s t e n o g r a m a - senat.ro file- 2 - - radu -mihai mihail (usr) – declaraţie politică având...

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 28 noiembrie 2018

S U M A R

1. Declaraţii politice prezentate de senatorii:

- Viorel Salan (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Marea Unire de la 1

Decembrie 1918 – cel mai important moment al istoriei noastre”;

- Ion Hadârcă (ALDE) – declaraţie politică având ca titlu „Bucovina aniversară și

spiritul tutelar al lui Aron Pumnul”;

- Nicu Fălcoi (USR) – declaraţie politică având ca titlu „Regiunea Mării Negre, pe un

butoi de pulbere”;

- Ion Ganea (PSD) – declaraţie politică având ca temă Ziua Infanteriei Marine Române;

- Emilia Arcan (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Motive de bucurie în Anul

Centenar”;

- Victorel Lupu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „100 de ani de la Marea Unire

– Centenarul României”;

- Doru-Adrian Pănescu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „1 decembrie 2018,

Centenarul Marii Uniri – limba română, axul întregirii țării”;

- Doina-Elena Federovici (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Marea Unire din

1918, împlinirea unui vis secular al românilor”;

- Remus Mihai Goțiu (USR) – declaraţie politică având ca temă propunerea domnului

Eugen-Orlando Teodorovici privind limitarea la cinci ani a dreptului de muncă al

cetățenilor comunitari într-o altă țară din Uniunea Europeană;

- Gheorghe Baciu (fără apartenență la grupurile parlamentare) – declaraţie politică

având ca titlu „Românii din Harghita și Covasna, în prima linie a înfăptuirii Marii

Uniri”;

- Ovidiu-Cristian-Dan Marciu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Portretul unei

femei puternice din județul Giurgiu”;

- Florian-Dorel Bodog (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „1 Decembrie – Ziua

unității românilor”;

- Ion Marcel Vela (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Comuna Ocna de Fier,

binecuvântată atât prin zestrea naturală, cât și prin echipa de gospodari care o

administrează!”;

4

- 2 -

- Radu-Mihai Mihail (USR) – declaraţie politică având ca temă românii și clasa politică

din România la 100 de ani de la Marea Unire.

2. Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru. 29

3. Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 3 – 8 decembrie a.c. 30

4. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Legii

nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor. (L573/2018)

30

5. Informarea plenului Senatului cu privire la depunerea moțiunii simple intitulate „Turism

de România: un ministru incompetent și o țară fără brand!”.

31

6. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru ratificarea Convenţiei dintre România şi

Regatul Spaniei pentru eliminarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit şi

prevenirea evaziunii fiscale şi a evitării plăţii impozitelor şi a Protocolului la Convenţie,

semnate la Bucureşti la 18 octombrie 2017. (L640/2018)

32

7. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru ratificarea Acordului de împrumut

(Proiect privind îmbunătăţirea managementului riscurilor de dezastre) dintre România şi

Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti la 1 august

2018. (L658/2018)

33

8. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2004

privind procedura adopţiei, precum şi pentru abrogarea art. 5 alin. (7) lit. ş) şi cc) din

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 11/2014 privind adoptarea unor măsuri de

reorganizare la nivelul administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea

unor acte normative. (L606/2018)

35

9. Dezbaterea și adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 94/2018 pentru completarea art. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 13/2017 privind

aprobarea participării României la Programul pentru şcoli al Uniunii Europene. (L639/2018)

37

10. Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011.

(L645/2018)

(Votul final se va da într-o ședință viitoare.)

39

11. Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea art. 66 din Legea educaţiei naţionale

nr. 1/2011. (L652/2018)


43


(L643/2018)


49

- 3 -


(L644/2018)


50

14. Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea art. 205 alin. (5) din Legea educaţiei

naţionale nr. 1/2011. (L646/2018)


50

- 4 -

S T E N O G R A M A

ședinței Senatului din 28 noiembrie 2018

Ședința a început la ora 9.05.

