În functie de cauzele diferite care provoaca fenomenul somajului, distingem trei tipuri de somaj: frictional, structural si ciclic. Descriind fiecare dintre aceste trei tipuri vom evidentia motivele aparitiei lui.            somajul frictional este somajul care se considera normal pe piata muncii si se naste din cauza miscarilor continue de persoane: a) între slujbe; b) între regiuni ale tarii în cautare de slujbe sau c) între diferite stadii ale ciclului de viata. Chiar daca o economie ar fi la nivelul de utilizare completa a fortei de munca ar exista circulatie datorita faptului ca oamenii îsi cauta slujbe (la absolvirea scolii, la mutarea într-o alta localitate prin casatorie, divort, la reintrarea în munca a femeilor dupa o perioada de îngrijire a copilului). somajul de mobilitate (oameni între doua slujbe) ar trebui considerat normal. Totusi si acesta poate fi un adevarat semn al cresterii somajului atunci când durata medie de asteptare între doua slujbe creste. În Franta, de exemplu, un solicitant din cinci asteapta sa munceasca mai mult de un an. Deoarece somerii frictionali sunt, de obicei, în cautare de plasamente mai bune se considera deseori ca acestia sunt someri voluntari. Acest tip de somaj este, de regula,  de scurta durata.            somajul structural este cauzat de restructurarea economiei sub incidenta crizei energetice si a revolutiei tehnico-stiintifice, care redistribuie forta de munca, în scopul reducerii acesteia pe unitatea de produs ca urmare a cresterii productivitatii muncii. Apare astfel o neconcordanta între oferta si cererea de muncitori de o anumita calificare, specializare. Cererea pentru un anumit tip de munca creste, în timp ce cererea pentru un altul scade, iar ofertantii de forta de munca nu se adapteaza rapid. Daca salariile s-ar ajusta lin la cererile si ofertele de forta de munca în schimbare (scazând în zonele cu surplus de forta de munca ş 14414j92o ;i crescând în cele cu lipsa de forta de munca), ele ar putea fi un indicator corect de reorientare a fortei de munca. Dar, salariile nu raspund rapid la socurile economice, neputând deci îndeplini pe piata fortei de munca acest rol.            somajul ciclic este cel cauzat de crize si conjuncturi defavorabile trecatoare. Este somajul perioadelor de recesiune. Faptul ca într-o perioada de recesiune în SUA rata somajului creste în peste 40 din cele 50 de state,înseamna ca somajul este în mare parte ciclic. somajul ciclic apare atunci când nivelul de angajare a fortei de munca scade ca un rezultat al cererii agregate insuficiente (cheltuieli guvernamentale reduse (G), investitii reduse (I)). O varianta a somajului ciclic este somajul sezonier care este indus de ciclicitatea naturala cauzata, de exemplu, de factorii naturali specifici în agricultura. Distributia între somajul ciclic, pe de o parte si somajul structural si frictional, pe de alta parte, ajuta la diagnosticarea corecta a sanatatii pietei fortei de munca. Nivele înalte de somaj frictional si structural pot sa apara chiar si atunci când pietele generale de munca sunt în echilibru. În literatura de specialitate gasim si alte categorii distincte de somaj: somaj tehnic, somaj tehnologic, somaj total, somaj partial.            somajul tehnic este determinat de întreruperea sau restrângerea activitatii economice ca urmare a lipsei sau insuficientei unor factori de productie (energie, materii prime, subansamble etc.).somajul tehnologic este cauzat de introducerea unor inovatii care economisesc resursele de munca, substituindu-le în proportii diferite cu capital (prin mecanizare, automatizare, robotizare, informatizare). De regula, aceste manevre nu sunt însotite de cresterea corespunzatoare a volumului de activitate.O persoana se poate afla în stare de somaj total când ea se afla în inactivitate completa, de durata.            somajul partial apare atunci când are loc o reducere impusa, mai mare sau mai mica, a duratei saptamânii de lucru însotita de diminuarea salariului.            Prin prisma duratei deosebim somaj pe termen scurt (pâna la 4 saptamâni) si somaj pe termen lung (mai mult de 14 saptamâni). Studiind relatia dintre aceste doua tipuri de somaj si fazele principale ale ciclului de afaceri desprindem urmatoarele concluzii: o fractiune mare din somaj este de durata foarte scurta în perioadele de avânt; în recesiuni somajul pe termen lung devine o problema sociala (la mijlocul anilor '80 somajul pe termen lung a atins în Europa 50% din totalul somajului, agravând problemele sociale deoarece resursele familiilor se consuma dupa câteva luni). Graficul din figura de mai jos prezinta corelatia între fazele ciclului economic si durata somajului.

