statistica activitatilor din silvicultura in anul 2009
DESCRIPTION
aTRANSCRIPT
INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ
STATISTICA ACTIVITĂŢILOR DIN SILVICULTURĂ ÎN ANUL 2009
2010
CUPRINS
INTRODUCERE ............................................................................................................................... 5
I. PREZENTAREA REZULTATELOR OBŢINUTE .......................................................................... 6 1. Fondul forestier naţional, în anul 2009 ..................................................................................... 6
2. Masa lemnoasǎ recoltată, în anul 2009 ................................................................................... 9 3. Produsele forestiere realizate, în anul 2009 ........................................................................... 14
4. Regenerarea pădurilor, în anul 2009 …….............................................................................. 17
II. TABELE GENERALE ................................................................................................................ 21
Tabelul 1. Suprafaţa fondului forestier, pe categorii de folosinţă, specii, macroregiuni, regiuni de dezvoltare şi judeţe, în anul 2009 .............................................................................. 21
Tabelul 2. Volumul de masă lemnoasă recoltată, pe specii, macroregiuni, regiuni de dezvoltare şi judeţe, în anul 2009 .............................................................................. 22 Tabelul 3. Vânzările de masă lemnoasă, puieţi forestieri şi seminţe forestiere, pe regiuni de dezvoltare şi judeţe, în anul 2009.......................................................................... 23 Tabelul 4. Suprafaţa lucrărilor de regenerare a pădurilor, pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare şi judeţe, în anul 2009 .............................................................................. 24
III. NOTE METODOLOGICE .......................................................................................................... 25
5
INTRODUCERE
Definită în mod succint, silvicultura este ramura economiei naţionale legată de activităţile de creare, întreţinere şi protecţie a pădurilor, atât timp cât procesul biologic continuă până în faza de exploatare.
Pădurea furnizează lemnul, cea mai importantă materie primă regenerabilă care se utilizează în majoritatea activităţilor economice. În afara lemnului, există o serie de produse oferite de pădure care întregesc zestrea acesteia. Printre acestea amintim: puieţii forestieri şi ornamentali din pepinierele silvice, arborii şi arbuştii ornamentali, pomii de Crăciun, răchita, seminţele forestiere, fructele de pădure, ciupercile comestibile din flora spontană, plantele medicinale şi aromatice, sucurile răcoritoare, răşina, produsele vânătoreşti, piscicole şi apicole.
Produsele lemnoase au ponderea cea mai mare în economia forestieră. Volumul de masă lemnoasă ce se poate recolta anual din păduri se aprobă prin hotărâre a Guvernului, pentru a se păstra un echilibru între masa lemnoasă care se obţine în mod natural într-un an şi cea care se recoltează.
Produsele nelemnoase, deşi au o pondere mai mică în economia forestieră, sunt importante prin valoarea lor alimentară şi farmaceutică.
Necesitatea de a acţiona pentru asigurarea şi garantarea gestionării durabile a pădurilor în conformitate cu prevederile europene şi internaţionale, creează cerinţe speciale de date statistice.
Statisticile privind silvicultura sunt utilizate pentru diferite scopuri, cum ar fi:
• asigurarea integrităţii fondului forestier şi a permanenţei pădurilor;
• extinderea suprafeţei terenurilor ocupate cu păduri;
• utilizarea de metode de recoltare care reduc pierderile;
• fundamentarea politicilor forestiere;
• promovarea tipului natural fundamental de pădure şi asigurarea diversităţii biologice a pădurii;
• armonizarea relaţiilor dintre silvicultură şi alte domenii de activitate;
• sprijinirea proprietarilor de păduri şi stimularea asocierii acestora;
• prevenirea degradării ireversibile a pădurilor, ca urmare a acţiunilor umane şi a factorilor de mediu destabilizatori.
Cadrul legal al producerii statisticilor privind silvicultura este asigurat de: Legea nr. 46/2008 privind adoptarea Codului Silvic, Rezoluţia Consiliului din 15/12/1998 privind Strategia forestierǎ a Uniunii Europene şi Ordinul Preşedintelui INS nr. 270 din 07.02.2006 privind aprobarea Metodologiei cercetărilor statistice din silvicultură.
Publicaţia prezintă date statistice referitoare la suprafaţa şi structura fondului forestier, volumul de masă lemnoasă recoltată pe principalele specii şi destinaţii, suprafaţa parcursă cu tăieri, structura vânzărilor de produse forestiere şi suprafeţele de păduri regenerate pe specii şi categorii de terenuri.
6
I. PREZENTAREA REZULTATELOR OBŢINUTE 1. Fondul forestier naţional, în anul 2009
Fondul forestier naţional ocupa la sfârşitul anului 2009, o suprafaţă de aproximativ 6495 mii
hectare, care reprezenta 27,2% din suprafaţa ţării.
Suprafaţa fondului forestier la 31 decembrie 2009, comparativ cu aceeaşi dată a anului 2008, a înregistrat o creştere de 0,4% datorată în principal includerii suprafeţelor cu vegetaţie forestieră din afara fondului forestier în fondul forestier naţional, în condiţiile Legii nr. 46/2008 privind adoptarea codului silvic.
Tabelul 1. Suprafaţa fondului forestier, pe categorii de folosinţă,
în perioada 2005 – 2009
- mii hectare -
Categorii de folosinţă 2005 2006 2007 2008
2009
Fondul forestier - total 6391 6427 6485 6470 6495
Suprafaţa pădurilor 6233 6272 6315 6309 6334
- Răşinoase 1873 1893 1920 1938 1935
- Foioase 4360 4379 4395 4371 4399
Alte terenuri din fondul forestier 158 155 170 161 161
Fondul forestier în România ocupă o suprafaţă mai mică de 1/3 din teritoriul ţării, sub nivelul mediu al Uniunii Europene, care este de aproximativ 36%.
Tabelul 2. Suprafaţa fondului forestier estimată pentru anul 2010, în România şi în unele
State Membre ale Uniunii Europene
- mii hectare - - mii hectare -
Ţara Fondul
forestier
% din suprafaţa
ţării Ţara
Fondul forestier
% din suprafaţa
ţării
România 6573 27,6 Luxemburg 87 33,6
Austria 3887 46,4 Letonia 3354 51,9
Belgia 678 22,2 Lituania 2160 33,1
Bulgaria 3927 35,4 Olanda 365 8,8
Republica Cehă 2657 33,7 Polonia 9337 29,9
Danemarca 544 12,6 Portugalia 3456 37,5
Estonia 2217 49,0 Slovacia 1933 39,4
Finlanda 22157 65,5 Slovenia 1253 61,8
Franţa 15954 28,9 Spania 18173 36,0
Germania 11076 31,0 Suedia 28203 62,6
Grecia 3903 29,6 Regatul Unit 2881 11,8
Irlanda 739 10,5 Ungaria 2029 21,8
Italia 9149 30,4 Sursa datelor: FAO, FRA 2010, Raport de ţară
7
În anul 2009 suprafaţa pădurilor a fost de aproximativ 6334 mii hectare, speciile de răşinoase acoperind 1935 mii hectare (respectiv 30,5%), iar speciile de foioase 4399 mii hectare (respectiv 69,5%).
