it. Copacii s-au acoperit cu un v#lde diamante ]esut de doamna Iarna...”(iar dup# rezolvarea cazului prezen-tat)... “Din acea zi, a r#s#rit soarelepeste lume [i chiar \n inima copilului”(Cioac# Andreea [i M#l#escu Vanesa)

Consider@nd ace[ti “ghiocei literari”o m#rturie pentru \mplinirea lor vii-toare, felicit participan]ii [i le urezsucces, lor [i celor ce-i \ndrum#, \nactivitatea viitoare.

Personal, nu mi-am pierdut speran]ac# dasc#lii b#ile[teni [i-au \n]elesmenirea. Ei sunt cei ce sun# clopo]elulla r#s#ritul fiec#rei genera]ii, sunt ceice \n]eleg copil#ria ca pe un c@ntec alinocen]ei, al speran]ei, al \mpliniriinoastre viitoare.

Demnitatea persoanei \ntr-o societatedemocratic# nu este, a[a cum adeseasuntem tenta]i s# credem, un zbor alaripilor fr@nte, ci este vis de copil \nfloritpe un ram de prim#var#. Dac# ei viseaz#o lume mai bun#, noi suntem datori s#facem ca acest vis s# se \mplineasc#.

_nv. Rodica PASCU

desene dar [i compuneri impresionanteprin sensibilitatea limbajului [i intensi-tatea tr#irilor redate.

St@nd sub semnul ideii c#: “Demni-tatea persoanei \ntr-o societate demo-cratic#” trebuie respectat#, elevii auavut un subiect comun (de[i \ntre cla-sele a III-a [i a IV-a exist#, cel pu]in,o diferen]# de v@rst#, de \nsu[ire acompeten]elor [colare). Subiectulpropus a fost: “Copilul are dreptul dea fi supus la tortur#, pedepse sau trata-mente crude, inumane, degradante.”

_n urma evalu#rii lucr#rilor, s-auob]inut urm#toarele rezultate:„ la clasa a III-a: locul I – echipajul

format din Cioar# Andreea-Bianca[i M#l#escu Vanesa Lavinia, de la{coala nr. 4, B#ile[ti, \nv#]#toareP#dureanu Lavinia – 96 p; locul II– echipajul format din St#noi Delia[i }ibreanu Bogdan, de la Liceul“Mihai Viteazul”, B#ile[ti, \nv#-]#toare Popescu Gabriela – 91 p;

„ la clasa a IV-a: locul I a fost ob]inutde echipajul format din Enea Bianca[i Gheorghi[an Bianca de la {coalanr. 5, B#ile[ti, \nv#]#tor NicolescuGrigore – 97,5 p [i de echipajul for-mat din Poenaru M#d#lina [i Geor-gescu Livia, {coala nr. 5, B#ile[ti,\nv#]#toare Ene Ecaterina – 97 p. Aceste dou# echipaje vor reprezenta

ora[ul la faza jude]ean# a concursului.Locul II a fost ob]inut de echipajele

compuse din Staicu Ioana [i BivolanCristina, {coala nr. 5, B#ile[ti,\nv#]#toare Ene Ecaterina – 93 p,echipajul Alni]i Beatrice [i DecaLoredana, de la {coala nr. 5, B#ile[ti,\nv#]#tor Nicolescu Grigore – 88,5 p.[i echipajul Gu]u Teodora [i Ghi]ulescuRaluca, de la {coala nr. 3, B#ile[ti,\nv#]#toare Mitric# Vasilica – 87 p;locul III a revenit, cu acela[i punctaj– 80 p echipajelor:„ Gabroveanu Manuela [i Iure[ Mi-

chelle de la {coala nr. 1, B#ile[ti,\nv#]#tor C#lin C#t#lin;

„ Grimm Mihai [i C@rceanu Claudiu,de la {coala nr. 3, B#ile[ti, \nv#]#-toare Mitric# Vasilica;

„ B#din# Gheorghi]# [i S#rdaru Bian-ca, de la {coala nr. 4, B#ile[ti, \nv#-]#toare V#lu Ionica.S-au mai acordat [i o serie de men-

]iuni [i premii de participare pentrucelelalte echipaje.

Pe l@ng# prezentarea situa]iilor de

Copiii [i drepturile lor

_ncep@nd cu num#rul acesta vom abordao tem# cu profunde implica]ii sociale, carese va referi la dou# piloane ce stau la bazaform#rii comunit#]iilor umane [i care \nultimul veac au suferit o continu# erodare– familia [i institu]ia c#s#toriei care se afl#\ntr-o str@ns# interdependen]#.

Aceat# rubric# se va \ntinde pe parcursula c@torva numere datorit# complxit#]ii, darmai ales, importan]ei temei alese.

Vom vorbi despre cele dou# componenteale temei noastre, at@t din punct de vederesocial, c@t [i din punct de vedere juridic.

Din punct de vedere social, familia esteo form# de rela]ii sociale dintre oameniilega]i \ntre ei prin c#s#torie sau rudenie.Din familie fac parte so]ii, p#rin]ii [i copiii,precum [i, uneori, alte persoane \ntre careexist# rela]ii de rudenie, \ns# [i so]ii singurif#r# copii formeaz# o familie.

_n sens sociologic, familia, ca form#specific# de comunitate uman#, desem-neaz# grupul de persoane unite prin c#s#to-rie, filia]ie sau rudenie, care se caracteri-zeaz# prin comunitate de via]#, interese [i\ntrajutorare. _n acest sens se poate spunec# familia este o realitate social# prin co-munitatea de via]# dintre so]i, dintre p#rin]i[i copii, precum [i dintre alte rude. _n ca-drul rela]iilor de familie apar aspecte mo-rale, psihologice, fiziologice [i economice\ntre cei care formeaz# comunitatea devia]# [i de interese. Rela]iile de familie auun caracter de complexitate pe care nu-1gãsim la alte categorii de rela]ii sociale.

Av@ndu-se \n vedere un anumit aspectal rela]iilor de familie, s-a spus cã familiaeste o realitate biologicã prin uniunea dintreb#rbat [i femeie [i prin procrea]ie. Lu@ndna[tere prin c#s#torie, familia \ncepe prina fi format# din so]i. Familia tipic# esteaceea care este format# din p#rin]i [i copii._n mod obi[nuit, familia d# na[tereurm#toarelor raporturi:

a) de c#s#torie, care constituie bazafamiliei;

b) cele dintre so]i, care constituie efectelec#s#toriei;

c) cele dintre p#rin]i [i copii, care suntrezultatul raporturilor dintre so]i;

d) cele dintre alte persoane care mai facparte din familie.

Sociologii disting familia simpl# saunuclear#, format# din p#rin]i [i copiii lornec#s#tori]i, [i familia extins# sau larg#,format# [i din alte persoane dec@t \n primulcaz. _n sens restr@ns, familia, ca nucleusocial elementar, cuprinde pe so]i [i pedescenden]ii nec#s#tori]i ai acestora.

