securitatea raspunsuri

8/18/2019 Securitatea raspunsuri

1/14

1. Conceptul modern de securitateCuvîntul „securitate” provine de la latinescul „securitatis” ceea ce reprezintă lipsaoricărui pericol, stare de siguranţă şi certitudeni. Multe secole „securitatea” areprezentat cea mai importantă preocupare a unei entităţi politice, fie că vorbim de unimperiu, regat sau un stat-naţiune. n acelaşi timp, conceptul de securitate a cunoscutde-a lungul timpului modificări vizibile, e!primate, mai ales, prin atitudinea statelor faţă de modalităţile de transpunere a acestuia în viaţă, în raport cu sc"imbările care au

loc pe plan internaţional. Securitatea în teoria relaţiilor internaţionale este văzută caun concept multilateral cum ar fi# 1. securitatea internaţională, globală, mondială$2.securitatea regională, continentală$ 3.securitatea naţională. Securitatea internăreprezintă un mod de organizare a relaţiilor internaţionale caracterizat prin# %toatestatele lumii sunt la adăpost de orice stat de agresiune, forţă, violenţă, ameninţări cuforţa la integritatea şi suveranitatea naţională. Nivelele de securitate# şcoala de laCopen"aga şi reprezentanţii ei, cum ar fi &arr' &uzan susţin că securitatea naţionalănu se referă doar la politică şi la politica militară a unui stat. &arr' &uzan subliniazăe!istenţa a ( direcţii de analiză a securităţii# 1.securitatea politică, 2.securitateamilitară, 3.securitatea demografică, 4.securtitatea culturală, 5.securitatea economică.Securitatea înţeleasă ca stare, nu trebuie confundată cu politica de securitate a statuluisau a organizaţiei şi nici cu potenţialul sau acţiunile desfăşurate pentru asigurarea sa.)a apare ca rezultantă a acţiunii politice desfăşurate în scopul eliberării dinamice a

forţelor generatoare de stabilitate. Securitatea regională se referă la capacitatea unuigrup de state de-aşi garanta securitatea prin intermediul colaborării *+ratatul ord-tlantic sau confruntării. /upă părerea e!perţilor 01, securitatea include 2categorii de riscuri şi ameninţări la securitatea sa# unul de tip hard*terorismulinternaţional, proliferarea armelor de distrugere in masă, conflictele intra şi inter statale$ de tip soft *sărăcia, bolile contagioase, şoma3ul, e!tremismul religios.

2. Componenta politică a securităţii4ecuritatea naţională a statului include mai multe componente, adică maimulte segmente ca# securitatea politică, economică, militară, socială,ecologică, informaţională, culturală. 4ecuritatea politică implică în sine posibilitatea statului de 5a rezolva de sine stătător problemele orînduirii destat, de a promova în mod independent politica internă şi e!ternă în interesul persoanei şi societăţii”. 4ecuritatea politică este lipsa intervenţiei e!terne în

politica statului. 6entru aşi asigura securitatea politică statul trebuie să fie aptsă dezvolte o politică internă şi e!ternă şi să apere interesele sale, cît şi acetăţenilor săi. /eşi că con3unctura internaţională influenţează politicae!ternă a 7M, ea nu trebuie să prevaleze asupra principalilor vectori aacestea. n multe cazuri politica e!ternă a statelor se aseamănă, însă scopulfinal, principal al acestea este păstrarea securităţii internaţionale în general şi prote3area securităţii naţionale în particular. 0rice ameninţare la adresasecurităţii internaţionale are influenţe nefaste asupra securităţii naţionale astatelor. stfel păstrarea securităţii internaţionale şi stabilitatea regională, ducla reducerea riscurile asupra securităţii naţionale. 4ecuritatea politicăreprezintă lipsa ameninţării la adresa independenţii şi suveranităţii statului.stfel aspiraţiile pentru o securitate naţională nu pot fi pe deplin satisfăcute. u putem vorbi de o securitate deplină, e!istă mereu ameninţări care

generează nesiguranţe. 7epublica Moldova întreţine relaţii de colaborare custatele din întreaga lume, ţinînd cont de interesele securităţii sale naţionale.4ituaţia politică internă din 7epublica Moldova, cît şi cea e!ternă are oinfluenţă "otărîtoare pentru securitatea naţională a ţării. 6entru aşi consolidasecuritatea politică 7epublica Moldova trebuie să promoveze o politicăe!ternă activă. Cursul politicii e!terne a 7epublicii Moldova a fost definit înConcepţia 6oliticii )!terne a 7.M. 0 politică de stat unică duce la stabilitateşi asigură o securitate politică. 4ecuritatea politică din e!terior, desigur căinfluenţează situaţia internă din 7epublica Moldova cît şi nivelul securităţiiei. 4ecuritatea politică a 7 M depinde de factorul e!tern, de garanţiile desecuritate e!ternă, de participarea statului la procesele integraţioniste, dealianţele şi tratatele înc"eiate cu alte state, de stabilitatea politică etc.8actorul politic poate fi considerat cel mai variabil şi cel mai incert factor

care determină definirea securităţii naţionale. )l este influenţat de elementele politicii internaţionale, de politica e!ternă şi internă a statului. /ezvoltareasocietăţii este caracterizată de stabilitatea politică care reprezintă ansamblulelementelor constitutive ca# democraţie, concurenţă electorală sănătoasă,continuitate politică, transparenţă etc. Conform /octrinei Militare a7epublicii Moldova domeniul politic reprezintă o prioritate şi implică5soluţionarea paşnică a contradicţiilor apărute între state şi e!cludereaconfruntării militare prin eforturile colective ale ţărilor.

9


2/14

3. Componenta militară a securităţiiSecuritate militară - parte a securităţii naţionale, ce asigură apărarea militară astatului împotriva pericolelor militare e!terne şi interne prin promovarea politicii deapărare, crearea 8orţelor rmate capabile să respingă o eventuală agresiune armată.4ecuritatea militară are sarcina de a susţine statul împotriva agresiunii e!terne$ sălocalizeze conflictele armate şi să reprimeze violenţa militară ilegală la frontiera de

stat şi în interiorul ţării$ să apărare frontierele aeriene$ să spri3ine organele securităţiide stat, afacerilor interne, protecţiei civile în timpul îndeplinirii misiunilor deasigurare a securităţii naţionale. 8orţele rmate ale 7M sunt responsabile deasigurarea stării de securitate naţională cu metode militare. 4arcina principală a8orţelor rmate o constituie apărarea 7M în orice circumstanţe. 8orţele armate acordăspri3inul necesar instituţiilor publice respective în cazul situaţiilor e!cepţionale cuc"aracter natural, te"nogen sau ecologic. 8orţele armate participă la misiunileinternaţionale de pacificare, umanitare şi de combatere a terorismului internaţional.4arcinile de reformare ce stau în faţa forţelor armate ale 7epublicii Moldova sunt#9.7ealizarea capacităţii defensive suficiente, prin crearea şi menţinerea permanentă aunor forţe credibile, suficiente cantitativ şi pregătite la nivelul standardelor moderne,capabile de a reacţiona adecvat la riscurile şi ameninţările e!istente şi probabile$2.7estructurarea şi modernizarea forţei militare, prin# redimensionarea forţelor armateşi stabilirea noii lor structuri, profesionalizarea personalului militar, modernizarea şistandardizarea pregătirii pentru e!ecutarea misiunilor militare$ menţinerea capacităţiifuncţionale a armamentului şi te"nicii e!istente şi creşterea calităţii înzestrării at:t prin modernizarea unei părţi e!istente, c:t şi prin ac"iziţii de ec"ipamente moderne. nacelaşi conte!t, se va lua în consideraţie necesitatea asigurării protecţiei socialeadecvate a personalului, managementului eficient al te"nicii, armamentului şiinfrastructurii e!cedentare etc. /octrina militară a 7epublicii Moldova are la bazăurmătoarele priorităţi în domeniul militar - menţinerea capacităţii de apărare a statuluila nivelul care asigură securitatea militară$ întărirea măsurilor de încredere, e!tindereacolaborării militare reciproc avanta3oase bazată pe principiile respectării suveranităţii,independenţei şi neamestecului în treburile interne ale altor state. 4copul principal al politicii militare a 7epublicii Moldova este asigurarea securităţii militare a poporuluişi statului, prevenirea războaielor şi conflictelor armate prin mi3loacele de dreptinternaţional. 7epublica Moldova efectuează construcţia militară în volum suficient pentru asigurarea securităţii militare a statului. 6regătirea statului pentru apărare esteasigurată pe timp de pace prin crearea infrastructurii militare şi 8orţelor rmate, aunui sistem stabil al administraţiei publice şi militare, acumularea rezervelor resurselor materiale de mobilizare, precum şi prin pregătirea din timp a economieinaţionale pentru asigurarea necesităţilor populaţiei şi ale 8orţelor rmate pe timp derăzboi.