Tabelul 3. Suprafaţa pădurilor, pe principalele specii,
în perioada 2005 – 2009 - mii hectare -
Principalele specii 2005 2006 2007 2008
2009
Suprafaţa pădurilor - total 6233 6272 6315 6309 6334
Răşinoase 1873 1893 1920 1938 1935
- molid 1429 1449 1479 1511 1478
- brad 304 302 300 285 307 - alte răşinoase (inclusiv duglas, larice,
pin) 140 142 141 142 150
Foioase 4360 4379 4395 4371 4399
- fag 2023 2028 2041 2052 2037
- stejar 1084 1084 1077 1058 1077
- diverse specii tari 941 954 963 954 961
- diverse specii moi 312 313 314 307 324
În anul 2009, proprietatea publică reprezenta 67,7% din suprafaţa totală a fondului forestier naţional, fiind administrată în principal de către Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, iar proprietatea privată reprezenta 32,3%, fiind administrată în cea mai mare parte de structurile silvice private.
Suprafaţa fondului forestier în proprietate privată are o tendinţă crescătoare, în defavoarea suprafeţei în proprietate publică, datorită continuării procesului de retrocedare a pădurilor.
Tabelul 4. Suprafaţa fondului forestier, pe forme de proprietate,
în perioada 2005 – 2009
- mii hectare -
Forme de proprietate 2005 2006 2007 2008 2009
Fondul forestier - total 6391 6427 6485 6470 6495
Proprietate publică 5090 4847 4694 4493 4398
- a statului 4234 3916 3669 3517 3396
- a unităţilor administrativ-teritoriale 853 925 1022 976 1002
Proprietate privată 1301 1580 1791 1977 2097
- a persoanelor fizice şi juridice 1301 1580 1791 1867 2020
- a unităţilor administrativ-teritoriale ... ... ... 110 77
8
Figura 1. Structura fondului forestier, pe forme de proprietate, în anul 2009
Repartizarea fondului forestier naţional pe regiuni de dezvoltare şi judeţe este neuniformă,
funcţie de formele de relief, climǎ şi dezvoltarea economico-socialǎ a zonei. În anul 2009, fondul forestier este concentrat într-o proporţie însemnată în regiunile de
dezvoltare Centru (19,4% din totalul fondului forestier) şi Nord–Est (18,3%), urmate de regiunile de dezvoltare Vest (15,8%), Nord–Vest (15,1%), Sud–Vest–Oltenia (12,4%), Sud–Muntenia (10,1%), Sud–Est (8,5%) şi Bucureşti–Ilfov (0,4%).
Suprafeţe mai mari de fond forestier se înregistrau în anul 2009, în judeţele: Suceava (435 mii
hectare), Caraş–Severin (403 mii hectare), Hunedoara (312 mii hectare), Argeş (277 mii hectare), Vâlcea (270 mii hectare), Bacău (269 mii hectare), Harghita (264 mii hectare), Maramureş (260 mii hectare), Neamţ (259 mii hectare).
Figura 2. Suprafaţa fondului forestier, pe regiuni de dezvoltare,
în anul 2009
52,3%
1,2%31,1%
15,4% Proprietate publică a statuluiProprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale Proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice Proprietate privată a unităţilor administrativ-teritoriale
9
2. Masa lemnoasǎ recoltată, în anul 2009
În anul 2009, s-au recoltat 16520 mii metri cubi (volum brut) de lemn, cu 185 mii metri cubi mai puţin faţă de anul 2008.
Pe specii forestiere, răşinoasele reprezintă 40,2% din volumul total de masă lemnoasă recoltată, fagul 33,2%, stejarul 8,5%, diverse specii tari (salcâm, paltin, frasin, nuc, etc,) 11,2% şi diverse specii moi (tei, salcie, plop, etc,) 6,9%.
Tabelul 5. Volumul de masă lemnoasă recoltată, pe principalele specii,
în perioada 2005 – 2009
mii metri cubi - volum brut
Principalele specii 2005 2006 2007 2008 2009
Volumul de masă lemnoasă recoltată - total 15671 15684 17238 16705 16520
Răşinoase 6061 5765 7491 6766 6635
Fag 4794 4997 5182 5208 5489
Stejar 1586 1632 1485 1653 1403
Diverse specii tari 1852 1915 1668 1760 1845
Diverse specii moi 1378 1375 1412 1318 1148
Figura 3. Evoluţia recoltării de masă lemnoasă, în perioada 2005-2009
- mii metri cubi -
14500
15000
15500
16000
16500
17000
17500
2005 2006 2007 2008 2009
10
Lemnul recoltat a fost destinat în proporţie de 96,9% pentru persoane juridice atestate în activitatea de exploatare forestieră şi de 3,1% pentru persoanele fizice care pot exploata lemn din pădurile pe care le au în proprietate.
Tabelul 6. Volumul de masă lemnoasă recoltată, pe principalele destinaţii, în perioada 2005 – 2009
mii metri cubi – volum brut
Principalele destinaţii 2005 2006 2007 2008 2009
Volumul de masă lemnoasă recoltată - total 15671 15684 17238 16705 16520
- pentru persoanele juridice atestate 11783 11739 15181 15635 16008
- pentru aprovizionarea populaţiei *) 3888 3945 2057 1070 512 *) pentru persoanele fizice proprietari de păduri (din anul 2009)
Scǎderea ponderii lemnului pentru aprovizionarea populaţiei se explicǎ prin intrarea în vigoare a Legii nr. 46/2008 – Codul silvic, în care se specifică la art. 62 că exploatarea masei lemnoase se face de persoane juridice atestate de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură; prin excepţie persoanele fizice pot exploata în regie proprie un volum de maxim 20 mc/an din pădurile pe care le au în proprietate.
În anul 2009, s-au recoltat 9303 mii metri cubi de lemn din pădurile proprietate publică a statului reprezentând 56,3% din volumul total de masă lemnoasă recoltată, restul fiind recoltat din pădurile proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale (16,5%), din pădurile proprietate privată (25,0%) şi din vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier (2,2%) .
