VIATA SFANTULUIIOAN GURA DE AUR

in relatirile istoricilor bisericegti:

PALADIE, TEODOR AL TRIMITUNDEI, SOCRATES,

SOZOMEN 9i FERICITUL TEODORET AL CIRULUI

- edigia a II-a -

Traducere din limba greacl veche,introducere gi note de

Pr. prof. dr. Cor.rsraNrrN ConNIlrscu

Volum publicat cu binecuvAntareaPreafericitului Pirinte

Darurnr,

Patriarhul Bisericii Ortodoxe RomAne

BASILICABUCURE$Tr -2016

CUPRINS

CWANT INAINTE 5

VIATA SFANTUTUI IOAN GURA DE AUR

1. Copiliria2. Botezul gi hirotonia in diacon gi preot3. Hirotonia lui loan in treapta de episcop

4. Activitatea desfiguratii ca episcop

5. Reaclia celor nemulfumifi6. Episcopul loan gi monahii din pustiul Nitriei7. Sinodul de la Steiar

B. Primul exil9. Al doilea exil10. Reaclia papei ........ 25

DIALOGUT ISTORICAL tUI PAIITDIE, EPISCOPUT

DE HETENOPOLIS, CU DIACONUL TEODORAL ROMEI

Despre viala gi felul de a fi ale fericitului loan Gurdde Aur, arhiepiscopul Constantinopolului ............................. 27

TEODOR, EPISCOPUT TRIMITUNDEIDespre viafa, exilul gi necazurile FericituluiIoan Guri de Au4, arhiepiscopul

193

287

7

7

8

9

1L

L4

L6

L9

20

23

Constantinopolului

CUPRINS

SOCRATES

Viala lui loan, arhiepiscopulConstantinopolului 227

SOZOMENViala marelui Ioan Gurd de Aur .-......r.;.....,..... 247

FERICITUT TEODORET, EPISCOPUT CIRULUIDespre viafa lui loan Guri De Aur,

arhiepiscopul Constantinopolului 273

FRAGMENTE ENCOMIASTICE 283

TIPOGRAFIA CARTILOR BISERICE$TIIntrarea Miron Cristea nr. 6; 0401,62, Bucuregti

Telef on: 021.335.21,.29 ; 021,.335.2L.28; F ax 02 1.335. 1 9. 00e-mail: magazin@editurapatriarhiei.ro, tipografia@patriarhia.ro

www.editurapatriarhiei.ro

VIATA SFANTUTUI IOAN GURA DE AUR

1. Coptrinm

SfAntul loan Guri deAur s-a nlscutin anul 354, inAntiohiaSiriei, intr-o familie nobili, tatil s5u fiind un general roman,pe nume Secundus, conducitorul armatei din Siria, iar mamasa, pe nume Antusa, de neam grec, era o femeie cultivat5;i cuun caracter deosebitl. A rlmas orfan de tatl in fragedi copili-rie, insi mama sa, admiratd pentru virtutea ei chiar gi de citrepigAni, nu s-a recisdtorit, ci s-a dedicat cregterii gi educlriicelor doi copii ai ei: Ioan gi sora sa.

A primit o instruclie aleasi la gcolile vestite ale timpu-Iui, avAndu-i intre dascdli pe retorul Libanius ;i pe filosofulAndragatius. AtAt de mult l-a impresionat pe Libanius prininsugirile sale intelectuale ;i prin zelul sdu pentru studiu,incAt se zice cZ., fiind intrebat Libanius inaintea morlii sale pe

cine ar dori sd lase ca urmag, acesta ar fi spus: ,,Pe Ioan, dacinu l-ar fi furat cregtinii"z.

1 PAIADIE, Dialogul istoric aI lui Palqdie, episcopul de Helenopolis, cudiaconul Teodor al Romei: Despre viqla $i felul de a fi ale fericitului loanHrisostom, episcopul Constantinopolului,PG 47, 18; Socnare s,Vialalui loan,episcopul Constantinopolului, in: Istoria bisericeascd fCartea a VI-a), PG 67 ,

665; Sozoue N, Via9a marelui loan Hrisostom,in: Istoria bisericeascd (Cartea

a VIII-a), PG 67 ,7513; TBoooR al TRIIraItuNDst, D espre viafa, exilul ;i necazu-ile fericitului loan Gurd de Aur, arhiepiscopul Constantinopolului, PG +7 ,LV.