Cauzele aparitiei şomajului Deoarece fiecare cauza si tip de somaj implica o viziune speciala si, în consecinta si masuri

adecvate de combatere trebuie ca aceste doua aspecte, care la prima vedere s-ar parea ca ar trebui tratate separat, sa fie abordate în strânsa corelatie.

1. În primul rând, ca urmare a unei evolutii nefavorabile a activitatilor social-economice sau ca urmare a procesului de substituire a muncii prin capital, se produce pierderea locului de munca de catre o parte a populatiei ocupate

2. În al doilea rând, solicitarile suplimentare de munca ale noilor generatii ce au ajuns la vârsta legala de munca nu pot fi onorate de utilizatorii de munca. Tânara generatie întâmpina greutati în gasirea locurilor de munca (în cazul unei subocupari) din mai multe motive: neconcordanta pregatirii ei profesionale cu nevoile si exigentele impuse de activitatea economico-sociala; retinerile unor agenti economici producatori în a angaja tineri fara experienta în munca etc.

3. În al treilea rând, somajul apare, se suplimenteaza si ca urmare a solicitarilor de locuri de munca din partea unor persoane încadrate în vârsta a doua, care se decid sa-si ofere munca lor pe piata. Unele dintre aceste persoane nu au lucrat pâna în momentul respectiv, altele au întrerupt activitatea pe o perioada relativ îndelungata.

La nivel de individ: La nivel de societate:

Reducerea venitului, Scăderea nivelului de trai, Degradare fizică și morală, Marginalizarea socială a șomerului și absenta sa de

la activitați sociale, Pierderea încrederii de sine Schimbarea atitudinii față de muncă și societate, Expunerea la riscurile muncii la negru Situație de dependența față de apropiați și societate.

ingreunarea situației celor care lucrează și participformarea bugetului pentru redistributia secundară,

scaderea productivității globale a muncii și a venitului apariția muncii la negru, deteriorarea condițiilor de trai și implicit scăderea natalit

reducerea speranței de viață la nivel de societate, deteriorarea balanței comerciale și de plați externe, posibilitatea creșterii infracțiunilor.

Capitolul I I : “ Șomajul – o problemă mondială “Criza financiară a atras lumea intr-o mare recesiune economică, iar șomajul a devenit oproblemă globală. Şomajul se manifestă inegal pe ţări, zone, perioade, sexe, vârstă, calificareprofesională. Afectează de cele mai multe ori tinerii şi femeile, iar prelungirea în timp măreşteriscul degradării competenţei profesionale şi dificultatea de reintegrare.Estimările arată că peste 210 de milioane de oameni de pe tot globul sunt la aceasta datășomeri, o creștere de peste 30 de milioane de persoane fața de datele din 2009. Trei sferturi dincreșterea numarului de șomeri a aparut in țarile cu economii avansate și restul, un sfert, in altețări.In perioada 2000-2009, gradul de ocupare a forței de muncă la nivel mondial a crescut de la2,74 miliarde și pana in 3,21 miliarde, din care 56,3 la sută localizați in Asia. Rata șomajului,care a fost in jur de 6 la sută timp de mai multi ani, a crescut dramatic in 2009. In 2010,aproximativ 210 milioane de persoane sunt șomere, inregistrandu-se o creștere cu mai mult de30 milioane din 2007 și pana acum.In următorii zece ani, mai mult de 440 milioane de persoane vor fi necesare pentru a absorbinoii intrări pe piață forței de muncă și chiar mai mult timp pentru a se acoperi nivelul de șomajcauzat de criza. In plus, țarile in curs de dezvoltare trebuie să se dezvolte rapid pentru a absorbiforța de muncă și a satisface cererea pentru locuri de muncă a cetațenilor săi ce parasesc zonelerurale. Cifrele sunt amețitoare. Șomajul la nivel global a crescut cu 30 milioane , iar deficitul delocuri de muncă pentru tineri este de 81 milioane. Și presiunea privind creșterea forței de muncăși populațiile in creștere sunt intense.Rapoartele FMI arată ca șomajul are un cost uman, ridicat, conducand la durata de viață redusăși creșterea mortalității, precum și rezultate mai slabe pentru copiii din gospodăriile afectate deșomaj. Totodată, ne confruntăm și o creștere rapidă a migrației forței de muncă din mediul ruralin cel urban. Astfel, daca nu se vor lua măsuri rapide pentru a se realiza piata forței de muncă,ne-am putea confrunta cu probleme asemenea perioadelor cumplite de foamete.Multe țări se confruntă de ani buni cu rate ridicate ale șomajului, in special Spania, care, recent,a atins recordul de 21,3 %, 4,9 milioane de spanioli neavand un loc de muncă.Alte țări s-au indreptat in direcția opusă. Germania, de exemplu, a fost martora scăderii rateișomajului la 7,1 % de la 7,8 %. Și Statele Unite au constatat unele imbunătățiri, deși mai puținremarcabile ca cele din Germania. In ciuda insulelor de creștere, studiul OCDE (Organizațiapentru Cooperare și Dezvoltare Economică) scoate in evidență că, la nivel mondial, ratașomajului a crescut, excepții fiind Israelul, Polonia și Africa de Sud.

