salcie_energetica

8/7/2019 salcie_energetica

http://slidepdf.com/reader/full/salcieenergetica 1/8

1

SALCIE ENERGETICA

O variantă nobilă a cunoscutei „R ăchită”, Salcia energetică – cunoscută şisub denumirea de Salcie repede crescătoare,este cultivata in scopul obtineriide resurse energetice. Dat fiind interesul, au fost create soiuri adaptatediferitelor conditii de mediu si de exploatare.

Istoric

Odată cu preocuparea omenirii, de a găsi noi surse energetice,

neconvenţionale, cercetările s-au îndreptat spre diferite variante de surseenergetice neconvenţionale, spre culturi agricole, de la care se obtin productiianual,şi care să reprezinte o sursă energetică cât mai sigur ă.

Domeniile în care s-au încercatşi s-au obţinut rezultate remarcabile suntdiverse, începând de la energia solar ă, energia eoliană, pompe de căldur ă,biomasă.

În domeniul agricol, diferite plante au ajuns pe lista celor denumite generic"energo", ca: rapiţa, trestia, iarba energetică şi diferite specii lemnoase casalcâmul, plopulşi salcia.

Cele mai spectaculoase rezultate s-au obţinut în domeniul salciei. Dacă restul de plante silvice au nevoie de 3-5 ani până când pot fi recoltateşiutilizate în scopuri energetice, salcia poate fi recoltată anual, având un volumde masă lemnoasă de 40-60 to/ha material uscat.

Soiurile cultivate în acest scopşi înregistrate au caracteristici principale ca:-

o creştere în volum foarte mare – 3-3,5 cm creştere/zi-

sunt rezistente la intemperii,şi diferite boli-

au o putere calorică ridicată cca. 4900 kcal/kg



2

Caracteristici botanice

Salciile sunt specii lemnoase dicotiledonate, dioice, cu înflorire înainte deînfrunzire, cu polenizare entoneofilă. Dintre cele peste 200 de variante (specii)

de salcie, suedezii au selectatşi cultivatşase soiuri care au o creştere foartemare (3-3,5 cm/zi) un conţinut înalt de acid salicilic care î-i confer ă o serie deproprietăţ i foarte avantajoase ca – putere calorică mare (mai mare ca fagul saustejarul ) rezistenţă împotriva intemperiilor, rezistenţă împotriva degradării întimpul depozitării sub formă de tocătur ă (materie primă pentru peletizare,pentru brichetare).

Biologia specici selectateCaracteristica cea mai importantă pentru care a câştigat teren în cultivarea ei

în ultimii ani (Suedia peste 50.000 ha, Ungaria peste 2.000 ha, Polonia,ţărileBaltice etc.) este cea de creştere rapidă atât în lungimea lujerelor câtşi învolum, dar pe lângă acest avantaj mai putem enumera o serie de alte avantaje ,motiv pentru care în ultimii 3-4 ani a intrat în atenţia mai multor specialiştiagricoli din diferiteţări , a fost nominalizată într-o poziţie fruntaşă şi în UE,unde s-a luat hotărârea de a fi subvenţionată ca plantă energetică.

Aceste avantaje mai importante sunt:-

Se poate cultiva (chiar este recomandat) pe terenuri cu înmlăş tinarepermanentă sau periodică. Are o capacitate de evapotranspiraţic de 15-20 litrii apă/zi/m². Acest avantaj îi confer ă un loc necontestat ca plantă care să facă utilizabile mii de ha de terenuri care sunt în paragină. Acestlucru a fost sesizat deţări ca Suedia – unde deja de 28 de ani se cultivă salcia energetică pe suprafeţe de peste 50.000 ha , găsind o utilizarefoarte economică pentru terenuri neutilizabile până acum, iar pe de altă parte să cultive o sursă energetică neconvenţională foarte profitabilă economic



3

-

Are capacitate de preluare anual a 20-30 to/ha de nămol - provenit dinepurarea apelor reziduale. Această proprietate, pe lângă avantajul că într-o zonă unde plantaţia poate fi înundată cu reziduri de la staţii de

epurare , creşte mai repede, are marele avantaj că apele reziduale nutrebuiesc epurate biologic (operaţie costisitoare) iar pe de altă parteapele rezultate de la staţii de epurare – ajung în râuri foarte curate,evitând poluarea apelor dar şi costurile suplimentare datorită plăţ ilor capenalizare pentru calitatea necorespunzătoare a apelor revărsate.