2 SozourN, Viafa marelui loan Hrisostom, P G 67, 1513.

VIATA SFANTULUI IOAN GURA DE AUR

Dupi ce ;i-a incheiat studiile gi pe cAnd toli cunosculii se

agteptau sI aleagi avocatura, vdzdndviala tumultuoasi din tri-bunale, iar el fiind o fire meditativS, la vArsta de 1B ani s-a dedi-

cat citirii Sfintelor Scripturi gi rugdciunii 9i a inceput si frecven-

teze Asketerion-ul din Antiohia, condus de Diodor 9i Carterius3.

I-a indemnat gi pe colegii sdi Teodor 9i Maxim si facd acelagi

lucru. Acegtia i-au urmat sfatul gi in cele din urmi au ajuns epis-

copi, primul de Mopsuestia, iar cel5lalt de Seleuciaa.

2.Barnzul $I HIRoToNIA iN DIACoN SI PREor

CurAnd a fost botezat;i hirotonit cite! de citre episcopul

Pimen al Antiohieis.Nefiind mulfumit doar cu asprimea vielii duse in casa

pirinteasci, s-a retras in munlii din apropierea oragului,

unde a fdcut ascultare timp de patru ani la un bitrAn monah

induhovnicit, apoi s-a retras ;i a triit de unul singur intr-opegterS, pentru ci dorea cu tot dinadinsul si stea departe

de lume. Acolo a vieluit doi ani, petrecAndu-9i cea mai mare

parte a timpului firl si doarml ;i incercAnd si invele pe de

rost Scriptura. RuinAndu-9i slnitatea, s-a retras din pegterl ;is-a intors acasi.

A fost hirotonit diacon de citre episcopul Meletie,

treapti in care a slujit cinci ani, apoi a fost hirotonit preot de

citre episcopul Flavian, treaptd in care a slujit doisprezece

3 SozopreN, Via[a marelui loan Hrisostom, PG 67,1-5L6.4 Socnanrs, Viaga lui Ioan ..., PG 67,665; Sozotue N,Viala mqrelui Ioan

Hrisostom, PG 67, 1'51"6.s Te opoR aL TRIuIruuont, Despre viaq,a, exilul ..., PG 47 , LV.

B

VIATA SFANTULUI IOAN GURA DEAUR

ani, luminAnd clerul gi poporul cu infelepciunea gi cu exem-plul vielii sale6.

3. HrnoroNrA LUr loau iu rREAprA DE Eprscop

Faima preotului Ioan, a viegii gi inlelepciunii sale, tre-cuse granifele Siriei, cAnd a murit episcopul Nectarie al

Constantinopolului. $i, pentru c5 numaidecAt s-au gi imbul-zit mulli nechemali ca si-gi asume intAietatea in BisericiT,iar unii il propuneau pe unul, iar algii pe altul, poporul s-a

scandalizat ;i a cerut stlruitor impiratului si fie adus epis-cop cel mai vrednic in ale preofiei. La sugestia lui Eutropius,care de curAnd se intorsese din Orient, impiratul Arcadius igiindrepti gAndul spre loan. El scrise guvernatorului Antiohieise ffimite numaidecAt la Constantinopol, firl a tulbura popo-rul, pe preotul loan. Scrisoarea impdratului suna cam a$a:

,,Augustul [gi] slivitul Arcadius, cltre patricianul Victor; gene-

ralul Orientului, acestea scriu: intrucAt unii neisprivifi daubuzna, neavAnd nici rugine, nici stip6nire asupra minfii, gi vorsi-gi insugeascd [scaunul] episcopal, noi, avAnd pururea fricide Dumnezeu, pe astfel [de oameni] ii respingem. [De aceea,]

i1i poruncesc prin aceasti scrisoare a noastrl ca, aritAnd toatidibicia, si ne trimiteli aici pe loan, preotul marelui ora;, fIrIca cineva si observe sau sd simtl acest lucru. Prin urmare,daci astfel vei executa aceasti poruncS, te vei invrednici de

6 Palaots, Dialogul istoric ..., PG 47, 19; Tronon ^ol Tnrprrrulloer,Despre viafa, exilul ..., PG 47 ,LIl.

7 SocRanes, Viala lui loan ..., PG 67,66L.

VIATA SFANTULUI IOAN GURA DEAUR

cele mai cilduroase laude de la noi"8. ,,Acesta, de indatd ce a

primit scrisoarea, l-a rugat [pe Ioan] si iasi din orag 9i [sIvini] la [locul numit] <<Martiri>>, aproape de regiunea numiti<Romanisiau [$i, venind,] l-a suit intr-o trisuri a statului 9i

l-a predat eunucului care fusese trimis [si-l aduca], impreund

cu aghiotantul comandantului gilrzii de corp a impiratului."e

Iar pentru ca hirotonia si fie cAt mai fastuoasd, implratul a

convocat o adunare a episcopilof, din care ficea parte 9i epis-

copul Teofil al Alexandrieilo.