4. Componenta economică a securităţii

&arr' &uzan menţionează, în lucrarea sa 56opoarele, statele şi teama”, că în cadrulstatului 5securitatea economică devine parte a agendei securităţii naţionale”. 8apt cedenotă importanţa securităţii economice în cadrul statului. 6entru 7epublicaMoldova aceasta constituie un punct vulnerabil. 8iind un stat mic, Moldovaimportă multe resurse naturale, pe care nu le are, sau nu dispune de ele în

cantităţile necesare. Conţinutul securităţii economice este determinat de intereseleeconomice ale 7epublicii Moldova. stfel 7epublica Moldova este dependentă derelaţiile de import din alte state. n primul rînd, actualmente se conturează problema dependenţei energetice, care pe lîngă conotaţi ile ei economice, mai areşi unele cu caractere politice. ;dentificarea şi contracararea pericolelor potenţialela adresa securităţii economice a 7 M este dezirabilă în termeni reduşi, prinînţelegerea factorilor istorici şi politici. 5;nteresele economice naţionale seformează în baza intereselor sociale”. n cele ce urmează voi identifica cele maiimportante interese economice ale 7epublicii Moldova care sînt# 9.crearea unei peţi economice stabile şi diverse$2. atragerea investiţiilor străine prin crearea uneiimagini atractive pentru partenerii străini$ .reducerea economiei tenebre$ ?.implementareareformelor economice pentru a scădea nivelul sărăciei. părarea intereselor 7epubliciiMoldova şi asigurarea securităţii economice pot fi obţinute prin#integrarea economică a 7epublicii Moldova în economia internaţională$ susţinerea şi

protecţia producătorilor auto"toni$ sporirea activităţii investiţionale şiinovaţionale;creşterea concurenţei în sectorul producţiei auto"tone$implementarea reformelor în sfera economică;eradicarea sărăciei$ dezvoltarea potenţialului te"nico-ştiinţific, etc. 8actorul economic 3oacă un rol important înconsolidarea statului. /e asemenea, pentru a preveni şi a înlătura ameninţările laadresa intereselor naţionale este necesară perfecţionarea legislaţiei în domeniuleconomic. ;ar promovarea unei politici economice de stat 5responsabile şiec"ilibrate vor asigura instaurarea unei stabilităţi politice interne”. /esigur căsecuritatea economică a 7epublicii Moldova depinde de sc"imbările ce au loc însfera economiei regionale şi mondiale, în sectorul politicii interne şi e!terne, înrelaţiile cu alte state. ;ndependenţa economică a 7 M depinde de realizareaintereselor economice şi de asigurarea securităţii economice a statului.4ecuritatea economică constituie scopul de bază a domeniului politico-economica ţării.

stfel acţiunile statului pentru crearea şi garantarea securităţii economice identificătendinţa 7epublicii Moldova spre crearea unei baze menite să asigure odezvoltare durabilă în conformitate cu obligaţiunile dreptului internaţional, de promovare a politicii de colaborare în relaţiile internaţionale.

2


3/14

5. Componenta societală a securităţii 4ecuritatea publică în sens larg, constă din cele mai multe grupuri de relaţii socialee!istente privind # asigurarea condiţiilor de viaţă a întregilor societăţi, ordinea publică,securitatea intereselor obşteşti, a persoanelor de stat, sănătatea populaţiei, securitateaintereselor personale ale etniilor şi minorităţilor naţionale. @atura obiectivă ainfracţiunii contra securităţiiAordinii publice se realizează de obicei prin acţiuni, iar

uneori prin inacţiune. 6rin acţiune se săvîrşesc # terorismul *art.2?B, Codul 6enal,luarea de ostatici *art.2B, banditismul *art.2B


4/14

cu cerintele directivelor 1niunii )uropene$ colaborarii avanta3oase in cadrul ;nitiativei5Mediul si 4ecuritatea”$perfectarii bazei legale de reglementare a asigurarii

securitatii ecologice. Scopul principal al Programului

7.Politica Externă şi de Securitate

Comună (PESC)

şa cum au fost amendate la msterdam, aceste obiective sunt# salvgardarea valorilor comune, a intereselor fundamentale, a

independenţei şi integrităţii Uniunii; intărirea securităţii Uniunii subtoate aspectele; menţinerea păcii şi a securităţii internaţionale, in

conformitate cu principiile Cartei Naţiunilor Unite, ale ctului final de

la !elsin"i şi cu obiectivele Cartei de la #aris; promovarea cooperării

internaţionale; de$voltarea şi intărirea democraţiei şi a statutului de

drept, precum şi respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale

omului%1niunea europeană urmăreşte indeplinirea obiectivelor enunţate prindiferite mi3loace, cum ar fi# definirea principiilor şi orientărilor

generale ale politicii de apărare şi securitate comune; stabilirea strategiilor comune; adoptarea acţiunilor comune; adoptarea po$iţiilor

comune şi intărirea cooperării sistematice intre statele membre% ;nacest scop, in noiembrie 29, s-a lansat #lanul &uropean de cţiune in 'omeniu Capabilităţilor (&C#), bazat pe asumarea de responsabilităţisporite de către statele membre, iar, in ceea ce priveşte cooperarea sistematică, statele membre trebuie să se informeze reciproc şi să se pună de acord, in cadrul Consiliului 1niunii europene, asupra problemelor de interes general referitoare la 6)4C. Misiunilediplomatice şi consulare ale statelor membre şi delegaţiile Comisieieuropene in ţările nemembre 1), precum şi reprezentantele lor pe langă

organizaţiile internaţionale cooperează, prin sc"imb de informaţii, la punerea in aplicare a deciziilor 6)4C. 4tatele membre trebuie să-şicoordoneze activitatea in cadrul organizaţiilor şi conferinţelor internaţionale. +oate statele membre participante trebuie să apere poziţiile comune şi să informeze statele membre neparticipante cu privire la toate problemele de interes comun. 4tatele membre care sunt,in acelaşi timp, şi membre permanente sau temporare in Consiliul de

4ecuritate al aţiunilor 1nite trebuie să informeze complet celelaltestate membre şi să apere poziţia lor, precum şi interesele 1niuniieuropene.

4pre deosebire de modalitatea de luare a deciziei in cazulafacerilor comunitare, cand numai Comisia europeană are dreptul de

iniţiativă, dar şi responsabilitatea de a defini interesul comun şi de aasigura coerenţa acţiunii, in domeniul 6)4C, au drept de iniţiativă atatstatele membre, cat şi Comisia europeană. )!istă, insă, riscul să apară oanumită incoerenţă a acţiunilor propuse in raport cu celelalte politicicomunitare sau să nu se respecte interesele statelor membre minoritare,care nu pot bloca propunerea.

