LICENŢA 2015

ÎMPĂDURIRI: 1. Ce se în ţelege prin regiune de provenienţă:

a) suprafa ţa sau gruparea de suprafe ţe, cu condi ţii ecologice relativ uniforme şi în care arboretele au caracteristici fenotipice s au genetice similare;

b) suprafa ţa sau gruparea de suprafe ţe din care provin loturile de semin ţe; c) totalitatea arboretelor care se întâlnesc într-o anumit ă regiune şi au o

provenien ţă comun ă.

2. Rezerva ţia de semin ţe reprezint ă:

a) un arboret surs ă de semin ţe din care s-au eliminat exemplarele r ău conformate, a fost delimitat şi izolat corespunz ător de arboretele vecine;

b) un arboret surs ă de semin ţe, special ales, care prin calitatea deosebit ă a exemplarelor componente, ofer ă semin ţe de cea mai bun ă calitate, suficiente procesului de produc ţie;

c) arboretul surs ă de semin ţe (în întregime sau parte din el) în care se intervine cu un complex de lucr ări specifice, menite s ă sporeasc ă produc ţia de semin ţe atât din punct de vedere cantitativ cât mai ales calitativ.

3. Plantajele de semin ţe sunt cunoscute şi sub denumirea de:

a) livezi semincere sau planta ţii forestiere b) culturi semincere c) arborete semincere

4. Plantajele de semin ţe asigur ă conservarea:

a) „ ex situ” a provenien ţelor valoroase şi a combina ţiilor superioare de genotipuri existente în popula ţiile de produc ţie naturale sau artificiale;

b) „ in situ” a provenien ţelor valoroase şi a combina ţiilor superioare de genotipuri existente în popula ţiile de produc ţie naturale sau artificiale;

c) „ in situ şi ex situ” a provenien ţelor valoroase şi a combina ţiilor superioare de genotipuri existente în popula ţiile de produc ţie naturale sau artificiale;

5. Plantajele de familii rezult ă prin multiplicarea arborilor plus pe cale:

a) generativ ă b) vegetativ ă c) generativ ă şi vegetativ ă

6. Anii cu fructifica ţie abundent ă se numesc:

a) ani de s ămân ţă b) ani de stropeal ă c) ani de stropeal ă abundent ă

7. Periodicitatea fructifica ţiei reprezint ă:

a) repetarea fructifica ţiei abundente la intervale de timp diferite, mai mu lt sau mai pu ţin regulate;

b) fructificarea la intervale fixe de timp; c) fructificarea la intervale de timp diferite în f unc ţie de specie.

8. În faza de matura ţie semin ţele sunt:

a) suficient dezvoltate şi pot germina dac ă sunt puse în condi ţii favorabile; b) predispuse germin ării; c) prea avansate ca s ă germineze în prim ăvara anului urm ător.

9. Recoltarea fructelor, conurilor sau semin ţelor, de pe arbori doborâ ţi se face:

a) în cazul speciilor situate pe malul apelor; b) în cazul unor arbori deosebit de înal ţi; c) în cazul dezafect ării unor rezerva ţii de semin ţe.

10. Flota ţia reprezint ă procesul prin care:

a) semin ţele sunt cufundate în ap ă, în diverse recipiente, în scopul cur ăţirii lor;

b) semin ţele sunt amplasate deasupra unor vase cu ap ă în scopul declan şării proceselor germinative;

c) semin ţele sunt cufundate în ap ă pentru declan şarea procesului de germina ţie.

11. Conform SR 1808–2004, lotul de semin ţe reprezint ă:

a) cantitatea de s ămân ţă, fizic identificabil ă, omogen ă din punct de vedere al identit ăţii botanice şi genetice, pentru care se poate elibera un documen t de calitate;

b) totalitatea semin ţelor recoltate din aceea şi bază semincer ă;

c) cantitatea pur ă de sămân ţă, ob ţinut ă dintr-o baz ă semincer ă, prin procedeele cunoscute şi omologate.

12. Indicatorii sintetici ai calit ăţii loturilor de semin ţe sunt:

a) germina ţia tehnic ă şi puterea de r ăsărire; b) valoarea cultural ă şi num ărul de semin ţe viabile la un kilogram; c) germina ţia tehnic ă, germina ţia absolut ă şi puterea de r ăsărire.

13. Semin ţele care accept ă o deshidratare pân ă la un con ţinut în ap ă de 5-10% şi a căror conservare se poate face, f ără pierderi, în vase ermetic închise, se numesc:

a) semin ţe ortodoxe; b) semin ţe recalcitrante; c) semin ţe ateiste.

14. În func ţie de modul concret în care se aplic ă, for ţarea semin ţelor poate fi:

a) silvicultural ă, direct ă sau chimic ă; b) hidrotermic ă, mecanic ă şi chimic ă; c) hidrotermic ă, prin cufundarea semin ţelor în ap ă cald ă, un timp diferit, în

func ţie de specie sau aerodinamic ă.

15. Producerea puie ţilor în pepinierele silvice se poate realiza:

a) pe cale generativ ă; b) pe cale vegetativ ă; c) pe cale generativ ă sau vegetativ ă.

16. Prin mastic se în ţelege:

a) un material complex folosit pentru protejarea t ăieturilor sau a r ănilor f ăcute cu ocazia altoitului;

b) un material complex folosit pentru protejarea t ăieturilor sau a r ănilor f ăcute cu ocazia but ăşitului;

c) un material complex folosit pentru protejarea t ăieturilor sau a r ănilor f ăcute cu ocazia altoitului şi but ăşitului;

17. Ciclul de produc ţie reprezint ă:

a) cea mai mic ă valoare a vârstei puie ţilor dintr-o pepinier ă; b) cel mai mic multiplu comun al vârstei puie ţilor dintr-o sec ţie de cultur ă; c) cel mai mare divizor comun al vârstei puie ţilor dintr-o sec ţie de cultur ă.

