s t e n o g r a m a - senat.ro · noul calcul prevede un impozit de 10% pe sumele care depășesc...

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 16 mai 2017

S U M A R

1. Declaraţii politice prezentate de senatorii:

- Doina-Elena Federovici (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Motivul principal

al introducerii impozitului pe venitul global este scutirea de impozit a persoanelor cu

venituri mici”;

- Ovidiu-Cristian-Dan Marciu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „În județul

Giurgiu renaște cea mai frumoasă podoabă a pământului – pădurea”;

- Liviu-Lucian Mazilu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Dezvoltarea turismului

în județul Mehedinți”;

- Alexandru Pereș (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „La Olimpiada Națională de

Limba Engleză – Pitești, 2017, «eroarea de soft» a anihilat rațiunea organizatorilor!”;

- Doru-Adrian Pănescu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Despre materializarea

programului de guvernare al PSD privind învățământul”;

- Victorel Lupu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Importanța aderării României

la spațiul Schengen”;

- Liliana Sbîrnea (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Europa începe să ne caute”;

- Remus Mihai Goțiu (USR) – declaraţie politică având ca titlu „O șansă pentru Legea

salarizării și pentru viitorul României”;

- Marian Pavel (PSD) – replică la declarația politică a domnului senator Remus Mihai

Goțiu;

- Remus Mihai Goțiu (USR) – replică la intervenția domnului senator Marian Pavel;

- Eleonora-Carmen Hărău (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „ASF – marcă

înregistrată PSD”;

- Marian Pavel (PSD) – replică la declarația politică a doamnei senator Eleonora-Carmen

Hărău;

- Emilia Arcan (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „O clarificare bine-venită

privind familia”;

- Remus Mihai Goțiu (USR) – intervenție privind declarația politică a doamnei senator

Emilia Arcan;

- Roxana-Natalia Pațurcă (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Grija pentru

viitorul nostru”;

4

- 2 -

- Ion Marcel Vela (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Legea salarizării unitare

scoate lumea în stradă”;

- Titus Corlățean (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Contribuții românești la

viitorul Europei”;

- Eugen Pîrvulescu (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Adoptarea ultimei ordonanțe

de urgență, privind numirea președinților și vicepreședinților de la ANCOM”.

2. Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru. 32

3. Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 22 – 27 mai a.c. 33

4. Prezentarea Raportului asupra petițiilor primite la Comisia pentru cercetarea abuzurilor,

combaterea corupției și petiții în trimestrul I 2017.

33

5. Dezbaterea și adoptarea Proiectelor de hotărâre privind consultarea parlamentelor

naţionale conform Protocolului nr. 1 din Tratatul de la Lisabona:

- Proiect de hotărâre privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European,

Consiliu, Comitetul Economic și Social European, Comitetul Regiunilor și Banca

Europeană de Investiții – Al doilea raport privind starea Uniunii Energetice –

COM(2017) 53 final;

- Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European

și Consiliu – Evaluarea punerii în aplicare a Strategiei UE în materie de droguri

2013 – 2020 și a Planului de acțiune al UE în materie de droguri 2013 – 2016:

menținerea necesității unui Plan de acțiune al UE în materie de droguri 2017 – 2020 –

COM(2017) 195 final;

- Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Consiliu în conformitate

cu articolul 395 din Directiva 2006/112/CE a Consiliului – COM(2017) 24 final;

- Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European,

Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind

recomandările de reformă în domeniul reglementării serviciilor profesionale –



Consiliul European și Consiliu – Al patrulea raport privind progresele înregistrate

către o uniune a securității efectivă și autentică – COM(2017) 41 final;


Consiliul European și Consiliu – Al optulea raport privind transferul și relocarea –


34

- 3 -

- Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European

și Consiliu – Acord-tip privind statutul în conformitate cu articolul 54 alineatul (5)

din Regulamentul (UE) 2016/1624 al Parlamentului European și al Consiliului din 14

septembrie 2016 privind Poliția de frontieră și garda de coastă la nivel european –



Consiliul European și Consiliu – Al doilea raport intermediar: primele rezultate cu

privire la cadrul de parteneriat cu țările terțe în contextul Agendei europene privind

migrația – COM(2016) 960 final;

- Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comună către Parlamentul European,

Consiliul European și Consiliu – Migrația pe ruta central-mediteraneană, gestionarea

fluxurilor de migrație, salvarea de vieți omenești – JOIN(2017) 4 final;


Consiliu, Banca Centrală Europeană, Comitetul Economic și Social European,

Comitetul Regiunilor și Banca Europeană de Investiții – Analiza Anuală a Creșterii

pentru 2017 – COM(2016) 725 final;

- Proiect de hotărâre referitoare la Raportul Comisiei către Parlamentul European,

Consiliu, Banca Centrală Europeană și Comitetul Economic și Social European – Raport

privind mecanismul de alertă 2017 (elaborat în conformitate cu articolele 3 și 4 din

Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor

macroeconomice) – COM(2016) 728 final.

- 4 -

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 16 mai 2017

Şedinţa a început la ora 9.00.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul senator Remus Mihai Goțiu, vicepreşedinte al

Senatului, înlocuit de domnul senator Iulian-Claudiu Manda, vicepreședinte al Senatului, asistați de

domnii senatori Marian Pavel şi Ioan-Iustin Talpoș, secretari ai Senatului.

Domnul Remus Mihai Goțiu:

Bună dimineața!

Sunt Mihai Goțiu și în această dimineață voi conduce sesiunea consacrată declarațiilor politice,

asistat de secretarii Ioan-Iustin Talpoș și Marian Pavel.

În deschidere, o invit la microfon pe doamna senator Doina-Elena Federovici, din partea

Grupului parlamentar al PSD.

Doamna Doina-Elena Federovici:

Bună dimineața!

Domnule președinte de ședință,

Domnilor secretari,

Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația politică de astăzi este intitulată „Motivul principal al introducerii impozitului pe

venitul global este scutirea de impozit a persoanelor cu venituri mici”.

Distinși colegi,

Prin declarația mea de astăzi am în vedere să fac o serie de clarificări despre impozitul pe

venitul global, în urma dezinformărilor care au apărut în spațiul public din momentul în care Guvernul

a prezentat acest nou mecanism fiscal.

Impozitul pe venitul global este singurul model economic care permite acordarea de scutiri la

plata impozitului pentru persoanele fizice. În prezent, nu se poate stabili care sunt exact veniturile unei

persoane, pentru că ele sunt raportate separat.

Impozitul pe venitul global nu este un impozit nou, ci este un model nou de calculare a unui

impozit mai mic. 10% este mai mic față de 16%. Noul calcul prevede un impozit de 10% pe sumele

care depășesc un prag de scutire.

De exemplu, în cazul unui salariat, primii 2 000 de lei din salariul lunar nu se impozitează.

Astfel, se trece de la sistemul actual de 16% impozit pe venit și 5% impozit pe dividende la un sistem

cu 10% impozit pe venit și 0% impozit pe dividende. În plus, până la anumite praguri, în funcție de

- 5 -

numărul de membri ai familiei, anumite sume din venituri nu vor fi impozitate. De aceea, vor câștiga

toți contribuabilii, și cei cu venituri mici, și cei cu venituri mari, doar că sprijinul mai consistent se va

simți la cei cu venituri mici.

Simulările realizate de Ministerul Finanțelor Publice arată că 5 milioane de familii nu vor plăti

deloc impozit către stat, iar restul vor plăti semnificativ mai puțin decât în prezent. 2,5 milioane de familii

nu vor mai plăti impozit, dar vor primi alocări pentru copii de 1 600 de lei pe an pentru fiecare copil.

Oamenii nu vor mai fi obligați să strângă niciun bon fiscal. Dacă la finalul anului nu prezintă

niciun bon fiscal, nu se întâmplă nimic, nu vor fi sancționați. Vor strânge acele bonuri doar dacă vor

să-și deducă anumite sume din impozit. Dacă vor să plătească un impozit mai mic, vor strânge acele

bonuri. Dacă nu, vor plăti impozitul standard de 10% pe ce depășește 2 000 de lei, în cazul unui

salariat. Deducerile sunt un stimulent, nu o obligație.

Impozitul pe venitul global este un impozit pe venit, nu pe bunuri. Deci nu se aplică pe bunurile

din gospodărie. De asemenea, în noul model nu se impozitează nici moștenirile, nici donațiile.

Consider că este important ca cetățenii să cunoască următoarele principii despre ce înseamnă

impozitul pe venitul global. Toată lumea câștigă. Nimeni nu are de pierdut în urma aplicării acestui

model de impozitare, iar cel mai mult câștigă familiile cu copii.

Dispar ghișeele și se elimină birocrația. Fiecare cetățean va trebui să completeze o singură

declarație pe an, în prezența și cu ajutorul consultantului fiscal. Mai mult, taxele către stat se vor plăti

fie direct, prin internet, fie prin intermediul consultantului fiscal. Nu vor mai fi cozi la ghișee și nici nu

va mai depinde de un program orar.

În programul de guvernare se prevede ca, până la finalul anului 2018, să nu mai existe deloc

ghișee pentru plata taxelor și impozitelor. Toți cetățenii vor avea două căi de plată a obligațiilor: fie

direct, prin internet, fie cash, prin intermediul consultantului fiscal, care va face plata on-line către

instituții. Din economia făcută prin desființarea ghișeelor se vor plăti consultanții fiscali. Funcționarii

de la ghișee vor putea deveni consultanți fiscali.

Așadar, stimați colegi, vă rog să analizați cu atenție prevederile noului model economic și să

informați corect cetățenii cu privire la ce înseamnă impozitul pe venitul global.

Senator PSD de Botoșani, Doina-Elena Federovici


Mulțumim doamnei senator Doina-Elena Federovici, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Tot din partea Grupului parlamentar al PSD, îl invit la microfon pe domnul Dan Ovidiu

Cristian Marciu.

Domnul Ovidiu-Cristian-Dan Marciu:

Bună dimineața!

- 6 -

Onorat prezidiu,


Declarația politică de astăzi poartă titlul „În județul Giurgiu renaște cea mai frumoasă podoabă

a pământului – pădurea”.

O prioritate majoră a Guvernului PSD în materie de politică de mediu și pentru dezvoltarea

durabilă a pădurilor va fi aceea de protejare și de exploatare rațională a fondului forestier din România,

deoarece lemnul este o resursă regenerabilă.

Conform centralizării privind activitățile de plantare desfășurate în campania de primăvară,

ținta de împădurire a 5 000 de hectare în 2017, asumată prin programul de guvernare, a fost deja

depășită. Astfel, în campania de primăvară s-au plantat 5 582 de hectare, atât pe suprafețe de pădure

aflate în proprietatea statului și administrate de Regia Națională a Pădurilor Romsilva, cât și pe

suprafețele aflate în proprietate privată.

În județul Giurgiu, preocupările direcției silvice sunt permanente, iar eforturile sunt cu mult

mai mari, deoarece la câmpie pădurea este chinuită, se face mai greu. Spunea întemeietorul silviculturii

românești, Marin Drăcea, în 1920, născut în comuna Gogoșari, județul Giurgiu: „În cursul domol al

vremurilor, pădurea a fost încontinuu gonită de către câmp din locurile fertile, ușor accesibile, lăsată

însă neatinsă pe locuri inaccesibile, sărace.”

Însă un câmp fără arbori este un pustiu mort care generează secete, diferențe climatice,

deversări, dezastre naturale, iar lucrurile nu pot fi lăsate așa. Astfel că pentru efectuarea lucrărilor de

împădurire din această primăvară au fost alocate importante resurse financiare, acestea fiind asigurate

din fondul de conservare și regenerare constituit la nivelul Direcției Silvice Giurgiu.

Anul trecut, programul a fost depășit, iar pentru anul 2017 Direcția Silvică Giurgiu a planificat

regenerarea a 161,5 hectare de fond forestier, pe proprietatea publică a statului, din care regenerări

naturale 114 hectare și 47,5 hectare regenerări artificiale. S-au regenerat, în primăvara anului 2017, 55

de hectare suprafețe, din care 11 hectare reprezintă regenerări artificiale și 44 regenerări naturale. În

toamna acestui an s-a planificat regenerarea a 106,5 hectare, din care 36,5 hectare regenerări artificiale

și 70 de hectare regenerări naturale.

S-au folosit 16 300 de puieți provenind din pepinierele proprii, diferențiați pe următoarele specii:

plopi – 5 600 de puieți, stejari pedunculați – 2 400 de puieți, cer – 5 400 de puieți, plop alb – 400, cireși –

1 800 de puieți, frasin – 700.

În afara fondului forestier național, anul acesta, Primăria Gogoșari a împădurit deja 3,9 hectare

de teren aflate în proprietatea autorității publice, 25 000 de puieți, din care salcâmi – 15 000 și 10 000

de puieți glădiță, din sponsorizare efectuată de către Direcția Silvică Giurgiu.

- 7 -

Un fapt îmbucurător este că în județul Giurgiu fenomenul tăierilor ilegale este extrem de mic.

S-a constatat o scădere drastică a furtului de lemn, prin măsurile generate de acțiunile conducerii

direcției silvice.

Cantitatea de lemn tăiată ilegal anual se ridică la circa 200 de metri cubi, în timp ce exploatările

legale depășesc 120 000 de metri cubi anual, de mare folos fiind dezvoltarea sistemului informatic

integrat de urmărire a materialelor lemnoase SUMAL și dezvoltarea sistemului „Radarul pădurilor”, de

alertare a instituțiilor cu responsabilități în materie, coroborat cu sistemul 112 pentru transportul de

lemn. Împreună cu noua aplicație „Inspectorul pădurii”, dedicată celor care vor să reclame transporturi

ilegale de lemn, sunt moduri de încercare a stopării defrișărilor ilegale și masive a pădurilor, menite să

oprească fenomenul de furt din patrimoniul național, problema tăierilor ilegale fiind o problemă de

securitate și siguranță națională nu doar în județul Giurgiu, ci pe întreg teritoriul României.

Mulțumesc.

Senator de Giurgiu, Cristian Marciu


Îi mulțumim domnului senator Dan Ovidiu Cristian Marciu, din partea Grupului parlamentar al

PSD.

Îl invit la microfon, tot din partea Grupului parlamentar al PSD, pe Liviu-Lucian Mazilu.

Domnul Liviu-Lucian Mazilu:

Stimate domnule președinte,

Stimați colegi senatori,

Declarația politică de astăzi se intitulează „Dezvoltarea turismului în județul Mehedinți” și

reprezintă un semnal adresat Guvernului pentru acordarea unei atenții deosebite în scopul valorificării

potențialului turistic fabulos de care dispune județul Mehedinți. Poate că niciunde în România nu sunt

concentrate atracții turistice atât de variate: vestigii istorice, peisaje mirifice, fenomene carstice

deosebite, floră și faună specifice climatului mediteranean, diversitate etnică și culturală.

Astfel, în zona de vest avem Clisura Dunării, cu un defileu unic în Europa, născut din lupta de

milenii a Dunării cu Munții Carpați, așa-numitele Cazane ale Dunării. Spectaculoasă din punct de

vedere geografic, zona este, de asemenea, foarte importantă din punct de vedere al biodiversității, pe

cuprinsul ei aflându-se un număr important de rezervații naturale, înglobate în prezent în Parcul

Național Porțile de Fier.

Aici se află Tabula Traiana, pe care se consemnează cum Traian, spărgând munții, a durat drum

de-a lungul fluviului, statuia sculptată în munte reprezentând chipul lui Decebal, cea mai mare

sculptură în piatră din Europa și a doua ca mărime din lume, Peșterile Ponicova, cea mai mare și

spectaculoasă peșteră din Defileul Dunării, și Veterani, cunoscută ca Altarul lui Zamolxe, unde de

- 8 -

curând au fost făcute descoperiri uimitoare, dar și multiculturalismul reprezentat de tradițiile,

obiceiurile și folclorul perfect conservate în comunitățile compacte ale sârbilor din Svinița și cehilor

din Eibenthal. Din păcate, drumul național care asigură accesul în această zonă este într-o stare

avansată de degradare, iar această situație trebuie urgent remediată.

