programa silvicultura a 9 a

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI INOVĂRII

Anexa nr. 2 la OMECI nr. 4857 din 31.08.2009

CURRICULUM

clasa a IX-a

DOMENIUL PREGĂTIRII DE BAZĂ

SILVICULTURĂ

2009

Autori :

1. ing. Apetroaie Ionela – profesor grad didactic I, Colegiul Agricol Fălticeni

2. dr. ing. Cuciurean Cristian – profesor Colegiul Silvic „Bucovina” Cîmpulung

Moldovenesc

3. ing. Leca Aristiţa – profesor grad didactic I, Grup Şcolar Silvic Brăneşti

4. ing. Misăilă Dinu – profesor grad didactic I, Grupul Şcolar Silvic Năsăud

CONSULTANŢĂ DE SPECIALITATE :

CATINCA SCRIOŞTEANU, expert CNDÎPT CLAUDIA CĂLINESCU, expert CNDÎPT

1

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Clasa a IX – aAria curricularăTehnologii

Domeniul pregătirii de bază: SILVICULTURĂ

Cultură de specialitate şi pregătire practică săptămânală

Modul I. Specii lemnoase de interes forestier Total ore/an: 90din care: Laborator tehnologic 18

Instruire practică -Modul II. Seminţe şi pepiniere forestiere

Total ore/an: 72din care: Laborator tehnologic 12

Instruire practică 24Modul III. Pedologie şi climatologie forestieră

Total ore/an: 54din care: Laborator tehnologic 18

Instruire practică -Modul IV. Produse nelemnoase ale pădurii

Total ore/an: 54din care: Laborator tehnologic -

Instruire practică 18Modul V. Fauna pădurilor şi a apelor de munte

Total ore/an: 54din care: Laborator tehnologic -

Instruire practică 18

Total ore/an = 9 ore/săpt. x 36 săptămâni = 324 ore

Stagiu de pregătire practică - Curriculum în dezvoltare locală

Modul VI. * _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __ _ _ _ _ _ _ _ _ _Total ore/an: 90

Total ore /an = 3 săpt. x 5 zile x 6 ore /zi = 90 ore/an

TOTAL GENERAL 414 ore/an

Notă: În clasa a IX-a stagiul de pregătire practică se desfăşoară în atelierele şcoală.

Denumirea şi conţinutul modulului/modulelor vor fi stabilite de către unitatea de învăţământ cu avizul inspectoratului şcolar, în vederea dobândirii unităţilor de competenţe cheie “Rezolvarea de probleme” şi ,,Organizarea locului de muncă” din standardul de pregătire profesională

2

MODULUL I: SPECII LEMNOASE DE INTERES FORESTIER

1. Notă introductivă

Activitatea de apărare, conservare, ameliorare şi valorificare intensivă şi raţională a fondului nostru

forestier impune necesitatea aprofundării cunoştinţelor privind specificul structural, funcţional şi

sistematic al ecosistemelor forestiere, precum şi tehnologiile de întreţinere şi îngrijire a acestora, de

conservare şi transferare a pădurilor structural şi funcţional necorespunzătoare. Aceasta impune formarea

unei forţe de muncă calificată în acest domeniu.

Pregătirea de bază pentru clasa a IX-a, domeniul Silvicultură, presupune dobândirea de către

absolvent a cunoştinţelor şi deprinderilor de recunoaştere a speciilor lemnoase forestiere, de obţinere a

seminţelor şi puieţilor ca materiale necesare pentru aplicarea lucrărilor de împădurire, de caracterizare a

elementelor edafice şi climatice, de recunoaştere a faunei pădurilor şi apelor de munte şi de recoltare şi

prelucrare a produselor nelemnoase ale pădurii.

Modulul Specii lemnoase de interes forestier ocupă prima poziţie în planul de învăţământ pentru

clasa a IX-a, liceu tehnologic şi face parte din cultura de specialitate pentru domeniul Silvicultură.

Conform planului de învăţământ pentru acest modul au fost alocate un număr de 90 de ore. Acest modul

are la bază unitatea de competenţe tehnice generale din standardul de pregătire profesională de nivel 1:

Recunoaşterea speciilor forestiere. În acest context se are în vedere caracterizarea şi identificarea

principalelor specii lemnoase de interes forestier precum şi prezentarea arealului şi importanţei acestora.

Această programă face parte din pregătirea de bază, elevii dobândind cunoştinţe şi deprinderi care

asigură obţinerea unei duble calificări, academică şi profesională, care permite atât angajarea pe piaţa

muncii în domeniul Silvicultură cât şi continuarea studiilor.

Elevii vor fi capabili să recunoască principalele specii lemnoase de interes forestier şi să cunoască

arealul, cerinţele ecologice şi importanţa economică a acestora. Modulul constituie suportul pentru o bună

pregătire a specialiştilor din domeniul silvic.

2. Unitatea / unităţile de competenţe/ rezultate ale învăţării la care se referă modulul :

RECUNOAŞTEREA SPECIILOR FORESTIERE - NIVEL 1:

1. Descrie caracteristicile morfologice ale plantelor lemnoase

2. Identifică organele vegetative şi de reproducere ale plantelor lemnoase

3. Identifică arborii şi arbuştii după lujeri, muguri, frunze, flori şi fructe

4. Specifică cerinţele ecologice şi caracteristicile de temperament ale plantelor forestiere

3

5. Specifică importanţa şi răspândirea principalelor specii forestiere

4

3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare:Denumirea modulului: Specii lemnoase de interes forestier

Cunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluareRezultatul învăţării 1: Descrie caracteristicile morfologice ale plantelor lemnoase

Elementele morfologice ale plantelor lemnoase de interes forestier

Caracteristicile organelor vegetative şi de înmulţire ale plantelor lemnoase

Enumerarea elementelor morfologice ale plantelor lemnoase

Precizarea caracteristicilor elementelor morfologice ale plantelor lemnoase

Prezentarea caracteristicilor organelor vegetative şi de înmulţire ale plantelor lemnoase

Prezentarea caracteristicilor elementelor morfologice ale plantelor lemnoase de interes forestier

Utilizarea terminologiei de specialitate în descrierea caracteristicilor morfologice ale plantelor lemnoase

Rezultatul învăţării 2: Identifică organele vegetative şi de reproducere ale plantelor lemnoase Organele

vegetative ale plantelor lemnoase

Organele de reproducere ale plantelor lemnoase

Talia şi mărimea speciilor lemnoase

Identificarea organelor vegetative şi de reproducere ale plantelor lemnoase

Clasificarea speciilor lemnoase după talie şi mărime

Caracterizarea speciilor lemnoase după talie şi mărime

Enumerarea organelor vegetative şi de reproducere ale plantelor lemnoase

Recunoaşterea organelor vegetative şi de reproducere ale plantelor lemnoase

Descrierea organelor vegetative şi de reproducere ale plantelor lemnoase

Identificarea speciilor lemnoase după talie şi mărime

Rezultatul învăţării 3: Identifică arborii şi arbuştii după lujeri, muguri, frunze, flori şi fructe Specii lemnoase

de interes forestier - caracteristici morfologice

Cracterizarea speciilor lemnoase de interes forestier

Precizarea denumirii populare şi ştiinţifice a speciilor lemnoase

Recunoaşterea speciilor lemnoase de interes forestier după caracteristicile morfologice

Rezultatul învăţării 4: Specifică cerinţele ecologice şi caracteristicile de temperament ale plantelor forestiere. Ecologia

speciilor lemnoase forestiere Prezentarea cerinţelor faţă de climă ale

speciilor forestiere Prezentarea cerinţelor faţă de sol ale

speciilor forestiere Clasificarea speciilor lemnoase după

temperament

Precizarea cerinţelor faţă de climă ale speciilor forestiere

Precizarea cerinţelor faţă de sol ale speciilor forestiere

Precizarea temperamentului speciilor forestiere

Rezultatul învăţării 5: Specifică importanţa şi răspândirea principalelor specii forestiere Importanţa

funcţională, economică şi Prezentarea importanţei funcţionale,

economice şi silviculturale a speciilor lemnoase de Precizarea importanţei silviculturale a

speciilor forestiere.

silviculturală a speciilor lemnoase de interes forestier.

interes forestier. Prezentarea arealului speciilor lemnoase

forestiere

Precizarea importanţei economice a speciilor forestiere.

Precizarea arealului speciilor forestiere.

6

4. Conţinutul formării

Modulul va fi parcurs într-un număr de 90 de ore din care 72 ore de instruire teoretică şi 18 ore de

laborator tehnologic.

Conţinuturile formării cuprinde teme şi subteme defalcate pe teme de teorie şi lucrări de

laborator tehnologic care pot fi parcurse în şcoală (laborator şi parc dendrologic).

Nr.crt.

Conţinuturile formăriiTotal ore din care:

Laborator tehnologic

Instruire practică

1. Morfologia plantelor lemnoase de interes forestier

Organe vegetative :

Rădăcina

Tulpina cu lujerii şi mugurii

Frunza

Organede reproducere :

Floarea

Fructul şi sămânţa

Talia şi mărimea arborilor

15 - -

2. Specii lemnoase de inters forestier

Subâncrengătura Gimnospermae

fam. Taxacee: genul Taxus

fam. Pinacee: genul Pinus, genul Larix, genul Picea,

genul Abies, genul Pseudotzuga

fam. Taxodiacee: genul Taxodium

fam.Cupresacee: genul Thuja, genul Chamaecyparis,

genul Juniperus

Subâncrengătura Angiospermae

fam. Salicacee: genul Salix, genul Populus

fam. Juglandacee: genul Juglans

fam. Betulacee: genul Betula, genul Alnus, genul

Corylus, genul Carpinus

fam. Fagacee: genul Fagus, genul Castanea, genul

Quercus

fam. Ulmacee: genul Ulmus

53 18

-

Nr.crt.