Măsurile prevăzute a se implementa prin Programul de ocupare a forţei de muncă în anul 2010 constau în[1]:

• acordarea de servicii gratuite de mediere pe locurile de muncă vacante sau nou create prin furnizarea de informaţii privind locurile de muncă disponibile şi punerea în legătură a persoanelor în căutarea unui loc de muncă cu angajatorii;

• acordarea de servicii gratuite de informare şi consiliere profesională persoanelor în căutarea unui loc de muncă, prin furnizarea de informaţii privind piaţa muncii şi evoluţia ocupaţiilor, evaluarea şi autoevaluare personalităţii în vederea orientării profesionale;

• acordarea de alocaţii pentru şomerii care se încadrează înainte de expirarea şomajului, încercându-se astfel prevenirea şomajului de lungă durată în rândul tinerilor până în vârstă de 25 ani şi a celorlalte categorii de şomeri, supuşi riscului rămânerii în şomaj mai mult de 6 luni, respectiv 12 luni;

• stimularea mobilităţii forţei de muncă prin acordarea de prime de încadrare sau instalare, după caz;

• organizarea de cursuri de formare profesională, prin cuprinderea unui număr sporit de şomeri în cursuri de iniţiere, calificare, recalificare sau de specializare, urmărindu-se ca la absolvire rata de succes, respectiv încadrarea în muncă să fie cât mai ridicată;

ŞOMAJUL este un fenomen care : Afectează toate ţările A crescut după deceniul 7 Poate fi diminuat prin aplicarea unor măsuri complexe Problema definirii este controversată . Pornind de la ce au comun diferitele definiţii care au fost

date acestui fenomen, şomajul reprezintă o stare negativă a economiei care afectează o parte din populaţia activă disponibilă prin neasigurarea locurilor de muncă.

ŞOMAJUL - reprezintă excedentul ofertei faţă de cererea de muncă. Şomeri sunt toţi cei apţi de muncă, dar care nu găsesc de lucru.

Pentru ca un individ să poată fi încadrat la statutul de şomer trebuie să îndeplinească simultan următoarele criterii:

să nu aibă un loc de muncă să fie disponibil pentru lucru să fie efectiv în căutarea unui loc de muncă În fiecare moment există un număr dat de şomeri, care scade şi creşte necontenit.

21971 Locuri vacante înregistrate

8770Şomeri plasaţi

24140Şomeri înregistraţi

Ș omajul înregistrat. Conform băncii de date a Agenţiei Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă şi structurilor sale teritoriale pe parcursul I semestru, 2015 agenţiile teritoriale au conlucrat cu cca 3,7 mii agenți economici, înregistrând 22 mii locuri de muncă vacante (Figura 1), fiind în scădere ușoară comparativ cu perioada similară a anului precedent. Din numărul total de locuri de muncă vacante, 77% au constituit locurile oferite pentru muncitori, iar 23% fiind pentru specialişti. Cele mai multe locuri de muncă vacante au fost oferite în industrie – 5591 locuri/(25%), comerţ cu ridicata şi amănuntul – 3124 locuri/(14%), agricultură – 2686 (12%), administraţie publică – 1708 locuri/(8%), construcții – 1286 (6%), etc (Figura 2).