_n sens juridic, familia desemneaz# grupulde persoane \ntre care exist# drepturi [i

Familia [i Institu]ia C#s#torieiobliga]ii, care izvor#sc din c#s#torie, rudenie(inclusiv \nfierea), precum [i din alteraporturi asimilate rela]iilor de familie. _nacest \n]eles, familia este o realitate juridic#prin reglementarea ei de c#tre lege.

No]iunea sociologic# [i cea juridic# defamilie, \n mod obi[nuit, coincid, se su-prapun. Sunt, \ns#, situa]ii \n care aceast#coresponden]# nu exist#. Astfel, \n cazuldesfacerii c#s#toriei prin divor], rela]iilede fapt, \n sens sociologic, \nceteaz# \ntreso]i, deoarece nu mai exist# \ntre ei co-munitate de via]# [i interese. Dar uneledrepturi [i obliga]ii, deci rela]ii de familie\n sens juridic, continu# s# existe (deexemplu, cele privind \ntreþinerea, dreptulla nume, privind bunurile comune, dac#acestea nu au fost \mp#r]ite la desfacereac#s#toriei). Tot astfel, c@nd copilul este\ncredin]at unei institu]ii de ocrotire\nceteaz# rela]iile de fapt \ntre acesta [ip#rin]ii lui, nu \ns# [i rela]iile juridice carese exprim# \n obliga]ia de a pl#ti contribu]iala \ntre]inerea copilului. De asemenea,exist# unele raporturi de ordin personal,nepatrimonial. _n unele cazuri, raporturilejuridice de familie exist# \n afara familieiconsiderat# din punct de vedere sociologic.

Astfel, dac# fra]ii se c#s#toresc [i fiecare\[i formeaz# propria familie, ei continu# s#fie lega]i prin raporturi de familie juridice(de exemplu, obliga]ia de \ntre]inere), de[iei apar]in, \n sens sociologic, unor familii,diferite.

Pe de alt# parte, raporturile care sestabilesc \ntre concubini, care, \n anumitelimite, au o comunitate de via]# [i interese,nu se exprim# [i \n raporturi de familiejuridice, deoarece concubinajul este \n afaralegii, statul sprijinind [i ocrotind numaic#s#toria [i familia.

_n cazul familiei din afara c#s#toriei,tat#l [i copilul pot s# nu locuiasc# \mpreu-n#, s# nu apar]in# aceleia[i familii \n senssociologic, dar sunt lega]i prin raporturide familie juridice. Rezult# c# trebuiedistinse raporturile faptice, sociologice defamilie [i raporturile de familie juridice.

Rela]iile de familie prezint# aspectepersonale, nepatrimoniale, [i aspectepatrimoniale.

Av@nd \n vedere dispozi]iile Coduluifamiliei, urmeaz# s# consider#m c# rela]iilede familie desemneaz# raporturile juridicecare izvor#sc din c#s#torie, rudenie, \nfiere,precum [i cele asimilate rela]iilor defamilie. Este vorba de raporturile juridicede familie. Codul familiei se refer#, \ns#,[i la familia restr@ns#, format# numai dinso]i sau din ace[tia [i copii.

Familia formeaz# obiect de reglementare

\n domeniul de aplicare a unor legi speciale.Ar fi, deci, sensuri speciale, nu de dreptcomun, din punct de vedere juridic, alefamiliei. Astfel, potrivit legisla]iei locative,din aceea[i familie fac parte so]ii, copiiilor, precum [i p#rin]ii so]ilor \ntre]inu]i deace[tia (art. 15 Legea nr. 5 din 1973); familiaare o accep]iune special# \n materia urm#ririiimobilare pentru realizarea crean]elor statului(art. 15 Decretul nr. 221 din 1960, cu modi-fic#rile ulterioare); \n sensul legii pensiilor,sunt considera]i membri de familie, cu dreptla pensia de urma[i, \n anumite condi]ii,copiii [i so]ia celui decedat (art. 39 Legeanr. 3 din 1977); \n sensul statutului C.A.P.,erau considera]i c# fac parte din aceea[ifamilie de ]#ran cooperator so]ul [i so]ia,\mpreun# cu copiii lor nec#s#tori]i (art. 4alin. 3); potrivit Legii nr. 3 din 1970 privindocrotirea unor categorii de minori, copiiida]i \n plasament familial [i cei \ncredin]a]ispre cre[tere [i educare unor familii sauunei persoane se bucur#, \n primul caz, deocrotirea p#rinteasc#, iar \n al doilea caz,p#rin]ii au drepturile [i obliga]iile privindbunurile copilului [i dreptul de a avea leg#-turi personale cu ace[tia, de a veghea lacre[terea [i educarea copilului (art. 13); po-trivit legisla]iei civile, cercul mo[tenitorilorlegali este foarte mare, cuprinz@nd pe des-cenden]i, ascenden]i, rudele \n linie colateral#p@n# la gradul patru inclusiv [i so]ul supra-vie]uitor (art. 659, 669—676 C. civ art. 15Legea nr. 319 din 1944); \n sensul Coduluipenal “pentru infracþiunea de abandon defamilie, rela]iile de familie cuprind” \ncondi]iile de incriminare prev#zute de text,pe to]i cei \ntre care exist# obliga]ia legal#de \ntre]inere (art. 305).

Rezult# c#, potrivit dispozi]iilor Coduluifamiliei, familia desemneaz# fie pe so]i, fiepe ace[tia [i copiii lor, fie pe to]i cei carese g#sesc \n rela]ii de familie care izvor#scdin c#s#torie, rudenie, \nfiere [i rela]iileasimilate, din unele puncte de vedere, cucele de familie. _n acest sens vorbim deraporturile de familie juridice potrivit Co-dului familiei. _n sensul altor reglement#ri,persoanele care fac parte din familie difer#de la caz la caz. De aceea, se poate spunec# exist# o no]iune juridic# a familiei dedrept comun, \n sensul Codului familiei, [ino]iuni speciale, \n diferite domenii, la carese refer# legile speciale. A[adar, no]iuneade membri de familie poate avea sensuridiferite, \n raport de domeniul de activitatereglementat la care ne referim.

_n num#rul urm#tor vom aborda insti-tu]ia c#s#toriei [i rolul s#u \n cadrulsociet#]ii.

Avocat Irinel Codru] MU{UROI

“Ce este un t@n#r \ndr#gostit?Una din multele frunze purtate de v@ntCe zabove[te alene, din zboru-i gr#bitDac# \n cale iubirea-nt@lne[te.”

7Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 2februarie 2009

_n august 1916, Rom@nia luase de-cizia intr#rii \n r#zboi, al#turi deAntanta. De[i campania a debutat fa-vorabil, prin p#trunderea trupelor ro-m@ne \n Transilvania, \n scurt timp,trupele germane, austro-ungare [i bul-gare au preluat ini]iativa ocup@nd \ntoamna aceluia[i an Dobrogea, Olte-nia [i Muntenia, conducerea Rom@nieifiind nevoit# s# mute capitala ]#rii dela Bucure[ti la Ia[i [i s# organizezerezisten]a \n fa]a invadatorilor \n Mol-dova. Pe acest fundal, \n luna noiem-brie, s-a decis [i mutarea sediuluiB#ncii Na]ionale a Rom@niei, ocaziecu care [i tezaurul s#u a fost transpor-tat la Ia[i. Principalul activ cuprins\n tezaur era stocul de aur al BNR,care, conform conven]iilor aplicabile\n acea vreme, avea rostul de a ga-ranta emisiunile monetare de lei ro-m@ne[ti. La \nceputul lunii decembrie1916, frontul de ap#rare nu era \nc#stabilizat [i se punea \n mod seriosproblema evacu#rii guvernului pester@ul Prut, \n Rusia. La 2 decembrie,Consiliul General al BNR aproba \nprincipiu posibilitatea punerii la ad#-post a tezaurului \n Rusia, punct devedere care, la 8 decembrie, era sus-]inut [i de guvern, prin vocea minis-trului de finan]e Emil Costinescu, careevoca \ntre altele [i precedentul creatde Banca Naþional# a Fran]ei (caredecisese transferarea tezaurului s#u\n Statele Unite ale Americii. Costi-nescu men]iona [i varianta transfer#riitezaurului la Londra, dar considerac# drumul ar fi fost prea periculos,dat# fiind [i amenin]area suplimentar#pus# de submarinele germane. Deaceea, solu]ia preferat# era depunereatezaurului laolalt# cu tezaurul impe-riului ]arist, la Kremlin.

La 12 decembrie 1916, Consiliulde Mini[tri aproba transferul tezau-rului \n Rusia, dup# ce ministrulRusiei la Ia[i, generalul A. Mossoloffcomunicase, la 11 decembrie c# esteautorizat s# semneze protocolul relativla \nc#rcarea \ntr-un tren special altezaurului BNR, ad#ug@nd c# guver-nul rus garanta integritatea lui at@t petimpul transportului, c@t [i pe durata[ederii lui la Moscova.

Tezaurul care urma s# ia drumulMoscovei includea trei categorii prin-cipale de valori:

‚ acte, documente, manuscrise, mo-nede vechi, tablouri, c#r]i rare, odoa-rele m#n#stire[ti din Moldova [i Mun-tenia, arhive, depozite, colec]ii alemultor institu]ii publice [i particulare;

‚ efecte publice [i alte valori (cumar fi ac]iuni, obliga]iuni, titluri de credit,gajurile Muntelui de Pietate etc.);

‚ aurul, \n cea mai mare parteproprietate a B#ncii Na]ionale a Ro-m@niei; valoarea actual# a acestui stocmetalic, niciodat# restituit, este de celpu]in 1,2 miliarde de dolari.

_ntre 12 [i 14 decembrie 1916, \ngara Ia[i, s-au \nc#rcat \n 17 vagoaneun num#r de 1738 casete, \n care seafla depozitat aurul BNR, de]inut subform# de lingouri [i monede diverse(dintre care majoritatea erau m#rcilegermane [i coroanele austriece), \nvaloare total# de 314.580.456,84 leiaur. La acestea s-au mai ad#ugat dou#casete, con]in@nd bijuteriile RegineiMaria, evaluate la 7.000.000 lei aur.La terminarea opera]iunilor de \nc#r-care s-a semnat un protocol \n treiexemplare, c@te unul pentru partearus#, Ministerul de Finan]e rom@n [iBanca Na]ional#.

Transportul a plecat imediat [i asosit la Moscova la 21 decembrie1916. Din partea BNR au fost delega]is# \nso]easc# transportul directorulTheodor Capitanovici (care avea [i

\ns#rcinarea de a r#m@ne la Moscova[i s# p#streze dou# din cheile compar-timentului unde aveau s# se de-poziteze valorile), cenzorul A. Saligny[i casierul central M. Z. Dumitrescu.

Delega]ii rom@ni [i ru[i au \nceputinventarierea con]inutului casetelor la9 ianuarie 1917, opera]iune care adurat p@n# la 4 februarie, iar la 16februarie s-a redactat un protocol de-finitiv \n aceast# chestiune, semnatde reprezentan]ii Ministerului de Fi-nan]e rus [i de delega]ii p#r]ii rom@ne,la care se adaug# consulul rom@n dela Moscova, P. Guerin. Casetele cutezaurul erau sigilate, iar reprezentan]iiBNR aveau dreptul s# verifice oric@ndcompartimentul unde acestea eraudepozitate, iarrestituirea va-lorilor urma ase face dele-ga]ilor BNR,investi]i \n mod special pen-tru acest scop.

La \nceputul anului 1917izbucnea la Petrograd Revo-lu]ia rus#, \nceput al marilormi[c#ri sociale din Rusiaacelui an, \ncheiate cu Revo-lu]ia din Octombrie [ipreluarea puterii de c#tre bol-[evici. De[i se reu[ise stabi-lizarea frontului \n Moldova,responsabilii politici rom@nierau \ngrijora]i \n continuarede posibilitatea spargeriifrontului de c#tre armatelegermane [i de \nfr@ngerea definitiv# a]#rii. Se avea \n vedere evacuarea gu-vernului \n Rusia, la Poltava sau laHerson, \n Crimeea, unde se \ncepeaudeja preg#tiri pentru instalarea familieisuveranilor [i a mini[trilor.

La 18 iulie 1917, Consiliul deMini[tri hot#ra, la propunerea luiNicolae Titulescu, atunci ministru definan]e, str#mutarea sediului [i aavutului B#ncii Na]ionale \n Rusia. S-au f#cut preg#tiri pentru transportareavalorilor BNR \n Rusia, precum [i acelor apar]in@nd Casei de Depuneri [ialtor institu]ii publice [i particulare._nc#rcarea trenului care avea s# con]inãnoul transport s-a f#cut \n perioada23–27 iulie 1917, \n seara aceleia[izile pornindu-se spre Rusia.

Trenul avea 24 de vagoane, din caretrei vagoane reprezentau valorile B#n-cii Na]ionale, cu o valoare declarat#de 1.594.836.721,09 lei, dintre careaur efectiv \n valoare de 574.523,57lei, arhiva evaluat# la 500.000 lei, iarrestul reprezent@nd titluri, efecte, de-pozite [i alte valori. Valorile Casei deDepuneri ocupau 21 de vagoane, res-pectiv 1.661 de casete, al c#ror con]inutera estimat la circa 7,5 miliarde lei.