)!istă două organe e!ecutive ale 6)4C# Comisia europeanăcare incredinţează unuia dintre membrii săi responsabilitatea relaţiilor e!terne ale 1niunii europene şi Consiliul Uniunii europene caredesemnează pe Secretarul său *eneral drept +nalt epre$entant pentru6)4C. Ei aici e!istă posibilitatea unui risc, anume acela al incoerenţei

in managementul instrumentelor şi resurselor politicii respective. ;nsfarşit, deciziile 6)4C, spre deosebire de actele clasice comunitare, auforme speciale şi sunt, in principiu, luate in unanimitate de cătreConsiliul 1niunii europene şi nu sunt supuse controlului Curţii deFustiţie.

Consiliul european *la nivelul şefilor de stat şi de guverndefineşte principiile şi trasează direcţia generală a 6)4C. Consiliuleuropean poate, in principiu, să stabilească strategii comune indomeniile in care statele membre au interese comune. /atorită faptuluică definirea strategiilor comune depinde de identificarea intereselor comune de la ma3oritatea statelor membre, acestea constituie un cadru

util pentru obţinerea răspunsurilor la situaţiile de criză pe planinternaţional. 4trategiile comune precizează obiectivele lor, durata şimi3loacele pe care trebuie să le furnizeze 1) şi statele membre. 6e bazaorientărilor generale definite de Consiliul european, Consiliul 1niuniieuropene ia deciziile necesare definirii şi punerii in aplicare a 6)4C, deobicei, prin votul unanim. /eci, Consiliul european recomandă

=


5/14

Consiliului 1niunii europene strategiile comune ce vor fi puse inaplicare.

%e asemenea& po'iţiile comune ale statelor mem(re definescpo'iţia !lo(ală a )niunii privind o anumită pro(lemă specifică& denatură !eo!rafică sau tematică. Statele mem(re tre(uie să ve!he'ela conformitatea politicilor lor naţionale cu po'iţiile comune.

Articolul 3 al Tratatului )niunii europene *de la +aastricht,sta(ilete o(li!aţia de a asi!ura coerenţa ansam(lului activităţilor)niunii europene. -rin urmare& o po'iţie comună tre(uie să fiecompati(ilă cu orientările sta(ilite& in cadrul relaţiilor economice&de un stat nemem(ru& precum i cu o(iectivele i priorităţilepoliticii eterne ale )niunii europene& chiar dacă adoptareamăsurilor concrete ţin numai de competenţa Consiliului )niuniieuropene.

cţiunile comune adoptate de Consiliul 1niunii europene privesc anumite situaţii pentru care este necesară o acţiune operaţionalăa 1niunii europene. 4unt stabilite obiectivele, importanţa lor, mi3loacelece trebuie puse la dispoziţia 1niunii, dacă este necesar, termenele derealizare, precum şi condiţiile de punerea lor in aplicare. cţiunilecomune condiţionează statele membre in luarea deciziilor şi indesfăşurarea acţiunilor lor. 0rice luare de poziţie sau orice acţiunenaţională ce vizează aplicarea unei acţiuni comune trebuie să facăobiectul unei informări, in termenul stabilit, pentru punerea de acord incadrul Consiliului 1niunii europene. 4tatele membre pot lua de urgenţămăsurile care se impun, ţinand insă cont de obiectivele generale aleacţiunii comune şi informand, fără intarziere, Consiliul 1niunii)uropene.

/. Conceptul de securitate comună

0. Conceptul de securitate re!ională *continentală,. Conceptul de securitate internaţională *!lo(ală,

6e parcursul istoriei omului, in discutiile despre securitate international, sefolosea doar cuvintele razboi si pace. 7azboiul se vedea ca parte component din viataomului, un dusman enorm, dar de neevitat. +ermenul 5securitate” a inceput sa seutilizeze mai des dupa primul razboi mondial , cind pt prima oara sa a3uns la unconsesn mondial ca razboiul este atit de distructiv incit, ca scop mondial este evitareaacestuia. cest termen a inceput sa fie utilizat in actele @igii atiunilor, de e! inlegatura cu securitatea colectiva care aparuse in )uropa. 6e de o parte acesta sesubintelegea ca sinonim al pacii, absenta razboiului. 6e de alta parte se subintelegeaca ceva mult mai amplu, incluzind c"iar si atingerea unui accord, niste principiii,fondarea de institutii si procedure, care ar functiona conform conditiilor pt a pastra

pacea. cest lucrur a devenit inca si mai important, dar si necesar dupa cel deal 27azboi Mondial. ;n cel mai amplu si contemporan sens, securitatea international sadesfasurat in art 9 al 01 unde se mentionau scopurile esentiale ale acestei0rganizatii# -4a mentina pacea si securitatea international si cu acest scop sainterprinda acte efective colective in mentinerea si evitarea unei amenintari, de aincerca a solutiona conflictele in metode pasnice”. 0 ampa intelegere a 5securitatii” aavuto 41 la sfirsitul anilor 9D= inceputul anilor 9D( cind aces termen au inceputsal inteleaga ca o sfera comple!a de strategii militaro-civile, te"nologice, controlularmat in timpul razboiului rece, ca o problema a confruntarilor militare mai ales cunoile arme nucleare , a devenit lucrul essential de mentinere a puterii ;n relatiileinternational. Cursurile de securitate international au devenit ca parte obligatorii in planurile de studii universiatare, si acest obiect a inceput sa mareasca numarulinstitutiilor fondate pentru cercetarea acestuia. 1n alt domeniu care a luat masuri

ample de subintelegere a 5securitatii” a fost mobilizarea militara,economica,ideological si alte resurse statale in conditiile confruntarilor politico-militare din aniirazboiului rece. nume aceasta sfera a facut o reforma radical a organelor stataleeffectuate in 41 in legatura cu 5legea securitatii nationale” din 9D=?, si formareaministerului aprararii, 8&;, conducere care mobilize resursele material si civile dar sia organelor militaro-politice ca Consiliul 4ecuritatii ationale. Mai tirziusemnificatia”securitatii” a fost implimentata in structura +0, transforminduse in politica esentiala a acesteia, principalul obiect de cercetare fiind 7; in )uropa si altestate. 1n timp indelungat in dictionarul 7; al 1744 se pastrase terminologia de razboi

(


6/14

si pace, aparare, c"iar daca se discuta despre aceeasi securitate. +ermenul 5securitate”cu timpul sa implimentat in viata politica si militara a 1744 cu cit aceasta contactadin ce in ce mai des cu Gestul, in prim rind asupra controlului armat. @a etapacontemporana sfera securitatii international si nationale reprezinta c"eia de baza indezvaltorea unui stat, obiectul politicii interne si de cercetare. 4ecuritateainternationala reprezinta un mod de organizare a relatiilor internationale, caracterizat

1.Conceptul de securitate naţionalăSC)TATA NAT6NA"A este starea natiunii, a

comunitatilor sociale, a cetatenilor si a statului, fundamentata pe prosperitate economica, legalitate, ec"ilibru si stabilitate socio-politica,e!primata prin ordinea de drept si asigurata prin actiuni de naturaeconomica, politica, sociala, 3uridica, militara, informationala si de altanatura, in scopul e!ercitarii neingradite a drepturilor si libertatilor cetatenesti, manifestarea deplina a libertatii de decizie si de actiune astatului, a atributelor sale fundamentale si a calitatii de subiect de dreptinternational.

Componentele securitatii nationale, sunt#

H677) +;0@ - masuri si actiuni desfasurate destat in scopul apararii si garantarii suveranitatii nationale, aindependentei si unitatii statale, integritatii teritoriale si democratieiconstitutionaleH.

