decizie cjue scutire tva creante nerecuperate banci

5/16/2018 Decizie CJUE Scutire TVA Creante Nerecuperate Banci

1/18

02.01.2012 InfoCuria

CONCLUZIILE AVOCATULUI GENERALN IILO JMSK INENprezentate la 14 iu lie 2 011 (1)Cauza C-93/10Finanzamt Essen- NordOstimpotrivaGFKL Financial Services AG[c er er e d e p ro nunta re a u ne i h ota ra ri p re lim i na re f ormula tii d e Bunde sf in an zhof(Gennania )]

.Currparare de crean te neplatite la un p re] calcu lat In fimctie de riscul de neplata - A sasea directivaTV A - D om eniu de aplicare - A rticolul2 alineatul (1) - P restare d e serv icii cu titlu on eros - A rticolu l13 sectiunea B litera (d) - Scutire - Recuperarea creantelor - A rticolulll scctiunea A alineatul (1)

litera (a) - B aza de im pozitare"

1. Prezenta cerere de pronuntare a unei hotarari prelim inare se refera la cesiunea de catre 0 banca(denumita Incontinuare .hanca") a unor creante neplatite catre G FKL Financial Services AG (denurnita Incon tinuar e "GFKL ', ), la u n p re t in ferio r v alo rii n om in ale a c re an te lo r, B un de sfin an zh of s olic ita sa sestab ileasca daca aceasta curop arare in tra Indomeniu l de ap licare al TVA -ulu i ~ ~ Incazul unui r aspunsa fi rma tiv, d aca r ep rezint a 0 ,,recu perare de creante" si, Incazul unui ra sp un s a firm a tiv , c are treb uie s a fie bazade impozi ta re .2 . Prezenta cerere a fost furmulatii cu scopul de a obtine 0 clarificare cu privire la dom eniul de aplicare alho ta rar ii p rommta te Inc au za MKG-Kra ftfa hr ze ug e-F ac to rin g ( de nu rn ita In continuare .Hotararea MKG'')(2).In aceasta cauza, C urtea a hornrfrt ca 0 a ctiv ita te e co nom ic a p rin c are 0 futreprindere curmara creante,asu rran du -si riscu l d e nep lata cu privire la deb itori si, In schim bul acestor creante, percepe un com ision de lac lie ntii s ai c on stitu ie u n s er vic iu d e ,,r ec up era re a c re an te lo r" (.3 ). P otr iv it C u rtii, s er vic iu l p re sta t in tr- o a stf el d esituate re pre zin ta d es ca rc are a c ed en tu lu i d e o blig atiile a fe re nte o pe ra tiu nilo r d e re cu pe rare a c re an te lo r ~ i derisc ul d e n ep lata a a ce sto r c re an te (1 ).3 . Partile nu sunt de acord cu privire la a sp ec te le d ac a p rez en ta situ atie in tra Ind om en iul de aplicare alH otararii MKG, daca poate :f i deosebita de aceasta sau daca H otararea M KG ar trebui supusa uneireexaminari,4. D iogenes Laertios, autor al unei lucrari despre :filosofia greaca care a trait Inp rim a jumata te a se co lu lu i


2/18

02.01.2012 InfoCuriapene". A tunci cand D iogenes din Sinope, supranum it "C inicul", a jum ilit un cocos si l-a adus Inarnfiteatrusp un an d ,,A cesta este o rrru llu i P lato n", la d efin itie s-a ad au gat "cu unghi i late".5. Definitia .recuperarii creantelor" adoptata de C urte InHotararea MKG este 0 definitie generala, careInaparenta se refera nu nurnai la contractele de factoring care au fiicut obiectul acestei cauze, ci ~i la orice tipde operatame de cesionare a unei creante ~ i a riscu lu i a so ciat ace ste ia . P rin u rm are, p re cum Incazul definitieip e care P lato n a d at-o o rrru lu i, p rezen ta cerere d e p ro nu ntare a u nei h otarari p relim in are rep rezin ta 0opo rtu nita te d e c la rific ar e a d ef in itie i d in Hotararea MKG.I- Cad .ru l ju rid ic

Dreptul Uniunii- A sasea d ire ctiv a TV A(6 )

6. A rticolul2 alineatul (1) din A sasea directiva T VA priveste dom eniul de aplicare al acesteia. A cestartico l p rev ed e ca su nt su puse TVA -u lu i ,,liv rarile d e b unu ri ~ ip restarile d e serv icii efectu ate cu tifu o nero s p eteritoriul t a r i i d e c atre 0 persoana impozab ila c ar e actioneaza c a a ta re " [ tr aduc er e n eo fic ia la ],7. Articolul4 defneste .persoana impozabila" d rep t o rice persoana care, Inmod independen t,d esfaso ara o rice a ctiv itate ec on om ic a rre ntio nata la a rtico lu l re sp ectiv , in diferen t d e sco pu l a ctiv itatiirespective. Activitatik eco nomice su nt en um erate la alin eatu l (2 ) al acestu i artico l:

.Activitatik ; econom ice rrentionate la alineatul (1) cuprind toate activitatile producatorilor,co rrerc ian tilo r sa u p erso an elo r ca re p restea za serv icii, in clu siv a ctiv itatile m in iere si a ctiv itatile ag rico lesi activitatile prestate Inca dru l p ro fesiu nilo r lib erale. E xp lo atare a b un urilo r co rp ora le sa u n eco rp orale Inscopul obtinerii de venituri cu caracter de continuitate este de asemenea considerata activitatee conom ic a." [tra du ce re n eo fic ia la ]

8. A rtico lu l6 e ste in titu 1at ,,P restarea d e serv icii". A cesta p rev ed e Inpartile relevante:,,(1) Prestare de servicii inseam na orice operatiune care nu constituie 0 liv rare d e b un uri In sensularticolului 5.Aceste o pe ratiu ni p ot in clu de, inter alia:- cesrunea de bunuri necorporale, indiferent daca acestea fac sau nu obiectul unui drept deproprietate,[ . .. ] " [ tr aduce re neoficiala]

9. A rticolul11 sec tamea A alin eatu l (1 ) litera (a) p rev ed e ca b aza d e im pozitare este co nstitu itii " dintoate elem entele care reprezinta contrapartida obtinuta sau care urm eaza sa fie obtinuta de catre finnizor sauprestator, Inschim bu lliv rarii sau al p restarii, d e la clien t sau d e la u n tert, in clu siv d in su bv en tii leg ate d e p retullivrarii sau al prestarii' [traducere neoficiala],10. A rticolul13 priveste scutirile de TVA . Potrivit articolului 13 sectiunea B litera (d) punctele 1-3 ~i 5,u rm ato arele o peratiu ni su nt scu tite d e TVA :

1 d 1 1 d di 1 1 di I d a I da


3/18

02.01.2012 InfoCuriag estio narea ga ra ntiilor de cred it d e catre p erso an a care aco rd a cred itul;3 . o peratiun i, in clu siv n eg ocierea, p riv in d co ntu rile d e d ep oz it sau co ntu rile cu re nte, p la ti, v iram ente,c re an te , c ec uri si a lte in strumen te n eg oc ia bile , e xc ep ta nd re cu pe ra re a c re an te lo r;[ . . . J5 . o pe ra tiu ni, in clu siv n eg ocierea, ex cep tan d g estio narea sau p astrarea, cu actiun i, titluri de pa rt ic ip a re ,o blig at iu ni ~ i a lte v alo ri mob ilia re , d ar e xc ep ta nd :d ocumente le r ep re ze nt an d tit 1u rid e p ro pr ie ta te a su pra b unur il or;d re ptu rile s au v alo ril e mob ili ar e p re va zu te la a rt ic olu l5 a lin ea tu l ( 3) ". [ tr ad uc er e n eo fic ia la ]

