Raspunsuri izvoare

1.“… Imperiul lui Carol cel mare s-a farimitat definitiv intr-o serie de state independente: Franta, Germania, Italia si Burgundia. Ele erau insa state numai cu numele. In secolele IX-XI, pe intreg teritoriul Europei apusene a dominat farimitarea politica. Ierarhia feudala, care s-a instaurat in aceasta perioada, a consfintit si consolidat situatia existenta. Dispunind de dreptul de a judeca si administra, de a aduna dari si a bate moneda, avind si o forta armata, fiecare senior mai puternic se considera un suveran independent, putea sa se razboiasca cu cine dorea (chiar si cu suzeranul sau), putea incheia tratate de pace si aliante cu cine voia. Puternica farimitare feudala si numeroase granite marunte, care imparteau Europa, stergeau hotarele dintre marile state.” (Istoria diplomatiei) Evenimente istorice la care se refera sursa: dezmembrearea Imperiului Carolingian, constituirea monarhiei feudale sau seniorale. 3 evenimente istorice care se refera la subiect: dezmembrarea Imperiului Carolingian prin tratatul de la Verdun – 843; stingerea dinastiei carolingiene in Francia Mijlocie – 875, in Francia Rasariteana – 911, in Francia Occidentala – 987. Statele la care se refera sursa: Franta, Germania, Italia, Burgundia (fostele parti integrante ale Imperiului Carolingian)

Tipul regimului politic: monarhie feudala sau seniorala.

Scrie cite 3 caracteistici a tipurilor de monarhie:Monarhia absolută Monarhia feudală Monarhia stărilor-toata puterea era concentrata in mina regelui;

-descentralizarea; -problemele guvernarii statelor erau solutionate de starile privilegiate clerul,nobilimea, orasenii;

-puterea centralizata;

-predomina sistemul relatiilor de vasalitate;

-starile sociale au constituit adunari representative a starilor

-puterea care era transmisa prin ereditate din tata-n fiu;

-regii stapineau doar nominal teritoriul statului ,puterea fiind exercitata de feudalii locali.

-adunarile reprezintative au sustinit regalitatea pentru centralizare;

Cite 2 exemple de manifestari ale farimitarii politice si a ierarhiei feudale: * domeniul economic: 1. A crescut puterea economica a marii nobilimi laice si ecleziastice: a marilor proprietari funciari, comishilor, vasalilor regali. 2. Marii vasali stringeau impozitele, taxele si vamile, bateau moneda in feuda ce le apartinea. * domeniul politic: 1. marea nobilime acapareaza putera politica la nivel

local, pe cind puterea regala slabeste datorita crizelor politice. 2. Creste puterea marilor nobili in dauna autoritatii centrale, acestia proclamindu-se independenti fata de monarh. *domeniul militar: 1. Marii nobili aveau armate proprii, aveau dreptul de a ridica la oaste,ceea ce ducea la aparitia luptelor intre ei. 2. Luptele dintre marii dregatori au creat un climat de insecuritate permanenta: jafuri, incendii, violente *domeniul administrativ: 1. marii vasali si-au transformat feudele, comitatele, ducatele in domenii ereditare pe care le administrau, autoritatea lor fiind mai puternica decit a minarhului. 2. Majoritatea statelor apusene se farimiteaza in principate teritoriale: Normandia, Bretania, Burgundia, Gasconia in Franta, Spoleto, Benevent in Italia, Saxonia, Bavaria in Germania.

Tratatul de la Verdun 843 . Destrămarea Imperiului Carolingian în 3 parţi:

Lothar în Italia  Ludovic Germanul în Bavaria,  Carol cel Pleșuv în Aquitania. 