La inceput, Teofil s-a opus, vrAnd sI fie pus episcop la

constantinopol preotul Isidor din eparhia sa. Acesta, candva,

indeplinise pentru Teofil o misiune periculoasa. Pe cAnd impa-

ratul Teodosie era in rizboi cu tiranul Maxim, Teofil I-a tri-mis pe Isidor in Occident cu daruri ;i cu doui scrisori - [una

adresati lui Maxim, iar alta lui Teodosie] -, cu porunca de a

da numai invingatorului darurile gi scrisoarea adresata lui.

Acesta a venit la Roma, dali temandu-se ca nu cumva lucrurile

si fie descoperite, a revenit la Alexandria.

impotriva lui Teofil se formulaseri multe acuzalli 9i, pen-

tru a nu li se da curs de cdtre Eutropius, episcopul Alexandriei

a fost de acord cu hirotonia lui Ioan11. De altfel, despre Teofil

se spune ci ,,obignuia si nu hirotoneasci pe cei buni 9i

infelepfi, afari numai daci nu gregea; pentru cd voia [si aiblin preajma sa] numai pro;ti, ca sa-i domine. Socotea ci este

8 TpoooR RL TRlrrlIruuonl, Despre viafa, exilul '.., PG 47 , LII, LV'

e PALADIE, Dialogul istoric '.., PG 47,79'10 PALADIE, Dialogul istoric ..., PG 47,19; Socnare s, Via'ta lui loan "',

PG 67,661..11 SocRArEs, Vi ala lui I o an ..., P G 67, 664, 67 6; SozouEt'1, Viala marelui

Ioan Hrisostom, PG 67 ,7517 , t520.

10

VIATA SFANTULUI IOAN GURA DEAUR

[cu mult] mai bine s5-i domine pe cei progti decAt sI asculte

de cei inlelep!i"12.

4. AcrtvIrarEA DESEAsURATf, cA EPIscoP

Fiind deci hirotonit episcop, Ioan a desfdgurat o intensdactivitate invSl5toreascl misionard, de redresare a moravuri-lor. Predica cu timp gi firi timp, pentru a-i inviga pe cei care iif useseri incredin!a!i.

AflAnd cd in Fenicia se mai aduceau jertfe idolilo4 ,,a

adunat monahi inflsc5rafi de rAvn5 dumnezeiascl gi, inar-mAndu-i cu legile impirltegti, i-a trimis impotriva temple-lor idolegti", AflAnd apoi ci golii nomazi din preajma Duniriisunt dispugi ;i doritori sl li se predice cuvAntul Evangheliei,

a clutat blrbali rAvnitori de lucrare apostolicd, pe care,

dupi ce le-au predicat golilor cuvAntul Evangheliei, i-a hiro-tonit, punAndu-i in fruntea lor. A scris episcopului Leontiusal Ancirei o epistol5 in care ii vorbea despre convertireascililor gi-l ruga si trimitl birbali destoinici pentru indru-marea acestoral3.

I-a combltut pe arieni, care obignuiau s5-;i propagecredinla cAntAnd cAntiri de noapte, al clror text era impreg-nat de erezia lor. El contrapune acestor manifestiri altelemult mai strllucitoare. Obiceiul executirii acestor cAntiriantifonice se pare ci a fost introdus de SfAntul Ignatie al

12 PALADIE, Dialogul istoric ..., PG 47 ,20.13 TEoDoRET aL CrRuLut, Despre viap,a lui loan Gurd. de Aun episcopul

C o nstantinop olului, P G 82, 7259.

T7

DIALOGUL ISTORICAL LUI PAT"{DIE, EPISCOPUL DE HELENOPOLIS...

Caprrorul al XII-lEa

MirAndu-se de acestea, Teodor a intrebat, folosindu-se de

cuvintele Scripturii. [El a zis]: pentru ci s-a scris: ,,Nu dispreluivorba celor bitrAni, cI ;i ei au invlgat-o de la pirinlii 1or"108,

spune-ne, te rog, care este motivul ci i;i lua singur mAncareagi, dacl este adevirat, aga cum spun unii, de ce mAnca singur?