Trenul a ajuns la Moscova la 3 au-gust 1917, transportul fiind p#zit departea rus#; din partea rom@n# ausupervizat transportul reprezentan]i aiurm#toarelor institu]ii: Banca Na]io-nal#, Casa de Depuneri, Banca de Cre-dit, Banca Marmorosch Blank, BancaComercial#, Banca de Scont. ValorileB#ncii Na]ionale din al doilea transportau fost depozite la Kremlin, \n carefusese depus [i stocul metalic [ibijuteriile Reginei Maria ce fuseserãaduse cu primul transport, \n timp cevalorile tezaurului Casei de Depuneriau fost depozitate la localul Casei de_mprumuturi [i Depozite a Rusiei.

_n februarie 1917 la Petrograd iz-bucnea revolu]ia rus#. Porni]i la revolt#din cauza crizei economice \n care seafla Rusia \n timpul primului r#zboimondial, precum [i a provoc#riloragen]ilor germani, revolu]ionarii ru[iau ob]inut \n scurt timp controlulasupra capitalei. La 15 martie 1917,

]arul Nicolae al II-lea a abdicat \nfavoarea fratelui s#u Mihail, care \ns#a refuzat \nvestitura, puterea fiindpreluat# de un guvern provizoriu, con-dus p@n# la 20 iulie de prin]ul Lvov,iar de atunci de Kerenski. La 17 apri-lie, avea s# revin# din Elve]ia [i Lenin,transportat \ntr-un vagon plumbuit; \ncele din urm#, la 7 noiembrie, Leninavea s# preia puterea, \nl#tur@nd prinfor]ã guvernul provizoriu.

Tulbur#rile aveau s# cuprind# [iMoscova; garda de cazaci \ns#rcinat#cu paza tezaurului rom@nesc a trecutde partea revolu]iei. Pentru a asigurasiguran]a valorilor rom@ne[ti depozitatela Kremlin au fost trimi[i 20 de jan-darmi rurali \mbr#ca]i \n civil, pleca]i

de la Ia[i la 15 noiembrie 1917, darcare, \n lipsa permisiunii autorit#]ilorbol[evice nu au putut s#-[i \ndepli-neasc# misiunea. Paralel, se f#ceau de-mersuri pentru transferarea tezaurului\n Statele Unite ale Americii. Alia]ii\ns# nu puteau garanta siguran]atransportului; lucrul nu era surprinz#tor,c@t# vreme tezaurul ar fi urmat s#traverseze \ntreaga Siberie \ntr-operioad# de mare dezordine social#.

_ntre timp, situa]ia se complica [i \nMoldova, unde se refugiase guvernul.Armata rus# de pe teritoriul rom@nescera \n curs de bol[evizare, iar coman-dantul s#u, generalul Scerbacev nu maiavea controlul asupra acesteia. La So-cola, l@ng# Ia[i, se instalase un adev#ratStat Major bol[evic care avea dreptobiectiv \nl#turarea regelui FerdinandI, instituirea unui regim sovietic \nRom@nia [i asasinarea lui Scerbacev._mpotriva acestuia s-a organizat unatentat la 21 decembrie; acesta e[u@nd,comandantul rus a cerut sprijinul ar-matei rom@ne pentru distrugerea cen-trului bol[evic de la Socola. Consiliulde Mini[tri, dup# mult# chibzuin]#, aaprobat cererea, dezarm@nd solda]ii ru[i[i expediindu-i peste Prut. Acest fapta plasat \ns# Rom@nia \n conflict des-chis cu puterea bol[evic# ce se ins-talase la Petrograd, care, cu \nc#lcarearegulilor diploma]iei, l-a arestat peConstantin Diamandi, ministrul Ro-m@niei la Petrograd, pe care l-a ]inut\n deten]ie vreme de trei zile.

Mai mult \ns#, nu s-a rezolvat pro-blema cauzat# de bol[evizarea arma-tei. La 15 martie 1917, \n Basarabiase proclamase Republica Democratic#Moldoveneasc#, dar armatele ruse[ti\n descompunere f#ceau imposibil#instaurarea ordinii. _n aceste condi]ii,

Sfatul }#rii cerea interven]ia armateirom@ne, care a trecut Prutul la 20ianuarie 1918. La 26 ianuarie, Rusia,prin Tro]ki, comisarul afacerilorexterne, anun]a ruperea rela]iilor diplo-matice cu Rom@nia, iar generalulScerbacev era scos \n afara legii [ideclarat ca du[man al poporului. Totatunci, Tro]ki declara c# “fondurilerom@ne[ti depuse la Moscova suntintangibile pentru oligarhia rom@n#.Guvernul sovietic \[i ia r#spundereap#str#rii acestor fonduri [i a pred#riilor \n m@inile poporului rom@n”.

_n urma ruperii rela]iilor diploma-tice, interesele Rom@niei \n Rusia aucontinuat s# fie reprezentate, cu titlutemporar, de ambasadorul Fran]ei la

P e t r o g r a d(Noulens), res-pectiv de EirickLabonne, con-sulul francez la

Moscova. Acesta din urm# apreluat de la consulul rom@n,la 2 februarie 1918 arhivaConsulatului General Rom@nde la Moscova. Cu aceea[iocazie, lui Labonne i s-au re-mis protocoalele de depunerela Kremlin a tezaurului B#nciiNa]ionale [i respectiv de de-punere a valorilor Casei de De-puneri, precum [i cheile de lacompartimentele unde erau de-pozitate valorile BNR. Cheileau r#mas \n posesia consululuifrancez p@n# \n august 1918,

c@nd acesta a fost arestat [i expulzat,cheile fiind predate consulului Dane-marcei [i apoi celui al Norvegiei. _nseptembrie 1918 ultimii reprezentan]iai Rom@niei p#r#seau Moscova, iar dinacel moment nu s-a mai cunoscut nimiccert despre soarta tezaurului.

Dup# preluarea puterii de for]ele co-muniste \n 1945 [i a prezen]ei trupelorsovietice \n ]ar#, problema tezauruluinu a mai fost ridicat# de autorit#]ilerom@ne, fiind aproape uitat#. _n modnea[teptat, la 12 iunie 1956 ziarelerelatau despre faptul c# tezaurul rom@-nesc aflat la Moscova urma s# fierestituit. Comunicatul oficial afirma c#“poporul sovietic a p#strat cu grij# toateaceste opere de art#, care reprezint# omare valoare istoric# [i artistic#.Guvernul URSS [i poporul sovietic auprivit \ntotdeauna aceste valori ca uninalienabil al poporului rom@n \nsu[i”.

Lista bunurilor restituite includeaTezaurul de la Pietroasele, 120 de ta-blouri semnate de Nicolae Grigorescu(dintr-un total de 1350 de picturi,gravuri [i desene), vase liturgice dinaur [i argint, c#r]i [i miniaturi vechi,bijuterii etc. _n total, expozi]ia deschis#la Bucure[ti \n august 1956 cu obiec-ele sosite din URSS include nu maipu]in de 39.320 de piese, dintre care35.000 de monede [i medalii, 1.350de tablouri [i desene, restul de circa2.500 de obiecte fiind obiecte deorfevr#rie medieval#, broderii liturgice,icoane [i stofe vechi.

