sfecla de zahar material extragere zahar import export istorie canada cuba trestie de zahar...

5
SFECLA DE ZAHAR material realizat de MADR , 13 08 2009 Sfecla de zahar (Beta vulgaris L.) este o cultura intensiva rentabila, care valorifica eficient fertilizarea organica si minerala, apa de irigatie, fiind si o buna planta premergatoare pentru majoritatea culturilor agricole, contribuind la distrugerea buruienilor si la structurarea solului. Sfecla pentru zahar este utilizata in primul rand ca materie prima in industria zaharului, asigurand circa 30% din productia mondiala de zahar. La o productie medie de radacini de 40 tone/ha, rezulta ca produse secundare 15-30 tone colete si frunze, 16 tone melasa si16 tone taitei. Melasa reprezinta 4-5% din greutatea sfeclei prelucrata si contine circa 50% zaharoza; este valorificata in industria alimentara si a prooduselor alcoolice. “Namolul” rezultat de la filtrele presei avand un continut mediu de 92,59%CaCo3, si 2,15% Mg(OH)2 din substanta uscata, este folosit cu bune rezultate pentru corectarea reactiei solurilor acide. Avand in vedere ca zaharul este si o materie prima din care se pot obtine carburanti alcooli, glicerina, acizi, acetona, se intrvede ca si in viitor productia mondialla de zahar va creste in continuare. Compozitia chimica a sfeclei de zahar este influentata de soi si de tehnologia de cultivare. Soiurile zonate contin la maturitatea tehnologica 75% apa, si 25% s. u. in componenta careia zaharoza reprezinta 17,5% , iar substante nezaharoase 7,5%. Sfecla de zahar se cultiva in lume pe aproape 5,59 milioane hectare.Incepand cu anul 2007, suprafata cultivata cu sfecla de zahar in Romania este de aproximativ. 25000hectare 1. DATE PRIVIND DINAMICA PRODUCTIEI - perioada 2001- 2008 si suprafata cultivata in anul 2009 Specificare UM 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 Suprafata Mii ha 39 41,6 45,2 20,8 25,2 39,8 25 20,4 21,3 Productie medie bruta Kg/ha 22432 22930 16916 32290 28932 28232 36320 34642

Upload: vlad-alexe

Post on 21-Jan-2016

121 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

istoria cultivarii trestiei de zahar in tari europene si tropicale clima planta perene dar si sfeclei de zahar

TRANSCRIPT

Page 1: Sfecla de Zahar Material extragere zahar import export istorie canada cuba trestie de zahar comparatie continut in zahar 15-16 %

SFECLA DE ZAHAR – material realizat de MADR , 13 08 2009

Sfecla de zahar (Beta vulgaris L.) este o cultura

intensiva rentabila, care valorifica eficient

fertilizarea organica si minerala, apa de irigatie,

fiind si o buna planta premergatoare pentru

majoritatea culturilor agricole, contribuind la

distrugerea buruienilor si la structurarea solului.

Sfecla pentru zahar este utilizata in primul rand ca materie prima in industria

zaharului, asigurand circa 30% din productia mondiala de zahar.

La o productie medie de radacini de 40 tone/ha, rezulta ca produse secundare 15-30

tone colete si frunze, 16 tone melasa si16 tone taitei.

Melasa reprezinta 4-5% din greutatea sfeclei prelucrata si contine circa 50%

zaharoza; este valorificata in industria alimentara si a prooduselor alcoolice.

“Namolul” rezultat de la filtrele presei avand un continut mediu de 92,59%CaCo3, si

2,15% Mg(OH)2 din substanta uscata, este folosit cu bune rezultate pentru corectarea

reactiei solurilor acide.

Avand in vedere ca zaharul este si o materie prima din care se pot obtine carburanti

alcooli, glicerina, acizi, acetona, se intrvede ca si in viitor productia mondialla de

zahar va creste in continuare.

Compozitia chimica a sfeclei de zahar este influentata de soi si de tehnologia de

cultivare.

Soiurile zonate contin la maturitatea tehnologica 75% apa, si 25% s. u. in

componenta careia zaharoza reprezinta 17,5% , iar substante nezaharoase 7,5%.

Sfecla de zahar se cultiva in lume pe aproape 5,59 milioane hectare.Incepand cu anul

2007, suprafata cultivata cu sfecla de zahar in Romania este de aproximativ.

25000hectare

1. DATE PRIVIND DINAMICA PRODUCTIEI - perioada 2001- 2008 si suprafata cultivata in anul 2009

Specificare UM 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Suprafata Mii

ha

39 41,6 45,2 20,8 25,2 39,8 25 20,4 21,3

Productie

medie

bruta

Kg/ha 22432 22930 16916 32290 28932 28232 36320 34642

Page 2: Sfecla de Zahar Material extragere zahar import export istorie canada cuba trestie de zahar comparatie continut in zahar 15-16 %

Productie

totala

Mii

to

875,5 954,6 764,5 672,7 729, 7 1125,9 809,2 706,7

2001-2007 - Date din Anuarul Statistic al României

2008 - Date furnizate de INS

2009 - Date furnizate de MAPDR

2.Date privind organizarea productiei

-Organizatia Interprofesionala Nationala “Zaharul” O.I.N.Z.R.