În zona de munte a județului întâlnim peisaje de vis, fenomene naturale și carstice deosebite și

unice, cum sunt Podul lui Dumnezeu de la Ponoarele, pod natural unic în România și al doilea în

Europa, singurul din lume deschis traficului rutier, în vecinătatea câmpurilor cu lapiezuri, cunoscute în

literatura de specialitate ca fiind Lapiezul de la Ponoarele, cel mai impresionant fenomen carstic de

acest fel din România, și a Lacului Zăton, cel mai mare lac carstic din țară, înconjurate toate de păduri:

Pădurea Lapiezul și, desigur, celebra Pădure de liliac, aceea care reprezintă unica stațiune națională

conservată, arie protejată.

Tot aici avem Peștera Izverna, una dintre cele mai renumite rezervații speologice din Europa –

a devenit celebră și căutată de străini după ce exploratorul Jacques-Yves Cousteau a realizat prin

galeriile ei un film pe care l-a prezentat în secțiunea „Explorări ale secolului al XX-lea”; Peștera

Topolnița de la Cireșu, a doua ca lungime din Europa, unicat în țară, de asemenea, prin formațiuni

carstice, precum și Peștera Epuran, importantă datorită resturilor de faună fosilă, și Peștera Mare de la

Balta.

În comuna Bala, recent declarată stațiune, există un complex balnear în care pensionarii se

bucură de băi cu ape termale și împachetări cu nămol, cu proprietăți terapeutice excepționale, mai bune

decât cele de la Techirghiol.

În centrul zonei se află orașul Baia de Aramă, în plină modernizare, vestit prin atracțiile

turistice și care dezvoltă un proiect deosebit de important, respectiv un complex turistic cu pârtii de

schi, patinoar, pistă de bob și centre SPA, gândit să funcționeze tot timpul anului, în jurul căruia vor

prinde viață 18 pensiuni și 30 de cabane. Acest proiect înseamnă revigorarea economică a zonei, locuri

de muncă, oportunități pentru locuitori.

Reședința județului, municipiul Drobeta Turnu Severin, este un oraș frumos și curat, încărcat de

istorie, fiind poarta prin care legiunile romane au intrat în Dacia, locul de naștere a poporului român,

dezvoltat în apropierea Castrului Roman Drobeta, devenind, dintr-un punct strategic inițial, un oraș de

răscruce a drumurilor, pe uscat și pe apă, care duceau la nord și la sud de Dunăre.

În incinta Muzeului Regiunii Porților de Fier se pot vizita ruinele piciorului Podului lui

Apolodor din Damasc, ale castrului și termelor romane, precum și Amfiteatrul Roman, recent

descoperit, sau un colț din Insula Ada Kaleh, la Muzeul Hidrocentralei Porțile de Fier I.

De la Cetatea Medievală a Severinului, important ansamblu de monumente istorice, cea mai

importantă redută strategică de pe Dunăre, recent reabilitată, se poate admira panorama Dunării în

- 9 -

întreaga ei splendoare și a Insulei Șimian, situată în mijlocul Dunării, unde a fost strămutată Cetatea Ada

Kaleh de pe insula cu același nume, acoperită de ape cu ocazia construirii barajului de la Porțile de Fier.

Aici autoritățile județene fac eforturi să promoveze un proiect care să transforme acest loc într-un produs

turistic atractiv.

Din păcate, portul din Drobeta Turnu Severin, cel care ar trebui să fie o poartă de intrare a

turiștilor de pe navele de croaziere ce circulă pe Dunăre, se află în stare precară și intenția autorităților

locale de a amenaja o faleză și de a moderniza portul este blocată până la preluarea terenului aferent,

aflat deocamdată în administrarea Ministerului Transporturilor.

Până în prezent, acest imens potențial turistic nu a fost îndeajuns exploatat. Acum, Guvernul

Grindeanu acordă o atenție specială turismului. Domnul ministru al turismului, Mircea Titus Dobre,

prin strategia națională de dezvoltare turistică, prin politicile de promovare, ia în considerație faptul că

acesta trebuie să devină o prioritate națională, conform programului de guvernare.

Au fost luate măsuri importante care au ca scop dezvoltarea turismului: tichete de vacanță,

parteneriatul activ dintre minister și organizațiile patronale, programul „Primul centru de agrement”,

pentru dezvoltarea infrastructurii turistice. Dar pentru dezvoltarea durabilă a unei zone turistice este

esențială implicarea tuturor autorităților care pot contribui la îmbunătățirea factorilor necesari, fie că

este vorba de utilități, de infrastructură, de transport, soluții de reformă privind evoluția sectorului și

atragerea investitorilor, politici de promovare a zonei. Astfel, eforturile susținute ale Consiliului

Județean Mehedinți trebuie sprijinite prin implicarea activă a autorităților centrale.

De aceea, îmi exprim speranța că Ministerul Dezvoltării Regionale va susține, prin PNDL 2, și

nu numai, proiectele de utilități și infrastructură din zonele turistice, precum și proiectul „Complex

turistic Baia de Aramă”, partea de drumuri și utilități aferente fiind deja realizată din fondurile

provenite de la acest minister.

Aștept ca Ministerul Transporturilor să facă demersurile necesare pentru reabilitarea DN57,

între Orșova și Moldova Nouă, și să susțină transmiterea terenului aflat în administrarea sa către

domeniul public al județului Mehedinți, pentru modernizarea portului din Drobeta Turnu Severin și

realizarea unei faleze.

Solicit Ministerului Turismului includerea județului Mehedinți în circuitul turistic național și

internațional și evidențierea lui în toate acțiunile de promovare. Dezvoltarea turismului în județul

Mehedinți va atrage multe investiții private, va determina crearea de noi locuri de muncă, va asigura

venituri la bugetele locale și mai mulți bani în buzunarele mehedințenilor. Astfel, turismul va deveni

un motor al dezvoltării economice a județului Mehedinți.

Vă mulțumesc.

Senator PSD de Mehedinți, Liviu Mazilu

- 10 -


Îi mulțumim domnului senator Liviu-Lucian Mazilu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PNL, pe domnul Alexandru Pereș.

Domnul Alexandru Pereș:

Bună dimineața!

Mulțumesc, domnule președinte, pentru operativitate.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „La Olimpiada Națională de Limba Engleză –

Pitești, 2017, «eroarea de soft» a anihilat rațiunea organizatorilor!”.

Domnule președinte de ședință,

Onorate colege,

Onorați colegi senatori,

Vă supun atenției spre analiză și reflecție o situație puțin bizară, petrecută recent, după

organizarea Olimpiadei Naționale de Limba Engleză, sub egida Ministerului Educației Naționale.

După cum probabil cunoașteți, Olimpiada Națională de Limba Engleză a fost organizată în

perioada 24 – 28 aprilie 2017 la Pitești, prin implicarea directă a Inspectoratului Școlar Județean

Argeș. În urma susținerii concursului olimpic național, pe data de 27 aprilie 2017 au fost afișate

rezultatele la locul și data convenite prin programul de organizare. Aceste rezultate s-au menținut și

după analizarea contestațiilor, conform aceluiași calendar de concurs, astfel încât în lista cu rezultatele

finale, parafată de către ISJ Argeș și publicată în după-amiaza zilei de 27 aprilie 2017, elevul Dănilă

Alexandru Florin din clasa a XII-a, Colegiul Național „Horea, Cloșca și Crișan” din Alba Iulia, a fost

declarat ocupantul locului 3 al olimpiadei naționale la disciplina de clasa a XII-a, secțiunea B, conform

documentului publicat de Inspectoratul Școlar Județean Argeș „Rezultatele finale ale Olimpiadei

Naționale de Limba Engleză”, pagina 15.

În urma rezultatelor, elevul a fost premiat și felicitat la ceremonia festivă de premiere din seara

zilei de 27 aprilie 2017, primind și diploma prin care a fost recunoscută munca depusă de acesta și

profesorii săi în decursul anilor de studiu. Multă bucurie, emoție și încurajare pentru elevul Alexandru

Florin Dănilă în acele momente, la fel cum a fost, cu siguranță, pentru toți ceilalți elevi participanți la

olimpiadele naționale și declarați câștigători.

Dar sentimentele sublime trăite de acest tânăr olimpic în urma rezultatelor finale de la

Olimpiada Națională de Limba Engleză au durat aproximativ o săptămână. Din păcate, elevul olimpic

Alexandru Florin Dănilă, cu care județul Alba se mândrește, a fost umilit de către organizatorii

olimpiadei, fiindu-i solicitată restituirea diplomei primite, pe motivul că s-a făcut o eroare de soft, iar

câștigătorul locului 3 este un alt participant, rezultatul lui fiind încadrat la mențiune.

Domnule ministru al educației naționale,

- 11 -

Olimpiada națională, indiferent de specialitatea sa, reprezintă punctul cel mai înalt de

recunoaștere spre care tinde un elev eminent din stadiul liceal în România. Eroarea de soft nu a fost

pentru introducerea și afișarea rezultatelor, ci în organizarea și gestionarea acestui concurs olimpic

național. Această scuză, jalnică de altfel, a inspectorului de specialitate din ISJ Alba, invocată atunci

când i-a cerut elevului să restituie diploma primită, ba, mai mult, chiar și mențiunea că refuzul restituirii

acesteia ar aduce asupra olimpicului o vizită a unor reprezentanți de la centru – da, domnule ministru, din

Ministerul Educației Naționale – dovedește că instituția pe care o conduceți este într-o teribilă eroare de

soft, ceea ce a determinat anihilarea rațiunii organizatorilor Olimpiadei Naționale de Limba Engleză.

Domnule ministru al educației naționale,


Nu considerați că se impune o anchetă cu privire la ce s-a întâmplat la Olimpiada Națională de

Limba Engleză pe 2017 la Pitești? Învățământul lucrează cu mințile și sufletele elevilor, nu cu softuri,

parcă făcute special ca să năucească pe toată lumea.

Stimați colegi,

Vă invit să facem împreună un exercițiu de imaginație. Suntem cu toții elevi în clasa a XII-a.

Mai avem o lună până la susținerea examenului de bacalaureat și în prealabil am participat la o

olimpiadă națională și am câștigat un premiu național. Suntem fericiți, exaltăm, privim cu încredere

către atingerea unor obiective viitoare, definitorii în formarea noastră de viitori profesioniști. Apoi

revenim cu picioarele pe pământ și ni se retrag meritele obținute – eroare de soft!

Acum, după ce am luat cu toții la cunoștință despre cele întâmplate cu elevul Alexandru Florin

Dănilă, avem cel puțin o obligație morală: să solicităm ca instituțiile abilitate să se autosesizeze, astfel

încât asemenea erori de soft să nu mai anihileze rațiunea organizatorilor olimpiadelor naționale. Tinerii

olimpici ai României merită respectul și sprijinul nostru, deoarece aceștia fac cinste poporului român

pretutindeni pe mapamond, nu umilință.

Închei cu un citat al lui Aristotel: „Rădăcinile educației sunt amare, dar fructul este dulce.” Așa

ar trebui să fie întotdeauna, stimați colegi și domnule ministru al educației naționale.

Vă mulțumesc.

Senator de Alba, Alexandru Pereș


Îi mulțumim domnului senator Alexandru Pereș, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PSD, pe domnul senator Doru-Adrian

Pănescu.

Domnul Doru-Adrian Pănescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

- 12 -

Declarația mea este intitulată „Despre materializarea programului de guvernare al PSD privind

învățământul”.

În programul de guvernare, domeniul învățământului a fost înscris ca unul prioritar. Putem

constata, după circa cinci luni de la preluarea mandatului, că atât pe plan guvernamental, dar și la

nivelul Parlamentului s-au întreprins mai multe acțiuni în conformitate cu cele promise în campania

electorală.

Referindu-mă la activitatea Parlamentului, țin să remarc setul de măsuri legislative pe domeniul

învățământului, care au vizat aspecte importante precum finanțarea, creșterea calității procesului

educațional și mai buna corelare a acestuia cu nevoile societății. Astfel, pot aminti câteva dintre legile

deja trecute prin Senat:

- Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 17/2017, act

normativ prin care s-au făcut corecții și completări în ceea ce privește majorările salariale din domeniul

învățământului, astfel încât să beneficieze de acestea și categorii precum personalul nedidactic din

învățământul superior și cel preuniversitar, personalul din biblioteci, din unitățile de învățământ special;

- L546/2016 pentru completarea art. 12 din Legea educației naționale, prin care se creează

facilități ca elevii înscriși în învățământul profesional și tehnic cu durata de minimum trei ani să poată

beneficia de masă și cazare gratuite, în cantine și internate școlare;

- L647/2016 privind modificarea art. 174 din Legea educației naționale, prin care se facilitează

ca absolvenții școlilor sanitare postliceale cu diplomă de bacalaureat să poată continua studiile în

învățământul superior medical la programe de licență asistent medical generalist, conform unor

condiții stabilite de universitățile de medicină;

- L352/2016 privind modificarea art. 352 din Legea educației naționale, prin care s-au stabilit

noi reglementări, astfel încât unitățile de învățământ, atât din mediul universitar, cât și preuniversitar,

să poată încheia parteneriate cu companii, cu organisme private, prin care elevii și studenții să poată să

testeze felul în care cunoștințele teoretice pe care le-au căpătat în școală sau universitate le sunt utile în

rezolvarea unor probleme practice și să-și verifice, pe cazuri reale, opțiunile pe care le au pentru

viitoarea carieră;

- L62/2017 privind ucenicia la locul de muncă și efectuarea stagiului pentru absolvenții de

învățământ superior, prin care se stabilesc facilități pentru companiile în care are loc ucenicia elevilor

sau practica studenților, creându-se premise pentru o mai bună desfășurare a activității practice.

În plus față de aceste legi deja votate în plenul Senatului, în Comisia pentru învățământ a fost

recent avizată favorabil, cu un număr important de amendamente, Ordonanța de urgență a Guvernului

nr. 81/2016 privind învățământul dual. Conform formei adoptate în comisie, care sperăm că va fi

validată și în plenul Senatului, rezultă că învățământul profesional în forma duală va însemna o

- 13 -

colaborare reală între școli și companii, conducând la planuri de învățământ adaptate la cerințele din

industrie, din zona serviciilor și la posibilități mai bune pentru efectuarea practicii, fie în companii, fie

în atelierele școlare mai bine dotate.

Vreau să subliniez că amendamentele la acest act normativ au rezultat luând în considerare o

multitudine de puncte de vedere: cele ale tuturor membrilor Comisiei pentru învățământ, cele ale

reprezentantului Ministerului Educației Naționale și, respectiv, ale reprezentantului Camerei de

Comerț, acesta exprimând opinii din partea companiilor.

Iar acest exemplu nu este unul singular, ci are caracter de generalitate. Adică vreau să spun că

în Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a Senatului au fost, de la începutul legislaturii,

discuții constructive, colegiale, în urma cărora s-au adus corecții și completări actelor normative

analizate, luându-se în considerare atât amendamente propuse de membrii comisiei care fac parte din

Grupul parlamentar al PSD, dar și amendamente ale colegilor din opoziție.

De asemenea, este de remarcat felul în care, atât în comisia de specialitate a Senatului, cât și în

ședințele de plen, aceste legi au fost votate sau în unanimitate, sau cu o largă majoritate de voturi.

Consider că este important să evidențiem și asemenea situații, în care parlamentarii au o bună

colaborare și urmăresc găsirea celor mai bune soluții, lăsând deoparte interese partinice, dispute

politicianiste, aspecte care, din păcate, mai bruiază încă activitatea Parlamentului în anumite momente.

Mai vreau să fac o subliniere. Atât noi, cei din Grupul PSD, cât și ceilalți colegi din Senat, în

discuțiile pe care le-am avut, am fost de acord că, pe lângă sprijinirea învățământului, suportul

financiar necesar acestuia, mai este nevoie de ceva: este necesară evaluarea performanțelor unităților

de învățământ.