Literatura vremii punea restituireatezaurului pe seama unei porniri“spontane [i amicale” din parteaURSS [i acredita ideea c# \ntregultezaur ar fi fost restituit, informa]iecare era incorect#.

Problema tezaurului rom@nesc a fostridicat# pentru prima dat# la nivelinterna]ional de Rom@nia la Confe-rin]a de Pace de la Paris \n [edin]aComisiei Repara]iunilor, ]inut# la 8aprilie 1919. Rom@nia solicita caGermania [i alte puteri \nvinse s# fieobligate s# restituie Rom@niei sumade 322.154.980 lei aur, reprezent@ndcontravaloarea stocului metalic (aur)depozitat \n Rusia, la care se ad#uga

suma de 7.000.000 reprezent@ndcontravaloarea bijuteriilor RegineiMaria, precum [i valoarea \ntreguluidepozit f#cut de Rom@nia la Moscova,respectiv suma de 7,5 miliarde lei. S-au invocat dou# motive pentru aceast#cerere: \n primul r@nd s-a spus c#decizia transfer#rii tezaurului \n Rusiaa fost motivat# de presiunea militar#german# [i c# starea de lucruri exis-tent# \n Rusia era – [i ea – imputabil#tot Germaniei.

Tratatul de la Versailles, \ncheiat \niunie 1919, nu f#cea men]iune \ns#despre aceast# problem#, \n schimb f#-cea r#spunz#toare Germania [i asocia-tele sale de toate pierderile pricinuiteguvernelor aliate. Suma desp#gubirilorurma s# fie stabilit# de o Comisie aRepara]iunilor, care, de[i sesizat# deRom@nia, a respins preten]iile de desp#-gubire ale acesteia. Obliga]ia Rusiei dea restitui tezaurul a fost \ns# confirmat#de rezolu]ia Conferin]ei EconomiceInterna]ionale de la Genova (1922).

{i dup# aceasta s-au mai f#cut efor-turi pentru a rezolva problema tezauru-lui, dar acest lucru nu s-a reu[it. _n1936, \n contextul unei u[oare \nc#lziria rela]iilor dintre Rom@nia [i URSS,au fost restituite o serie de arhive rom@-ne[ti, dar de mic# \nsemn#tate raportatela \ntregul ansamblu de bunuri depo-zitate la Moscova. Cu aceea[i ocazia\ns# au fost repatriate [i r#m#[i]elep#m@nte[ti ale lui Dimitrie Cantemir.

Date fiind rela]iile fr#]e[ti dintreguvernele Rom@niei comuniste [i celsovietic, problemele poten]ial litigioasedintre cele dou# ]#ri erau evitate cugrij# de partea rom@n#. Una dintre eleera cea a restituirii integrale a tezauru-lui, \n perioada comunist# f#c@ndu-serelativ pu]ine eforturi reale de a discutaproblema cu partea sovietic#. Unadintre tentative – probabil cea mai im-portant# – s-a consumat \n 1965, c@ndNicolae Ceau[escu f#cea prima savizit# \n URSS \n calitate de secretargeneral al Partidului Comunist [email protected]]ia sovietic# a fost \ns# brutal#;potrivit declara]iei lui Leonid Brejnev,conduc#torul de atunci al PartiduluiComunist al Uniunii Sovietice, pro-blema era “veche de 50 ani”, “]ineade raporturile dintre Rusia ]arist# [iRom@nia regal#” [i c# aurul fusesetransportat \n 1918 la Perm, Omsk,Saratov [i Kazan pentru a se p#stra,informa]iile din acest punct lipsind. _nplus, Brejnev invoca faptul c# Rom@niaregal# avea [i ea datorii fa]# de Rusia\n valoare de 300.000.000 de dolari,ceea ce ar corespunde la 274 de tonede aur, iar repara]iile \n valoare de300.000.000 de dolari pe care Rom@niafusese obligat# s# le pl#teasc# \n urmacelui de-al doilea r#zboi mondialfuseser# inferioare pagubelor suferitede URSS. Se concluziona c# problemaera de fapt una politic# [i nu unafinanciar#, astfel c# problema trebuiaconsiderat# \nchis#. Dup# acest episod,chestiunea nu a mai f#cut obiectul dis-cu]iilor cu guvernul sovietic.

La 4 iulie 2003 s-a \ncheiat Tratatulprivind rela]iile prietene[ti [i decooperare dintre Rom@nia [i Federa]iaRus#. Partea rus# a refuzat reglareaproblemei tezaurului prin tratat; \nschimb s-a agreat totu[i constituireaunei comisii de istorici rom@ni [i ru[icare s# studieze chestiunea. Comisias-a \nt@lnit pentru prima dat# \nperioada 19-21 octombrie 2004, laBucure[ti, copre[edin]ii acesteia fiindprofesorul Ioan Scurtu, respectivacademicianul Alexandr OganiviciCiubarian. Cu toate acestea lucr#rilecomisiei nu au avansat foarte multp@n# \n prezent.

Prof. Cristian }IBREANU

Tezaurul Rom@niei


8 Gazeta B~ILE{TIdedededededededede

D.T.P., Prepress [i Tipar:S.C. ALMA CONS - Craiova

Tel./ Fax: (0251) 587.300 ‚ 586.301 ‚ 589.472

REDAC}IA:Redactor {ef - Valentin TURCUSecretar General de Redac]ie - Gheorghe GHEORGHI{ANRedactor: Marcel BOTATehnoredactare, foto: Lelia FIR}ULESCU

Nr. 2februarie 2009

Nu este un secret pentru niciun iu-bitor al fotbalului c#, dac# B#ile[tiulare acum echip# de fotbal, chiar [i \ncategoria “Elit#”, aceast# realizare estelegat# de numele \mp#timi]ilor joculuicu balonul rotund Cosmin Corl#]eanu,Florin Duinea, Ionel Dunav#]u, C#t#linPascu [i Costel Ristea, care, \ntr-unmoment de derut# [i c@nd aproape ni-meni nu mai spera, “s-au \nc#p#]@nat”[i au \ncropit pe ultima sut# de metrio echip#, av@nd satisfac]ia c# ea s-adovedit competitiv# [i a \ntrecut toatea[tept#rile prin clasarea pe locul I, lasf@r[itul primei p#r]i a campionatului.

Dup# cum informam \n num#rulanterior, func]ia de director al CSM“Progresul” B#ile[ti a fost ocupat# princoncurs de prof. Florin Duinea, unentuziast, pasionat [i bun cunosc#toral jocului de fotbal.

Pentru ca cei tineri s#-l cunoasc# maibine, iar cei mai \n v@rst# s# [i-l reamin-teasc#, ne-am permis s# “p#trundem”\n intimitatea vie]ii sale, rug@ndu-l s#ne acorde un interviu, apel la care,dup# cum ne-am [i a[teptat, a r#spunscu deosebit# amabilitate.

