sisteme de management de mediu.doc

7/27/2019 Sisteme de management de mediu.doc

1/43

Sisteme de management de mediu

SR EN ISO 14001:2005 - Sisteme de management de mediu. Cerine cu ghid de utilizare

SR EN ISO 14001:2005/C91:2005 - Sisteme de management de mediu. Cerine cu ghid de utilizare

SR EN ISO 14031:2001 - Management de mediu. Evaluarea performantei de mediu. Ghid

SR EN ISO 14040:2007 - Management de mediu. Evaluarea ciclului de via. Principii i cadru de lucru

SR EN ISO 14044:2007 - Management de mediu. Evaluarea ciclului de via. Cerine i linii directoare

SR EN ISO 19011:2003 - Ghid pentru auditarea sistemelor de management al calitii si/sau de mediuSR ISO 14004:2005 - Sisteme de management de mediu. Linii directoare referitoare la principii, sisteme i

tehnici de aplicare

SR ISO 14015:2005 - Management de mediu. Evaluarea de mediu a amplasamentelor si organizaiilor(EMAO)

SR ISO 14050:2009 - Management de mediu. Vocabular

SR ISO/TR 14032:2005 - Management de mediu. Exemple de evaluri ale performanei de mediu - EPM

SR ISO/TR 14047:2005 - Management de mediu. Evaluarea impactului ciclului de via. Exemple deaplicare a ISO 14042

SR ISO/TR 14049:2005 - Management de mediu. Evaluarea ciclului de via. Exemple de aplicare a ISO14041 la definirea scopului i domeniului de aplicare i analiza de inventar

SR ISO/TS 14048:2005 - Management de mediu. Evaluarea ciclului de via. Format al documentaieireferitoare la date

SR ISO 14050:2009 - Management de mediu

Pentru implementarea i funcionarea sistemelor de management de mediu foarte important estecomunicarea. Aceasta este eficient dac exist o nelegere corect i comun a termenilor utilizai.

De aceea, a fost adoptat standardul SR ISO 14050:2009, Management de mediu. Vocabular, caredefinete termenii conceptelor fundamentale referitoare la managementul mediului, publicate n seria destandarde internaionale de management de mediu ISO 14000.

Standardul cuprinde termenii i definiiile (n limba romn i englez) referitoare la:- managementul mediului;- validare, verificare i audit;- sistemele-produs;


2/43

- evaluarea ciclului de via;- etichetele i declaraiile de mediu;- gazele de ser.

SISTEMUL DE MANAGEMENT DE MEDIU

SISTEMUL DE MANAGEMENT DE MEDIU implementat in Primaria Municipiului Bucuresti afost proiectat in conformitate cu cerintele standardului SR EN ISO 14001 / 2005 si are rolul de a imbunatatiperformantele de mediu ale organizatiei noastre, in scopul:

- de a creste prestigiul institutiei- de a constientiza si asuma problematica de protectia mediului, oferind un cadru bine organizat

pentru gestionarea problemelor de mediu- de a asigurar servicii de cea mai inalta calitate pt. cetatenii orasului, imbunatatind imaginea

organizatiei si relatiile sale cu diversi parteneri

SMM este documentat, pus in aplicare si mentinut in asa fel incit sa asigure permanent conformitatea

cu legislatia in vigoare. Implementarea SMM-lui a facut parte din deciziile strategice ale conducerii la virfdin PMB. In acest scop s-a procedat la urmatoarele :- s-au identificat activitatile/procesele desfasurate in institutie- s-au identificat etapele proceselor si interactiunile dintre aceste procese- s-a identificat legislatia nationala aplicabila domeniului de aplicativitate- s-a identificat impactul asupra mediului rezultat din procesele/activitatile desfasurate in PMB- s-a asiguarat disponibilitatea resurselor si informatiilor necesare pt.derularea si monitorizarea

acestor procese- s-au identificat zonele cu potential de risc pentru mediul inconjurator din cadrul

amplasamentului PMB- s-au stabilit masuri corespunzatoare cuprinse in programul de management de mediu

numindu-se responsabilitati, termene, resurse umane si financiare, pentru actiunile ceurmeaza a fi intreprinse , precum si documentele necesare.- s-au identificat activitatile necesare pentru masurare , monitorizare , analizare si s-au

implementat masurile corespunzatoare pentru diferitele procese si pt realizarea obiectivelorplanificate.

Conform satndardului ISO 14001, principalele faze care au fost parcurse au fost:- elaborarea politicii de mediu- planificarea- implementarea si functionarea sistemului- verificarea si elaborarea actiunilor corective- analiza sistemului efectuata de catre conducere.

Din punct de vedere organizatoric si operational , parcurgerea acestor faze a presupus parcurgereaurmatorilor pasi:

Pasul 1: Pregatirea in vederea construirii SMM1. stabilirea importantei si necesitatii implementarii unui SMM in institutie2. asigurarea suportului necesar ( incepind cu obtinerea sprijinului total al conducerii institutiei)


3/43

3. sensibilizarea personalului4. stabilirea zonei de aplicare si a nivelului de profunzime a SMM5. definirea politicii de mediu

Pasul 2: Realizarea ANALIZEI INITIALE DE MEDIU

1. stabilirea cadrului legislativ2. inventarierea si examinarea tuturor procedurilor si practicilor de management de mediuexistente

3. inventarierea aspectelor de mediu si identificarea celor semnificative4. analiza punctelor slabe si a punctelor forte

Pasul 3: Construirea si implementarea sistemului :1. realizarea unui plan de actiune2. dezvoltarea strategiei de implementare

Pasul 4: Protejarea si imbunatatirea sistemului:

1. audit intern2. analiza efectuata de conducere3. planuri de imbunatatire

POLITICA DE MEDIU: Calitatea serviciilor prestate pentru populatia municipiului si protejareamediului inconjurator sunt strins legate de strategia dezvoltarii durabile a capitalei si de valorile definitoriiale Primariei Municipiului Bucuresti.

Prima faza parcursa in implementare SMM-ului in PMB a fost elaborarea POLITICII DE MEDIU decatre Primarul General.

POLITICA DE MEDIU a fost stabilita de catre Primarul General al PMB , ea fiind documentata inDeclaratia de Politica privind mediul , document in care au fost stabilite obiectivele generale privind

protectia mediului inconjurator.Declaratia a fost prezentata in 12 .03 2004 si semnata de Primarul General Traian Basescu.Pentru a se asigura ca politica de mediu adoptata este inteleasa , implementata si mentinuta de catre

toate structurile organizatorice din cadrul PMB, Primarul General a decis urmatoarele:- aducerea la cunostinta intregului personal a politicii si a obiectivelor stabilite, precum si instruirea

personalului referitor la acestea.- includerea in fisa postului a fiecarui angajat a atributiilor si responsabilitatilor explicite care-i revin

referitor la respectarea reglementarilor SMM.- aducerea la cunostinta furnizorilor a politicii de mediu adoptata de PMB

Declaratia de politica de mediu initiala a fost reactualizata si semnata la data de 16 mai 2005 de catreactualul Primar General, Adriean Videanu.Pentru a fi eficienta si eficace ea este periodic analizata sirevizuita , pentru a reflecta cit mai fidel orice modificare a conditiilor si informatiilor survenite in timp.

Instruiti, constienti si competenti, angajatii Primariei Municipilui Bucuresti, vor avea in vederepolitica de prevenire si reducere a impactului asupra mediului inconjurator, generat de activitatile sprocesele desfasurate in institutia noastra.

ANALIZA INITIALA DE MEDIU


4/43

Analiza initiala de mediu efectuata de catre unitatea de implementare a sistemului de management demediu in cadrul institutiei noastre a studiat 2 conponente:

1. 1.evaluarea practicilor de mediu la nivelul PMB cu scop de identificare a necesarului eproceduri operationale si de sistem specifice

2. 2.identificarea prin inspectii si observatii directe la fata locului a problemelor de mediu

existente in incintele PMB, care au reprezentat domeniul de aplicare a SMM-ului, cu scop destabilire a aspectelor de mediu semnificative care apoi au facut obiectul PROGRAMULUIDE MANAGEMENT DE MEDIU.

Analiza Initiala de Mediu a continut o caracterizare a mediului in care este plasata organizatia si afacut o trecere in revista a modului in care functionarea organizatiei afectecteaza principalii factori demediu: aer, apa sol , deseuri, peisaj, ecosistem.

Analiza initiala de mediu a condus nu numai la indicarea sectoarelor care necesita imbunatatiri ,darprecizeaza si modul in care problemele concrete de mediu ale acestor sectoare vor fi abordate si rezolvate ,cu o incradare cit mai corecta in resursele financiare ale organizatiei si in limitele de timp stabilite

OBIECTIVE SI TINTE

Pe baza reazultatelor Analizei Initiale de Mediu s-au precizat obiectivele si tintele Programului deManagement de Mediu.

La stabilirea obiectivelor si tintelor, elementul principal care a fost permanent avut in vedere a fostPolitica de Mediu .Intre acestea si politica s-a realizat o relatie de coerenta , deoarece manifestarea uneilipse de coerenta intre aceste elemente ar fi condus la aparitia unor disfunctionalitati ale SMM-ului , cuefecte negative in realizarea procesului de imbunatatire continua a performantei de mediu a organizatieinoastre.

PROGRAMUL DE MANAGEMENT DE MEDIU

Conform prevederilor standardului ISO 14001 institutia care construieste si implementeaza un SMMtrebuie sa stabilesaca un PROGRAM DE MANAGEMENT DE MEDIU. Acesta a stabilit termenele ,resursele umane si cele financiare , responsabilitatile pentru atingerea obiectivelor si a tintelor stabilite.El aidentificat de asemenea actiunile specifice, in ordinea prioritatii lor in organizatie.

Aceste actiuni se refera la proiecte, procese servicii sau utilitati specifice.Obiectivele stabilite inprogramul de management al PMB sunt in numar de 5 iar tintele atasate obiectivelor sunt in numar de 14.

Programul de management a fost cunoscut si aprobat de catre conducerea la cel mai inalt nivel alinstitutiei.

Lista indicatorilor si parametrilor de mediu

DOCUMENTELE SMM IN PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI

Documentele SMM in PMB au fost elaborate de catre consultant, si sunt reprezentate de:

- Manualul managementului de mediu- Proceduri generale -11- Proceduri specifice-2


5/43

DISEMINAREA REZULTATELOR PROIECTULUI LIFE-SMM-LUI IN TARA SI INBUCURESTI SIMPOZIOANE:

- Suceava- Cluj Napoca

- Bucuresti- Arad

CERTIFICARE

Auditul documentar de precertificare a fost efectuat de catre LLOYDS REGISTER in data de9.06.2005. In baza constatarilor rezultate in urma acestui audit, au fost initiate actiunile corective necesarein vederea certificarii.