2“…Aceasta ruptura s-a vazut mai ales in incoronarea lui Carol cel Mare ca imparat „roman”(800). Constituirea lumii romane in doua parti deosebite administrativ si politic prin crearea unei capitale noi in rasarit, de catre Constantin cel Mare la anul 330, a dus la mari consecinte politice, culturale si sociale. Existenta a doua imperii crestine, unul grec – oriental si altul german - occidental, le punea in opozitie pe chestiunea ilegimita.ii titlului de „imperiu roman”, revendicat de fiecare din ele impotriva celuilalt. Mai rau, cele doua imperii”romane” deosebite national isi disputau nu numai titlul ci si teritorii si drepturi. (…). Misiunea crestina a devenit astfel o chestiune politica si motiv de discordie si de frictiuni cu consecinte imediate grave” (http://www.crestinortodox.ro/diverse/marea-cchisma-de-la-1054-96495.html)Evenimenul istoric la care se refera sursa: Marea schismă ;3 evenimente istorice care se refera la subiect: crearea unei noi capitale in rasarit, numita Constantinopol – 330; Divizarea Imperiului Roman in doua parti – 395; Incoronarea lui Carol cel Mare ca imparat roman – 800; excomunicarea reciproca a papei si a patriarhului ce reprezinta inceputul Marii Schisme – 1054.

Statele la care se refera sursa: Impreiul Roman de Rasarit cu capitala la Constantinopol sau Imperiul Bizantin; Imperiul Roman de Apus cu capitala la Roma, devenit Statul Papal. Conducatorul statului in perioada respectiva: Bizant: Constantin Monomahul in timpul Marii Schisme. Consecintele existentei a 2 imperii crestine: divizarea Imperiului Roman in 395 in 2 parti a avut ca urmare cresterea puterii episcopului de la Roma in Occident, care s-a impus sef al bisericii in aceasta parte a Europei. Ambii pretind la calificativul de universal: papa se proclama catolic, iar patriarhul isi ia titlul de ecumenic. Separarea politica dintre orient si Occident = indepartarea bisericilor, care au evoluat diferit. Eveniment ; cauze, consecinţeMarea Schismă Cauze: a)Cezaro-papismul. b) Ambiţia patriarhilor din Constantinopol.c) Antagonismul etnic sau ura reciprocă dintre greci şi latini. d)Dorinta de putere politica a papalitatii . Consecintele Marii Schisme: evolutia separata a Bisericilor a avut drept consecinta aparitia unor diferente de ritual: liturghia era mai fastuoasa in rasarit si mai sobra in apus si existau 4 divergente teologice importante – Duhul Sfint, piinea nedospita, casatoria preotilor, Purgatoriu. Marea Schisma a avut drept consecita si separarea pe plan politic a statelor catolice de cele ortodoxe. Papa Leon al IX-lea (continua Humbert) si Patriarhul Mihail I Cerularie se excomunica reciproc;  a împărțit creștinismul în două mari ramuri, vestică (catolică) și estică (ortodoxă).