În acest sens, este îmbucurător recentul anunț al ministrului educației, domnul profesor

universitar Pavel Năstase, privind preocuparea ce există pentru stabilirea unei metodologii de evaluare

și ierarhizare a universităților. O asemenea metodologie transparentă, discutată și aprobată de

comunitatea academică ar însemna un pas înainte.

Și spun aceasta pentru că unitățile de învățământ sunt finanțate din bani publici, iar aceștia

trebuie să meargă spre acele instituții care creează absolvenți utili societății. Din acest punct de vedere,

un criteriu important de evaluare care poate contribui la materializarea ideii menționate este

angajabilitatea, adică un criteriu ce a fost înscris în programul de guvernare al PSD și pe care noi

trebuie să-l respectăm.

Dacă vom urmări conținutul legilor deja trecute prin Parlament la care am făcut referire, vom

constata că ele au ca scop o mai bună pregătire practică a elevilor și studenților, stabilirea unor mai

bune relații între unitățile de învățământ și companii, iar aceasta înseamnă că din punct de vedere al

- 14 -

cadrului legal am contribuit la crearea unor condiții pentru o mai bună angajabilitate. Rămâne ca și

cadrele didactice să țină seama de aceste mecanisme puse la dispoziție de noile legi.

În concluzie, îmi exprim speranța că bunele practici pe care eu le-am remarcat în legătură cu

felul în care s-a lucrat pe domeniul învățământului vor putea fi extinse spre întreaga activitate

parlamentară, pe de o parte, iar, pe de altă parte, consider că rezolvarea problemelor din educație

trebuie să rămână în continuare o preocupare centrală pentru Parlamentul României.

Senator Doru-Adrian Pănescu, Circumscripția electorală nr. 24 – Iași

Vă mulțumesc.


Mulțumesc și eu domnului senator Doru-Adrian Pănescu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Tot din partea Grupului parlamentar al PSD, îl invit la microfon pe domnul senator Victorel Lupu.

Domnul Victorel Lupu:

Bună dimineața, stimați colegi!

Titlul declarației politice de astăzi este „Importanța aderării României la spațiul Schengen”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Crearea spațiului Schengen este una dintre cele mai importante decizii ale Uniunii Europene.

Acum 32 de ani, cinci state membre ale Uniunii Europene au decis să elimine controalele la

frontierele interne, făcând astfel posibilă trecerea frontierei între oricare dintre aceste state fără

prezentarea vreunui act de identitate și fără opriri pentru control. Până în prezent, 30 de state au aderat

la Acordul Schengen, dintre care 27 l-au și implementat.

Spațiul Schengen este un demers apreciat și reușit la nivelul statelor care fac parte din familia

europeană, demonstrând importanța sa pentru societatea în care trăim.

România a devenit membru al Uniunii Europene, după cum știm, la 1 ianuarie 2007. În tot

acest timp, țara noastră a reprezentat un partener fidel și de încredere al principiilor europene și a

militat pentru o Europă unită și pentru consolidarea relațiilor dintre țările partenere.

În acest context, încă din 2010, România face demersurile necesare pentru îndeplinirea tuturor

condițiilor impuse pentru aderarea la spațiul Schengen. Politica noastră este de a obține aceleași

drepturi de care beneficiază partenerii europeni și pentru cetățenii români.

Consider că acest demers nu este doar unul moral, ca răspuns la angajamentul dovedit de țara

noastră în cei mai bine de 10 ani de parteneriat european, dar și ca impact economic pentru potențialul

pe care România îl reprezintă pe termen mediu și lung pentru Uniunea Europeană. Să nu uităm că în

fiecare an cetățenii europeni efectuează peste 1,25 de miliarde de călătorii în spațiul Schengen.

Doamnelor și domnilor,

- 15 -

România a reușit în ultimii ani să coopereze eficient cu celelalte state din Uniunea Europeană și

a reușit să mențină un nivel de securitate ridicat la nivelul granițelor externe.

De altfel, chiar președintele Comisiei Europene, domnul Jean-Claude Juncker, prezent

săptămâna trecută la București, a afirmat că: „Românii trebuie să fie mândri de parcursul lor european,

iar noi ne-am îmbogățit prin prezența României în Uniunea Europeană.”

În prezent, Uniunea Europeană lucrează la un program pentru frontierele externe, denumit

„Frontiere inteligente”. Acesta cuprinde un sistem de intrare-ieșire care va îmbunătăți controalele la

frontieră și va combate migrația neregulamentară, facilitând în același timp trecerea frontierelor pentru

persoanele care călătoresc frecvent și care au făcut obiectul unor verificări prealabile.

Uniunea Europeană lucrează, de asemenea, la modificarea procedurii de acordare a vizelor,

pentru a crea legături mai bune cu alte domenii de politică, precum turismul, și pentru a simplifica mai

mult procedurile în cazul persoanelor care călătoresc frecvent.

Se examinează, de asemenea, instituirea unui nou tip de viză, viza de circuit, care ar permite o

ședere pe teritoriul a două sau mai multe state Schengen, cu o durată de peste 90 de zile, dar cel mai

mult un an, cu posibilitatea prelungirii pentru încă un an. Planul Comisiei Europene este de a desființa

Mecanismul de Cooperare și Verificare până în anul 2019.

Ținând cont de faptul că țara noastră îndeplinește deja criteriile necesare pentru aderarea la

acest spațiu, cred că ar trebui intensificate demersurile, de către toate instituțiile noastre, pentru a

obține cât mai rapid acest avantaj. Românii au dreptul, la fel ca și ceilalți parteneri europeni, să circule

liber și fără restricții în Uniunea Europeană.

Mulțumesc pentru atenție.

Victorel Lupu, senator, Circumscripția electorală nr. 24 – Iași


Mulțumim domnului senator Victorel Lupu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Tot din partea Grupului parlamentar al PSD, o invit la microfon pe doamna senator Liliana

Sbîrnea.

Doamna Liliana Sbîrnea:

Mulțumesc frumos, domnule președinte de ședință.

Declarația mea politică este intitulată „Europa începe să ne caute”.

Stimați colegi,

Prima decadă a lunii mai a acestui an a fost plină de semnificații politice internaționale cu

implicații și pentru țara noastră. Am avut în prima săptămână un eveniment notabil și prin componența

francofonă a istoriei noastre moderne și contemporane, prin alegerea președintelui Franței, și, în a

doua, prin vizita președintelui Comisiei Europene la București.

- 16 -

Nu mă erijez în specialist în politică externă, dar este foarte clar pentru toată lumea că un alt

învingător decât Emmanuel Macron în turul al doilea ar fi pus în pericol rămânerea Franței în Uniunea

Europeană.

În ce măsură ne-ar fi afectat pe noi, românii?

Aparent, efectele nu pot fi cuantificate în toate implicațiile lor negative, dar, făcând o

comparație cu efectele brexitului, care de abia acum încep să se profileze economic, cu amenințarea de

abia trecută a grexitului, pot fi ușor de presupus. Să nu uităm că rezultatul alegerilor din Olanda, deși

au eliminat spectrul nexit, nu au îndepărtat și ideea revenirii la un cerc restrâns al statelor membre, o

perspectivă sumbră, în care România ar suferi consecința timpului irosit de la aderare până acum.

În acest context, deși în ultimele luni s-au înmulțit vocile care se pronunțau pentru Europa cu

două sau mai multe viteze, în care locomotiva ar fi compusă din țările fondatoare, Franța și Germania,

un fel de federalizare a Uniunii Europene, care ar asigura buget comun, dar și o datorie comună,

celebrarea a 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma a fost un prilej pentru țările participante de

a reitera dorința continuării conceptului de uniune protectoare care să prezinte o garanție reală pentru

bunăstarea întregii populații a Uniunii Europene.

Săptămâna trecută am avut ocazia să-l auzim pe domnul Jean-Claude Juncker, președintele

Comisiei Europene, vorbind pentru prima dată, în calitatea sa oficială, în Parlamentul României. Cu un

discurs intitulat sugestiv „Viitorul Europei”, distinsul nostru oaspete ne-a asigurat de importanța

rolului pe care îl avem de jucat în familia europeană. A promis chiar și ridicarea Mecanismului de

Cooperare și Verificare până în 2019 și ne-a redat speranța că spațiul Schengen este mai aproape ca

niciodată.

Discursul despre rolul și locul nostru în familia europeană a fost reluat mai târziu și în dialogul

cu cetățenii, cu accent pe importanța continuării reformelor în toate domeniile. Întâlnirile de acest fel

nu sunt o excepție. După ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, oficialii europeni au simțit

pericolul de a fi fost prea departe de pulsul realității și au decis că este momentul să înlocuiască

birourile din cancelariile instituțiilor și discursurile oficiale cu tribuna cetățenească și cu întâlniri cu

beneficiarii direcți ai proiectului european.

Cu o evaluare favorabilă în acest moment, doar de noi depinde să nu ne ratăm șansa istorică de

a ne exprima curajos și realist punctul de vedere, aici sau în Parlamentul European, de câte ori vom

avea ocazia.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Liliana Sbîrnea, senator PSD, Circumscripția electorală nr. 10 – Buzău


Mulțumim doamnei senator Liliana Sbîrnea, din partea Grupului parlamentar al PSD.

- 17 -

Din partea Grupului parlamentar al USR, o să citesc eu o declarație politică.

(Domnul senator Remus Mihai Goțiu, vicepreședinte al Senatului, se deplasează la microfonul

central pentru a lua cuvântul.)

Bună dimineața!

Interpelarea de astăzi se cheamă „O șansă pentru Legea salarizării și pentru viitorul României”.

Stimate colege și stimați colegi senatori,

După cum cel mai probabil știți, pentru că unii dintre dumneavoastră ați lucrat la sfârșitul

săptămânii trecute, iar alții veți lucra în zilele de sâmbătă și duminică ale acestei săptămâni, proiectul

Legii salarizării unitare va trece precum un tren de mare viteză prin Senatul României.

Departe de mine gândul de a mă revolta împotriva faptului că se mai întâmplă uneori să

muncim la final de săptămână! Cine și-a asumat această funcție în ideea de a face un serviciu public,

nu ca o sinecură ar fi ipocrit să se plângă. Ceea ce e cu adevărat iritant e faptul că aceste ore

suplimentare sunt pur și simplu insuficiente pentru a organiza o dezbatere reală pe o lege determinantă

pentru viitorul României, cel puțin pentru următorii 10 ani.


Puțină modestie nu ne-ar strica. Chiar dacă avem și academicieni și profesori ori conferențiari

universitari de mare prestigiu printre noi, asta nu înseamnă că suntem deținătorii adevărului absolut și

că nu trebuie să ne mai consultăm cu alții înainte de a lua deciziile de care depind viața și bunăstarea

unei nații.

Săptămâna aceasta a început cu protestele mai multor sindicate ale funcționarilor publici. Ieri,

în cadrul Comisiei pentru învățământ, cercetare, tineret și sport, am discutat cu reprezentanții a trei

sindicate din domeniul educației. Opiniile și observațiile lor erau cât se poate de pertinente, dar timpul,

imposibil de scurt pentru a le transforma în eventuale amendamente. Asta, pentru că în următoarele ore

trebuia ca întregul proiect al legii, cu toate amendamentele propuse și votate, să primească avizul

Comisiei pentru învățământ și să-și continue drumul către comisia de raport.

Nu vreau să pun sub semnul îndoielii capacitatea de mobilizare și cea de efort a colegilor din

comisia de raport, cea pentru muncă, familie și protecție socială, dar mi-e greu să cred că vor reuși cu

adevărat ca de vineri până duminică să parcurgă, să dezbată, să solicite informații suplimentare ori să-i

asculte pe colegii lor care vor dori să-și susțină zecile de amendamente în fața lor.


Nu mi-e frică să o spun pe șleau: dezbaterea Legii salarizării unice în Senat în procedură de

urgență este o bătaie de joc, un simulacru și o bombă cu ceas pentru viitorul României.

- 18 -

Faptul că majoritatea PSD-ALDE încearcă să o treacă pe șest, cu cât mai mică vizibilitate

pentru cetățeni și cu o cât mai firavă consultare publică, denotă un dispreț total, atât față de această

instituție în care activăm, cât și, mai ales, față de cetățeni.

Mai mult, o comparație între uriașa energie consumată de majoritatea de guvernare pentru a

grația corupții, pornind de la malefica Ordonanță nr. 13 și până la recenta reîntoarcere la comisie a

proiectului Legii grațierii, și viteza cu care intenționează să scape de Legea salarizării unice

demonstrează care sunt prioritățile reale ale liderilor PSD și ALDE. Situația e cu atât mai revoltătoare

cu cât în ultima lună au fost cel puțin două sesiuni ale plenului Senatului în care nu am avut ce discuta

și vota și alte sesiuni încheiate după 15-20 de minute.

Pentru a pune capac, majoritatea PSD și ALDE dă cu ceață, înființând o teribilistă Comisie de

anchetă a alegerilor din 2009, pe baza plângerilor unui urmărit penal, care să țină ocupate presa și,

implicit, atenția publică cu o temă falsă, până ce Legea salarizării unice trece.

Dacă cumva greșesc și nu e vorba de rea-credință, ci doar de graba de a-și ține promisiunea

electorală conform căreia majorările salariale vor începe de la 1 iulie 2017, atunci ne aflăm în plin

flagrant de incompetență și inconștiență. Incompetență pentru că, în ciuda faptului că PSD și ALDE au

consumat nejustificat de multă energie pentru a forța grațierea corupților, tot ar mai fi rămas timp și

pentru dezbaterea pe îndelete a proiectului Legii salarizării unitare – vedeți ședințele de plen fără

activitate de care tocmai am amintit. Inconștiență pentru că nu este nicio figură de stil atunci când

afirm că această lege este una istorică și determinantă pentru calitatea vieții românilor, cel puțin pentru

următorii 10 ani.


În timpul discuției cu reprezentanții sindicatelor din educație, i-am întrebat dacă s-ar supăra

foarte tare dacă salariile ar începe să crească de la 1 august, și nu de la 1 iulie, așa cum le-a fost promis

în campania electorală. Răspunsul mi-a confirmat ceea ce bănuiam. Chiar și sindicaliștii ar prefera

pierderea eventualelor beneficii vreme de o lună, dacă în acest timp Legea salarizării unice ar fi

perfecționată.

Pentru că, să ne înțelegem, nici eu și nici colegii din USR, în numele cărora protestez acum, nu

suntem împotriva creșterilor salariale. Dimpotrivă, suntem convinși că avem o țară bogată, cu resurse

suficiente, umane în special, pentru a susține majorarea veniturilor locuitorilor ei, cu condiția ca aceste

creșteri să fie corect evaluate, să fie echitabile în cadrul acelorași categorii și între diferitele categorii

profesionale, să nu producă conflicte sociale prin avantajarea unor categorii și, mai ales, să fie

sustenabilă. Desigur, una sau două săptămâni de dezbatere în plus nu garantează îndeplinirea tuturor

dezideratelor enumerate anterior, dar le-ar oferi o șansă. Până la urmă, ar fi un timp dublu de reflecție

comparativ cu cel avut până acum la dispoziție.

- 19 -


Eu am solicitat ieri în Biroul permanent, în numele USR, punerea pe ordinea de zi a plenului a

revenirii asupra procedurii de urgență, dar propunerea a fost respinsă. Mai am totuși o mică speranță și

mă adresez în special celor care formați majoritatea de guvernare și/sau o susțineți: vorbiți între

dumneavoastră și cu liderii dumneavoastră, încercați să-i convingeți că două săptămâni de dezbateri și

corecții suplimentare nu pot să fie decât profitabile.

Beneficii veți avea chiar și dumneavoastră și partidele dumneavoastră dacă legea iese mai bine,

dar în special beneficiile reale ar fi pentru cetățenii români și calitatea vieții lor din următorul deceniu

cel puțin.

Vă mulțumesc.

Mihai Goțiu, senator USR de Cluj

(Domnul senator Remus Mihai Goțiu, vicepreședinte al Senatului, revine la prezidiu.)

Pentru un drept la replică, îi dau cuvântul domnului senator Marian Pavel, din partea Grupului

parlamentar al PSD.