Episcopul: intr-adevi1, se spune cd mAnca singur. Darnu mi a;teptam ca tu, preaiubite Teodorl si pui intrebirile[pe care le pun] unii copii, care se gAndesc doar la mAncare!Fiind birbat, se cuvine si te preocupe virtulile bdrbafilor:[cAt era de] curajos, [ce atitudine avea fa;5] de bani, [cAt era]de cumpitat, de blAnd, de drept, de milostiv, de prudent, de

birbltos, [cum stitea] cu uitarea;i cu linerea de minte. Cicinu mAncarea ne face binepldculi lui Dumnezeu - [deci] nu

[faptul] ci mAncim sau ci nu mAncdm -, ci cunoagterea fvoiiLuil impliniti in fapte.

El mAnca singu4, din cAte;tiu, pentru doul motive;in pri-mul rAnd, pentru cd nu bea vin, cici ii infierbAnta capul (une-ori, in [vreme de mare] argi!5, folosea [vin] de trandafiri); in al

doilea rAnd, pentru ci avea probleme cu stomacul, din cauzaunei sldbiciuni, incAt deseori nu suporta [alimentele] careerau bine pregitite gi ciuta altele care nu erau de fag5. Apoi,uneori uita si mdnAnce ;i se prelungea faceasti uitare] pAnisearar pe de o parte, pentru cd era ocupat de grijile bisericegti,pe de alti parte, pentru cI era absorbit de contemplarea

flucrurilor] divine. Pentru cI se striduia ca nimic si nu-i fienecunoscut din Sfintele Scripturi. Aga ii plicea lui: fie si nu

9B

108 ingelepciunea lui Isus SirahB,9.

DIALOGULISTORICALLUIPALADIE,EPISCoPULDEHELENoPoLIS...

nce nimic, fie si minAnce ceva u$or' Apoi, existi obiceiul

comeseni ca, in cazul cAnd cineva nu bea, nu transpire'

se lasi pradi rAsului indecent impreuni cu ei 9i nu line

:u] pocalul cildu! pe vArful degetelo6 si acopere ama-

,ur.u ocari. intr-un cuvAnt, eu cred adevirat [faptul]

era foarte refinut fali de oaspelii dezm5lagi ;i socotea un

'ilegiu risipa care se flcea pentru ei'

A taiat, totodati, ocaziile de furat ale administratorilol

inzeceau prelurile meselor, insuqindu-9i [apoi sumele]

re erau necesare siracilor. GAndindu-se la mul;imea [oame-

rnevoiagiai]oragului,consideraci[administratorul]tre-I si fie [intru] totul demn de aceasti cinste, ca iconom al

i Hristos; [daci nu este], sf, nu i se incredinleze [aceastd]

ncfie. AvAnd apoi in vedere zgomotele de la masl9i mlri-

ea cheltuielilor [ce trebuiau ficute] pentru siraci, s-a ingro-

t de acest lucru qi a spus cI [vrea] si stea departe de bArfe'

ndcuvAntuldelaFaptele[Apostolilor]:,,Birbalifrafi'u este drept ca noi si slujim la mese, ci, rAnduind birbagi

ucernici pentru slujba aceasta, noi si ne dedicim cuvAntu-

ri ;i rugaciunii"l0e. Cici, dupi cum calul de circ, atunci cand

u mai poate sd alerge in stadion, este legat de o piatrl de

moari gi se invArtegte Ia nesfArgit in cerc, tot aga 9i dascd-

lului care a obosit [expunand] cuvintele virtufii, i se intinde

cursa mesei. $i ce bine ar fi daca el [ar intinde-o] celor fla-

mAnziginevoiagi,pentruciarputeacA;tigafericirea[decarevorbegte] StipAnul, Care [spune aga]: ,,Fl5mAnd am fost' 9i

Mi-afi dat s5 minAnc,,110, Dar [o intinde] numai celor bogafi,

toe Faptele 6,2-4.tlo Mqtei25,35.