II - Hotarfirea MKG11. M -Gm bH im porta rrasini si le com ercializa pe piata germ ana prin interm ediul retelei sale de distributie .Factoring K G (care a devenit uherior M K G), care, irrpreuna cu M -G mbH , fficea parte din grupulT ra pp - D rieslM itsu bishi, a prelua t o peratiu nile d e fina ntare a le M -GmbH . In ac est sco p si p otriv it u nu icontract de factoring, F actoring KG a preluat saptam anal creante detinute de M -Gm bH im potrivad ist ribui to r ilo r sa i la p re tu l co re sp un zato r v alorii n om in ale a acesto r crean te, in sch im bu l u nu i comisio n d efacto rin g de 2 % si al u ne i p rim e .del credere" de 1 % d in v aloa re a n om in aIa a crean te lo r, p re cum ~ iins ch imb ul d ob an zii c alc ula te p e b az a situ atie i z ih ric e a d eb ite lo r re sta nte a le d is trib uito rilo r c atre F ac to rin g KG .12. F actoring KG a desfasurat am t activitati de factoring, cat ~ i activitati de cvasifactoring, intrucat aceasta(i) si-a asum at riscul de neplata legat de anum ite creante, m ra dreptul de a se intoarce im potriva M -G mbH inca z d e n ep lata (facto rin g), si (ii) a acceptat de asem enea sa recupereze restul de creante ale M -G mbH cudreptul de a se intoarce im potriva acesteia din urrra ( cva si fa c to ring ). Po tr iv it p ra c ti ci i au to ra a ti lo r f is ca leg erm ane , facto rin gu l au ten tic n u era co nsid erat u n serv iciu prestat d e catre facto r si, in co nsec in ta, n u erauperm ise niciun fel de deduceri Pe de aha parte, cvasifactoringul era considerat drept un serviciu im pozabilp re sta t d e c atre fa cto r(l).13. B undesfinanzhof a adresat dow intrebari prelim inare prin care solicita , in esenta, sa se stabileascadaca f ac to ringu l au ten ti c cons ti tu ia 0 o peratiun e im po zab ila sa u d aca e ra scu tit in tem eiu l v re un ei prev ed eri aarticolului 13 sectionea B litera (d) din A sasea directiva T VA .14. Curtea a hotarat ca 0 in trep rin dere ca re cump ara crea nte, asuman du-si riscu l d e n ep lata cu p riv ire 1 adebitori, si care, in schim bul acestor creante, percepe un com ision de la c lient ii sa i, des fasoara 0 activitateeconom ic a in sensul celei de A sasea directive TV A. C urtea a hotarat de asem enea ca aceasta activitate nuera scutita de T VA deoarece aceasta reprezenta ,,recuperare de creante" ~ inu intra, in consecinta, ind ome niu l d e a plic are a l a rtic olu lu i 1 3 se ctiu ne a B lite ra (d ) p un ctu l3 .III - Situatia de rapt, procedura ~iintrebarile preliminare15. La 26 octom brie 2004, G FK L a incheiat cu banca un contract de cum parare pe baza caruia aac hizition at d rep tu ri d e ip otec a asu pra u nor p ro prietati im ob iliare ~ i drep tu ri d e crean ta p ro ven ite d in 7 0 d eco ntrac te d e im pn un ut demm tate sau aju nse la r na tu rit ate ( de num ite i n c on tin ua re " po rto fo liu l'') (8 ) c u 0valoare nom inala de 15 500915,16 EUR , in schim bul unui pret de cum parare de 8 034 883 EU R


4/18

02.01.2012 InfoCuriab an cii, su b fu rm a u no r ,,scriso ri d e rarn as-b un ", p rin care li se comu nica o pcratiu nea ~ i sch im bareacreditorului In continuare, G FK L urm a sa aiba dreptul de a prim i pIatile aferente obiectelor vandute caree ra u e fe ctu ate u lte rio r d ate i l imiti i . P otrivit contractului de cum parare, banca cedenta a creantelor era in m odex plicit ex on erata d e rasp un dere in ceea ce p riv este caracteru l recu perab il al crean telo r si v alo areae conom ic a a fe re nta garantiilor,17. GFK L a considerat ca un cesionar de creante nu presteaza in beneficiul cedentului un serviciu supusTV A -ului. Cu toate acestea, GFKL a depus 0 d eclaratie fiscala p rov izorie, ca u rm are a u nei scriso ri d in 3iu nie 2 00 4 d in p artea B un desm in isterium d er F in an zen (M in isteru l F ed eral d e F in an te, d en um it in co ntinu are,,BMF'), care viza punerea in aplicare a H otararii MKG.18. A tunci cand a calcu1at valoarea TV A -ului care trebuia declarat, GFKL a plecat de la premisa ciic on tr ap artid a re pre zin ta d ife re nta d in tr e .valoarea e conom ic a nom in aIa " (in limba germana , .w irtsc ha filic he rN ennw ert") a portofoliului, astfel cum este convenita de paqi (creanta posibil de recuperat m inus dobandaaferenta perioadei in care creanta poate fi r ecuperata, la 0 rata de 5,97 %), ~ i pretu l de cump arare. P artile aue stim at v alo are a eco nom ic a n om in aIa la 8399808 EUR.19. U lterior, GFKL a depus 0 c on te statie lm potriv a d ec lara tiei sale p ro vizo rii p riv in d ta xa p e v a1 0areaad au gata, P arata, F in an zam t E ssen -N ordOst (adm in istratia fin anciara p en tru zo na d e n ord -est a o rasu lu iE ssen) a resp in s co ntestatia ca n efon data, G FKL a co ntestat aceasta d ecizie la F in an zg erich t (T rib un alu lF iscal). F in an zg erich t a admis actiu nea h otaran d ca, spre d eo seb ire d e facto rin gu l au ten tic, tran sferu l d ecrean te n ep latite n u rep rezen ta u n serv iciu p urtato r d e TVA p restat in b en eficiu l v an zato ru lui20. Cauza a ajuns ulterior la Bundesfinanzhof care a howat ca este necesar sa adreseze Curtiiu rma toar ele t re i in tr ebar i p re lim inar e:,,1) I n v ed erea in terp retarii artico lu lu i 2 pu nctu l l si a artico lu lu i 4 d in A sasea d irectiv e a C on siliu hri d in 17m ai 1 97 7 p riv in d a rm oniz are a leg islatiilo r state lo r m embre referito are la im pozite le p e c ifra d e afa ceri(77/388/CEE):I n cazul unei vanzari (cum parari) a unor creante nepIatite, trebuie sa se considere, ca urm are a asum arii decatre cump arato r a sarcin ii recu perarii creantei ~ i a riscu lu i d e n ep lata, ca acesta efectu eaza 0 prestare deserv ic ii cu titlu o ne ro s ~ i ca ex erc ita 0 activ ita te e co nomic a , c hia r d aca p retu l d e cumparare :

nu este stabilit pe baza valorii nom inale a creantelor, cu 0 red uce re fu rfetara co nv en ita in tre p arti p en trua comp en sa asu rn area sarcin ii recu perarii crean tei ~ i asu rnarea riscu lu i d e n ep lata, ci

este stab ilit p e b aza riscu lu i d e n ep lata ev alu at p en tru fiecare crean ta, aco rd an d-se n urnai 0 importantasecu nd ara recu perarii crean tei in rap ort cu red ucerea efectu ata ca urm are a riscu lu i d e nep lata?2) I n c azu l u nu i rasp un s a:firm ativ la p rim a in treb are , in v ed ere a in te rp re ta rii artico lu lu i 1 3 sectien ea B lite ra(d) p un ctele 2 si 3 d in A sasea d irectiv a a C on siliu hri d in 1 7 m ai 19 77 p riv in d arm on izarea leg islatiilo r state1 0rmembre r ef er it oa re la im p ozitele p e c ifra d e afa ceri (7 7/3 88 /CEE ):a) A sum area riscului de neplata de catre currparator in cazul achzitionarii de creante neplatite la un pre!n et in ferio r v alo rii nomin ale a acesto ra este scu tita d e im po zitare in tru cat rep rezin ta p rev ed erea u nei altegarantii?b) In cazul scutirii de im pozitare a asum arii riscului recuperarea creantelor este scutita de im pozitare in


