Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,

cod 010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

CUPRINS:

Noutăţile programului Erasmus+ în 2018

Franta reformeaza examenul de Bacalaureat. Numarul probelor scade de la

11 la patru teste scrise si un examen oral

19 FEBRUARIE 2018

Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,

cod 010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

Noutăţile programului Erasmus+ în 2018

După un an aniversar – atât la nivelul Uniunii Europene, unde

programul Erasmus a celebrat trei decenii de la lansarea sa, cât şi în

România, unde programul a împlinit 20 de ani – cea mai longevivă iniţiativă

în domeniul educaţiei şi formării profesionale continuă în forţă. În 2018,

Erasmus+ beneficiază de suplimentări bugetare consistente şi de noi măsuri

de încurajare a proiectelor de parteneriate, colaborărilor virtuale şi a

programelor de mobilitate, după cum ne-a precizat doamna Monica Calotă,

directoarea Agenţiei Naţionale pentru Programe Comunitare în Domeniul

Educaţiei şi Formării Profesionale (ANPCDEFP).

Conform anunţului Comisiei Europene, bugetul programului Erasmus+

alocat pentru anul acesta va fi de 2,7 miliarde de euro, cu aproximativ 8%

mai mare decât în 2017. Este această suplimentare mai mare decât cea

preconizată iniţial?

O creştere substanţială a bugetului Erasmus+ era deja planificată,

mecanismul de alocare prevăzând creşteri semnificative în intervalul 2017-

2020, după ce în primii ani bugetul a fost relativ constant, înregistrând

creşteri minore de la un an la altul.

Alocarea fondurilor pentru anul 2018 era prestabilită – printr-un mecanism decis încă de la începutul

programului – însă, în toamna anului trecut, Parlamentul European a hotărât o suplimentare a bugetului pe

2018 cu aproximativ 500.000.000 de Euro.

Creştere substanţială pentru România Care este bugetul alocat României?

Fondurile alocate României pentru acest an sunt de 78.330.936 de euro, în care sunt incluse şi aproape

6.150.000 de euro pentru finanţarea mobilităţilor între ţările programului şi ţările partenere la program.

Comparativ cu anii precedenţi, deja începe să se vadă o creştere substanţială.

Va acoperi această majorare cererea locală? În anii trecuţi, aţi nominalizat domenii precum educaţia

adulţilor şi formarea profesională, unde numărul de proiecte depuse depăşea cu mult posibilităţile de

finanţare. Se va ameliora situaţia în 2018?

În România, rata de succes este în medie de 25%, adică avem de patru ori mai multe candidaturi decât putem

să finanţăm. Există şi unele cazuri de subfinanţare evidentă, cu o rată de succes de aproximativ 15%, precum

în cazul proiectelor de mobilitate în domeniul educaţiei adulţilor sau al proiectelor de parteneriat strategic,

din domeniile tineretului şi învăţământului universitar. Prin urmare, creşterea preconizată nu are cum să

amelioreze semnificativ această situaţie.

Noi tipuri de proiecte Care este cel mai important element de noutate din programul Erasmus+ anul acesta?

Principala noutate o reprezintă proiectele de parteneriate între şcoli, centrate pe mobilitatea elevilor şi a

profesorilor, ca mijloc de schimb de bune practici şi experienţă. Aceste proiecte sunt oarecum asemănătoare

cu fostele proiecte de parteneriat Comenius din Programul de Învăţare pe tot parcursul vieţii (2007 – 2013),

care au fost foarte populare în rândul şcolilor din România. Faţă de ceea ce a existat până în prezent, acest

nou tip de proiecte oferă posibilităţi suplimentare pentru schimburile de elevi. De altfel, tocmai pentru a

încuraja aceste proiecte, bugetul acţiunii de parteneriate între şcoli a fost suplimentat anul acesta cu aproape

Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,

cod 010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

50%, de la 7 milioane de euro, în 2017, la 10 milioane de euro, în 2018. De asemenea, există fonduri

suplimentare alocate mobilităţilor pentru studenţi – fonduri care provin de la alte programe pentru a încuraja

pe cât posibil stagiile de practică ale studenţilor, care se concentrează pe dezvoltarea competenţelor digitale.