Tabelul 7. Volumul de masă lemnoasă recoltată, pe forme de proprietate, în perioada 2005 – 2009
mii metri cubi – volum brut
Forme de proprietate 2005 2006 2007 2008 2009
Volumul de masă lemnoasă recoltată - total 15671 15684 17238 16705 16520
- din păduri proprietate publică a statului 10373 10371 10261 9639 9303
- din păduri proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale 1825 2082 2902 3761 2733
- din păduri proprietate privată 3125 2866 3657 2900 4125
- din vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier 348 365 418 405 359
Volumul de lemn recoltat în anul 2009, din pǎdurile proprietate privatǎ, a crescut faţǎ de anul 2008 cu 42,2%, în vreme ce din pădurile proprietate publicǎ a scǎzut cu 10,2%.
11
Figura 4. Structura volumului de masă lemnoasă recoltată, pe forme de proprietate, în anul 2009
În anul 2009, produsele lemnoase principale au reprezentat 67,9% din volumul total de masă
lemnoasă recoltat, produsele lemnoase secundare 20,4% şi produsele lemnoase de igienă 11,7%.
Figura 5. Ponderea produselor lemnoase, în volumul total de masă lemnoasă recoltată, în perioada 2005 – 2009
- % -
56,3%
25,0%
2,2%
16,5%
din pădurile proprietate publică a statului
din pădurile proprietate publică a unităţilor administrativ-teritorialedin pădurile proprietate privatădin vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier
0
10
20
30
40
50
60
70
80
2005 2006 2007 2008 2009
Produse principale Produse secundare Produse de igienă
12
Tabelul 8. Volumul de masă lemnoasă recoltată, pe categorii de produse lemnoase,
în perioada 2005 – 2009
mii metri cubi – volum brut
Categorii de produse lemnoase 2005 2006 2007 2008 2009
Volumul de masă lemnoasă recoltată - total 15671 15684 17238 16705 16520
- produse principale*) 11365 11564 13250 11852 11215
- produse secundare*) 3191 2934 2964 3043 3375
- produse de igienă**) 1115 1186 1024 1810 1930 *)include şi produse accidentale **)include şi masa lemnoasă din vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier
La nivelul regiunilor de dezvoltare, 29,9% din volumul total de masă lemnoasă s-a recoltat din regiunea Nord–Est, 25,3% din regiunea Centru, 12,5% din regiunea Nord–Vest, 11,8% din regiunea Vest, 7,5% din regiunea Sud–Muntenia, 6,8% din regiunea Sud–Est 5,7% din regiunea Sud–Vest–Oltenia, şi 0,5% din regiunea Bucureşti–Ilfov.
Figura 6. Volumul de masă lemnoasă recoltată, pe specii şi regiuni de dezvoltare, în anul 2009
- mii metri cubi -
0
500
1000
1500
2000
2500
3000
3500
Nord-Est Sud-Est Sud-Muntenia Sud-Vest-Oltenia
Vest Nord-Vest Centru Bucureşti-Ilfov
Răşinoase Fag Stejar Diverse specii tari Diverse specii moi
13
Acţiunile de recoltare a arborilor în vederea valorificării şi pentru asigurarea condiţiilor favorabile de dezvoltare a arboretelor, s-au desfăşurat în pădure prin executarea de tăieri.
În anul 2009, s-au efectuat tăieri de regenerare în codru pe 74,1% din suprafaţa totală parcursă cu tăieri, tăieri de regenerare în crâng pe 4,0%, tăieri de substituiri–refacere a arboretelor slab productive şi degradate pe 1,3% şi tăieri de conservare pe 20,6%.
Tabelul 9. Suprafaţa parcursǎ cu tăieri, pe tipuri de tăieri, în perioada 2005 – 2009
- hectare -
Tipuri de tăieri 2005 2006 2007 2008 2009
Suprafaţa parcursă cu tăieri – total 83564 86167 84276 85740 92377
Tăieri de regenerare în codru 68718 70581 69557 69409 68455
- Tăieri succesive 7119 6736 5691 4527 4472
- Tăieri progresive 48721 52202 53269 54774 53660
- Tăieri grădinărite 7568 6163 6139 5794 6507
- Tăieri rase 5310 5480 4458 4314 3816
Tăieri de regenerare în crâng 3608 4111 3393 3762 3665 Tăieri de substituiri-refacere a arboretelor slab productive şi degradate 1771 1335 1038 1101 1175
Tăieri de conservare 9467 10140 10288 11468 19082
În anul 2009, s-au mai efectuat tǎieri de igienă şi curăţire a pădurilor pe 696511 hectare, tăieri de produse accidentale pe 412570 hectare, tăieri de îngrijire în pădurile tinere (degajări, curăţiri, rărituri) pe 129939 hectare şi tăieri de transformare a păşunilor împădurite pe 4212 hectare. Suprafeţele de pe care s-a recoltat în totalitate lemnul au fost cele cu tǎieri rase (4,1% din suprafaţa totală parcursǎ cu tǎieri de regenerare), urmând ca suprafeţele respective sǎ fie reîmpǎdurite sau utilizate în alte scopuri silvice.
Figura 7. Structura executării tăierilor de regenerare în codru, în anul 2009
78,4%
6,5%
9,5%
5,6%
Tăieri rase Tăieri progresive
Tăieri grădinărite Tăieri succesive
14
3. Produsele forestiere realizate, în anul 2009
Cantităţile vândute la principalele produse forestiere au înregistrat faţă de anul 2008,
scăderi la masa lemnoasă (-7,6%) şi la puieţi forestieri ornamentali din pepinierele silvice (-9,0%) şi creşteri la ciuperci comestibile din flora spontană (+111,3%), seminţe forestiere (+1,9%) şi fructe de pădure (+5,2%).
Tabelul 10. Vânzările de produse forestiere, servicii prestate şi alte venituri în anii 2008 şi 2009
2008 2009 U.M.