H4;I17+ +;0@ - garantia oferita de catre stat privind apararea eficienta a democratiei, statului de drept, ordiniiconstitutionale si valorilor supreme garantate de Constitutie, prinactivitatile de informatii, contrainformatii si securitate desfasurate desistemul securitatii nationale, precum si prin deciziile si actiunile derealizare a sigurantei cetatenilor si a natiuniiH.

H07/;) 61&@;C - norme si masuri politice, economice,sociale care permit functionarea normala a institutiilor statului,mentinerii linistii publice, garantarea sigurantei cetatenilor, respectareasi prote3area drepturilor acestoraH.

7eferitor la Hresursele politicii de securitateH oricare documentde 4trategie de 4ecuritate a unui stat evidentiaza trei categorii deobiective care vor fi urmarite, astfel#

9.aplicarea managementului resurselor pe baza de programeintegrate pentru toate institutiile angrenate in activitati in domeniulapararii, ordinii publice si sigurantei nationale$

2.asigurarea unei mai bune coordonari a institutiilor implicate inasigurarea resurselor, precum si e!ercitarea mai eficienta a controlului parlamentar$


7/14

industriale. 4ecuritatea interna va gestiona activitatea de spiona3economic sau industrial,coruptia, sabota3ele sau actiunile teroriste,atacurile asupra infrastructurilor strategice.4ecuritatea interna vaasigura mediul cel mai propice dezvoltarii economice si realizarii bunastarii cetatenilor.

4ecuritatea e!terna vizeaza in primul rand posibilele agresiuni

militare, criminalitatea transfrontaliera si gestionarea coflictelor latentedin pro!imitatea teritoriala. )le mai includ participarea la diferitemisiuni internationale, de mentinere sau de impunere a pacii.

Ca o mentiune finala, fiecare stat isi asuma - in realitate - un prag ma!im admis de ;4)C17;++), intrucat securitatea este stareaideala spre care tindem continuu.

/omeniul securitatii natiunii fiind o procesualitate, el trebuiegestionat prin modele conceptuale performante si adaptative, avindcapabilitati de sesizare a noilor variabile insecurizante, c"iar dacaacestea sunt generate de Hproasta guvernareH sau de HcoruptiainstitutionalizataH

11. Concepţia europeană asupra securităţii12. -olitica uropeană de Securitate i Apărare

*-SA,6olitica )!ternă şi de 4ecuritate Comună *6)4C acoperă

ansamblul problemelor referitoare la securitatea 1niunii europene,inclusiv definirea unei 6olitici )uropene de 4ecuritate şi de părare*6)4, care ar putea conduce la o apărare comună, dacă se decideastfel de către Consiliul european. Consiliul european va trebui, in acestcaz, să recomande statelor membre adoptarea unei decizii, in acest sens,

conform cerinţelor constituţionale. /efinirea politicii de apărarecomune poate fi susţinută de cooperarea interstatală in domeniularmamentelor *art. 9? din +ratatul 1).Consiliul european din octombrie 9DD< a definit clar obiectivele politicii europene de securitate. ceasta trebuie să vizeze reducereariscurilor şi incertitudinilor ce pot afecta integritatea teritorială şiindependenţa politică ale 1) şi ale statelor membre, caracterul lor

democratic, stabilitatea lor economică, precum şi stabilitatea regiunilorinvecinate.;n acest domeniu, un rol din ce in ce mai mic este 3ucat de cătreUniunea &uropei -ccidentale (U&-), alianţă politico-militară intrată invigoare pe > mai 9D((, care uneşte ţările membre printr-o clauză deanga3ament militar ce intră in vigoare imediat, in caz de agresiune

impotriva unuia dintre semnatari. 1nsprezece state ale 1) sunt membreale 1)0, in timp ce ;rlanda, /anemarca, 4uedia şi 8inlanda au optat pentru statutul de observator. Ceilalţi membri europeni ai +0*orvegia, +urcia şi ;slanda sunt consideraţi membri asociaţi, in timpce 1ngaria, 6olonia, Ce"ia, 4lovacia, 7omania, &ulgaria, @ituania,@etonia şi )stonia sunt considerate parteneri asociaţi. ;nstituţiile 1)0*Consiliul, 4ecretariatul general şi dunarea 6arlamentară rămandistincte de cele ale 1niunii europene, dar trebuie să aibă o stransăcolaborare cu acestea din urmă şi să-şi armonizeze metodele de lucru. edispunand de o structură operaţională, 1)0 3oacă un rol de forum deconsultare politică. +ratatul 1niunii )uropene stipulează faptul că 1)0

este parte integrantă din dezvoltarea 1) oferindu-i acces la o capacitateoperaţională. 1niunea europeană poate incura3a stabilirea unor relaţiiinstituţionale mai stranse cu 1)0 in vederea eventualei ei integrări in1). 6entru a-şi asuma responsabilitatea in raport cu ansamblulactivităţilor de prevenire a conflictelor şi al misiunilor de managemental crizelor *aşa numitele „misiuni 6etersburg”, statele membre audecis, in cadrul Consiliului european de la KelsinLi din decembrie9DDD, să de$volte capabilităţi militare mai eficiente şi să stabileascănoi structuri politice şi militare% ;n această privinţă, 1niunea europeanătrebuie să aibă capacitate autonomă de decizie c"iar şi atunci cand +0 nu se anga3ează să se lanseze sau să conducă operaţiuni militare,

in cazul unor eventuale crize internaţionale. 4tatele membre şi-au fi!atdrept obiectiv global dezvoltarea capabilităţilor europene de apărare,acestea anga3and, voluntar, forţe şi capabilităţi militare pentruCatalogul de .orţe al 1). 0fertele sunt comparate cu solicitările dinCatalogul de Cerinţe, elaborandu-se Catalogul de #rogrese, pe bazacăruia se pot lua deciziile.

?


8/14

6entru a atinge obiectivul fi!at, au fost create in cadrulConsiliului european noi organisme politice şi militare permanente#

a un comitet politic şi de securitate (C#S) permanent, cu sediulla &ru!elles, care este compus din reprezentanţi naţionali la nivel inalt*ambasadori şi tratează toate aspectele 6)4C, inclusiv 6)4. ;n cazulunei operaţiuni militare de management al crizei, C64 va e!ercita, sub

autoritatea Consiliului european, controlul politic şi coordonareastrategică a operaţiunilor. b un comitet militar (C/) compus din şefii statelor ma3ore ale

armatelor sau din delegaţii lor militari, precum şi dintr-un preşedinte,desemnat de Consiliul european, la recomandarea C64, avand dreptsarcini avizarea acţiunilor militare, formularea recomandărilor pentruC64 şi stabilirea directivelor militare pentru statul ma3or.

c statul ma0or (S/) format din militari detaşaţi de statelemembre şi integraţi in secretariatul general al Consiliului european, pentru acţiuni in caz de pericol iminent, de evaluare a situaţiilor şi de planificare strategică a situaţiilor, precum şi de planificare strategică

pentru „misiunile 6etersburg”, printre care şi identificarea forţelor europene naţionale şi multinaţionale.

