PROIECT REALIZAT DE

Zait Simona si Zait Simona

Presa s-a manifestat în decursul timpului în funcţie de posibilităţile de comunicare pe care le aveau oamenii la un moment dat. Noţiunile de spaţiu şi timp sunt noţiuni cheie în analiza istoriei, modului de transmitere al informaţiilor.

La început, înainte de apariţia tiparului, informaţia circula pe cale orală. Reprezentanţii puterii politice şi administrative transmiteau hotărârile, înştiinţările pe cale orală, prin viu grai; oamenii erau chemaţi în mijlocul cetăţii, în pieţele publice pentru a li se comunica diverse lucruri: hotărâri legislative (taxe, biruri pe care le aveau de plătit etc.), proclamarea unor titluri nobiliare, înştiinţãri privind victoria sau dimpotrivă înfrângerea în rãzboi etc. Informaţia circula în comunităţi restrânse.

Odată cu apariţia tiparului, la mijlocul secolului al XV-lea, comunicarea între oameni începe să se extindă. Există începând cu acest moment posibilitatea de a stoca informaţia, de a o multiplica şi de a o răspândi.

În ţările române, tiparul apare prima dată abia în secolul al XVIII-lea, datorită eforturilor depuse de Mitropolitul Antim Ivireanul în Muntenia.La început noua invenţie, tiparul, este folosită doar pentru a tipări şi răspândi cãrţi din diverse domenii. Problema periodicităţii apariţiei unui material informativ (revistă, ziar) apare mult mai târziu după 1600.

15000 i.e.n - 100 e.n. Sapaturile arheologice din nordul Frantei si sudul Spaniei au scos la iveala picturi rupestre executate in jurul anilor 15000 i.e.n. acestea sunt primele descoperiri referitoare la "tipar". Cele mai vechi scrieri sunrt cele descoperite pe fostul teritoriu al Babilonului si dateaza de acum aproximativ 7000 de ani. Tehnicile tiparului in relief au fost pentru prima data utilizate de catre egipteni pentru a tipari pe materiale textile.

105 e.n. Prima mentiune referitoare la hartie, asa cum exista ea astazi, a fost facuta in anul 105 e.n. in China. In vremea aceea se scria pe bucati de matase foarte scumpe care necesitau un timp foarte lung de producere. Imparateasa Chinei din acea perioada dorea ceva ieftin si mai usor de folosit, asa ca i-a cerut unui dintre servitorii sai, si anume Ts'ai Lun, sa vina cu o alternativa. El a lucrat mai mult de 9 ani experimentand diferite materiale pentru ca in final sa prezinte o pasta obtinuta prin strivirea cojilor de copac, canepei, a zdrentelor si a plaselor pentru pesti si amestecarea lor cu apa. Apoi a stors aceasta pasta si a lasat "coala de hartie" formata sa se usuce.

650 e.n. Calugarii budisti chinezi au experimentat pentru prima data multiplicarea imaginilor prin frecare si sabloane. Aceasta metoda a fost precursoarea tiparului in bloc care a luat fiinta in secolul IX. 868 e.n. Apare Diamond Sutra, prima "carte" tiparita. Aceasta era de fapt o rola cu lungimea de 16 picioare care a devenit formatul standard al tipariturilor in China pentru o perioada lunga.

1041 e.n. Pi Sheng, un inventator chinez, a dezvoltat conceptul tiparirii utilizand caracterele mobile. Inventia insa a fost abandonata din cauza numarului mare de caractere al limbii chineze. Caracterele mobile din lut, au fost inventate separat de catre coreeni în secolul XIV.

1298 e.n. Marco Polo a urmat ruta vechiului Drum al Matasii. Intreaga sa calatorie a avut ca rezultat reconstruirea rutelor dintre China si Europa si cunoasterea teritoriilor de pe acea ruta, inca insuficient explorate, ca de exemplu: Uzbekistan, Turkmenistan, Kazahstan etc. Aceste momente sunt considerate a fi inceputurile istorice ale acestor state. In cursul calatoriei sale in China, Marco Polo a fost martorul tiparirii banilor de hartie. A expus aceasta experienta in opera sa, Descrierea lumii.