18. Mulcirea culturilor din pepiniere se poate real iza:

a) toamna b) iarna c) iarna sau vara

19. Se poate discuta despre seceta solului în situa ţia în care:

a) rezervele de ap ă acumulate în sol iarna sunt epuizate, iar deficitu l nu se recupereaz ă prin precipita ţii;

b) se înregistreaz ă precipita ţii la un interval mai mare de o lun ă;

c) nu mai exist ă rezerve de ap ă în sol, sau exist ă într-o cantitate mult diminuat ă faţă de valorile normale de umiditate.

20. Combaterea chimic ă a buruienilor se realizeaz ă prin folosirea:

a) erbicidelor;

b) erbicidelor şi arboricidelor;

c) erbicidelor, arboricidelor şi fitocidelor.

21. Irigarea prin aspersiune mai poart ă denumirea de:

a) irigare prin picurare sau rev ărsare;

b) irigare prin ploaie artificial ă;

c) irigare prin prin submersiune.

22. Evaluarea anual ă a produc ţiei de puie ţi forestieri din pepiniere, în cazul culturilor pe suprafe ţe mari, se realizeaz ă prin:

a) inventariere statistic ă (minim 5% din suprafa ţă);

b) inventariere statistic ă (minim 10% din suprafa ţă);

c) inventariere statistic ă (minim 15% din suprafa ţă);

23. Sortarea puie ţilor în ap ţi şi inap ţi se face în func ţie:

a) diametrul la colet; b) înălţimea puie ţilor; c) diametrul la colet şi starea general ă a puie ţilor.

24. După scoatere şi pân ă în momentul plant ării, puie ţii se p ăstreaz ă:

a) în şanţuri sau depozite speciale; b) la şanţ; c) este interzis ă păstrarea lor pentru o durat ă mai mare de o zi.

25. Sunt considerate lucr ări de împ ădurire cu caracter par ţial:

a) amelior ările; b) complet ările; c) amelior ările şi complet ările.

26. În cazul cart ării sta ţionale, o unitate sta ţional ă:

a) nu poate fi mai mic ă de 0,5 ha şi de regul ă, nu dep ăşeşte, în suprafa ţă, limitele unei parcele amenajistice;

b) nu poate fi mai mic ă de 0,25 ha şi de regul ă, nu dep ăşeşte, în suprafa ţă, limitele unei parcele amenajistice;

c) nu poate fi mai mic ă decât o unitate amenajistic ă, suprapunându-se exact peste limitele acesteia.

27. Propor ţia de participare şi asortimentul speciilor ce urmeaz ă a fi instalate pe cale artificial ă, pentru realizarea unei culturi forestiere, sunt r edate prin:

a) compozi ţia ţel; b) compozi ţia de regenerare; c) compozi ţia de împ ădurire.

28. În cadrul compozi ţiilor de împ ădurire, speciile se grupeaz ă în:

a) specii principale, secundare şi specii pentru protec ţia şi ameliorarea solului;

b) specii de baz ă, de amestec şi specii de ajutor; c) specii de baz ă, de amestec şi specii protective.

29. Buchetele sunt biogrupe cu suprafe ţe de:

a) 20-100 m2; b) 200-400 m2; c) peste 400 m 2.

30. Desimea culturilor:

a) se exprim ă prin num ărul de puie ţi la hectar şi red ă gradul de apropiere al exemplarelor instalate artificial;

b) redă distan ţele dintre puie ţi pe rânduri; c) redă distan ţele dintre rânduri şi dintre puie ţi pe fiecare rând în parte.

31. Modul real de amplasare al speciilor ca şi dispunerea lor spa ţială pe suprafa ţa de cultur ă este redat de:

a) schema de împ ădurire; b) dispozitivul de plantare; c) aranjamentul speciilor.

32. În situa ţia unor terenuri cu relief accidentat şi varia ţii microsta ţionale, se recomand ă asocierea speciilor în:

a) amestecuri temporare; b) benzi; c) biogrupe.

33. Pregătirea solului în biloane sau coame de brazd ă se recomand ă în cazul terenurilor:

a) aride, tasate, în ţelenite şi compacte; b) accidentate, cu deficit de ap ă pronun ţat; c) cu exces de ap ă şi fenomene de înml ăştinare.

34. În lucr ările de împ ădurire, sem ănăturile directe se pot efectua:

a) pe terenuri goale sau sub masiv; b) numai sub masiv pentru a beneficia de protec ţia arboretului existent; c) numai la margine de masiv pentru a beneficia atâ t de protec ţia lateral ă a

arboretului existent cât şi de lumina necesar ă procesului de fotosintez ă. 35. Pentru a facilita lucr ările de împ ăduriri, resturile de exploatare se adun ă:

a) în martoane; b) în martoane sau gr ămezi de cr ăci aşezate pe cioate; c) nu se adun ă ci se împr ăştie uniform pe suprafa ţa de împ ădurit.

36. Plantarea puie ţilor forestieri de talie mic ă şi rădăcini nude se poate face:

a) în gropi; b) în despic ătur ă; c) în gropi sau în despic ătur ă.

37. Puie ţii forestieri se planteaz ă în aşa fel încât coletul acestora s ă fie, ulterior:

a) deasupra solului; b) la nivelul solului;

c) la 2-3 cm sub nivelul solului. 38. Plantarea puie ţilor forestieri de talie mic ă şi rădăcini nude se poate face:

a) doar în sezonul de vegeta ţie; b) în afara sezonului de vegeta ţie; c) indiferent, în condi ţia existen ţei unor factori de mediu prielnici opera ţiunii

în sine. 39. Controlul anual al regener ărilor se execut ă în perioada:

a) 1septembrie – 31 decembrie; b) 1 octombrie – 31 decembrie; c) 1 octombrie – 15 decembrie.

40. Suprimarea tulpinii puie ţilor, dup ă plantare, prin retezarea ei, la 1-2 cm deasupra coletului, poart ă denumirea de:

a) repicare; b) recepare; c) toaletare.

41. Revizuirea culturilor se execut ă, de regul ă:

a) în prim ăvara ce urmeaz ă primului sezon de vegeta ţie dup ă plantare; b) în fiecare prim ăvara pân ă la realizarea reu şitei definitive a culturilor; c) de câte ori este necesar, pân ă la realizarea reu şitei definitive a culturilor.