Auditul de certificare a fost efectuat de catre LLOYDS REGISTER in perioada 8 11.07.2005. Inbaza constatarilor rezultate, Raportul de audit elaborat recomanda certificarea implementarii conform ISO

14000 a Sistemului de Management de Mediu in activitatile Primariei Municipiului BucurestiCertificatul emis de catre LLOYDS REGISTER, a fost inmanat conducerii Primariei MunicipiuluiBucuresti in data de 28.07.2005.

Un scop comun al municipalitatilor din Europa, implicit al municipalitatii din Bucuresti estepromovarea si sustinerea activa a dezvoltarii urbane durabile. In acest sens, municipalitatea din Bucurestiare in curs de implementare Proiectul Ecomarket, un proiect pilot, inovator si demonstrativ care propunepentru prima data in Romania o abordare integrativa a chestiunilor legate de sistemul managmentului demediu, eco etichetare si dezvoltarea produselor si seviciilor ecologice.

Desi coordonat de catre Primaria Municipiului Bucuresti, proiectul este implementat in parteneriatcu firma daneza de consultanta - Cogita, consacrata in domeniul eco-etichetarii serviciilor de comert cuamanuntul cu Lloyd's Register Romania, in calitate de co-finantator si firma romana de consultanta

Auditeco, cu o bogata experienta in formarea si implementarea sistemelor de mediu.Declaratia Primarului General al Municipiului Bucuresti

Proiectul Life-Mediu

Ecomarket este un proiect cu o durata de doi ani, implementat in baza instrumentului financiar alUniunii Europene pentru mediu-Life III componenta Life-Mediu. Scopul principal al acestui proiect esteminimizarea impactului pe care il au asupra mediului pietele agro-alimentare, si de a arata in ce fel eco-etichetarea poate fi un instrument eficient inspre o dezvoltare durabila.

Pentru atingerea acestui scop, Ecomarket are patru obiective inter-relationate:- introducerea unui sistem de managment de mediu, in conformitate cu standardele ISO 14001, in

cadrul celei mai ample administratii publice locale din Romania-Primaria Municipiului Bucuresti;- elaborarea unui model de piata ecologica si implementarea lui in doua piete pilot;- proiectarea, testarea si evaluarea unei metode de evaluare a mediului si a unor indicatori a

durabilitatii, in scopul obtinerii unei scheme de eco-etichetare voluntara pentru magazinele cu vanzare cuamanuntul localizate in piete;

- diseminarea rezultatelor proiectului.


6/43

RAPORT LAYMAN

Scopul proiectului Ecomarket este minimizarea impactului pe care il au asupra mediului pietele careactiveaza in spatii deschise sau partial deschise, si sa demonstreze modul in care eco-etichetarea poate fi uninstrument eficient in procesul de productie si in domeniul comertului cu produse agricole sau industriale,

intr-o Romanie care tinde totusi, inspre o dezvoltare durabila.Cititi Planul Proiectului si Activitatile Proiectului

Primaria Municipiului BucurestiPrincipala responsabilitate a PMB in domeniul mediului, ca autoritate publica locala, este asigurarea

unui mediu sanatos pentru cetatenii Bucurestiului. Acest lucru implica dezvoltarea de programe de protectiamediului, conservare si recuperare, asigurarea unor servicii de calitate pentru comunitate, implementareaunei politici de mediu care sa conduca la o imbunatatire a sanatatii si conditiilor de viata.

Dorinta PMB este de a gasi si implementa solutii durabile pentru problemele cetatenilor.Persoana de contact: Dl Ifrim Stelian, Manager proiect

Detalii de contact: Tel: +40 21 30 555 24e-mail: [email protected] web: www.pmb.roAdresa: Bulevardul Regina Elisabeta, NR. 47, etaj 2, camera 217, 050018,Bucuresti, sector 5 , Romania

Cogita-solutii pentru un mediu sanatos in viitorCogita este o companie moderna, non-profit, care ofera solutii durabile in domeniul mediului. Cogita

a fost infiintata in 2001, si continua activitatile "Magazinului ecologic", un centru de ecologie urbanainfiintat in 1995. Astazi Cogita ofera consultanta in domenii diverse, scopul lor fiind durabilitatea solutiilorDomeniile prioritare sunt comunicarea si competenta cu referire la problemele de mediu, Agenda locala 21,

transportul ecologic. Cogita ofera consultanta atat autoritatilor centrale, zonale si locale, cat si companiilorprivate, diverselor institutii sau organizatii din Danemarca si intreaga Europa. Abordarea interdisciplinara ingasirea solutiilor pentru diversele sarcini de lucru pe care le indeplineste Cogita, constituie una dinspecificatiile acestei companii, care pe langa metodele traditionale de abordare a problemelor de mediuuzeaza si acorda o mare importanta comunicarii si strategiei de lucru.

Persoana de contact : Dl. Morten Retting, Director ExecutivDetalii de contact: Tel: +45 66 143348

e-mail:[email protected] web: www.cogita.dkAdresa: Vestergade 48.1, Odense C, DENMARK

Lloyd's RegisterLloyd's Register este o companie independenta care activeaza in domeniul managmentului riscului

pentru a imbunatati performantele in domeniul calitatii sigurantei afacerilor si mediului, avand clienti inintreaga lume. Activitatile si expertiza celor de la Lloyd's acopera toate domeniile de activitate.

Ca o componenta a grupului Lloyd's Register, functioneaza Lloyd's Register Asigurarea Calitatii(LRAC), structura organizationala care se ocupa de certificarea sistemelor de managment (in domeniulcalitatii, al mediului etc.)

Persoana de contact pentru Romania: Dl. Petrisor Jechel


7/43

Tel: +40 21 2240040e-mail: [email protected] web: www.irga.comAdresa: Calea Grivitei, nr. 355- 357, 010717,Bucuresti.

Primaria Municipiului Bucuresti

Dl Stelian Ifrim, Managerul proiectuluiPrincipalele responsabilitati: planificarea, controlarea si raportarea intregii activitati desfasurate in

cadrul proiectului, respectarea contractului de parteneriat cu CE si ceilalti parteneri sau participanti laproiect; coordonarea UIP, aprobarea raportului tehnic; participarea la intaniri, discutii de lucru.

E-mail: [email protected]

D-na Teodora Ceuca, Reprezentant SMMPrincipalele responsabilitati: coordonarea elaborarii si evolutiei SMM- ului in cadrul PMB

participarea la activitatile pentru diseminarea rezultatelor, la intalniri, discutii de lucru.E-mail:[email protected]

D-na Antoaneta Lazarescu, Specialist SMMPrincipalele responsabilitati: participarea la elaborarea si evolutia SMM-ului in cadrul PMB

participarea la intalniri, discutii de lucru.E-mail: [email protected]

D-na Lacramioara Amuza, Specialist SMMPrincipalele responsabilitati: participarea la elaborarea si evolutia SMM-ului in cadrul PMB

participarea la intalniri, discutii de lucru.

E-mail:[email protected] Doru Cojocaru, Specialist SMMPrincipalele responsabilitati: participarea la elaborarea si evolutia SMM-ului in cadrul PMB

participarea la intalniri, discutii de lucru.E-mail:[email protected]

D-na Monica Nazare, Referent de piata 2Principalele responsabilitati: coordonarea si elaborarea unui set de parametri si indicatori pentru

metoda de evaluare a mediului in magazinele cu vanzare cu amanuntul; participarea la intocmirea uneischeme de eco-etichetare voluntara a magazinelor cu vanzare cu amanuntul si implementarea ei inmagazinele-pilot; participarea la intalniri, discutii de lucru.


D-na Tatiana Carstea, Tehnician al proiectuluiPrincipalele responsabilitati: participarea la elaborarea schemei de coetichetare voluntara s

consilierea unitatilor-pilot, in vederea implementarii ei; participarea la intalniri, discutii de lucru.E-mail: [email protected]


8/43

Cogita

Dl. Morten Rettig, Managerul proiectuluiPrincipalele responsabilitati: planificarea, controlarea si raportarea activitatilor din cadru

proiectului, urmarind respectarea termenelor stabilite pentru aceasta, precum calitatea serviciilor

coordonarea activitatilor membrilor UIP din Danemarca, si coordonarea cadrului organizational pentru obuna desfasurare a proiectului si a sistemului de managment de mediu existent; participarea la elaborarea deinstrumente specifice pentru testarea MEM in pietele agroalimentare; finalizarea MEM, dezvoltarea siimplementarea schemei de eco-etichetare voluntara; monitorizarea si diseminarea rezultatelor proiectului.


D-na Helle Aagaard Mortensen, Asistent manager al proiectuluiPrincipalele responsabilitati: urmarirea realizarii proiectului si a comunicarii in cadrul UIP

participarea si analizarea cadrului organizational necesar bunei desfasurari a proiectului; participarea laproiectarea instrumentelor pentru piete si finalizarea MEM, dezvoltarea si implementarea schemei de eco-etichetare voluntara, monitorizarea si diseminarea rezultatelor proiectului. E-mail:[email protected]

Dl Henrik Jorgensen, Tehnician 1Principalele responsabilitati: participarea la intalniri si discutii de lucru, la stabilirea parametrilor si

indicatorilor pentru piete; participarea la elaborarea MEM pentru piete si la implementarea acestui model inlocatiile-pilot; participarea la dezvoltarea criteriilor pentru eco-etichetare si la implementarea schemei deeco-etichetare voluntara in magazinele cu vanzare cu amanuntul.


D-na Brigitte Bagge, Tehnician 2Principalele responsabilitati: urmarirea si participarea la stabilirea parametrilor si indicatorilor pentru

pietele agroalimentare si la elaborarea MEM pentru piete; participarea la realizarea sondajelor de opinie.

E-mail: [email protected] Tine Lohmann, Consultant in probleme de comunicarePrincipalele responsabilitati: participarea la intalniri, discutii, la realizarea site-ului proiectului, la

strategia de diseminare si realizarea de materiale informative; diseminarea rezultatelor proiectului.E-mail: [email protected]

D-na Marianne Weinreich, Consultant in probleme de comunicarePrincipalele responsabilitati: participarea la realizarea paginii web si a materialelor informative.

Certificarea ISO-14001

O certificare ISO 14001 dovedeste faptul ca sistemul de management de mediu a fost analizatcomparativ cu acest standard, si corespunde cerintelor lui.

Acest standard ISO 14001 : 1996 Standardul sistemului de management de mediu, recunoscutinternational, acopera o larga arie de domenii, el putand fi aplicat oricarui tip de organizatie sau sector alindustriei. Standardul, care a fost creat de catre Organizatia Internationala de Standardizare, se bazeaza pedoua concepte: imbunatatirea si continua actualizare.