Laborator tehnologic

Instruire practică

fam. Moracee: genul Morus, genul Maclura

fam. Buxacee

fam. Berberidacee

fam. Rosacee: genul Crataegus, genul Sorbus, genul

Pyrus, genul Malus, genul Rubus, genul Prunus

fam. Leguminosae: genul Gleditzia, genul Sophora,

genul Laburnun, genul Robinia

fam. Aceracee: genul Acer

fam. Platanacee: genul Platanus

fam. Tiliaceae: genul Tilia

fam. Tamaricaceae

fam. Eleagnaceae

fam. Cornaceae: genul Cornus

fam. Ericaceae: genul Vaccinium

fam. Oleaceae: genul Fraxinus, genul Lygustrum

fam. Caprifoliaceae: genul Sambucus, genul

Viburnum, genul Lonicera

3. Ecologia speciilor lemnoase forestiere

Cerinţele faţă de climă şi sol ale speciilor lemnoase

Temperamentul speciilor lemnoase

8 - -

4. Răspândirea speciilor forestiere pe etaje de vegetaţie

Arealul speciilor lemnoase de interes forestier

Arealul speciilor din Subâncrengătura Gimnospermae

Arealul speciilor din Subâncrengătura Angiospermae

8 - -

5. Importanţa speciilor lemnoase de interes forestier

Importanţa economică şi silviculturală a speciilor din

Subîncrengătura Gimnospermae

Importanţa economică şi silviculturală a speciilor din

Subîncrengătura Angiospermae

6 - -

6. TOTAL ORE 90 18 -

8

5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului:

Pentru parcurgerea modulului este necesară existenţa unui minim de materiale didactice alcătuit din:

- colecţii de material naturalizat: lujerare, frunzare, mugurare, colecţie de fructe, conuri şi seminţe;

- determinatoare, albume şi atlase pentru identificarea speciilor forestiere lemnoase;

- material vegetal lemnos din parcuri dendrologice;

- fonduri didactice şi arborete sursă de documentare;

- colecţii de fotografii, imagini video, prezentări Power – Point;

- manuale, cărţi de specialitate;

- aparatură audio – video.

6. Sugestii metodologice:

Conţinuturile specifice acestui modul vizează realizarea rezultatelor învăţării prevăzute în

standardul de pregătire profesională de nivel 1.

Parcurgerea conţinuturilor prevăzute în curriculum asigură identificarea în teren şi caracterizarea

principalelor specii lemnoase forestiere, cunoaşterea arealului şi importanţei acestora.

Aceste elemente stau la baza parcurgerii altor module specifice domeniului Silvicultură.

Procesul de predare-învăţare trebuie să fie focalizat pe formarea rezultatelor învăţării cerute de

pregătirea de bază din clasa a IX-a. Pentru atingerea acestui obiectiv este necesară o proiectare riguroasă

a activităţii didactice, prin folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţare. Se recomandă

folosirea la lecţie a două - trei metode didactice în funcţie de ceea ce se doreşte a se forma în cadrul

lecţiei, precum şi mijloacele didactice adecvate.

Pentru oricare lecţie prin care se vizează identificarea plantelor lemnoase de interes forestier după

caracterele morfologice, metodele dominante utilizate pot fi învăţarea prin observare, problematizarea şi

descoperirea, metode specifice învăţării centrate pe elev. În proiectarea lecţiilor profesorul trebuie să

elaboreze fişe de documentare, fişe de lucru pentru fiecare examinare şi determinare, trebuie să pună la

dispoziţia elevului material didactic naturalizat, cum ar fi organe de plante presate precum şi probe de

evaluare şi autoevaluare, sub formă de fişe de evaluare sau fişe de observare.

Se recomandă ca aceste lecţii să se realizeze pe grupe de elevi, lucrul în echipă fiind mult mai

eficient pentru acumularea informaţiilor şi formarea deprinderilor, atât în cabinet cât şi în arborete sau

parcuri dendrologice.

Profesorul într-o astfel de lecţie va supraveghea, dirija, îndruma şi va interveni în rezolvarea

deficienţelor semnalate.

7. Sugestii cu privire la evaluare:

9

Evaluarea se realizează în timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a

rezultatelor învăţării. Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de

metoda de evaluare (probe orale, scrise şi practice).

În orele de instruire teoretică şi laborator tehnologic, evaluarea formativă, continuă şi regulată este

implicită demersului pedagogic. Pentru evaluarea achiziţiilor elevilor, a rezultatelor învăţării, se

recomandă utilizarea următoarelor metode şi instrumente:

observaţia sistematică (pe baza fişei de observare)

tema de lucru (în clasă, acasă) concepută în vederea evaluării

proba practică

investigaţia

portofoliul (lujerar, mugurar, frunzar)

autoevaluarea

Ca metodă de evaluare pentru determinarea caracteristicilor morfologice ale plantelor lemnoase de

interes forestier putem folosi identificarea acestora, iar ca instrument fişa de observare. Elevii vor întocmi

individual colecţii de lujeri, frunze, flori, fructe ale plantelor indicate de profesor şi vor face identificarea

şi descrierea morfologică a acestor părţi ale plantei. Pentru evaluare se va întocmi o fişă de observare

individuală, în care va fi marcată fiecare specie de plantă identificată după caracterele morfologice.

Evaluarea finală se realizează printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului

de predare/învăţare şi informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoştinţelor şi deprinderilor.

Instrumentele de evaluare finală sunt proiectate în funcţie de conţinutul modulului.

Pentru un feed-back cât mai complet asupra cunoștinţelor acumulate, în ceea ce priveşte

caracteristicile morfologice ale plantelor lemnoase forestiere, se poate folosi, pentru evaluarea pe parcurs,

testul de evaluare pe bază de itemi.

În cele ce urmează prezentăm un model de test de evaluare pentru caracteristicile speciilor lemnoase

forestiere:

MODULUL : Specii lemnoase de interes forestier

10

REZULTATUL ÎNVĂŢĂRII : Identifică arborii şi arbuştii după lujeri , muguri , frunze , flori şi fructe

CLASA a IX- a NUMELE ŞI PRENUMELE : EVALUATOR :NOTA :

FIȘĂ DE EVALUARE

Efectuaţi studiul comparativ al următoarelor specii forestiere: molid și brad

Nr.crt.Cerinţe de morfologie, ecologie şi temperament

MOLID BRADEvaluare

BaremPunctaj obţinut

1. Denumirea ştiinţifică 0.5

2. Tulpina 0.5

3. Înălţimea 0.5

4. Înrădăcinarea 0.5

5. Coroana 0.5

6. Scoarţa 0.5

7. Acele 0.5

8. Lujerii 0.5

9. Mugurii 0.5

10. Conurile 1.0

11. Seminţele 1.0

12. Temperamentul 0.5

13. Cerinţe ecologice 1.0

14. Răspândire 1.0

Oficiu: 1,0 puncteTimp de lucru: 20 minute

8. Bibliografia

11

Popovici L.: Atlas botanic, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti. Postolache V: Dendrologie , Manual pentru clasa a IX-a, licee silvice li anul I şcoli profesionale ,

Bucureşti, 1994. Şofletea N.: Dendrologie , Vol. I şi II , Editura „Pentru Viaţă”, Braşov, 2002

MODULUL II: SEMINŢE ŞI PEPINIERE FORESTIERE

12












Modulul Seminţe şi pepiniere forestiere ocupă poziţia a doua în planul de învăţământ pentru clasa

a IX-a liceu tehnologic şi face parte din cultura de specialitate pentru domeniul Silvicultură, având

alocat un număr de 72 de ore, conform planului de învăţământ. Acest modul are la bază unităţile de

competenţe tehnice generale de nivel unu şi doi: Producerea materialului pentru împăduriri şi

Tehnologia de obţinere a puieţilor în pepiniere.

În acest context elevul acumulează cunoştinţe şi îşi formează deprinderi pentru activităţi manuale

sau mecanizate care implică aplicarea lucrărilor de obţinere a seminţelor forestiere, executarea lucrărilor

de pregătire a solului în pepiniera forestieră, executarea lucrărilor de instalare a culturilor în pepiniera

forestieră, aplicarea lucrărilor de îngrijire a culturilor, executarea lucrărilor de scoatere, păstrare, ambalare

şi transport a puieţilor forestieri.

Această programă face parte din pregătirea de bază, elevii dobândind abilităţi, cunoştinţe şi atitudini

care asigură obţinerea unei duble calificări, academică şi profesională, care permite atât angajarea pe piaţa


2.Unitatea / unităţile de competenţe / rezultate ale învăţării la care se referă modulul

13

PRODUCEREA MATERIALULUI PENTRU ÎMPĂDURIRI (NIVEL 1)

1. Identifică operaţiile necesare obţinerii seminţelor forestiere.

2. Execută lucrări de producere a puieţilor in pepiniere.

3. Execută lucrări de obţinere a butaşilor.

4. Execută lucrări de îngrijire a culturilor din pepiniere.

5. Execută lucrări de scos, sortare şi depozitare a materialului destinat împăduririlor.

TEHNOLOGIA DE OBŢINERE A PUIEŢILOR ÎN PEPINIERE (NIVEL 2)

1. Aplică lucrări mecanizate de obţinere a seminţelor forestiere.

2. Determină calitatea seminţelor forestiere.

3. Execută mecanizat lucrările solului.

4. Execută mecanizat lucrările de instalare a culturilor în pepinieră.

5. Aplică mecanizat lucrările de îngrijire a culturilor în pepiniere

14

3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare:

Denumirea modulului: SEMINŢE ŞI PEPINIERE FORESTIERE Cunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare

Rezultatul învăţării 1: Identifică operaţiile necesare obţinerii seminţelor forestiere Metode de recoltare a conurilor,

fructelor şi seminţelor forestiere Metode de evaluare a recoltei de

seminţe Lucrări de prelucrare a conurilor,

fructelor şi seminţelor forestiere Metode de depozitare şi păstrare a

seminţelor foretiere Metode de pregătire a seminţelor

forestiere pentru semănat Mijloace manuale şi mecanizate

folosite la recoltarea, prelucrarea şi pregătirea seminţelor forestiere pentru semănat

Norme de sănătate şi securitate a muncii la lucrările de obţinere a seminţelor forestiere

Evaluarea recoltei de seminţe Recoltarea conurilor, fructelor şi

seminţelor forestiere Prelucrarea conurilor, fructelor şi

seminţelor forestiere Depozitarea şi păstrarea seminţelor

foretiere Pregătirea seminţelor forestiere

pentru semănat Prezentarea normelor de sănătate şi

securitate a muncii la lucrările de obţinere a seminţelor forestiere

Recoltarea, prelucrarea şi pregătirea pentru semănat a seminţelor forestiere folosind mijloace mecanizate

Aplicarea metodelor de evaluare a recoltei de seminţe

Aplicarea metodelor de recoltare a fructelor şi seminţelor forestiere.