Conform Consiliului european de la KelsinLi, toate statelemembre *prin miniştrii lor de apărare sunt abilitate să participe in plenşi pe picior de egalitate la luarea tuturor deciziilor şi la deliberărileConsiliului european, precum şi ale organelor e!ecutive ale Consiliuluieuropean, referitoare la operaţiunile conduse de 1niunea europeană,insă anga3amentul mi3loacelor naţionale de către statele membre inaceste operaţiuni vor ţine de decizia suverană a statelor membre. 1ărilecandidate la Uniunea europeană vor putea fi invitate de Consiliul

european să participe la operaţiunile conduse de 1niunea europeană,după ce, in prealabil, Consiliul european se decide să se lanseze inastfel de operaţiuni. 7usia, 1craina şi alte state europene, participand ladialogul politic cu 1niunea europeană şi cu alte state interesate, vor putea fi invitate să participe la operaţiuni conduse de 1niuneaeuropeană. #lanul european de acţiune in domeniul capabilităţilor (&C#), adoptat de Consiliul european in 9D noiembrie 29, reia toate

eforturile, investiţiile, dezvoltările şi măsurile de coordonare, atatnaţionale, cat şi multinaţionale, intreprinse sau prevăzute pentru aameliora mi3loacele e!istente şi pentru a dezvolta progresivcapabilităţile necesare acţiunilor 1niunii europene.

rticolul 9? al +ratatului 1) nu e!clude dezvoltarea unor cooperări mai stranse intre două sau mai multe state membre la nivel

bilateral, in cadrul 1)0 şi +0, in măsura in care aceste cooperări nucontravin cooperării multilaterale. stfel, pe ( noiembrie 9DD


9/14

29 a decis că lupta impotriva terorismului va fi, mai mult ca oricand,un obiectiv prioritar şi a declarat că 1) va participa tot mai mult laeforturile comunităţii internaţionale pentru a preveni conflicteleregionale, mai ales, prin dezvoltarea 6)4C şi transformarea 6)4 intr-o politică operaţională.

6entru salvgardarea spaţiului său de libertate, securitate şi

3ustiţie, 1niunea europeană trebuie să dezvolte o capacitate de acţiuneşi să fie considerată un partener important pe plan internaţional.4trategiile comune 6)4C dau posibilitatea Consiliului european şiConsiliului 1niunii europene să acţioneze cu ma3oritate calificată, c"iar dacă anumite state membre nu sunt de acord cu un anumit aspect de politică comună. /atorită dezvoltării 6)4 şi intăririi capabilităţilor ei,atat civile, cat şi militare, 1niunea europeană a stabilit structuri şi proceduri de management al crizelor care ii permit să analizeze, să planifice şi să decidă, c"iar şi atunci cand +0 nu se anga3ează sălanseze şi să conducă operaţiuni militare de management al crizelor.

13. olul 6SC 8n promovarea politicii europene desecuritate

14. iscuri i ameninţări 8n adresa securităţii naţionalea +

M);+7;Conflictul transnistrean. 6rezenţa formaţiunilor militarizate

anticonstituţionale pe teritoriul 7M favorizează consolidarea regimuluiseparatist$ ameninţă status-uo$ condiţionează imposibilitatea acordăriiasistenţei 3uridice cetăţenilor 7M din stînga istrului.

Coli'iunea socială. 7M este un stat polietnic şi multinaţional. 4e vaţine cont de interesele tuturor grupelor etnice de pe teritoriul ţării în promovarea politicii interne şi e!terne.

Terorismul internaţional. 4poresc la nivel internaţional ameninţărileterorismului şi pericolul proliferării armelor c"imice, biologice,radioactive şi nucleare, inclusiv obţinerea acestora de către actorii non-statali.

Ameninţările de ori!ine economică. 8actorii ma3ori de risc suntgeneraţi de dependenţa e!cesivă a sistemelor auto"tone electro-energetice şi de distribuţie a gazului natural de cele monopoliste străine.

Ameninţările de ori!ine socială. arcomania, alcoolismul,răspîndirea virusului K;GA4;/, alături, de alte boli contagioase cu pericol sporit pentru societate.

Ameninţările din domeniul tehnolo!iilor informaţionale. Iradulînalt de intercone!iune cu sistemele informaţionale internaţionale,facilitează activitatea factorului criminogen în sfera informaţională şisporeşte vulnerabilităţile sistemelor respective.

Ameninţările care derivă din activitatea umană, factorii te"nogenişi calamităţile naturale.

Ameninţarea crimei or!ani'ate. n absenţa controlului asupraraioanelor de estşi a segmentului transnistrean al frontierei moldo-ucrainene, fenomenul crimei organizate devine o ameninţarecrescîndă la adresa securităţii naţionale şi regionale.

15. nstituţii de securitate locală i !lo(ală Noi ameninţări la adresa securităţiiinternaţionale - perspectivaeuropeană/upă 99 septembrie 29 *41 şi 99 martie 2=*4pania, mai multca oric:nd, riscurile la adresamediului internaţional de securitate şi, în primul r:nd,cele legate de proliferarea terorismului şi a armelordedistrugere în masă se cer a N combătute printr-o cooperare Oe!ibilă,multilaterală, ec"ilibrată şiconsecventă între state, care să includă

măsuri viz:ndeliminarea progresivă a cauzelor produceriilor.Ilobalizarea, manifestată prin accentuareainterdependenţelor multiple dintre state, precum şi prinliberalizarea Ou!urilor mondiale demărfuri, servicii,capital şi informaţii a făcut ca riscurileinterne şie!terne să se poată genera şi potenţa în mod reciproc.6efondul unei creşteri a gradului de comple!itateşide impredictibilitate al ameninţărilor internaţionale, îmbunătăţirea

D


10/14

mediului de securitate internaţionalimpune ca măsurile interne demanagement al crizelorsă Ne mai bine coordonate, iar sc"imbul deinformaţiistrategice între statele implicate să se producă în timpreal.8actorii de decizie P at:t civili, c:t şi militari P dinsectorul desecuritate sunt c"emaţi să dea răspunsnoilor provocări. ;nstrumentele, pregătirea, bugeteledisponibile, cooperarea interagenţii apar astfel

nunumai ca insuNciente, dar uneori inadecvate faţă deriscurile vec"i şinoi la adresa securităţii naţionaleşi internaţionale. 4e înregistrează probleme dedegradare ireversibilă a mediului, de creştere afrecvenţeidezastrelor naturale, de noi tensiuni legatede subdezvoltare pe relaţianord-sud ş.a./in perspectiva unui mediu internaţional de securitatecaracterizat de ocomple!itate cresc:ndă, 1niunea)uropeană nu pare a N în prezentameninţată deconOicte de tip clasic, const:nd în atacuri armatepe scarălargă, în sc"imb o serie de alte ameninţărise proNlează la orizont,Necare dintre ele Nind greupredictibile şi relativ difuze, ceea ce le face,într-unfel, mult mai greu de contracarat în condiţiile uneiştergeri a

graniţelor dintre ameninţările cu caracterintern şi cele cu caractere!tern.

1$. Natura cri'elor i conflictelor europene1/. olul i locul or!ani'aţiilor su(re!ionale 8n

securitatea europeană7epublica Moldova este un stat mic care poate insista asupra suveranităţii şiintegrităţii teritoriale *în mare parte mulţumită multiplilor tratate internaţionale dar nu propriilor capacităţi militare, şi este un stat slab în termini lui &.&uzan dat fiindfaptul că gradul de coeziune socio-politică este 3os. n conformitate cu /eclaraţia deindependenţă a 7epublicii Moldova din 2? august 9DD9 şi /ecretele prezidenţiale din