9/43

Continutul standardului:

Standardul include elementele cheie pentru un sistem de management de mediu eficient care sa poatafi aplicat atat sectorului de productie, cat si in domeniul serviciilor. Pentru a obtine acest standard, o

companie trebuie sa-si stabileasca obiective de mediu si tinte precum si un sistem de management de mediunecesar pentru realizarea acestor obiective. Pe langa asta, compania trebuie sa respecte proceseleprocedurile si activitatile specifice sistemului de management de mediu.

Standardul contine 5 elemente:

Politica de mediuPlanificareaImplementare si proceseVerificarea si actiunile corectiveReviziuirea managementului

Continua imbunatatireOrganizatiile trebuie sa identifice toate tipurile de impact de mediu si aspectele asociate si sa

implementeze actiuni

Managementul Mediului

Cuprins

Capitolul 1. Instrumente pentru managementul mediului.Ce este Managementul Mediului i de ce este important ..................................................... 4Standardele Managementului de Mediu i sistemul de Management de Mediu ............................. 4Comisia European Eco-Management i Schema de Audit .. .............. 4Standardul Internaional ISO 14001 7Sistemul Managementului de Mediu(Environmental Management System (EMS)) 8EMS Principii i Elemente 9Implementarea unui EMS 10Beneficii n urma implementrii unui EMS 12Programul Managementului de Mediu 13Sumarul Capitolului 15

Auto-testare.ntrebri 16

Capitolul 2. Managementul de mediu n aciune.

Part I .Proiectarea i Implementarea Sistemului Managementului de Mediu 17Plan de Reducere a deeurilor un model pas cu pas din Industrie 17Organizarea Echipei Manageriale 18Analiza Producerii deeurilor i sistemelor de Dispunere 18


10/43

Identificarea Programelor Alternative de Management al Deeurilor 20Studiul de fezabilitate 23Proiectarea programului. 24Promovarea programului 24Proiectarea i Procurarea MaterialelorPromoionale i Educative. 24

mbuntirea continu 26Part II:mbuntirea Performanei de Mediu 27Tehnologii fr deeuri. 27Introducerea strategiilor de cumprare a deeurilor 27Conservarea energiei. 28Reducerea deeurilor periculoase 28Proiectrea produselor pentru performan ecologic 29Sumarul capitolului 30Auto-test.ntrebri 31

Capitolul 3. Studii de caz pentru management de mediu in Europa Centrala si de EstMasurile de protectia mediului au eficienta economica ................................... 32

Partea I:

Studii de caz .......................................................................................................... 32Studiu de caz 1: Introducerea unui standard de management al mediului .Fabrica de ciment si var dinUngaria ....................................................................... 32Fundamentare............................................................................................................ 33Descrierea companiei.................................................................................................... 33Liniile directoare............................................................................................................. 33

Implementarea................................................................................................................ 34Rezultate......................................................................................................................... 35

Studiu de caz 2: Productie curata intr-o companie chimica din Cehia 36

Ce este PRODUCTIA CURATA?...................................................................................... 36Generalitati...................................................................................................................... 36Informatii din domeniu................................................................................................... 37Informatii despre companie............................................................................................ 37Linii directoare ........................................................................................................ 38Implementare ..................................................................................................................... 38Rezultate......................................................................................................................... 41

Partea a II-a:

Sistemul decizional si reteaua de lucru in Europa Centrala si de Est ................. 43Afacerea Aarhus si initiativa de mediu (ABEI) ..................................................................... 43Baltic 21: Agenda 21 pentru regiunea Marea Baltica .................................................. 43Sistem de management al mediului si productie curata din Republica Ceha si Ungaria... 44


11/43

Sumarul capitolului ...................................................................................... 44Expunere de sarcini .............................................................................................. 45

Bibliografie . 46

Capitolul 1. Instrumente pentru managementul mediului

Ce este Managementul Mediului si de ce este important ?

Managementul mediului are drept scop utilizarea responsabila a resurselor naturale, economice siumane astfel incat mediul sa fie protejat si imbunatatit. O utilizare mai eficienta a electricitatii si acombustibililor combinata cu niste costuri reduse de expediere a deseurilor prin introducerea masurilor dereciclare, va rezulta in costuri reduse de operare. Experienta companiilor care au introdus dejamanagementul mediului in productia lor, arata ca aceste companii au un avantaj competitiv. Profitul de peurma costurilor reduse de operare si a imbunatatirii relatiilor cu noii clienti, ca si cu cei vechi, sunt mai maridecat costurile implementarii managementului mediului. De aceea managementul mediului este in general o"afacere buna".

Standardele Managementului Mediului si Sistemului lui

Deoarece organizatii si companii de toate felurile sunt din ce in ce mai interesate sa realizeze si sademonstreze o performanta ecologica sanatoasa prin controlarea impactului activitatilor, produselor siserviciilor lor asupra mediului, ele efectueaz un numar crescut de "remedieri" sau "auditri" pentru aaprecia performanta ecologica.

Totusi, aceste remedieri si auditri singure nu sunt suficiente pentru a asigura o organizatie ca

performanta ei nu numai ca intruneste, dar va intruni si in viitor cerintele legale. StandardeleManagementului Mediului (cum ar fi Comisia Europeana Eco- Management si Sistemul de Audit EMAS siseriile de standarde ISO 14000 constituie un etalon dupa care organizatiile si companiile isi pot masuraperformanta. Ele furnizeaza un proces structurat care face posibila introducerea unui Sistem allManagementului Mediului viabil.

Sistemul Managementului Mediului (EMS) este un mecanism care se adreseaza unor teme ecologicemajore prin alocarea de resurse, desemnarea responsabilitatilor, si o evaluare continua a practicilorprocedurilor si proceselor, care sunt organizate intr-un mod sistematic. De aceea, EMS se distinge ca uninstrument puternic care permite organizatiei sa realizeze si sa controleze nivelul performantei ecologice pecare si-o stabileste. Astfel, devine parte integranta a sistemului managerial al unei organizatii si este necesar

sa fie coordonat cu eforturile sistemelor manageriale din alte domenii.

Comisia Europeana Eco-Management si Sistemul de Audit (EMAS)

Comisia Europeana Eco-Management si Sistemul de Audit (EMAS) este un sistem voluntar pentruindustrie introdus de Comisia Europeana (EC) in 1993. El tinteste sa promoveze imbunatatiri continue inperformanta ecologica a companiilor si sa furnizeze informatii ecologice publicului. Este deschis numa


12/43

amplasamentelor industriale. Pentru a participa la EMAS, o companie trebuie sa adopte o politica ecoloigcasa revada performantele ecologice ale platformei industriale in chestiune, sa dezvolte un sistem demanagement ecologic si un plan de actiune in lumina descoperirii neconformitilor, sa auditeze sistemul sisa publice o declaratie de performanta a platformei. O a treia parte calificata verifica sistemul si declaratiapentru a vedea daca acestea se confomreaza cerintelor EMAS. Daca se conformeaza, ele sunt validate si

platforma poate fi inregistrata. Odata inregistrata, platfroma primete un certificat de participare, care poatefi folosit la certificarea participrii n sistem.

EMAS a fost desemnat ca un sistem standard de management ecologic (DMS) care sa furnizeze bazagenerala pentru participarea firmelor, fara a fi prea restrictiv. Telul sau este sa incurajeze firmele industrialesa-si asume responsabilitatea pentru problemele ecologice si sa reduca impactul ecologic advers intr-omaniera voluntara. De aici rezult si virtutile si slbiciunile Regulamentului.

Pe de o parte, EMAS permite un anumit grad de flexibilitate care este esential pentru aplicareaefectiva in contexte culturale si legale diferite. Pe de alta parte, acesta deschide o cale pentru diferente ininterpretare si discrepante in aplicare, conducand la un domeniu inegal si la potentiale bariere comerciale.

Obiectivul schemei este sa promoveze imbunatatiri continui in performanta ecologica a activitatilorindustriale prin:1. Stabilirea si implementarea politicilor ecologice, programelor si sistemelor manageriale de catre

companii,n legtur cu platformele lor industriale.2. Evaluarea obiectiva, sistematica si periodica a performantelor acestor elemente.3. Furnizarea informatiilor legate de performanta ecologica publicului larg.

Multe organizatii din Europa au inceput sa-si ajusteze sistemele de management ecologic astfel incatsa corespund cerintelor Regulamentului EMAS. De asemenea, Comisia Europeana promoveaza studii pilotpentru cresterea participarii in sistem a companiilor mici si mijlocii (SMEs) si prevede pentru statelemembre individuale sa adapteze schema si altor sectoare, cum ar fi serviciile publice. Dezvoltarea si

implementarea EMAS este reglementata de acreditari competente si organisme de inregistrare, autoritatilede mediu si Comitetul de Reglementare EMAS, format din reprezentanti ai statelor membre. Acest procesarmonizeaza, in masura necesara, activitatile din statele membre.

Structura EMAS poate fi schimbata numai prin schimbarea Regulamentului EMAS, in conformitatecu prevederile i hotararile EU.

Cum se adapteaza EMAS ?

Multe organizatii din Europa au inceput sa-si ajusteze sistemele de management se mediu astfel incatsa se conformeze cerintelor Regulamentului EMAS. De asemenea, Comisia Europeana promoveaza studiipilot pentru cresterea participarii in sistem a companiilor mici si mijlocii (SMEs) si prevede ca statelemembre individuale sa adapteze sistemul si in alte sectoare, cum ar fi serviciile publice. Dezvoltarea siimplementarea EMAS este reglementata de acreditari competente separate si organisme de inregistrare, deautoritatile de mediu si Comitetul de Reglementare EMAS, care sunt toate formate din reprezentanti dinStatele Membre. Acest proces armonizeaza in masura necesara, activitatile din Statele Membre.

Structura EMAS poate fi schimbata numai prin schimbarea Regulamentului EMAS, in conformitatecu prevederile i hotararile Uniuniii Europene. Articolul 20 al Regulamentului 1836/93 cere Comisiei


13/43

Europene sa revada schema dup maximum cinci ani de la intrarea sa in functiune si sa propuna oricemodificari necesare, in special referitoare la scopul schemei si la posibila introducere a unui logo.

Domeniul sistemelor de management de mediu nu este static. La trei ani dupa ce EMAS a fostpublicat, a fost produs standardul international pentru sistemele de management de mediu ISO 14001. Acest

standard a fost adoptat peste tot in lume si este recunoscut drept un sistem standard si management de mediulogic si bine structurat. EMAS este in mod curent restrans la sectorul industrial si manufacturier dar, inacelasi timp se recunoaste ca toate sectoarele au un impact semnificativ asupra mediului si ca deasemenea ,mediul va beneficia de pe urma unui bun management ecologic si in aceste sectoare. In modtraditional, EMAS s-a concentrat pe impactul ecologic direct al emisiilor si deseurilor. Cu toate acesteimpactul indirect cum ar fi politica cumpararii sau folosirii produsului si aruncarii este semnificativ si vabeneficia de aducerea sub controlul Sistemului Managementuluide Mediu. Revederea EMAS la cinci andupa intrarea sa in functiune prezinta o oportunitate ideala pentru a se adresa la.