-

Cultivarea salciei crează locuri de muncă noi, pentru persoane cu ocalificare inferioar ă.Recoltarea se face în timpul pauzei vegetale, după căderea frunzelor (servesc ca îngr ăsamint) deci în lunile noiembrie – martie, o perioadă când utilajele agricole nu sunt utilizate pentru altceva .

-

Poate fi o variantă sigur ă de surse energetice (îcălzire) pentru localităţ i,fiind utilizat ca biomasă (tocătur ă) brichete sau peleţi.Există unităţ i de utilaje de peletizare – brichetare de diferite capacităţ icare să transforme tocătura de salcie în brichete sau peleţi, iar acesteproduse să fie utilizate pentru încălzirea localităţ ilor (cel puţin aşcolilor, gr ădiniţelor, dispensarelor, etc.) din comune.

Condi ţ ii climato-edafice

Salciile energetice sunt foarte rezistente la diferite condiţii climatice.Prima dată în Europa s-a r ăspândit în Suediaşi ţările Baltice, în condiţii

climatice specifice zonei.În ultimii 3 ani a fost cultivată pe suprafeţe tot mai mari (mii de ha) în

Polonia, Ungaria, Slovenia, în condiţii climaterice mult diferită de prima .Rezultatele după trei ani de experienţă din Ungaria arată că salcia s-a

comportat foarte bineşi pe solul nisiposşi la călduri mult mai ridicate,



4

obţinăndu-se o recoltă mai mare cu 45% (cca. 60 to/ha în Ungaria, faţă de 40-45 to/ha în Suedia).

Cele de mai sus ne duc la concluzia că pe teritoriul României există toate

condiţiile propice pentru cultivarea ei (în albii ale râurilor, zone înundabileneutilizate).

Edafic condiţiile optime sunt asigurate de alimentare cu apă freatică ori dinprecipitaţii din abundenţă , pe soluri aluvionare cu pH 5,5-6,5, dar rezistă şi pesteril cu pH 3,5-10,0 însă cu producţie de biomasă mai redusă.

Posibilit ăţ i de utilizare

În principiu, această specie a fost experimentată pentru a servi ca sursă energetică sub formă diferită de combustibil (tocătur ă – pentru termocentrale,brichete, peleţi). Puterea calorică ridicată (4900 kcal/ha) o face comparabilă cu alte surse de combustibil ca gaze naturale , cărbune, ulei.

Prin cultivarea salciei pe suprafeţe mai mari (1000-1500 ha pe zonă) sejustifică realizarea unor investiţii ca fabrici de peletizare – care vor asigurasursa energetică pentru localităţ i, atât în centrale termice de zonă cât şi în caseparticulare.

Făcând un calcul sumar – în ipoteza că în România s-ar realiza plantaţii pe20.000 ha (în Suedia sunt peste 50.000 ha, Ungaria – în programul energetictransmis la UE pentru perioada 2007-2013 –prevede extinderea plantaţiilor desalcie energetică la 36.000 ha), s-ar obţine 1.000.000 to peleţi ceea ceînseamnă sursă de energie termică de cca 4.900.000 Gkal energie – produsă pe

suprafeţe necultivate în prezent – şi această sursă se repetă anual.Energia termică care se poate obţine din această sursă, asigur ă încălzirea a

145.000 de apartamente convenţionale anual.Prin extinderea plantaţiilor de salcie energetică, pe lângă faptul că reprezintă

o sursă de energie regenerabilă, pune în folosinţă terenuri neutilizate, se evită



5

(sau se reduce considerabil) defişă rele de păduri generată de nevoia crescândă pentru combustibil ieftin.

Pe lângă utilizarea în scopuri energetice, salcia energetică, se utilizează cu

succesşi în următoarele domenii :-

ca sursă de celuloză -

la fixarea versanţilor abrupţi şi la prevenirea alunecărilor de teren-

la fabricarea aspirinei (în Germania)-

pentru producerea de metanolÎn cazul extinderii plantanţiilor, se poate apela la mecanizări, atât la

plantarea câtşi la recoltarea ei.Există o gamă de utilaje speciale înţările nordice, dar pot fi adaptate cu

succes utilaje agricole existente.

Care sunt problemele în calea extinderii acestor planta ţ ii ?

a) lipsa informaţiilor despre existenţa şi avantajele acestor soiuri

b) lipsa unor reglementări în domeniul realizării plantaţiilor, privind:

1. Clarificarea domeniului unde se include – plantă agricolă sauspecie lemnoasă (silvică)

2. Căror reglementări se supune cea a plantelor agricole sau celesilvice?

3. Stabilirea modului de subvenţionare

4. Stabilirea condiţiilor de subvenţionare

5. Cuprinderea în diferite programe naţionale a cultivării, a

prelucr ării biomasei

Mai în detaliu:1.