42. Prin opera ţiunea de depresaj se în ţelege:

a) rărirea semin ţişurilor prin smulgerea sau forfecarea puie ţilor; b) tăierea de jos a exemplarelor apar ţinând speciilor nedorite în cultur ă; c) tăierea sau ruperea vârfurilor exemplarelor nedorite în noul arboret pentru

a le încetini cre şterea şi dezvoltarea. 43. Tăierea, cât mai aproape de suprafa ţa solului, a vegeta ţiei erbacee sau lemnoase, care tind s ă acopere puie ţii din compozi ţiile de regenerare poart ă denumirea de:

a) degaj ări; b) descople şiri; c) recep ări.

44. Mobilizarea solului în planta ţii se poate face:

a) manual sau mecanizat, dup ă caz;

b) exclusiv manual, pentru a nu produce r ănirea sistemului radicelar al puie ţilor;

c) nu se execut ă, pentru a nu deranja puie ţii în cre ştere şi dezvoltare. 45. Fertilizarea solului din planta ţii se poate face:

a) pe toat ă suprafa ţa sau numai în jurul puie ţilor; b) numai în jurul puie ţilor pentru reducerea cheltuielilor; c) nu este necesar ă, datorit ă faptului c ă solurile forestiere sunt bogate în

substan ţe nutritive. 46. Prin substan ţe repelente se în ţeleg acele produse care:

a) atrag speciile de vânat erbivore; b) resping speciile de vânat erbivore, c) distrug speciile de vânat datorit ă toxicit ăţii lor.

47. Tăierile de formare ale coroanelor, în cazul foioasel or, se pot face:

a) numai în form ă cilindric ă; b) în form ă cilindric ă sau conic ă, după caz; c) numai în form ă conic ă.

48. Cauzele degrad ării p ădurilor sunt reprezentate de:

a) factorii biotici; b) factorii biotici şi abiotici; c) factorii biotici, abiotici şi antropici.

49. Metodele şi procedeele de interven ţie în arboretele degradate sunt:

a) refacerile, substituirile şi amelior ările; b) refacerile şi substituirile; c) amelior ările.

50. Principalii factori care influen ţează regenerarea natural ă sunt:

a) diseminatorii, sta ţionali şi biotici; b) diseminatorii şi sta ţionali; c) exclusiv cei diseminatorii.

AMENAJAREA P ĂDURILOR: 1. În aplicarea metodei cre şterii indicatoare la stabilirea posibilit ăţii dup ă formula P = mCi, continuitatea recoltelor pe durata ciclulu i este asigurat ă prin intermediul:

a) Ci – cre şterii indicatoare b) m - factorul modificator c) Ci şi m - cre şterii indicatoare şi factorului modificator

2) Flexibilitatea gospod ăriri p ădurilor şi adaptarea bioproduc ţiei forestiere la cerin ţele economiei de pia ţă se realizeaz ă prin:

a) cicluri de produc ţie mari b) cicluri de produc ţie mici c) indiferent de m ărimea ciclului de produc ţie

3) Mărimea fondului de produc ţie normal (optim) se exprim ă printr-un:

a) model rigid b) model adaptativ (flexibil) c) model dinamic

4) Modelul structural al fondului de produc ţie optim pentru o unitate de gospod ărire se define şte în raport cu:

a) vârsta exploatabilit ăţii arboretelor b) ciclul de produc ţie c) diametrul mediu al arboretelor

5) Exploatabilitatea absolut ă se consider ă realizat ă în momentul:

a) creşterii curente a produc ţiei principale b) creşterii medii a produc ţiei principale c) cre şterii medii a produc ţiei totale

6) Exploatabilitateatea tehnic ă se consider ă realizat ă în momentul:

a) creşterii medii a produc ţiei totale în raport cu sortimentul stabilit b) cresterea curent ă a produc ţiei principale în raport cu sortimentul fixat c) cresterea medie a produc ţiei principale în raport cu sortimentul ţel

7. Pentru arborete din grupa a II-a func ţional ă (TF V-VI) se stabile şte:

a) vârsta exploatabilit ăţii tehnice b) vârsta exploatabilit ăţii fizice c) vârsta exploatabilit ăţii de regenerare

8. Pentru arborete cu func ţii speciale de protec ţie, în regim de conservare (TFII) se stabile şte:

a) vârsta exploatabilit ăţii absolute b) vârsta exploatabilit ăţii tehnice c) vârsta exploatabilit ăţii fizice

9. Pentru arborete tratate în codru gr ădinărit, exploatabilitatea se exprim ă prin:

a) vârsta exploatabilit ăţii tehnice b) vârsta exploatabilit ăţii de regenerare c) diametrul limit ă

10. În condi ţiile actuale, continuitatea se realizeaz ă cu:

a) recolte anuale şi egale b) recolte anuale şi neegale c) recolte intermitente

11. Continuitatea, în condi ţiile actuale este în ţeleasă:

a) cu raport sus ţinut b) cu raport progresiv în sens larg c) cu exploat ări intermitente

12. Criteriul just de apreciere a productivit ăţii unei p ăduri (sau arboret) îl constituie:

a) creşterea curent ă maxim ă b) creşterea la o anumit ă vârst ă reper c) cre şterea medie la exploatabilitate

13. Modelul cre şterii indicatoare con ţine în el:

a) numai elemente dinamice b) numai elemente invariabile c) atât elemente dinamice cât şi caracteristici invariabile

14. Amenajamentul interpreteaz ă tratamentul silvicultural:

a) ca mod de exploatare b) ca mod de regenerare c) ca aspecte a aceluia şi proces, de exploatare şi regenerare

15. Ca ţel de gospod ărire pentru arboretele de codru regulat, cu func ţii de produc ţie amenajamentul stabile şte:

a) tratamentul b) diametrul mediu al arboretelor la exploatabilita te c) diametrul la o alt ă vârst ă reper

16.Ca bază de amenajare, pentru arboretele de codru regulat, amenajamentul stabile şte:

a) vârsta exploatabilit ăţii b) diametrul la o vârsta reper c) diamerul mediu la exploatabilitate