5/18

02.01.2012 InfoCuria3) In cazul unui raspuns a:firm ativ la prim a intrebare si In cazul in care n u ex istii 0 p re sta re d e s erv ic iiscu titii, In v ederea interpretiirii articoluh ri 11 sectiu nea A [p unctul l ] litera (a) din A sasea d irectiva aC on siliu lu i d in 1 7 rn ai 1 97 7 p riv in d a rrmn iza re a leg isla tiilo r sta te lo r m emb re re fe rito are la imp oz ite le p e c ifrad e a fa ce ri ( 77 /3 88 /CEE) :C on tra pa rtid a p res tatie i imp oza bile tre bu ie sta bilita p e b az a c he hu ielilo r d e rec up era re e fec tiv su po rta te sa upe b aza estim arii m cute de p arti cu privire la aceste ch ehuieli?"21. A u prezentat observatii scrise G FK L, guvem ul germ an, Irlanda si Com isia, toate fiind prezente la~ ed in ta c ar e s -a d es fa su ra t la 1 2 rn ai 2 01 1.IV - Consideratli introductive22. Inca de la Inceput este necesar sa se p recizeze care este sarcina C urtii In prezen ta cauza,23. GFKL ~i Irlanda au incercat sa faca 0 distinctie In raport cu H otararea M KG , pom ind de la faptul caIn c au za re sp ec tiv a e xista lID con tract d e factoring care irrp unea F acto ring KG sa achizition eze crean ten ep la tite I n f ie ca re s ap tiir na na , In timp ce In prezenta cauza este yorba despre 0 c uro pa rare u nic a d e cre an te,24. D esi suntem de opinie ca factoringul im plica In m od norm al lID rapo rt contin uu d e afaceri In tre facto r siaderen t, prezenta cauza nu im pu ne 0 a na liz a a fa ptu lu i d ac a s itu atia vizata reprezintii lIDrap ort d e factoring. Ino pin ia n oa stra , In le gisla tia Uniu nii In rn ate rie d e TVA nu e xista 0 notiu ne d e f ac to rin g in depend en tii, p en tr ud ou a mo tiv e.25. In prinrul rand, exista 0 d iv erg en ta in tr e v ers iu nile lin gv is tic e a le a rtic olu hri 1 3 s ec tamea B lite ra (d )punctul J din A sasea directiva, N oua d in tr e ver siun il e l ingvi st ic e exclud ,, re cuperar ea c rean te lo r s i f ac to ring "[d eb t co llec tio n a nd fac to rin g] d in d omen iu l d e ap lic are a l scu tirii p rev azu te In ac ea sta d isp ozitie (2 ), In timp ceunspr ez ec e v ers iu ni lin gv is tic e s e r efe ra n urn ai la ,,r ec up era re a creantelor'{] 0) . Dispoz it ia corespunzatoarecare se regaseste la artico lul1 3 5 alineatul (1) litera (d) din D irectiva TVA n u rnai m en tioneaza factoring ul inn ic iuna d int re vers iun ile l ingv is tice .26. In al doilea rand, sjtuatia din cauza M KG a fost exclusa din dom eniul de aplicare al articoluhri 13sectam ea B litera (d) pun ctul J din A sasea d irectiva deo arece aceasta reprezenta ,,recu perare de creante",In tr-ad ev ar, C urte a a c on clu zio nat c a fa cto rin gu l treb uie co nsid era t d re pt 0 simp la v arian tii a u ne i n otiu ni m aig enerale de ,,recup erare a crean telor", ind iferen t de rm dul in c ar e a ce as ta e ste re aliz atii( ll).27. In consecinta, Curtii ie solicitii In prezenta cauza sa stabileasca daca raportul dintre banca si G FKLreprezin ta servicii d e recu perare d e creante - 0 notiune m ai larga decat factoringul- prestate de G FK L Inbeneficiul banciiv - Prezenta sltuatle se incadreaza in domeniul de aplicare al celei de A sasea directive TVA?1. Prestare de servicii si activ itate econom ic a28. A rticolul2 din A sasea directiva TV A prevede ca sunt supuse taxei pe valoarea adaugata prestiirile des er vic ii e fe ctu ate c u titlu o nero s pe terito riu l statului m embru. A cest articol trebu ie corob orat cu articolu l4 dina ce ea si d ire ctiv a, c are p re ve de c a v or fi imp oz ita te n umai a ctiv ita tile e co nomic e.29. Prestarea de servicii este definitii la articolul6 din A sasea directiva TV A ca fiind o ri ce operat ame


6/18

02.01.2012 InfoCuriacesiun ea d e b uncri n eco rp orale, ind i:feren t d aca acestea fac sau n u fac o biectu l unu i d rep t de proprietate.30. In ceea ce priveste cesionarea de bunuri necorporale, doua cauze prezinta relevanta, I n Ho ta ra re aSwiss Re, Curtea a hotarat ca 0 cesiune cu tifu oneros a unui p orto fo liu de con tracte de reasigu rare d e viataconstituie 0 p restare de servicii, in tru cat a av ut loc 0 cesiu ne de bun uri necorporale(12 ).1n H otararea F irstN ational B ank of C hicago, C urtea a trebuit sa analizeze operatiunile de curoparare a unei sum e conveniteintr-o rm neda con tra v a n z a r i i un ei sum e co nven ite in alta rno neda, ale carer d eta lii (p re cum tip ul monede i,suma ~ i data valutei) fusesera con venite d e catre paqi(13 ). C urtea a h otarat ca aceste o peratiun i reprezentauprestari de servieii pentru m otivu l ca acestea erau cesiun i de bun uri necorporale( 1 4), serviciu l con stand ind is po nib ilita te a b an cii d e a in ch eia a stfe l d e o pe ra tiu ni(l5 _) .31. In opinia no a stra, cesiunea de bunuri necorporale rrenponata la artic o1 ul6 alin eatu l (1 ) d in A sa se ad irectiva TVA se refera la 0 situatie in e are c ed en tu l (b an ca , inp re ze nta ca uz a) ce sio ne aza c re an te lec esio na ru lu i (GFKL ).ln tr-u n a stfe l d e c az, c ed en tu l p re ste aza u n se rv ic iu ce sio na ru lu i.32. Cu toate acestea, prezenta cauza se refera la in trebarea daca se poate considera ca cesionarulp re ste az a u n s er vic iu in b en ef ic iu l c ed en tu lu i. A rtic o1 ul6 a lin ea tu l (1) din A sasea directiva TVA nu ne este dea ju to r p en tru a ras pu nd e la aceas ta int reba re .33. In ceea ce priveste curopararea de creante, Curtea a statuat inHotararea M KG ca, in cazulfa cto rin gu la i au ten tic , c ump ara rea d e c rea nte e ste u n se rv ic iu , ~ i an ume se rv ic iu l p rin ca re v an ziito ru l e sted eg rev at de sarein ile aferen te recup erarii crean telo r si d e riscu l de n eplata a acestora(16 ). A eesta, p otrivitC urtii, rep rezen ta un serviciu de recup erare a crean telo r si, in c on se cin ta , n u e ra s cu tit p otriv it a rtic o1 u1ui1 3section ea B litera (d) pun ctul3 din A sasea d irectiva(1 7).34. Cu toate acestea, in opinia no astra, nu este posibil ca orice vanzare de creante sa reprezinte prestaread e catre cu rn parator a u nui serv iciu d e recu perare a creantelor,35. G FK L, guvem ul germ an ~i Irlanda sustin, desi pentru m otive di:ferite, c a operatiuoea dintre banca ~iGFKL repr ez in ta 0 cesiune "pura" de creante, si anum e 0 v an za re a l c are i o bie ct e ste p orto fo liu l in discutie.Inopin ia aces to ra, 0 astfel de o peratiun e n u im pliea niciun serviciu im pozabil prestat de GFKL in b eneficiulbancii C om isia pare de asem enea sa adm ita ca transferurile "pure" de creante nu reprezinta servicii derecuperare de creante prestate de cesionar inbenef ic iu l c eden tu1ui , 'i ns a conc luzioneaza d in f ap te le p rezent at ede instanta d e trim itere ca in prezen ta cauza ex ista u n elem ent caracterizat p rin prestare de servicii.36. In opinia no a stra, Curtea a sugerat aceasta posibilitate inHotararea M KG, unde a statuat ca nu sepoate sustin e ca facto rul trebu ie co nsid erat ca fiin d un simplu b en efic iar al p re sta tiilo r s ub fu rma u no r ce siu nid e creante de catre aderen t(18 ).37. Este posibil sa ex iste cesiuni de creante eare nu reprezinta servieii de reeuperare a creantelor. D ee xemplu , in c on te xtu l c es io na rii u ne i so cie ta ti, cumpara to rii u no r a ctiv e c omerc iale p ot d ob an di c re an te c arefac parte din aceste active. A considera ca aceste achizitii reprezinta servicii de recuperare a creantelor ar fic on tra r n atu rii a ce sto r o pe ra tiu ni38. In plus, .operatam ile privind creante" sunt scutite de TV A in temeiu l a rtic o1 u1ui 13 s ec tiu ne a B lite ra(d) punctul3 din A sasea directiva TV A. A cest lncru arata ca trebuie sa fie cesiuni de creante care nucon stituie ,,recup erare de crean te", pentru ca altfel aceasta scutire nu ar avea sens.39 p 1 id lId a d 1 Ia 1 d 1