Salcia energetică este o plantă cu durata de existenţă primăvar ă – toamnă, deci în cadrul unui an agricol.



6

Plantaţia se realizează prin plantarea butaşilor, realizate înpepinerii acreditate, cu respectarea tuturor reglementărilor referitoare la soiuri înregistrate. Există posibilitatea ca recoltarea

să se facă din doi în doi ani, dar experienţa statelor avansate înacest domeniu arată că cel mai avantajos este recoltarea anuală (lunile noiembrie – februarie; martie, în funcţie de zonă). Datorită acestui fapt (recoltarea anuală) au fost situaţii în care s-a încadratîn categoria plantelor agricole – cu subvenţii modiceşi anuale,asemănătoare producţiei agricole. În ultima perioadă la nivel UEs-a luat hotărârea ca plantele energice să fie subvenţionate în moddistinct,şi s-a lăsat la latitudinea fiecărei ţări membre, în parte să hotărească modul de încadrare.

2. În toateţările unde plantaţiile de salcie energetică au o amploareînsemnată – au încadrat în categoria "specială" a speciilor lemnoase, supunând reglementărilor silvice, ca plantaţie, dar specială privind recoltarea ei (nu necesită aprobări pentrurecoltare).

3. Modul de subvenţie a fost stabilit iniţial la 200 Eur/ha – (înSuedia, Ungaria) în fiecare an de recoltare.O plantaţie are o viaţă de 25-30 ani în care în primul an de viaţă

producţia este nesemnificativă, de cca 10 to/ha (în această perioadă se dezvoltă r ădăcina) iar în anii următori producţiaanuală este de 40-45 to/ha (după evidenţele suedezeşi 50-60to/ha în Ungaria).Această recoltă asigur ă un venit considerabil cultivatorilor (cca.1400 Eur/ha)şi f ăr ă subvenţia anuală, dar dezvoltarea culturilor a



7

fost lentă, datorită costurilor însemnate de plantaţie (cca 2000Eur/ha).În anul 2006 – majoritatea statelor a trecut la subvenţionarea cu

50% a costurilor de plantaţie, renunţând la suvenţionarea anuală.În urma acestei măsuri, în Ungaria, în această toamnă – solicitările de butaşi şi înregistrarea terenurilor pentru plantaţie acrescut cu peste 50% , iar în Suedia se consider ă soluţia cea maiviabilă pentru realizarea prevederilor UE, ca fiecareţar ă membr ă să acopere 12% din consumul energetic din surseneconvenţionale.

4. Condiţiile de subvenţionare sunt foarte clar conturate pentruţă rile UE,şi se aplică ca o metodă standard.

1. producătorii trebuie să facă dovada proprietăţ iiterenului agricol sau a unei arendări de lungă durată

2. producătorii trebuie să facă dovada că au folosit butaşide soiuri înregistrateşi din pepiniere autorizate

3. producătorii trebuie să facă dovada unui contract deachiziţie cu un utilizator – care produce energie directdin biomasă, sau produce produse care servesc acestui

scop (brichete, peleţi)

4. contractantul (achizitorul) trebuie să facă dovada că dispune de mijloace prin care transformă biomasa înenergie (centrală termică de zonă, termocentrală) sau în



8

produse care servesc acestui scop (linii de brichetare,sau linii de peletizare)

5. achizitorul plăteşte o cauţiune pe ha de plantaţie pentrucare a f ăcut contract de achiziţie (cuantumul difer ă întreţă ri, fiind valori cuprinse între 15-40 Eur/ha) cauţiunepe care o poate recupera în momentul preluării recolteicontractate.

Prin aceste cinci măsuri se garantează că solicitantul(producătorul) are terenul pentru care solicită subvenţie, că autilizat butaşi de soi garantat, că producătorul are desfaceredestinată în scopul producţiei de energie,şi la urmă se garantează că achizitorul are capacitatea tehnică de a transforma o biomasă într-o sursă de energie, dar şi faptul că cantităţ ile contractante opreia (pentru eliberarea cauţiunii).

Intenţia autorilor acestui material este de a sesizaoportunitatea carereprezintă extinderea plantaţiilor la salcie energetică pentru dezvoltarea uneisurse neconvenţionale.

salcie_energetica

Documents