Aplicarea metodelor de prelucrare a fructelor şi seminţelor forestiere.

Aplicarea metodelor de depozitare şi păstrare a fructelor şi seminţelor forestiere.

Aplicarea procedeelor de pregătire a seminţelor pentru semănat .

Identificarea mijloacelor manuale şi mecanizate necesare recoltării, prelucrării, depozitarii şi pregătirii seminţelor forestiere.

Aplicarea normelor de securitate şi sănătate în muncă specifice operaţiilor de obţinere a seminţelor forestiere

Rezultatul învăţării 2: Determină calitatea seminţelor forestiere Însuşirile fizice şi germinative ale

seminţelor forestiere. Metode de determinare a capacităţii

germinative a seminţelor forestiere.

Realizarea probelor pentru determinarea calităţii seminţelor forestiere

Precizarea însuşirilor fizice şi germinative ale seminţelor forestiere

Stabilirea capacităţii germinative a seminţelor forestiere

Obţinerea probelor pentru determinarea calităţii seminţelor forestiere

Determinarea însuşirilor fizice ale seminţelor forestiere

Determinarea însuşirilor germinative ale seminţelor forestiere

Determinarea capacităţii germinative a seminţelor forestiere

Rezultatul învăţării 3 : Execută lucrări de producere a puieţilor în pepiniere Lucrări premergătoare pregătirii

solului Lucrări de pregătire a solului Lucrări de ameliorare a solului în

Executarea lucrărilor premergătoare pregătirii solului

Pregătirea solului în pepiniere. Ameliorarea solului în pepinieră

Aplicarea lucrărilor premergătoare pregătirii solului în pepinieră.

Aplicarea lucrărilor de pregătire a solului pentru înfiinţarea unei pepiniere

Denumirea modulului: SEMINŢE ŞI PEPINIERE FORESTIERE Cunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare

pepinieră Sisteme de asolament Lucrări de instalare a culturilor în

pepiniere Condiţii speciale de obţinere a

puieţilor în pepiniere Mijloace manuale şi mecanizate

folosite la lucrările de obţinere a puieţilor în pepinierele forestiere

Norme de sănătate şi securitate a muncii la lucrările de producere a puieţilor forestieri

Instalarea culturilor în pepiniere Obţinerea puieţilor în pepiniere în

condiţii speciale

Aplicarea fertilizatorilor în sol Aplicarea sistemelor de asolament Aplicarea lucrărilor de instalare a culturilor în

pepiniere prin semănat, repicat şi butăşit. Producerea puieţilor în condiţii speciale Identificarea mijloacelor manuale şi

mecanizate folosite la lucrările de producere a puieţilor în pepiniere .

Aplicarea normelor de securitate şi sănătate a muncii la lucrările de obţinere a puieţilor forestieri

Rezultatul învăţării 4 : Execută lucrări de îngrijire a culturilor din pepiniere Factori dăunători în pepinierele

forestiere Lucrări de întreţinere a culturilor din

pepiniere Mijloace manuale şi mecanizate

folosite la lucrările de întreţinere a culturilor în pepinierele forestiere

Norme de securitate şi sănătate a muncii la întreţinerea culturilor forestiere în pepiniere

Identificarea factorilor dăunători în pepinieră

Executarea lucrărilor de întreţinere a culturilor în pepiniere

Identificarea mijloacelor manuale şi mecanizate folosite la lucrările de întreţinere a culturilor în pepinierele forestiere

Aplicarea lucrărilor de întreţinere a culturilor în pepiniere

Utilizarea mijloacelor manuale şi mecanizate folosite la lucrările de întreţinere a culturilor în pepinierele forestiere

Aplicarea normelor de securitate şi sănătate a muncii la lucrările de îngrijire a culturilor în pepiniere

Rezultatul învăţării 5 : Execută lucrări de scos , sortare şi depozitare a materialului destinat împăduririlor Scosul puieţilor din pepinieră Metode şi criterii de sortare a puieţilor Metode de depozitare şi păstrare a

puieţilor Metode de ambalare şi transport a

puieţilor Norme de securitate şi sănătate a

muncii la lucrările de scos, sortare, depozitare şi transport a materialului destinat împăduririlor

Aplicarea lucrărilor de scos a puieţilor din pepinieră

Aplicarea lucrărilor de sortare şi depozitare a materialului destinat împăduririlor

Aplicarea lucrărilor de ambalare şi transport a materialului destinat împăduririlor

Scoaterea materialului destinat împăduririlor. Aplicarea criteriilor de sortare a materialului

destinat împăduririlor. Depozitarea materialului destinat

împăduririlor. Ambalarea şi transportul puieţilor. Aplicarea normelor de securitate şi sănătate a

muncii pentru lucrările de scos, sortare, depozitare şi transport a materialului destinat împăduririlor

16


Modulul va fi parcurs într-un număr de 72 de ore, din care 36 ore de instruire teoretică, 12 ore de

laborator tehnologic şi 24 de ore de instruire practică.

Conţinuturile formării cuprinde teme şi subteme defalcate ore de teorie, lucrări de laborator

tehnologic şi instruire practică care pot fi parcurse în şcoală, în laborator şi pepiniera didactică.

Nr.crt.

Conţinuturile formăriiTotal ore din care :

LaboratorInstruire practică

1. Seminţe forestiere

Metode de evaluare recoltei de seminţe

Metoda arborilor de probă

Metoda seminometrelor

Metoda suprafeţelor de probă

Metode de recoltare a seminţelor forestiere

Recoltarea din arbori nedoborâţi

Recoltarea din arbori doborâţi

Recoltarea de pe suprafaţa solului

Lucrări de prelucrare a seminţelor forestiere

Uscarea conurilor în uscătorii

Extragerea seminţelor din conuri

Dezariparea seminţelor aripate

Zvântarea şi prelucrarea fructelor cărnoase şi uscate

de foioase

Curăţarea de impurităţi şi sortarea

Metode de păstrare şi depozitare a seminţelor

forestiere

Metode de pregătire a seminţelor forestiere pentru

semănat

Forţarea

Stratificarea

Tratamente pentru stimularea germinaţiei şi răsăririi

Mijloace manuale şi mecanizate folosite la

recoltarea, prelucrarea şi pregătirea seminţelor

forestiere pentru semănat

14 - 6

Nr.crt.



Norme specifice de securitate şi sănătate a muncii la

recoltarea, prelucrarea, păstrarea şi pregătirea

seminţelor pentru semănat.

2. Calitatea seminţelor forestiere

Probe de seminţe: metoda diagonalelor

Însuşirile seminţelor forestiere: fizice şi germinative

Metode pentru determinarea capacităţii germinative:

metoda organoleptică, metoda biochimică

15 12 -

3. Pregătirea terenului şi solului în pepinierele

forestiere

Lucrările premergătoare pregătirii solului

Scoaterea cioatelor

Scarificarea terenului

Nivelarea terenului

Eliminarea excesului de apă

Pregătirea manuală şi mecanizată a solului

Desfundarea, mărunţirea şi nivelarea solului

Spargerea crustei

Afânarea solului

Tipuri de fertilizatori

Îngrăşăminte organice

Îngrăşăminte chimice

Amendamente

Sisteme de asolament

Mijloace folosite la lucrările de pregătire a solului


pregătirea solului în pepiniere

8 - 3

4. Instalarea culturilor în pepinierele forestiere

Semănatul în pepinierele forestiere

Semănatul manual şi mecanizat

Semănatul prin împrăştiere

16 - 6

18

Nr.crt.



Semănatul în rigole

Schema de semănat, adâncimea de semănat, epoca de

semănat

Butăşitul în pepinierele forestiere

Butăşitul manual şi/sau mecanizat

Obţinerea butaşilor

Instalarea butaşilor

Schema de butăşit, adâncimea de butăşire, epoca de

butăşire

Repicatul puieţilor

Repicatul cu plantatorul

Repicatul cu scândura

Repicatul cu maşina de repicat

Lucrările de obţinere a puieţilor în condiţii speciale

Paturi nutritive

Obţinerea puieţilor sub adăpost şi în recipiente

Mijloace folosite la lucrările de instalare a culturilor

în pepinieră

Mijloace manuale şi mecanizate


instalarea culturilor în pepinierele forestiere prin

semănare şi butăşire .

5. Lucrări de îngrijire a culturilor în pepinierele

forestiere

Mulcirea

Plivitul şi prăşitul

Spargerea crustei

Udarea culturilor

Umbrirea culturilor

Rărirea culturilor

Factori dăunători în pepinierele forestiere

11 - 6

19

Nr.crt.



Factori de natură biotică

Factori de natură abiotică

Mijloace manuale şi mecanizate folosite la lucrările

de îngrijire a culturilor în pepinierele forestiere


lucrările de îngrijire a culturilor în pepiniera

forestieră

6. Scoaterea puieţilor din solul pepinierei forestiere

Puieţi talie mare şi de talie mică

Scoaterea manuală şi mecanizată a puieţilor

Sortarea puieţilor

Păstrarea puieţilor

Ambalarea şi transportul puieţilor

Norme de securitate şi sănătate a muncii la lucrările

de scos, sortare, depozitare şi transport a

materialului destinat împăduririlor

8 - 3

7. TOTAL 72 12 24


Pentru parcurgerea modulului este necesară existenţa unui minim de materiale didactice alcătuit

din:

- colecţii de material naturalizat: seminţe, puieţi;

- suprafaţă de cultură didactică;



- aparatură audio – video;

- unelte şi echipamente de lucru specifice pepinierelor silvice.



standardele de pregătire profesională de nivel 1şi 2, domeniul Silvicultură.

20

Parcurgerea conţinuturilor formării asigură formarea de cunoştinţe şi deprinderi referitoare la

aplicarea lucrărilor de obţinere a seminţelor forestiere, executarea lucrărilor de pregătire a solului în

pepiniera forestieră, executarea lucrărilor de instalare a culturilor în pepiniera forestieră, aplicarea

lucrărilor de îngrijire a culturilor în pepiniera forestieră, executarea lucrărilor de scoatere, păstrare,

ambalare şi transport a puieţilor forestieri. Reperele de conţinut ale acestui modul stau la baza

parcurgerii altor module specifice domeniului Silvicultură.

Procesul de predare-învăţare, trebuie să fie focalizat pe formarea rezultatelor învăţării cerute la

nivelul pregătirii de bază.