Şi, pentru că am amintit de zona digitală,

mai trebuie precizat că, începând de anul

acesta, candidaturile pentru mai multe

tipuri de proiecte vor fi depuse prin

formulare web, tendinţa fiind ca, până la

finalul programului, toate candidaturile

să aibă acest format.

În ce stadiu se află iniţiativa Corpului

european de solidaritate?

Deocamdată, încă se poartă negocieri

între Parlamentul European şi Consiliul

Uniunii Europene pe marginea noului

Regulament. Se aşteaptă intrarea sa în

vigoare în luna iunie, termenul limită

pentru candidaturile din 2018 – şi

singurul din acest an – fiind prevăzut la începutul lunii octombrie.

Se preconizează modificări în structura ANPCDEFP în aces sens?

Deocamdată nu există o bază legală, deci nu putem vorbi de modificări în structura Agenţiei. Noi am început

însă promovarea programului încă din 2017 şi avem pregătite măsurile necesare pentru momentul când

Regulamentul va intra în vigoare.

Priorităţi la nivel local Care sunt priorităţile Agenţiei pentru anul în curs? Anul trecut aţi nominalizat incluziunea socială ca

prioritate de ţară. Se va păstra şi în 2018?

Menţinem şi anul acesta ca prioritate naţională incluziunea socială a grupurilor dezavantajate, definite în

contextul României ca fiind organizaţiile şi profesioniştii din mediul rural, persoanele cu nevoi speciale şi

minoritatea romă. De aceea, vom continua să „discriminăm pozitiv“ acele candidaturi care se adresează

acestei priorităţi şi, de asemenea, să spijinim organizaţiile din mediile dezavantajate pentru a-şi creşte

capacitatea de a concepe proiecte de bună calitate, care să poată obţine finanţare. În acest sens, vom organiza

alături de alte entităţi ateliere de scriere de proiecte de parteneriate strategice care vizează incluziunea la

nivel european. Totodată, vom continua să sprijinim participarea reprezentanţilor de organizaţii din medii

dezavantajate la evenimentele internaţionale de schimb de bune practici în domeniul incluziunii persoanelor

vulnerabile sau la evenimentele de identificare de parteneri pentru viitoare proiecte.

Ce măsuri concrete aveţi în vedere pentru încurajarea componentei de cooperare virtuală?

În privinţa cooperării virtuale, cel mai reprezentativ model de succes european este programul e-Twinning,

prin intermediul căruia zeci de mii de şcoli şi sute de mii de profesori din cadrul Uniunii Europene au

colaborat până în prezent. Aceste mini-proiecte virtuale reprezintă cel mai bun start pentru ulterioarele

proiecte Erasmus+ de parteneriate între şcoli. De altfel, România se află între primele cinci state membre UE

în ceea ce priveşte numărul de proiecte şi de profesori care colaborează prin e-Twinning. Programul este

gestionat cu succes în ţara noastră de către Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, cu care Agenţia are încheiat un

parteneriat instituţional, centrat în special pe sinergia dintre e-Twinning şi Erasmus+.

Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,

cod 010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

Ce ne puteţi spune despre mobilităţile destintate îmbunătăţirii competenţelor profesorilor în domeniul

dezvoltării curriculare?

Impulsionarea mobilităţilor profesorilor destinate îmbunătăţirii competenţelor în domeniul dezvoltării

curriculare derivă din ultimul document european cu privire la modernizarea învăţământului superior. Pentru

2018 va exista, deocamdată, o fază de monitorizare a acestora, pentru a decide apoi, începând de anul viitor,

care vor fi măsurile concrete de stimulare a lor.

Efecte secundare Aţi menţionat recent creşterea amplorii unui fenomen negativ care afectează programul Erasmus+:

reducerea interesului studenţilor pentru mobilităţi.