99

DIALOGUL ISTORICAI LUI PAIADIE, EPISCOPUL DE HELENOPOLIS...

sau se audl vorbindu-se [de el numai] de bine, sau [si dobAn-deascS] o slavl trecdtoare, sau si fie invitat, la rAndul siu, deei, sau, daci nimic din acestea [nu se intAmpls], cel pulin sinu se audl nimic rdu [de el], neamintindu-gi de mustrareaDomnului, Care zice: ,,Vai voud cAnd togi oamenii vi vor vorbide bine!"111 [Domnul] nu a zis: ,,Cei s5raci", ci: ,,Oamenii". ,,Cicitot aga au fficut falgilor profeli pirinlii vogtri"112. Prin urmare,Teodore, si nu ciutlm, precum cei dornici de slava degart5,slava profetului mincinos! ,,Cdci a venit Ioan, nici mAncAnd,nici bAnd, gi ei spun: <<Are demon>. A venit Fiul Omului, mAn-cAnd gi bAnd, 9i spun: <latd om mAncicios gi biutor de vin,prieten al vamegilor gi al picdtogilor>>Dtt3.

Diaconul: Preabunule P5rinte, n-am intervenit cu aceastlintrebare in istorisirea ta, care este atAt de precisi, ca sI vor-besc de rdu sau si atac asprimea vielii [unui astfel de om].Pentru c5;tiam din faima [ce i s-a dus] gi din scrierile lui careau ajuns la noi - din omilii gi din scrisori - virtulile sale, darca s5-i aflu scopul vielii iscodesc lucrurile. intr-adevdl cineeste aga de nepriceput si nu gtie ci paguba de la masl estemai mare decAt cAgtigul, afari de cazul cAnd, la nevoie, suntgdzduili [;i agezafi la masi] sfinfii?

Episcopul: Aceasta am spus gi eu, Teodore, iubitorule deadevi6, [gi n-am voit] sI dispreluiesc virtutea strlmogeasci,indeosebi pe cea a ospitalitifii. Pentru ci, dintre virtulile careconduc la evlavie, una este cea prin care domnii [nogtri], patri-arhii, au avut la masi pe Dumnezeu MAntuitorul ori au glzduit

111 Luca 6,26.r12 Luca 6,26.t13 Matei LL,18-1,9.

100

DIALOGUL ISTORIC AL LUI PAI-A.DIE, EPISCOPUL DE HELENOPOLIS...

pe ingeri. Ca risplati [pentru acest fapt], unul a dobAndit un

fiu la bitrAnefe, iar altul [a dobAndit] mAntuirea sa 9i a fiicelor

[sale] din Sodoma. Despre acegtia Apostolul, indemnAndu-ne

sl le urmdm exemplul,zice:,,Primirea de oaspeli sd n-o uitafi,

cici prin aceasta unii, fdri si gtie, au glzduit ingeri"11a. Dar

se cuvine ca primitorul de oaspeli si aibi atAt ingelepciunea

garpelui, cAt;i blAndelea porumbelului. [in acelagi timp] siia aminte la cele doui cuvinte ale Domnului, atAt la acesta:

,,Oricui ili cere, de-i'11s, [cAt] gi la acesta: ,,Nu bdga pe orice

om in casa ta"116, pentru ca nu cumva sd primegti lup in loc de

oaie, urs in loc de vitl gi si schimbi cAgtigul cu paguba.

Se cuvine [ca acela care primegte oaspeli] si cerceteze

mai intAi locul de unde provine [oaspetele], daci este pus-

tiu sau populat, apoi felul lui de a fi: dacd nu cumva cultivd

obiceiuri nepotrivite. Numai dupl aceea si hotirasci cine

trebuie si aibi parte de binefacere, [adicd sI cerceteze] daci

[respectivul] este bogat sau sirac, sinitos sau bolnav sau

daci are nevoie de hrani sau de imbriclminte; cici cu aces-

tea se ocupi milostenia. Pentru ci fericitul Avraam n-a gdz'

duit consuli, generali sau pe birbalii de frunte ai acestui veac

- cu frAul gi cipdstrul cailor strllucind gi cu nddragi arlmii -,care de departe exprimi mAndria, ci,locuind intr-un loc pus-

tiu, i-a primit pe cei care soseau acolo. Or cei care strdbiteaupustiul, ajungAnd pAnI la patriarh, ficeau aceasta fie de dra-

gul virtufii, fie din cauza sirlciei ;i a mizeriei. Siricia este

la mijloc intre abundengi gi mizerie; adicl intre abundenla

tta Evrei \3,2.1ls Luca 6,30.116 in,telepciunea lui Isus Sirah 1,1,,31.

101