7/18

02.01.2012 InfoCuria40. N atura econom idi a operatiunii din prezenta cauzii arata di banca prim este lID beneficiu suplim entarfata de 0 sim pla op eratiune privind creante, ceea ce ind ica fap tul ca, Inprezenta cauzii, b an ca solicita ~ iprimeste lIDserviciu.41. Obiectiwl operatiunilor de lmpnurut ale unei banci este de a castiga veni tu ri sub fol1l1l id e dobanz i:tara sa se riste capitalullm pnurutat. B anca nu lm pnuruta bani cu scopul de a negocia creante pe piata, ciurmareste sa recu pereze capitalullm pnu ru tat d e la d ebitorul initial, de la giranti sau de 1a cei care au garantatInalt m od lm pn nn utul. A cest asp ect d isting e lm prumuturile bancare d e alte tithni de creanta negociate pepietele de capital, Inpof id a fa ptu lu i c a obligatiile ~i alte tithni similare r ep re zin ta c re an te p e c are emite ntu lledator eaza det in a to ri lo r a ce stor a.42. In caz de neplata de catre debitor, banca creditoare va incerca sa recupereze capitalullm pnnnutat cud ob an zile afe re nte si co stu rile a cc eso rii p rin in term ed iu l u ne i rec up era ri d e c rea nte , c are p oa te in clu deexecutarea garantiilor lmpnmrutului43. In prezenta cauza, banca a aplicat bine in te le s masur i de recuperare a creantelor, msa a c on stata t ca nuera rezonabil sa le continue. In conseciata, aceasta a apelat la serviciile G FKL, care considera ca poaterecupera c reante le neplat it e Inmod m ai eficien t decat banca, avand Invedere consideratiile d e o rd in ju rid ic side relatii publice care restrang m arja de m anevra a bancii In aceasta privinta. Rolu l GFKL In cad ru l a ce st eio peratiu ni este sa recupereze creantele, desi n u p oate Inmod necesar sa recupereze toate aceste creante.Elementul dobanda inclus Incal cu lu l v alor ii e conomice demonst re aza ca GFKL nu a ch iz itio ne az a por to fo liu ld e c re an te Ins co p comercia l, c i in tc ntio ne az a s a re cu pere ze c re an ta m sa ~i in tr-u n term en p red efin it.44. Scenariul din prezenta cauzii nu im plica doar banca si G FK L, ci ~i debitorii, :tacand din aceastaoperatame 0 relatie tripartita. P rin u rm are, ro lul G FKL este rrruhm a i complex decat rolul cu rrparato ru lui unuisto c d e b un uri p erisa bile , p re cum a lim en te le , d up a e xp ira re a te rm en ulu i d e v a1 ab ilita te .45. In prezenta cauza, banca nu transfera 0 sing ura creanta catre GFKL, ci lID portofoliu de m ai rrruh ecreante lmpre lID li c u d re ptu rile d e ip otec a a fe re nte ~ i cu alte garanti i, docum ente ~i creante accesorii. Inmodevident, riscul ~i valoarea econom ic a probabila a acestui portofoliu au fost analizate de G FKL pe bazasu cce su lu i e stim at a l u nei rec up era ri u herio are a c re an te lo r ~ i a v alo rii g aran tiilo r p osib il d e e xec uta t.Ope ra ti unea de te rmina 0 sim atie c are e ste Inmod clar m ai avantajoasa pentru banca decat a r fi f os t s itu atia Incare aceasta ar fi co ntinu at sa ~i recup ereze crean tele singura, Inplus, G FK L ofera bancii posibi li ta te a sapun a capat uno r relatii cu clien tii care s-au do vedit a fi n esatisfacato are si 0 d eg rev eaz a d e to ate p ro blemelejuridice si de relatii publice legate de eforturile continue de recuperare a creantelor, Pe scurt, G FKL oferabancii 0 po sibilitate av antajoasa d in P lIDCtde vedere econ om ic de a incheia socotelile 0 d ata p en tr u to td ea un ac u 7 0 d e c lien ti ra u-p la tn ic i46. In aceasta privinta, suntem de opinie ca banca prim este lID avantaj Inplus fata de plata unui p re ] c arereflecta valoarea curenta a debitelor. A hfel spus, aceasta cum para lID serviciu de 1a G FKL si G FKLp res tea za ac est s erv ic iu b an cii47. Intrucat este yorba despre prestarea unui serviciu, Inp re zen ta c au zii treb uie sa e xiste Inmod n ec es ar 0activitate economca, Inconsecinta, nu este necesar ca articolul4 alineatul (1) din A sasea directiva sa fieanalizat Inmod m ai detaliat decat atat,2 . Contrapartida


8/18

02.01.2012 InfoCuriacelei d e A sasea d irectiv ei la p rezen ta cau za p riv esc ex isten ta co ntrap artid ei49. Pentru a exista 0 contrapartida in sensul celei de A sasea directive TV A, este necesar sa existe unrap ort jurid ic in tre p atti care d a n astere u nor p restatii recip ro ce. A hfel sp us, rerram eratia treb uie p Iatita inschimbul u nu i serv iciu (1 9). A ceasta cerin ta este cu no scu ta d e asem en ea sub d en um irea "cerin ta legaturiidirecte"(20).

50. In Hotararea MKG, Curtea a sustinut ca a existat 0 le ga tu ra d ire cta in tre a ctiv ita te a fa cto ru lu i s i s urn ape care acesta a prim it-o in schim b drept plata, m udit acesta a perceput un com ision de factoring ~i0 primade tip " de l c re de re " p en tru a ctiv ita te a d esm~u ra ta (21).51. In prezenta cauza, partile nu au convenit niciun com ision in m od expres. In consecinta, intrebarea careap are este care ar p utea fi co ntrap artida.52. D esi contrapartida poate proveni de la un teq(22), nu exista niciun indiciu ca debitorii ar fi fost obligatisa plateasca G FK L ahceva in plus futa de ce datorau bancii, P rin urrnare, in prezenta cauza, contrapartidatrebuie dedusa pe baza a dow fapte: deducerea aplicata valorii nom inale a creantei atunci cand s-a calculatp retu l d e cump arare (astfel cum su gereaza in stan ta d e trim itere) ~ ip osib ilitatea de a o btin e u n p rofit d inc umpa rare a crean tei (astfel c um su ge rea za GFKL )(2 3).53. In opinia no a stra, nu se poate spune ca deducerea reprezinta contrapartida, De fapt, aceastad edu cere este ap licata p en tru a reflecta cu an tumu l real al riscu lu i care se cesion eaza in tru cat crean tele incauza sunt creante neplatite, Prin urrnare, G FK L plateste pur si sim plu pentru valoarea de piata a portofuliuluis i n u p rim e ste 0 rermm eratie p en tru serv iciile p e care Ie p rcsteaza, In term en i eco nomici, b an ca n u aco rd anicio deducere reala, ci accepts pur si sim plu pretul pe care este dispus sa 1 1 . p late asca cumpara to ru l p en trupo rt of oli ul in cauza,54. Cu toate acestea, chiar ~i in ipoteza in care C urtea considera ca aceasta reprezinta contrapartidaf i irnizata de banca, ram ane intrebarea daca exista 0 legatura d irecta in tre d ed ucerea ap lica ta ~ i s erv iciu lprestat.55. In Hotararea Aardappelenbewaarplaats, Curtea a hotarat ca nu exista 0 leg atu ra d irec ta in tre u nserv iciu p restat si co ntrap artida p rim ita in situ atia in care co ntrap artid a resp ectiv a era co nsid erata drep t 0red ucere n edeterm in ata a v alo rii partilo r so ciale(2 4). In aceasta cau za, 0 aso cia tie c oo pe ratista c are e xp lo ataun siloz de cartofi percepea de la m em brii sai 0 ta xa p en tru d epoz ita re . In acelasi timp, m emb rii p rim eau p attisociale pentru faptul ca depozitau cartofi in silozul cooperativei Intr-un an, cooperativa a decis sa nu m aiperceapa taxe pentru depozitare, ci sa reduca valoarea partilor sociale ale m em brilor. C urtea a hotarat cain tr-o astfel d e situ atie n u ex ista n ic iu n fel d e recip ro citate .56. Cu toate acestea, Curtea a statuat recent in Hotararea A stra Zeneca ca exista 0 le ga tu ra d ire cta in trep unerea la d isp ozitie de catre A stra Z en eca a u no r tich ete v alo rice catre an gajatii sai (serviciu l) si red ucerear er rnme ra ti ei a nga ja ti lo r ( con tr apar ti da ) (25) .57. A ceasta solupe nu este neaparat in cootradictie cu H otararea A ardappelenbew aarplaats. In H otarareaA ard ap pelen bew aarp laats, red ucerea p artilo r so ciale era n ed eterm in ata, D esi C urtea n u a an alizat acestaspect, in opinia no a stra, concluzia la care a ajuns poate fi explicata prin faptul ca ar fi fost dificil sa se indicevaloarea pe care 0 rep rezen ta red ucerea si, p rin u rrn are, sa se d em on streze ca aceasta v alo are rep rezen tav alo are a serv iciu lu i p re sta t. V alo are a se rv iciilo r p restate si asp ec tu l d ac a c on tra partid a rep re ziata v alo are a