3. „La origine ideii de cruciada stau mai multi factori, dintre care putem sublinia in primul rind traditia pelerinajului la Ierusalim, centrul lumii spirituale a crestinilor. Greutatile si prejudiile drumului transforma calatoria la Locurile Sfinte intr-o pocainta, care poate aduce omului medieval iertarea de pacate. Pe de alta parte, cuceririle islamice insufletite de spiritul djihadului, razboiul sfint musulman, creeaza reactii de raspuns in lumea crestina si contribuie la formarea idei legitimitatii razboiului impotriva necredinciosilor. Idea de cruciada se naste din intilnirea acestor doua traditii…” (J. Le Goff, Evul mediu si nasterea Europei) Evenimentele istorice la care se refera sursa : cruciadelec infaptuite intre 1095 – 1291 3 evenimente care se refera la subiect: ocuparea orasului Ierusalim de catre turcii selgiucizi si interzicerea pelerinajelor – 1078; cruciada I – 1096-1099; cucerirea Ierusalimului de catre cruciati – 15 iulie 1099; cruciada a II-a – 1147-1148; cruciada a III-a – 1189-1192; ocuparea Ierusalimului de catre musulmani- 1187; cruciada a IV-a-1202-1204; Cruciada a V-a 1217-1221; Cruciada a VI-a1228-1229; Cruciada a VIII-a 1270 Statele la care se refera sursa: Franta, Germania, Italia, Israel Cruciada – nume dat expeditiilor cu caracter militar, intreprinse in Evul Mediu de tarile din Europa de Apus in Orientul Apropiat, care, sub pretextul eliberarii locurilor sfinte de sub musulmani, urmareau cucerirea de noi teritorii. Djihad – razboi sfint musulman. Cauzele cruciadei: ocuparea Ierusalimului de turcii selgiucizi si interzicerea pelerinajelor crestine la Locurile Sfinte, dorinta afirmarii suprematiei a papalitatii asupra intregii crestinatati, interesele de a inlatura concurenta islamica si influenta politica si comerciala a turcilor si arabilor in Marea Mediterana, dorinta nobililor de a cuceri paminturi, a acumula bogatii si a-si asigura mintuirea sufletului. Cite 2 Consecint ale cruciadelor: *domeniul economic: 1. au contribuit la dezvoltarea comertiului international, a oraselor si mestesugurilor. 2. Venetienii si genovezii monopolizeaza comertul cu Orientul Mijlociu si Imperiul Bizantin. *domeniul cultural: 1. cruciatii apuseni au preluat unele forme de viata si civilizatie din Orient, aducind arme, oglinzi, stofe fine, covoare. 2. Europenii si-au largit cunostintele geografice prin intermediul arabilor: a fost adus in Europa astrolabul si busila, hirtia, praful de pusca *domeniul politic : 1 . A fost cucerit si devastat Constantinopolul 2. Dezbinarea crestina a favorizat expansiunea otomana in Europa. *domeniul religios: 1. S-a adincit schisma religioasa, iar in rindul populatiei bizantine ortodoxe au aparut sentimente de neincredere fata de Occident

4. „…Dincolo de achizitiile teritoriale de moment, cruciada a avut consecinte mai ales pe plan economic si cultural(…). Modul de viata al nobililor se transforma in urma contactului cu luxul orientului, taranilor li se cere mai mult pentru a se putea finanta asemenea expeditii, comertul se dezvolta prin deschiderea de noi drumuri. Cruciada s-a transformat intr-un instrument la dispozitia papalitatii, care a folosit-o in lupta impotriva ereticilor si a adversarilor politici. Cruciadele , si in special a IV-a, au contribuit la definitiva indepartare dintre Occident si Bizant, care va rasturna, pentru totdeauna, resentimentele impotriva latinilor si care va refuza unirea religioasa cu Roma chiar in conditiile in care turcii se aflau sub zidurile Constantinopolului.” (O. Drimba, Istoria culturii si civilizatiei, vol. II)

Evenimentele istorice la care se refera sursa: cruciadele (1095-1291) sau cruciada a IV-a (1202-1204)

3 evenimente istorice care se refera la subiectul expus: cucerirea Ierusalimului de catre cruciati – 1099; cucerirea insulei Cipru si a cetatii Accra – 1191; cruciada a IV-a – 1202-1204;cucerirea Constantinopolului de catre cruciati – 1204; cucerirea Constantinopolului de catre turci – 1453.

. 5 „…Mehmed al II-lea a fost mai intii un razboinic, care a marit considerabil si a intarit armata terestra, pe care au dotat-o cu o artilerie eficienta: la moartea sa, el lasa in urma o putere, care facea Europa sa tremure. Insa el na a neglijat organizarea imperiului.. prima sa grija a fost sa isi asigure autoritatea personala….In ceea ce priveste organizarea imperiului, Mehmed al III-lea a dorit sa faca din Istanbul o capitala puternica a construirii, dar si prin deplasarea populatiilor, ceea ce a dus la impotriviri… Vointa de a consolida imperiul si influenta capitalei l-au determinat pe Mehmed al II-lea sa organizeze confesiunile nemusulmane intr-un mod centralizat, dominat de o patriarhie aflata la Istanbul chiar de la cucerirea Constantinopolului… Ocupatia cea mai importanta ramine razboiul… O alta masura economica cu consecinte politice importante, reforma financiara… La moartea sa, in 1481, Mehmed al II-lea lasa, deci un imperiu mai mare si mai puternic decit oricind, lasa insa o armata obosita, un popor epuizat si nemultumit, o elita iritata si farimitata.” (Robert Mantran, Istoria Imperiului otoman)