Concomitent, în perioada de referință au fost înregistrate 24,1 mii persoane în căutarea unui loc de muncă, din care 46%/(11,1 mii persoane) sunt pentru prima dată în căutarea unui loc de muncă, 32% /(7,7 mii persoane) au provenit din muncă și 22%(5,4 mii persoane) au revenit pe piața muncii după o întrerupere. Repartizarea celor proveniți din muncă conform domeniilor de activitate denotă, că ponderea cea mai mare (Figura 2) au constituit-o persoanele provenite din industrie – 2340 persoane/(18%), urmate de cele din agricultură – 2103 persoane/(16%), comerţ cu ridicata şi amănuntul –1829 persoane/(14%), activităţi de servicii colective, sociale şi personale – 1824 persoane/(13,9%), etc.

Fig. 2. omeri i locuri de muncă vacante înregistrate în sem. I 2015Ș șconform domeniilor de activitate

Fig. 1. Date statistice: 01.01.2015 – 31.06.2015

Industrie

Activită i,serv.colective,sociale,pers. ț

Comer cu ridicata i amănuntulț ș

Agricultura, economia vânatului

Administra ia publicăț

Alte tipuri de activită iț

Construc iiț

Sănătate i asisten ă socialăș ț

Învă ământț

Transport i comunica iiș ț

Hoteluri i restauranteș

0 1000 2000 3000 4000 5000 6000

5591

3132

3124

2686

1708

1333

1286

1118

859

798

336

2340

1824

1829

2103

984

791

798

472

1118

711

78

Şomeri înregistra iț Locuri vacante înregistrate

Conform studiilor, din numărul total (24, 1 mii persoane) de şomeri înregistraţi în perioada de referință o pondere majoritară de 84% (20,4 mii persoane) erau cu studii primare, gimnaziale/liceale, medii generale/secundar-profesionale pentru care au fost oferite 18,0 mii locuri vacante/(82%), urmați de cei cu studii superioare și medii de specialitate – 16% (3,8 mii persoane) pentru care au fost oferite 3,9 mii locuri vacante /(18%).Cererea și oferta forței de muncă la data de 31 iunie, 2015. La data de 31.06.2015 în baza de date a Agenţiei Naţionale erau în evidență 8 mii locuri de muncă vacante şi 21,8 mii şomeri. În mediu la un loc de muncă vacant, concurau 3 şomeri (Tabelul 1). Cele mai multe locuri vacante au fost gestionate de agenţia Chişinău, care a înregistrat în I semestru – 1971 locuri de muncă vacante, concurența la un loc de muncă fiind 1 șomer, iar agenția Florești a înregistrat cei mai mulți șomeri, concurența la un loc de muncă fiind 7 șomeri.

Tab.1. Oferta i cererea for ei de muncă în aspect teritorial ș țla data de 31.06.2015

N/o Agenţia Şomeri în evidenţă, pers

Locuri vacanteConcuren a la 1ț loc vacant, pers.

1 Flore tiș 1497 216 72 Chi inăuș 1347 1971 13 Ungheni 1171 392 34 Făle tiș 1044 83 125 Soroca 1006 181 56 Ocni aț 990 53 187 Dondu eniș 977 81 128 Dubăsari 870 93 99 UTAG 830 320 2

10 Hânce tiș 791 108 711 oldăne tiȘ ș 790 202 412 Cahul 775 344 213 Glodeni 696 25 2814 Taraclia 662 108 615 Edineț 642 52 1216 Drochia 634 49 13

17 Râ caniș 629 121 518 Orhei 601 357 219 Sângerei 585 147 420 Briceni 501 87 621 Ialoveni 499 239 222 Rezina 462 108 423 Criuleni 431 15 2824 Cău eniș 416 99 425 Băl iț 364 953 126 Anenii Noi 355 114 327 tefan VodăȘ 345 84 428 Basarabeasca 317 73 429 Telene tiș 303 20 1530 Stră eniș 276 107 231 Cantemir 274 53 532 Nisporeni 255 115 233 Leova 181 164 134 Cimi liaș 160 175 135 Călăra iș 158 255 1