9/18

02.01.2012 InfoCuria58. In prezenta cauza, deducerea aparenta aplicata valorii nom inale este calculata prin luarea inco nsid erare a u no r d iv erse lm preju rari care p rezin ta 0 relevanta l imitata p en tru serv iciu l p restat d e G FKL.Ace ste a in clu d: e va lu are a posib il d i:fe ritii a solvabilitatii debitor ilo r, va loa rea actuala a garan ti ilor fumizatep en tru crean te, ex ig ib ilita te a e fec tiv a a c rea nte lo r ~ i co stu rile ap lic ab ile in ac est co ntex t.59. A stfel cum a aratat instanta de trim itere, deducerea nu rezulta din serviciul prin care se asigurad egrev area b an cii d e sarcin a recu perarii crean telo r ~ i de riscu rile aferen te, ci d in tr-o ev alu are a v alorii cu ren tea creantei tran sferate la G FKL. In o pin ia n o a stra, aceasta deducere este legata doar de faptul ca riscurilein er en te porto fo liu lu i a u d ev en it d eja e vid en te , in conditiile in care evolutia valori i por tofoliului prezinta incontinuare 0 lip sa d e s ec urita te con sid erabila . Ace as ta lipsa de securitate nu tine doar de succesul activitatilorG FK L de recuperare a creantelor, ci ~i de dezvoharea econom ic a in g en eral ~ i in s pe cia l d e e vo lu tiile p ie te iimobilia re c are a fe cte az a v alo ar ea d re ptu rilo r ip ote ca re ,60. In consecinta, nu se poate sustine in aceste im preju rari ca d ed ucerea este aco rd ata in schimbul va lor iiserv iciulu i p restat d e G FKL in b eneficiu l b an cii A stfel, n u ex ista 0 leglitura directa m e serviciul prestat ~ ic ont ra va loar ea p rim it li.61. In opinia no astra, nu exista 0 l eg lit ur a d ir ec ta n ic i in ipoteza in care co ntrap artid a este co nsid erata cafiind posibilitatea acordata G FK L de a obtine un profit inu rm a cumpararii d e c rean te.62. In prinrul rand, Curtea a sustinut ca ran dam en tu l p lasam en telo r in fo nd uri d e investitii nu const itu ie 0c on trap artid a d irecta p en tru p restarile d e serv ic ii c are co nstau inp un erea la d isp oztie a cap italu lu i inb en efic iu l u nu i te rt(2 7). P rin an alo gie, p ro fitu l o btin ut d in sp ecu larea crea ntelo r n ep latite n u ar tre bu i sareprezinte 0 co ntra partid a d irecta p en tru serv iciu l im plicit d e re cu pera re d e cre an te,63. In al doilea rand, Curtea a hotarat ca, in cazu l in care co ntrap artid a d ep in de d e facto ri p artialnecunoscuti, nu va exista 0 le g li tu ra d ir ec ta (28 ). Aces t lucru e st e val ab il si in ceea ce priveste p re ze nta c au zii,atat timp cat p ro fitu l p ro bab il p oa te fi e stim a t doa r inmod arb itrar. N u este ex clu s ca la sfiir~ itu lzilei G FKLsa obtiaa m ai m u 1 t decat valoarea econom ic a nom inala a creantelor sau 0 su rra in tre ace asta ~ i pretu l p la titb an cii, d ar este in acelasi timp po sib il sa o b!in li chiar m ai p utin d ecat a p latit bancii,64. Prin urmare, prezenta cauza nu intra in dom eniul de aplicare al celei de A sasea directive TV A,d eo arec e n u e ste in de plin ita co nd itia leg atu rii d irec te in tre co ntra pa rtid a ~ i se rv ic iu l p restat.65. Ar putea fioportun sa adaugam ca, in caznl in care interpretarea propusa m ai sus este corecta, atuncis-a r p utea co nsid era inn um ero ase c azu ri ca, din punctul de vedere al T VA -ului, m u 1 t e dintre asa-rmmitelebanci cu activ e to xice infiintate in statele m em bre pentru a cura ta b ilan tur ile insti ru ti ilor f inanci ar e de creantelen ep latite p resteaza serv icii d e recu perare a crean telo r, In ceea ce p riv este co nd itia cu p rivire la ex isten ta u neico ntrap artid e, este n ecesar sa se an alizeze inmod in div id ual d aca ex ista 0 le ga tu ra d ire cta in tre s er vic iu lpres ta t ~ i contrapa rt ida , daca este cazu l, p rim itli d e ban ca cu active to xice.66. In ipoteza in care Curtea nu are acecasi opinie, vom raspunde de asemenea la a doua si la a tre iain trebare p re limina ra ,VI - Prezenta sltuatie este scutita potrivit articolului 13 seetiunea B litera (d) din A sasea directivaTVA?1. Scutirile


10/18

02.01.2012 InfoCuriaa) A rticolul13 sectionea B litera (d) punctul l din A sasea directiva TVA68. GFKL sistine ca operatiunea a r tr eb ui considerata drept 0 acordare de credit Ins en su l a rt icolului 13sectiunea B litera (d) punctul l din A sasea directiva TV A, avand Invedere ca plata este efectuata im ediat, pecand creanta este achizitionata de G FK L la 0 da ta u l te rioa ra.69. Este adevarat ca definitia cuprinsa Inacest artico l este d estul de generala p entru a inclu de cred itulacordat de lID fiirnizor de bunuri su b fo rma unei a rrana ri a p Ia !ii( 29 ). I n p lu s, a rtic olu l Indiscutie nu sel imiteaza la impnnnutur i sau credite acordate de institutii fin an cia re ~ i ba nca re(3 0). C u to ate ac este a, Inopinian oa stra , a co rd are a u nu i c re dit p re su pu ne lID ra po rt co ntin uu in tre p arti p en tru 0 am anita perioada, pam larambursarea integrala a cred itu lu i. Inprezenta cauza, nu se poate vorbi despre lID astfel de raport continuuuher io r cumparari i portofo liu lu i( ll ).70. In plus, nu se poate sustine ca GFK L acorda lID credit bancii, deoarece creantele SlID tdeja neplatite siobiectivul G FKL este de a recupera aceste crean!e(32).1n ceea ce priveste raportul dintre banca ~i G FKL,Inprezenta cauza, spre deosebire de cvasifactoring, G FKL nu acorda nicio finantare bancii care sa fie uheriorc omp en sata cu p Ia tile p rim ite d e la d eb ito ri.71. In consecinta, situatia din prezenta cauza nu poate fi scutita potrivit articolului 13 sectiunea B litera (d)punctul l din A sasea directiva TV A.b) A rticolul13 sectiunea B litera (d) punctul Z din A sasea directiva TV A72. Instanta d e trim itere se intreaba daca situatia d in prezenta cauza reprez in ta 0 tranzactie cu garantii decred ite, in tru cat p are a fi sim ilara cu sjtuatia din cauza B ally(33). C auza resp ectiv a se referea la p lata cucard ul de cred it pentru curopararea amnnitor bunuri, Curtea a hotarat ca 0 a st fe l d e s it ua ti e con st it ui a 0g ara ntie ~ i e ra , Inc on se cin ta , sc utita d e TVA. P otriv it instantei de trim itere, aceasta cauza a im plicat deasemenea 0 cesiun e d e creante de la B ally catre societatea care administra card urile de credit, Inschimbulunei sum e de bani73. N u consideram convingatoare aceasta analogie. In cadrul unei operatiuni cu cardul de credit,vanzatorul adm ite ca currparatoru l nu ~ i va ind ep lini oblig atia de a p lati pretul co nv en it la cu rsu l legal, Inschim b adm ite ca plata va 1m braca form a l IDUi nou raport de creanta care va lu a nastere m e societateaem iten ta de card uri de cred it si vanzator (coresp un zato r un ei creante datorate d e catre cumparator societatiiem itente de carduri de credit). Plata efectiva a societatii em itente de carduri de credit catre vanzator esteam an ata Intotd ealID a, ad ica aceasta are lo c m ai tarziu decat In situatia In care currparatorul ar fi optat sap la te asc a c u n ume ra r. Incon secinta, din pun ctul de vedere al p artilo r initiale la opcratiu nea de vanzare, fimctiasocietatii em itente de carduri de credit este de a garanta ca vanzatorul p rim este p re tu l co n v en it, m in uscom ision ul societatii em itente de card uri de cred it, care rep rezinta contrapartid a p e care 0 prirreste cea d inurm a p en tru faptu l ca a prestat lID serv iciu d e garan tare Inbeneficiul vanzatorului74. In prezenta cauza, intre debitori ~i GFK L nu s-a form at lIDraport juridic care ar ex ista In modin depen dent de cump ararea po rtofoliu 1u i G FKL nu a promis n ici debitorilor ~i nici bancii ca va plati creantelein itia le la v alo are a lo r n om in ala. A ce as ta d oa r p la tes te p en tru p orto fo liu lIDpre ! ca re co nstitu ie 0 parte dinvaloarea lui n om in ala. P rin urm are, chiar d aca prezenta cauza im plica 0 ce siu ne d e c re an te Ins ch imbu l uneisum e de bani, aceasta cesiune nu are loc In cadrul unu i rapo rt contractu al predefin it m e garant ~i c redito r,c are e ste tip ic p en tru serv ic iile d e g aran ta re , in clu siv p en tru se rv iciile ca re ex ista a tu nc i c an d lID vanzatorc on vin e c u 0 so cietate em itenta d e cardu ri ca accep ta cardurile acesteia.