Evenimentele istorice la care se refera sursa: inflorirea Imperiului Otoman intre 1444 – 1481; cucerirea Constantinopolului – 1453

3 evenimente care se refera la subiectul propus: cucerirea Constantinopolului, care devine a 3 capitala a Imperiului Otoman – 1453; devine patriarh al Istambulului primul anti-unionist Ghenadie Schelarios - 1454; (cucerirea Greciei – 1470; a Serbiei – 1459; a Bosniei – 1463).

Rolul istoric al personalităţii: Mahomed al II-lea Cuceritorul a fost sultan al Imperiului Otoman între 1444 și 1446, și între 1451 și 1481. A fost unul dintre cei mai puternici sultani din istoria Imperiului Otoman.Cucerirea Constantinopolului în 1453 l-a transformat pe Mahomed în cel mai renumit conducător în lumea musulmană. În următorii 30 de ani Mahomed al II-lea Cuceritorul a încercat nu numai să facă din noua capital Constantinopol cel mai important și mai frumos oraș din lumea întreagă, ci și să devină, el însuși, ca urmaș al împăratului Bizanțului, conducătorul absolut al unui imperiu în plină expansiune.Pe plan intern Mahomed al II-lea Cuceritorul s-a dovedit a fi priceput, administrând foarte bine întinsul stat otoman. S-a remarcat prin acţiunile sale militare. Incă din primii ani de domnie, sultanul s-a arătat a fi un bun comandant de oşti.În anul 1453, Mahomed al II-lea Cuceritorul având 21 de ani cucereşte Constantinopolul, iar ultimul împărat bizantin, Constantin al XI-lea cade eroic în luptă. De atunci, Constantinopolul a fost numit Istanbul, devenit ulterior capitala Imperiului.  După strălucita victorie de la Vaslui repurtată de Ștefan cel Mare al Moldovei, însuși sultanul Mehmed al II-lea Cuceritorul pornește cu oastea din Adrianopol și deschide marea campanie împotriva Moldovei.

6. „… Paginul imparat al turcilor isi puse in gind sa-si razbune si sa vie, in luna mai, cu capul sau si cu toata puterea sa impotriva noastra si sa supuie tara noastra, care e poarta crestinatatii si pe care Dumnezeu a ferit-o pina acum. Dar daca aceasta poarta, care e tara noastra, va fi pierduta – Dumnezeu sa ne fereasca de asa ceva – atunci toata crestinatatea va fi in mare pericol. De aceea, ne rugam de domniile voastre sa ne trimeteti pe capitanii vostri impotriva dusmanilor crestinatatii, pina mai este vreme, fiindca turcul are acum multi potrivnici si din toate partile are de lucru cu oameni ce-i stau impotriva cu sabia in mina. Data in Suceava, in ziua de Sfintul Pavel, luna ianuarie 25, in anul Domnului 1475. Stefan voievod, domn al Tarii Moldovei.” Din Apelul lui Stefan cel Mare catre principii Europei

Evenimentele istorice la care se refera sursa: lupta pentru independenta a Tarii Moldovei, lupta antiotomană condusă de Ştefan cel Mare,

3 evenimente istorice care se refera la subiectul expus: impunerea suzeranitatii asupra Tarii Moldovei de catre Mohamed al II-lea - 1456; Batalia de la Vaslui  între armatele aliate creștine moldo-maghiaro-polone sub comanda lui Ștefan cel Mare și oastea otomano-munteană sub conducerea lui Suleiman Pașa. – 1475; infringerea moldovenilor de catre turci la Razboieni – 1476; reluarea platii tributului catre otomani de Stefan cel Mare – 1486.