17. În codru gr ădinărit exploatabilitatea, ca baz ă de amenajare se exprim ă prin:

a) vârst ă b) diametru mediu la exploatabilitate c) diametrul mediu al arboretului

18. Ca bază de amenajare, tratamentul silvicultural exprim ă: a) modalitate de exploatare b) mijlocul de realizare a structurii arboretelor c) modalitate de regenerare a arboretelor

19. Ciclului de produc ţie din codru regulat îi corespunde în codru gr ădinărit:

a) rota ţia b) categoria de diametre c) diametrul limit ă

20. Ca bază de amenajare, ciclul reprezint ă:

a) numărul de ani dup ă care se revine pe acea şi suprafa ţă b) criteriu de definire a structurii normale a unei păduri de codru regulat c) vârsta exploatabilit ăţii de regenerare

21. Procedeul cre şterii indicatoare se apropie mai mult de:

a) procedeul inductiv b) procedeul deductiv c) procedeul volumelor la exploatabilitate

22. În codru gr ădinărit, posibilitatea se calculeaz ă pe: a) unit ăţi de produc ţie b) serii de arborete c) unit ăţi amenajistice

23. Intensitatea t ăierilor în gr ădinăritdepinde de:

a) fondul normal b) fondul de produc ţie real, cre ştere şi rota ţie c) cre şterea normal ă

24. Rota ţia în codru gr ădinărit se determin ă în func ţie de:

a) creşterea normal ă b) fondul de produc ţie real, cre şterea în volum şi intensitatea t ăierilor c) fondul de produc ţie normal

25. Stabilirea posibilit ăţii în codrul gr ădin ărit se calculeaz ă în func ţie de:

a) volumul arboretului la începutul rota ţiei b) volmul arboretului la sfâr şitul rota ţiei c) cre şterea în volum, fondul de produc ţie real şi normal

26. Rota ţiei, în codrul regulat îi corespunde:

a) ciclul b) vârsta exploatabilit ăţii c) perioada

27. Diametrului limit ă, în codrul regulat îi corespunde:

a) perioada b) diametrul mediu la exploatabilitate c) vârsta exploatabilit ăţii de regenerare

28. Posibilitatea anual ă în gr ădin ărit se recolteaz ă pe: a) unitate de produc ţie b) arboret c) cupon

29. Posibilitatea în gr ădinărit se calculeaz ă pe:

a) parcele b) subparcele c) serie de arboret

30. Vârstei exploatabilit ăţii arboretelor de codru regulat îi corespunde în grădinărit:

a) rota ţia b) clasa de diametre a arborilor c) diametrul-limit ă pe specii şi pe clase de produc ţie

31. Cum defini ţi Amenajarea P ădurilor:

a) ştiin ţa care se ocup ă de orânduirea t ăierilor din p ădure pentru a ob ţine beneficii cât mai mari în timp cât mai scurt

b) ştiin ţa organiz ării structural-func ţionale a p ădurilor, în conformitate cu sarcinile social-economice ale gospod ăriei silvice

c) disciplina care asigur ă integralitatea structural-func ţional ă a pădurii, respectându-se reglement ările în vigoare prev ăzute în Codul Silvic

32. Care sunt tr ăsăturile caracteristice ale p ădurii, privit ă ca sistem cibernetic sau ca ecosisem:

a) integralitatea, autoreglarea şi echilibrul dinamic b) vitalitatea, eternitatea, valorificarea integral ă a produselor şi principiului

estetic c) echilibrul dinamic, integralitatea, starea norma lă şi productivitatea

33. Ce înţelegem prin ţel de gospod ărire a unei p ăduri:

a) modul şi mijloacele de gospod ărire a unei p ăduri b) stadiul intermediar sau final în evolu ţia pădurii, atins prin aplicarea

consecutiv ă a unor m ăsuri practice de gospod ărire c) ansamblul de m ăsuri luate în timp pentru a realiza starea de echil ibru

dinamic în interiorul unui arboret

34. Care sunt func ţiile p ădurii dup ă sistemul de clasificare românesc: a) 1.de protec ţie; 2. de produc ţie şi protec ţie; b) 1.de protec ţie; 2. de produc ţie; 3. de protec ţie şi de produc ţie; c) 1.de produc ţie; 2. de protec ţie a solului; 3. de protec ţie a apelor.

35. Enumera ţi principiile de amenajare:

a) 1.continuit ăţii; 2. productivit ăţii; 3. valorific ării optimale a resurselor pădurii; 4. estetic;

b) 1.ecologic; 2. estetic; 3. valorific ării maximale a lemnului; 4. biologic; c) 1.continit ăţii; 2. productivit ăţii; 3. valorific ării maximale a resurselor

pădurii; 4. ecologic.

36. Cum se împarte, din punct de vedere amenajistic , un ocol silvic:

a) în unit ăţi de produc ţie, parcele şi subparcele b) în districte şi cantoane silvice c) în unit ăţi amenajistice, U.P.-uri şi u.a.-uri

37. Ce sunt unit ăţile de produc ţie (U.P.):

a) subdiviziuni ale unei p ăduri din punct de vedere amenajistic b) subdiviziuni ale ocolului silvic, cuprinzând p ăduri situate într-un cadru

geografic bine determinat c) subdiviziuni ale unit ăţilor amenajistice care au acelea şi arborete în

componen ţa lor

38. Ce este parcela şi cum se numeroteaz ă: a) subunitate teritorial ă a unei p ăduri şi se caracterizeaz ă prin m ărime, form ă

şi con ţinut şi se numeroteaz ă cu numere arabe b) unitate de produc ţie care cuprinde obligatoriu un singur arboret şi se

numeroteaz ă cu cifre romane c) subdiviziune a unui ocol silvic, se întinde pe u n bazin hidrografic şi se

numeroteaz ă cu litere mari

39. Ce este subparcela şi cum se numeroteaz ă: a) unitate amenajistic ă cu o suprafa ţă minim ă de un hectar, cu caracteristicile

unui arboret şi se numeroteaz ă cu cifre romane b) suprafa ţă distinct ă care se suprapune peste un arboret, are condi ţii

staţionale diferite şi se numeroteaz ă cu cifre arabe c) por ţiune de p ădure distinct ă din cadrul unei parcele, se suprapune peste

un arboret şi se numeroteaz ă cu litere mari a şezate dup ă num ărul parcelei

40. Care sunt tipurile fundamentale de structur ă ale arboretelor: a) tipul cvasi-gr ădin ărit, regulat şi etajat b) tipul gr ădin ărit şi tipul regulat c) tipul etajat, tipul natural şi regulat