1450 e.n. Schimbarile culturale din Europa acestei perioade au atras dupa sine nevoia din ce in ce mai mare de producere a documentelor scrise cat mai ieftin si mai rapid. Johann Gutenberg, un om de afaceri din orasul Mainz din sudul Germaniei, a imprumutat bani pentru a dezvolta o tehnologie care sa rezolve aceasta problema economica serioasa. In 1453 el inventeaza presa de tiparit. Cel mai important este faptul ca, dupa o perioada experimentala in care nu erau cunoscute foarte multe lucruri, curand s-a ajuns la un stadiu tehnic care nu a fost depasit din punct de vedere material pana la inceputul secolului XIX.

1455 e.n. Tot lui Gutenberg i se atribuie publicarea in Mainz a primei carti importante, Biblia.

1501 e.n. Aldus Manutius tipareste faimoasa sa serie de clasici greci, The Greek Psalter, ce includea operele lui Aristotel, Aristofan, Sofocle, Herodot, Xenofon, Euripide si Demostene. Acum s-a folosit pentru prima oara litera italica. In aceasta perioada tiparul a fost principalul canal de dezvoltare a publicitatii, anunturile tiparite incepand sa ii inlocuiasca pe strigatori.1655 e.n. Este publicat in Anglia cel mai vechi ziar existent, ziarul oficial al Coroanei. Primele 23 de exemplare au fost editate sub numele de The Oxford Gazette. Odata cu mutarea familiei regale de la Oxford la Londra, a fost de asemenea mutat si ziarul, iar numele lui a devenit The London Gazette. 50 de ani mai tarziu, a luat fiinta in Anglia primul cotidian, numit Daily Courant, care insa nu se mai tipareste din 1735 1731 e.n. Edward Cave a editat primul periodic de mare succes, numit The Gentleman's Magazine. A fost prima publicatie pentru care s-a folosit termenul de "revista". Benjamin Franklin fondeaza prima biblioteca din America, pentru ca oamenii sa poata citi carti, chiar daca nu isi permiteau sa le cumpere.

1794-1798 e.n. Aloys Senefelder din Praga a investigat proprietatile unei pietre cu baza de carbonat de calciu si suprafata omogena si poroasa. O imagine creata pe o astfel de suprafata cu cerneala continand substante grase, udata si apoi impregnata cu cerneala obisnuita, retine cerneala doar pe suprafata impregnata cu substante grase. Imaginea putea fi reprodusa pe o coala de hartie prin presare pe piatra. Senefelder a stabilit de asemenea ca o imagine astfel desenata pe piatra si tiparita pe hartie, poate fi reprodusa pe o alta astfel de piatra, in oricate copii identice. Procedeul, numit "tipar chimic" de catre inventatorul sau, a devenit foarte curand popular deoarece a permis artistilor sa produca multiple copii ale desenelor realizate manual. Astfel, a fost realizat un pas important in istoria tiparului, inventarea litografiei.1824 e.n. Primele carti legate in coperti, sunt publicate de catre William Pinkering, un vanzator de carti si editor din Londra. Seria se numea Diamond Classics si continea lucrarile lui Dante, Virgil si Shakespeare. Pana in acel moment, o carte cumparata de la tipografie, se prezenta sub forma colilor impachetate in hartie. Acestea erau apoi duse la legatorie.

 

  Una dintre cele mai fascinante inventii ale lumii occidentale, tiparul lui Johann Gutenberg, nu are o data precisa de nastere. Pentru unii autori, tiparul a aparut in 1434, pentru altii, in 1438, in vreme ce ultimii dateaza inventia in 1439. Si locul aparitiei este notat de unii la Mainz si de altii la Strasbourg. Gutenberg nici nu-si imagina macar ca inventia sa va triumfa in fata concurentei pe care i-o faceau lucrarile scrise manual, manuscrisele."Odata cu Gutenberg, Europa intra in faza tehnologica a progresului, faza in care schimbarea insasi devine norma arhetipala a vietii sociale.

Tiparul nu este numai o tehnologie, ci el insusi este un izvor de materie prima sau o materie prima, ca bumbacul, lemnul sau radioul; ca orice materie prima, el structureaza nu numai raporturile intersenzoriale ale individului, ci si modelele interdependentei colective."(McLuhan)Inceputul secolului urmator descoperirii lui Gutenberg a fost marcat de febra aparitiei cartilor in toate limbile europene, care, firesc, puteau fi citite numai de aceia care stiau carte.