Reporter: A[adar, \n sf@r[it, CSM“Progresul” B#ile[ti are director, unom care s#-i reprezinte interesele [i\mpreun# cu factorii de decizie ai mu-nicipiului s#-i vegheze [i s#-i direc-]ionize destinul. (deocamdat# al echipeide fotbal). V# rug#m, d-le director, s#v# prezenta]i cititorilor no[tri!

Florin Duinea: Sunt b#ile[tean get-beget, am 36 de ani, sunt c#s#torit,so]ia fiind angajat# la Prim#ria B#ile[ti[i am o feti]#, Izabela, elev# \n clasaa II-a, pasionat# de muzic# [i depoezie.

R: {tim c# sunte]i absolvent al Fa-cult#]ii de Educa]ie Fizic#. Avem ru-g#mintea de a prezenta c@teva aspectedin activitatea didactic#.

F.D.: _ntr-adev#r, am absolvit cursu-rile F.E.F.S. Bucure[ti, specializareafotbal. Mi-am \nceput cariera didactic#,av@nd catedr# la {c. nr. 6 [i Grupul{colar “{tefan Anghel” B#ile[ti, dup#care am func]ionat la Liceul “MihaiViteazul” B#ile[ti, \n ambele situa]iica profesor suplinitor. _n anul 2001am fost titularizat la {c. cu clasele I-VIII Filia[i [i am fost deta[at la B#i-le[ti, la {c. nr. 3. _n anul 2002 ampromovat concursul [i am devenit prof.titular la Grupul {colar “{tefan Milcu”Calafat, unde am func]ionat p@n# \nanul 2006, c@nd m-am transferat laClubul Copiilor [i Elevilor B#ile[ti.La data de 01.04.2007 am fost numitprin concurs director al acestei institu]iide \nv#]#m@nt, iar de la 01.09.2008m-am transferat pe catedra de Educa]ieFizic# de la {c. Nr. 3, unde \mi realizeznorma didactic#, ocup@nd \n continuarefunc]ia de director al Clubului Copiilor._n anul 2000, am ob]inut definitivarea\n \nv#]#m@nt, \n 2005 am promovatexamenul de ob]inere a Gradului II,urm@nd ca \n luna mai a acestui an s#mi se fac# inspec]ia final# [i s#-mi sus-]in lucrarea de ob]inere a Gradului I.

R: Pentru mul]i dintre locuitorii ur-bei noastre nu este un secret c# a]i“cochetat” cu fotbalul \n mai multeipostaze – juc#tor, antrenor, arbitru.V# rug#m s# le prezenta]i cititorilor

Alb: R f 8, T h 2, p. g 6Negru: R h 8, N g 8, p. g 7, h 7Albul mut# [i d# mat \n dou# mut#ri!

no[tri activitatea dumneavoastr# cajuc#tor de fotbal.

F.D.: Am \nceput ca juc#tor la gru-pele juniori ale Progresului B#ile[ti,unde am jucat p@n# \n 1987, la absolvi-rea treptei I de liceu, dup# care m-amtransferat la CSS “Universitatea”Craiova, av@nd marea [ans# de a intrape m@inile regretatului antrenor, prof.Ilie Morovan, un caracter deosebit [iun profesionist de clas#. _n anul 1991,c@nd am terminat junioratul, m-amtransferat la “Constructorul” Craiova,ap#r@nd poarta acestei forma]ii care

mai mult, cu c@t se ]ine seama c# ceipe care i-am lansat \mi sunt recunos-c#tori [i \[i aduc aminte cu pl#cere demine. Sunt \n culmea fericirii c@ndm# g@ndesc unde au ajuns copiii cares-au aflat cu ani \n urm# sub “coman-da” mea. N-a[ vrea s# se supralicitezemeritele mele [i s# nu se ]in# seamade receptivitatea, de ambi]ia [i de tena-citatea cu care s-au preg#tit cei maibuni dintre cei care s-au aflat \n grupelecu care am lucrat, de perseveren]a cucare [i-au cultivat talentul. Amdeosebita pl#cere de a-i nominaliza pe

faza na]ional#. Am fost delegate caarbitru de rezerv# la 9 meciuri dinLiga a II-a [i am condus jocuri ami-cale ale unor echipe din Liga a II-a [iLiga I, amintind dintre acestea: “Uni-versitatea” Craiova – “Minerul” Motru(Liga a II-a); “Universitatea” Craiova– “Tractorul” Bra[ov (Liga a II-a);“Universitatea” Craiova – “FC Caracal(Liga a II-a); “Universitatea” Craiova– FC Bihor, c@nd ambele echipe erau\n Liga a II-a. La nivelul Ligii a III-a, am condus la centru echipele secun-de ale cluburilor “Steaua”; “Dinamo”

am \nceput campionatul [i voi facetot ce este omene[te posibil pentrurevenirea \n lot a juc#torilor pleca]i laalte echipe – Marghidan, V@rban.

R.: Care este obiectivul pe care vil-a]i propus, ce inten]ii ave]i \n leg#tur#cu componen]a lotului [i cine se vaocupa de preg#tirea echipei \n scopulatingerii obiectivului?

F.D.: Sigur c# \n ceea ce prive[teobiectivul nu trebuie s# ne hazard#m[i s# ne propunem obiective pe termenlung, se impune s# fim reali[ti [i s# neraport#m la condi]iile existente.Oricum, obiectivul este cel stabilit \nc#de la \nceputul campionatului [i lapropunerea c#ruia entuziasmul a jucatun rol decisiv – promovarea \n Ligaa IV-a, cu o echip# valoroas# [i detemut – iar, pe parcurs, \n cazul \ncare vor fi resurse financiare, s# atac#mpromovarea \n Liga a III-a, a[a \nc@techipa s# fie cunoscut# [i apreciat# [i\n afara jude]ului. Profit de aceast#ocazie pentru a aduce mul]umiri juc#to-rilor, at@t celor tineri, c@t [i celor afla]ila o v@rst# venerabil#, pentru modulexemplar cu care s-au d#ruit [i aureu[it s# aduc# echipa pe locul I. Cuto]ii au \nfruntat vremea capricioas#,neprielnic# [i arbitrajele, care dinp#cate n-au fost dintre cele mai bune,[i n-au f#cut niciodat# referiri la cali-tatea echipamentului \n care au jucat,insuficient [i necorespunz#t#or. _m-preun# cu colegii din staful tehnic vomdepune eforturi pentru p#strarea tine-rilor arunca]i \n lupt#, unii confirm@nd[i devenind titulari, dar [i pentru com-pletarea lotului cu juc#torii men]iona]ianterior [i cu al]i tineri talenta]i. _nrealizarea obiectivului, m# bazez pesprijinul Consiliului Local, pe bunacolaborare cu cei cu care am pornit ladrum [i, profit@nd de aceast# ocazie,aduc mul]umiri speciale d-lor CosminCorl#]eanu, Ionel Dunav#]u, C#t#linPascu, Costel Ristea [i nu \n ultimulr@nd d-lor Irinel Vi]elaru, care a asi-gurat transportul cu microbuzul propriula multe deplas#ri, Cornel Iovan, pre-zent mereu al#turi de echip# \n jocurilede acas# [i \n cele din deplasare,cre@ndu-le juc#torilor o stare de spiritpropice ob]inerii unor rezultate supe-rioare [i Ionu] Ciochia, un adev#ratcatalizator care \n anumite meciuri aap#rut [i pe dreptunghiul verde. Apre-ciez \n]elegerea, dorin]a de afirmare [ide cre[tere a prestigiului urbei noastrede care au dat dovad# to]i componen]iilotului, aprecieri speciale cuvenindu-se celor v@rstnici care au revenit peteren dup# ani de \ntrerupere, pentrua pune um#rul la men]inerea B#ile[-tiului \n fotbalul doljan.