11/18

02.01.2012 InfoCuria13 scctiunea B litera (d) punctul Z din A sasea directiva TVA, intrucat anum ite creante SlID tgarantate cubunur i i tmbi liare .76. N ici acest argum ent nu ne convinge. Astfel cum Irlanda Insa~i a adm is, aceasta dispoztie nu se aplicaunei an um ite parti a p ortofoliu 1ui In cauza, si anm ne crean telo r n eg arantate din acesta. In o pinia n o a stra,p orto fo liu l tre bu ie c on sid erat lID to t u nita r si n u p oate fi se pa ra t In mo d a rtific ial as tfe l InCa t un ele d in trecreantele cu prin se In acesta sa fie scutite printr-o anumita dispozitie, In tim p ce altele sa n u p oata fi scu tite Int eme iu l a ce le as i d ispozi ti i In plus, nu se poate afirrna ca prin plata efectuata, G FKL fiim izeaza bancii 0g ara ntie p en tru b an ic) A rticolul13 sectiunea B litera (d) punctul S din A sasea directiva TVA77. In sffi.r~it,Irlanda sustine ca operapunea poate fi i ncadrata la articolul13 sectam ea B litera (d) punctul5 din directiva ca fiind 0 o pcratiun e cu ob ligatiim i si alte valori m ob iliare, d eo arece tith nile d e creante erau Inmod c la r n eg oc ia bile .78. D esi este adevarat ca In prezenta cauza exista titluri de creanta negociabile, acest lucru nu este esentialpentru definirea dom eniului de aplicare al articolului 13 sectam ea B litera (d) punctele 3 si 5 din A sasead irectiva, deoarece am bele d ispo zitii se refera la instrum en te n eg ociabile. C eea ce prezin ta im po rtanta estefa ptu l c a a co rd urile d e c red it In ch eiate c u clie nti in div id ua li a i u nei b an ci, ch iar d ac a S lID tfo rma te sau g ara nta tec u titlu ri d e c re an ta n eg oc ia bile , n u S lID td es tin ate n eg oc ie rii p e p iata v alo rilo r mo biliare In a cela si mo d c aob liga tiuni le ~ ia l te va lo r i mobi liare.79. In opinia no a stra, articolul13 sectiunea B litera (d) punctul S din A sasea directiva TV A nu esteaplicabil In p rezenta cau za. S cutirile prev azu te la articolul1 3 sectiu nea B litera (d ) din aceasta directiv a nureprezin ta lID an sam blu lo gic si bine definit. C u to ate acestea, m odul de fun nu lare a acestei dispozit i i conducela conclu zia ca d iferitele scu tiri vizeaza grupu ri de o peratam i prestate In m od ob isnu k de o perato ri eco nom iciangajat i In se rv ic ii f inanciare (34).80. Scutirea prevazuta la articolul13 scctiunea B litera (d) punctul S din A sasea directiva T VA vizeaziio pe ra tiu ai c u v alo ri mob ilia re c are re pre zin ta fie p ro priu l c ap ita l, fie c ap ita lu l strain a l u ne i so cie ta ti, s itu atieo bisn uita p en tru p iete le p rim are sau se cu nd are d e v alo ri mob ilia re si In mate rie d e fin an ta re a In tre prin derilo r.A ce ste o pe ratiu ni S lID td e re gu la p re sta te d e b an ci d e in ve stitii, d e :fu rn iw ri d e se rv ic ii fin an ciare ~ i d einvestitori.81. Pe de aha parte, scutirea de la articolul13 sectiunea B litera (d) punctul J se rerera la op eratiun i careS lID tIn mod normal In deplin ite d e 0 in stiru tic fin an cia ra c are p re ste aza se rv ic ii b an care p en tru p ers oa ne fiz ic e,d ar care nu S lID tscutite In tem eiul articolulu i 1 3 sectiu nea B litera (d ) pu nctele 1 si 2 din aceasta d irectiva,A ceasta scu tire se aplica u nor o peration i d iverse legate d e contu ri, d e creante ~ i de plati ~ i de instrumentelenegoc iab ile a fe ren te .82. A cesta este m otivul pentru care trebuie sa se considere ca prezenta situatie nu intra In d om en iul d eaplicare al articolului 13 sectam ea B litera (d) punctul S din A sasea directiva T VA , ci In dom eniul de aplicareal articolu lui 1 3 sectiunea B litera (d) p unctu l S d in acecasi d irectiva.d) A rticolul13 sectiunea B litera (d) punctul J din A sasea directiva TVA83. A rticolul13 sectamea B litera (d) punctul J din A sasea d irectiva TVA scuteste op erapun ile p riv ind

ad I"I ial b d a ai a b


12/18

02.01.2012 InfoCuria84. Potrivit uneijurisprudente constante, scutirile sunt de stricta interpretare, in t imp c e e xc ep tiile la sc utiritre bu ie s a p rim ea sc a 0 interpre ta re larga (35).85. ,,Recuperarea creantelor" nu este defi:nitii in A sasea directive TVA, msa pam in prezent a fostan alizata in cu prin su l a d ow hotiirari(3 6). P otriv it acesteiju risp ru den te, n otam ea ,,recu perare a crean telo r"vizeaza o peratam ile fin anciare care urm aresc sa o btin a p lata u nei d atorii in ban i(3 7). N o tiun ea se aplica inm od eg al crean telo r n ep latite ~ i alto r tipuri de crean !e(3 8). In consecin ta, faptul ca la d ata scad entei creantelenu s un t s tin se nu afe cte az ii p osib ilita te a c alific arii u ne i ope ra tiu ni d re pt ,,re cupe ra re d e c re an !e "(39).86. Pentru m otive le indicate la punctele 39-46 din prezentele concluzii, consideram c a s itu atia d in p re ze ntacau zii intra in domeniul de aplicare al no tiun ii ,,recup erare a creantelor", cu prinsa la artico lu l1 3 section ea Blitera (d) punctul3 din A sasea directiva TV A, si ca GFK L presteaza un serviciu de recuperare a creantelorin benefic iul bancii2. Prestatie unica?87. Mai ramne sa raspundem la u1timul p un ct din cad rul ce1ei de a do ua in treb ari prelim inare, si anumedaca prestarea de servicii din prezenta cauza poate fi considerata ca fiind 0 prestatie unica sau daca suntp restate d ow serv icii d istin cte: unu l prin care banca este degrevata de operationile de recuperare a creantelor(pe care l-am calificat m ai sus drept serviciu de recuperare a creantelor) si celalak care consta in acordareade credite potrivit articolului 13 sectiunea B litera (d) punctul1 din A sasea directiva TVA.88. Potrivit jurisprudentei C urtii, atunci cand 0 o peratiu ne este co nstitu itii d in tr-u n fascicu l d e e1 em en te sid e acte, trebu ie lu ate in co nsid erare to ate im prejurarile in care se desfaso ara o peratiu nea resp ectiva, cuscopul de a determ ina daca ne gasim in prezenta a dow sau m ai m uhe prestatii distincte sau a unei prestatiiunice(40).89. Curtea a decis de asemenea ca, pe de 0 parte, din artico1ul2 din A sasea directiva TVA rezulta cafiecare o peratien e treb uie sa fie considerata in m od norm al ca fiind distinctii ~i independenta ~i ca, pe de ahaparte, op eratiun ea co nstitu itii dintr-o sing urii pro static pe p lan eco nomic n u trebu ie sa fie d escom pusa in m oda rtific ia l, p en tru a nu a lte ra fim ctio na lita te a sistemu lu i d e TVA.90. N e aflam in prezenta unei prestatii unice atunci cand dow sau mai muhe elemente sau acte finnizateclientului de catre persoana im pozabila sunt atat de strans legate m e ele incat lorm eaza, in m od obiectiv, 0sin gu ra p restatie eco nomica in div izib ila, a carei d escompun ere ar av ea u n caracter artificial( 4 1). Inp lu s, e stev orb a d esp re 0 prestatie un ica atun ci cand u nu l sau m ai m uh e elem en te treb uie co nsid erate ca reprezentandp re sta ti a p rincipali i, in t imp ce, invers, celelalte elem ente trebuie sa fie privite ca una sau m ai m uhe prestatiiacceso rii care b en eficiazii d e acelasi tratam en t fiscal p recum p restatia p rin cip alii. In sp ecial, 0 prestat ie t rebuiesa fie co nsid erata acceso rie un ei prestatii p rin cip ale daca nu con stituie p entru clien tela u n scop in sine, cim ijlo cu l d e a b en eficia in cele m ai b un e co nd itii d e serv iciu l p rin cip al al p restato ru lu i(4 2).91. In prezenta cauza, scopul economic al tranzactiei este de a degreva banca de activitatile sale legate derecu perarea crean telor. B jn ein teles, este ad evarat ca p entru ach izition area crean telo r in cau za G FKLefectueaza 0 plata, m sa aceasta plata este facutii in schim bul unor creante pe care GFK L 1e prim este in m odefectiv. In consecinta, nu se poate spune ca G FKL presteaza dow servicii independente, ci, dim potriva, caaceste serv icii su nt leg ate in m od in ex tricab il92. Pentru aceste m otive, se im pune constatarea ca sjtuatia din prezenta cauza reprezinta 0 ,,recu perare a