Gutenberg este creditat cu inventarea unui nou tip de presă tipografică ce folosea, pentru prima dată în Europa, litere mobile, cu crearea aliajului folosit pentru acest tip de matriţe şi cu realizarea unei întregi serii de cerneluri pe bază de uleiuri.

Originea exactă a primelor prese ale lui Gutenberg este aparent necunoscută, mai mulţi autori considerând presele sale iniţiale adaptări ale preselor mai vechi deja existente. Conform impactului avut, inventarea de către Gutenberg a presei cu litere mobile în Europa reprezenta o substanţială îmbunătăţire a presei fixe, care era deja utilizată. Combinând aceste elemente într-un sistem de producţie, invenţia sa a permis tipărirea rapidă a materialelor scrise şi o explozie a informaţiei în Europa renascentistă.

Câteva aspecte despre capodopera tipografică a lui Gutenberg, Biblia cu 42 de rânduri. Cu un tiraj de circa 200 de exemplare, această ediţie a fost tipărită pe pergament şi hârtie.

S-au folosit 290 de diferite semne grafice. Numărul este mare întrucât pe atunci alfabetul conţinea numai 25 de litere. Biblia a fost redactată în limba latină. Literele lui Gutenberg erau reproduse exact după scrisul de mână. Copistul putea lărgi sau îngusta cuvintele şi literele după cum începea el pagina, zeţarul însă, lucrând cu litere de metal separate, trebuia să ţină seama de lărgimea bloculeţelor de litere când voia să scoată marginea unei coloane în linie dreaptă. Gutenberg îşi alcătuia rândurile într-o reţea ajustată omogen şi folosea cu multă fineţe artistică semne de abreviaţie, spaţiu şi litere reunite. Iniţialele capitolelor erau pictate de mână, chiar şi unele pagini erau împodobite, având împletituri cu motive florale, întreaga înfăţişare a paginii aducând mult cu un manuscris.

Aparitia tiparului a fost posibila datorita evolutiei tehnologiei in secolele precedente, dar aparitia presei reclama si o evolutie politica pe masura, care sa permita si sa incurajeze exprimarea libertatii si chiar a slobozeniei verbale.Intaia periodicitate a fost anuala si s-a datorat piblicarii de almanahuri cate insemnau "anul viitor". Primul calendar s-a tiparit la Mainz, i 1448, dar almanahurile si calendarele nu sunt considerate decat, la fel, precursori ai presei periodice. Secolul al XVII-lea este acela in care se poate considera ca a aparut presa periodica propriu-zisa. Primul saptamanal se tipareste la Strasbourg in august 1609, cu titlul Aviso-Relation oder Zeitung.

In Franta, in 1611, a fost tiparit Mercure Francais, cu o "periodicitate" anuala.  In Anglia, tiparul afost cunoscut inca de la sfarsitul secolului al XV-lea, dar abia in 1621 apar primele publicatii, care se numeau corantos si contineau chiar si informatii externe. In Italia, Florenta, primul saptamanal se tipareste in 1636, la Roma in 1640.  In Spania, la Madrid in 1661. In Rusia la Sankt Petersburg tarul Petru I isi tipareste un ziar al sau.

Imediat dupa primii pasi, presa isi multiplica aria de preocupari, ajungand, intr-o perioada de timp limitata, la o diversitate de teme: economice, militare, politice, culturale etc., specializarea afirmandu-se inca din zorii jurnalismului.  

Ziarele au fost primul mijloc de informare de mare audienţă. Acestea au apărut în secolul al XVII-lea, iar în secolul al XIX-lea cele mai respectate, precum The Times în Marea Britanie, exercitau o influenţă puternică asupra clasei mijlocii educate care forma "opinia publică". Mai târziu, datorită unui sistem de învăţământ îmbunătăţit şi datorită progresului economic, s-au creat condiţiile unei audienţe a presei scrise. Ziarele care să satisfacă cerinţele publicului cititor au apărut în SUA în anii 1870 şi 20 de ani mai târziu în Marea Britanie.

În ţările române primele reviste şi ziare apar în secolul al XIX-lea. În secolul al XX-lea, odată cu apariţia radioului şi a televiziunii, presa intră într-o nouă etapă de dezvoltare datorită acestor posibilităţi de comunicare.