Dacă dorim să promovăm un învăţământ centrat pe elev va trebui ca la proiectarea didactică pe

care o realizăm pentru acest modul, să ţinem cont de preferinţele elevilor referitoare la stilul de învăţare,

preferinţele de percepţie referitoare la modul cum doresc să primească informaţia. Aceste informaţii

referitoare la abilităţile şi preferinţele lor, vor fi uşor de aflat dacă vom observa cu atenţie elevii în timp

ce lucrează, urmând să ne adaptăm metodele de predare în funcţie de informaţiile dobândite.

La acest modul în care multe lecţii au un caracter aplicativ, este foarte important să se discute cu

elevii dacă metodele folosite le-au plăcut şi dacă abordarea lecţiei i-a ajutat să înveţe. Este indicat ca

metodele de succes să nu fie utilizate în exces, deoarece se poate ca eficacitatea lor să se reducă pe

seama faptului că nu întotdeauna sunt adecvate pentru toţi elevii ajungându-se astfel la marginalizarea

unora dintre ei.

În principiu vom alege acele metode care deţin cel mai ridicat potenţial pedagogic, iar mijloacele

de învăţământ existente în dotarea şcolii pot influenţa şi ele alegerea unei metode sau a alteia, mai mult

sau mai puţin potrivită.

Conţinutul de instruire poate avea un rol determinant în alegerea metodei în sensul că la

activităţile de instruire practică sunt mai potrivite mijloacele audiovizuale sau chiar experimentele, pe

când în activităţile practice sunt eficiente cele de efectuare a lucrărilor practice, exerciţiile, studiile de

caz, problematizările, descoperirea.

Organizarea momentelor de conexiune inversă (feed-back) poate influenţa în mare măsură

alegerea metodei de învăţământ.

Se recomandă folosirea la lecţie a două, trei metode didactice în funcţie de ceea ce se doreşte a

se forma în cadrul lecţiei, precum şi mijloace didactice adecvate.

Pentru modulul Seminţe şi pepiniere forestiere relaţia profesor (sursa de informaţii, moderator,

facilitator, mentor, ghid) – elev (grup sau clasă), poate îmbrăca diverse forme concrete, dar în această

varietate trei forme sunt distincte şi merită a fi evidenţiate :

- activitate frontală

21

- activitate pe grupe

- activitate individuală

Este foarte important de subliniat că o bună relaţie dintre profesor şi elev motivează elevii,

reduce comportamentele neadecvate şi îmbunătăţeşte frecvenţa.

La acest modul, caracterizat prin activităţi practice, folosirea fişelor de instruire şi a fişelor de

observare poate da rezultate dintre cele mai bune. Folosirea fişelor de lucru oferă posibilitatea elevilor

de a se autoevalua, sau de a se evalua între ei în cadrul grupelor.

Prin folosirea fişelor de lucru se poate concluziona asupra eficienţei demersului didactic, pe baza

răspunsurilor elevilor din fişele de lucru şi se pot aduce corecţii prompte la acele aspecte din lecţie pe

care elevii nu şi le-au însuşit corespunzător. Gama fişelor de instruire poate fi diversificată în sensul că

pe lângă fişe de documentare, fişe de autoevaluare, fişe de lucru care au fost prezentate anterior, mai pot

fi folosite şi fişe de perspicacitate, fişe de recuperare etc.

Activităţile practice din cadrul orelor de laborator şi instruire practică vor trebuie să asigure o

conexiune imediată între teorie şi practică, cooperarea între elevi şi asumarea responsabilităţilor pentru

decizii şi acţiuni.

Pentru lecţiile derulate în pepiniera didactică pot fi folosite cu succes fişele de observare prin care,

elevul observă şi analizează operaţiile executate în cadrul unei lucrări şi le notează în fişa de observare.

Ca exemplu, pentru o lecţie de instruire practică cu tema Repicatul cu plantatorul elevii vor face

observaţii asupra operaţiilor de repicare ce vor fi executate în prealabil de către maistrul instructor şi le

vor nota în fişa de observare. În cele ce urmează prezentăm un model de fişă de observare pentru lecţia

de instruire practică menţionată anterior:

FIŞĂ DE OBSERVARE

Modulul: Seminţe şi pepiniere forestiere

Clasa: a IX-a

Tema de instruire practică: Repicatul cu plantatorul

22

Rezultatul învăţării: Execută lucrări de producere a puieţilor în pepiniere

Completaţi în tabelul de mai jos rezultatele observaţiilor asupra activităţii de repicare a puieţilor

cu plantatorul:

Nr. crt. Cerinţe Observaţii

1. Mijloace de lucru utilizate

2. Operaţii executate la repicarea

cu plantatorul, în ordinea

executării lor

1…….

2…….

3…….

3. Locul de desfăşurare a lucrării

4. Echipa de lucru





Evaluarea trebuie să evidenţieze măsura în care elevii au dobândit, cunoştinţele şi deprinderile

cerute prin standardele de pregătire profesională. Procesul de evaluare constă în generarea şi colectarea

probelor care atestă performanţa unui elev şi evaluarea acestor probe în comparaţie cu criteriile definite.

În orele de instruire practică şi laborator tehnologic, evaluarea formativă, continuă şi regulată

este implicită demersului pedagogic.

Considerăm că pentru modulul Seminţe şi pepiniere forestiere în care există multă

interdependenţă între unităţile de învăţare este oportună folosirea evaluării formative bazată pe

realizarea sarcinilor de învăţare deoarece aceasta se realizează predominant pe parcursul desfăşurării

procesului didactic şi este menită să verifice sistematic progresul elevilor. Această evaluare care în

ultimul timp este axată pe cunoştinţe şi deprinderi pe care elevii le-au dobândit, se realizează de la

începutul programului de pregătire şi până a terminarea lui. Ea are ca scop să informeze elevii asupra

obiectivelor pe care trebuie să le realizeze şi să-i ţină la curent pe elevi, profesori, părinţi cu progresele

realizate pe traseul către obiectivele vizate.

Această evaluare formativă pe care o propunem fără însă să eliminăm şi alte forme de evaluare,

presupune nu numai verificarea tuturor elevilor şi a asimilării întregii materii, reducând sensibil

caracterul de sondaj al evaluării, ci şi cunoaşterea de către elevi a rezultatelor obţinute şi a gradului de

îndeplinire a obiectivelor propuse. Evaluarea formativă permite acţiuni de ameliorare, respectiv acţiuni

corective pe parcursul demersului didactic, în scopul menţinerii condiţiilor de învăţare favorabile şi de

23

progres. Recomandăm ca evaluarea să se facă cât mai diversificat, probele de evaluare şi autoevaluare

putând fi concepute sub formă de fişe de observare, fişe de evaluare, fişe de autoevaluare, proiecte,

teste cu cele trei tipuri de itemi (obiectivi, semi-obiectivi, subiectivi), interviuri, chestionare.

Evaluarea finală se realizează printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul

procesului de predare/învăţare şi informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoştinţelor,

abilităţilor şi atitudinilor. Instrumentele de evaluare finală sunt proiectate în funcţie de conţinutul

modulului.

Exemplificăm în cele ce urmează o fişă de evaluare pentru un rezultat al învăţării ce face referire

la identificarea operaţiilor necesare obţinerii seminţelor forestiere:

MODULUL : Seminţe şi pepiniere forestiereREZULTATUL ÎNVĂŢĂRII : Identifică operaţiile necesare obţinerii seminţelor forestiereCLASA a IX- a NUMELE ŞI PRENUMELE : EVALUATOR :NOTA :

FIŞĂ DE EVALUARE

I. Înconjuraţi răspunsul corect ( 20 p.)

1. Fructele / seminţele, se pot recolta:a. din orice arborib. din arbori sursă de seminţec. din arbori ajunşi la maturitate

2. Prelucrarea conurilor se face prin :a. batereb. uscarec. descărnare

3. Dezariparea seminţelor de brad se face:a. manualb. mecanizatc. prin orice procedeu

4. Ghinda se sortează prina. Vânturareb. Flotaţiec. Alegere

II. Faceţi asocierea între cele două coloane referitoare la durata de păstrare a seminţelor (8 p. )

24

A. 1 an B molid, pin silvestru, tisă 1 lună brad, fag, nuc, cireş, păducel 4 – 5 ani plop, salcie 2 – 3 ani larice, pin negru, pin strob, jugastru

III. Observaţi imaginea prezentată mai jos şi răspundeţi la următoarele întrebări (30 p)

a. Ce reprezintă imaginea ?

b. Ce alte procedee de păstrare a fructelor mai cunoaşteţi ?

c. Scrieţi în dreptul săgeţilor ce reprezintă fiecare componentă din imagine

IV Prezentaţi un eseu cu tema „Pregătirea seminţelor de salcâm pentru semănat”, în care să fie

atinse următoarele puncte (32 p)

a. Clasificarea seminţelor de salcâm din punct de vedre a tegumentului

b. Metoda de pregătire a seminţelor pentru semănat

c. Verificarea calitativă a procesului de pregătire a seminţelor de salcâm pentru semănat .

d. Alte metode de pregătire a seminţelor de salcâm pentru semănat

Se acordă 10 puncte din oficiu

Timp de lucru: 30 minute

Aceasta este doar o sugestie de evaluare, rămânând la latitudinea fiecărui profesor să-şi

instrumenteze lecţia în funcţie de resursele umane şi materialele de care dispune.

8. Bibliografia

Anatolie Marian, Virgil Vlad, Mioara Vlad, Vasile Doboş - Silvicultură – Tehnica culturilor silvice,

manual, Editura Didactică şi Pedagogică, RA–Bucureşti, 1993.

Virgil Vlad, Mioara Vlad, Vasile Doboş - Silvicultură, manual, Editura Mirton – Timişoara, 2002.

25

******* : Norme tehnice privind compoziţii, scheme şi tehnologii de regenerare a pădurilor şi de

împădurire a terenurilor degradate , Bucureşti, 2000.

******* : Norme tehnice privind efectuarea controlului anual al regenerărilor, Bucureşti, 2000.

26

MODULUL III: PEDOLOGIE ŞI CLIMATOLOGIE FORESTIERĂ












Modulul Pedologie şi climatologie forestieră ocupă poziţia a 3-a în planul de învăţământ pentru

clasa a IX-a şi face parte din cultura de specialitate pentru domeniul Silvicultură. Conform planului de

învăţământ pentru acest modul a fost alocat un număr de 54 de ore. Acest modul are la bază unitatea de

competenţe tehnice generale de nivel 1: Factorii climatici şi edafici.