De preg#tirea echipei se vor ocupa\n continuare Ionel Dunav#]u [i C#t#linPascu iar \n limita timpului disponibil,m# voi implica [i eu \n procesul depreg#tire. Startul preg#tirilor a fost datpe 19.01.2009 [i p@n# la data la carelua]i acest interviu s-au disputat c@tevajocuri de verificare – dou# cu “Recol-ta” Urzicu]a, c@[tigate cu 3-2, \ndeplasare [i 3-1 pe teren propriu; unjoc \n care \n prima repriz# am \nt@lnitechipa din Galicea Mare (2-0) iar \ncea de a doua forma]ia din Mo]#]ei(3-0), apoi echipa din Giurgi]a, careactiveaz# \n Liga a IV-a (2-2) [i pecea din Peri[or (4-2). _n mod normal,\n aceste situa]ii nu rezultatele conteaz#,\n primul r@nd, ci punerea la punct aunor scheme tactice [i stabilirea ideiide joc. Pe data de 22.02.2009, vomjuca un meci \n Cupa Rom@niei, iar\n caz de victorie, va urma o alt#etap# de cup#.

R.: Domnule director, v# mul]umimpentru amabilitatea cu care a]i r#spunssolicit#rii noastre, v# asigur#m de pre-]uire superlativ# [i, felicit@ndu-v# pen-tru func]ia onorant# \n care a]i fost\nvestit, v# ur#m succes \n \ndeplinireaobiectivelor propuse, av@nd certitu-dinea c# sunte]i omul potrivit la loculpotrivit.


Concursul de dezbateri probleme de [ah:“Cupa Municipiului B#ile[ti”

C#[tig#torii vor fi recompensa]i cudiplome [i premii atractive!

R#sp@ndirea [i practicarea [ahuluide mas# [i de performan]# \n ora[ulnostru are tradi]ii vechi. Exist# peplan local numero[i simpatizan]i [ipractican]i ai “sportului min]ii”.

Referitor la [ahul de performan]#,merit# amintite rezultatele foarte bune(multipl# campioan# a jude]ului Dolj,c@[tigarea “Cupei Independen]ei”, Ca-lafat, participarea la barajul de acce-dere \n grupa divizionar# B), ale echi-pei de seniori ELMET, B#ile[ti.

Prima echip# [colar# a fost consti-tuit# \n anul 2003, \n cadrul BiblioteciiMunicipale B#ile[ti. De mai mul]i aniexist# o asocia]ie sportiv# “{ahul {co-lar B#ile[ti”, care are legitima]i maimul]i elevi din [colie [i liceele ora[ului.

Performan]ele acestei echipe sunt

unele meritorii [i promi]#toare, faptdemonstrat de bunele rezultate ob]i-nute \n confront#ri cu echipe de va-loare. _n vederea particip#rii cu rezul-tate tot mai bune \n competi]iile orga-nizate, \n special la nivelul elevilor,consider#m c# este absolut necesar#o sus]inere deosebit# [i perseveren]#din partea organelor locale.

Cu ocazia anivers#rii a 66 de anide la na[terea celui mai mare [ahistal lumii, Robert Fischer, BibliotecaMunicipal# B#ile[ti inaugureaz# unconcurs de dezleg#ri de problemede [ah, ce se va desf#[ura de-a lun-gul anului 2009, g#zduit de ziarul“Gazeta de B#ile[ti”.

V# urez succes!

Pre[edintele asocia]iei sportive de [ah,Costic# MICU

Solu]iile problemelor se primescla Biblioteca Minicipal# B#ile[ti,situat# \n Casa de Cultur# “AmzaPellea”.

Ne propunem obiective realisteInterviu cu dl. prof. Florin DUINEA, pre[edintele Clubului Municipal “Progresul” B#ile[ti

activa \n Divizia “C”, juc@nd p@n# \n1994, dup# care m-am transferat la“Progresul” Segarcea, echip# cu caream sus]inut barajul pentru promovarea\n Divizia “C”. _n 1995 am revenit laB#ile[ti [i am jucat p@n# \n 1998,av@nd, printre al]i colegi pe portarulSt#nic# [i juc#torii de c@mp: Becea,Fluturescu, Petri[or, Croitoru, Jianu,M. Ciobanu, Col]atu, Doroban]u, Ban#,revenit de la Re[i]a.

R: A[a cum men]ionam anterior,a]i \mbr#]i[at [i cariera de antrenor.La ce nivel a]i profesat aceast# “me-serie” de mare importan]#?

F.D.: _n perioada \n care \mi desf#-[uram activitatea didactic# la Calafat,am antrenat c@teva luni echipa deseniori “Progresul” B#ile[ti, dar, spreregretul meu, din cauza programuluiextrem de \nc#rcat [i \n condi]ii denavet#, am fost obligat s# renun] laacest# activitate care, recunosc, m-aonorat. Am antrenat la nivelul copiilor[i juniorilor \n perioada \n care amavut calitatea de antrenor al echipeide seniori. Am pus bazele a dou# grupede copii cu care am lucrat c@]iva ani[i m-am adaptat specificului munciicu copiii, \mbin@nd exigen]a cu \n]e-legerea, o munc# deloc u[oar#, darcare \]i aduce mari satisfac]ii, copiiifiind receptivi [i \ncerc@nd s# se auto-dep#[easc#. Am ajuns la concluzia c#\n B#ile[ti sunt mul]i copii talenta]i,\nzestra]i cu calit#]i pentru activit#]ilesportive, dar ace[tia trebuie ajuta]i,\ndruma]i cu tact [i cu r#bdare [i[lefui]i pentru a \mbr#]i[a diferiteramuri sportive, nu numai fotbalul.

R.: Este evident c# tactul pedagogiccare v# caracterizeaz# v-a ajutat s# v#apropia]i de copii, s# v# face]i \n]eles[i iubit de ace[tia [i se [tie c# \n pe-rioada c@t a]i antrenat la copii [i juniori,a]i descoperit, a]i [lefuit [i a]i ajutats#-[i ia zborul juc#tori care au ajunsla echipe din categorii superioare. V#rug#m s# vorbi]i despre aceast# latur#a activit#]ii [i s# nominaliza]i juc#toripe care i-a]i [lefuit [i i-a]i lansat \n“lumea bun#” a fotbalului [i pe la ceforma]ii au jucat [i joac# \n prezent?