(Domnul senator Marian Pavel, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul central

pentru a lua cuvântul.)

Domnul Marian Pavel:

Aș vrea să fac o corecție.

Stimați colegi,

Astăzi suntem, de la 9.00, în sesiune de declarații politice, și nu de întrebări, interpelări.

Dumneavoastră v-ați început declarația politică spunându-ne despre „interpelarea” dumneavoastră de

astăzi. De aceea am ținut să fac această precizare.

În ceea ce înseamnă sau referitor la Legea salarizării, spuneați dumneavoastră, afirmați de fapt,

că Legea salarizării este o bombă cu ceas.

Nu, stimate coleg. Ceea ce se întâmplă astăzi în salarizarea din sistemul bugetar din România

este o bombă cu ceas!

Cu siguranță măsura pe care Guvernul vine astăzi, legea… de fapt, Legea salarizării, care

aparține, ca inițiativă, colegilor mei din PSD, încearcă să repare sau să elimine anumite discrepanțe din

sistemul bugetar de astăzi. Cu siguranță nu o să reușim să mulțumim pe toată lumea. Cu siguranță se

va pune de fiecare dată întrebarea dacă este mai importantă sau mai valoroasă munca pe care o face un

asistent medical sau un plutonier. Putem discuta pe această chestiune ani în șir, putem duce Legea

salarizării unice în dezbateri, putem încerca să facem și noi, dacă vreți, stimate coleg, cum a făcut

Guvernul Cioloș, care a discutat un an de zile și ne-am trezit astăzi, când stăm de vorbă, că nu avem o

lege unică a salarizării.

- 20 -

Vizavi de înființarea Comisiei de anchetă a alegerilor din 2009, cum că noi am dori să

distragem atenția de la o discuție serioasă pe Legea salarizării, nu, stimate coleg, noi ne dorim ceea ce

vă doriți și dumneavoastră. USR-ul întotdeauna a pledat pentru aflarea adevărului. Cu siguranță, sunt

convins că și dumneavoastră, prin reprezentanții dumneavoastră din comisie, veți face demersuri, veți

pune întrebări pentru a afla adevărul. Pentru că, vedeți dumneavoastră, cel mai important pentru mine,

ca senator PSD, ca cetățean al acestei republici, este aflarea adevărului, indiferent care ar fi acela. Și

sunt convins că și dumneavoastră ne veți susține în acest demers.

Vă mulțumesc.

(Domnul senator Marian Pavel, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)


Mulțumesc, domnule senator.

Un foarte scurt răspuns la microfonul central.



Domnule senator,

Voi începe cu finalul celor afirmate. Referindu-vă la comisia de anchetă, da, într-adevăr, am

spus și reiterăm acest lucru: dorim să aflăm adevărul și cetățenii români au dreptul să afle adevărul

despre ceea ce s-a întâmplat în timpul alegerilor din 2009, inclusiv acel adevăr legat de afirmația

domnului Victor Ponta cu „sistemul lor a fost mai performant” sau cum a sunat acea afirmație. Doar că

acest adevăr trebuie aflat în limitele și cu respectarea legii. Și aici aveam acea obiecție, pe care, de

altfel, am mai spus-o, am reiterat-o: nu suntem procurori și nu trebuie să confundăm cele două

instituții, Parchetul și Parlamentul.

Evident că, legat de Legea salarizării, și dacă am discuta un an sau doi, nu am reuși să

mulțumim pe toată lumea. Nu am solicitat un an sau doi, am solicitat doar revenire asupra procedurii

de urgență, adică o săptămână sau două de reflecție și dezbateri în plus. Pentru că, să vă dau doar un

simplu exemplu, din Comisia de educație, de unde fac parte, la propunerea unui coleg de partid,

domnul Vlad Alexandrescu, în urma dezbaterilor, întreaga comisie a fost de acord cu creșterea și

solicitarea, amendarea acestui proiect de lege pentru creșterea cu un punct a coeficientului tuturor

cadrelor didactice, al întregului personal didactic. Va fi o propunere care va veni din partea tuturor

membrilor Comisiei de educație, toți fiind de acord că educația este un lucru primordial, este esențial

pentru România. Așadar, inclusiv parlamentarii puterii vor susține acest amendament.

Referitor la afirmația că Legea salarizării este o bombă cu ceas, nu am afirmat acest lucru. Am

afirmat că dezbaterea în regim de urgență a Legii salarizării este o bombă cu ceas, pentru că va lăsa loc

de foarte multe probleme, care chiar s-ar putea rezolva cu o dezbatere reală.

- 21 -

În rest, îmi cer scuze, da, este vorba de o declarație politică, nu de o interpelare.


PAUZĂ


Reluăm sesiunea de declarații politice.

O invit la microfon pe doamna senator Eleonora-Carmen Hărău, din partea Grupului

parlamentar al PNL.

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:

Bună dimineața!


Onorat prezidiu,

Stimate coleg,

Declarația mea politică de astăzi se numește „ASF – marcă înregistrată PSD”.

În anul 2012, printr-o ordonanță de urgență, și nu printr-un proiect de lege, așa cum ar fi fost

firesc, s-a înființat Autoritatea de Supraveghere Financiară a intereselor financiare ale PSD și

nicidecum o autoritate de supraveghere financiară și de reglementare independentă, autonomă, pusă să

vegheze la interesele financiare ale țării. Mă întreb și vă întreb: dacă ar fi să evaluăm beneficiile

înființării acestei entități asupra sectoarelor pe care le supraveghează, în cei cinci ani de evidență, oare

la ce concluzii vom ajunge?

În privința pensiilor obligatorii administrate privat, ASF s-a remarcat în ultimii cinci ani doar

printr-o amendă aplicată unui asigurător privat și asta numai ca să dea satisfacție liderului PSD, Liviu

Dragnea. Liderul PSD se enervase că acest asigurător deconspirase intențiile guvernului său de a

naționaliza conturile de economii ale românilor.

În ceea ce privește valorificarea avantajelor existenței la București a unei burse de valori care

să se transforme în levier de capitalizare a economiei românești, în magnet de atracție pentru

investitorii străini și într-un factor de creștere economică reală, sănătoasă, sustenabilă, ASF a jucat

constant rolul de cui în anvelopă. Pentru recunoașterea ei ca bursă emergentă și pentru dezvoltarea

unei piețe mobiliare cu valențe regionale, ASF n-a întreprins nimic. ASF nici nu ar fi putut să se

comporte altfel, atâta vreme cât o piață a valorilor mobiliare transparentă și dinamică este cel mai mare

inamic al intereselor financiare ale PSD și ale SIF-urilor populate de supuși ai unui mai mult sau mai

puțin trecător guru financiar, așa cum a fost domnul Viorel Hrebenciuc.

Despre piața asigurărilor, ce să mai vorbim?! Suntem la doar câteva zile de la expirarea

termenului până la care primele de asigurare au fost plafonate prin intervenția directă a Guvernului

Cioloș. Cum și de ce s-ar fi ajuns la așa o intervenție brutală a Guvernului în 2016, dacă ASF nu s-ar fi

- 22 -

încurcat în propriile minciuni, calcule și incompetență și nu s-ar fi ajuns la situația greu de descris și de

anticipat în care primele de asigurare pentru răspunderea civilă obligatorie au ajuns, în multe cazuri, să

depășească valoarea autovehiculului asigurat?

Ori de câte ori a fost invitat în Parlament să dea explicații asupra modului defectuos în care

sunt supravegheate și reglementate piețele din competența ASF, domnul Negrițoiu ne-a certat și a

încercat să ne explice că nu ne pricepem și că totul funcționează mai bine ca la Zürich. Despre ceilalți

membri ai Colegiului ASF nu putem spune foarte multe, afară de faptul că sunt oameni fideli ai PSD și

ai liderului Liviu Dragnea.

Stimați colegi,

Revocarea președintelui ASF de către Liviu Dragnea nu este decât o răzbunare între doi

parteneri de afaceri care au ajuns acum să nu se mai înțeleagă. Mâine sau poimâine vor fi deja învestiți

în Parlament alți specialiști, loiali intereselor partidului de guvernare, despre care pot să anticipez că nu

vor fi cu nimic mai buni pentru piețele financiare decât au fost predecesorii lor. Se vor schimba nume,

nu și principii. Mi-e greu să cred că PSD va renunța la acest mod de a face politică financiară. ASF va

rămâne loială intereselor financiare ale PSD, pentru că ASF se confundă deja cu PSD.

Dar, dragi colegi, dacă aveți un minimum de responsabilitate pentru importanța crucială pe care

o joacă în economia națională cele trei segmente financiare – pensii private, valori mobiliare și

asigurări –, atunci, vă rog să nu permiteți ca ASF să continue să mai fie o filială a PSD, subordonată

direct unui om, acesta fiind șeful de partid.

Vă mulțumesc.

Sunt Eleonora-Carmen Hărău, senator PNL de Hunedoara.


Îi mulțumim doamnei senator Eleonora-Carmen Hărău, din partea Grupului parlamentar al

PNL.

Domnul Marian Pavel a solicitat un drept la replică.

(Domnul senator Marian Pavel, secretar al Senatului, se deplasează la microfonul central

pentru a lua cuvântul.)

Domnul Marian Pavel:


Voiam să dau o replică doamnei senator vizavi de „ASF pentru PSD”.

Stimată doamnă senator,

Nu știu dacă știți – dacă nu știți, vă informez eu –, ASF-ul a fost înființat în momentul în care

exista USL-ul. Și eram împreună la guvernare. Iar, cum spuneți dumneavoastră, „ASF pentru PSD”,

dacă domnul Dan-Radu Rușanu era de la PSD, pot fi de acord cu dumneavoastră. Deci primul

- 23 -

președinte de la ASF a fost, de fapt, domnul Dan-Radu Rușanu, liderul Grupului parlamentar din

Camera Deputaților de la PNL. Bun.

Constat că dumneavoastră aveți o obsesie de fiecare dată legată de PSD și de liderul nostru,

președintele partidului, Liviu Dragnea. În declarația dumneavoastră politică i-ați pomenit numele de

șase ori.

Eu pot să înțeleg pe undeva obsesia aceasta, pentru că, dacă ați fi avut și dumneavoastră un

Liviu Dragnea, n-ați fi avut dezastrul pe care l-ați înregistrat la alegerile parlamentare din acest an…

din anul trecut, pardon.

Vă mulțumesc.

(Domnul senator Marian Pavel, secretar al Senatului, revine la prezidiu.)


Mulțumim domnul senator Marian Pavel.

PAUZĂ


Reluăm sesiunea de declarații politice.

O invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PSD, pe doamna senator Emilia Arcan.

Doamna Emilia Arcan:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Bună dimineața, distinși colegi!

Tema declarației politice de astăzi am intitulat-o „O clarificare bine-venită privind familia”.

Stimați colegi,

Pe parcursul acestui an, societatea noastră s-a aflat în centrul unei dezbateri privind statutul

familiei, deși, concret, tot ceea ce se vrea a se întâmpla este să se facă o clarificare, o definire cât mai

concretă a ceea ce trebuie să fie familia.

Întreaga emulație a fost declanșată de inițiativa unei organizații nonguvernamentale, sub

numele „Coaliția pentru Familie”, care a reușit să adune 3 milioane de semnături pentru revizuirea

articolului din Constituție care definește familia.

Sunt impresionată de amploarea și pasiunea dezbaterilor pe acest subiect atât în adunările

cetățenești, cât și în mass-media. Am remarcat însă că pe internet lipsesc nuanțele, părerile nu sunt

respectate, argumentele nu sunt ascultate. Acolo, ori ești ferm pentru ori contra, dar, de oricare altă

parte te-ai situa, nu scapi fără câteva caracterizări indecente. Cetățenii însă trebuie să știe că nu s-a

schimbat nimic, că doar s-a clarificat un lucru cu privire la ceea ce înseamnă, practic, familia.

La o primă vedere, problema pare simplă, dar în același timp este și destul de delicată. E simplă

pentru că dintotdeauna sau să spunem că de cel puțin două milenii încoace familia rezultată prin

- 24 -

căsătoria dintre un bărbat și o femeie a fost și se menține ca o instituție fundamentală a societății

omenești. În timp, cu toate crizele, de care nu a fost și nu este scutită, ea și-a dovedit nu numai

trăinicia, ci și utilitatea socială.

Mai aproape de zilele noastre, această instituție este supusă unor presiuni și riscuri de a fi

acoperită sau umbrită de tot felul de alte forme, asocieri umane sau de niște, așa cum le-aș zice, familii

surogat. Definiția din actuala Constituție, mai precis expresia „între soți”, este mai puțin clară și pe

acest fond poate fi speculată în așa fel încât sub umbrela familiei să se strecoare și acele surogate.

Prin urmare, s-a impus o clarificare în urma căreia să fie evitată orice confuzie între familie și

alte forme de asociere. Înlocuirea sintagmei „între soți” cu cea „între un bărbat și o femeie” aduce

această clarificare. Atât și nimic mai mult. Nu se face nicio revoluție în Codul familiei cu această

clarificare.

Și spun aceasta deoarece am văzut că în unele dezbateri se exagerează: și din partea celor care

susțin revizuirea, și a celor care se opun. Astfel, am citit în ce-i privește pe primii că văd redefinirea

familiei ca pe o victorie împotriva sodomiei, a globalismului și a liberalismului occidental. De partea

cealaltă, ni se spune că prin acest amendament constituțional se încalcă libertatea persoanei, iar în

privința mentalității ne-am întoarce în Evul Mediu, când Biserica se situa în fruntea conducerii politice

a statului. Nu este nici una, nici alta.

Personal, susțin acest demers, o dată, pentru că mi se pare normal și natural și, a doua oară,

pentru că mi-o cer insistent cetățenii prin al căror vot încredințat eu am ajuns în Parlamentul României.

Consider că prin poziția mea nu afectez cu nimic libertatea, viața intimă și personală a nimănui. Scopul

meu prin această declarație este să pun capăt cât mai multor aprecieri indecente care se iscă pe

marginea acestui subiect.

Distinși colegi,

Din momentul în care vom bifa această redefinire, cred că va veni timpul în care să dezbatem și

să contribuim la soluționarea multor probleme reale, uneori grave, pe care viața de familie din

România le întâmpină în această perioadă.

Cu promisiunea că în următoarele întâlniri voi ridica și voi susține în fața dumneavoastră

această problemă, mă opresc aici și vă mulțumesc foarte mult pentru atenția acordată.

Sunt Emilia Arcan, senator PSD de Neamț – Circumscripția electorală nr. 29.

Vă mulțumesc.


Îi mulțumim doamnei senator Emilia Arcan.

O să iau și eu cuvântul pentru un scurt comentariu.

- 25 -



Stimată doamnă senator,

Mă bucur că ați adus în discuție acest subiect și mai ales tonul pe care l-ați folosit și faptul că

ați semnalat radicalismele și extremismele care au apărut în această dezbatere. De asta am și ținut să

iau cuvântul, cu o scurtă specificație înainte.

Din păcate, Biserica s-a implicat în această dezbatere și mai ales în strângerea de semnături.

Personal am fost rugat, la finalul unei slujbe, într-o biserică, să semnez astfel de liste și am văzut foarte

mulți oameni semnând fără să știe exact ce semnează.

Dincolo însă de acest aspect, și eu, și USR susținem dezbaterile pe probleme majore ale

societății. Nu știu dacă din punct de vedere al oportunității aceasta era ce mai importantă temă de

dezbătut în acest moment, dar, dincolo de acest lucru, ceea ce vreau să scot în evidență e faptul că

avem o mare problemă legată de referendum. Nu referendumul acesta, ci în general cu referendumul, o

problemă moștenită din 2012, când, din motive politice, s-a scăzut pragul, cvorumul necesar de la 50%

plus unu la 30%.

Din punctul meu de vedere, acest lucru este o capcană și nu încurajează dezbaterile reale,

indiferent de tema acestora. Pentru a avea dezbateri reale, cei care le inițiază trebuie să dovedească

într-adevăr că există o susținere, dar, dincolo de acest lucru, nu trebuie neapărat să convingă pe cineva.