În acest context se are în vedere caracterizarea şi determinarea principalelor elemente climatice şi

edafice, utilizarea instrumentelor necesare pentru determinarea factorilor climatici şi edafici şi

identificarea tipurilor de sol.

Această programă face parte din pregătirea de bază, elevii dobândind cunoştinţe şi deprinderi care

asigură obţinerea unei duble calificări, academică şi profesională, care permite atât angajarea pe piaţa


Elevii vor fi capabili să caracterizeze şi să determine principalele elemente climatice şi edafice şi să

identifice a tipurile de sol. Modulul constituie suportul pentru o bună pregătire a specialiştilor din

domeniul silvic.

2.Unitatea / unităţile de competenţe/ rezultate ale învăţării la care se referă modulul

FACTORII CLIMATICI ŞI EDAFICI

1. Identifică principalele însuşiri fizice şi chimice ale solului.

2. Identifică elemente de climatologie.

3. Utilizează instrumente necesare pentru determinarea principalilor factori climatici şi edafici.

4. Identifică principalele tipuri de sol.

3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare:Denumirea Modulului: Pedologie şi climatologie forestieră

Cunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluareRezultatul Învăţării 1: Identifică principalele însuşiri fizice şi chimice ale solului Factorii de solificare Partea minerală şi organică a solului Însuşirile fizice şi chimice ale solului

Identificarea factorilor de solificare

Caracterizarea părţii minerale a solului

Caracterizarea părţii organice a solului

Determinarea însuşirilor fizice şi chimice ale solului

Prezentarea factorilor de solificare Prezentarea componentei minerale a

solului Prezentarea componentei organice a

solului Definirea însuşirilor fizice şi

chimice ale solului Respectarea procedurilor standard

de recoltare a probelor de solRezultatul învăţării 2: Identifică elemente de climatologie Atmosfera Straturile atmosferei Compoziţia chimică a atmosferei Elemente meteorologice

Caracterizarea compoziţiei chimice şi a structurii atmosferei

Caracterizarea elementelor meteorologice

Prezentarea compoziţiei chimice şi a structurii atmosferei

Prezentarea principalelor elemente meteorologice

Rezultatul învăţării 3: Utilizează instrumente necesare pentru determinarea principalilor factori climatici şi edafici Instrumente pentru determinarea factorilor climatici Instrumente pentru determinarea factorilor edafici Elemente climatice Elemente edafice

Utilizarea instrumentelor pentru determinarea factorilor climatici

Utilizarea instrumentelor pentru determinarea factorilor edafici

Identificarea instrumentelor necesare în determinarea principalilor factori climatici

Identificarea instrumentelor necesare în determinarea principalilor factori edafici

Măsurarea principalelor elemente climatice

Măsurarea principalelor elemente edafice

Rezultatul învăţării 4 : Identifică principalele tipuri de sol Orizonturile de sol Tipurile de sol Materiale necesare pentru determinarea tipurilor de

sol

Descrierea orizonturilor unui profil de sol

Executarea unui profil de sol Identificarea materialelor

necesare pentru determinarea

Prezentarea orizonturilor unui profil de sol

Recunoaşterea tipurilor de sol după caracteristici morfologice (culoare, neoformaţiuni, proprietăţi (textură,

Denumirea Modulului: Pedologie şi climatologie forestierăCunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare

tipurilor de sol structură, pH)



laborator tehnologic.

Conţinuturile formării cuprind teme şi subteme defalcate pe ore de teorie şi lucrări de

laborator tehnologic care pot fi parcurse în şcoală (laborator şi teren cu vegetaţie forestieră).

Nr.crt.



1. Factorii de solificare: roca, relieful, clima, vegetaţia şi fauna,

activitatea omului

Partea minerală şi organică a solului: praful , nisipul , argila,

scheletul solului, humus

Însuşiri fizice ale solului: culoarea solului, temperatura

solului, aerul din sol, textura solului, structura solului, apa din

sol, porozitatea şi consistenţa solului

Însuşiri chimice ale solului: soluţia solului, coloizii solului,

capacitatea de adsorbţie, reacţia solului

Proceduri standard de recoltare a probelor de sol

Metode de determinare ale însuşirilor fizice şi chimice ale

solului

10 3 -

2. Atmosfera

Straturile atmosferei

Compoziţia chimică a atmosferei

Elemente meteorologice: temperatura aerului, solului, apei,

cantitatea de precipitaţii, mişcările aerului

8 3 -

3. Instrumente pentru determinarea factorilor climatici:

termometrul, umidometrul, pluviometrul, higrometrul,

higrograful, staţia meteo

Instrumente pentru determinarea factorilor edafici :

termometrul de sol, umidometrul, pH-metrul, sonda, etuva,

reactivi, indicatori, mojare, biurete, balanţe

Măsurarea elementelor climatice: temperatura, precipitaţiile,

nebulozitatea, viteza vântului, presiunea atmosferică

20 6 -

Nr.crt.



Determinarea elementelor edafice: temperatura solului,

umiditatea solului, textura solului, structura solului, pH-ul

solului.

4. Tipuri de sol din clasele Molisoluri, Argiluvisoluri,

Cambisoluri, Spodosoluri, Umbrisoluri, Soluri hidromorfe,

halomorfe, Vertisoluri, Soluri neevoluate, trunchiate şi

desfundate, Soluri organice

Orizonturi de sol: A, B, C, E, R, O, T, G, W, w, x, y, sa, sc,

na, ac

Materiale necesare pentru determinarea tipurilor de sol:

riglă, hârleţ, ruletă, atlasul Munsell (culorile solului), trusă

pedologică

16 6 -

5. TOTAL 54 18 -


Pentru parcurgerea modulului este necesară existenţa unui minim de materiale didactice alcătuit din:

- monolite de sol după tipul de structură şi textură;

- instrumente pentru determinări edafice: termometrul de sol, umidometrul, pH-metrul, sonda, etuva,

reactivi, indicatori, mojare, biurete, balanţe;

- instrumente pentru determinări climatice: termometrul, umidometrul, pluviometrul, higrometrul,

higrograful, staţia meteo;


- manuale, cărţi de specialitate.





principalelor elemente climatice şi edafice.

Aceste elemente stau la baza parcurgerii altor module specifice calificării şi domeniului.

Procesul de predare-învăţare, trebuie să fie focalizat pe formarea rezultatelor învăţării cerute de

pregătirea de bază din clasa a IX-a domeniul Silvicultură. Pentru atingerea acestui obiectiv este necesară

o proiectare riguroasă a activităţii didactice, prin folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de

învăţare. Se recomandă folosirea la lecţie a două, trei metode didactice în funcţie de ceea ce se doreşte a

se forma în cadrul lecţiei, precum şi mijloacele didactice adecvate.

Exemplificăm printr-o lecţie practică cu tema Factorii de solificare prin care se vizează

identificarea factorilor care determină solificarea, metodele dominante utilizate fiind învăţarea prin

observare, problematizare şi descoperire, metode specifice învăţării centrate pe elev. În proiectarea lecţiei

profesorul trebuie să elaboreze fişe de documentare, fişe de lucru pentru fiecare examinare şi determinare,

trebuie să pună la dispoziţia elevului material didactic sub formă de imagini şi probe de evaluare şi

autoevaluare, sub formă de fişe de evaluare sau fişe de observare.

Se recomandă ca o astfel de lecţie să se realizeze pe grupe de elevi, lucrul în echipă fiind mult mai

eficient pentru acumularea informaţiilor şi formarea deprinderilor, atât în cabinet cât şi în teren.

Într-o astfel de lecţie profesorul va supraveghea, dirija, îndruma şi va interveni în rezolvarea







implicită demersului pedagogic. Pentru evaluarea achiziţiilor elevilor, a rezultatelor învăţării, se

recomandă utilizarea următoarelor metode şi instrumente:

observaţia sistematică (pe baza fişei de observare) a factorilor climatici

jurnalul de observaţii


proba practică

investigaţia

autoevaluarea

Ca metodă de evaluare pentru determinarea caracteristicilor climatice putem folosi metoda

practică, pentru o temă de analiză a extremelor termice care s-au produs în ultimii 3 ani, în zona în

care locuiesc elevii, iar ca instrument, portofoliul. Elevii vor căuta informaţii locale privind extremele

termice şi le vor prezenta într-un portofoliu de date, în care vor adăuga, dacă este posibil, imagini. Pentru

evaluare se va întocmi o fişă de observare individuală, prin care se va urmării gradul în care elevii au atins

cerinţele temei.

Orice metode şi instrumente de evaluare vor fi aplicate trebuie să fie corelate cu probele de

evaluare din standard.


de predare/învăţare şi informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoştinţelor, abilităţilor şi

atitudinilor. Instrumentele de evaluare finală sunt proiectate în funcţie de conţinutul modulului.

Pentru un feed-back cât mai complet asupra cunoştinţelor acumulate se poate folosi, pentru

evaluarea pe parcurs, testul de evaluare pe bază de itemi. În cele ce urmează prezentăm un model de test

de evalaure pentru identificarea elementelor de climatologie forestieră:

MODULUL : Pedologie şi climatologie forestierăREZULTATUL ÎNVĂŢĂRII : Identifică elemente de climatologieCLASA a IX- a NUMELE ŞI PRENUMELE : EVALUATOR :NOTA :

TEST DE EVALUARE

1. Încercuiţi litera A dacă afirmaţia este adevărată şi litera F dacă afirmaţia este falsă 30p

A F Intensitatea radiaţiei solare directe variază invers proporţional cu transparenţa

A FIntensitatea radiaţiei solare directe are valoarea de 0 cal. /cm2.min.de la asfinţitul până la răsăritul soarelui

A F Intensitatea radiaţiei solare directe scade cu altitudinea

2. Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect: 10p

Ziua şi vara, fluxurile de căldură din sol sunt orientate:

a) de sus în jos

b) de jos în sus

c) în toate direcţiile

3. Răspundeţi completând spaţiul punctat : 10p

Pe versanţii umbriţi, amplitudinea diurnă este…………

4. Completaţi spaţiile libere din textul de mai jos: 30p

Efectul de seră este consecinţa acţiunii fluoroclorocarburilor, ……(1)….., radiaţiilor……(2)……,…(3)

……chimice pronunţate şi nu a……(4)…..…nivelului mărilor şi oceanelor sau a …(5)……ultraviolete

5. Defineşte amplitudinea termică şi dă exemple de calcul. 10p

Se acordă din oficiu : 10 p

Timp de lucru : 30 minute

8. Bibliografia

I. Iancu, C Roşu : Pedologie şi Staţiuni Forestiere, manual pentru clasa a X-a, Editura Didactică şi

pedagogică, Bucureşti, 1993

Regia Naţională a Pădurilor : Cartea Pădurarului, 2003

D. Tîrziu, Gh, Spîrchez: Solurile României, 2002,

MODULUL IV: PRODUSE NELEMNOASE ALE PĂDURII











prelucrare a produselor nelemnoase ale pădurii .