Cantitate Valoare - mii lei - Cantitate Valoare
- mii lei -
Masa lemnoasă (în volum brut) - total mii m3 12943,4 1200874,6 11964,2 1057579,9
- masa lemnoasă pe picior mii m3 8180,8 643136,4 7833,1 580510,1
- masa lemnoasă fasonată mii m3 4622,1 516685,6 4042,6 444482,7
- cherestele şi alte semifabricate mii m3 140,5 41052,6 88,5 32587,1
Puieţi forestieri şi ornamentali din pepiniere silvice mii buc 31265,1 14515,9 28441,2 16008,4
Alte produse lemnoase - total mii lei ~ 3687,6 ~ 4432,7
Seminţe forestiere vândute tone 53,0 390,4 54,0 440,7
Fructe de pădure tone 4586,7 15036,7 4825,0 14285,9
Ciuperci comestibile din flora spontană tone 313,0 565,0 661,3 1617,3
Alte produse nelemnoase - total mii lei ~ 2723,8 ~ 2070,3
Produse vânătoreşti - total mii lei ~ 15512,3 ~ 8089,4
- carne de vânat tone ... ... 295,6 2078,5
Produse piscicole mii lei ~ 9035,2 ~ 9149,9
Miere de albine tone 20,7 168,8 4,4 41,3
Alte valorificări mii lei ~ 76733,4 ~ 26882,8
Prestări servicii silvice - total mii lei ~ 137122,7 ~ 134535,2
- paza mii lei ~ 46798,1 ~ 59594,9
- alte servicii mii lei ~ 90324,6 ~ 74940,3
Despăgubiri, autorizaţii, tarife mii lei ~ 9699,0 ~ 40613,6
15
Figura 8. Evoluţia vânzărilor de masă lemnoasă, în perioada 2005 – 2009
- mii m3 -
Preţul mediu de vânzare al masei lemnoase a crescut de la 69,6 lei/m3 în anul 2005, la 88,4
lei/m3 în anul 2009.
Figura 9. Evoluţia preţului mediu al masei lemnoase, în perioada 2005 – 2009
- lei / m3 -
Din volumul de masă lemnoasă vândută, 65,5% reprezenta masă lemnoasă pe picior, 33,8% masă lemnoasă fasonată şi doar 0,7% cherestele şi alte semifabricate.
10500
11000
11500
12000
12500
13000
13500
14000
14500
2005 2006 2007 2008 2009
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
2005 2006 2007 2008 2009
16
Figura 10. Structura masei lemnoase vândute (în volum brut),
în anul 2009
Distribuţia vânzărilor de masă lemnoasă (în volum brut) în anul 2009, pe regiuni de dezvoltare indică o concentrare într-o proporţie însemnată în regiunile Nord–Est (31,0% din totalul vânzărilor de lemn în volum brut) şi Centru (20,8%), urmate de regiunile Vest (13,5 %), Nord–Vest (13,0%), Sud–Muntenia (8,8%), Sud–Vest–Oltenia (7,1%), Sud–Est (5,2%) şi Bucureşti–Ilfov (0,6%).
Figura 11. Cantitatea de masă lemnoasă vândută, pe regiuni de dezvoltare,
în anul 2009
65,5%
0,7%
33,8%
Masa lemnoasă pe picior Masa lemnoasă fasonată Cherestele şi alte semifabricate
17
4. Regenerarea pădurilor, în anul 2009 În anul 2009, s-au efectuat lucrări de regenerare a pădurilor pe 22853 hectare, cu 331 hectare
mai puţin faţă de anul 2008.
Din totalul suprafeţelor din fondul forestier supuse procesului de regenerare, 52,0% (11891 hectare) au fost regenerări naturale, cu 49 hectare mai puţin faţă de anul 2008, iar 48,0% (10962 hectare) le-au reprezentat împăduririle (regenerări artificiale), cu 282 hectare mai puţin decât în anul precedent.
Tabelul 11. Suprafeţele din fondul forestier supuse procesului de regenerare,
pe categorii de terenuri, în perioada 2005 – 2009
- hectare -
Categorii de terenuri 2005 2006 2007 2008 2009
REGENERĂRI – TOTAL 27058 27554 22742 23184 22853
Regenerări naturale 12669 12021 12026 11940 11891
- în fond forestier 12663 12020 12013 11934 11890
- în alte terenuri din afara fondului forestier 6 1 13 6 1
Regenerări artificiale (împăduriri) 14389 15533 10716 11244 10962
- în fond forestier 14348 14084 10092 9188 10380
- în alte terenuri din afara fondului forestier 41 1449 624 2056 582
Figura 12. Ponderea suprafeţelor regenerate natural şi artificial, în perioada 2005 – 2009
- % -
0
10
20
30
40
50
60
2005 2006 2007 2008 2009
Regenerări naturale Regenerări artificiale (Împăduriri)
18
În anul 2009, cea mai mare parte din împăduriri, respectiv 94,7% (10380 hectare) s-au efectuat pe terenuri din fondul forestier şi numai 5,3% (582 hectare) pe terenuri din afara fondului forestier.
Tabelul 12. Suprafeţele împădurite, pe categorii de terenuri, în perioada 2005– 2009
- hectare -
Categorii de terenuri 2005 2006 2007 2008 2009
ÎMPĂDURIRI – TOTAL 14389 15533 10716 11244 10962
În fond forestier 14348 14084 10092 9188 10380
- pe suprafeţe parcurse cu tăieri de regenerare 7788 6999 6552 6833 7313
- substituiri şi refaceri de arborete slab productive 1656 1688 1307 1128 1548
- poieni şi goluri neregenerate 1487 1509 881 793 1252
- terenuri degradate din fondul forestier 3405 3879 1333 429 267
- perdele forestiere de protecţie 12 9 19 5 ...
În alte terenuri din afara fondului forestier 41 1449 624 2056 582
- perdele de protecţie a câmpului 1 3 10 ... 17
- împăduriri antierozionale 40 1446 614 2056 565
Faţă de anul 2008, suprafaţa împădurită în anul 2009 cu specii de foioase a fost mai mică cu 605 hectare, în timp ce suprafaţa împădurită cu specii de răşinoase a fost mai mare cu 323 hectare.
Tabelul 13. Suprafeţele împădurite, pe specii,
în perioada 2005 – 2009
- hectare -
Specii 2005 2006 2007 2008 2009
ÎMPĂDURIRI - TOTAL 14389 15533 10716 11244 10962
Cu specii de foioase 8971 10563 6233 6870 6265
Cu specii de răşinoase 5418 4970 4483 4374 4697
19
Cea mai mare suprafaţă împădurită, 98,9% s-a realizat prin plantaţii, din care cu puieţi din specii de foioase pe 6173 hectare şi cu puieţi din specii de răşinoase pe 4667 hectare.