41. Ce se în ţelege prin no ţiunea de exploatabilitate:

a) momentul când un arbore sau arboret a ajuns la v olumul maxim de lemn de lucru

b) calitatea de a fi exploatabil atribuit ă unui arbore sau arboret c) momentul când un arbore sau arboret a ajuns la v ârsta maxim ă şi produce

cel mai mult

42. Ce înseamn ă no ţiunea de vârst ă a exploatabilit ăţii a unui arboret:

a) vârsta la care un arboret regulat devine exploat abil b) vârsta la care un arboret gr ădin ărit a ajuns s ă produc ă maximul de mas ă

lemnoas ă c) vârsta real ă la care se exploateaz ă un arboret

43. Ce este exploatabilitatea tehnic ă:

a) când se exploateaz ă mai mult decât cre şte pădurea pentru ob ţinerea unui anumit sortiment

b) exploatabilitatea arboretelor destinate unui anu mit sortiment c) exploatabilitatea arboretelor unde se urm ăreşte considerentul tehnic al

regener ării

44. Când se atinge vârsta exploatabilit ăţii absolute în cazul arboretelor destinate produc ţiei de lemn:

a) când eficien ţa economic ă a arboretului începe s ă scadă b) când arborii încep s ă se degradeze, adic ă au ajuns la termenul longevit ăţii

lor c) când produc ţia medie de mas ă lemnoas ă a devenit maxim ă

45. Ce se în ţelege prin m ărimea fondului de produc ţie şi în ce unit ăţi de măsur ă se exprim ă:

a) reprezint ă creştere anual ă total ă la vârsta exploatabilit ăţii şi se exprim ă în mc/ha

b) reprezint ă volumul de mas ă lemnoas ă de produse principale a arboretelor şi se exprim ă în mc

c) reprezint ă volumul tuturor arborilor şi arboretelor ce se amenajeaz ă şi se exprim ă în mc/ha

46. Ce se în ţelege prin fond de produc ţie real: a) reprezint ă o stare de maxim ă eficien ţă a unei p ăduri definit ă de

amenajament b) este fondul de produc ţie existent la un moment dat într-o p ădure c) reprezint ă volumul tuturor arborilor şi arboretelor şi se exprim ă în mc/ha

47. Prin ce elemente se poate caracteriza fondul de produc ţie:

a) dinamica de dezvoltare b) structura arborilor şi arboretelor c) mărime şi structur ă

48. Care este mijlocul prin care se ac ţioneaz ă asupra fondului de produc ţie real pentru a-l aduce la starea normal ă:

a) ciclul b) posibilitatea c) fondul de rezerv ă

49. Care metode de amenajare vizeaz ă normalizarea structurii fondului de produc ţie:

a) metoda controlului şi a cre şterii indicatoare b) metoda cameralist ă (austriac ă) şi a claselor de vârst ă c) metoda cre şterii indicatoare şi a claselor de vârst ă

50. Pentru ce perioad ă se întocme şte planul de recoltare:

a) se întocme şte anual b) pentru 20 de ani, în p ădurile tratate în codru regulat c) de regul ă pentru 10 ani

SILVICULTURĂ: 1.Cum poate fi definita padurea :

a) teren cu o suprafata de cel putin 0,25ha, acoper it cu arbori de minim 5m inaltime; b) teren cu o suprafata de cel putin 0,5ha, acoperi t cu arbori de minim5m inaltime; c) teren cu o suprafata de cel putin 0,25ha, acoper it cu arbori de minim 7m inaltime;

2.Ce se intelege prin fond forestier national; a) totalitatea padurilor, a terenurilor destinate i mpaduririi, a celor care servesc nevoilor de cultura, productie sau admninis tratie silvica, a iazurilor, a albiilor paraielor, a altor terenuri c u destinatie forestiera si neproductive, indiferent de natura de propietate, c uprinse in amenajamentul silvic; b) ) totalitatea padurilor,a terenurilor destinate impaduririi,a celor care servesc nevoilor de cultura,productie sau admninist ratie silvica,a iazurilor,a albiilor paraielor,a altor terenuri cu destinatie forestiera si neproductive,aflate in propietatea statului cuprins e in amenajamentul silvic; c) totalitatea padurilor,a terenurilor destinate im paduririi,a celor care servesc nevoilor de cultura,productie sau admninist ratie silvica,a iazurilor,a albiilor paraielor,a altor terenuri cu destinatie forestiera si neproductive,indiferent de natura de propietate.

3.Cat este suprafata fondului forestier mondial ,im preuna cu vegetatia forestiera din alte asociatii?

a) 35%; b) 36%; c) 33%.

4.Care este suprafata fondului forestier romanesc? a) 6,43 milioane ha; b) 6,15 milioane ha; c) 6,37 milioane ha.

5. Ponderea ceea mai importanta in compozitia padur ilor Romaniei o au grupele de specii:

a) rasinoasele; b) diverse tari; c) cvercineele.

6.Volumul mediu al padurilor Romaniei este de: a) <2oo m 3/ha; b) intre 200-250 m 3/ha; c) peste 250m 3;

7.Cate etaje de vegetatie pot fi diferentiate intr- o padure? a) 3; b) 4; c) 5.

8.Ce este arboretul? a) o parte omogena de p ădure, in care ansamblul statiune- vegetatie are acelasi aspect; b) o zoocenoza forestiera; c) totalitatea arborilor, arbustilor si paturii erb acee dintr-o suprafata impadurit ă.

9 Caracteristicile arboretului sunt: a) structurale si cantitative; b) structurale si calitative ; c) calitative si cantitative.