13/18

02.01.2012 InfoCuriaVII - Care este valoarea contrapartidei in prezenta cauza?93. Prin intennediul celei de a treia intrebari, instanta de trim itere solicita, in esenta, sa se stabileasca ce artreb ui co nsid erat ca f i ind co ntrap artid a in p rezen ta cau za in sco pu l calcu larii b azei d e im po zitare: co stu rilerecu perarii care sun t prezumate de parti sau costu rile reale ale recu perarii?94. A rticolulll scctiunea A alineatul (1) litera (a) prevede ca baza de im pozitare este constituita "dinto ate e lemente le ca re re pre zin ta c on tra pa rtid a obtinuta sau care urm eaza sa fie obtinuta de catre finnizor saup restato r, in sch im bu lliv rarii sau al p restarii, d e la clien t sau de la u n tert, in clu siv d in su bv en tii leg ate d e p retu lliv ra rii s au a l p re sta rii' [tra du ce re neoficiala],95. Potrivit uneijurisprudente constante, contrapartida trebuie sa fie valoarea subiectiva, iar nu 0 valoareestimata la care se ajun ge p rin ap licarea un or criterii o biectiv e(43 ). A stfeI, bam de im po zitare p entrup restarea serv iciilo r este cu an tumu l co ntrap artid ei p rim ite in m od efectiv , iar n u v alo area n om in aIa.96. Acesta este motivul pentru care contrapartida din prezenta cauza nu poate fi c alculata pe bamd iferen tei dintre asa-n um ita v alo are econ om ic a nomin aIa si pretul pIatit. A stfel cum a statuat in stanta d etrim itere, este fo arte pro bab il ca partile sa fi con ven it v alo area econ om ica nomin aIa n urn ai in sco pu ri d e TVA .In con secin ta, v alo area econ om ic a nom inaIa reflecta p rob abil fie rnarja de pro fit estim ata a G FKL in rapo rtcu operatiunea, fie surna pe baza careia partile sunt pregatite sa plateasca T VA -ul In opinia no astra, in cazulin care bam de im pozitare este fondata pe m arja de profit, aceasta m arja trebuie sa se bazeze pe evolutiireale, ia r nu p e estim ari prelim in are, pen tru ca altfel perso anele im pozabile ar p utea fi o bligate sa plateascaT VA -ul pentru contrapartide pe care nu Ie vor prim i niciodata,97. Cuantum ul contrapartidei nu se poate baza nici pe diferenta dintre valoarea nom inaIa a creantelorincluse in po rto foliu ~ i pretu l pIatit d e G FKL, in tru cat acesta ar coresp un de p ur ~ i sim plu d eprecierii v alo riicreantei98. In opinia no a stra, contrapartida din prezenta cauza trebuie calculata pe bam a ceea ce GFKLprim este efectiv d in p artea b ancii, ~ i anume d iferenta d in tre surn a pe care aceasta 0 recupereaza e fe ctiv d e ladeb ito rii in clu si in porto fo liu s i p re tu l c u c are a a ch iz itio nat porto fo liu l.99. Aceasta concluzie se intemeiaza pe doua hotarari in care C urtea s-a confruntat cu probIem e sim ilare inc ee a c e p riv este ca lc ulu l c ua ntumulu i c on tra pa rtid ei100. In H otararea First N ational B ank of C hicago, C urtea a statuat ca, in cazul operatiunilor in m onedastram in care nu se calculeaza niciun fel de taxe sau de com isioane in legatura cu anum ite tranzactii specifice,bam d e im pozitare este rezu ltatu l net al o peratiun ilor prestate d e prestatoru l de serv icii intr-un anumit in terv ald e timp ( 44). In plus, C urtea a respins ideea ca rnarja care reprezintii diferenta dintre pretul din propunerea decum parare ~i pretul din propunerea de vanzare ar putea fi util izata ca barn de imp0zitare (45).101. H otararea A rgos este de asem enea utila in prezenta cauza daca se anal izeaza p rin a na logie . A ce astacau za se referea la vanzarea unor bonuri valorice de catre un rnagazin, care le vindea uneori la v alo area lo rnom inal a, ia r a lte or i la 0 v aloare redu sa, C urtii i s-a solicitat sa stab ileasca care ar trebu i sa fie cu antum ulco ntrapartidei in situatia in care b on ul valoric in cauza a fost cumparat la valoare redusa - valoarea nom inaIasau valoarea de cum parare a bonuhri valoric. C urtea a hotarat ca nu valoarea nom inaIa era relevanta, ci surnape care rnag azin ul a p rim it-o in m od efectiv( 46 ).102 E d a Ii 1 a i b d


14/18


10 3. In acest co ntex t, co nsid eram ca in prezenta cauza contrapartida trebuie sa se bazeze pe diferenta dintrecuantumul creantei care este recuperat in m od efectiv de GFKL ~ipretul p 1a tit d e ace asta p en tru curoparareacrean tei de la b an ca.V III - Concluzie104. In lumina c on sid eratiilo r d e m ai su s, p ro pu nem Curt i i sa rasp un da la in treb arile ad resate de instanta detrim itere d up a cum u rm eaz a:,,1) C um pararea unui portofoliu de creante neplatite constituie lID serviciu ~i0 a ctiv itate ec on om ic a inrap ort cu cump arato ru l crean telo r in sen su ! artico lu lui 2 alin eatu l (1) si al artico lu lu i 4 d in A s as ea d ir ec ti va77/3 88/C EE a C on siliulu i d in 1 7 m ai 1 977 p riv in d arm on izarea legislatiilor s ta te lo r membre r ef er it oa re 1 aim pozitele pe cifra de afaceri - sistem ul cormm. al taxei pe valoarea adaugata; baza unitara de evaluare.C u toate acestea, deoarece in prezenta cauza nu exista 0 leg atu ra d ire cta in tre serv ic iu l p re sta t sico ntrap artid a p rim ita, prestarea u nu i astfel d e serv iciu n u in tra in d om en iu l d e ap licare al celei de A saseadirective TVA."105. N u este necesar sa se raspunda 1 a a doua ~i 1 a a treia in treb are. C u to ate acestea, in su bsid iar,propunem sa se raspunda dupa cum urm eaza:,,2) S ituatia din prezenta cauza reprezinta 0 recu perate a crean telo r in sen su ! artico lu lu i 1 3 sectiu nea Bl it er a ( d) punctul S din A sasea directiva TVA ~~ in consecinta, n u este scutita de TVA.3) Contrapartida din prczenta cauza trebuie sa se bazeze pe diferenta dintre cuantum ul creantei care esterecuperat in m od efectiv de GFKL ~i pretul platit de aceasta pentru cum pararea creantei de 1 a banca."

1-L imba o rig in al a: engleza.

2 - Hotararea din 26 iunie 2003, M KG (C-305/01, Rec., p. 1-6729) .

. 3 . - Hotararea MKG, ibidem, punctul Sf).

1-Hotararea MKG, ibidem, p lIDctu l49 .

. 5 . - Diogenes Laer tio s, Despre vietile si doctrinelefilosofilor, c ar ti le V I -X .

Q - A sasea d irectiv a 77/3 88/C EE a C onsiliulu i d in 1 7 m ai 1 977 p riv in d arm on izarea leg islatiilo r statelo rm em bre referito are la im po zitele p e cifra d e afaceri - sistem ul cormm . a l tax ei p e v alo area adaugata (10L 145, p. 1, denum itii in continuare ,,A sasea directiva TVA'). D irectiv a 2 00 6/1 12 /C E a C onsiliu lu i d in 2 8noiem brie 2006 privind sistem ul cormm. a l taxei pe valoarea adaugata (JO L 347, p. 1, E ditie speciala,9 /v ol 0 3, p . 7, d en um itii in co ntin uare ,,D irectiv a TVA') in lo cu ieste de la 1 ian uarie 2 00 7 A s as ea d ir ec ti vaTVA Obiec tivul Di rec tivei TVA este de a prezenta prevederile aplicabile intr-o fontii clara ~i logica in


15/18

02.01.2012 InfoCuria1-o tr iv it a ut or ita ti lo r germane, s us ti nu te Inp reze nta ca uzii ~ i d e G erm an ia , d iferen ta d efin ito rie d in treserv ic iile im poz ab ile d e re cu perare a cre an telo r (p re cum cv asifu cto rin gu l) ~ i ce siu nea d e c rean te n esu pu sar eg imu lu i TVA -ului consta Int ransferul r iscuri lor . Incazu l in care riscu l ram an e 1 a cred ito r, o peratio nea esteiro po zab ila, ln sa d aca riscu l se tran sfera, n e aflam Insm atia u nei v an zari d e o blig atii care n u im plica u n serv iciup restat d e catre cump arato r Inbenefic iul vanzatorului ,

. 8 . - Acestea in clu deau , p rin tre a lte le , d rep tu ri d e ip ote ca asu pra u no r p ro prie ta ti im ob iliare ~ i to ate c elelalted rep turi deriv ate d in co ntractele d e im pn nn ut enumerate Indoc umente le a ne xa te porto fu liu lu i, in clu sivc re an te le d in imp ru rr ru tu ri, to ate c re an te le a cc es or ii p re ze nte ~ ils au v iito are , c onditio na te ~ ils au lim ita te Intimp,p rec um dob an zi, co stu ri, tax e ~ i c om isio an e, to ate v alo rile m ob iliare su plim en tare ~ i pro ven ite d e 1 a terti, to atetitlu rile d e p ro prie tate, to ate ce le 1alte d oc um en te aso ciate c u d i:fe rite le co ntracte d e im p ru rrru t, p rec umcertificate, d osare ale clien tilo r, co respo nd en ta ~ i orice alte do cumen te d e afaceri

. 2 - L imbile en glez a, su ed eza , esto na, le to na , lituaniana, maghiara, m alteza , p olo na ~ i slo ve ns.