Statele la care se refera sursa: Tara Moldovei si Imperiul Otoman (Stefan catre Polonia, Venetia, Ungaria)(in 1485 Stefan cel Mare reinnoieste omagiul de fidelitate fata de Polonia, fapt care a ramas fara rezultat pentru cucerirea Chiliei si Cetatii Albe) Poarta crestinatatii – termen prin care se intelege rolul jucat de Tarile Romane in fata expansiunii otomane spre tarile europene. Pagin – termen prin care se intelege o persoana care nu este crestinasau care nu are nici o religie, in viziunea crestinilor. Crestinatate – totalitatea statelor crestine ale Europei, ale lumii. Domn – titlu purtat de suveranii Tarii Romanesti si ai Moldovei; voievod.

7. „…Deci sa stiti ca ne-am batut cu turcul, inainte cu vreo trei saptamini in tara noastra la Calugareni, in care batalie bunul Dumnezeu ne-a ajutat noua crestinilor in chip minunat… Eu fireste, cu toate ca doresc peste masura sa ma napustesc iarasi asupra dusmanului, socotesc totusi ca trebuie asteptat ajutorul celorlalti crestini. Iarasi si iarasi va rugam staruitor sa va indurati de treburile crestinesti si sa stingeti focul care arde pacatele vecinului inainte ca el sa va ajunga pe voi.” Din Adresarea lui Mihai Viteazul catre castelanul LvovuluiEvenientul istoric la care se refera sursa: razboiul antiotoman al Tarilor Romane ; razboiul antiotoman a lui Mihai Viteazul (bătălia de la Calugareni 1595)3 evenimente istorice care se refera la subiect: Aderarea lui Mihai Viteazul la LIga Crestina – 1594; Poarta declara Tarile Romane pasalicuri ale Imperiului ottoman – mai 1595; lupta de la Calugareni dintre otomani si romani – 13 august 1595; semnarea tratatului de alianta a lui Mihai Viteazul cu imparatul habsburgic – 1598;( incep ostilitatile contra detasamentelor turcesti aflate la Bucuresti – 1594; batalii cu tatarii si otomanii – ianuarie 1595)Conducatorul statului in perioada respective: Mihai Viteazul Lvov – Ucraina. Necesitatea asocierii statelor crestine in lupta antiotomana: doar in alianta putea fi subminat sistemul ofensiv ottoman; pentru oprirea expansiunii otomane si a procesului de instaurare a regimului de suzeranitate otomana; de una singura, nicio tara nu putea sa invinga intr-o infruntare deschisa cu Imperiul Otoman.

Localizează pe hartă Călugăreni

8. „… Pentru o perioada mai scurta sau mai lunga de timp, otomanii au incasat sume de bani de la majoritatea statelor crestine din centrul si sud-estul Europei. De regula, acest tribut era consemnat in tratatele de pace, incheiate in urma unor razboaie relativ victorioase ale otomanilor. Obligatia fundamentala a voievozilor romani fata de poarta, era plata la timp a tributului. (…)Semnificatiile tributului platit Portii de catre Tarile Romane au depins direct de raporturile de forte, ele schimbindu-se catre mijlocul secolului XVI-lea, odata cu intarirea controlului otoman la nord de Dunare. O invariabila ramane, insa:tributul achitat insemna, atit pentru otomani, cit si pentru crestini, instaurarea starii de pace()fie ea temporara sau permanenta.” (V. Panainte, Pace, razboi si comert in islam. Tarile Romane si dreptul otoman al popoarelor, secolele XV-XVII)

Evenimentele istorice la care se refera sursa: instaurarea regimului de suzeranitate otomana in Tarile ROmane

Evenimente care se refera la subiectul expus: Mircea cel Batrin incheie cu Poarta prima “capitulatie” din istoria romanilor, platind tribute annual de 3000de galbeni 1417; Vlad Tepes renunta la plata tributului catre sultan 1459; Stefan cel Mare renunta sa plateasca tribute sultanului – 1473; Stefan cel Mare recunoaste suzeranitatea protectoare a Portii Otomane – 1486; Bogdan al III-lea recunoaste suzeranitatea protectoare a Portii Otomane asupra Moldovei si I se mareste tributul – 1511-1512; s-a introdus suzeranitatea restrictive in Moldova – 1538; Campania otomana in Moldova – 1538.

tribút . Dare în bani percepută de către domnitori pentru Poarta Otomană;

Suzeranitate-Dreptul unui stat asupra altui stat care are guvern propriu, dar nu are autonomie completă. 