Cotidianul (ziarul) a devenit, cam de pe la jumatatea secolului al XIX-lea, gigantul media tiparite reusind sa-si pastreze acesta pozitie si la inceputul mileniului al III-lea. 

 

1)dupa ora de aparitie(de difuzare): ziare de dimineata- majoritatea cotidienelor, peste tot in lume,

apar dimineata, noaptea dovedindu-se cel mai bun aliat pentru tiparire;

ziare de pranz- in Romania, in 1993, ziarul Evenimenrul zilei a

incercat sa impuna si o editie de pranz, pe culoare albastra, editia matinala folosind culoare rosie;

ziare de seara- apar si se mentin in marile orase, completand

informatia oferita de cotidienele de dimineata(cu informatii bursiere in general).

2) dupa aria de difuzare(circulatie): ziare nationale

ziare regionale

ziare locale 3) dupa continut: ziare cu caracter general (sau de informatii politice si generale) ziare specializate (cele mai cunoscute fiind cele sportive si cele religioase) Exista de asemenea, ziare pe teme exclusiv medicale, este adevarat, nu cu tiraje enorme, dar care se mentin onorabil pe piata.4) dupa format: ziare de format mare (A2) ziare de format tabloid (A3)  

6) dupa calitatea demersului jurnalistic si a prezentarii grafice: ziare populare (Le petit Journal este primul model), in general de forma tabloid (mic), ilustrate in exces, Boulevardpresse, in Germania si Anglia. ziare de calitate, serioase sau elitiste.

Istoria a retinut ca primul catodian a aparut in Germania, in marele burg comercial si mestesugaresc Leipzig, in 1660, intitulat Leipziger Zeitung.In Anglia, la Londra, primul cotidian este tiparit in 1702 si poarta numele de Daily Courant care va aparea timp de 33 de ani.Primul cotidian francez apare in 1777 si poarta titlul Journal de Paris.Imediat dupa acest eveniment, sub auspiciile Revolutiei, in Paris vor aparea nu mai putin de 350 de

publicatii, numar ce va scadea la 13 odata cu aparitia lui Napoleon pe scena politica, in peroada Consulatului, si la doar 4, odata cu proclamarea Imperiului.Primul cotidian american se naste in 1784, numinde-se Pennsylvania Pocket. Un an mai tarziu este fondat la Londra, precursorul cunoscutului ziar Times, care purta numele Daily Universal Register. Dupa trei ani, in 1788, Daily Universal Register va fi rebotezat Times, devenit, in timp, unul dintre titanii necontestati ai presei mondiale.In Italia in 1791 este publicat primul periodic feminin, purtand chiar numele Giornale delle dame. Vor urma, apoi, alte doua reviste feminine, cu titluri superbe si parfumate: La donna galante ed erudita di Venezia si Giornale delle nuove mode e d'Inghilterra.  

Functiile presei sunt urmatoarele: de transmitere a informatiei, de educatie, de formare, influentare si de manipulare a opiniei publice, de educatie, de divertisment.Functia de educatie: continutul informatiei si modul de prezentare contribuie la educarea publicului. Functia de educatie se realizeaza prin: actiuni de popularizare a stiintei si culturii (de exemplu majoritatea emisiunilor transmise de Radio Romania Cultural, Radio Romania Muzical, diverse emisiuni de pe diverse posturi TV - de exemplu Teleenciclopedia, Atlas, Drumuri europene, Din viata animalelor la TVR1

si TVR2, Infomania - emisiune cu noutati din domeniul informaticii, emisiunile transmise de canalele internationale Discovery - reportaje stiintifice, istorice-, National Geographic, Animal Planet - informatii despre viata animalelor). De asemenea si presa scrisa contine informatii din diverse domenii care contribuie la educarea populatiei (de exemplu revistele culturale ca "Romania literara", "Secolul XX", "Magazin istoric"), revistele cu caracter stiintific "Arborele lumii", "Terra"), reviste si ziare cu informatii economice ("Revista economica", "Ziarul financiar" etc.)Functia de relaxare, divertisment: Aparitia in presa scrisa a unor publicatii care au un astfel de continut (Revista Rebus, diverse ziare si reviste pe teme