Este un fenomen vizibil la nivelul întregii Uniuni Europene, nu doar în România. De exemplu, în ţările

nordice, reducerea interesului este mult mai accentuată, studenţii din aceste ţări nemaifiind interesaţi de

mobilităţile către alte state membre UE, ci doar de cele către ţări mai competitive, precum Statele Unite,

Australia sau Japonia.

Ce măsuri se preconizează la nivel local pentru stoparea acestui fenomen, având în vedere că programele de

mobilitate pentru studenţi au cea mai mare alocare bugetară şi în 2018?

În România, vom continua să promovăm programul Erasmus+ prin intermediul reţelei de promotori Erasmus

Student Network România, atât în rândul studenţilor, cât mai ales în rândul elevilor de liceu din clasele XI-

XII. Promovarea programului în învăţământul liceal este o soluţie utilă pentru ca, în momentul când încep

cursurile universitare, noii studenţi să fie deja familiarizaţi cu beneficiile mobilităţilor Erasmus+.

SURSA: MARKETWATCH -

http://www.marketwatch.ro/articol/15992/Noutatile_programului_Erasmus_in_2018/

Franta reformeaza examenul de Bacalaureat. Numarul probelor scade de la 11 la

patru teste scrise si un examen oral

Franta a anuntat saptamana aceasta o transformare profunda a examenului de Bacalaureat, examen

nascut sub Napoleon, "care nu mai satisface nevoile de formare moderne". Propriu-zis, nu vor mai fi 11

probe, ci, incepand din 2021, doar patru probe scrise, printre care filosofie si franceza, si un mare examen

oral, relateaza AFP.

Bac-ul a devenit "un monstru organizational", iar examinarea, care incheie studiile secundare in Franta si

reprezinta un pas aproape obligatoriu pentru invatamantul superior, nu pregateste suficient pentru studii

suplimentare, conform raportului care argumenteaza necesitatea reformei.

Potrivit lui ministrului de Educatie, Jean-Michel Blanquer, examenul oral si cele patru probe scrise vor

reprezenta 60% din nota finala de bacalaureat. Cele 40% ramase vor proveni din asa-numitul "control

continuu" si notele scolare (10%), "pentru a pune in valoare regularitatea muncii elevului".

Ministrul a anuntat sfarsitul seriilor L (literar), ES (economic si social) si S (stiintific) pentru bacalaureat.

"Vrem sa oferim mai multa decizie elevilor si sa evitam ierarhiile artificiale intre serii", a declarat el in

cadrul unei conferinte de presa.

In locul seriilor L, ES si S, elevii vor urma un trunchi comun si vor alege trei materii asa-numite

"specialitati" in primul an, care vor fi reduse la doua in anul terminal.

In trunchiul comun figureaza franceza, filosofia, istoria-geografia si invatamantul moral si civic, doua

limbi de circulatie, sportul si o noua disciplina intitulata umanism stiintific si digital.

Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,

cod 010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

Printre "specialitati" se afla matematicile, fizica-chimia, stiintele vietii si ale Pamantului, istoria-

geografia si geopolitica, stiintele economice si sociale, umanism-literatura-filosofie, limbi si literaturi straine,

ecologie-agronomie si teritorii, arte, stiinte din domeniul ingineriei, digitale si informatice.

SURSA: HOTNEWS - https://www.hotnews.ro/stiri-international-22292291-franta-reformeaza-

examenul-bacalaureat-numarul-probelor-scade-11-patru-teste-scrise-examen-oral.htm

Important:

Revista presei conţine fragmente preluate, fără nicio modificare, din articolele despre învăţământul universitar ce apar în

presa locală, regională şi naţională.

Academia de Studii Economice din Bucureşti nu îşi asumă responsabilitatea pentru corectitudinea informaţiilor apărute în

presă, redate pe această pagina exact în forma în care au apărut în publicaţiile respective.

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor aparţine în totalitate autorilor acestora (sursei).