Tabelul 14. Suprafeţele împădurite, pe tipuri de împăduriri, în perioada 2005 – 2009
- hectare -
Tipuri de împăduriri 2005 2006 2007 2008 2009
ÎMPĂDURIRI – TOTAL 14389 15533 10716 11244 10962
Plantaţii 14196 15476 10680 11205 10840
- din specii de foioase 8814 10506 6205 6840 6173
- din specii de răşinoase 5382 4970 4475 4365 4667
Semănături directe cu seminţe forestiere 193 57 36 39 122
- din specii de foioase 157 57 28 30 92
- din specii de răşinoase 36 ... 8 9 30
În anul 2009, s-au efectuat lucrări de pregătire a terenului şi a solului pe o suprafaţă de 3462 hectare, cu 2932 hectare mai puţin faţă de anul 2008.
Totodată, s-au efectuat lucrări de îngrijire a culturilor tinere pe 75236 hectare, cu 5484 hectare mai puţin, comparativ cu anul 2008.
Tabelul 15. Lucrările de pregătire a terenului şi a solului, îngrijirea culturilor tinere şi ajutorarea regenerării naturale, în perioada 2005 – 2009
- hectare -
Denumirea lucrărilor 2005 2006 2007 2008 2009
Pregătirea integrală a terenului şi a solului 6139 7493 4747 6394 3462
Lucrări de îngrijire a culturilor tinere 81052 75583 85396 80720 75236
Lucrări de ajutorare a regenerării naturale - total 13292 14079 13978 13399 10741
din care: - lucrări pentru instalarea seminţişului natural 4228 3998 4655 4264 3167
- semănături şi plantaţii sub masiv 245 381 166 279 153
- lucrări de întreţinere 8183 9082 8731 8665 7421
20
La nivelul regiunilor de dezvoltare, 21,3% din suprafaţa totală împădurită în anul 2009 s-a realizat în regiunea Nord–Est, 20,9% în regiunea Centru, 14,4% în regiunea Sud–Est, 12,6% în regiunea Sud–Muntenia, 11,9% în regiunea Nord–Vest, 9,5% în regiunea Sud–Vest–Oltenia, 9,2% în regiunea Vest, şi 0,2% în regiunea Bucureşti–Ilfov.
Cele mai mari suprafeţe împădurite s-au înregistrat în judeţele: Suceava (1178 hectare), Harghita (740 hectare), Tulcea (567 hectare), Brăila (456 hectare), Sibiu (426 hectare), Dolj (382 hectare), Bistriţa-Năsăud (369 hectare) şi Maramureş (358 hectare).
Figura 13. Ponderea suprafeţelor împădurite, pe regiuni de dezvoltare, în anul 2009
21
II. TABELE GENERALE
Tabelul 1. Suprafaţa fondului forestier, pe categorii de folosinţă, specii, macroregiuni, regiuni de dezvoltare şi judeţe, în anul 2009
- hectare - din care: Macroregiuni/
Regiuni de dezvoltare/ Judeţe
Total Păduri Răşinoase Foioase
Alte terenuri din fondul forestier
TOTAL 6494728 6334052 1934795 4399257 160676 MACROREGIUNEA 1 2236553 2196905 863162 1333743 39648 6 - NORD–VEST 979288 961515 307022 654493 17773
BIHOR 209221 205515 34412 171103 3706 BISTRIŢA–NĂSĂUD 192322 188309 85416 102893 4013 CLUJ 149489 147621 65532 82089 1868 MARAMUREŞ 259845 253814 111216 142598 6031 SATU MARE 72564 71262 3551 67711 1302 SĂLAJ 95847 94994 6895 88099 853
7 - CENTRU 1257265 1235390 556140 679250 21875 ALBA 206368 201893 73540 128353 4475 BRAŞOV 204323 201228 69959 131269 3095 COVASNA 168684 166277 65495 100782 2407 HARGHITA 264123 257977 191717 66260 6146 MUREŞ 219420 216026 82597 133429 3394 SIBIU 194347 191989 72832 119157 2358
MACROREGIUNEA 2 1741575 1680295 668675 1011620 61280 1 - NORD–EST 1189766 1159109 561580 597529 30657
BACĂU 269077 263347 90384 172963 5730 BOTOŞANI 56353 54911 947 53964 1442 IAŞI 97587 95160 3174 91986 2427 NEAMŢ 258925 253897 141512 112385 5028 SUCEAVA 435340 420520 324992 95528 14820 VASLUI 72484 71274 571 70703 1210
2 - SUD–EST 551809 521186 107095 414091 30623 BRĂILA 27267 23267 11 23256 4000 BUZĂU 158184 155829 46666 109163 2355 CONSTANŢA 38943 33597 1763 31834 5346 GALAŢI 37708 35934 216 35718 1774 TULCEA 104545 91558 997 90561 12987 VRANCEA 185162 181001 57442 123559 4161
MACROREGIUNEA 3 683350 663127 124117 539010 20223 3 - SUD–MUNTENIA 657042 638332 123997 514335 18710
ARGEŞ 276854 271328 76841 194487 5526 CĂLĂRAŞI 21927 20839 57 20782 1088 DÂMBOVIŢA 117889 114965 14437 100528 2924 GIURGIU 38842 36465 206 36259 2377 IALOMIŢA 26071 24271 42 24229 1800 PRAHOVA 146532 144167 32144 112023 2365 TELEORMAN 28927 26297 270 26027 2630
8 - BUCUREŞTI–ILFOV 26308 24795 120 24675 1513 ILFOV 25691 24210 119 24091 1481 MUN. BUCUREŞTI 617 585 1 584 32