1. Extinderea sferei EMAS in toate sectoarele de activitate economica.2. Integrarea ISO 14001 ca sistem de Management de Mediu cerut de EMAS.3. Adoptarea unui logo EMAS vizibil si recunoscut pentru a permite organizatiilro inregistrate sa-si

publice mai efectiv participarea in EMAS.4. Implicarea angajatilor in implementarea EMAS.5. Intarirea rolului declaratiei de mediu, pentru imbunatatirea transparentei comunicarii performante

de mediu ntre actionarii lor si public.6. Promovarea participarii SMEs prin mecanisme de sprijin potrivite.

Cum sa finantezi participarea EMAS.

In timp ce Comisia Europeana nu ofera sprijin financiar platformelor individuale pentru a participala Eco-Management si Sistemul de Audit (EMAS), Comisia incurajeza Statele Membre sa ofere mecanismede sprijin pentru companiile (in special SMEs) care doresc sa implementeze EMAS. De asemenea, este dat

sprijin finaicar unor actiuni mai largi, in special pentru dezvoltarea mijloacelor de sprijinire a participariiSME in schema EMAS.

Standardul International ISO 14001.

Seria de standarde ISO 14000 a fost dezvoltata de Organizatia Internationala pentru Standardizare inscopul de a stabili cerintele primare pentru Sistemele de Management de Mediu. ISO impartaseste un fundacomun cu EMAS si este larg acceptat - mai ales in Uniunea Europeana - drept un indicator al practicilorconvenabile ale managementului ecologic. In mod curent, cele mai avansate standarde si linii directoaresunt:

1. ISO 14001 Sisteme de Management de Mediu- Specificaii i Ghid de Utilizare.2. ISO 14004 Sisteme de Management de Mediu- Ghid privind principiile, sistemele i tehnicile de

aplicare.3. ISO 14010 Ghid pentru Audit de Mediu- Principii Generale.4. ISO 14011/1 Ghid pentru Audit de Mediu- Proceduri de Audit - Partea 1. Auditull Sistemelor de

Management de Mediu.5. ISO 14012 Ghid pentru Audit de Mediu - Criterii de calificare pentru auditorii de Mediu.


14/43

ISO 14001 este singurul standard certificabil, restul fiind indrumari de sprijin. Familia ISO 14001 destndarde de managementde Mediu, conform planului actual, curpinde 23 de standarde individualeindrumari si rapoarte tehnice legate de managementul de mediu in cadrul sistemului de management demediu(EMS) al unei companii. ISO 14001 are o structura clara si logica care acopera urmatoarele:

1. Obiectivul

2. Referintele Normative3. Definitii4. Cerintele Sistemului de Management de Mediu.5. Cerinte Generale.6. Politica Mediului7. Planificare8. Implementare si Operare9. Actiuni de Verificare si Corectare10. Revederea Managementului.

Abordarea de baza si structura ISO 14001 seamana cu Regulamentul EMAS dar difera in

urmatoarele domenii:1. Regulamentul EMAS este parte a politicii oficiale de mediu a Uniunii Europene si autoritatile demediu din statele membre sunt responsabile pentru introducerea sa. ISO 14001 nu are acelasi statut inpolitica ecologica internationala, si responsabilitatea pentru introducerea si dezvoltarea sa rezida in ISO.

2. Procesul de certificare a standardului 14001 acopera numai sistemul de management. In schemaEMAS, informatiile declarate privitor la emisii si impactul asupra mediului sunt de asemena verificate.

3. EMAS include o declaratie de mediu pulbica, in vreme ce ISO 14001 nu o face. Aceasta declaratiepublica, mareste credibilitatea sistemului si da organizatiei mai multa recunoastere a activitatilor sirezultatelor sale. In sistemul ISO 14001, companiilor li se cere numai sa-si publice politicile de mediu.

4. ISO 14001 se aplica tuturor organizatiilor; numai amplasamentele industirale se pot inscrie insectiunea EMAS.

O organizatie poate fi certificata ISO 14001, chiar daca nu se conformeaza in totalitateregulamentelor, deaorece singura cerinta este ca politica sa de mediu sa prevada scopul conformarii inviitor. Aceasta slabiciune aparenta poate ajuta tarile sa initieze un proces de imbunatatire continua aperformantei ecologice a sectorului lor industiral. Aplicarea pe scara larga poate elimina barierelecomerciale si poate ajuta la introducerea unui management ecologic standard chiar si la acele organizatiicare nu intrunesc cerintele legislatiei de mediu nationale. EMAS si ISO 14001 ofera diferite cai pentru ocompanie industriala de introducere a unui sistem de management de mediu.

Companiile pot desigur sa se inscrie in ambele sectiuni, daca le pot satisface cererile. O organizatiecare implementeaza ISO 14001 este pe cale sa satisfaca cerintele EMAS. Pasul urmator EMAS - dincolo deISO 14001 - este o declaratie ecologica publica. ISO 14001 este aplicabil oricarei organizatii care doreste :

1.S implementeze ,ntrein si imbunatateasca un EMS.2. Sa se asigure de conformarea sa cu politica de mediu declarata.3. Sa demonstreze o asemenea conformare celorlalti.4. Sa caute certificarea/inregistrarea EMS-ului sau de catre o organizatie externa.5. Sa faca o auto-declaratie de conformare cu acest standard din proprie determinare.


15/43


16/43

5. Revedere. Managementul trebuie sa revada si sa evalueze EMS la intervale definite pentru a-imentine efectivitatea si continua ameliorare.

6. Imbunatatirea. O organizatie trebuie sa-si imbunatateasca in mod continuu EMS, cu obiectivulimbunatatirii performantei de mediu per total.

Avand acestea in vedere, EMS este cel mai bine privit ca o baza organizatorica care trebuie inpermanenta monitorizata si revizuita periodic pentru a oferi o directie efectiva pentru activitatile ecologiceale unei organizatii ca raspuns la factorii variabili interni si externi. Fiecare persoana din cadrul uneiorganizatii trebuie sa accepte responsabilitatea imbunatatirii mediului.

Implementarea unui EMS.

Implementarea unui EMS este un proces complex, care se extinde dincolo de aceste indrumarigenerale si care are ca niste cerinte specifice sa fie adoptate de companie sau organizatie. ISO 14001 deexemplu, contine cerinte specifice de sistem management care dau posibilitatea unei organizatii sa:

1. Stabileasca o politica ecologica potrivita pentru ea.

2. Identifice aspectele ecologice ale activitatilor trecute, existente sau planificate, produselor sauserviciilor sa determine impacte ecologice semnificative.3. Sa identifice legislatia relevanta si cerintele regulamentare.4. Sa identifice prioritatile si sa stabileasca obiective si tinte potrivite.5. Sa stabileasca standarde si programe pentru implementarea politicii si realizarea obiectivelor si

tintelor.

Poltica de Mediu.

O politica de mediu defineste obiectivele companiei si principiile de actiune referitoare la mediu,inclusiv alinierea la toate cererile regulamentare privitoare la mediu. Politica ecologica formeaza baza pe

care organizatia isi stabileste obiectivele si tintele. Aceasta politica trebuie sa fie suficient de clara pentru afi inteleasa cu usurinta de partile interesate interne si externe si trebuie sa fie revazuta si revizuita periodicpentru a reflecta schimbarea conditiilor si a informatiei..

Managementul organizatiei trebuie sa defineasca si sa documenteze politica de mediu. In plus, top-managementul trebuie sa se asigure ca politica ecologica a organizatiei este potrivita cu natura, marimea siimpactele ecologice ale activitatilor sale, produselor sau serviciilor, ca include un angajament pentrucontinua imbunatatire, prevenire a poluarii si alinierea la legislatia mediului relevanta, este documentata sicomunicata tuturor angajatilor sai si este disponibila pentru public.

Aspecte de mediu si impacte de mediu.

Organizatia trebuie sa stabileasca si sa intretina proceduri de identificare ale aspectelor de mediu aleactiunilor sale, produselor sau serviciilor, pe care le poate controla si cele asupra carora poate aveainfluenta, pentru a le determina pe acelea care au sau care pot avea un impact semnificativ asupuramediului.

Organizatia trebuie sa ia in consideratia la stabilirea obiectivelor sale ecologice toate aspectelereferitoare la aceste impacte semnificative. O organizatie fara EMS existent trebuie ca initial sa-sstabileasca pozitia curenta cu privire la mediu prin intermediul unei revederi. Telul trebuie sa fie luarea in


17/43

consideratie a tuturor aspectelor de mediu ale organizatiei ca baza pentru stabilirea unui EMS. Revedereatrebuie sa acopere patru zone - cheie:

1. Cerinte legislative si reglementari.2. Identificarea aspecetelor de mediu semnificative.3. Examinarea practicilor si procedurilor managementului de mediu, existente.

4. Evaluarea preexistenta din investigatiile incidentelor anterioare.Cerinte legale si Aspecte de mediu.

O companie se conformeaza cerintelor ecologice legale daca se conformeaza tuturor legilor sireglementarilor relevante pentru companie. O companie trebuie sa se conformeze tuturor cerintelor legalerelevante, chiar daca nu are un sistem de management ecologic (EMS). Pe de alta parte, o companie poate sanu se conformeze unor asemenea reglementari, de vreme ce in situatii diverse autoritatile competente pot saaccepte neconformarea cu legislatia.

Stabilirea si revederea obiectivelor si tintelor de mediu.

Organizatiile trebuie sa stabileasca si sa mentina documentat obiective si tinte la fiecare nivel sifunctie relevanta din cadrul organizatiei. Cand isi stabileste si revizuieste obiectivele, o orgnizatie trebuie saia in consideratie si cerintele legale sau de alt fel, aspectele ecologice semnificative, optiunile tehnologicecerintele financiare, operationale sau de afaceri si parerile partilor interesate. Obiectivele si tintele trebuie safie conforme cu politica de mediu, inclusiv cu angajamentul de prevenire a polutarii.

Implementarea politicii si realizarea obiectivelor si tintelor.

Organizatiile trebuie sa stabileasca si sa intretina programe pentru realizara obiectivelor si tintelorstabilite.

Aceste programe includ:1. Desemnarea responsabillitatii pentru realizara obiectivelor si tintelor la fiecare functie si nivel

relevant al organizatiei.2. Mijloacele si intervalul de timp in care sa fie realizate.

Daca un proiect se refera la noi dezvoltari sau activitati noi sau modificate, produse sau servicii,programul va fi modificat in punctele relevante pentru a se asigura ca managementul ecologic se aplica unorasemenea proiecte.