F.D.: M# bucur# \ntrebarea dum-neavoastr# [i v# m#rturisesc c#, f#r# afi lipsit de modestie, aceasta este prin-cipala mea realizare, cea mai marebucurie a carierei de antrenor, cu at@t

c@]iva dintre ei: Drago[ Fir]ulescu –component al lotului echipei “Univer-sitatea” Craiova, care a [i jucat \n unelemeciuri \n echipa fanion a Olteniei;Valeric# G#man – titular la “Universi-tatea” Craiova [i la Na]ionala de tine-ret; Irinel G#man – fost \n lotulUniversit#]ii, iar \n prezent evolueaz#la “CSM” R@mnicu-V@lcea, care aspir#la promovarea \n Liga I; C#t#lin G#-man – component al grupelor de ju-niori ale Universit#]ii, apoi la divizio-nara “FC Arge[” Pite[ti, \n prezentarbitru \n Lotul “C”; Marius Ceau[u –titular \n echipele de juniori ale {coliide Fotbal “Gic# Popescu”, care a jucat[i la “Minerul” Motru; Silviu Ciuc#,fratele mai mic al lui M#d#lin Ciuc#- ap#r#tor al buturilor echipei “Mi-nerul” Motru, \n prezent la “Minerul”Lupeni, \n Liga a II-a; Valentin R#du]– component al echipelor de junioriale “CSS Universitatea” Craiova [i,nu \n ultimul r@nd, Alex Stiocescu,titular de necontestat \n echipa“Progresul” B#ile[ti, unul din compo-nen]ii de baz# ai acestei forma]ii, \nzile ei bune.

R.: Personal, v-am apreciat \n moddeosebit pentru cariera de arbitru, pen-tru competen]a, corectitudinea [i pres-tan]a cu care a]i abordat jocurile pecare le-a]i condus. _mp#rt#[i]i-le, v#rug#m, cititorilor “Gazetei de B#ile[ti”c@te ceva din activitatea dumneavoastr#\n calitatea de “cavaler al fluierului”.Care sunt cele mai importante jocuripe care le-a]i condus la toate nivelurile,inclusiv meciuri de verificare ale unorechipe din Liga a II-a [i Liga I?

F.D.: Mul]umindu-v# pentru aprecie-rile cu adev#rat flatante, precizez c#\n anul 1995, am absolvit {coala deArbitri din cadrul Colegiului Jude]eande Arbitri, for condus la acea dat# dedistinsul profesor universitar AlexandruEne [i am devenit arbitru de fotbalstagiar, conduc@nd jocuri din catego-riile Elit# [i Onoare, cum era organizatatunci Campionatul jude]ean. _n anul1996, am ob]inut Categoria a II-a, \n1998, Categoria I, examenul de promo-vare \n aceast# categorie fiind organizatde Comisia Central# a Arbitrilor, iar\n anul 2000, am promovat examenulpentru Lotul C. Am condus peste 100de jocuri la nivelul Diviziei C, respec-tiv Ligii a III-a [i \n Cupa Rom@niei,

Bucure[ti [i “FC Farul” Constan]a,echipe \n a c#ror componen]# au ap#rutmul]i juc#tori de la primele forma]iiale cluburilor respective. La acela[inivel, mi s-au \ncredin]at numeroasejocuri cu implica]ii majore at@t \npartea superioar#, al c#ror rezultat puteaasigura promovarea \n Liga a II-a, c@t[i \n partea de jos a clasamentului,unde se ducea lupta pentru evitarearetrograde#rii. De asemenea, am fostprezent la centru \n peste 120 de jocuridin Campionatul republican de juniori.

R.: Exprim@ndu-ne regretul c# a]ifost nevoit s# v# \nceta]i activitatea\n arbitraj la aceast# v@rst#, din cauzaunei hot#r@ri cel pu]in ciudate a diri-guitorilor fotbalului, mai ales dac# se]ine seama c# \n ligile superioare acti-veaz# juc#tori mai \n v@rst# dec@t dvs.,v# rug#m s# ne spune]i cu ce g@nduria]i venit la conducerea clubului [icare sunt primele m#suri pe plan ad-ministrativ-organizatoric pe careinten]iona]i s# le \ntreprinde]i.

F.D.: Comisia Central# de Arbitria hot#r@t c# v@rsta maxim# pentru aarbitra \n Liga a III-a este 36 de ani,motiv pentru care nu voi mai arbitrala acest nivel, \ns# \mi voi continuaactivitatea de arbitraj la nivelul Divi-ziei B [i al Diviziei A, de fotbal \nsal#, chiar duminic# 15.02.2009, de-plas@ndu-m# pentru a conduce \m-preun# cu colegul Lucian Bozdoges-cu, din Craiova jocul de fotbal \nsal# dintre “Poli” Timi[oara [i CSMFoc[ani – Divizia A.

Am venit la conducere cu g@ndulde a pune pe baze temeinice [i [tiin]i-fice activitatea managerial#, motivpentru care se impune alegerea ur-gent# a Comitetului Director al clu-bului, cu responsabilit#]i precise pen-tru fiecare membru al acestui orga-nism. Dorin]a mea, care \n mod sigureste a tuturor iubitorilor de fotbal [i,mai ales, a fanilor echipei, este de acrea o echip# competitiv#, care princalitatea jocului prestat [i prin rezul-tatele ob]inute s# readuc# spectatoriila stadion, a[a cum se \nt@mpla cuc@]iva ani \n urm#. M# voi str#dui s#pun bazele unui puternic centru decopii [i juniori, miz@nd [i pe copiiicare activeaz# \n grupele de la ClubulCopiilor [i voi depune eforturi st#rui-toare pentru reamenajarea [i aducereala standarde superioare a terenului dela pia]#, pe care s# organiz#m com-peti]ii \ntre [coli, \n scopul depist#riicopiilor talenta]i, al atragerii lor c#tresportul rege [i al complet#rii lotuluiechipei cu noi elemente tinere, deperspectiv#. Vom \ntocmi un bugetechilibrat, alc#tuit din subven]ii de labugetul local [i din sponsoriz#ri, mo-tiv pentru care vom desf#[ura ac]iunide atragere a sponsorilor. Av@nd unbuget suficient, voi acorda aten]iedeosebit# \mbun#t#]irii bazei materiale,procur#rii de echipament [i asigur#riiunor condi]ii decente de preg#tire [ide deplasare la jocuri. Vom lua m#suride p#strare \n condi]ii superioare abazei materiale. Nu \n ultilul r@nd, voimilita pentru p#strarea stafului cu care

c@nd e voin]#, se poate master plan la...

Documents