-Federatia Nationala a Cultivatorilor de Sfecla de Zahar din Romania

-Asociatia Producatorilor de Zahar din Sfecla de Zahar

- “Patronatul Zaharului din Romania”

3.Legislatia

a) Legislatia nationala

-Ordinul nr.633/2006 privind aprobarea

Instructiunilor pentru administrarea de catre

Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii

Rurale, prin Agentia de Plati si Interventie pentru

Agricultura, a contributiilor pentru productiile de

zahar si izoglucoza realizate in cadrul cotelor

alocate Romaniei de catre Uniunea Europeana.

-Ordonanta nr 124/2006 privind

stocurile excedentare de zahar, produse zaharoase

si alte produse agroalimentare agroalimentare;

-Ordinul nr. 815/2007 privind acreditarea agentilor economici care desfasoara

activitati de fabricarea zaharului din sfecla si/sau din rafinarea zaharului brut din

trestie sau fabricarea izoglucozai, precum si a celor care utilizeaza zahar si/sau

izoglucoza ca materie prima;

-Ordinul nr. 164/2009 privind recunoasterea Acordului interprofesional pentru

sfecla de zahar – recolta anului de comercializare 2009/2010;

-Ordinul nr. 624/2008 pentru repartizarea cotelor de productie de zahar si

izoglucoza pentru anul comercial 2008/2009;

-Ordinul nr. 118 /2009 pentru modificarea si completarea Ordinului nr.624/2008

privind stabilirea modului de implementare, a conditiilor specifice si a criteriilor de

eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plati directe si plati nationale directe

complementare in sectorul vegetal, pentru acordarea sprijinului aferent masurilor de

agromediu si zone defavorizate

b) Legislatia comunitara

-Regulamentul (CE) nr. 318/2006 - privind organizarea comuna a pietelor din

sectorul zaharului;

-Regulamentul (CE) nr. 320/2006– de instituire a unui regim temporar de

Page 3: Sfecla de Zahar Material extragere zahar import export istorie canada cuba trestie de zahar comparatie continut in zahar 15-16 %

restructurare a industriei zaharului in Comunitatea Europeana, cu modificarile si

completarile ulterioare;

-Regulamentul (CE) nr.950/2006 de stabilire a normelor de aplicare pentru anii de

comercializare 2006/2007, 2007/2008 si 2008/2009, privind importul si rafinarea

produselor din sectorul zaharului in cadrul anumitor contingente tarifare si acorduri

preferentiale;

-Regulamentul (CE)nr. 951/2006, reguli detaliate pentru implementarea

Regulamentului (CE) nr. 318/2006, privind comertul cu tari terte in sectorul zahar;

-Regulamentul (CE) nr. 952/2006 de stabilire a normelor de aplicare in ceea ce

priveste gestionarea pietei interne a zaharului si regimul cotelor a Regulamentului CE

nr. 318/2006 al Consiliului;

-Regulamentul (CE) nr. 968/2006 - reguli detaliate pentru aplicarea Regulamentul

Consiliului nr. 320/2006;

-Regulamentul (CE) nr. 967/2006 de stabilire a normelor de aplicare privind

productia peste cota a Regulamentului 318/2006;

-Regulamentul (CE) nr. 1832/2006 referitor la masurile tranzitorii in sectorul zahar,

odata cu aderarea Romaniei si Bulgariei la U.E.

-Regulamentul (CE) nr. 73/2009 de stabilire a unor norme comune pentru sistemele

de ajutor direct pentru agricultori in cadrul politicii agricole comune si de instituire a

anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori, de modificare a Regulamentelor (CE)

nr. 1290/2005, (CE) nr. 247/2006, (CE) nr. 378/2007 si de abrogare a Regulamentului

(CE) nr.1782/2003;

- Regulamentul (CE) nr. 72/2009 privind modificarile aduse politicii agricole

comune prin modificarea Regulamentelor (CE) nr. 247/2006 (CE) nr. 320/2006, (CE)

nr.1405/2006, (CE) nr.1234/2007, (CE) nr. 3/2008 si (CE) nr. 479/2008 si

de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr.1883/78, (CEE) nr.1254/89, (CEE) nr.

2247/89, (CEE) nr. 2055/93, (C.E.) nr. (C.E.) nr. 1868/94,(C.E.) nr. 2596/97,(C.E.)

nr. 1182/2005 şi (C.E.) nr. 315/2007.