9. „…Marile descoperiri geografice din secolul al XV-lea si din prima jumatate a secolului al XVI-lea au fost posibile nu numai datorita progresului considerabil in economie, in arta si tehnica navigatiei si in conceptia despre lume a omului medieval. Ele au fost pregatite in secolele premergatoare de inaintasii anonimi sau celebri, intr-o epoca in care a avut loc o sensibila mutatie a frontierelor…Contactele violente, apoi pasnice, au pus fata in fata Occidentul si Orientul. Schimbarile de bunuri si apoi de idei se realizau la inceput lent, apoi mai accentuat. Explozia scandinava, Islamul in expansiune, cruciadele, calatorii si misionari au largit orizontul, cunostintele Occidentului despre lumea necunoscuta si au stimulat scuturarea de orizonturi noi.” (S. Goldenberg, S. Belu, Epoca marilor descoperiri geografice). Evenimentul istoric la care se refera sursa: marile descoperiri geografice. 3 evenimente istorice care se refera la subiectul expus: descoperirea unui nou continent, America, de catre Cristofor Columb – 1492; stabilirea unei noi rute comerciale maritime intre Europa si Orient de catre Vasco de Gama – 1498; descoperirea Braziliei de catre Alvarez Cabral – 1500; prima calatorie in jurul lumii efectuata de Fernando Magellan – 1519-1522; Cristofor Columb. Misionár- propagator al religiei creștine sau al doctrinelor unor secte creștine în țările cu altă religie. ◊ Cristofor Columb a fost un navigator italiano-spaniol. A navigat spre vest peste Oceanul Atlantic în căutarea unei rute spre Asia, dar și-a câștigat reputația descoperind un nou continent, America, în perioada precolumbiană era cunoscută numai Lumea Veche.1492 Cristofor Columb  a descoperit America;1498 Cristofor Columb  adescoperit drumul maritim spre India;1519-1522 -Cristofor Columb a realizat primul înconjur al lumii;Octombrie 1492Cristofor Columb , descoperă Lumea Noua - AMERICA. Sunt descoperite insulele: Santa Maria Conception, Fernandina, Isabella, Juna, Bohio - Española.În a doua expeditie Columb  aproape de Capul Isabella (Republica Dominicana),  a stabilit o colonie care a devenit prima asezare europeana în Lumea Noua. Pe Columb îl preocupa cel mai mult expansiunea crestinismului. Om de o adânca piosenie, era mânat de ideea unei victorii universale a crestinismului.Cristofor Columb a fost un navigator italiano-spaniol, care navigand spre Oceanul Atlantic, a descoperit un nou continent, America. Pe baza calatoriilor sale, a cartilor studiate si a hartilor din vremea aceea, Cristofor Columb a ajuns la concluzia ca pamantul este mai mic cu 25 %  decat se credea in realitate.In prima sa expeditie, Cristofor Columb a pleacat din portul Palos de la Frontera, cu navele Santa Maria, Pinta si Nina.La 12 octombrie 1492, un marinar de pe Pinta a zarit tarmul, America sau Lumea noua cum ii spuneau ei, apoi insulele Santa Maria Conception,