O dezbatere ar trebui să prezinte și să ofere posibilitatea celorlalți să înțeleagă de ce oponentul său

susține sau nu punctul lui de vedere.

Strict legat de această dezbatere pe problema familiei, cred că nu a avut și nu va putea avea loc

o dezbatere reală pe parcursul unei luni, cât va dura… sau trei săptămâni, cât va dura perioada

referendumului. Și cred că se va concentra mai mult pe prezența sau nonprezența la vot, pe cine susține

sau nu acest lucru, nu pe argumente. O dezbatere reală în societate pe o asemenea temă cred că ar fi

trebuit să dureze cel puțin un an și la finalul unui an să chemăm, într-adevăr, cetățenii și să știm că

vom obține un vot… un vot avizat. Cu 30% prag electoral și cu o dezbatere de doar trei săptămâni, cât

va fi, cred că nu vom avea un astfel de vot.

Vă mulțumesc.


O invit acum la microfon pentru o declarație politică pe doamna Roxana-Natalia Pațurcă, din

partea Grupului parlamentar al PSD.

Doamna Roxana-Natalia Pațurcă:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Tema declarației de astăzi este „Grija pentru viitorul nostru”.

- 26 -


În cadrul carierei mele, ca activitate de profesor, am avut ocazia să întâlnesc și să lucrez cu

numeroase generații de elevi, generații cu o componență diversificată.

Am întâlnit copii care creșteau într-un mediu familial precoce dezvoltării lor, îndrumați și

susținuți de părinți, dar am întâlnit și cazuri unde copiii erau crescuți de bunici, părinții fiind plecați în

străinătate, sau copii care locuiau în centre de plasament sau orfelinate.

Aceste cazuri mi-au atras atenția încă de atunci, pentru că am avut plăcerea să cunosc copii

aflați în situații dificile care au fost capabili să creeze performanță și câteodată să depășească toate

așteptările.

Dragi colegi,

Declarația mea politică de astăzi are la bază dorința de îmbunătățire a situației acestor copii,

dorința de a-i ajuta spre o dezvoltare armonioasă și spre maturizare. Dar mai ales m-am lăsat ghidată

de iubirea pe care o port copiilor prin prisma meseriei mele.

Acum ceva timp am vizitat copiii ce locuiesc în Centrul de primire în regim de urgență „Sfânta

Maria” din Călărași și am rămas profund impresionantă de speranța care se putea citi pe chipurile lor.

Acești copii au părinți cărora nu le pasă, care nu-i îngrijesc și, mai important, îi privează de dragoste.

În urma acestei vizite am discutat cu persoane responsabile din cadrul Direcției Generale de

Asistență Socială și Protecția Copilului, pentru a putea determina împreună care sunt problemele cu

care ei se confruntă și care sunt soluțiile pe care le putem implementa pentru îmbunătățirea activității

acestor centre.

Una din problemele pe care am identificat-o și pe care am ales să o prezint astăzi în fața

dumneavoastră este legată de standardele minime obligatorii privind centrul de primire în regim de

urgență pentru copiii abuzați, neglijați și exploatați, standarde stabilite prin Ordinul nr. 89/2004.

Am ajuns la concluzia că instituirea protecției în regim de urgență în aceeași locație pentru o

varietate de categorii de beneficiari îngreunează activitatea și scade calitatea serviciilor oferite

rezidenților tocmai din această cauză, că aceștia au nevoi diferite. Nevoile unei mame minore sunt

diferite față de cele ale unui copil abuzat sau față de unul care a manifestat deviație de comportament,

prin săvârșirea unor fapte penale, care nu poate fi tras la răspundere penal.

Este important să conștientizăm că acești copii necesită o atenție diferită, o îndrumare

psihologică adaptată și suport din partea celor din jurul lor, pentru a putea îndrepta situațiile în care se

află. De asemenea, educația reprezintă un factor important în integrarea acestor copii în societate.

Astfel, integrarea școlară a copiilor în învățământul de masă contribuie într-o mai mare măsură la

reabilitarea acestora, pentru adaptarea la normele societății, decât realizarea unei educații formale în

cadrul centrelor.

- 27 -

Am ales să vă prezint aceste fapte pentru că este nevoie de atenția noastră în favoarea acestor

copii. Realitatea este dureroasă. Copiii din aceste centre sunt din ce în ce mai numeroși și consider că

este de datoria noastră să ne îngrijim de ei pentru a-i forma și integra cu succes în societate. Copiii din

aceste centre au nevoie de îndrumare în procesul de maturizare, de încredere și dragoste, iar noi avem

nevoie ca ei să devină oameni de bază ai societății, productivi și conștienți de lucrurile mărețe pe care

le pot realiza.

Senator Roxana Pațurcă, Călărași – Circumscripția nr. 12

Mulțumesc.


Îi mulțumim doamnei senator Roxana-Natalia Pațurcă, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PNL, pe domnul senator Ion Marcel

Vela.

Domnul Ion Marcel Vela:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,


„Legea salarizării unitare scoate lumea în stradă”

Stimați colegi,

Suntem în luna mai a anului 2017 și nici acum nu este clarificată soarta salarizării unitare în

România. Guvernul nu numai că nu s-a ținut de promisiune și nu a respectat calendarul avansat pentru

discuții pe marginea salarizării, pentru depunerea în Parlament și pentru punerea efectivă în aplicare,

dar nici măcar nu-și mai asumă proiectul. Informațiile care au venit în tot acest timp pe surse au

alarmat lumea și au dat curs diverselor speculații. De la Guvern au venit precizări potrivit cărora presa

ar face bine să întrebe inițiatorii.

Guvernul uită că are în programul de guvernare mari promisiuni la acest capitol și că, practic,

promițând salarizare la standarde europene a câștigat încrederea românilor. Mă îndoiesc însă că vrea să

o piardă atât de repede și într-un mod iremediabil. Și, totuși, ceea ce s-a spus în campania electorală a

fost uitat prea ușor de cei care se jurau că vor respecta „la virgulă” programul de guvernare.

Revenind la proiectul Legii salarizării unitare, aflați, stimați colegi, că se găsește la comisii în

Senat, abia acum, după multe amânări. Îmi doresc ca rezultatul final să fie în beneficiul celor care

așteaptă acest proiect de ani buni deja. Premisele nu sunt însă favorabile, pentru că ieri am avut un

protest spontan al angajaților din subordinea Ministerului de Finanțe în toată țara, cu activitatea oprită

timp de câteva ore și peste 20 000 de oameni parte la protest.

- 28 -

Acesta este un semnal important, acela că nu s-a auzit vocea angajaților, că negocierile cu

sindicatele au fost în zadar, că va conta interesul de moment al Guvernului, și nu echilibrarea cu adevărat

a lucrurilor în salarizarea din România. Și, mai important, un semnal că, după atâtea amânări, discuții și

așteptări, acest proiect este în continuare injust și nu-și atinge scopul pentru care a fost inițiat.

Ce vom face, dragi colegi? Vom scoate alt proiect când vom constata că acesta este inaplicabil

sau cu grave erori? Vom face teste pe angajații din România până vom reuși să încropim un proiect

articulat, fezabil și în stare să regleze raporturile de muncă între salariații bugetari?

Mă întreb și vă întreb: ce intenții are Guvernul cu salarizarea, din moment ce a pasat și

responsabilitatea, și sarcina corectării acestui proiect exclusiv în seama Parlamentului? Iar noi știm că

Guvernul și-a făcut un obicei de a legifera și a ne trimite ordonanțe strict spre aprobare. Ei bine, astăzi

scoate castanele din foc cu mâna noastră și ne recunoaște subit rolul de unic legiuitor. Mulțumim.

În ciuda acestor inadvertențe și a lipsei evidente de profesionalism, vă asigur că Partidul

Național Liberal va trata cu toată seriozitatea acest subiect și vom amenda proiectul Legii salarizării

unitare în acord cu ceea ce considerăm necesar pentru îmbunătățirea acestuia.

Vă mulțumesc.

Senator PNL de Caraș-Severin, Ion Marcel Vela



Îi mulțumim domnului senator Ion Marcel Vela, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PSD, pe domnul senator Titus

Corlățean.

Domnul Titus Corlățean:


Stimate colege,

Stimați colegi,

Astăzi voi susține o declarație politică cu titlul „Contribuții românești la viitorul Europei”.

După cum este cunoscut, în urmă cu doar câteva zile, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude

Juncker a vizitat Bucureștiul. A fost o vizită politică importantă și într-un context, e adevărat,

aniversar, la doar două zile după marcarea Zilei Europei, la 9 mai, marcarea Zilei victoriei împotriva

fascismului și, în egală măsură, aniversarea proclamării independenței la 1877. Așa încât această

declarație, făcând un exercițiu de imaginație, ar putea fi considerată ca fiind făcută și în prezența în

plenul Parlamentului României a președintelui Comisiei Europene și este, de fapt, și o adresare către

Domnia Sa, chiar de la distanță, conținând o serie de elemente pe care cu modestie aș vrea să le prezint

ca posibile contribuții ale României la viitorul Europei. Acest lucru, în contextul deja al faimosului

- 29 -

document pe care Juncker l-a prezentat la începutul lunii martie, cu cele cinci ipoteze de lucru pentru

viitorul Uniunii Europene, astfel încât contribuția României la această dezbatere în Uniunea Europeană

apare ca fiind extrem de necesară în acest moment.

Doar câteva idei.

În primul rând, România a fost și rămâne un ferm susținător al proiectului european și al

valorilor sale fundamentale, într-o perioadă plină de provocări, de ordin politic, economic, social, de

securitate, inclusiv într-o regiune în care țara noastră este un reper esențial de stabilitate, un model în

materia protecției minorităților naționale și un contributor important la securitatea regională și,

respectiv, internațională.

Pentru a vorbi însă despre viitor, este bine să afirmăm foarte clar că este necesar să ne

cunoaștem și să cunoaștem trecutul. Și în acest context este bine de știut că România a avut propriii

precursori ai ideii europene, dacă ar fi să-i menționez doar pe Grigore Gafencu, ministrul afacerilor

străine al României începând cu 1938, sau mai ales pe Nicolae Titulescu, și el ministru al afacerilor

străine și de două ori președinte al Ligii Națiunilor la Geneva. Acesta din urmă, în cele 22 de

discursuri-pledoarii pentru pace, argumenta la acel moment în favoarea progresului ideii de pace

pentru Europa, enunța ideile fundamentale pentru păstrarea păcii și construirea unui nou sistem

internațional și european, bazat pe legalitate și cooperare, vorbea despre solidaritatea națiunilor

europene, despre cooperare economică și libera circulație a mărfurilor și persoanelor. Două decenii și

jumătate mai târziu, exact aceste idei au pus bazele comunităților europene.

Așa încât va fi ușor de înțeles, inclusiv pentru cei de la Comisia Europeană de la Bruxelles, pentru

președintele Juncker, care, spuneam, lansase cinci ipoteze de lucru, de ce pentru România de astăzi,

membru al Uniunii Europene, Consiliului Europei și NATO, într-o atitudine firească de continuitate peste

timp a poziției statului român, ideea de o Europă unită care să răspundă intereselor și preocupărilor tuturor

statelor membre și tuturor cetățenilor europeni, fără diviziuni și fragmentări și fără riscul unei ierarhizări

artificiale între statele membre sau între grupări sau cercuri de state membre, în detrimentul ideii de

solidaritate și coeziune europeană, rămâne reperul fundamental al poziționării țării noastre.

Prezentarea de către Comisia Europeană a Cărții albe privind viitorul Europei, așa cum spuneam, la

începutul lunii martie a reprezentat, de fapt, începutul unei dezbateri europene pe care o dorim constructivă

și inclusivă, pe care noi o dorim capabilă să genereze soluții politice pentru consolidarea unei Europe unite,

centrate pe plusvaloarea Uniunii, coezivă și favorabilă incluziunii și deci mai echitabilă social, în măsură să

recâștige încrederea cetățenilor europeni, dar să și permită avansarea către obiectivul global privind

creșterea competitivității și convergenței la nivelul Uniunii Europene. Privim de aceea cu rezervă, în

România, ideea vitezelor multiple sau cercurilor concentrice, dacă ele sunt înțelese ca generând riscul

accentuării clivajelor de natură economică și socială între statele membre.

- 30 -

Pentru România este importantă totodată relansarea angajamentului politic pentru continuarea

procesului de extindere a Uniunii Europene și, din păcate, nimeni din Parlamentul României în

dezbaterea în prezența președintelui Comisiei Europene nu a menționat acest lucru. Este necesară

menținerea angajamentului politic pentru continuarea procesului de extindere a Uniunii Europene, un

proiect de succes al Uniunii, care să permită, între altele, recunoașterea vocației europene și

legitimității apartenenței la marea familie europeană în viitor, pe baza criteriilor, pentru Republica

Moldova și pentru frații noștri de peste Prut. O Europă care, mai presus de orice, să facă concesii… să

nu facă concesii de la respectarea nucleului său de valori democratice fundamentale; o Europă care să

nu uite fundamentul său creștin, care nu exclude pe ceilalți, dar un fundament creștin pus în evidență

de chiar părinții fondatori ai Uniunii, Robert Schuman, Konrad Adenauer, Alcide De Gasperi, ca și de

Winston Churchill într-un faimos discurs chiar în perioada celui de-al Doilea Război Mondial; o

Europă care să-și regăsească elanul de solidaritate.

Această Europă va ști cu siguranță să răspundă mai bine provocărilor politice, economice,

sociale, de securitate, dramelor generate de război și de valuri de refugiați, și nu de imigranți ilegali,

așa cum folosesc foarte mulți din liderii europeni în clipa de față ca terminologie, transformându-i pe

refugiați în imigranți ilegali. Dar aici mă refer inclusiv la discursurile și atitudinile populiste, xenofobe,

rasiste, antisemite și islamofobe.

Aceasta este Europa pe care noi o dorim, într-o Românie care se pregătește să aniverseze, în

2018, 100 de ani de la crearea României moderne și unite și, respectiv, să îndeplinească cu succes, în

2019, prima președinție a Consiliului Uniunii Europene din istoria sa. O Românie pe deplin integrată

în mecanismele și structurile Uniunii Europene, începând cu spațiul Schengen, sperăm, și continuând

cu pregătirea aderării la zona euro, o Românie care rezonează cu fundamentele și valorile democratice

ale Uniunii Europene.

Vă mulțumesc.


Îi mulțumim domnului senator Titus Corlățean, din partea Grupului senatorial al PSD.

Îl invit la microfon, pentru o ultimă declarație politică pe ziua de astăzi, din partea Grupului

parlamentar al PNL, pe domnul senator Eugen Pîrvulescu.

Domnul Eugen Pîrvulescu:


Stimați colegi,

Titlul declarației este „Adoptarea ultimei ordonanțe de urgență, privind numirea președinților și

vicepreședinților de la ANCOM”.

Doamnelor și domnilor,

- 31 -

Stimați colegi,

România a devenit țara ordonanțelor de urgență, deși caracterul de urgență al majorității

deciziilor luate de către Guvernul României pare să lipsească.

În această situație se înscrie și cazul recent al ultimei ordonanțe de urgență, privind modificarea

procedurii de numire a președinților și vicepreședinților la Autoritatea Națională pentru Administrare

și Reglementare în Telecomunicații – ANCOM, autoritate care reglementează piața telecomunicațiilor.

Prin această procedură netransparentă, prin care aproba pe furiș, în miez de noapte,

controversata Ordonanță nr. 13, Executivul a adoptat o nouă ordonanță de urgență al cărei scop a fost

sigur acela de a elimina rolul Președintelui României, Klaus Iohannis, din procedura de numire a

conducerii ANCOM.

Prin noua ordonanță, Guvernul a propus conducerea instituției, iar Parlamentul a acceptat-o

prin vot săptămâna trecută. Astfel, printr-un artificiu netransparent, majoritatea și-a impus controlul

absolut și asupra acestei instituții, care face regulile pe piața de 4 miliarde de euro.