Modulul Produse nelemnoase ale pădurii face parte din cultura de specialitate pentru domeniul

Silvicultură, clasa a IX – a liceu tehnologic şi are alocat un număr de 54 de ore, conform planului de

învăţământ. Acest modul are la bază unitatea de competenţe tehnice specializate de nivel 1: Recoltarea şi

prelucrarea produselor nelemnoase ale pădurii şi ocupă locul patru în cadrul planului de învăţământ

pentru clasa a IX– a, liceu tehnologic.

În acest context se are în vedere caracterizarea şi identificarea principalelor produse nelemnoase ale

pădurii precum şi activităţi de recoltare conservare şi valorificare a acestora.




Modulul Produse nelemnoase ale pădurii oferă absolvenţilor abilităţi, cunoştinţe şi atitudini de

organizare în ansamblul activităţilor de recoltare şi de valorificare a produsele nelemnoase ale pădurii,

valorificare care trebuie să fie rentabilă din punct de vedere economic.

2. Unitatea / unităţile de competenţe/ rezultate ale învăţării la care se referă modulul

RECOLTAREA ŞI PRELUCRAREA PRODUSELOR NELEMNOASE ALE PĂDURII - NIVEL 1

1. Recoltează fructele de pădure

2. Recoltează ciupercile comestibile

3. Recoltează produsele accesorii ale pădurii cu conţinut ridicat de tananţi, răşini, lacuri şi coloranţi

4. Recoltează plantele medicinale şi aromatice

3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare:Denumirea modulului: Produse nelemnoase ale pădurii

Cunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluareRezultatul învăţării 1: Recoltează fructele de pădure Fructe de pădure Recoltarea fructelor de

pădure Puncte de achiziţie şi

centre de prelucrare Recepţia şi livrarea

fructelor de pădure Sortimente din fructe

de pădure Norme de securitate şi

sănătate în muncă la recoltarea, prelucrarea şi conservarea fructelor de pădure

Clasificarea fructelor de pădure Stabilirea epocii, momentului optim şi

a recoltei de fructe de pădure Descrierea metodelor de recoltare a

fructelor de pădure Gestionarea punctelor de achiziţie a

fructelor de pădure Descrierea metodelor de prelucrare a

fructelor de pădure Alegerea corectă a uneltelor şi

echipamentelor folosite la recoltarea fructelor de pădure

Identificarea fructelor de pădure Recoltarea fructelor de pădure Prelucrarea şi conservarea

fructelor de pădure Utilizarea terminologiei de

specialitate la recunoaşterea fructelor de pădure

Aplicarea normelor de sănătate şi securitate în muncă la lucrările de recoltare, prelucrare şi conservare a fructelor de pădure

Rezultatul învăţării 2: Recoltează ciupercile comestibile Ciuperci comestibile Recoltarea ciupercilor

comestibile Zone de recoltare şi

transportul ciupercilor Produse obţinute din

prelucrarea şi conservarea ciupercilor comestibile

Norme de securitate şi sănătate în muncă la recoltarea, prelucrarea şi conservarea ciupercilor comestibile

Clasificarea ciupercilor comestibile din flora spontană

Precizarea denumirii populare şi ştiinţifice a ciupercilor comestibile

Descierea principalelor sortimente de ciuperci comestibile

Stabilirea zonelor de recoltare a ciupercilor

Descrierea metodelor de prelucrare şi conservare a ciupercilor

Identificarea ciupercilor comestibile

Recoltarea ciupercilor comestibile

Prelucrarea şi consrvarea ciupercilor comestibile

Utilizarea terminologiei de specialitate la recunoaşterea ciupercilor comestibile

Aplicarea normelor de sănătate şi securitate în muncă la lucrările de recoltare, prelucrare şi conservare a ciupercilor comestibile

Rezultatul învăţării 3 : Recoltează produsele accesorii ale pădurii cu conţinut ridicat de tananţi, răşini, lacuri şi coloranţi. Produse cu conţinut de

substanţe tanate Recoltarea răşinii

Descrierea produselor cu conţinut de substanţe tanante

Descrierea metodelor de recoltare a

Identificarea speciilor forestiere cu conţinut ridicat de tananţi, răşini, lacuri, coloranţi şi pomi de iarnă

Denumirea modulului: Produse nelemnoase ale păduriiCunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare

Produse nelemnoase ale pădurii cu conţinut de lacuri şi coloranţi

Nuiele pentru împletituri

Produse ale pădurii folosite în industria mică, artizanat şi uz gospodăresc

răşinii Identificarea produselor nelemnoase

ale pădurii cu conţinut de lacuri şi coloranţi Descrierea modalităţilor de recoltare şi

prelucrare a răchitei Descrierea lucrărilor de întreţinere a

răchitei în răchitării

Recoltarea produselor cu conţinut ridicat de tananţi, răşini, lacuri şi coloranţi

Prelucrarea produselor cu conţinut ridicat de tananţi, răşini, lacuri şi coloranţi

Depozitarea produselor cu conţinut ridicat de tananţi, răşini, lacuri şi coloranţi

Rezultatul învăţării 4 : Recoltează plantele medicinale şi aromatice Plante medicinale şi

aromatice Momentul optim de

recoltare a plantelor medicinale şi aromatice

Uscarea plantelor medicinale şi aromatice

Importanţa plantelor medicinale

Descrierea plantelor medicinale şi aromatice

Stabilirea momentului optim de recoltare a plantelor medicinale şi aromatice

Precizarea metodelor de uscare Descrierea modalităţilor de folosire a

plantelor medicinale Precizarea importanţei plantelor

medicinale

Recunoaşterea plantelor medicinale şi aromatice

Recoltarea plantelor medicinale şi aromatice

Uscarea şi conservarea plantelor medicnale şi aromatice

Valorificarea produselor medicinale şi aromatice

Utilizarea terminologiei de specialitate la recunoaşterea plantelor medicinale



instruire practică.

Conţinuturile formării cuprinde teme şi subteme defalcate pe lucrări de teorie şi instruire

practică care pot fi parcurse în şcoală, în laborator şi fond forestier.

Nr.crt.



1 Produse nelemnoase ale pădurii

Definirea produselor nelemnoase

Clasificarea produseor nelemnoase ale pădurii

Importanţa produselor nelemnoase ale pădurii

Fructe de pădure

Fructe de pădure (fragi, mure, zmeură, afine,

mere pădureţe, pere pădureţe, măceşe, coarne, cireşe,

scoruş, porumbe şi altele)

Recoltarea fructelor de pădure

- epoca şi momentul recoltării;

- metode de recoltare;

- unelte şi echipamente folosite la recoltare

- transportul fructelor de pădure

Puncte de achiziţie şi centre de prelucrare

- amplasamentul punctelor de achiziţie

- dotarea şi organizarea punctelor de achiziţie şi a

centrelor de prelucrare

- recepţia şi sortarea fructelor de pădure

- livrarea fructelor de pădure

Sortimente din fructe de pădure

- fructe proaspete

- fructe conservate la frig

- fructe proaspete în lichid

- pulpe de fructe

- sucuri din fructe

12 - 4

Nr.crt.



- marcuri din fructe

Norme de securitate şi sănătate în muncă la

recoltarea, prelucrarea şi conservarea fructelor de pădure

2

Ciupercile comestibile

Ciuperci comestibile (hribul, gălbiorul, gheba,

râşcovul, păstrăvul de fag, pălăria şarpelui, crăiţa, vineţica,

zbârciogul, creasta cocoşului, iuţari, trufa)

Recoltarea ciupercilor comestibile

- zone de recoltare

- modalităţi de recoltare

- transportul ciupercilor

Produse obţinute din prelucrarea şi conservarea

ciupercilor comestibile

- ciuperci proaspete

- ciuperci conservate la frig

- ciuperci uscate

- ciuperci saramurate

- ciuperci marinate


recoltarea, prelucrarea şi conservarea ciupercilor comestibile

16 - 6

3 Produse nelemnoase ale pădurii cu conţinut ridicat de

tananţi, răşini, lacuri şi coloranţi.

Produse cu conţinut de substanţe tanante (coaja

de salcie, coaja de molid, coaja de stejar, conuri, frunza de

scumpie, gale şi colţani)

Recoltarea răşinii

- specii cu conţinut de răşină

- rezinaj natural şi rezinaj artificial

Produse nelemnoase ale pădurii cu conţinut de lacuri şi

coloranţi

Nuiele de răchită pentru împletituri (recoltare şi prelucrare)

12 - 4

Nr.crt.



Răchitării (amplasare, înfiinţare, întreţinerea răchităriilor)


recoltarea şi prelucrarea produsele nelemnoase ale pădurii cu

conţinut ridicat de tananţi, răşini, lacuri şi coloranţi.

4

Plante medicinale şi aromatice

Plante medicinale şi aromatice (afin, păpădie, păducel,

cătina, filimica, tătăneasa, leurda, patlagina, teiul,

rostopasca, salcâm şi altele)

Momentul optim de recoltare a plantelor medicinale şi

aromatice

Uscarea plantelor medicinale şi aromatice

Importanţa plantelor medicinale

Plante melifere

14 - 4

5 TOTAL 54 - 18


- colecţii de material naturalizat;

- planşe, determinatoare, albume şi atlase pentru identificarea produselor nelemnoase ale pădurii;



- aparatură audio – video;

- unelte şi echipamente folosite la recoltarea şi prelucrarea produselor nelemnoase (topoare,

foarfeci, cojitoare, răzuitoare, găleţi, coşuri);

- arborete surse de documentare.


Conţinuturile specifice acestui modul vizează realizarea rezultatelor învăţării prevăzute în standardul

de pregătire profesională de nivel 1.


programa de pregătire. Pentru atingerea acestui obiectiv este necesară o proiectare riguroasă a activităţii

didactice, prin folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de învăţare.