< septembrie 9DD9 „Cu privire la crearea 8orţelor rmate ale 7epublicii Moldova şidin ( februarie 9DD2 Cu privire la reformarea /epartamentului de 4tat al 7epubliciiMoldova în probleme militare în Ministerul părării al 7epublicii Moldova, au fostcreate structuri specializate ale statului de promovare a politicii militare, care ulterior au constituit baza formării sistemului naţional de apărare. 4pre deosebire de alte fosterepublici unionale care aveau pe teritoriul lor formaţiuni militare apte de luptă,ulterior transformate în forţe armate naţionale, Moldova a primit sub 3urisdicţia sa, înmarea ma3oritate, unităţi militare, ale căror cadre de ofiţeri şi plutonieri, în mare parte,au refuzat să depună 3urămînt de credinţă noului stat. ceasta a dus la faptul că

unităţile militare trecute sub 3urisdicţia Moldovei au fost inapte din punct de vedere alcapacităţii de luptă, destinaţiei, efectivului, structurii, locului de dislocare. rmata aţională a început să se formeze pe o temelie principial nouă, utilizînd doar bazate"nico-militară a fostelor unităţi militare. n această perioadă procesul creării forţelor armate şi a sistemului naţional de apărare a decurs fără a avea la bază concepţii şi programe în domeniul securităţii naţionale şi a construcţiei militare în stat,sistematizate şi coordonate cu interesele fundamentale ale statului. @a 2D iulie 9DD= afost primită Constituţia 7epublicii Moldova în care a fost proclamat constituţional

statutul de neutralitate permanentă a ţării, iar în anul 9DD( au fost elaborate şi adoptateConcepţia 4ecurităţii aţionale şi /octrina militară a 7epublicii Moldova, ceea ce aînsemnat includerea forţelor armate într-un cadru constituţional adecvat. 4copul principal al acestor acte legislative a fost legiferarea politicii militare promovat ă de7epublica Moldova, precum şi unificarea tuturor forţelor militare din stat. )forturile politico-militare ale ţării pe plan e!tern au fost determinate în Concepţia politiciie!terne a 7epublicii Moldova, care a definit priorităţile, principiile, direcţiile principale şi scopul strategic al acesteia şi anume P participarea ţării la edificarea unei)urope noi, integrarea ca partener egal în noile structuri europene de securitate,crearea unui sistem de relaţii care va asigura stabilitate şi perspectivă relaţiilor Moldovei cu alte state. Cu un deceniu în urmă, termenul de „securitate naţională” erasinonim cu termenul de „apărare”. stăzi, pentru ma3oritatea statelor europene,securitatea este masurată mai întai în termeni nonmilitari, iar ameninţările care primează sunt de natură non-militară. ceste ameninţări includ# guvernareaincompetentă, corupţia, crima organizată, insecuritatea graniţelor, traficul şi comerţulilegal *arme, droguri, contrabandă, persoane, migraţia ilegală, conflictul etnic şireligios, proliferarea armelor de distrugere în masă, diminuarea resurselor naturale*e!. apa, şi desigur terorismul. stăzi starea de securitate este interpretată şi evaluată pe baza mai multor indicatori non-militari, cum ar fi# securitate economică$ securitatea"ranei$ securitatea sănătăţii$ securitatea mediului$ securitate personală$ securitateacomunităţii$ securitatea politică$ securitatea educaţiei. )venimentele enumărate maisus au avut un scop bine determinat, cel de a garanta securitatea statului la acelmoment, şi anume în acest conte!t declararea neutralităţii era o soluţie pentru7epublica Moldova. eutralitatea nu şi-a pierdut actualitatea, ea mai mult caniciodată corespunde cerinţelor securităţii şi interesului naţional şi deci devine absolutinadmisibil faptul renunţării la ea. /eci manipularea ideii, precum că statulmoldovenesc ar trebui să refuze la neutralitatea sa permanentă este inacceptabilă, maiales în conte!tul ultimelor sc"imbări din &alcani şi de pe scena politică euro-asiatică.nume în acest conte!t apare problema neutralităţii şi securităţii naţionale în7epublica Moldova. eutralitatea îşi avea rolul său cînd )uropa era divizată în două blocuri, dar multilateralismul a sc"imbat acest concept, poate pentru totdeauna. stăzinoţiunea neutralităţii statului a devenit o noţiune foarte academică şi are o rezonanţă practică tot mai mică şi mai mică. ntr-adevăr în Constituţia Moldovei a fost inclus principiul neutralităţii, dar ulterior el nu şi-a găsit o dezvoltare în legislaţia 7epublicii

9


11/14

Moldova, c"iar dacă e!istau opinii ca este greu sa faci acest lucru avînd în vedere maimult caraterul academic decît practic al acestei noţiuni. n al doilea rînd, caracterulneutralităţii 7epublicii Moldova a fost violat de o singură tară, de 8ederaţia 7usă, prinrefuzul de a-şi retrage forţele armate staţionate pe teritoriul 7epublicii Moldova,contrar voinţei sale. 4copul iniţial şi nedeclarat al neutralităţii strategice a 7epubliciiMoldova a fost retragerea trupelor ruse de pe teritoriul ţării. 4tipularea neutralităţii afost introdusă în Constituţia 7M pentru a-i oferi o greutate 3uridică cît mai mare atît pe plan intern cît şi poate în primul rînd pe plan internaţional. eutralitatea este adusă

drept argument în toate discursurile în care C"işinăul cere retragerea trupelor ruse. 1nastfel de discurs, credem, este corect, dar din păcate nici pînă acum nu are un efect palpabil. 7epublica Moldova nu şi-a încălcat pîna acum în nici un fel propriaobligaţie constituţională. 7epublica Moldova nu participă la acţiuni militare, nuspri3ină o parte în detrimentul altei părţi într-un conflict militar desc"is la nivel de stat.6îna acum 7epublica Moldova, în plan e!tern, a participat doar la programe demenţinere a păcii, de a3utoare umanitare, tările neutre fiind prezente în aceste acţiuni.C"iar mai mult, toate statele cu caracter de neutralitate participă în asemeneaoperaţiuni mai mult decît 7epublica Moldova. u e!istă un precedent, pentru a fiinvocat. 6otenţialul militar al 7epublicii Moldova e!istent nu asigură securitateanaţională a ţării şi nu poate fi perceput ca o ameninţare la adresa altei ţări. 7epublicaMoldova ar avea de cîştigat anume în cazul cînd şi-ar menţine principiul declaratconstituţional *de neutralitate pe un proces de aderare. 1n şir de factori negativi deordin politic ne dovedesc acest fapt. ceşti factori pot fi divizaţi în# 8actorul politice!tern# situarea la frontiera de influenţă a 41 şi 1niunii )uropene pe de o parte şi a8ederaţiei 7use pe de altă parte cu prevalarea intereselor şi influenţei asupra7epublicii Moldova a celei din urmă$ stat mic încon3urat de două state cu mult maimari şi mai puternice$ lipsa garanţiilor de securitate e!terne$ statut de neutralitate permanentă nerecunoscut şi negarantat din e!terior$ influenţa politică determinantă a8ederaţiei 7use, care controlează o parte a teritoriului naţional printr-un regimmarionetă şi printr-o prezenţă militară fără statut 3uridic$ dezinteres internaţionalgeneral şi interese diferite ale actorilor e!terni în problema regiunii transnistrene$relaţii e!terne dominate de dependenţa economică e!ternă, de accesul fluctuant lasurse energetice şi dependent de bunăvoinţa vecinilor$ probleme de frontieră cu1craina. Ca rezultat o posibilă refuzare la statutul de neutralitate ar putea agravasiuaţia 7M şi relaţiile ei cu 7usia, în urma acesora ar putea urma dezmembrarea 7Mîn mai multe formaţiuni statale. 8actorul politic intern# orînduire constituţionalăfragilă$ crize guvernamentale permanente$ lipsă de coerenţă şi continuitate politică$e!istenţa teritoriilor, frontierelor şi administraţiilor necontrolate$ proces de reformareşi democratizare discreditat$ venirea la putere a e!tremelor politice care nu au ca scopma3or consolidarea statalităţii, suveranităţii şi independenţei 7epublicii Moldova$e!istenţa factorului găgăuz - sursă HmocnitoareH suplimentară de separatism şitensiune în interiorul ţării$ corupţie de proporţii$ forţe şi elite politice discreditate înconflicte de con3unctură şi prin incapacitatea de a se subordona intereselor naţionale.