MACROREGIUNEA 4 1833250 1793725 278841 1514884 39525 4 - SUD–VEST–OLTENIA 806164 785539 127056 658483 20625
DOLJ 86482 81335 764 80571 5147 GORJ 247753 244350 25947 218403 3403 MEHEDINŢI 148006 144860 6286 138574 3146 OLT 53624 49737 207 49530 3887 VÂLCEA 270299 265257 93852 171405 5042
5 - VEST 1027086 1008186 151785 856401 18900 ARAD 207695 204172 13964 190208 3523 CARAŞ–SEVERIN 403320 395779 45770 350009 7541 HUNEDOARA 311542 305800 86754 219046 5742 TIMIŞ 104529 102435 5297 97138 2094
22
Tabelul 2. Volumul de masă lemnoasă recoltată, pe specii, macroregiuni, regiuni de dezvoltare şi judeţe, în anul 2009
mii metri cubi – volum brut
Macroregiuni/ Regiuni de dezvoltare/
Judeţe Total Răşinoase Fag Stejar Diverse
specii tari Diverse
specii moi
TOTAL 16519,9 6634,6 5488,9 1402,8 1845,4 1148,2 MACROREGIUNEA 1 6254,0 2875,3 2219,0 434,8 606,0 118,9 6 - NORD–VEST 2069,0 898,9 677,5 228,5 223,4 40,7
BIHOR 403,1 91,4 159,6 68,3 73,0 10,8 BISTRIŢA–NĂSĂUD 531,4 341,5 135,9 18,9 28,2 6,9 CLUJ 220,0 138,8 26,9 22,1 27,2 5,0 MARAMUREŞ 636,5 323,1 266,4 18,7 24,8 3,5 SATU–MARE 127,2 1,0 36,7 50,7 29,3 9,5 SĂLAJ 150,8 3,1 52,0 49,8 40,9 5,0
7 - CENTRU 4185,0 1976,4 1541,5 206,3 382,6 78,2 ALBA 397,8 215,3 113,3 32,9 23,3 13,0 BRAŞOV 695,3 250,4 324,9 58,0 52,6 9,4 COVASNA 495,7 190,6 231,9 20,6 35,1 17,5 HARGHITA 972,8 764,5 172,2 6,9 20,3 8,9 MUREŞ 708,7 311,8 239,8 38,9 103,1 15,1 SIBIU 914,7 243,8 459,4 49,0 148,2 14,3
MACROREGIUNEA 2 6056,8 3225,6 1512,8 187,1 589,2 542,1 1 - NORD–EST 4937,1 2936,6 1189,1 126,0 429,0 256,4
BACĂU 822,9 303,4 363,3 30,5 82,7 43,0 BOTOŞANI 115,0 2,3 20,6 22,4 43,4 26,3 IAŞI 265,8 6,4 46,6 30,7 103,3 78,8 NEAMŢ 1222,8 660,6 446,3 16,2 61,9 37,8 SUCEAVA 2344,2 1963,6 298,4 6,7 58,4 17,1 VASLUI 166,4 0,3 13,9 19,5 79,3 53,4
2 - SUD–EST 1119,7 289,0 323,7 61,1 160,2 285,7 BRĂILA 56,8 **) **) 0,2 7,1 49,5 BUZĂU 327,9 119,4 134,1 19,0 38,4 17,0 CONSTANŢA 59,7 0,2 **) 2,4 21,5 35,6 GALAŢI 52,9 **) 0,3 6,1 30,5 16,0 TULCEA 156,5 0,6 **) 17,3 35,3 103,3 VRANCEA 465,9 168,8 189,3 16,1 27,4 64,3
MACROREGIUNEA 3 1310,4 169,7 406,7 199,9 224,0 310,1 3 - SUD–MUNTENIA 1234,0 169,7 406,7 173,4 191,5 292,7
ARGEŞ 283,4 55,8 167,3 30,3 21,0 9,0 CĂLĂRAŞI 125,8 0,1 **) 2,9 28,0 94,8 DÂMBOVIŢA 237,3 29,6 78,9 61,9 42,5 24,4 GIURGIU 109,2 **) **) 36,8 27,2 45,2 IALOMIŢA 102,0 **) **) 4,1 27,3 70,6 PRAHOVA 325,5 84,2 160,5 23,0 34,6 23,2 TELEORMAN 50,8 **) **) 14,4 10,9 25,5
8 - BUCUREŞTI–ILFOV 76,4 **) **) 26,5 32,5 17,4 ILFOV 76,0 **) **) 26,2 32,4 17,4 MUN. BUCUREŞTI 0,4 **) **) 0,3 0,1 **)
MACROREGIUNEA 4 2898,7 364,0 1350,4 581,0 426,2 177,1 4 - SUD–VEST–OLTENIA 941,0 143,3 393,9 182,4 134,5 86,9
DOLJ 124,6 0,1 0,7 34,0 41,8 48,0 GORJ 195,7 8,0 151,3 20,2 11,7 4,5 MEHEDINŢI 131,1 0,5 40,3 52,7 33,3 4,3 OLT 65,5 **) 0,6 32,6 11,7 20,6 VÂLCEA 424,1 134,7 201,0 42,9 36,0 9,5
5 - VEST 1957,7 220,7 956,5 398,6 291,7 90,2 ARAD 518,1 7,8 154,0 209,1 119,7 27,5 CARAŞ–SEVERIN 698,0 72,8 475,2 54,0 58,9 37,1 HUNEDOARA 435,6 127,4 241,5 27,1 34,4 5,2 TIMIŞ 306,0 12,7 85,8 108,4 78,7 20,4
23
Tabelul 3. Vânzările de masă lemnoasă, puieţi forestieri şi seminţe forestiere, pe regiuni de dezvoltare şi judeţe, în anul 2009
Masa lemnoasă Puieţi forestieri Seminţe forestiere
Cantitate Valoare Cantitate Valoare Cantitate Valoare
Regiuni de dezvoltare/ Judeţe
mii m3 mii lei mii bucăţi mii lei tone mii lei
TOTAL 11964,2 1057579,9 28441,2 16008,4 53,5 440,7 1 - NORD–EST 3709,7 317436,4 3825,8 1836,3 0,4 57,7
BACĂU 719,7 61163,4 297,7 449,0 0,1 25,3 BOTOŞANI 84,4 9886,1 1021,3 336,8 **) **) IAŞI 221,3 23670,5 123,1 144,9 **) **) NEAMŢ 1004,2 86889,7 40,8 159,0 **) **) SUCEAVA 1534,2 123235,8 280,9 135,1 0,1 27,0 VASLUI 145,9 12590,9 2062,0 611,5 0,2 5,4
2 - SUD–EST 623,6 53519,8 8989,7 5345,1 1,7 15,8 BRĂILA 57,0 3094,6 1568,1 776,4 0,4 1,1 BUZĂU 190,4 15864,8 359,1 157,4 **) **) CONSTANŢA 58,8 4781,7 981,9 1599,3 **) **) GALAŢI 39,9 4642,3 2862,7 966,2 **) **) TULCEA 143,7 11387,5 1989,2 1163,5 **) **) VRANCEA 133,8 13748,9 1228,7 682,3 1,3 14,7