În principiu se aleg acele metode care deţin cel mai ridicat potenţial pedagogic. În acest sens

menţionez că pentru realizarea unor obiective care urmăresc dobândirea de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini

despre operaţiile unei acţiuni specifice acestui modul, se pot folosi demonstraţia, observaţia,

problematizarea, exerciţiul, aplicaţii, lucrări practice.

Mijloacele de învăţământ existente în dotarea şcolii pot influenţa şi ele alegerea unei metode sau a

alteia, mai mult sau mai puţin potrivită.

Conţinutul de instruire poate avea un rol determinant în alegerea metodei în sensul că la

activităţile de instruire practică cu accent pe informaţiile asupra fenomenelor, sunt mai potrivite mijloacele

audiovizuale sau chiar experimentele, pe când în activităţile practice sunt eficiente cele de efectuare a

lucrărilor practice, exerciţiile, studiile de caz, problematizările, descoperirea.

Organizarea momentelor de conexiune inversă (feed-back) poate influenţa în mare măsură alegerea

metodei de învăţământ.

Referitor la modulul Produse nelemnoase ale pădurii consider că este foarte important ca atunci

când optăm spre o anumită metodă să ţinem cont de stilurile de învăţare preferate de elevi şi să folosim o

varietate de abordări, răspunzând astfel nevoilor elevilor prin faptul că se adresează celor patru stiluri

diferite de a percepe informaţia, ajutând astfel elevii să progreseze acolo unde sunt mai slabi. La acest

modul în care multe lecţii au un caracter aplicativ, este deosebit de important de a discuta cu elevii dacă

metodele folosite le-au plăcut şi dacă abordarea lecţiei i-a ajutat să înveţe. De asemenea consider că dacă

au fost găsite metode de succes, este bine ca ele să nu fie utilizate în exces, deoarece se poate ca

eficacitatea lor să se reducă pe seama faptului că ele nu întotdeauna sunt adecvate pentru toţi elevii, astfel

încât se poate ajunge la marginalizarea unora dintre ei.

Se recomandă folosirea la lecţie a două - trei metode didactice în funcţie de ceea ce se doreşte a

se forma în cadrul lecţiei, precum şi mijloace didactice adecvate.

Pentru modulul Produsele nelemnoase ale pădurii, relaţia profesor (sursa de informaţii,

moderator, facilitator, mentor, ghid) – elev (grup sau clasă) poate îmbrăca diverse forme concrete, dar în

această varietate trei forme sunt distincte şi merită a fi evidenţiate:

- activitate frontală

- activitate pe grupe

- activitate individuală

Indiferent de forma de organizare aleasă, este foarte important ca în cadrul demersului didactic,

profesorul să menţină un echilibru optim între competiţie şi cooperare.

La acest modul folosirea fişelor de instruire poate da rezultate dintre cele mai bune. Folosind fişe de

lucru profesorul nu va mai prezenta noile cunoştinţe gata prelucrate, iar elevul nu va mai asista pasiv la

derularea lecţiilor. Având fişa în faţă, elevul va fi confruntat cu situaţia de a da o soluţie şi de a-şi exprima

liber opiniile prin argumente. În final profesorul va da soluţia corectă pentru fiecare sarcină de lucru din

fişă, iar elevii îşi vor corecta eventualele greşeli. Folosirea fişelor de lucru oferă posibilitatea elevilor de a

se autoevalua sau de a se evalua între ei în cadrul grupelor.

Prin folosirea fişelor de lucru se poate concluziona asupra eficienţei demersului didactic, pe baza

răspunsurilor elevilor din fişele de lucru şi se pot aduce corecţii prompte la acele aspecte din lecţie pe care

elevii nu şi le-au însuşit corespunzător. Gama fişelor de instruire poate fi diversificată în sensul că pe

lângă fişe de documentare, fişe de autoevaluare, file de lucru care au fost prezentate anterior, mai pot fi

folosire şi fişe de perspicacitate, fişe de observaţie, fişe de recuperare etc.






implicită demersului pedagogic. Pentru evaluarea achiziţiilor elevilor, a rezultatelor învăţării se recomandă

utilizarea următoarelor metode şi instrumente:



proba practică

investigaţia

autoevaluarea

Ca metodă de evaluare pentru determinarea caracteristicilor produselor nelemnoase ale pădurii

putem folosi metoda practică de recoltare şi identificare a acestora, iar ca instrument fişa de observare.

Considerăm că pentru modulul Produsele nelemnoase ale pădurii, în care există multă

interdependenţă între unităţile de învăţare este oportună folosirea evaluării formative bazată pe realizarea

sarcinilor de învăţare prevăzute în standard, deoarece această se realizează predominant pe parcursul

desfăşurări procesului didactic şi este menită să verifice sistematic progresul elevilor. Această evaluare

care în ultimul timp este axată pe cunoştinţe, abilităţi şi atitudini pe care elevii le-au dobândit, se

realizează de la începutul programului de pregătire şi până a terminarea lui. Ea are ca scop să informeze

elevii asupra obiectivelor pe care trebuie să le realizeze şi să-i ţină la curent pe elevi, profesori, părinţi cu

progresele realizate pe traseul către obiectivele vizate.

Evaluarea formativă pe care o propunem fără însă să eliminăm şi alte forme de evaluare,

presupune nu numai verificarea tuturor elevilor şi a asimilării întregii materii, reducând sensibil

caracterul de sondaj al evaluării, ci şi cunoaşterea de către elevi a rezultatelor obţinute şi a gradului de

îndeplinire a obiectivelor propuse. Acest tip de evaluare formativă permite acţiuni de ameliorare,

respectiv acţiuni corective pe parcursul demersului didactic, în scopul menţinerii condiţiilor de învăţare

favorabile şi de progres. Recomandăm ca evaluarea să se facă cât mai divers, probele de evaluare şi

autoevaluare putând fi concepute sub formă de fişe de observare, fişe de evaluare, fişe de autoevaluare,

proiecte, teste cu cele trei tipuri de itemi (obiectivi, semi-obiectivi, subiectivi), interviuri, chestionare.

Orice metode şi instrumente de evaluare care vor fi aplicate trebuie să fie corelate cu probele de

evaluare din standard.


de predare/ învăţare şi informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoştinţelor, abilităţilor şi


Exemplific în acest sens un test de evaluare pentru unitatea de învăţare Ciuperci comestibile din

flora spontană.

Modulul: Produse nelemnoase ale pădurii

Unitatea de învăţare: Ciuperci comestibile din flora spontană

TEST DE EVALUARE

1. Cum este prinsă de picior şi ce culoare are pălăria la Pleurotus ostreatus ? ……….……………........5p

2. Cum este inelul la Macrolepiota procera ?…………………………… ………….……................... 5p

3. Cum este himeniul la Boletus edulis ? ……………………………………… ………..……………...5p

4. Ciuperca care are culoarea alba şi prezintă latex cu gust piperat se numeşte … ………….………....5p

5. Ciuperca care are suprafaţa pălăriei cu denivelări şi lamele bifurcate, care creşte atât în pădurile de

foioase cât şi de răşinoase se numeşte…………….……………………………….….…....................... 5p

6. Dacă afirmaţia este adevărată încercuieşte A, dacă nu este adevărată încercuieşte F.. ………. ........ 25p

A - F Sub cuticulă canea hribului este de culoare rozie A - F Păstrăvul de fag are inel pe picior

A - F La zbârciog, himeniul este lamelar A - F Trufele sunt ciuperci care au un picior de 10 cm A - F Râşcovul are latex de culoare albă7. În coloana A sunt trecute caracteristici ale unor ciuperci, iar în coloana B denumiri populare ale unor

ciuperci. Realizează asocierile corecte dintre fiecare literă din coloana A şi cifra corespunzătoare din

coloana B. ……………………………………………………………………………………………. 20p

A B

a. Are inel pătat cu galben 1. păstrăv de fag b. Are inel şi volvă 2. hribc. Pălăria şi piciorul au cavitate unitară 3. ghebad. Creşte în console şi se poate recolta 4. crăiţapână în decembrie 5. zbârciog

8. Care din următoarele valori poate reprezenta mărimea pălăriei la hrib ? ………………………….. 5p

a. 6 - 8 cmb. 6 - 20 cmc. 3 - 4 cm

9. Lactarius deliciosus reprezintă denumirea ştiinţifică la: ……………….……………………..……5p

a. vineţică b. râşcov c. trufă

10. Enumeraţi principalele elemente componente ale unei ciuperci şi prezentaţi aceste componente pe un

desen. ..…………………………………………………….…………………………………………....10p

Notă: 10 puncte se acordă din oficiu

Timp de lucru: 20 minute

8. Bibliografia

Achimescu, C: Exploatarea lemnului şi valorificarea produselor accesorii ale pădurii, Editura

Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1977.

Corlăţeanu, S : Produsele accesorii ale pădurii, Editura CERES, Bucureşti, 1984.

Decei, I, Vlad, I, Predescu, Gh, Lucescu, A, Bîrlea, B : Amenajarea şi exploatarea pădurilor , Editura

Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1985.

Ivănescu Şt, Nicovescu, H, Nedea, P : Răchitării, Editura CERES, Bucureşti, 1979.

Popescu, C. Adrian : Exploatarea pădurilor, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1975.

Vlad, I, Lucescu, A : Exploatarea pădurilor, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1992.

MODULUL V: FAUNA PĂDURILOR ŞI A APELOR DE MUNTE





conservare şi transferare a pădurilor structural şi funcţional necorespunzătoare. Aceasta impune

formarea unei forţe de muncă calificată în acest domeniu.






Modulul Fauna pădurilor şi a apelor de munte face parte din cultura de specialitate pentru

domeniul Silvicultură clasa a IX – a liceu tehnologic şi are alocat un număr de 54 de ore, conform

planului de învăţământ. Acest modul are la bază unitatea de competenţe tehnice generale de nivel 2:

Fauna pădurilor şi a apelor de munte şi ocupă locul 5 în cadrul planului de învăţământ pentru clasa a

IX– a, liceu tehnologic.

În acest context se are în vedere caracterizarea şi identificarea principalelor specii de vânat şi

salmonide precum şi prezentarea arealului şi importanţei economice a acestora.




Elevii vor fi capabili să recunoască principalele specii de vânat si salmonide, arealul, condiţii de

reproducere, cerinţele de hrană şi importanţa economică a acestora.