Ne poate spune cineva care a fost urgența și de ce a fost necesară modificarea unui cadru

juridic care funcționa bine? Nu cumva Liviu Dragnea își dorește controlul tuturor instituțiilor?

Țin să vă reamintesc că procedura prin care era numită conducerea autorității și controlul

parlamentar al activității acesteia fuseseră agreate chiar de Comisia Europeană. Acest lucru se întâmplă

înainte de închiderea unei proceduri de infringement, declanșată în 2009 împotriva României tocmai

din cauza ingerințelor dese ale politicienilor și politicului în activitatea autorității.

Permiteți-mi să mă îndoiesc de motivele invocate de Guvern în acest caz prin care își justifică

urgența luării acestei decizii. Acțiunile netransparente din aceste luni de guvernare ne fac să fim

sceptici cu privire la bunele intenții ale Executivului. Oare vom asista la redefinirea cadrului juridic ori

de câte ori va fi nevoie de o altă numire? Aceste decizii luate peste noapte pun în pericol independența

instituțiilor. Auzim de ceva timp despre planurile privind reforma administrației, dar majoritatea

înțelege să facă acest lucru prin măsuri pripite și fără o analiză de fond. Doar la ordinul lui Liviu

Nicolae Dragnea se face totul.

În concluzie, fără rolul Președintelui în procedura de numire și cu majoritatea covârșitoare din

Parlament, Guvernul și-a asigurat un control și o influență mult mai mari și asupra acestei autorități.

Vă mulțumesc.


Îi mulțumim domnului senator Eugen Pîrvulescu, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Cu acestea, cele 90 de minute alocate pentru prezentarea declarațiilor politice de astăzi s-au

încheiat.

- 32 -

Le mulțumesc celor doi secretari de ședință, Ioan-Iustin Talpoș, de la PMP, și Marian Pavel, de

la PSD, pentru sprijin.

Vă doresc o zi cât mai plăcută în continuare.

Urmează sesiunea de plen cu proiecte de legi.

Din sală: Lista cu declarații depuse.


Au mai depus declarații politice fără să le citească:

- din partea PSD, Lucian Trufin, Niculae Bădălău, Florin Cârciumaru, Florian-Dorel Bodog și

Mihai-Viorel Fifor;

- din partea PNL, Cătălin-George Stângă, Mircea-Vasile Cazan, Marius-Petre Nicoară, Iancu

Caracota și Costel Șoptică;

- din partea Grupului parlamentar al USR, George-Edward Dircă;

- din partea Grupului parlamentar al PMP, Vasile Lungu.

Și cu asta chiar am încheiat.

PAUZĂ

*

(Conducerea ședinței este preluată de domnul senator Iulian-Claudiu Manda, vicepreședinte al

Senatului.)

Domnul Iulian-Claudiu Manda:


Declar deschisă ședința plenului de astăzi, 16 mai 2017, ședință condusă de subsemnatul,

asistat de domnii secretari Marian Pavel și Ioan-Iustin Talpoș.

Vă anunț că, din totalul de 136 de senatori, și-au înregistrat prezența 87, cvorumul de lucru

fiind îndeplinit.

Ordinea de zi pentru ședința de astăzi a plenului a fost distribuită.

Dacă sunt intervenții în ceea ce privește ordinea de zi. Nu sunt.

Atunci, supun votului dumneavoastră.

Vă rog să votați.

Cu 65 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, ordinea de zi a fost aprobată.

Programul de lucru pentru astăzi: între orele 9.00 și 10.30, declarații politice; 10.30 – 13.00,

lucrări în plenul Senatului, urmate de lucrări în comisiile permanente.

Dacă sunt intervenții în ceea ce privește programul de lucru. Nu sunt.



- 33 -

Cu 70 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, programul de lucru a fost

aprobat.

*

La punctul 1, Secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea programului de lucru pentru

săptămâna 22 – 27 mai 2017.

Programul de lucru pentru săptămâna viitoare este următorul:

- luni, 22 mai: ora 12.30, ședința pregătitoare a Biroului permanent al Senatului; ora 13.00,

ședința Biroului permanent al Senatului; 14.00 – 16.00, lucrări în grupurile parlamentare; 16.00 –

18.00, lucrări în plenul Senatului; 18.00 – 18.15, pauză; 18.15 – 19.45, întrebări, interpelări și

răspunsuri;

- marți: între orele 9.00 și 10.30, declarații politice; 10.30 – 13.00, lucrări în plenul Senatului,

urmate de lucrări în comisiile permanente;

- miercuri, 24 mai, respectiv joi, 25 mai – lucrări în comisiile permanente;

- vineri și sâmbătă, 26 mai, respectiv 27 mai – activități în circumscripțiile electorale.

Dacă sunt intervenții în ceea ce privește programul de lucru pentru săptămâna viitoare. Nu sunt.



Cu 74 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, programul de lucru pentru

săptămâna viitoare a fost aprobat.

*

La punctul 2, Secțiunea I a ordinii de zi, avem Raportul asupra petițiilor primite la Comisia

pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții în trimestrul I 2017.

Stimați colegi,

Vă reamintesc că, potrivit art. 171 alin. (3) din Regulamentul Senatului, Comisia pentru

cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții prezintă trimestrial Biroului permanent un raport

asupra petițiilor primite și asupra modului de soluționare a acestora. Acest raport este prezentat în

plenul Senatului, la începutul fiecărei sesiuni.

Vă informez că raportul se găsește în format electronic pe pagina de internet a Senatului.

Îl invit la microfon pe domnul președinte al Comisiei pentru petiții, domnul Iancu Caracota,

microfonul 7, pentru a prezenta raportul.

Vă rog, domnule senator.

Domnul Iancu Caracota:


Stimați colegi,

- 34 -

Raport

asupra petițiilor primite la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții

pe trimestrul I 2017

În perioada 1 ianuarie – 31 martie 2017, Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea

corupției și petiții a fost sesizată pentru a analiza și soluționa 691 de petiții.

Din cele 691 de petiții analizate, 653 de petiții au fost luate în considerare și 38 de petiții au fost

clasate. În 168 de cazuri au fost sesizate organele competente pentru analiză și soluționare a

problemelor care fac obiectul petițiilor, iar în 475 de cazuri comisia s-a adresat direct petiționarilor,

pentru a răspunde la întrebările formulate, la solicitările de comunicare a unor informații sau a unui

punct de vedere, la cererile de audiere sau de inițiere a unor anchete parlamentare efectuate în cadrul

comisiei, de înființare a unor comisii parlamentare de anchetă etc. ori pentru a le prezenta explicații

sau îndrumări când soluționarea petițiilor excede competența Parlamentului, după caz.

Dintre cele 168 de petiții înaintate unor organe sau structuri, 31 vizează organele administrației

publice, 19 vizează organe ale puterii judecătorești, iar 18 petiții vizează structuri ale Parlamentului.

Pentru cei care sunt interesați, raportul detaliat se află pe site-ul Senatului.

Vă mulțumesc.


Mulțumim, domnule președinte.

Plenul Senatului ia act.

*

Punctul 3, Secțiunea I a ordinii de zi, Proiecte de hotărâre privind consultarea parlamentelor

naționale conform Protocolului nr. 1 din Tratatul de la Lisabona.

1. Proiect de hotărâre privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu,

Comitetul Economic și Social European, Comitetul Regiunilor și Banca Europeană de Investiții – Al

doilea raport privind starea Uniunii Energetice – COM(2017) 53 final.

Invit la microfon pe doamna președintă a Comisiei pentru afaceri europene, doamna Gabriela

Crețu, să ne prezinte raportul.

Vă rog, doamna președinte, microfonul 7.

Doamna Gabriela Crețu:


Stimați colegi,

Așa cum majoritatea dintre dumneavoastră știți, parlamentele naționale au, la nivel european,

dreptul de informare, dreptul de a fi consultate în probleme politice importante și obligația de a

participa la trasarea liniei între zona de reglementare europeană și cea națională, adică de a face testele

de subsidiaritate și proporționalitate.

- 35 -

La Comisia pentru afaceri europene se adunaseră, intrate în circuitul de examinare deja, mai

multe documente. Vă făceam această precizare ca să nu vă speriați de cele 11 puncte ale ordinii de zi

de astăzi. Am încercat să terminăm toate documentele care veneau din urmă, din perioada inclusiv a

campaniei electorale și a lunii ianuarie, în care s-a lucrat mai puțin în comisiile parlamentare, iar de

data viitoare vom aduce în fața plenului exclusiv documentele de consultare și pe cele de examinare,

de subsidiaritate și proporționalitate, în timp ce documentele de informare vor fi trimise la comisiile

interesate direct de către Serviciul pentru afaceri europene, pe mail, întrucât nu are sens să introducem

în plen și documentele de informare sistematică, pe care, în virtutea obligațiilor din Tratat, Comisia

Europeană le face. Dar dacă este un element foarte important și comisia interesată sesizează, putem să

introducem și în dezbaterea plenului.

Mulțumesc foarte mult.

Trec la prezentarea Hotărârii cu privire la COM 53/2017. E vorba de un raport privind starea

Uniunii Energetice, care vine în continuarea Pachetului energetic și a eforturilor de constituire a Uniunii

Energetice la nivel european, documente legislative pe care le-am discutat în ședințele anterioare.

Un asemenea raport am apreciat noi că e un instrument nu doar de evaluare a ceea ce s-a

realizat, ci în aplicarea strategiei de a pune în evidență și elementele care trebuie corectate, cele care nu

sunt reglementate sau sunt reglementate incorect.

Am subliniat, de asemenea, că e necesar ca fiecare stat membru să-și păstreze capacitatea de a-și

fixa mixul energetic propriu, în același timp păstrând obiectivul comun.

Și am apreciat că, în contextul în care există o separare riguroasă a competențelor între Uniune

și statele membre, acestea vor avea posibilitatea să dezvolte și proiectele transfrontaliere, să atingă și

obiectivele, fără a-și periclita condițiile de securitate energetică internă.

În aceste condiții, vă supun spre aprobare prezenta hotărâre.


Mulțumim, doamna președinte.

Vă informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a

Senatului.

Dacă sunt intervenții. Nu sunt.

Atunci, supun votului dumneavoastră proiectul de hotărâre.


Cu 79 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere, proiectul de hotărâre a fost adoptat.

2. Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și

Consiliu – Evaluarea punerii în aplicare a Strategiei UE în materie de droguri 2013 – 2020 și a

- 36 -

Planului de acțiune al UE în materie de droguri 2013 – 2016: menținerea necesității unui Plan de

acțiune al UE în materie de droguri 2017 – 2020 – COM(2017) 195 final.

Invit la microfon pe doamna Gabriela Crețu, președinte al Comisiei pentru afaceri europene,

pentru a prezenta raportul.

Vă rog, doamna senator. Microfonul 7.



În urma sesizării, comisia a analizat în două ședințe succesive, 3 mai și 10 mai, evaluarea

făcută de Comisia Europeană cu privire la Strategia în materie de droguri.

Am primit și puncte de vedere din partea Comisiei juridice, a Comisiei pentru sănătate publică

și punctul de vedere al Agenției Naționale Antidrog.

Au participat, de asemenea, Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Afacerilor Externe.

În urma analizei acestei evaluări, am constatat că documentul identifică numeroase îmbunătățiri

care sunt necesare în privința punerii în aplicare și a accesului, cu precădere, la măsuri de reducere a

riscurilor și efectelor nocive și că părțile interesate din societatea civilă trebuie să fie implicate în

măsura în care ele ridică, pe bună dreptate, preocupări… formulează preocupări cu privire la calitatea

măsurilor de prevenție.

La nivelul României, Ministerul Afacerilor Interne a introdus recent, în vederea avizării, Planul

de acțiune în perioada 2017 – 2020 pentru implementarea strategiei până în 2020. Și în acest plan, pe

care vă invit, comisiile competente, să-l luați în considerare, se regăsesc și răspunsurile la chestiunile

specifice ridicate de comunicare.

Susținem observațiile și recomandările făcute de Comisia Europeană, ca și observațiile în

răspuns făcute de Agenția Națională Antidrog, din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, către

Comisia Europeană.

Aici am o precizare. Este ceva îngrijorător totuși în acest raport de evaluare, și anume că spre

deosebire de trendul descendent al consumului de droguri în alte țări ale Uniunii Europene, în ciuda

faptului că la noi incidența nu e chiar atât de mare ca în alte țări, trendul este ascendent încă. Și acest

lucru trebuie luat foarte serios în considerare.

Drept urmare, vă supun spre aprobare și dezbatere proiectul de hotărâre, pe care l-am prezentat

pe scurt.

Mulțumesc.



- 37 -


Senatului.




Cu 79 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, proiectul de hotărâre a fost

adoptat.

3. Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Consiliu în conformitate cu

articolul 395 din Directiva 2006/112/CE a Consiliului – COM(2017) 24 final.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia pentru afaceri

europene au elaborat raport suplimentar comun.

Invit la microfon pe doamna președintă a Comisiei pentru afaceri europene, doamna Gabriela

Crețu, pentru a prezenta raportul.




Este vorba de un raport comun al Comisiei pentru buget, finanțe și Comisiei pentru afaceri

europene la un raport de informare pe care Comisia Europeană îl trimisese către parlamentele

naționale. Deci nu era un raport în care ni se solicita o alegere între diverse variante sau o decizie. Este

vorba de acel raport cu privire la taxarea inversă aplicată unor produse, pe care o solicita Slovacia.

În urma reexaminării, comisiile reunite… raportul comun păstrează punctul nostru de vedere,

cu atât mai mult cu cât el nu este direcționat către Comisia Europeană.

Pentru explicație, că a fost un motiv de am acceptat atunci retrimiterea, cererea era doar pentru

produsele din producție domestică, de curte, păsări de curte. Ele, cel mai adesea, sunt destinate

consumatorului final. Dacă sunt destinate consumatorului final, a aplica taxarea inversă la TVA

înseamnă, respectiv, că se poate colecta de la consumatorul final TVA-ul, ceea ce este absurd aproape.

Și în aceste condiții nu e vorba de a nu susține menținerea în Directiva TVA și legile care au transpus-o a

articolului care prevede posibilitatea de aplicare a taxării inverse atunci când este mai fiabil

cumpărătorul decât cel care vinde. Dacă nu e mai fiabil, n-are sens să trecem în derizoriu utilizarea

unei oportunități pe care și noi am utilizat-o și vrem s-o utilizăm în viitor. Dar, repet, este numai de uz

intern și pentru informarea noastră, nu este pentru comunicare cu Comisia Europeană.

Drept urmare, vă propun să aprobăm raportul suplimentar în formularea existentă.



- 38 -


Senatului.





adoptat.

Punctul 4, Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European,

Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind recomandările de

reformă în domeniul reglementării serviciilor profesionale – COM(2016) 820 final.

Dau cuvântul doamnei președinte a Comisiei pentru afaceri europene. Microfonul 7.

Doamna senator Gabriela Crețu, aveți cuvântul.



Stimați colegi,

În acest caz este vorba de o comunicare pe care Comisia o face în pregătirea unei armonizări a

reglementărilor într-o zonă a serviciilor profesionale care nu sunt încă reglementate. E vorba de arhitecți,

ingineri, avocați, contabili, consilierii de proprietate intelectuală, agenții imobiliari și ghizii turistici.

De obicei, o asemenea comunicare asta spune: că se pregătește o deschidere a pieții pentru

aceste profesii, o asemenea deschidere a pieții având două... un avantaj și un dezavantaj. Avantajul este

că permite recunoașterea profesională, mai ușor în alte țări ale Uniunii Europene, a profesiei

respective. Dezavantajul este că și invers este valabil: și piețele pe care își desfășoară respectivii

activitatea pot să fie ocupate de agenți din alte țări, respectiv țara respectivă poate să sufere ceea ce

numim „brain drain”, adică să plece foarte mulți să lucreze în alte părți și să rămânem fără specialiști.

Asta este, de regulă, la o asemenea comunicare intenția.