10 - L im bile spaniola, cern, daneza, germ ana, greaca, franceza, italians, o lan deza, p ortug heza, slo vaca ~ ifinlandeza, Pen tru limb ile b ulg ara si rom ana nu exista t raduce ri d i sponib i le .

11- H otararea M KG , citata 1a nota de subso12, punctul 77.

12 - Hotararea din 22 octombrie 2009, Swiss Re Germ any Holding (C -242/08, Rep., p. 1-10099, punctele2 7 ~ i2 8).

U-Hotararea din 14 iulie 1998, F irst National Bank of Chicago (C-172/96, Rec., p. 1-4387, punctele 21 si22).

14 - H otararea First N ational B ank of Chicago, ibidem, punctul Zfi,

15 - H otararea First N ational B ank of Chicago, ibidem, punctul Zv,

16 - H otararea M KG , citata 1a nota de subsol2, pilllctul49.

17 - Hotararea M KG, citata 1a nota de subso12, punctul 77.

18 - Hotararea M KG, citata 1a nota de subso12, punctul Sfl.

19 - A se vedea Hotararea din 3 rnartie 1994, Tolsma (C-16/93, Rec., p. 1-743, punctul l d).


16/18

02.01.2012 InfoCuriap. 445), H otararea din 8 rnartie 1988, A pple and Pear D evelopm ent Council (102/86, Rec., p . 1443), siH otararea din 29 februarie 1996, M ohr (C-215/94, Rec ., p . 1 -9 59 , p un ctu l1 7).

21 - H otararea M KG, cita ta la nota de subsol2, punctele 48 ~ i 49.

22 - A se vedea artico1ul11 sectiunea A alineatul (1) litera (a) din A s as ea d ir ec ti va TV A. In m od norm al,d eb itoru l care n u si-a indeplinit obligatia d e p lata este o blig at sa comp en seze costurile aferente recuperarii,inclusiv onorariile celor care se ocupa de recuperarea creantelor. P resupunem ca G FKL are dreptulla acestecom pensatii in acelasi m od in care ar fi avut acest drept banca daca ar fic on tin ua t s a re cu pe re ze c re an te lesingura.

23 - O bservam ca diferenta, fie dintre valoarea econom ea nom inala si pretul pe care G FK L l-a platit bancii,fie d intre b an ii recu perati in m od real ~iacelasi pre! pe care G FKL I-a platit bancii, nu reprezinta num aic on tra pa rtid a p en tru re cu pe ra re a c re dite lo r, c i imp lie a s i c astig urile ~ ip ie rd erile d e c ap ita l re zu ha te d ind etio erea d e ca tre GFKL a po rto fo liu hri p en tru 0 anumita perioada ,

24 - A se vedea H otararea C ooperatieve A ardappelenbew aarplaats, cita ta la nota de subsol20, punctul12.

25 - H otararea din 29 iulie 2 010, A stra Zeneca U K (C-40109, n epub lic at ii i nc a in R epe rto riu , p un ctu l2 9) .

26 - A se vedea H otararea din 29 octom brie 2009, C om isia/F inlanda (C-246/08, R ep ., p . 1 -1 060 5). Inac easta cau za a ap aru t intreb area d ac a co ntrap artid a p rirn ita p en tru p restarea u no r serv icii de asisten tajuridica era su pusa TVA -u lu i, iar rasp un su l C urtii a fo st u nu l n eg ativ, in tru cat co ntrap artid a d ep in dea d oa r inmod p ar tia l d e s er vic ii le p re sta te . C e ila lt i f ac to ri i nc lu de au a ct iv e le f in an cia re ~ i ve nit ul b en ef ic ia ru lu i ~ i n u e ra ule ga ti in mo d d ire ct d e se rv ic iile p re sta te .

27 - A se vedea Hotararea din 29 aprilie 2004, EDM (C-77/01, Rec ., p . 1 -4 29 5, p un ctu l6 3).

28 - A se vedea, prin analogie , H otararea din 14 noiem brie 2000, F loridienne ~iBerginvest (C-142/99,R ec., p . 1-9567, punctele 22 si 23), in care C urtea a sustinut ca, avand in vedere ca dividendele au rust platiteca urm are a deciziei unilaterale a unei alte persoane, acestea se bazau partial pe factori necunoscuti ~i nuex is ta , a sadar , 0 l ega tu ra d i rec ta ,

29- A se vedea Hotararea din 5 iunie 1997, SDC (C-2/95, Rec ., p . 1 -3 01 7, p un ctu l3 4).

30- Hotararea SDC, ibidem, punctul34.

ll-In ac easta p riv in ta , este im po rtan t sa se o bserv e ca, in p rezen ta c au za, d ob an zile su nt u tilizate p en trucalculul valorii econom ice nom inale a creantei B anca nu este obligatii sa plateasca dobanzi G FKL dupa


17/18

02.01.2012 InfoCuria32- Daca GFKL poate in anumite cazuri determinate sa renegocieze conditiile lmpnnnutuhri acordand lIDtennen mai mare pentru rambursare s i, a sadar , sa acorde lID credit fost ilor c lient i ai bancii (debiton) este lIDaspect separat. Acesta repreziata 0 o peratiu ne n ou a in tre GFKL si debitorul in cauza.

33 - Hotararea din 25 mai 1993, Bally (C-18/92, Rec., p. 1-2871).

34 - A se vedea de exerrplu Hotararea din 19 aprilie 2007, Velvet & Steel Immobilien (C-455/05, Rep.,p. 1-3225, punctele 21 ~i22).

35 - A se vedea Hotararea din 28 octombrie 2010, Axa UK (C-175/09, nepublicata inca in Repertoriu,punctul S f) sijurisprudenta citata).

36 - A se vedea Hotararea MKG, citata la nota de subso12, ~iHotararea Axa UK, citata la nota de subso135.

37 - A se vedea Hotararea MKG, citata la nota de subso12, punctul Zd, ~iHotararea Axa UK, ibidem,punctul 3 1.

38 - Hotararea Axa UK, ibidem, punctul Sd.

39 - In schimb, factoringul vizeazii gestionarea de catre factor a creantelor existente ale aderentului.1n opinianoastra, acesta este motivul pentru care creantele neplatite nu pot :f i calificate drept servicii de factoring, desiacesta, ca notiunc correrciala, poate include ~icumpararea de creante neplatite.

40 - A se vedea Hotararea din 27 octombrie 2005, Levob Verzekeringen si OV Bank (C-41104, Rec.,p. 1-9433), ~iHotararea din 29 martie 2007 Aktiebolaget NN (C-ll1105, Rep., p. 1-2697, punctul Zl ),

41 - A se vedea Hotararea Levob Verzekeringen ~iOV Bank, ibidem, punctele 20 si 22, ~iHotarareaAktiebolagetNN, ibidem, punctele 22 ~i23.

42 - A se vedea Hotararea din 25 februarie 1999, CPP (C-349/96, Rec., p. 1-973, punctul Stl), HotarareaLevob Verzekering ~iOV Bank (citata la nota de subso140, punctul Zl ), Hotararea din 11 iunie 2009,RLRE Tellmer Property (C-572/07, Rep., p. 1-4983, punctul l S), si Hotararea din 2 decembrie 2010,Everything Everywhere (C-276/09, nepublicata inca in Repertoriu, punctele 24 si 25).

43 - A se vedea Hotararea Cooperatieve Aardappe1enbewaarplaats, citata la nota de subso120, punctul l J,Hotararea din 15 mai2001, Primback (C-34/99, Rec., p. 1-3833, punctul Z-l), si Hotararea din 24octombrie 1996, Argos Distributors (C-288/94, Rec., p. 1-5311, punctul lf sijurisprudenta citata).


18/18


45 - A se vedea Hotararea First National Bank: of Chicago , citata la nota de subsol13, punctul z l S.

46 - Hotararea Argos Distributors, citata 1 a nota de subsol43, punctele 16, 18, 20 si 23.

47 - A se vedea Hotararea First National Bank of Chicago , citata la nota de subsol13, punctul df sijurisprudenta citata.

decizie cjue scutire tva creante nerecuperate banci

Documents