3 - SUD–MUNTENIA 1052,2 106198,3 1535,7 1220,6 1,8 59,4 ARGEŞ 375,8 39924,4 140,7 111,2 **) **) CĂLĂRAŞI 103,8 10976,9 186,8 442,3 **) **) DÂMBOVIŢA 37,2 2849,0 **) **) **) **) GIURGIU 99,9 11472,0 102,8 94,0 **) **) IALOMIŢA 87,7 8669,3 106,0 47,6 0,1 1,5 PRAHOVA 303,5 27741,3 999,1 510,8 1,7 57,9 TELEORMAN 44,3 4565,4 0,3 14,7 ** **
4 - SUD–VEST–OLTENIA 848,2 82578,7 3782,4 1790,4 28,5 31,3
DOLJ 134,9 15526,1 1852,0 654,0 0,7 15,0 GORJ 224,9 20723,9 229,9 88,0 **) **) MEHEDINŢI 111,3 10803,6 103,5 46,9 **) **) OLT 63,6 7684,9 832,2 519,1 27,7 15,9 VÂLCEA 313,5 27840,2 764,8 482,4 0,1 0,4
5 - VEST 1620,2 145117,1 860,7 390,3 0,3 0,3 ARAD 432,9 41644,6 23,2 7,4 0,3 0,3 CARAŞ–SEVERIN 605,6 53389,6 26,3 12,6 **) **) HUNEDOARA 327,4 27011,9 16,0 62,2 **) **) TIMIŞ 254,3 23071,0 795,2 308,1 **) **)
6 - NORD–VEST 1558,7 123386,1 4593,3 2004,7 8,5 199,6 BIHOR 271,5 20628,7 274,3 86,9 6,3 153,0 BISTRIŢA–NĂSĂUD 503,4 30246,6 1470,2 645,6 **) **) CLUJ 182,5 18677,2 574,1 705,1 0,6 15,0 MARAMUREŞ 451,8 37287,2 1907,5 426,8 0,3 29,1 SATU–MARE 86,5 9804,1 58,6 28,2 1,3 2,5 SĂLAJ 63,0 6742,3 308,6 112,1 **) **)
7 - CENTRU 2484,0 220193,8 4737,0 2467,0 12,3 76,6 ALBA 362,7 29244,2 492,1 213,9 **) **) BRAŞOV 608,0 52606,2 202,5 92,2 **) **) COVASNA 229,8 21125,0 437,8 347,6 **) 1,7 HARGHITA 294,4 29387,1 1035,6 570,5 **) 8,6 MUREŞ 545,5 43504,9 240,8 311,6 7,3 57,5 SIBIU 443,6 44326,4 2328,2 931,2 5,0 8,8
8 - BUCUREŞTI–ILFOV 67,6 9149,7 116,6 954,0 **) **) ILFOV 67,2 9090,2 116,6 954,0 **) **) MUN. BUCUREŞTI 0,4 59,5 **) **) **) **)
24
Tabelul 4. Suprafaţa lucrărilor de regenerare a pădurilor, pe specii, pe macroregiuni, regiuni de dezvoltare şi judeţe, în anul 2009
- hectare -
Împăduriri Regenerări naturale Macroregiuni/ Regiuni de dezvoltare/
Judeţe
Regenerări Total Total Foioase Răşinoase Total Foioase Răşinoase
TOTAL 22853 10962 6265 4697 11891 10017 1874 MACROREGIUNEA 1 7490 3595 1151 2444 3895 2821 1074 6 - NORD–VEST 3133 1305 497 808 1828 1298 530
BIHOR 589 181 117 64 408 373 35 BISTRIŢA–NĂSĂUD 732 369 89 280 363 230 133 CLUJ 461 249 80 169 212 47 165 MARAMUREŞ 1013 358 69 289 655 458 197 SATU MARE 208 96 90 6 112 112 *) SĂLAJ 130 52 52 *) 78 78 *)
7 - CENTRU 4357 2290 654 1636 2067 1523 544 ALBA 488 250 11 239 238 159 79 BRAŞOV 776 283 132 151 493 368 125 COVASNA 606 291 100 191 315 257 58 HARGHITA 1070 740 31 709 330 170 160 MUREŞ 700 300 140 160 400 307 93 SIBIU 717 426 240 186 291 262 29
MACROREGIUNEA 2 7506 3915 2489 1426 3591 2910 681 1 - NORD–EST 4651 2336 980 1356 2315 1672 643
BACĂU 892 283 121 162 609 416 193 BOTOŞANI 390 252 252 *) 138 138 *) IAŞI 395 127 127 *) 268 268 *) NEAMŢ 798 319 158 161 479 311 168 SUCEAVA 1646 1178 145 1033 468 186 282 VASLUI 530 177 177 *) 353 353 *)
2 - SUD–EST 2855 1579 1509 70 1276 1238 38 BRĂILA 653 456 456 *) 197 197 *) BUZĂU 372 75 61 14 297 284 13 CONSTANŢA 356 151 151 *) 205 205 *)GALAŢI 479 204 204 *) 275 275 *)TULCEA 720 567 567 *) 153 153 *)VRANCEA 275 126 70 56 149 124 25
MACROREGIUNEA 3 2883 1405 1190 215 1478 1438 40 3 - SUD–MUNTENIA 2701 1388 1173 215 1313 1273 40
ARGEŞ 505 205 45 160 300 282 18 CĂLARAŞI 402 282 282 *) 120 120 *) DÂMBOVIŢA 382 83 60 23 299 293 6GIURGIU 356 174 174 *) 182 182 *) IALOMIŢA 442 310 310 *) 132 132 *)PRAHOVA 334 111 79 32 223 207 16TELEORMAN 280 223 223 *) 57 57 *)
8 - BUCUREŞTI–ILFOV 182 17 17 *) 165 165 *) ILFOV 182 17 17 *) 165 165 *)
MACROREGIUNEA 4 4974 2047 1435 612 2927 2848 79 4 - SUD–VEST–OLTENIA 2444 1041 845 196 1403 1395 8
DOLJ 601 382 382 *) 219 219 *) GORJ 583 194 150 44 389 387 2 MEHEDINŢI 405 127 124 3 278 278 *) OLT 374 158 158 *) 216 216 *) VÂLCEA 481 180 31 149 301 295 6
5 - VEST 2530 1006 590 416 1524 1453 71 ARAD 547 199 179 20 348 348 *) CARAŞ–SEVERIN 811 227 101 126 584 554 30 HUNEDOARA 548 281 35 246 267 228 39 TIMIŞ 624 299 275 24 325 323 2
25
III. NOTE METODOLOGICE
1. Sursa datelor Cercetările statistice: Fondul forestier naţional (Silv. 1); Cifra de afaceri a unităţilor silvice
(Silv. 2); Masa lemnoasă recoltată şi suprafaţa parcursă cu tăieri (Silv. 3); Lucrări de regenerare a pădurilor (Silv. 4). Aceste cercetǎri sunt exhaustive şi se adreseazǎ tuturor structurilor silvice care administreazǎ terenuri din cadrul fondului forestier naţional şi/sau asigură servicii silvice.