Beneficii in urma implementarii unui EMS.

O organizatie care implementeaza un EMS eficient va ajuta la protejarea sanatatii umane si amediului de potentialele impacte ale activitatilor, produselor sau serviciilor sale si va ajuta la mentinerea siimbunatatirea calitatii mediului. Detinerea unui EMS poate ajuta o organizatie sa dea partilor interesateincrederea ca:

1. Exista un efort managerial de asigurare ca prevederile obiectivelor, tintelor si politicii suntrealizate.

2. Accentul este plasat mai degraba pe prevenire decat pe actiune corectiva.


18/43

3. Evidenta ingrijirii necesare si a conformarii cu reglementarile poate fi asigurata.4. Proiectul sistemului cuprinde un proces de continua imbunatatire.

O organizatie al carei management cuprinde un EMS are o baza de echilibrare si integrare aintereselor economice si de mediu. O organizatie care a implementat un EMS, poate realiza un avantaj

competitiv semnificativ. Beneficii economice pot fi castigate din implementarea unui EMS. Acestea tebuiesa fie identificate pentru a demonostra partilor interesate si clientilor, in special actionarilor, valoarea pecare o are pentru organizatie un bun management de mediu. Ofera de asemenea organizatiei ocazia de a legaobiectivele si tntele de mediu de rezultatele financiare specifice si astfel, sa se asigure ca resursele suntdisponbile acolo unde ofera cele mai mari beneficiii si in termeni financiari si in termeni de mediu.

Beneficiile potentiale asociate unui EMS eficient sunt:1. Asigurarea clientilor de angajamentul la un management de mediu demonstrabil.2. Intretinerea bunelor relatii publice / comunitare.3. Satisfacerea criteriilor investitorilor si imbunatatirea accesului la capital.4. Obtinerea asigurarii la un cost rezonabil.5. Marirea imaginii si a sectorului de piata.

6. Satisfacerea criteriilor de certificare de vanzare.7. Imbunatatirea controlului costurilor.8. Reducerea incidentelor care rezulta din responsabilitati.9. Demonstrarea grijii necesare.10. Conservarea materiilor prime si energiei de alimentare.11. Facilitarea obtinerii permiselor si autorizatiilor.12. Favorirarea dezvoltarii si aport la rezolvarea problemelor de mediu.13. Imbunatatirea relatiilor industrie - guvern.

Programul Managementului de Mediu.

Programul Managementului de Mediu este o descriere a obiectivelor si activitatilor specifice pe careo companie trebuie sa le stabileasca pentru a asigura o mai mare protejare a mediului intr-un anumit loc,incluzand o descriere a masurilor luate sau avute in vedere pentru atingerea acestor obiective.

Crearea si folosirea a unuia sau a mai multe programe, este un element cheie pentru indeplinirea cusucces a Standardelor de Management de Mediu. Aceste programe descriu cum vor fi atinse obiectivele sitintele organizatei, incluzand intervale de timp si personalul responsabil pentru implementarea politicii demediu a organizatiei. Programele pot fi impartite pentru a se adresa elementelor specifice ale operatiunilororganizatiei. Ele trebuie sa includa o revizuire ecologica pentru activitatile noi si poate include, acolo undeeste practic sau necesar apreciere ale stadiilor de planificare, design, productie, marketing si dispunere.

Structura si responsabilitate.

Un program trebuie sa defineasca, sa documenteze si sa comunice rolurile, responsabilitatile siautoritatile astfel incat sa facilliteze managementul ecologic efectiv. Managementul va furniza resurseleesentiale pentru implementarea si controlul EMS. Resursele includ resursele umane si cele financiaretehnologice si specializate. Top managementul organizatiei va numi un reprezentant (sau mai multi) demanagement specifice, care, in afara de alte responsabilitati, va avea roluri, responsabilitati si o autoritate


19/43

bine definita pentru a asigura ca cerintele EMS sunt stabilite, implementate si mentinute conform EMSfolosit, si pentru raportarea performantelor EMS catre top management, ca baza pentru imbunatatirea EMS.

Competenta si constientizarea pregatirii.

Personalul care indeplineste sarcini care pot provoca un impact ecologic semnificativ trebuie sa fiecompetent pe baza unei educari si pregatiri potrivite si/sau pe baza experientei. Este esential pentru angajatiide la fiecare functie si nivel relevant sa fie constienti de:

1. Importanta si conformarea cu politica de mediu si cerintele EMS.2. Impactul ecologic semnificativ, actual sau potential al activitatilror lor si beneficiile ecologice ale

performantei personale imbunatatite.3. Rolurile si responsabilitatile lor in realizarea conformarii cu politica si procedurile de mediu si cu

cerintele EMS, inclusiv pregatirile de urgenta si cerintele de raspuns.4. Posibilele consecinte ale abaterii de la procedurile de operare specificate.

Comunicare.

Se schiteaza un sistem de comunicare care va fi inzestrat cu informatii despre sistem si modul derealizare al acestuia. Raportarea furnizeaza un mijloc de comunicare efectiv si din ce in ce mai important alperformantelor de mediu ale companiei, tuturor partilor interesate. Pentru ca un raport sa fie eficient, eltrebuie sa fie onest si direct si fondat pe o baza de informatii curente si adecvate.

Pentru a atinge calitatea dorita a raportarii, organizatia trebuie sa stabileasca si sa mentinaprocedurile pentru comunicatiile interne intre variatele nivele si functii ale organizatiei si pentru primirea,documentarea si raspunderea la comunicarea relevanta a partilor interesate externe. Organizatia trebuie deasemenea sa formeze o responsabilitate crescanda la anchetele "externe" si sa-si dezvolte abilitatea de a luain calcul si de a inregistra informatii din sursele care reglementeaza activitatile comune.

Documentarea EMS.

Pentru a-si documenta EMS si a descrie elementele de baza ale sistemului de management siinteractiunea lor, o organizatie trebuie sa stabileasca si sa mentina proceduri de control a tuturordocumentelor cerute de EMS.

Documentarea trebuie sa contina si inregistrari formate din:1. Informatii despre legile de mediu aplicabile si alte cerinte.2. Inregistrarea plangerilor.3. Inregistrarea trainingului.4. Informatii despre proces.5. Informatii de productie.6. Inregistrari de inspectare, intretinere si calibrare.7. Informatii pertinente despre furnizori si beneficiari.8. Inregistrari de incidente.9. Informatii despre pregatirile si raspunsul in cazurile de urgenta.10. Informatii despre aspectele de mediu semnificative.11. Rezultatele auditului.


20/43

12. Revederile managmentului.

Revederea Managementului.

Pentru a mentine continua imbunatatire, potrivire si eficacitate a EMS si, prin aceasta, a

performantei sale, managementul organizatiei trebuie sa revada si sa evalueze EMS la intervale definiteProcesul de revedere a managementului va asigura ca informatiile necesare sunt adunate pentru a permitemanagemntului sa continue aceasta evaluare.

Aceasta revedere va fi documentata. Revederea managementului se va adresa posibilei nevoi deschimbare a strategiei, obiectivelor, sau altor elemente ale EMS, in lumina rezultatelor sistemelor audit demanagementde mediu, schimbarea cirumstantelor si angajamentul la continua imbunatatire. Sfera revederiitrebuie sa fie extinsa, cu toate ca nu toate elementele unui EMS trebuie sa fie revazute deodata si procesulrevederii se poate intinde pe o perioada de timp. Revederea strategiei, obiectivelor si procedurilor trebuie safie efectuata de la nivelul managerial care le-a definit.

Revederea trebuie sa includa: (a) rezultatele din audituri; (b) extinderea la care au fost atinseobiectivele si tintele; (c) continua conveninenta a EMS in legatura cu conditiile si informatiile schimbatoare

si (d) relevante printre partile interesate. Observatiile, concluzile si recomandarile trebuie sa fie documentatepentru actiunea necesara.

Sumarul Capitolului.

Standardele Managementujlui de Mediu reprezinta un ideal de performanta pe care compania sestraduie sa-l atinga.. Sistemul Managementului de Mediu este un mecanism care permite dezvoltareaProgramului de Management de Mediu ce ghideaza cu precizie, actiunile necesare atingerii tintelor stabilitede Politica de Mediu.

Pentru a atinge Standardele Managementului de Mediu o companie trebuie sa:1. Identifice standardele Managementului de Mediu care trebuie indeplinite.

2. Sa stabileasca teluri conforme cu adoptarea unei politici ecologice.3. Sa selecteze un Sistem de Management de Mediu care sa ajute la formarea unui program potrivit.4. Sa dezvolte un Program de Management de Mediu care va ghida implementrea actiunilor

necesare.

Auto testare. Intrebari.

Intrebarea 1: De ce este Managemetnul de Mediu o afacere buna ? (vezi pagina 3)Intrebarea 2: Ce este un Sistem de Management de Mediu(EMS) si cum imbunatateste e

performanta de mediu a unei companii ? (vezi paginile 3 si 7-8);Intrebarea 3: Ce este un Standard de Management de Mediu? (vezi pagina 3)Intrebarea 4: Enumerati 3 diferente intre EMAS si ISO 14001 (vezi pagina 6-7)Intrebarea 5: Participarea la EMAS este voluntara. Discutati o consecinta pozitiva si una negativa a

acestui lucru (vezi pagina 4-5)Intrebarea 6: Cum poate realiza un avantaj competitiv semnificativ o companie care a implementat

un EMS ? (vezi pagina 11)Intrebarea 7: De ce este importanta Revederea Managementului ? (vezi pagina 13)


21/43

Capitolul 2. Managemntul de Mediu in actiune.

Partea I: Proiectarea si Implementarea Managementului Ecologic.

In Capitolul 1, am vazut ca un Sistem de Management Ecologic (EMS) este un plan detaliat careghideaza managementul unei companii prin toate fazele necesare asigurarii ca, programul de managementecologic al companiei, atunci cand va fi aplicat va da intr-adevar rezultatele dorite. EMS va contine in finalo descriere a Programului de Management de Mediu. Standardele de Managementde Mediu, chiar daca nusunt mentionate explicit in sistem, sunt intotdeauan indirect prezente deoarece rezultatele tuturor actiunilordictate direct sau indirect de EMS, sunt pana la urma masurate si comparate cu Standardele de Managementde Mediu stabilite.