sportive, reviste si ziare de divertisment, emisiuni de divertisment la Radio sau TV - de exemplu "Surprize, surprize" la TVR1, "Unda vesela" la Radio Romania actualitati etc.).Functia de formare, influentare si manipulare a opiniei publice: continutul informational relativ la un anume subiect de interes general, de exemplu din domeniul politic, economic sau social transmis in mod asemanator sau identic prin mai multe mijloace de comunicatie (ziar, radio, TV, Internet) poate forma si/sau influenta opinia celor care receptioneaza acea informatie. Daca acea informatie este eronata sau deformata, atunci se poate vorbi de manipularea opiniei publice. De exemplu sa luam o informatie din domeniul economic: pretul gazelor naturale va creste

ca urmare a pierderilor inregistrate in transportul si furnizarea acestora in lunile in care temperatura a fost foarte scazuta. Aceasta stire nu poate fi verificata de catre cetateni deoarece ei nu cunosc problema respectiva si nu li se furnizeaza toate datele care au dus la o astfel de decizie de crestere a pretului gazelor naturale. Insa oamenii pot face legatura cu alte informatii pe care le-au primit sau cu experiente traite direct si pot avea in aceasta problema anumite indoieli; in conditiile in care tara noastra are o rezerva de gaze, in conditiile in care numarul consumatorilor industriali a scazut la mai mult de jumatate fata de anul 1990, iar in alte tari fara resurse, pretul gazelor si in general pretul energiei este mai mic, concluzia logica ar fi aceea ca

si in Romania pretul energiei si al combustibililor ar trebui sa scada. Datorita nefurnizarii, tainuirii, unor informatii importante relativ la acest subiect, putem vorbi de o "manipulare a opiniei publice" in scopul prevenirii unor manifestatii si actiuni de protest fata de aceste masuri economice.

Datorita rolurilor sale de formare, influentare si/sau manipulare a opiniei publice este clar ca presa reprezinta o putere in stat. De multe ori anumite decizii politice sau juridice au fost influentate de aparitia unor informatii in presa. Aceasta nu este o situatie foarte confortabila pentru presa, deoarece trebuie sa faca fata unui numar crescut de conditionari de natura politica, economica si sociala care, prin insumare, ii pot anula eficienta actiunii. Pentru a fi eficienta in actiunile ei, presa trebuie sa fie independenta; acest lucru este relativ atat pe plan national dar si international. Nu putem vorbi de o

o obiectivitate absoluta deoarece si presa este reprezentata de oameni, care pot fi mai mult sau mai putin obiectivi, in functie de subiectul tratat, situatie, implicarea sau neimplicarea in situatia prezentata in presa, si nu in ultimul rand in functie de apartenenta sau simpatia pentru un anumit segment politic, in functie de gradul de cultura si de experienta profesionala a ziaristilor. Pe de alta parte independenta editoriala a presei si profitabilitatea ei nu pot fi pastrate intr-o economie de piata. Ziarele, revistele, emisiunile sunt urmarite in functie de diversi factori: cultura, educatie, situatie sociala. Nu putem pretinde unui somer sau unui om care are dimpotriva o situatie materiala profitabila dar este lipsit de o educatie de nivel mediu sa cumpere reviste

sau sa urmareasca emisiuni cu caracter cultural educativ. Acesta va fi interesat cel mult de latura relaxanta, de divertisment a presei care de multe ori are un caracter informational precar chiar degradant in ceea ce priveste caracterul formativ. In acest fel, o presa de calitate din punct de vedere educational, formativ nu poate fi accesat nici de cei interesati - din lipsa de bani - dar nici de cei care ar avea nevoie de ea pentru a-si ridica nivelul educational, si care au situatii materiale bune, datorita lipsei de instructie a persoanelor respective.

  Presa a aparut si s-a dezvoltat in timp din ce in ce mai repede, pe masura dezvotarii societatii omenesti, ca urmare a nevoii oamenilor de a comunica si a se informa.a.Presa are in primul rand un rol de formator de opinie. b.Presa are rol educativ, de instruire a celor care o urmaresc.c Presa are rolul de manipulare a opiniei publice atunci cand este folosita cu rea intentied.Pentru a-si indeplini rolurile de mai sus este foarte important ca presa sa fie libera.