Fernandina, Isabella, Juna, Bohio si Espanola. Cauzele Marilor descoperiri geografice: *cresterea demografica manifestata in Europa la mijlocul secolului al XV-lea;*nevoia de aur si mirodenii;*dorinta gasirii unui nou drum spre India;*perfectionarile de ordin tehnic privind navigatia;*existenta unor marinari experimentati;*intentia Bisericii de a converti la crestinism noi spatii si popoare.Ci te 2 consecinte ale marilor descoperiri geografie: *domeniul economic: 1. axa comerciala europeana s-a deplasat din Marea Mediterana si Marea Neagra in Oceanele Atlantic, Indian si Pacific, contribuind la dezvoltarea economica a Europei;2. S-a constituit “revolutia preturilor” , scazind valoarea metalelor pretioase si crescind preturile. 3. S-au largit considerabil schimburile comerciale si s-a extins piata mondiala4. Capitalul obtinut din comert a fost investit in manufacturi. *domeniul relatiilor international: 1. statele care au luat parte la marile descoperiri geografice devin metropole, care profita de pe urma exploatarii

coloniilor. 2. Se modifica teritoriile colonizate: numerosi spanioli, colonisti, misionari, se stabilesc in America, care devine latina prin limba si religie; spaniolii fondeaza noi orase: Lima(1535); Buenos Aires (1536); Bogota (1538)* domeniul cultural : 1. Europenii au introdus crestinismul, ceea ce a dus la disparitia vechilor obiceiuri si traditii locale; 2. Europenii au adus din colonii plante noi: porumbul, cartoful, fasolea, tomatele, ardeiul, dovleacul. Europenii au practicat comertul cu sclavi din Africa

10. „Regele face tot ce poate pentru a arata ca nu e dominat in nici un fel de ministri [...]. Regele, avand o memorie extraordinara si dorind ca orice lucru, de orice natura, sa-i fie raportat, ministrii vin intotdeauna la Consiliu tremurand [...]. In public, regele e plin de gravitate si cu totul diferit de cel care este in particular,pe scurt, stie bine sa faca pe regele in toate. Printre altele, el a distrus sefii si partidele, a abolit folosirea oricaror recomandari [...] el nu are intermediari; daca se vrea ceva, trebuie sa i se adreseze direct lui si nu altora. El asculta pe toata lumea, primeste memorii si raspunde mereu cu gratie si maiestate: „Voi vedea!”, si fiecare se retrage satisfacut. Tot timpul face ceva, trece trupele in revista, face soldatii sa defileze, ridica fortificatii, rascoleste pamantul; el incurajeaza navigatia si, prin actiunile sale, tine in continua alerta pe prieteni si pe dusmani si toata Europa." Primi Visconti, Memorii de la curtea lui Ludovic al XIV-lea. Evenimentul istoric la care se refera sursa: constituirea\consolidarea monarhiei absolute in Franta. 3 evenimente istorice care se refera la subiectul expus: introducerea unei monarhii absolute si a conducerii guvernului de propria persoana de catre Ludovic al XIV-lea – 1661; efectuarea reformei judiciare si introducerea codului civil – 1667( codul penal – 1670, codul maritim – 1672, codul comercial – 1673); construirea palatului Versailles, care devine curtea regelui – 1672. Conducatorul statului in perioada respectiva: Ludovic al XIV-lea. Ludovic al XIV-lea rege al Franței și al Navarei. A condus Franța vreme de 72 de ani – cea mai lungă domnie din istoria europeană. Domnia lui Ludovic al  XIV-lea a reprezentat și o perioadă de înflorire culturală. Atât știința, cât și artele, și literatura au făcut mari progrese. În "secolul lui Ludovic al XIV-lea", cum a fost denumită perioada domniei Regelui Soare, au creat scriitori importanți, precum Racine, Molière, La Fontaine. Pe plan extern, Franța lui Ludovic al  XIV-lea a cunoscut o serie de succese. În Europa, în perioada 1659-1713, s-a manifestat hegemonia franceză. Pentru aceasta, regele a declansat numeroase războaie, asigurându-se că Franța era pregatită, pe plan militar, să acționeze oricând. Numit si ,,Regele soare", Ludovic al XIV-lea a avut cea mai lunga domnie din istoria Europei, avand doar 5 ani cand s-a suit pe tronul Frantei.Printre cele mai importante lucruri ce au rămas în urma Regelui Soare-Ludovic al XIV-lea se numără Palatul Versailles, dar şi Hotel des Invalides (Domul invalizilor). Tot în timpul lui Ludovic al XIV-lea a fost refăcută Curtea Pătrată din cadrul Luvrului. Dupa moarte lui Mazarin in 1661, Ludovic al XIV-lea a declarat ca din acel moment el avea sa conduca Franta fara vreun ministru principal, ceea ce nu mai facuse nici un rege francez. El a incercat sa conduca sub forma unei monarhii absolute.In prima parte a domniei lui, Ludovic al XIV-lea a avut trei obiective: sa reorganizeze administrarea si guvernamantul, sa refaca tresoreria aproape goala la acea vreme si sa stabileasca granite care sa le poata apara impotriva atacurilor inamice. Ludovic al XIV-lea a visat la o mostenire franceza pentru urmasii sai, politica sa militara nu era sa mareasca teritoriile franceze. Primele sale razboaie le-a luptat in wcopuri de aparare – pentru a proteja granita de nord a Frantei si pentru a indeparta Spania de orasele cu rol strategic. In 1685 Ludovic al XIV-lea a facut un pas care a socat natiunile protestante ale Europei, si a afectat profound Franta. Desi Franta era o natiune catolica, ea continea o semnificativa minoritate protestanta, cunocuta sub numele de hughenoti.In 1685 Ludovic al XIV-lea a revocat Edictul de la Nantes si a interzis credintele protestante.