Pentru ca Standardele de Management de Mediu existente, ca ISO 14001 sau EMAS pot implica maimult efort sau mai multe cheltuieli decat doreste sau este necesar pentru o companie - si pot sa nu seadreseze problemelor imediate ale companiei - este o practica comuna, adoptarea unei apropieri sistematicea managementului de mediu. Aceasta consta dintr-un set de mijloace, proceduri, training si expertiza,acestea fiind utilizate pentru creearea de programe ajustate sa se potriveasca resurselor si obiectivelorspecifice companiei sau sa "adapteze" programele existente. O asemenea apropiere se poate de asemeneadovedi folositoare unei companii care doreste sa-si imbunatateasca practicile de management de mediu, inacelasi timp stabilind o structura pentru "usurarea aruncarii" intr-un EMS, sau doar doreste sa instituie unprogram anual de raportare pe temea mediului. Acest capitol asigura o privire generala a proiectului dedezvoltare sistematica, pas cu pas si managementul sau, informatii despre cum sa crestem calitateamanagementului si designul proiectului, si exemple de procese de planificare strategica.

Plan de Reducere a deseurilor - un model pas cu pas pentru Industrie.

Acest model tinteste sa va ofere o varianta detaliata despre cum sa implementati un program demanagement ecologic, prin preocuparea de analiza pas cu pas a managementului si dezvoltarii proiectului, acalitatii designului proiectului si a managementului, a procesului de planificare strategica, a justificariiplanului de proiect si a aplicarii mijloacelor disponibile de management de mediu, cum ar fi EMAS si ISO14001.

Exemplul folosit este acela al unui plan de reducere a deseurilor luat din industrie. Designul siimplementarea unui astfel de proces implica de obiecei urmatorii pasi:

Organizarea Echipei Manageriale.

1. Este necesara obtinerea unui sprijin managerial initial prin prezentarea ideii de implementare areducerii deseurilor si a programului de reciclare top-managementului companiei.

2. Echipa (echipele) trebuie sa fie formata prin obtinerea sprijinului indivizilor implicati care suntinteresati de proiect si din punct de vedere financiar si ecologic. Experienta a aratat ca dinamica grupuluilimiteaza marimea echipei la 10-12 oameni.In acest context, oamenii entuziasti trebuie sa fie intotdeaunainclusi, char daca echipele mari pot deveni greu operationale. Daca exista mai multe echipe pe unamplasament larg, atunci trebuie infiintata o echipa centrala de coordonare.


22/43

3. Trebuie sustinuta o sedinta de identificare a rolurilor. Este important sa desemnam diferite roluridiferitilor membrii, in concordanta cu interesele si abilitatile lor.

4. Comunicarea fie prin telefon, E-mail sau clasica, este esentiala.5. In sfarsit, trebuie elaborata o decaratie - misiune proiect. Ea va fi bazata pe un tel initial realist -

cum ar fi un program de reciclare a hartiei birotice - si apoi infrumusetat pe masura ce programul este

incunant de succes.Analiza Producerii Deseurilor si Sistemelor de Dispunere.

Un audit vast implica doua componente: (a) identificarea stadiului curent de colectare a deseurilor sia sistemelor de dispunere, si (b) efectuarea unui studiu de compozitie a deseurilor pentru a determinacantitatile, caracteristicile si compozitia deseurilor.

Cunoaserea sistemului curent de management al deseurilor este primul pas in proiectarea unuiprogram eficace de reducere a deseurilor. De accea este esential sa:

1. Se determine cine supravegheaza procesul de dispunere a deseurilor;2. Sa se dezvolte familiarizarea cu initiativele de reducere de uz curent si cu materialele colectate

curent; 3. Sa se dezvolte familiarizarea cu tipurile de containere in care sunt colectate materialele.4. Sa se determine daca exista inregistrari asupra cantitatii deseurilor si a taxelor gropilor de gunoi

Daca exista,atunci trebuie notate orice orientari si/sau facilitati de sezon a datelor.5. Sa se determine parametrii demografici ai comlexului, inclusiv numarul de cladiri, numarul de

angajati, etc.

Sisteme operationale de Management al Deseurilor.

Reducerea deseurilor si programele de reciclare vor avea impact asupura sistemelor existente dedispunere a deseurilor. In dezvoltarea familiarizarii cu sistemul, unul dintre cele mai folositoare lucruri este

o plimbare prin cladire (cladiri). Aceasta va permite identificarea comportamentului personalului, analizareaspatiului disponibil pentru containere si trecerea in revista a locatiilor existente si a tipurilor de materialepromotionale care sunt folosite pentru a incuraja angajatii sa reduca deseurile. Aceste tipuri de observatconstituie deseori sursa majoritatii, unora dintre cele mai simple si eficiente oportunitati de reducere adeseurilor. Infrastructura managementului deseurilor deja disponibila, poate fi adaptata cu usurinta laprogramele de reducre a deseurilor.

O evaluare a urmatoarelor elemente poate oferi informatiile necesare:1. Amplasamentelor containelrelor de deseuri si de reciclare, existente.2. Starea lazilor de reciclare si depozitare.3. Fluxul curent de materiale utilizate in intreprindere.4. Tipurile de echipamente folosite la manuirea deseurilor.

Promovarea si Educatia.

Materialele pomotionale si educative, formarea obiceiurilor de management al desurilor la totiangajatii, sunt esentiale pentru succesul programului de reducere a deseurilor. In multe intreprinderi,programul promotional si educativ este una din zonele primare care necesita ameliorare. Orice imbunatatireadusa materialelor promotionale - chiar daca este folosita o simpla innoire si schimbare in grafica - poatemari participarea angajatilor, descreste ratele contaminarii si poate creste rezultatele programului de


23/43

reducere a deseurilor. In general, daca nu exista un program de reducere in functiune, nu exista nici unprogram promotional. Oamenii pun totul in containere de gunoi fara sa se gandeasca. Tototusi, dfaca existavreo forma de program de reducere a deseurilor, el trebuie sa fie insotit de semnaturi pentru acest program.In timpul plimbarii, analiza eficaictatii acestor semnaturi este importanta si trebuie sa se focalizeze pelocatia, estetica si claritatea mesajului.

Studiul Compozitiei Deseurilor.

Procesul analizarii fluxurilor deseurilor este deseori denumit "studiul compozitiei deseurilor"Studiile compozitiei deseurilor ofera informatii despre cantitatea si tipul materialelor dintr-un flux aldeseurilor.

Nivelul de efort necesar pentru a conduce un studiu de compozitie a deseurilor depinde de marimeaintrepinderii si de obiectul de activitate, si de obicei implica urmatoarele:

1. Planificarea ca un continer de gunoi gol sa fie lasat ca facilitate la inceputul perioadei de proba,sicare sa fie apoi ridicat la sfarsitul perioadei de proba.

2. Obtinerea probelor reprezentative din deseurile generate.

3. Sortarea deseurilor dupa caracteristiicile materialelor.4. Evaluarea calitatii materialelor colectate.5. Cantarirea separata a fiecarei categorii.6. Aflarea cantitatii totale de deseuri generate in perioada de proba.

Rezultatele Compozitiei Deseurilor.

Deseori, nu putem estima greutatea materialului, dar putem estima volumul sau. Folosind numarul sinivelul de umplere a containerelor colectate, marimea containerelor si frecventa colectarii, este posibil saestimam volumul total de material colectat de-a lungul perioadei de generare, prin:

1. Calcularea procentajului de material pentru fiecare categorie de deseuri.

2. Estimarea ratei anuale de generare.3. Detectarea unor tendinte de generari masive de deseuri in anumite perioade (ex. in preajmavacantelor).

4. Prezicerea daca compozitia deseurilor se va schimba in timpul perioadelor de generare masiva.

Identificarea Programelor Alternative de Management al Deseurilor.

Eliminrea sau reducerea deseurilor se va produce printr-una din urmatoarele trei metode: (a)Reducerea sursei, (b) Refolosire sau (c) Reciclare si Ingrasaminte.

Reducerea Sursei.

Nu exista nici o reteta simpla de reducere a sursei intr-o intreprindere. Identificarea oportunitatilorde reducere a sursei depinde de fluxul deseurilor din intreprindere si de creativitatea membrilor echipei.Echipa poate incepe prin examinarea deseurilor - inclusiv a materialelor refolosite si reciclate - generate deintreprindere,a operatiilor si produselor si sa identifice ceea ce poate fi evitat in totalitate. Cu alte cuvinteeste necesar sa se examineze ceea ce este cumparat si sa se intrebe"de ce cumparam noi aceasta ?"

Refolosirea


24/43

Inca odata, fluxul deseurilor trebue revazut pentru a identifica deseurile care pot fi refolosite si a gasiidei de refolosire in intreprindere. Trebuie sa fie selectate oportunitatile care sunt realizabile si care vor aveaun efect masurabil asupra generarii deseurilor sau vor permite membrilor echipei sa vada un progres rezultatin urma eforturilor lor,. De exemplu cestile pentru cafea si bauturi refolosibile in locul celor de unica

folosinta este o oportunitate evidenta care implica toti angajatii.Impactul Reducerii Sursei si Oportunitatile Refolosirii.

Reducerea sursei si initiativele refolosirii sunt cele mai importante programe de implementat. Nunumai ca vor avea cel mai mare impact asupra companiei, dar vor si constitui cel mai mare beneficiu pentrumediu. Pentru proiectarea unui program eficace, este esential ca toate reducerile surselor si optiunile derefolosire sa fie luate in consideratie inaintea proiectarii unui program de reciclare. Pentru a face asta estenecesar sa se estimeze cat material va fi eliminat prin reducerea sursei si initiativele de refolosire, si sa seaprecieze cum poate schimba asta cantitatile si compozitia deseurilor. Daca reducerea sursei si initiativelede refolosire au impact asupra cantitatii de material reciclabil recuperat, cifrele economice ale programului

de reciclare pot de asemenea sa fie afectate. Estimarea impactului acestor masuri este un pas fundamentalinaintea analizarii fezabilitatii programului de reciclare.

Oportunitatile de substituire a materialelor.

Materialele mai putin poluante, sau chiar inofensive, pot fi deseori folosite fara a compromiteperformanta. Mai intai, trebuie sa fim informati despre toxicitatea chimicalelor folosite la locul de munca sisa cumparam alternatvele mai putin toxice. Apoi, trebuie sa ne asiguram de depozitarea produselor carecontin chimicale toxice confomr legii.

Alte idei de materiale substituente includ urmatoarele:

La nivelul individului:- folosirea lipiciului pe baza de apa ca alternativa non-poluanta;- folosirea stilourilor si markerelor pe baza de apa, care sunt mai putin toxice decat cele cu cerneluri

chimice;- comandarea, cumpararea si folosirea produselor care sunt facute din materiale reciclate.

La nivelul companiei:

- in cazul in care ambalajul returnabil sau refolosibil nu este posibil, folositi ambalaje usor decomprimat in locul celor din plastic, polistiren expandat sau orice alt material care nu este usor reciclabil.

- folositi hartie maron si netratata acolo unde este posibil.- cereti furnizorilor sa va furnizeze produsele ambalate in materiale reciclabile cum ar fi hartia,

sticla, aluminiul sau cositorul.- substituiti ingredientele periculoase cu cele inofensive de cate ori este posibil.