2. Definiţii Fondul forestier – reprezintă totalitatea suprafeţelor pădurilor, a terenurilor destinate
împăduririi, a celor care servesc nevoilor de cultură, producţie şi administrare silvică, a iazurilor, a albiilor pâraielor (altele decât cele cuprinse în cadastrul apelor), precum şi suprafaţa terenurilor neproductive incluse în amenajamentele silvice, indiferent de natura dreptului de proprietate.
Suprafaţa pădurilor – reprezintă totalitatea suprafeţelor de teren acoperite cu vegetaţie forestieră, constând din arbori şi arbuşti, reproduşi natural sau artificial, care îşi creează un mediu specific de dezvoltare biologică şi care constituie componenta direct productivă a fondului forestier, având o suprafaţă individuală de cel puţin 0,25 hectare.
Specii de foioase – specii de arbori care nu-şi păstrează frunzele în timpul iernii (fag, stejar, gorun, salcâm, paltin, frasin, tei, salcie, plop, etc.).
Specii de răşinoase – specii de arbori care secretă răşină şi păstrează frunzele în timpul iernii (molid, brad, duglas, pin, etc.).
Amenajamentul silvic – reprezintă documentul de bază în gestionarea pădurilor, cu conţinut tehnico-organizatoric şi economic, fundamentat ecologic.
Masa lemnoasă recoltată – reprezintă volumul brut de lemn pe picior, recoltat în anul în care se desfăşoară cercetarea, destinat agenţilor economici şi aprovizionării populaţiei; volumul maxim de lemn care poate fi recoltat anual este aprobat prin Ordin al Ministrului Mediului şi Pădurilor.
Produse principale – reprezintă produsele lemnoase în volum brut care rezultă în urma tăierilor de regenerare, potrivit normelor tehnice silvice privind alegerea şi aplicarea tratamentelor.
Produse secundare – reprezintă produsele lemnoase în volum brut care rezultă în urma lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor tinere, în conformitate cu prevederile normelor tehnice silvice privind îngrijirea şi conducerea arboretelor.
Produse accidentale – reprezintă produse lemnoase rezultate în urma acţiunii factorilor biotici şi abiotici sau din defrişări legale.
Produse de igienă – reprezintă produsele lemnoase în volum brut care rezultă din procesul normal de eliminare naturală (arbori doborâţi, rupţi, uscaţi, atacaţi de insecte).
Suprafaţa parcursă cu tăieri de regenerare reprezintă suprafaţa pe care s-au executat tăieri de masă lemnoasă, efectuate în cadrul tratamentelor silvice pentru trecerea pădurii de la o generaţie la alta, prin care se urmăreşte în principal asigurarea regenerării acestora pe cale naturală şi realizarea unor structuri optime sub raport funcţional.
Tăieri rase reprezintă extragerea integrală a arboretului bătrân printr-o singură tăiere, regenerarea pădurii realizându-se prin împăduriri.
Seminţe forestiere reprezintă materialul forestier reproductiv care este produs în culturile forestiere.
Puieţi forestieri reprezintă materialul forestier de reproducere care este produs în pepinierele silvice, prin semănarea seminţelor forestiere şi folosindu-se tehnologia specifică fiecărei specii în parte.
26
Alte valorificări – cuprind veniturile provenite din: comercializarea mangalului de bocşă, confiscări de material lemnos la valoarea încasată, exclusiv „premii/stimulente” potrivit legislaţiei în vigoare, încasări din activitatea hipică, produse agricole destinate livrării la diverşi beneficiari, hrană granulată.
Regenerări – reprezintă procesul prin care se instalează o nouă generaţie de arbori forestieri şi care se poate realiza prin:
- Regenerări naturale – procesul de trecere la o nouă generaţie de arbori, care se realizează natural din lăstari sau prin germinarea seminţelor ajunse în mod natural pe sol;
- Regenerări artificiale (împăduriri) – reprezintă ansamblul de lucrări prin care se plantează sau se însămânţează o suprafaţă de teren cu scopul de a se crea noi arborete, atât pe terenuri forestiere exploatate, cât şi pe terenuri lipsite de vegetaţie forestieră.
Terenuri degradate din fond forestier – suprafeţe cuprinse în evidenţa fondului forestier, care datorită unor factori naturali şi-au pierdut parţial sau total capacitatea de a produce masă lemnoasă valorificabilă, dar care prin lucrări de ameliorare pot fi aduse în timp la capacitatea de a fi împădurite cu specii pentru producerea de masă lemnoasă valorificabilă.
Perdele forestiere de protecţie – formaţiuni cu vegetaţie forestieră, amplasate la o anumită distanţă unele faţă de altele sau faţă de un obiectiv cu scopul de a-l proteja împotriva efectelor unor factori dăunători şi/sau pentru ameliorarea climatică, economică şi estetico-sanitară a terenurilor.
Perdele de protecţie a câmpului – suprafeţe de pădure din zonele de câmpie care au rolul de a proteja suprafeţele de culturi agricole şi silvice împotriva factorilor climatici (vânturi puternice, viscol etc.).
Împăduriri antierozionale – suprafeţele de pădure destinate să împiedice spălarea solului pe coaste, formarea torenţilor şi alunecărilor de teren, precum şi cele destinate protecţiei căilor de comunicaţie, instalaţiilor industriale şi pădurile din jurul golurilor de munte.
Pregătirea integrală a terenului şi a solului – ansamblul de lucrări prin care se realizează condiţiile necesare instalării unei plantaţii în zona forestieră de cîmpie, stepă şi silvostepă.
Lucrări de îngrijire a culturilor tinere – lucrări care se realizează în plantaţiile şi regenerările naturale care nu au realizat starea de masiv, cu scopul de a crea condiţiile necesare creşterii şi dezvoltării puieţilor, astfel ca starea de masiv să se realizeze într-un timp cât mai scurt.
Lucrări de ajutorare a regenerării naturale – lucrări care se realizează în arboreturi cuprinse în planul decenal de recoltare a masei lemnoase, cu scopul de a crea condiţiile necesare instalării pe cale naturală a regenerării.
Semănături şi plantaţii sub masiv – lucrări clasice de regenerare, dar care se realizează pe suprafeţe de pe care nu s-a îndepărtat arboretul matern.
Lucrări de întreţinere – lucrări clasice de întreţinere a regenerărilor (mobilizarea solului, îndepărtarea ierburilor şi arbuştilor, degajări), dar care se realizează înainte de îndepărtarea arboretului matern.
3. Simbolurile folosite
... lipsă date ~ date neînsumabile *) date mai mici decât 1 **) date mai mici decât 0,1