Tipul regimului politic: monarhie absoluta .

Scrie cite 3 caracteistici a tipurilor de monarhie:Monarhia absolută Monarhia feudală Monarhia stărilor-toata puterea era concentrata in mina regelui;

-descentralizarea; -problemele guvernarii statelor erau solutionatede starile privilegiate clerul,nobilimea, orasenii;

-puterea centralizata;

-predomina sistemul relatiilorde vasalitate;

-starile sociale au constituit adunari representative a starilor

-puterea care era trasmisa prin ereditatedin tata-n fiu;

-regii stapineau doar nominal teritoriul statului ,puterea fiind exercitata de feudalii locali.

-adunarile reprezintative au sustinit regalitatea pentru centralizare;

Statul la care se refera sursa: Franta. Cauzele instaurarii monarhiei absolute: * cresterea domenilui regal;*decaderea nobilimii si a clerului catolic;* conflictul pentru privilegii dintre nobilime cu burghezia; *aparitia armateleor regale permanente dotate cu arme de foc; *preluarea conducerii Bisericii (Anglia si Franta)

Cîte 2 consecinte ale instaurarii monarhiei absolute : * domeniul economic: 1. regele are dreptul exclusiv de a stabili si a percepe impozite, de a emite moneda 2. Se dezvolta comertul prin favorizarea exporturilor, cucerirea unor colonii. * domeniul politic: 1. Sint limitate privilegiile marii nobilimi pentru a o elimina ca factor politic, iar puterea regalitatii se consolideaza prin crearea unui sistem bine organizat de administrare si control al provinciilor. 2. Rolul adunarilor reprezentative sun forma Statelor Generale in Franta a devenit simbolic, pentru ca regalitatea apeleaza tot mai rar la ele. *domeniul judiciar: 1. regele are dreptul exclusiv de a legifera, de a detine jurisdictia suprema, institutiile administrative ai judiciare sint deservite de un corp de functionari platiti de stat, o birocratie din ce in ce mai eficienta. 2. Justitia regala se extinde pe intreg teritoriul statului inlocuind justitia seniorala si ecleziastica. *domeniul religios: monarhia absoluta a subordonat intereselor statului si biserica. 2. Regele controleaza numirile in functiile religioasec inalte si dispune prin diferite

mijloace de bunurile bisericesti .domeniul social :a asigurat cadrul necesar dezvoltării economico-sociale a statelor, în special în Anglia şi Franţa. Au fost înlăturate relaţiile vasalice. Au fost favorizate orăşenimea şi burghezia prin măsuri economice, ce urmăreau interesele regalităţii