Identificarea Materialelor Ramase.


25/43

Materialele alese pentru reciclare vor depinde de volumul, valoarea si nivelul de contaminare amaterialelor reciclabile in fluxul de deseuri al companiei. Disponibilitatea unor procesoare de materiale vainfluenta de asemenea potentialului reciclarii. Cand incepeti un program, cea mai promitatoare si eficaceabordare privind costurile, este sa incepeti cu materiale care au o mare valoare pe piata, detin o portiunemare din fluxul de deseuri si/sau sunt usor de separat. Infrastructura si pietele pentru materialele post-

consum se dezvolta rapid. Cu toate ca maturitatea pietii variaza intre tipurile de materiale, programelecomerciale de reciclare pot reduce nevoile de depozitare a deseurilor cu 80%. Caracterisiticile deseurilorgenerate de diferite activitati variaza foarte mult. In general, cartonul ondulat, hartia alba si cutiile dealuminiu,sunt deseori primele care sunt reciclate, fie datorita faptului ca au o valoare mai mare, fie deoarecesunt usor de separat din fluxul deseurilor. Alte materiale se adauga apoi pe masura ce programul are succes.

Sisteme de colectare necesare.

Pot exista alternative nu numai in abilltatea de a reduce, refolosi si recicla materiale, dar si in metodade deservire a deseurilor. Vor trebui luate decizii referitoare la tipul materialelor care trebuie reciclate, tipulprogramului necesar si nivelul participarii angajatilor (ex. angajatii sorteaza materialele in recipiente

separate, sau amesteca fibrele lemnoase si lazile de bauturi etc.) Pentru fiecare tip de material selectat,trebuie sa fie determinata o metoda de separare si cum se va misca materialul de la birou pana la containerulde depozitare.

Necesitatile depozitarii.

Bazat pe cantitatea de material reciclabil identificat in studiul compozitiei deseurilor, va trebui sa fiedeterminat spatiul necesar pentru materialul reciclabil strans intre colectari.. Implementarea unui program dereciclare poate impune alocarea de spatiu aditional, in mod potential, un lucru important ,daca spatiul intr-oanumita intreprindere este restrans.

De aceea, consolidarea, necesitatile depozitarii si echipamentul de manevrare manual necesar trebuiesa fie cantarite cu atentie.

Evaluarea vanzatorilor / reciclatori.

Fiecare vanzator reciclator ofera servicii usor diferite, asa ca merita sa evaluam.Considerentele majore in evaluarea lor sunt:1. Materialele acceptate.2. Diferentele de pret.3. Programele de colectare.4. Echipamentul furnizat.5. Orice alte servicii speciale oferite sau considerente comunitare.

Studiul de fezabilitate.

Ca si alte decizii de afaceri, programul de reducere a deseurilor va fi necesar sa fie eficace si dinpunct de vedere financiar si din punct de vedere ecologic. Un studiu de fezabilitate poate ajuta la finalizareaproiectarii programului. Prin analizarea costurilor si beneficiilor oportunitatilor reciclarii, poate fi identificatcel mai practic program de implementare. In timp ce reducerea sursei si refolosirea are doar cateva cerinte


26/43

de investitie, implementarea unui program de reciclare poate necesita sa fie cumparate echipamente siservicii. Determinarea costului unui program trebuie sa ia in consideratie costul containerelor pentrucolectarea si depozitarea materialelor reciclabile, modificarea cladirilor (de exemplu, adaugarea de spatii dedepozitare) si costurile de training si publicitate.

Colectarea, depozitarea, ca si mentinerea programului de reducere a deseurilor va necesita un efort

neintrerupt si finantare.De aceea este necesar sa estimam resursele umane necesare pentru mentinerea programului. Acestainclude ore de munca necesare pentru detectarea articolelor potrivite pentru refolosire, colectareamaterialelor reciclabile, mentinerea facilitatilor de depozitare si administrarea programului. Rata de abatereestimata, prin reducerea sursei, refolosirea si alternativele de reciclare, impreuna cu ratele de generare adeseurilor pot fi folosite pentru determinarea economiilor preconizate.

Urmatorii pasi pot fi ajutatori:1. Analizarea dispunerii deseurilor si tendintele taxelor pentru gropile de gunoi din localitate si

costurile viitoarelor dispuneri.2. Calcularea impactului potential al programului asupra costurilor de depozitare.

3. Examinarea contractelor de depozitare a gunoiului pentru a vedea daca trebuie renegociate la unnivel mai scazut.4. Natura contractului de depozitare a deseurilor va avea un impact direct asupra potentialelor

economii. In aceasta faza, poate fi o idee buna sa informam operatorii de deseuri de intentiile viitoare. Dacacontractul curent specifica o rata fixa si un program fix, este de preferat sa verificam daca renegocierea esteposibila.

5. Calcularea venitului lunar preconizat din vanzari, bazat pe conditiile curente ale pietei, pentrumaterialele identificate pentru reciclare.

6. Cuantificarea materialelor care vor fi recuperate(hartie, metal, lemn, sticla, plastic). Aceastatrebuie echivata cu beneficiile specifice ecologice si de conservare pentru a mari motivatia si entuziasmulangajatilor.

7. Rezultatele analizei trebuiesc semnalizate, documentand speicificul programului in termen demateriale ce vor recuperate prin fiecare faza de implementare, ca si costurile si beneficiile.

Proiectarea programului.

Proiectarea actuala a programului de reducere a deseurilor si de reciclare implica o serie deproceduri si trebuie sa se focalizeze pe:

1. Selectarea si procurarea containerelor.2. Proiectarea programului si ratei de colectare.3. Achizitionarea de echipamente de manevrare a materialelor. Mutarea si consolidarea materialelor

colectate poate necesita folosirea echipamentului greu, cum ar fi containere de depozitare, lazi sau butoaiepe rotile, carucioare elevatoare, prese de balotat si masini de sfaramat.

4. Achizitionarea spatiului de depozitare. Zonele bune de achizitionare au ca obiect spatiu amplu;securitate si acces facil la rampele de incarcare, echipament de manevrare a materialelor si un compactator /presa de balotat.

5. Determinarea frecventei de ridicare a deseurilor.6. Dezvoltarea unei retele de monitorizare. Responsabilitatea pentru anumite zone trebuie data

oamenilor din echipa. Responsabilitatile vor include monitorizarea calitatii si cantitatii materialelor


27/43

colectate, impartatirea informatiilor, colaborarea cu participantii si alertarea conducatorului echipei in caz deprobleme sau necesitati.

7. Proiectarea programului bazata pe timpul necesar dupa sosirea materialelor. Distribuireamaterialelor promotionale poate fi planificata in jurul acestei date. Depinzand de marimea programului si dematerialele care vor fi reciclate, este preferatil un program pilot care sa se adreseze zonelor problema inainte

ca intreaga intreprindere sa fie acoperita.Promovarea programului.

Un program de reciclare de succes presupune o participare sanatoasa a angajatilor. Daca angajatii nuparticipa sau nu stiu ce materiale sa recicleze, programul de reducere a deseurilor nu va fi atat de eficace catpoate el fi.

Imputernicirea, motivarea si educarea angajatilor reprezinta cheia succesului oricarui program dereducere a deseurilor si poate fi realizata prin mai multe metode.

Proiectarea si Procurarea Materialelor Promotionale si Educative.

Trebuie sa fie proiectate logouri, slogane, postere si colante ale programului. Materialele trebuie safie comandate inainte, astfel incat sa fie disponibile inainte de data preconizata pentru lansarea programuluiEste o idee buna sa folositi materiale promotionale care expun dezideratele de mediu ale proiectului. Deexemplu, trebuie folosita hartie reciclata si un ambalaj minimal.

Daca conducerea isi va demonstra angajamentul aceasta va influenta si ceilalti membri apersonalului sa participe la program. De exemplu, o fotografie a sefilor care-si golesc recipientele personalede reciclare in lazile de reciclare poate fi indusa in materialele promotionale.

Sedintele de pregatire si educare.

Pregatirea trebuie sa constituie o prioritate in orice program nou. Aceasta va suscita constientizareaindividuala si va incuraja responsabilitatea si mandria pentru reducerea deseurilor si conservarea resurselornaturale. Pregatirea trebuie oferita tuturor angajatilor si managerilor. Fiecare membru al echipei trebuie safie insarcinat cu pregatirea sectiei sau departamentul lui. Cunostintele si entuziasmul lor, vor ajuta lagenerarea intereseului si dedicatiei la colegii lor.Trebuie prezentata, o scurta prezentare a felului in carefunctioneaza programul urmata de programarea unei sedinte initiale care sa corespunda cu data lansarii.Prezentarea trebuie sa includa o expundere a operarii programului, reducerea sursei si oportunitatile derefolosire, descrierea materialelor reciclabile si nereciclabile expuneri de echipamente de colectare sargumente convingatoare pentru ca fiecare angajat sa participe. Pentru angajati pregatirea trebuie sa letrezeasca interesul, sa se adreseze beneficiilor personale, globale si colective si sa furnizeze detalii aleprogramului. Managementul trebuie sa fie stapan pe strategia companiei, sa inteleaga valoarea programuluisi sa fie constienti de orice implicatii de cost, timp, resurse si spatiu ale programului.

Lansarea programului - Asigurarea ca Sistemele si Procedurile sunt efective.

Cand programul este lansat, urmatoarele elemente trebuie sa fie desavarsite:1. Containerele sunt amplasate confom planului.2. Emblemele si colantele sunt pe containere.3. Serviciile in custodie au planul amplasamentului.


28/43

4. Personalul din custodie este pregatit in reciclare.5. Recipientele individuale exista si sunt inscriptionate.6. Lazile de gunoi sunt amplasate in zona desemnata.7. Contractul cu vanzatorul este stabilit, inclusiv structura pretului si programul de colectare.8.Sunt stabilite sistemele pentru inregistrarea succesului programului.

9. Angajatii sunt instruiti cu activitatile de baza ale reciclarii si sunt informati.10.Exista o metoda de impartatire a rezultatelor programului cu toti participantii.

Imbunatatire continua

Odata ce programul de reducere a desurilor a fost implementat, este important pentru continuarea cusucces a programului, sa se monitorizeze si sa se imbunatateasca regulat programul. Pentru a face aceasta,dezideratele stabilite trebuie sa fie cat mai realiste posibil si masurabile (de exemlu 80% reducere incantitatea de material).

Pentru a realiza o imbunatatire continua, este necesar sa:

1. Se dezvolte un plan de publicitate a programului.2. Sa se masoare si sa se monitorizeze rezultatele.3. Sa se dezvolte procedurile de audit.4. Sa se tina sedinte regulate ale echipei.5. Sa se publice rezultatele.