2.Unitatea / unităţile de competenţe/ rezultate ale învăţării la care se referă modulul

FAUNA PĂDURILOR ŞI A APELOR DE MUNTE - NIVEL 2

1. Identifică speciile de vânat

2. Identifică speciile de salmonide şi peştii secundari din apele de munte

3. Specifică elemente de biologie a vânatului şi a salmonidelor

3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare:

Denumirea modulului: Funa pădurilor şi a apelor de munteCunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluareRezultatul învăţării 1: Identifică speciile de vânatSpecii de vânat Vânatul nerăpitor cu păr Vânatul răpitor cu păr Vânatul nerăpitor cu pene Vânatul răpitor cu peneTrofee de vânătoare

Descrierea speciilor de vânat Precizarea caracteristicilor urmelor la

speciile de vănat Caracterizarea trofeeelor de vânat

Identificarea speciilor de vânat după aspectul morfologic

Identificarea speciilor de vânat după urme şi trofee

Descrierea comportamentului individual şi de grup al vânatului

Rezultatul învăţării 2 : Identificarea speciilor de salmonide şi peşti secundari din apele de munte Flora şi fauna apelor de

munte Capacitatea biogenică a

apelor de munte Zone piscicole Specii de salmonide şi

peşti secundari

Descrierea faunei şi a florei din apele de munte

Stabilirea capacităţii biogenice a apelor de munte

Descrierea zonelor apelor de munte

Descrierea salmonidelor şi a peştilor secundari din apele de munte

Identificarea florei şi faunei din apele de munte

Determinarea capacităţii biogenice a apelor de munte

Identificarea zonelor apelor de munte

Identificarea speciilor de salmonide după aspectul morfologic

Identificarea speciilor de peşti secundari din apele de munte, după aspectul morfologic

Rezultatul învăţării 3 : Specifică elemente de biologie a vânatului şi a salmonidelor Arealul speciilor de

vânat Arealul salmonidelor Hrana speciilor de vânat Hrana salmonidelor Reproducerea vânatului Reproducerea

salmonidelor Metode de vânătoare şi

pescuit

Cunoaşterea arealului speciilor de vânat şi salmonide

Prezentarea cerinţelor de hrană a speciilor de vânat şi salmonide

Cunoaşterea reproducerii la speciile de vânat şi salmonide

Cunoaşterea sezonului de vânătoare şi pescuit

Identificarea arealului speciilor de vânat şi salmonide

Determinarea caracteristicilor fizico-chimice ale apelor de munte

Precizarea elementelor referitoare la hrană

Precizarea elementelor referitoare la reproducere

Precizarea perioadei de vântoare şi pescuit

Prezentare metodelor de vânătoare şi pescuit



instruire practică.

Conţinuturile formării cuprinde teme şi subteme defalcate pe ore de instruire teoretică şi

lucrări de instruire practică care pot fi parcurse în şcoală (laborator şi fond didactic de vânătoare).

Nr.crt.

Conţinuturile formăriiTotal ore din care


1.

Specii de vânat

Comportamentul individual şi colectiv al speciilor de vânat;

activitatea nocturnă şi diurnă a vânatului

Aspectul morfologic al vânatului nerăpitor cu păr (fam.

Cervidae, Bovidae, Suidae, Leporidae, Sciuridae, Muridae,

Myocastoridae)

Aspectul morfologic al vânatului răpitor cu păr (fam.

Ursidae,Canidae, Felidae, Musteliade)

Aspectul morfologic al vânatului nerăpitor cu pene (fam.

Tetraonidae, Phasianidae, Columbidae, Gruidae, Otitidae,

Anatidae, Pelicanidae, Phalacrocoracidae, alte familii de

păsări de baltă)

Aspectul morfologic al vânatului răpitor cu pene (fam.

Accipitridae, Falconidae)

Trofee de vânătoare:

Trofee ale vânatului răpitor

Trofee ale vânatului nerăpitor

Urme de vânat

20 - 6

2. Flora şi fauna apelor de munte

Capacitatea biogenică a apelor de munte

Zone piscicole:

Zona păstrăvului

Zona lipanului

Zona scobarului

Specii de salmonide şi peşti secundari :

Morfologia speciilor de salmonide: păstrăv indigen, păstrăv

16 - 6

Nr.crt.



curcubeu, păstrăv fântânel, lipan, lostriţa, coregonul

Morfologia speciilor de peşti secundari: boişteanul,

cleanul, beldiţa, scobarul, mreana, moioaga, grindelul,

zglăvoaca, chişcarul

3. Răspândirea speciilor forestiere pe etaje de vegetaţie

Arealul speciilor de vânat nerăpitor cu păr

Arealul speciilor de vânat răpitor cu păr

Arealul speciilor de vânat nerăpitor cu pene

Arealul speciilor de vânat răpitor cu pene

Arealul salmonidelor:

Zonele de răspândire a salmonidelor

Caracteristicile fizico-chimice ale apelor de munte :

temperatura, reacţia apei (pH-ul), cantitatea de oxigen,

debitul apei

Hrana speciilor de vânat

Hrana vânatului nerăpitor

Hrana vânatului răpitor

Hrana salmonidelor

Hrana endogenă

Hrana exogenă

Reproducerea vânatului :

Perioada de reproducere

Perioada de gestaţie

Numărul de pui

Sezonul de vânătoare

Metode de vânătoare

Reproducerea salmonidelor

Zone de reproducere

Perioadele de boişte

Numărul de icre

Sezon de pescuit

18 - 6

Nr.crt.



Metode de pescuit pe apele de munte

4. TOTAL 54 - 18


Piese naturalizate

Colecţie de urme

Albume cu specii de vânat

Trofee

Mijloace folosite la determinarea caracterelor fizico-chimice ale apelor de munte: termometru, pH-

metru, echipament pentru determinarea automată a calităţii apei

Instrumente pentru identificarea vânatului de la distanţă





principalelor specii de vânat şi salmonide.

Aceste elemente stau la baza parcurgerii altor module specifice calificării şi domeniului.


pregătirea de bază din clasa a IX-a domeniul Silvicultură. Pentru atingerea acestui obiectiv este necesară

o proiectare riguroasă a activităţii didactice, prin folosirea celor mai adecvate metode şi mijloace de

învăţare. Se recomandă folosirea la lecţie a două - trei metode didactice în funcţie de ceea ce se doreşte a

se forma în cadrul lecţiei, precum şi mijloacele didactice adecvate.

Exemplificăm metodele de predare învăţare pentru o lecţie cu tema Arealul speciilor de vânat.

Prin această lecţie se urmăreşte formarea competenţei de a specifica elemente de biologie a vânatului şi a

salmonidelor, metoda dominantă utilizată fiind învăţarea prin descoperire. Proiectarea lecţiei are la bază

elaborarea de către profesor a unor fişe de lucru prin care se poate cere elevilor să precizeze arealul unor

specii de vânat, să facă legătura între areal, condiţiile de mediu propice vânatului, condiţiile de hrană şi

adăpost. Pentru ca elevii să poată lucra cu aceste fişe este necesar să se pună la dispoziţia lor material

didactic alcătuit din imagini cu specii de vânat, zone cu vegetaţie forestieră reprezentaivă pentru o anumită

specie de vânat sau să aibă acces la mijloace de informare pe internet de unde pot extrage date referitoare

la arealul vânatului.

Se recomandă ca o astfel de lecţie să se realizeze pe grupe de elevi, lucrul în echipă fiind mult mai

eficient pentru acumularea informaţiilor şi formarea deprinderilor, atât în cabinet cât şi în arborete sau

parcuri dendrologice.

Profesorul într-o astfel de lecţie va supraveghea, dirija, îndruma şi va interveni în rezolvarea







implicită demersului pedagogic. Pentru evaluarea achiziţiilor elevilor, a rezultatelor învăţării se recomandă

utilizarea următoarelor metode şi instrumente:



proba practică

investigaţia

portofoliul

autoevaluarea


de predare/învăţare şi informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoştinţelor, abilităţilor şi


Redăm în cele ce urmează un exemplu de fişa de observare care poate fi folosită ca instrument de

evaluare în cazul unei probe practice:

Fişa de observare

Modulul : Fauna pădurilor şi a apelor de munte

Rezultatul învăţării: Specifică elemente de biologie şi ecologie a vânatului şi a salmonidelor

Criteriul de evaluare: Identificarea arealului speciilor de vânat şi al salmonidelor

Numele candidatului:

Locul de desfăşurare:

Numele evaluatorului:

Data de verificare:

Analizaţi imaginile prezentate şi specificaţi care din zonele cu vegetaţie forestieră specifică corespunde

speciilor de vânat din imagini:

Nr.crt Specia de vânat Zona de răspândire Verificare Evaluator1

2

3

4

5

6

7

Pentru proba de evaluare, candidatul va primi fişa de observare, va analiza imagini cu zone de

răspândire a vânatului şi speciile de vânat puse la dispoziţie de către evaluator şi va completa fişa de

observare prin precizarea corelarea zonei de răspândire cu specia de vânat, iar evaluatorul va verifica

informaţiile cuprinse în fişa de observare. Informaţiile corecte vor fi înregistrate prin bifare în coloana

denumită Verificare.

8. Bibliografia

Almăşan H., Decei P.: Economia Vânatului şi Salmonicultură, Editura Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti, 1993

Negruţiu A.: Vânătoare şi salmonicultură, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1983

Regia Naţională a Pădurilor: Cartea Pădurarului, 2003

IV. TABEL DE PARCURGERE A MODULELOR *Nr. săptămâni MI MII MIII MIV MV

SE

ME

ES

TR

UL

I

T LT IP T LT IP T LT IP T LT IP T LT IP1.

3 zile x 6 ore/ zi = 18 ore/an






2.3.4.5.6.7.8.9.10.11.12.13.14.15.16.17.18.

SE

ME

ST

RU

L II

19.20.21.22.23.24.25.26.27.28.29.30.31.32.33.34.35.36.37.

CDL (stagiu de pregătire practică)38.39.

*Acest tabel prezintă o variantă orientativă de grupare a orelor de laborator şi instruire practică săptămânală. Notă: Schema de parcurgere calendaristică a modulului V (CDL) - Stagiul de pregătire practică este la decizia unității de învățământ în funcție de conținutul modulului.

programa silvicultura a 9 a

Documents