În acest caz am analizat după sesizare, în două ședințe, în 15 martie și 4 mai, pentru că am lăsat

timp ca să consultăm părțile interesate, respectiv asociațiile profesionale ale celor vizați, și au fost

consultați. Și, ca urmare a acelei consultări și a pozițiilor pe care le-am primit de la Comisia pentru

strategie și dezvoltare economică, de la Comisia pentru muncă și protecție socială și de la Comisia

economică, de industrii și servicii, precum și a punctelor de vedere ale Ministerului Afacerilor Externe,

Centrului Național de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor din cadrul Ministerului Educației

Naționale, care a fost prezent la ambele ședințe, am constatat că este pozitiv că se contribuie la

îmbunătățirea cadrului de reglementare a acestor profesii. România figurează cu recomandări

referitoare la reconsiderarea scopului extins al activităților rezervate pentru arhitecți, ingineri și

- 39 -

contabili, precum și în ceea ce privește proporționalitatea cerințelor privind acționariatul pentru firmele

de contabilitate.

Nu am primit... eu am fost mai îngrijorată – aici fac o paranteză – atunci când am făcut analiza,

pentru că eram, probabil, mai adaptată cu ce se urmărește prin aceste lucruri. Asociațiile noastre nu au

fost. Deci nu au fost sesizări, îngrijorări sesizate de cei care ne-au trimis punctele de vedere, respectiv

direcția din Ministerul Educației.

Se consideră important să se monitorizeze implementarea recomandărilor, aceste orientări

completează analiza anuală a creșterii și, drept urmare, evaluările cu privire la semestrul european și

trebuie luate în considerare. Așteptăm însă ca autoritățile competente de la nivel național să analizeze

cu mai multă acuratețe și precizie ceea ce se întâmplă în cazul în care s-ar trece la măsuri legislative,

asta fiind doar o comunicare, deci un document de consultare a pozițiilor.

Vă propun să aprobăm raportul în forma existentă.


Vă mulțumim, doamna președinte.


Senatului.




Cu 84 de voturi pentru, niciun împotrivă și nicio abținere, proiectul de hotărâre a fost adoptat.


Consiliul European și Consiliu – Al patrulea raport privind progresele înregistrate către o uniune a

securității efectivă și autentică – COM(2017) 41 final.

Dau cuvântul doamnei președinte a Comisiei pentru afaceri europene.

Doamna Gabriela Crețu, aveți cuvântul. Microfonul 7.



Este, de asemenea, un raport de informare, care a fost discutat în ședința noastră din 10 mai, cu

participarea Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Afacerilor Europene și cu..., analizând și

punctele de vedere exprimate de Comisia juridică, Comisia pentru drepturile omului, culte și

minorități, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și Comisia pentru politică

externă. Le precizez pentru că au făcut efortul de a lua în considerare documentul. De data viitoare,

comisiile vor primi pe e-mail, spre informare, și, dacă au comentarii, le vom putea prezenta și plenului.

- 40 -

Raportul prezintă progresele înregistrate către o uniune a securității în patru domenii: sistemele

de informații și inter... interoperabilitate, mă iertați, protecția țintelor vulnerabile împotriva atacurilor

teroriste, amenințările cibernetice și protecția datelor cu caracter personal în contextul cercetărilor

penale.

În urma dezbaterilor pe care le-am avut, am apreciat că soluțiile identificate de Comisia

Europeană pentru impulsionarea realizării unui management al informațiilor rapid, eficient și calitativ,

cum ar fi crearea portalului unic de căutare care să permită căutări în paralel în toate bazele de date și

sistemele de informații. Sunt de apreciat. Aceste căutări sunt cu scopul împiedicării folosirii

identităților false, cu precădere.

Am susținut consolidarea sistemelor de informații existente și îmbunătățirea schimbului de

informații între acestea și acordarea accesului statelor membre la sistemele de informații relevante, fără

de care obiectivele nu pot fi atinse; noile măsuri legislative în model... în domeniul consolidării

securității frontierelor externe și al combaterii terorismului internațional și crimei organizate, respectiv

modificarea Codului Frontierelor Schengen, Regulamentul Frontex și Directiva privind combaterea

terorismului, pe conținut, la documentele respective. Aici este numai raportul de evaluare și, ca

urmare, ne exprimăm doar pozițiile.

Și am apreciat, de asemenea, formarea acelei culturi de securitate care să împiedice cetățeanul

să cadă în tot felul de capcane, în special cele de natură informatică, care pot fi create. Ați văzut recent

atacurile informatice concertate care au avut loc nu numai la nivelul unei societăți sau întreprinderi, ci

în mai multe state de pe tot globul.

Și necesitatea, de asemenea, s-a susținut în raport, formulării unei abordări comune în domeniul

transportului maritim fluvial, terestru și aerian, având în vedere impactul pe care amenințările

cibernetice îl pot avea dacă se blochează structurile critice de date ale acestor domenii.

Drept urmare, vă propun, spre aprobare, raportul în forma în care este și spre dezbatere, dacă...


Mulțumim, doamna președinte, pentru propunere și pentru susținere.


Senatului.

Dacă sunt intervenții.

Domnul senator Titus Corlățean, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 3.



Noi am avut prilejul anterior, contextual, pe marginea altor documente europene și altor

comunicări, să facem – o serie de colegi – câteva scurte comentarii pe această temă.

- 41 -

Tema este importantă, de actualitate și ceea ce spune doamna președinte a Comisiei pentru

afaceri europene ne arată direcția spre care se îndreaptă lucrurile și eu cred că trebuie să susținem

această direcție pentru că, pe de o parte, de ani de zile vorbim și la nivelul Uniunii Europene, dar, nu

vă ascund, și la nivelul statelor membre NATO, de necesitatea de a accentua interoperabilitatea și

interconectarea în sistemul de informații. Și, din păcate, în practică, și în ultimii ani au fost cazuri de

sincope, fie din considerente de natură internă, de suveranitate și dorință de a proteja surse de

informații sau alte canale, informațiile care puteau fi transmise de un stat partener sau aliat n-au plecat

decât, eventual, parțial sau nu de fiecare dată atât de rapid, pentru a putea să ajute un alt stat partener

sau aliat pentru a preveni anumite lucruri care s-au întâmplat pe teritoriul său. Și asta este o problemă

recunoscută, admisă și în interiorul Uniunii Europene, și în interiorul Alianței.

Așa încât, ceea ce prezintă această comunicare a Comisiei Europene, de fapt, prezintă un raport

interimar de stadiu al unui grup de experți care a fost mandatat de Comisia Europeană, la nivel înalt, și

de statele membre să lucreze și să formuleze propuneri. Sunt câteva propuneri, doamna președinte le-a

menționat, și eu cred că merg în direcția cea bună.

Apropo de date de identități, Comisia menționează un caz celebru și deja știut, atacul terorist de

la Berlin din decembrie 2016, în care cel care a comis atacul terorist a folosit nu mai puțin de 14

identități și a trecut bine-mersi prin toate frontierele spiritualizate ale Uniunii Europene, fără niciun fel

de detecție. Ăsta este doar un singur caz. Așa încât, una dintre propuneri care vizează, în engleză,

„mandatory information sharing”, deci obligarea statelor membre ale Uniunii Europene să schimbe,

deci obligarea să transmită, să schimbe informațiile măcar de o anumită natură, este un punct pe care

noi trebuie să-l susținem.

De asemenea, Comisia mai propune un lucru în această comunicare, respectiv consolidarea

sistemului de informații Schengen. Ei, ăsta este un motiv suplimentar pentru autoritățile române,

discutând cu anumite state membre, să accelereze acum, apropo de obiectivul aderării la spațiul

Schengen, pentru că suntem indispensabili, mai ales pe circuitul balcanic și zona asta, să fim complet,

sută la sută, în sistemul de schimb de informații în spațiul Schengen. Și, aici, este o propunere care

spune, pe scurt, deocamdată, obligarea statelor din spațiul Schengen de a emite alerte – deci obligarea

de a emite alerte – pe chestiuni de natură teroristă, dacă apar informații.

Sunt și alte idei. Bref, „colegislatorii”, ca să citez documentul Comisiei Europene, trebuie să

lucreze în interiorul Uniunii Europene. Asta înseamnă că și noi, parlamentele naționale, trebuie să

transmitem un semnal politic către cei care produc piesele sau vor produce piesele de legislație

europeană, pentru că se dorește o reglementare la nivelul Uniunii Europene, să transmitem și noi

semnalul politic de sprijin pentru un grad mult mai serios de interoperabilitate. Avem tot interesul din

acest punct de vedere, așa că susțin și eu propunerea Comisiei pentru afaceri europene.

- 42 -

Mulțumesc.


Mulțumim, domnule senator.

Dacă sunt și alte intervenții. Nu.



Cu 85 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, proiectul de hotărâre a fost adoptat.


Consiliul European și Consiliu – Al optulea raport privind transferul și relocarea – COM(2016) 791 final.

Invit la microfon pe doamna președinte a Comisiei pentru afaceri europene, pe doamna senator

Gabriela Crețu.



Mulțumesc.

Stimați colegi,

Fiind al optulea raport ați înțeles că Comisia Europeană își face datoria de a informa sistematic

în privința evoluției unor fenomene care, la un moment dat, au fost extrem de îngrijorătoare și au

generat anumite decizii care trebuiau puse în practică.

Nu sunt modificări, raportul vine din..., două luni, la maximum două luni distanță, esențiale.

Vreau doar să..., noi am insistat numai asupra a două lucruri la acest aspect: să se acorde o atenție

sporită pentru regiunile cu potențial migratoriu și să se faciliteze cooperarea cu țările terțe furnizoare

de imigranți, respectiv să încercăm să tratăm cauzele la sursă și mai puțin efectele în interiorul Uniunii

Europene. De fiecare dată am insistat asupra acestei idei.

Ca de obicei, în comisie am avut și participarea Executivului și puncte de vedere exprimate de

comisiile cu competențe în domeniu.

Vă propunem aprobarea acestui raport.

De data viitoare va veni la comisiile competente pe e-mail spre informare și, dacă sesizează

ceva deosebit, ne sesizează și-l trimitem și spre plen.



Informez că proiectul de hotărâre se regăsește în format electronic pe pagina de internet a

Senatului.



- 43 -



adoptat.

Punctul 7, Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European

și Consiliu – Acord-tip privind statutul în conformitate cu articolul 54 alineatul (5) din Regulamentul

(UE) 2016/1624 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 septembrie 2016 privind Poliția de

frontieră și garda de coastă la nivel european – COM(2016) 747 final.

Dau cuvântul doamnei președinte a Comisiei pentru afaceri europene pentru a prezenta

raportul.



Mulțumesc.

După sesizare, comisia a analizat documentul, raportor a fost domnul Iustin Talpoș, cu

participarea ministerelor implicate și puncte de vedere de la comisiile competente.

Articolul 54 este din Regulamentul care prevede înființarea Poliției de frontieră și gărzii de

coastă la nivel european și privește relațiile cu țările terțe. Pentru a asigura..., a-și atinge obiectivele de

securitate, trebuie încheiate acorduri de cooperare cu vecinii. Pentru atingerea acestui obiectiv,

Comisia Europeană propune un Acord-tip care să fie urmărit în cazul fiecărui acord particular cu

oricare dintre țările terțe cu care trebuie să se încheie relații.

Acordul-tip privind statutul cadrului de cooperare trebuie să conțină o serie de aspecte pentru

punerea în aplicare a colaborării respective în domeniul protecției frontierelor, și anume: domeniul de

aplicare, definițiile termenilor cheie folosiți în acordul-tip, planul operativ al acțiunii, sarcinile și

competențele membrilor echipei, normele privind suspendarea și încetarea acțiunii, privilegiile și

imunitățile membrilor echipei, inclusiv răspunderea penală și civilă, normele privind prelucrarea și

protecția datelor cu caracter personal, procedura în cazul litigiilor și respectarea drepturilor

fundamentale.

Acordul-tip va fi utilizat de comisie ca bază în negocierea, în numele Uniunii Europene, cu

oricare deci dintre statele vizate.

În urma examinării, ne-am exprimat în favoare, fără obiecții, considerând că intensificarea

cooperării cu țările terțe învecinate este obiectiv fără de care îndeplinirea scopurilor pe care ni le-am

propus este imposibilă.

Drept urmare, vă propunem să acceptăm Acordul-tip în formula propusă, fără să trimitem

obiecții pe structura contractului acordului respectiv.

Mulțumesc.

- 44 -




Senatului.


Da, vă rog, domnule senator Titus Corlățean.

Aveți cuvântul. Microfonul 3.



Eu aduc aminte colegilor că, anul trecut, Parlamentul s-a pronunțat, de asemenea, pe o

propunere venită de la Bruxelles pentru extinderea competențelor Agenției Europene specializate pe

Frontex, apropo de Poliția de Frontieră și operațiunile respective.

Este un regulament care a fost adoptat anul trecut și care, să spunem, consolidează, extinde

aceste competențe ale Frontex în gestionarea problemelor la frontiere. Aici, în principal, e vorba de

frontiera maritimă, pe Mediterană, dar nu numai, dar, în practică, despre asta este vorba.

Aceste acorduri-cadru care sunt propuse pentru a fi încheiate de Uniunea Europeană, statele

membre cu diferitele țări terțe, deci din vecinătatea Uniunii Europene, vor fi valabile, până la urmă,

apropo de Marea Neagră, și pentru noi. Este o formă de protecție a frontierelor.

Apropo, se prevede acolo și posibilitatea, prin aceste acorduri încheiate cu statele terțe, de a

efectua operațiuni care să meargă dincolo de frontiera propriu-zisă a Uniunii Europene, mergând chiar

pe teritoriul statelor terțe.

Aici, eu iau teritoriul ca fiind marea teritorială, de fapt, cele 12 mile marine.

Ceea ce simt nevoia să subliniez, pentru că Europa asta, care are puseuri, din când în când –

uneori, justificate, alteori, nu –, de a se transforma într-o fortăreață, este bine să nu scape din vedere și

acele operațiuni de salvare a celor aflați în dificultate pe mare. Și au fost cazurile alea dramatice.

Există o propunere, printre rânduri. Eu zic că e bine, ca Parlament, să transmitem către Comisia

Europeană ca aceste acorduri-cadru să fie suplimentate cu clauze care să permită operațiunile de

salvare a celor care sunt în dificultate, fie chiar și în mare teritorială, care, „da”, vor să treacă marea și

vor să vină în Europa noastră iubită, dar aceste acorduri-cadru să includă și acest tip de cauză, pentru

că, dacă nu includ acest tip de cauze, europenii vor fi tentați – cei din Frontex – să se limiteze doar la

a-i împinge înapoi: „Ia plecați voi de aici!”

Or, avem și niște norme de drept internațional umanitar pe care mulți europeni, mari lideri

politici, au început să le uite, avem și convenții – de la Geneva, din 1949 – și multe altele. Așa că, ăsta

e un semnal pe care eu cred că e bine să-l transmitem dinspre Parlamentul României.

- 45 -

Mulțumesc.


Mulțumesc și eu, domnule senator.

Dacă sunt și alte intervenții.


Mulțumesc.

Nu e vorba atât de o atribuție suplimentară pe care o are Comisia, e un act de implementare.

Regulamentul de înființare a Agenției și Gărzii de Coastă prevede, la unul din articole, că

Comisia trebuie să elaboreze un acord-tip pe care țările membre care încheie acordurile respective cu

vecinii, în paza frontierelor, trebuie să le facă în numele Uniunii Europene pentru a evita și variațiile

foarte mari și a avea un reper opozabil, dacă vreți așa.

Mulțumesc.


Mulțumim, doamna președinte, și pentru precizare.




Cu 83 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și nicio abținere, proiectul de hotărâre a fost adoptat.

8. Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European,

Consiliul European și Consiliu – Al doilea raport intermediar: primele rezultate cu privire la cadrul de

parteneriat cu țările terțe în contextul Agendei europene privind migrația – COM(2016) 960 final.

Dau cuvântul doamnei președinte al Comisiei pentru afaceri europene, doamna senator

Gabriela Crețu. Microfonul 7.


Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am fost sesizați în virtutea aceluiași Protocol nr. 1. Tot domnul Iustin Talpoș a fost raportor pe

acest raport intermediar.

Vine în continuarea celorlalte despre care am vorbit anterior. Cred că a fost chiar invers în

ordinea de zi, astăzi.

Raportul acesta constată progrese remarcabile în ceea ce privește cooperarea cu unele dintre

țările terțe. E vorba de: Niger, Mali, Senegal, Etiopia și Nigeria, iar comisia… Dar, în ciuda acestei

cooperări mai bune, se vede, în două etape, numărul de migranți e mai mic, dar nu și numărul de

intrări, pentru că o parte erau deja plecați înainte ca succesele cooperării să își arate rezultatele.

- 46 -

Menținem recomandarea din raportul anterior de aprofundare a cooperării cu aceste țări,

inclusiv accentuând pe principiul că cele care realizează mai bune rezultate să fie sprijinite, respectiv

„mai puțin pentru mai puțin”, eventual, folosite și mijloacele de presiune negativă, în situația în care

autoritățile din țările cu care intrăm în aceste relații nu vor, nu doresc să adopte măsurile asupra cărora

se cade de acord.

În urma dezbaterii, ca un rezultat al dezbaterii pe toate domeniile legate de gestionarea fluxului

migrator, am decis să formulăm o opinie pe care să o trimitem Comisiei Europene. Ea se găsește pe…

sintetizând cam ceea ce s-a discutat la întregul pachet de rapoarte, pentru că le-am constituit într-un

pachet și am discutat odată, ele vizând, în fapt, diverse etape ale aceluiași proces și documente care

privesc modul în care se gestionează la nivel european de către Comisie și autoritățile competente

fluxurile migratorii care vin, în special, pe ruta dinspre Africa și intrarea prin Italia.


Vă mulțumesc, doamna președinte.


Senatului.


Domnul senator Titus Corlățean.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 3.



Ați remarcat, fără îndoială, că am revenit la practica abuzatorie a dreptului de intervenție, dar

vă asigur doar la câteva puncte pe care eu cel puțin le consider semnificative și pentru gradul nostru de

interes.

Aici, proiectul de hotărâre este absolut în regulă, îl susțin de la bun început. Voiam doar o singură

remarcă. E bine de observat nuanța asta, apropo de migrație și de tema asta – intrări, returnări – , că,

practic, pentru mulți cam la asta se rezumă problema migrației.

Există o tendință, din păcate, spun eu, în ultimii 2, 3 ani, la nivelul unor centre de decizie

europene și la Bruxelles, și capitale, și chiar lideri politici europeni și mai ales ăia care fac politică

națională într-o serie de state, de a schimba și terminologia, și, în consecință, de a genera noi concepte

și noi evoluții sau involuții legislative.

Foarte scurt. Termenul de refugiat este cel care este consacrat și decurge din situațiile umanitare,

din crizele umanitare, din situațiile generate de conflict, de războaie, cei care pleacă – și nu pleacă de

bine sau din considerente economice –, cei care pleacă pentru a salva viața lor și a familiilor lor.

- 47 -

În spețele din ultimii ani, acesta a fost fluxul principal, cel de refugiați. Există însă o tentație

politică, politicianistă de a transforma și în terminologie, în adresarea publică, termenul de „refugiat”

în „migranți ilegali”.

Care sunt consecințele? Sunt uriașe. Sunt uriașe, pentru că migranții ilegal, automat, intră într-un

sistem pe care statele membre ale Uniunii Europene îl aplică, mergând până la centrele de detenție și

urmează anumite proceduri de identificare, de declarații. Centre de detenție. Sunt altceva.

Deci voiam doar să atrag atenția asupra unor schimbări conceptuale și de natură politică, care

riscă să se transfere, dacă nu suntem atenți, și în cu totul alt tip de reglementare europeană. Și eu nu

cred că mergem în direcția cea bună.

Da, este bine să găsim justul echilibru, să ne protejăm frontierele de tot felul de indivizi, care

profită de fluxul ăsta de refugiați pentru a intra în Europa cu totul alte idei, dar există proceduri și

există modalități de a limita riscurile, nu de a le exclude – e imposibil –, dar de a limita riscurile. Și de

asta este bine, inclusiv în acest tip de documente, fie comunicări, fie proiecte de directive, să fim noi

scrupuloși și să semnalăm, ca autorități naționale – și știu, Comisia pentru afaceri europene este

scrupuloasă și apreciez acest lucru – , pentru a nu face greșeli.

Refugiatul este refugiat și are drept la protecție umanitară, mai ales din partea Uniunii

Europene.

Mulțumesc.


Mulțumim, domnule senator.




Cu 78 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere, proiectul de hotărâre a fost adoptat.

9. Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comună către Parlamentul European,

Consiliul European și Consiliu – Migrația pe ruta central-mediteraneană, gestionarea fluxurilor de

migrație, salvarea de vieți omenești – JOIN(2017) 4 final.

Invit la microfon pe doamna președinte al Comisiei pentru afaceri europene, doamna senator

Gabriela Crețu. Microfonul 7.

Aveți cuvântul.



Acesta este raportul în care noi am încercat să tragem concluziile, pe de o parte, asupra

ultimelor analize, luând foarte clar în considerare… Cei care au fost membri ai Senatului și în

- 48 -

mandatul trecut știu că Comisia pentru afaceri europene, cel puțin, nu face confuzie niciodată între

refugiați, cei care, conform dreptului internațional și tratatelor la care suntem parte și pe care le

respectăm și nu le-am denunțat, trebuie să primească drepturi și migranții zis economici, cu chiar

nuanța că și în ceea ce privește migrația economică, dat fiind faptul că România este una care a

experimentat masiv migrația economică, trebuie să avem o analiză nuanțată, flexibilă și cu înțelegere

față de situația celor care-și părăsesc țările de origine.

În același timp, subliniind necesitatea, așa cum am făcut-o anterior, să încercăm să sprijinim

țările de origine în dezvoltarea lor, pentru ca oamenii să nu fie forțați să părăsească țări extrem de

sărace, cu regimuri opresive et cetera și să-și caute salvarea în altă parte.

În acest caz, însă, era vorba de analiza modului în care țările care sunt obligate… Statele

membre ale Uniunii Europene sunt obligate să gestioneze fluxurile de migranți și refugiați, inclusiv,

care, prin natura pozițiilor geografice, îi privesc… ne privesc pe toți, dar îi lovesc pe ei.

O delegație a Senatului României – e vorba de domnul senator Ștefan Oprea –, cu aprobarea

Biroului permanent și în urma deciziei pe care am luat-o la COSAC, președinții comisiilor de afaceri

europene ale Uniunii, din Uniune, a făcut o vizită de lucru la un asemenea punct de triere. Și cu ocazia

analizei raportărilor Comisiei Europene, am analizat și punctul de vedere, și concluziile la care colegul

nostru a ajuns din discuțiile cu autoritățile locale din sudul Italiei și din discuțiile cu colegii din

celelalte state membre, pentru că marea criză care a fost în anii 2015 – 2016 e generată, o dată, de o

manipulare la care am fost supuși cu toții, pentru că, deși nu văzuse niciunul în țara asta un refugiat sau

un migrant la ochi, toată lumea era speriată că va fi invadată de un număr atât de mare, încât ne vor

cuceri, iar, pe de altă parte, neînțelegerile dintre statele membre în a găsi o soluție comună de a ajuta

țările care suferă impactul foarte puternic, respectiv Grecia, care deja era în criză economică, Italia, în

gestionarea acestei situații.

Deci, în perioada 5 – 6 mai, colegul nostru a vizitat centrul de triere de imigranți de la Pozzallo,

în sudul Italiei – e vorba de o localitate cu 19 000 de locuitori care gestionează un număr cam egal cu

propria populație, triază un număr aproximativ egal cu propria populație. Și a putut aprecia eforturile

logistice și financiare, precum și măsurile legislative pe care autoritățile italiene le-au luat în privința

primirii și susținerii emigranților și, în special, a refugiaților, precum și dificultățile pe care le

întâmpinau.

Au analizat prevederile din legislația italiană, care cuprinde și măsuri speciale de sprijin al

emigranților și al exilanților de război, precum și situația foarte specială, o știu cei care au fost

președinți de consilii județene, în care primarul acestei localități cu 19 000 de locuitori devine

părintele tuturor copiilor orfani și ai emigranților, si avea 4 000 – vă poate povesti direct Radu – , avea

4 600 de copii primarul localității, eficiența procesului și activitatea susținută de Paza de Coastă.

- 49 -

Și am tras concluzia că e foarte important atât să… ca Uniunea Europeană să lucreze cu statele

din care provin acești emigranți, cum și pentru pacificarea zonelor de conflict din care vin refugiații. Și

încă o dată susținem această cooperare ca și implicarea organizațiilor internaționale, respectiv a

Națiunilor Unite și a Organizației Internaționale a Muncii pentru tratarea, repet, încă o dată, a cauzelor

și susținem cooperarea, inclusiv bilaterală, cu Italia, Grecia.

Am primit și raportul informal din partea Ministerului Afacerilor Interne care apreciază

cooperarea cu Grecia pentru activitatea de gestionare în special și de relocare, nu în aceeași măsură cu

Italia, dar noi am tras concluzia pozitivă că, poate, Italia se descurcă mai bine decât Grecia. Sunt mai

multe dificultăți administrative în cea ce privește cooperarea româno-italiană decât în ceea ce privește

cooperarea cu Grecia în gestionarea acestei probleme pe care trebuie să o gestionăm în comun.

Drept urmare, vă propun spre adoptare raportul și spre dezbatere, dacă doriți să mai adăugați

ceva.




Senatului.


Dacă mai este ceva de adăugat peste ce a spus doamna președinte. Nu este. Se pare că ați spus

totul dumneavoastră.

Supun votului dumneavoastră proiectul de hotărâre.


Cu 79 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abținere, proiectul de hotărâre a fost adoptat.

10. Proiect de hotărâre referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European,

Consiliu, Banca Centrală Europeană, Comitetul Economic și Social European, Comitetul Regiunilor și

Banca Europeană de Investiții – Analiza Anuală a Creșterii pentru 2017 – COM(2016) 725 final.


Gabriela Crețu, microfonul 7, pentru a prezenta raportul.

Vă rog, doamna senator, la fel de convingător.



În urma sesizării, în cadrul Comisiei pentru afaceri europene, raportor a fost domnul senator

Radu-Ștefan Oprea.

- 50 -

S-a discutat în data de 10 mai cu reprezentanți ai Ministerului Finanțelor Publice și a fost

analizat și în Comisiile de buget, finanțe, economică, industrii și servicii, muncă, familie și protecție

socială. Și, de asemenea, Ministrul Afacerilor Europene și-a exprimat poziția în dezbaterile respective.

De data aceasta e vorba de un raport foarte serios și periodic pe care Comisia Europeană îl

elaborează în vederea controlului dezechilibrelor macroeconomice la nivelul Uniunii Europene și în

raport fiecare dintre țările membre primește recomandări specifice de urmat în elaborarea și

implementarea politicilor sale monetare, financiare și economice, în general.

În mecanismul de alertă pe 2017 se recomandă bilanțuri aprofundate, deci înseamnă… s-au

sesizat anumite disfuncții la 13 state membre, dintre care… dintre celelalte… Mă iertați, că vreau să vă

citesc mai pe scurt, dar e foarte important ca de data asta să știți despre ce e vorba. Mecanismul de

alertă este în ceea ce ne privește echilibrat și destul de obiectiv.

S-a introdus în acest an în mecanismul de alertă și un compendiu, care oferă un fel de sinteză a

modului în care se face evaluarea, deci procedura ca atare, ca fiecare dintre noi să fim conștienți ce

anume urmăresc cei care fac evaluarea.

Apreciem că în ceea ce privește …Comisia a evaluat că nu e nevoie de bilanț aprofundat, deci nu

intrăm în mecanismul de evaluare, întrucât creșterea economică este apreciată drept puternică și stabilă, iar

singurul indicator în afara valorilor de referință pe care-l avem, și-l avem permanent, din păcate, adică

poziția investițională internațională netă, se află în trend descrescător, cea ce este foarte bine.

Recomandăm însă două lucruri: să avem niște… Comisia să ia în considerare în recomandările

sale politici economice flexibile către statele membre pentru a avea o creștere economică sustenabilă,

inteligentă și favorabilă convergenței, întrucât acest principiu care a fost aplicat până acum și care este

același pentru toți one size fits all nu e viabil în contextul în care însăși Comisia Europeană și toți

dintre noi recunoaștem că între statele membre sunt diferențe foarte mari și de oportunități, și diferențe

de dezvoltare. Și, atunci, ar trebui mai puternic adaptate.

Da, da, da, acum.

Și recomandăm, de asemenea, și analize pe termen lung, întrucât analiza pe termen scurt poate

să-ți dea niște rezultate care, pe termen lung, să fie infirmate și, în realitate, să urmezi niște sfaturi care

nu te duc spre atingerea obiectivului.

Drept urmare, vă propunem să adoptați recomandările noastre în forma în care ele au fost

elaborate de comisie.




Senatului.

- 51 -

Dacă sunt intervenții. Domnul Corlățean?

Mulțumim.




11. Proiect de hotărâre referitoare la Raportul Comisiei către Parlamentul European, Consiliu,

Banca Centrală Europeană și Comitetul Economic și Social European – Raport privind mecanismul de

alertă 2017 (elaborat în conformitate cu articolele 3 și 4 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 privind

prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice) – COM(2016) 728 final.


Gabriela Crețu.

Aveți cuvântul, microfonul 7, pentru a prezenta raportul.


E invers.

Dezechilibrele le-am citit. E analiza actuală a creșterii… Urmează. Da?

Stimați colegi, nicio faptă bună nu se lasă nepedepsită.

Știu că ați obosit de auzit teme europene, dar, aici, vreau să vă spun numai pe aspecte de

procedură.

În fiecare an, Comisia Europeană, înainte de a-și publica programul anual pentru anul următor,

publică o așa-numită analiză anuală a creșterii în care se face o analiză a stării de fapt de la nivelul

Uniunii, care este trimisă către toate statele membre, care, la rândul lor, trebuie să o ia de bază în

elaborarea semestrului european, adică a acelui pachet de măsuri legate de coordonarea noastră

economică, financiară, ca să putem să menținem viabil sistemul monetar și să ne îndeplinim

obiectivele comune.

A rămas pe ordinea de zi, pentru că a fost publicată tocmai când eram noi în campanie electorală.

Am vrut numai să spun că există așa ceva. Deja e depășit momentul, să mai analizăm structura ei și să

facem obiecții pe structura analizei anuale a creșterii, că era publicată în 2016 pentru 2017.

Prin octombrie, o să o avem pe cea pentru 2018, pe care vă voi propune-o, spre analiză și

dezbatere, plenului, pentru că ea presupune și o diagnoză care poate să fie corectă sau incorectă. Și e

același lucru pe care îl spuneam anterior.

Drept urmare, vă propun să aprobăm un raport simplu că ați luat cunoștință de analiza creșterii

propusă de Comisia Europeană în anul următor. Deja programul Comisiei a fost adoptat. Noi am adoptat

și lista documentelor pe care le vom analiza în viitor și, de săptămâna viitoare, vom avea documente cu

mare încărcătură politică fie pe zona de alegere de opțiuni, fie pe subsidiaritate și proporționalitate.

- 52 -

Mulțumesc.


Vă mulțumesc, doamna președinte.

Trebuie să precizez că pe ordinea de zi pe care am adoptat-o, la 10 și 11, dumneavoastră ați

prezentat rapoartele inversate.

Dar nu e o problemă. Am înțeles și la 10, și la 11.


Senatului.

Dacă sunt intervenții.(Discuții la prezidiu.) Nu sunt.




Acesta fiind ultimul punct pe ordinea de zi, declar închisă ședința de astăzi a plenului.

Urmează comisii permanente.

Ședința s-a încheiat la ora 11.40.

s t e n o g r a m a - senat.ro · noul calcul prevede un impozit de 10% pe sumele care depășesc...

Documents