0 greşeală tipică pentru susţinătorii principiului neutralităţii este că compară7epublica Moldova cu cele cinci state neutre )uropene# )lveţia, ustria, 4uedia,8inlanda şi ;rlanda. 7epublica Moldova nu a pornit de la ideea neutralităţii ca osoluţie garantată pentru asigurarea securităţii sale militare şi economice, dar de la oidee provizorie de eliberare a teritoriului şi desc"iderea altor opţiuni de abia dupăretragerea trupelor ruseşti. ;ată de ce Moldova necesită recunoaşterea internaţională aneutralităţii. 4pre deosebire de aceste ţări 7epublica Moldova nu şi-a asigurat oneutralitate garantată. Condiţiile istorice în Moldova din perioada 9DD9-9DD2 au fost

diferite de cele elveţiene, ca şi motivele pentru declararea neutralităţii. eutralitateaMoldovei este una declarată *de ea înseşi şi nu este garantată de nimeni în cazul uneievoluţii militare. 6e de altă parte, este greu să credem că Moldova poate fi atacată decătre 1craina, 7om:nia sau c"iar şi de 7usia direct. stfel, se confirmă scopul iniţialde declarare a neutralităţii P unicul ei obiectiv a fost utilizarea acestui principiu pentruretragerea trupelor ruse care aşa şi nu a avut loc. @a fel 7epublica Moldova nudispune de gigantele resurse financiare de care dispun statele menţionate mai sus şi deo tradiţie seculară ce nu este mai puţin important. Ca concluzie la acest capitolmenţionăm că din punct de vedere al pragmatismului, securitatea 7epublicii Moldova poate fi garantată de menţinerea neutralităţii permanente şi obţinerea garanţiilor internaţionaleale acesteea sau de un sistem al apărării colective şi nici de cum nu de odeclaraţie unilateral-personală a statului precum este cea a 7epublicii Moldova. +otuşisituaţia actuală ne convinge din nou că o mare putere ca 8ederaţia 7usă poate săinfluenţeze şi să intervină în afacerile interne a unui stat cu o neutralitate declarativă precum e cea a Moldovei. Ei deoarece pînă în prezent principiul neutralităţii careapăruse ca o posibilă soluţie a rezolvării conflictului intern nu s-a arătat pe deplincapacitatea, nu rămîne decît să menţinem conceptul securităţii naţionale fără sămodificăm art.99, aln.9 al Constituţiei 7epublicii Moldova. 6ărţile pozitive suntevidente# 9.menţinerea bunelor relaţii cu cea mai influentă putere din regiune,8ederaţia 7usă, care cu panică priveşte e!tinderea +0, şi deci, iminent s-ar implica. 2.Menţinerea integrităţii teritoriale, de-3ure, dar tot mai bine decît pierdereatotală a regiunii transnistrene.


12/14

10. -olitica de securitate a +0dată cu destrămarea 1744, 7epublica Moldova a încetat a mai face parte din sistemul de securitate sovietic. @a începutul anilor QD,Moldova a refuzat aderarea la structurile de apărare *nu şi de securitateale C4;, conducerea de la C"işinău depunînd eforturi pentru a promova propriile politici de securitate, bazate pe principiul neutralităţii permanente. n condiţiile în care raioanele de est se aflau sub ocupaţiafostei rmate a 9=-a, prin conceptul de neutralitate se urmărea *şi în prezent asigurarea unor condiţii optime de apărare a independenţei,suveranităţii şi securităţii naţionale la = cele nivele# individual*cetăţeni, colectiv *asociaţii de interese, naţional *stat şi internaţional

*în mediul e!tern. cesta presupunea o a3ustare continuă a sistemuluinaţional de securitate la mediul e!tern şi intern pentru a face faţă noilor provocări şi probleme de securitate în toate domeniile# politic, militar,economic, ecologic şi societal. n acest scop a fost elaborat cadrulnormativ cu privire la securitatea şi apărarea ţării

6(iective strate!ice ale epu(licii +oldova 8n direcţia securităţii

naţionale9R asigurarea respectării statutului neutralităţii permanente a 7epublicii

Moldova$R restabilirea integrităţii teritoriale a statului, eliminarea prezenţei

militare străine, consolidarea independenţei şi suveranităţii statului$R menţinerea într-o stare dinamică avansată a proceselor de integrare

europeană$R asigurarea dezvoltării democratice a societăţii şi consolidarea

securităţii interne a acesteia$

R dezvoltarea economică şi socială ascendentă a ţării prin accelerareareformelor politice, economice şi instituţionale, în primul rînd a celor ce vor permite îndeplinirea criteriilor de aderare la 1niunea )uropeană$

R dezvoltarea şi valorificarea cît mai plenară a potenţialului uman, principala resursă a ţării, apărarea cît mai eficientă a intereselor şidrepturilor cetăţenilor 7epublicii Moldova în ţară şi după "otarele ei$

R consolidarea dimensiunilor economică, socială, energetică şiecologică ale securităţii.1. Securitatea militară a + 8n contetul etinderii

) i NAT6 spre st/octrina militară a 7epublicii Moldova a fost adoptată în iunie 9DD(,

fiind determinată de politica e!ternă şi internă, de neutralitatea permanentă a 7epublicii Moldova. Conform doctrinei militare, scopul principal al politicii militare a 7epublicii Moldova este asigurareasecurităţii militare a poporului şi statului, prevenirea războaielor şiconflictelor armate prin mi3loace de drept internaţional. 6entruasigurarea acestui scop, 7epublica Moldova va aplica un sistem de

măsuri#la nivel !lo(al - participarea la activitatea comunităţii mondiale în

vederea prevenirii războaielor şi conflictelor armate şi soluţionării paşnice a problemelor litigioase$ crearea condiţiilor care, în cazul unui pericol militar e!tern, vor asigura realizarea dreptului republicii laasistenţa organizaţiilor internaţionale$ participarea activă la edificareasistemului internaţional unic de securitate colectivă$

la nivel re!ional - stabilirea relaţiilor prieteneşti bilaterale şimultilaterale cu statele din regiune, care vor asigura un nivel înalt deîncredere reciprocă şi desc"idere în domeniul militar, precum şi a3utorulreciproc în cazul periclitării securităţii colective$

la nivel naţional - crearea unui potenţial militar, suficient pentruasigurarea securităţii militare a statului.

1nul dintre efectele sfîrşitului războiului rece pentru ar"itecturaeuropeană de securitate a constat în redefinirea conceptuală a0rganizaţiei +ratatului ord-tlantic *+0. daptarea lianţei lanoile realităţi este un proces nefinisat deocamdată, care are loc atît în

92


13/14

plan intern, cît şi e!tern pentru +0.Moldova se va afla la al patrulea nivel de importanţă pentru +0

*după membrii +0, 1) şi M6 fiind alături de )lveţia, 1craina,7usia, Croaţia, şi &elarus, un stat participant la 6p6, situat în )uropa, şila viitorul "otar al +0. 6oziţia Moldovei în acest grup este destul deambiguă# pe de o parte, importanţa sa pentru securitatea europeană şi a

+0 este mai redusă decît cea a 7usiei sau 1crainei$ dar poziţiageografică, dimensiunile mici, e!istenţa diferendului transistrean şifragilitatea statului facilitează eventuala prezenţă politică a +0 înMoldova, inclusiv prin preocuparea de unele aspecte ale securităţiirepublicii.