Sec ia Angajare peste țhotare

459

ANOFM 21834 8023 3Reieșind din datele de mai sus, în agențiile Chişinău, Cimişlia, Calaraşi, Strășeni, Orhei și Leova situația a fost mai echilibrată, concurența la un loc de muncă vacant fiind 1–2 persoane. Un dezechilibru mai accentuat s-a atestat în agențiile Ocnița, Glodeni și Criuleni, unde la un loc de muncă concurau respectiv 18, 28 şi 28 şomeri.O discrepanță între cerere şi ofertă pe piaţa muncii se atestă şi în aspect de medii rural/urban. Din numărul total de șomeri (21834 persoane) aflaţi în evidenţă la 31 iunie, 2015 – 71% erau din localităţile rurale, iar locurile de muncă vacante în acest sector constituia 13% din numărul total de locuri vacante (8023 locuri vacante) în evidenţă. La 1 loc vacant în mediul rural concurau în mediu 15 şomeri, pe când în mediul urban 1 șomer (Figura 3).

Fig. 3. Cererea i oferta în aspect de medii rural-urbanș

71%

29%

Şomeri în evidenţă,%

Sectorul rural

13%

87%

Locuri vacante în evidenţă,%

Sectorul urban

Analizând locurile de muncă vacante conform studiilor, se denotă un decalaj, și anume: din numărul total (8023 l.v.) de locuri vacante în evidență la 31.06.15 – 20% erau pentru persoane cu studii superioare/medii de specialitate şi 80% pentru persoane cu studii secundar profesionale/fără calificare (Tabelul 2). Meseria cea mai solicitată pe piața muncii rămâne a fi cea cusător (industria ușoară/industria confecțiilor), pentru care numărul de locuri vacante a constituit 23% din numărul total de locuri vacante.

oncluzii şi recomandări

Șomajul este astazi unul din fenomenele cele mai putin acceptate care afectează economiiletuturor țărilor. In 2010, aproximativ 210 milioane de persoane sunt șomere, inregistrandu-se ocreștere cu mai mult de 30 milioane din 2007 si pana acum. Aceasta stare este foarte negativă,deoarece statul pierde impozite pe venituri pe care le-ar fi perceput de la salariați dacă aceșțian-ar fi fost afectați de șomaj, trebuind să plătească in plus și servicii medicale, sociale pentrușomeri; operatorii economici pierd profiturile pe care le-ar fi putut obține daca ar fi utilizatintregul personal; intreaga populație a țării pierde veniturile suplimentare pe care le-ar fi pututobține ca o consecință a unei producții naționale superioare.Analiza situaţiei din economia naţională şi de pe piaţa muncii din Republica Moldova, precumşi analiza rezultatelor chestionării agenţilor economici participanţi la prognoză conduc laurmătoarea concluzie ca , la moment Republica Moldova se confruntă cu o situaţie demograficădefavorabilă care se va răsfrânge în perspectivă în mod direct asupra potenţialului uman.Principalii indicatori ocupaţionali înregistrează în continuare descreştere , iar situaţia din 2011nu dă semne de ameliorare. O eventuală îmbunătăţire a situaţiei privind cererea şi oferta pe piaţamuncii în 2011 nu se aşteaptă, rezultatele chestionării agenţilor economici au arătat că în anul2010 mai multe unităţi economice s-au confruntat cu o lipsă de forţă de muncă, în timp cenumărul de şomeri înregistraţi la Agenţia Naţională era mare. Această situaţie se creează dincauza că majoritatea şomerilor înregistraţi sunt din mediul rural, pe când locurile de muncăvacante sunt amplasate în mediul urban.Reieşind din cele menţionate mai sus pot fi formulate următoarele recomandări:- perfecţionarea continuă a relaţiilor dintre Agenţie şi structurile ei teritoriale cu agenţiieconomici în vederea punerii în evidenţă a locurilor de muncă noi create şi vacante. Aceasta arcontribui, pe de o parte, la gestionarea mai eficientă a şomajului înregistrat, iar pe de altă parte,la utilizarea mai eficientă a potenţialului uman existent în localitatea în care există locuri demuncă vacante, luarea deciziilor întru redirecţionarea mijloacelor financiare de la măsurilepasive la cele active de pe piaţa muncii, extinderea lucrărilor publice ca măsură activă decombatere a şomajului, diversificarea structurii ocupaţionale în localităţile în care nivelulşomajului dar şi ieșirea forţei de muncă este impunător.