De la rapoarte privind progresul reciclarii si cele privind realizari deosebite si/sau inovatiimanagementul poate oferi premii individuale sau de grup in cadrul unui program de recunoastere. Deasemenea, echipele pot trimite relatari ale succeselor catre organizatiile de mediu locale sau nationale pentruo recunoastere publica aditionala.

Echipele trebuie sa verifice continuu succesul programului si sa planifice cai de imbunatatire. Suntmulte locuri in care se pot aduce imbunatatiri, inclusiv calitatea /puritatea materialului, ratele de participaresi tipurile de materiale colectate. Deoarece o crestere a tipurilor de materiale colectate nu trebuie sa apara cupretul scaderii calitatii materialelor colectate, echipele trebuie sa fie constiente de cum coexista acestifactori. Se poate dovedi extrem de utila descoperirea cum alte grupuri din alta companie se descurca, citireaperiodicelor relevante, implicarea in organizatii si adoptarea celor mai bune practici .

Recompensa si recunoastere.

Pentru a incuraja participarea continua la programul de reducerea deseurilor, se recomanda caangajatii si echipele sa fie recompensati si laudati pentru realizarile lor.

Fondurile pentru program pot fi furnizate de managementul intreprinderii sau chiar din veniturileprogramului de reciclare. Programul de recompensare si recunoastere trebuie mentinut simplu, cu categoriicare sunt usor de masurat, cum ar fi:

1. Echipa de management a deseurilor cu cea mai inovativa contributie.2. Echipa cu cea mai continua imbunatatire.3. Cel mai bun program de formare a echipei / training.


29/43

Partea II: Imbunatatirea Performantei Ecologice

In noul mileniu, mediile colective sunt schimbatoare. Afacerile devin din ce in ce mai competitive sieste o adevarata provocare sa te mentii la suprafata. Fiecare oportunitate de crestere a profiturilor trebuieexaminata - de la introducerea eficientelor operationale la reducerea cheltuielilor de capital pe scara mare

sau alegerea unor solutii simple in schimbul unora complexe. Dupa cum s-a aratat deja in acest capitol, unexemplu important al acestor eficientizari este un program de reducere ale deseurilor. Nu se stie ca dinImplementare rezulta economii crescute pentru corporatii, totul pentru investitii relativ mici de timp sienergie, chiar si in organizatiile mari, multinationale, acest tip de programe mareste eficienta economicafara sa afecteze calitatea produselor. Implementarea unui program de reducere a deseurilor este un pasimportant spre imbunatatirea performanteide mediu. Datorita numeroaselor moduri in care afacerileafecteaza mediul (cumpararea, manufactarea, consumul de resurse) reducerea deseurilor este doar una dinmasurile cu mare potential ecologic.

Intreprinderi fara deseuri.

Acestea sunt cele care reduc 90% din cantitatea de deseuri de baza. Aceasta implica o varietate demasuri de la reducerea deseurilor solide generale, pana la reducerea consumului de energie si apa. Multi audescoperit ca aceste masuri sunt foarte profitabile, deoarece reduc costurile operationale si evita amenzile desuprafolosire.

Introducerea Politicilor de Mediu Prietenoase de Cumparare.

Pentru ca reciclarea sa aiba succes trebuie sa existe o cerere pentru produsele fabricate din materialereciclabile. Materialele reciclabile sunt marfuri si ca la orice alte marfuri, o lipsa de cerere va scadeavaloarea materialelor reciclabile. Aceasta va face ca practica reciclarii sa devina prea costisitoare pentru a ficonsiderata o optiune de afaceri viabila.

Doua masuri importante pot corecta balanta oferta / cerere:1. Practicarea reducerii sursei pentru a pune mai putina presiune pe pietele de reciclare din parteaofertei

2. Inchiderea schemei prin cumpararea produselor facute din materiale reciclate pentru a asigura ocerere de produse reciclate.

Cumparand produse reciclate se economisesc resurse cum ar fi lemnul, fibrele si combustibilii fosilisi se reduce poluarea generata in produsul manufacturii. Produsele facute din materiale reciclate se intind dela toate tipurile de produse din hartie, pana la cele de materiale de constructie. Cea mai buna cale deinchidere a schemei de reciclare este sa dezvoltam strategiile de cumparare si indicatiile care specificaproduse cu materiale reciclate si produse intr-o maniera inofensiva pentru mediu.

Trebuie preferate produsele:

1. Cu o cat mai mare proportie a continutului reciclat posibil.2. Cu un continut minim sau fara substante toxice si minima poluare in procesul manufacturii.3. Care sun mai usor de reciclat (hartie alba in loc de hartie colorata si carton ondulat in loc de

plastic).4. Care sunt proiectate pentru refolosire (bateriile reincarcabile).5. Care consuma mai putine resurse in manufacturarea, utilizarea si ambalarea lor (echipament de

copiere si printare pe ambele parti, vehicule mai economicoase cu combustibilul, cumparari en-gros carenecesita mai putin ambalaj).


30/43

Conservarea energiei.

Anumite tehnici, de conservare a energiei includ folosirea iluminarii fluorescente, instalarea dedetectoare de miscare pentru controlul iluminarii, si revizuirea generala a sistemelor de incalzire si aer

conditionat.Alte masuri de conservare a energiei:1. Stingerea luminilor de cate ori o camera este goala.2. Reducerea energiei generatoarelor si altor echipamente cand nu sunt folosite.3. Utilizarea de termostate de cate ori este posibil.4. Folosirea transportului public sau a unei biciclete cand este posibil.5. Folosirea scarilor in locul liftului (este si un bun exercitiu!).6. Utilizarea jaluzelelor noaptea pentru a reduce pierderea caldurii.7. Revizuirea regulata a sistemului de incalzire si aer conditionat pentru a asigura o functionare

eficienta.8. Astuparea crapaturilor sau gaurilor pentru a minimaliza pierderea de caldura, iarna.

9. Instalarea usilor turnante in zonele de trafic intens.10. Renuntarea la orice bec care nu este necesar.11. Instalarea de becuri cu un consum scazut de energie.

Reducerea deseurilor periculoase.

Recent s-a pus un accent special pe eliminarea si managementul clorofluorocarbonilor (CFCs) si altesubstante care ataca stratul de ozon. Aceste substante sunt folosite de obicei in manufacturare, producereaambalajelor, refrigerare si sisteme de aer conditionat. CFCs si alti solventi clorinati contribuie la distrugerearapida a stratului de ozon din atmosfera, un strat care protejeaza planeta prin filtrarea radiatiilor ultravioletedaunatoare ale soarelui. Acum sunt multe alternative disponbile care ajuta la evitarea folosirii acestor

chimicale. De exemplu, apa si sapunul sau alte produse de curatare pe baza de apa pot fi folosite pentruaceleasi aplicatii.Folosirea covarsitoare a CFCs in refrigerare si sistemele de aer conditionat este o problema in toata

industria pentru care aerul conditionat si refrigerarea este esentiala si se cauta activ inlocuitori. Cel mai bunlucru pe care-l poate face acum orice businessman sau consumator, este sa minimalizeze folosirea princonservare si sa se asigure ca CFCs din sistemele folosite (cum ar fi sistemele de aer conditionat din masini)sau de la locul de munca, sunt reciclate in mod responsabil, conform legii. Trebuie sa fie in cautare desisteme de reciclare si tehnologii imbunatatite, ca si de inlocuitori de CFCs.

Proiectarea produselor pentru performanta ecologica.

Protejarea mediului se extinde dincolo de granitele fizice ale unei anumite intreprinderi. Prinfocalizarea eforturilor initiativele rezultate vor pregati o companie pentru necesitatile viitorului, in timp cecreste eficienta pe piata in prezent.

Analiza Ciclului Vietii.


31/43

Pentru a reduce impactul unui anumit produs asupra mediului, poate fi apreciat conform analizelorprodusilor ciclul de viata, prin examinarea impactului sau ecologic din materialele brute si productia deutilizat si depozitarea finala.

Prin adoptarea unei abordari a ciclului de viata, calitatea ecologica poate fi proiectata in produse laconceptie.

Aceasta foloseste un proces de manufactura mai curat, minimalizeaza impactul produsului asupramediului si se poate dovedi economicos prin remanufacturare, recuperarea componentelor si reciclare.

Ambalarea.

Poate ca nimic nu este mai pregatit pentru inovare ecologica decat ambalajul. Amabalajeleinofensive pentru mediu sunt disponbile astazi, ele includ continut reciclat, sunt usor de confectionat dinmaterialele reciclabile, si sunt refolosibile. In plus, produse din polistiren expandat care sunt si reciclate sifara CFC sunt disponibile acum.

Etichetarea ecologica.

Cu entuziasmul actual pentru protejarea mediului, multi furnizori pretind ca produsele lor suntinofensive pentru mediu sau "verzi" Totusi, in absenta standardelor de etichetare ecologica, este deseoridificil sa se determine care produse sunt intr-adevar astfel. Comunitatea Europeana a finalizat o eco-etichetacare promoveaza "produsele verzi".

Modelate dupa programul german Ingerul Albastru, produsele alese vor fi produse cu ideea reduceriiimpactului ecologic in toate stadiile de viata ale produsului. Canada, Japonia, Scandinavia si Noua Zeelandaau programe de etichetare similare. Initiativele SUA includ Sistemele de Certificare Stiintifica (anteriorCrucea Verde) si etichete Foca Verde.

Aceste etichete ecologice se conformeaza cerintelor specifice de continut reciclat si reciclabilitate.De asemenea ele minimalizeaza timpul consumatorilor individuali pentru identificarea produselor care sunt

intr-adevar ecologice.Sumarul capitolului.

Programele de Managemet de Mediu combina un set de instrumente, proceduri, training si expertizacare poate fi aplicat pentru a se adapta obiectivelor si resurselor companiilor sau poatea a se adaptaprogramele existente.

Ele se pot dovedi utile si pentru companiile care doresc sa-si imbunatateasca managementuecologic, in timp ce intemeiaza o structura de Sistem de Management de Mediu sau instituie un programanual de raportare de mediu.

Implementarea cu succes a unui Program de Management de Mediu implica urmatorii pasi:1. Organizarea echipei manageriale.2. Analizarea sistemelor existente.3. Identificarea programelor alternative.4. Studii de fezabilitate.5. Proiectarea programului.6. Promovarea programului.7. Lansarea programului.8. Imbunatatirea continua.


32/43

Datorita diverselor feluri in care afacerile au impact asupra mediului (cumparare, manufactura,consumul resurselor).

Performanta de Mediu Imbunatatita este esentiala. Pentru ca un Sistem de Management de Mediu safie eficace, trebuie ca practicile manageriale existente sa fie revizuite. Se pot identifica masuri simple,practice, de bun-simt, care pot fi sustinute pentru a reduce costurile de pr

sisteme de management de mediu.doc

Documents