&ineînţeles, asigurarea stabilităţii şi securităţii naţionale ar trebui sărevină, în primul rînd, factorilor interni$ iar concursul unor forţe e!ternear trebui să fie doar un element adiţional. +otuşi, capacitatea Moldoveide a depăşi cu succes crizele care afectează securitatea statutului estedestul de dubitabilă, ceea ce augmentează posibilitatea unei implicăridirecte a factorilor e!terni în aplanarea problemelor de securitate a

Moldovei, pentru a nu permite proliferarea instabilităţii.n următorul deceniu, probabilitatea că Moldova va rămîne ungenerator de instabilitate regională, în comparaţie cu vecinii săi, estedestul de ridicată. C"iar şi în cazul rezolvării formale a diferenduluitransistrean, integrarea militară, politică, economică şi socială aspaţiului din stînga istrului va dura destul de mult, şi ar putea genera pe parcurs tensiuni cu repercusiuni pentru întreaga Moldovă care s-ar proiecta la scară regională.

6olitica Moldovei în procesele din 4ud-)stul )uropei este destul deinconsecventă. 8ormal, 7epublica Moldova este membru al 6actului de4tabilitate, însă avanta3ele acestui statut sînt în mare parte

nevalorificate. )!istă o tendinţă de a subestima importanţa prezenţei politice a Moldovei în 4ud-)stul )uropei. 0r, eforturile de promovare aintereselor economice a ţării nu vor da niciodată rezultatul dorit dacăMoldova negli3ează şi alte aspecte ale colaborării în regiunea respectivă P politică, umanitară sau de securitate. &unele relaţii cu vecinii trebuierealizate în practică, nu în declaraţii. /acă acest "andicap nu estedepăşit, sau c"iar este agravat din cauza situaţiei interne precare, atunci

Moldova poate fi definitiv izolată de întreg spaţiul din )stul şi 4ud-)stul )uropei, proces care a şi demarat de3a, dar deocamdată nu esteireversibil.

Capacitatea statelor esteuropene de a colabora este o condiţie absolută pentru reuşita 6actului de 4tabilitate *64)4), dar şi un semnalimportant pentru iniţiatorii acestui proces privind maturitatea politică a

statelor-beneficiare, printre care se numără şi Moldova.;nteresele interne ale Moldovei, legate de focarul de instabilitate din+ransnistria, sînt în mare măsură convergente cu interesele altor membri ai 6actului şi ai 1) în )uropa de 4ud-)st. 6entru toţi aceştiactori internaţionali, inclusiv pentru Moldova, primordial se pune problema prevenirii şi a suprimării infrastructurii teroriştilor şi nu acombaterii consecinţelor directe ale unor eventuale atentate. ecesităţile Moldovei se înscriu perfect în masurile 1) de combatere aterorismului# : combaterea migraţiei ilegale şi securizarea "otarelor de )st$ : transparenţa în operaţiunile bancare şi lupta cu spălarea banilor$

: controlul sporit asupra armelor convenţionale în zonele de conflict$ : măsuri îndreptate împotriva proliferării armelor bacteriologice,c"imice şi nucleare. u mai este nevoie să menţionăm că pericolele enumerate sînt nişte

ameninţări foarte grave, şi mai directe decît terorismul în sine, la adresasecurităţii naţionale a 7epublicii Moldova. Sinînd cont de acestea,Moldova are tot interesul să dezvolte o colaborare cît mai strînsă încadrul mecanismelor e!istente de3a şi la care Moldova participă P Masa;;; a 64)4), Centrul 4)C; de la &ucureşti etc.

;nteresele naţionale ale Moldovei în domeniul securităţii ar putea firezumate la două puncte ma3ore#

integrarea deplină în structurile politice, economice şi de securitateeuropene$ consolidarea internă a statului şi, respectiv, a rolului său de generator de securitate şi factor de stabilitate pe plan subregional.

6riorităţile Moldovei în domeniul securităţii ar dicta o cone!iune cîtmai apropiată, eventual integrală, la eforturile structurilor europene, înspecial politice, de securitate şi apărare, care vizează edificarea unei noi

9<


14/14

ar"itecturi de securitate europene. Conectarea politică şi militară laacestea trebuie să devină un mecanism şi un rezultat al integrăriieuropene a ţării.

1nul din mi3loacele importante de realizare a celor două obiectivemenţionate îl constituie disponibilitatea şi "otărîrea cu care 7epublicaMoldova va participa la operaţiunile militare, altele decît războiul,

iniţiate de comunitatea internaţională. 0 participare mai largă laoperaţiunile de pace din )uropa ar constitui un bun mecanism decooperare şi sc"imb de e!perienţă cu state mai avansate decît Moldova pe calea integrării europene.

0 astfel de cooperare ar contribui la realizarea unor interese desecuritate ale Moldovei P transferul de e!perienţă *spre 7epublicaMoldova în edificarea unor forţe armate de tip nou, stabilirea unor relaţii de încredere cu statele vecine şi stabilitatea regională.

;nteresele de securitate ale 1), ca şi ale +0 dealtfel, în Moldovase referă la două aspecte interconectate# 9 conflictul transnistrean şi 2 problemele de securitate neconvenţională *de la corupţie pînă la trafic

de fiinţe umane şi armament. 4ituarea favorabila a Moldovei însistemul european de securitate va rămîne incertă, în special încondiţiile în care Moldova nu dispune de resursele necesare pentru a promova o politică e!ternă şi de securitate consistentă. +otuşi, este posibilă obţinerea unor anumite rezultate dacă se recurge laraţionalizarea eforturilor e!terne şi interne de sporire a securităţii. cestobiectiv se poate realiza numai abordînd o manieră cooperativă deconduită pe plan subregional şi regional.

n condiţiile în care +0 şi 1niunea )uropeană vor rămîneelementele pivotale ale sistemului de securitate european pe termenscurt şi mediu, tendinţa de autoizolare şiAsau orientare asimetrică spre

)st riscă să marginalizeze şi mai mult Moldova în cadrul proceselor europene, care pot contribui atît la integrarea europeană a ţării, cît şi laizolarea acesteia.

Iradul înalt de interdependenţă a securităţii statelor şi subregiunilor din )uropa face imposibilă rezolvarea problemelor de securitate aleMoldovei într-un plan e!clusiv naţional sau c"iar C4;-ist. Gidul desecuritate din )stul )uropei nu poate dura la nesfîrşit şi interesele

Moldovei dictează o participare cît mai activă la stabilizarea acesteiregiuni, care se va efectua predominant de către structurile occidentale.ceastă stabilizare se va face ţinînd cont de o seamă de interese ale7usiei, dar nu aceasta este actorul principal în stabilizarea )stului.

6entru rezolvarea propriilor sale probleme, Moldova ar trebui sădezvolte o cooperare mai intensă în domeniul securităţii cu statele sud-

esteuropene şi cu 1craina. Cadrul regional sud-esteuropean desc"idenumeroase posibilităţi de atenuare a problemelor de securitate alerepublicii şi o conectare mai sigură la sistemele de integraresubregională, ca parte a procesului de integrare europeană.

)!tinderea lianţei ord-tlantice şi a 1niunii )uropene, precum şiinteresele acestora în sia Centrală şi în regiunea Mării Caspice, sugerează oatenţie sporită pentru flancul sudic al periferiei 1)A+0, din care face parteşi Moldova. u este vorba de ideea de 5importanţă strategică a Moldovei”, cide faptul că instabilitatea acestei ţări are repercusiuni pe plan regional şi,respectiv, securitateaAinsecuritatea Moldovei va constitui o sursă de

preocupare pentru factorii de securitate europeni.

2. Securitatea politică a + 8n contetul etinderii) i NAT6 spre st

21. Securitatea mediului a + 8n contetul etinderii) i NAT6 spre st

22. -articiparea + 8n operaţiunile multinaţionale

9=

securitatea raspunsuri

Documents