10.Arboretele cu consistenta aproape plina au indic ele de consintenta: a) c=0.8-1; b) c=0,7-0,9; c) c=0,7-0,8.

11.Care sunt caracteristicile structurale in plan o rizontal ale arboretului? a) compozitia, consistenta, diametrul mediu, etajar ea arboretului, profilul, inchiderea arboretului si inaltimea medie; b) compozitia, consistenta, diametrul mediu ; c) etajarea arboretului, profilul, inchiderea arbr etului si inaltimea medie .

12. Care sunt caracteristicile structurale in plan vertical ale arboretului? a) compozitia, consistenta, diametrul mediu, etaja rea arboretului, profilul, inchiderea arboretului si inaltimea medie; b) compozitia, consistenta, diametrul mediu ; c) etajarea arboretului, profilul, inchiderea arbo retului si inaltimea medie

13. Care sunt caracteristicile calitative ale arbor etului

a) compozitia, consistenta, diametrul mediu, etaja rea arboretului, profilul, inchiderea arbretului si inaltimea medie; b) originea si provenienta, varsta arboretului, cla sa de productie, clasa de calitate, starea de vegetatie, starea fitosanitara ; c) etajarea arboretului, profilul, inchiderea arbr etului si inaltimea medie.

14.Care dintre urmatoarele caracteristici se refera descrierea subarboretului? a) compozitie, mod de raspandire, suprafata ocupat a; b) compozitie, consistenta, origine si provenienta ; c) compozitie, consistenta, diametrul mediu.

15.De cate feluri poate fi semintisul dupa caracter ul si rolul sau? a) provizoriu; b) preexistent; c) provizoriu si preexistent.

16. Constituirea starii de masiv se refera la ? a) procesul bioecologic de apropiere a coroanelor puietilor si de realizare a coronamentului unui arboret nou intemeiat; b) procesul prin care puietii cresc in inaltime si diametru, iar cei rai conformati sunt extrasi; c) procesul bioecologic prin care arboretul trece dintr-o faza de dezvoltare in alta.

17.Care sunt etapele de dezvoltare a arborilor? a) embrionara, a tineretii, a maturitatii, a batra netii; b) embrionara, a tineretii, a maturitatii; c) a tineretii, a maturitatii, a batranetii.

18.Care sunt etapele de dezvoltare a arboretelor? a) embrionara, a tineretii, a maturitatii, a batra netii; b) embrionara, a tineretii, a maturitatii; c) a tineretii, a maturitatii, a batranetii.

19.Care sunt fazele de dezvoltare din etapa tineret i? a) semintis, desis, nuielis, prajinis, paris; b) semintis, desis, nuielis, codrisor; c) semintis, desis, nuielis, codru mijlociu.

20.Care sunt fazele de dezvoltare din etapa maturit atii? a) codrisor, codru mijlociu; b) codru mijlociu, desis, nuielis, codrisor; c) semintis, desis, nuielis, codru mijlociu.

21. Zonele de vegetatie ce se disting in zonalita tea latitudinala sunt: a) zona nemorala, zona silvostepei, zona stepei ; b) zona nemorala, zona silvostepei c) zona nemorala, zona stepei .

22. Prin silvotehnica se intelege : a) tehnici si metode de conducere si ingrijire a pa durii de la intemeiare si pana la constituirea starii de masiv; b) alegerea si aplicarea corecta ,diferentiata a ta ierilor de ingrijire a arboretelor; c) studiul aprofundat al fundamentelor teoretice si metodologice necesare intemeieri, conducerii-ingrijirii si exploatarii-re generarii padurii cultivate.

23.Ce se intelege prin regim silvic sau mod de gosp odarire? a) modul de gestiune, amenajare si punere rationala in valoare a resurselor forestiere fara limite teritoriale si indiferent de modul de propietate; b) modul de gestiune, amenajare si punere rationala in valoare a resurselor forestiere aflate in propietatea statului; c)masuri silvobiologice privind modul de gestiune s i valorificare a resurselor forestiere indifferent de modul de propi etate

24.Care sunt lucrarile de ingrijire cu caracter sis tematic? a) degajari –depresaj, curatiri, rarituri, lucrari de igiena; b) degajari –depresaj, curatiri, rarituri; c) degajari –depresaj, curatiri, rarituri, elagajul natural.

25.Care sunt lucrarile de ingrijire cu caracter spe cial? a) lucrari de igiena, elagaj artificial, emondajul, ingrijirea marginii de masiv; b) lucrari de igiena, elagaj artificial, emondajul, elagaj natural ; c) lucrari de igiena, rarituri, emondajul, ingrijir ea marginii de masiv.

26.Care dintre lucrarile de ingrijire de mai jos se executa in stadiul de prajinis?

a) degajari –depresaj, curatiri, rarituri, lucrari de igiena; b) emondaj, curatiri, rarituri, elagajul natural.; c) curatiri, lucrari de igiena, elagaj artificial, emondaj.

27.Degajarile se pot executa si in timpul repausulu i vegetativ in arboretele: a) pure de foioase; b) pure de foioase sau in amestecuri cu putine spec ii; c) in arboretele de rasinoase sau in amestecuri cu putine specii.

28.Periodicitate degajarilor in goruneto-faget si s leauri de deal cu gorun este de: a) 1-3 ani; b) 2-4 ani; c) 2-3 ani.

29.Curatirile sunt lucrari de :

a) selectie individuala cu caracter pozitiv; b) selectie in masa cu caracter negativ; c) ) selectie in masa cu caracter pozitiv.

30. Periodicitate curatirilor in goruneto-faget si sleauri de deal cu gorun este de:

a) 4-5 ani; b) 3-5 ani; c) 4-7 ani.

31. Intensitatea forte a interventiei la lucrarile de ingrijire are urmatoarea valoare:

a) 6-15%; b) 16-25%; c) > 25%.

32. Rariturile sunt lucrari de : a) selectie individuala cu caracter pozitiv; b) selectie in masa cu caracter negativ; c) selectie in masa cu caracter pozitiv.

33. Cum se clasifica arborii in cadrul biogrupelor specifice rariturii combinate?

a) in functie de inaltime si diametru; b) in functie de pozitia lor in arboret si de rolul lor functional; c) in functie de clasificarea Kraft.