4. Cota de zahar din sfecla si izoglucoza si necesarul traditional de aprovizionare

cu zahar brut pentru anul de comercializare 2008/2009

-Cota de zahar din sfecla este de 104688,8 tone;

-Cota de izoglucoza este de 15879,0 tone;

-Necesarul traditional de aprovizionare cu zahar brut din trestie de zahar este de

329 636,0 tone

Anul de comercializare pentru produsele din cadrul organizarii comune a pietei

zaharului incepe la 1 octombrie si se incheie la 30 septembrie anul urmator.

5. Soiuri de samanta de sfecla de zahar folosite Flores, Rosita, Clementina, Leila, Heracles, Canaria, Remus, Evelina, Diamant

Imperial, Puma, Belinda, Corsica, Bianca,

Soiuri autohtone :Barsa, Polirom

6.Societatile comerciale de zahar si izoglucoza

Page 4: Sfecla de Zahar Material extragere zahar import export istorie canada cuba trestie de zahar comparatie continut in zahar 15-16 %

a) Societatile comerciale de procesare a zaharului din sfecla si a zaharului brut

si trestie S.C.Fabrica de zahar Bod S.A. – proceseaza zahar din sfecla si zahar brut;

S.C. Zaharul Ludus S.A. proceseaza zahar din sfecla;

S.C. Zaharul Liesti S.A. cu 2 fabrici (Liesti si Lemarco Cristal Urziceni - proceseaza

zahar brut din trestie;

S.C. Zaharul Corabia S.A. - proceseaza zahar brut din trestie;

S.C. Zaharul Calarasi S.A. - proceseaza zahar brut din trestie;

S.C.Agrana S.A. cu 3 fabrici (Buzau,Roman si Tandarei) - proceseaza atat zahar brut

din trestie cat si zahar din sfecla

S.C. Zaharul Oradea S.A. - proceseaza atat zahar brut din trestie cat si zahar din

sfecla

b) Societatile comerciale de izoglucoza

S.C. Amylum Romania S.A;

S.C. Roquett Romania S.A

7. Taxele din sectorul zahar -taxa pentru producţie: 12 euro/tona (cota zahăr din sfecla), 6 euro/tona (cota

izoglucoză);

-taxa de restructurare pentru cota de zahăr din sfeclă este de 113,3 €/tona (aferentă

anului de comercializare 2008/2009);

-taxa de restructurare pentru cota de izoglucoză este de 56,65 €/tona (aferentă anului

de comercializare 2008/2009).

8.Sustinerea Productiei la cultura de sfecla de zahar pentru anul 2009 -39,0 lei/ha (subventionarea cu 1 leu/litru de motorina utilizata pentru lucrarile

mecanice de infiintare a culturilor agricole de primavara, respectiv pentru toamna

anului 2008, pentru cantitatea de 39,0 litri/ha

-30% contributii din fonduri publice acordate producatorilor agricoli conform Legii

nr. 150/2003 credit agricol pentru productie.

-30 lei/tona – productia marfa

Plati aferente anului 2008 din fonduri comunitare care se platesc in anul 2009

-60,75 €/ha - plata unica pe suprafata;

-202,11 €/ha - plati nationale complementare cuplate de productie;

-111 €/ha – plata separata pentru zahar.

ELEMENTE STRATEGICE IN SECTORUL ZAHAR

Susţinerea unei poziţii unitare la UE pentru excluderea taxei de restructurare la

fabricile de zahăr care au cota de zahăr din sfeclă de zahăr pentru reducerea costului

de producţie al zahărului din sfeclă de zahăr. În acest mod se înlătură dezechilibrul

între preţul zahărului din procesarea sfeclei de zahăr şi preţul zahărului procesat din

trestie (la rafinarii).

Page 5: Sfecla de Zahar Material extragere zahar import export istorie canada cuba trestie de zahar comparatie continut in zahar 15-16 %

Susţinerea sectorului prin ajutoare de stat la producţia marfă cel puţin la nivelul

anului comercial 2007/2008.

Accesarea programelor de dezvoltare rurală privind efectuarea de investiţii în vederea

dezvoltării tehnologiei mixte zahăr-alcool etilic din sfeclă şi trecerea după campanie

pe producţie de biocarburant din grâu şi porumb.

Sustinerea in continuare pe lânga C.E., a menţinerii importului necesarului traditional

de aprovizionare de zahar brut din Brazilia si după 1 octombrie 2009, eventual,

solicitarea unei cote de zahar la nivelul consumului intern. Romania dispune de

conditii foarte favorabile culturii sfeclei de zahar si de capacitati corespunzatoare de

procesare.

Obligativitatea cresterii randamentului la hectar, comasarea terenurilor si aplicarea

tehnologiilor performante.

Cultivarea sfeclei de zahar in vederea obtinerii de bioetanol, avand in vedere ca pana

in 2020, minim 20% din consumul de energie, trebuie acoperit din surse regenerabile.