34. La ce perioada de timp ,dupa ultima curatire se executa prima raritura? a) 6-8 ani; b) 5-7 ani; c) 4-6 ani.

35.Pana la ce varsta se poate aplica ultima raritur a?

a) pana la 2/3 din varsta exploatabilitati; b) pana la 3/4 din varsta exploatabilitati; c) pana la 1/2 din varsta exploatabilitati.

36. Intensitatea adoptata in cadrul lucrarilor de i ngrijire nu trebuie sa scada consistenta sub:

a) 0,7 b) 0,8 c) 0,9

37.Care este marimea suprafetelor de proba la rari turi?

a) 1500 mp; b) 1000 mp; c) 3000 mp.

38.Planul decenal al lucrarilor de ingrijire se int omeste pentru:

a) fiecare parcela ; b) fiecare subparcela; c) fiecare unitate de productie.

39.Regimul codrului se bazeaza pe regenerarea din :

a) samanta si lastari; b) samanta; c) lastari.

40.Suprafata fondului forestier gospodarita in regi mul codrului este de:

a)>90%; b)80-90%; c)<80%

41.Cum se defineste tratamentul?

a) modul special in care se asigura aplicarea intre gului complex de lucrari silvice pe parcursul existentei unui arboret;

b) modul special de realizare a unei cantitati cat mai insemnate de material lemons avand aceleasi conditii stationale; c) modul special cum se face exploatarea si se asig ura regenerarea unei paduri in cadrul aceluias regim,in vederea atingeri i unui anumit scop.

42.Tratamentul taierilor successive consta in: a) parcurgerea suprafetei de regenerat cu doua sau mai multe taieri repetate intr-o anumita perioada ,prin care se ridi ca treptat si pe cat posibil uniform arboretul batran; b) parcurgerea suprafetei de regenerat cu doua sau mai multe taieri repetate intr-o anumita perioada ,prin care in prim a faza se urmareste extragerea arborilor valorosi; c) parcurgerea suprafetei de regenerat cu doua sau mai multe taieri repetate intr-o anumita perioada ,prin care la prim a taiere se urmareste extragerea a peste 50% din volum.

43.Tratamentul taierilor successive presupune urmat oarele taieri:

a) de insamantare, de deschidere a ochiurilor, de r acordare si definitiva; b) preparatorie, de insamantare, de punere in lumin a, si definitiva; c) de insamantare, de racordare si definitiva;

44.Taierea de insamantare are urmataorea intensitat e din volumul total al arboretului;

a) 20-40%; b) 20-50% ; c) 25-40%.

45.Aplicarea taierii de punere in lumina nu poate s cadea consistenta arboretului sub:

a) 0,2-0,4%; b) 0,3-0,4% ; c) 0,1-0,3%.

46.Care este marimea perioadei de exploatare si reg enerare la tratamentul taierilor successive cu perioada lunga de regenerar e:

a) 20-30 ani; b) pana la 15 ani; c) egala cu varsata exploatabilitatii.

47. Tratamentul taierilor progresive presupune urma toarele taieri: a) de insamantare,de deschidere a ochiurilor,de rac ordare si definitiva; b) preparatorie, de insamantare,de punere in lumina , si definitiva; c) preparatorie, de deschidere a ochiurilor ,de lar gire a ochiurilor si de racordare;

48. Marimea ochiurilor la tratamentul taierilor pro gresive se alege in functie de:

a) temperamentul speciei si de intensitatea taieril or in fiecare ochi; b) temperamentul speciei diametrul de baza; c) temperamentul speciei si posibilitatea anuala pe volum .

49. Ce este cuponul in cadrul tratamentului codrulu i gradinarit:

a) o portiune de padure de pe care se recolteaza po sibilitatea anuala pe volum; b) o portiune de padure de pe care se recolteaza to talitaea arborilor ajunsi la exploatabilitate; c) o portiune de padure la marginea masivului care urmeaza a fi exploatata la ras.

50. Ce se intelege prin conversie:

a) ansamblu de masuri amenajistice si silvicultural e prin care se realizeaza trecerea unei paduri de la un regim la altul; b) ansamblu de masuri amenajistice si silvicultural e prin care se realizeaza trecerea unei paduri de la un tratament la altul; c) ansamblu de masuri amenajistice si silvicultural e prin care se realizeaza trecerea unei paduri din fond forestier in teren ag ricol.

DENDROLOGIE: 1. Rădăcina la Picea abies este:

a) pivotant ă b) pivotant-trasant ă c) trasant ă

2. Acele câte 3 într-o teac ă le are specia: a) Pinus nigra

b) Pinus cembra c) Pinus rigida

3. Ienupărul comun se instaleaz ă rapid în zone:

a) de câmpie b) de deal şi munte c) alpine

4. Cărpini ţa se întâlne şte în zona de:

a) step ă-silvostep ă b) dealuri c) sub montane

5. Peridermul la Betula pendula exfoliaz ă în fâşii:

a) longitudinale b) oblice c) circulare

6. Alnus glutinosa pe solurile cu exces de umiditate:

a) rezist ă şi se instaleaz ă b) rezist ă dar nu se instaleaz ă c) nu rezist ă

7. Fagus sylvatica are în tinere ţe un sistem radicular:

a) trasant b) pivotant c) pivotant-trasant

8. În stăjereto – şleauri propor ţia de Quercus robur depăşeşte: a) 0,2% b) 0,3%

c) 0,4% 9. Florile dioice, cele mascule în fascicule, cele femele în raceme pendente apar înainte de înfrunzire la: a) Acer platanoides b) Acer pseudoplatanus

c) Acer negundo 10. Un cultivar foarte valoros al plopului negru es te:

a) Nivea b) Celei c) Italica

11. La speciile de ulm frunzele sunt eliptice sau o btuze cu baza: a) rotund ă b) cordiform ă c) asimetric ă

12. La Fraxinus excelsior mugurele terminal este:

a) fusiform, de culoare cenu şie b) mare, de culoare neagr ă c) mic, de culoare m ăslinie

13. Rădăcina la brad este: a) trasant ă b) pivotant-trasant ă c) pivotant ă

14. Pinus sylvestris vegeteaz ă bine în zonele unde precipita ţiile medii anuale (mm) au valori de:

a) 400-700 mm b) 600-1000 mm c) 900-1200 mm

15. Conurile la speciile de ienup ăr sunt: a) ovoid-sferice cu 3-4 perechi de solzi b) ovoid-sferice-c ărnoase c) cilindro-conice cu solzii imbrica ţi

16. Frunzele la speciile de Thuja sunt: a) aciculare foarte mici b) solzoase c) aciculare şi solzoas 17. Cărpinizarea se realizeaz ă datorit ă: a) rezisten ţei mari la geruri b) regener ării u şoare c) preten ţii mici fa ţă de sol 18. La Betula pendula amen ţii masculi se formeaz ă: a) în vara precedent ă b) înainte de înfrunzit c) concomitent cu înfrunzirea 19. La Fagus sylvatica mugurii sunt: a) ovoizi dep ărta ţi de ax b) fusiformi dep ărta ţi de ax c) globulo şi dep ărta ţi de ax 20. Goruneto-st ăjeretele au în componen ţă: a) Quercus rubra şi Quercus petrea b) Quercus petrea şi Quercus robur c) Quercus robur şi Quercus cerris 21. Florile poligame, andromonoice, în panicule pen dente, apar dup ă înfrunzire la: a) Acer plataniodes b) Acer campestre c) Acer pseudoplatanus 22. Frunzele subrotunde, cu vârful brusc acuminate şi pe dos cu smocuri caracteristice de peri ruginii la subsuoara nervuri lor se întâlnesc la: a) Tilia tomentosa b) Tilia cordata c) Tilia platyphyllos

23. La ulmul de câmp florile apar: a) înainte de înfrunzire b) concomitent cu înfrunzirea c) dup ă înfrunzire 24. Mojdreanul este: a) Ulmus laevis b) Fraxinus ornus c) Berberis tunbergi 25. În primii ani puie ţii de brad au o cre ştere: a) foarte activ ă b) mijlocie c) foarte slab ă 26. Picea abies vegeteaz ă bine în zonele unde precipita ţiile medii anuale au valori de: a) 600-700 mm b) 800-1200mm c) 1300-1400 mm 27. Frunzele la ienup ărul comun sunt: a) solzoase cu vârful acuminat b) aciculare câte trei în verticil c) solzoase şi aciculare 28. Speciile genului Thuja sunt r ăspândite: a) numai la câmpie b) câmpie-deal c) numai montan 29. Florile la carpen apar: a) înainte de înfrunzire b) odat ă cu frunzele c) dup ă înfrunzire 30. Betula pendula se instaleaz ă bine în zona: a) alpin ă b) de câmpie

c) deal şi munte 31. Frunza la Alnus glutinosa este: a) simpl ă, palmat lobat ă cu vârf acuminat b) simpl ă obovat ă cu marginea serat ă cu vârful emarginat c) imparipenat compus ă cu foliole obovate 32. La Fagus sylvatica în arborete pure tulpina: a) nu elagheaz ă b) elagheaz ă pe mari lungimi c) nu elagheaz ă pentru c ă înfurce şte 33. Cereto-st ăjeretele au în componen ţă: a) Quercus coccinea şi Quercus cerris b) Quercus cerris şi Quercus robur c) Quercus frainetto şi Quercus robur 34. Florile poligame, andromonoice, în corimbe erec te apar înaintea înfrunzirii la: a) Acer pseudoplatanus b) Acer negundo c) Acer platanoides 35. Populus x canadensis sunt arbori rezulta ţi din hibridarea: a) plopilor negrii europeni cu plopii neg rii americani b) plopii albi europeni cu plopii albi am ericani c) plopii negrii americani cu plopii albi americani 36. Velnişul sau vânjul are denumirea ştiin ţific ă: a) Ulmus procera b) Ulmus levis c) Ulmus foliacea 37. Abies alba vegeteaz ă bine în zone unde precipita ţiile medii anuale sunt de: a) 600-700 mm b) 800-1000 mm c) 1100-1200 mm

38. Matura ţia semin ţelor la Picea abies este: a) anual ă b) bienal ă c) multianual ă 39. Datorit ă cerin ţelor climato-edafice modeste este considerat ă specie pionier ă următoarea: a) Pinus mugo b) Pinus sylvestis c) Pinus strobus 40. Thuja plicata are temperament de: a) lumin ă b) umbr ă c) semiumbr ă 41. Carpinus betulus este o specie care l ăstăreşte: a) bine b) slab c) nu l ăstăreşte 42. Betula pendula are temperament pronun ţat de: a) umbr ă b) semiumbr ă c) lumin ă 43. Ritidomul la Alnus glutinosa con ţine în cantitate mare: a) clorofil ă b) betacaroten c) tanin 44. Temperamentul fagului este: a) de lumin ă b) de semiumbr ă c) pronun ţat de umbr ă 45. Gârni ţeto-stejeretele au în componen ţă: a) Quercus pedunculiflora şi Quercus rubra b) Quercus frainetto şi Quercus robur c) Quercus pubescent şi Quercus robur

46. Frunza palmat-lobat ă, cu sinusuri cu baza îngustat ă, ascu ţită şi cu peţiol ce con ţine latex se întâlne şte la: a) Acer negundo b) Acer platanoides c) Acer pseudoplatanus 47. Datorit ă suport ării inunda ţilor de lung ă durat ă (>100 zile/an) este foarte indicat ă pentru sta ţiunile joase din Lunga Dun ării specia: a) Salix alba b) Salix babylonica c) Salix purpurea 48. Speciile de plop alb şi negru formeaz ă cu sălciile şi aninul amestecuri denumite: a) ulmete b) zăvoaie c) gârni ţete 49. Frunzele la speciile de frasin sunt: a) lobate b) imparipenat compuse c) paripenat compuse 50. Fructul fagului poart ă şi denumirea de: a) ghind ă b) capsul ă c) jir

Presedinte comisie Prof. univ. dr. ing. Liviu Holonec