Lucrările ședinței au fost conduse de doamna senator Doina-Elena Federovici, vicepreședinte

al Senatului, înlocuită de domnul senator Iulian-Claudiu Manda, vicepreședinte al Senatului, asistați

de domnii senatori Ion Ganea și Nicu Fălcoi, secretari ai Senatului.

Doamna Doina-Elena Federovici:

Bună dimineața!

Stimați colegi,

Declar deschisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, 28 noiembrie 2018,

conducerea fiind asigurată de subsemnata, Doina-Elena Federovici, vicepreședinte al Senatului

României, asistată de domnii senatori Nicu Fălcoi și Marian Pavel, secretari ai Senatului.

Conform programului aprobat, timpul alocat pentru prezentarea declarațiilor politice de astăzi

este de 90 de minute, repartizat pe grupurile parlamentare potrivit ponderii acestora.

Îl invit la microfon pe domnul senator Salan Viorel, Grupul parlamentar al PSD. Se pregătește

domnul senator Hadârcă Ion, Grupul parlamentar al ALDE.

Domnul Viorel Salan:

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația politică de azi am intitulat-o „Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 – cel mai

important moment al istoriei noastre”.

Regret din toată inima campaniile denigratoare inițiate în spațiul public al mediilor de

socializare împotriva Jandarmeriei. Pot să înțeleg supărarea unora, dar nu pot fi de acord cu exagerările

calomnioase sau răuvoitoare. Și cred că sărbătorirea Zilei Naționale a României pe 1 Decembrie

împreună cu Centenarul Marii Uniri ar trebui să fie ferită de atitudini ireverențioase la adresa unora sau

a altora.

Marea Adunare Națională de la Alba Iulia de acum 100 de ani a putut avea loc pentru că

partidele românești ale vremii au trecut peste diferențele de idei și acest simplu fapt demonstrează,

dincolo de orice alt argument, nivelul de maturitate națională al oamenilor care au creat, au susținut și

au dus la bun sfârșit Marea Unire a tuturor românilor.

Doresc să reamintesc faptul că Jandarmeria Română, ca instituție națională, a fost alături de

români în momentele principale ale istoriei moderne și în realizarea idealului național, prin

- 5 -

participarea alături de Armata Română la acțiunile și marile bătălii purtate în Primul Război Mondial,

precum și la asigurarea ordinii necesare funcționării României Mari.

De asemenea, subliniez faptul că Jandarmeria Română a fost și rămâne forța principală a

sistemului de ordine și siguranță publică român. Scopul este și în continuare apărarea ordinii și liniștii

publice, a drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, a proprietății publice și private,

prevenirea și descoperirea infracțiunilor și a altor încălcări ale legilor în vigoare, precum și protecția

instituțiilor fundamentale ale statului.

Am fost jandarm timp de peste trei decenii și cunosc foarte bine ce simte un jandarm când este

chemat să-și facă datoria. Participarea la parada militară organizată cu ocazia Zilei Naționale a

României, mai ales anul acesta, când aniversăm și Centenarul Marii Uniri de la 1918, este o mare

onoare și cea mai așteptată misiune din an. Este un prilej în care jandarmii își simt pusă în valoare

toată munca. Este o recompensă pentru toate greutățile cu care se confruntă zi de zi pentru a fi alături

de cetățeni și a-și face datoria. Jandarmeria este structura de profesioniști care a jurat credință patriei și

care întotdeauna își va îndeplini misiunea de asigurare a ordinii și liniștii publice, de respectare a

cadrului legal, de garantare a drepturilor și libertăților cetățenești.

Anul acesta sărbătorirea Centenarului are parte de o paradă militară deosebită. Pe sub Arcul de

Triumf vor trece peste 4 000 de militari. De asemenea, la parada militară vor participa în jur de 500 de

militari străini, constituiți în 21 de detașamente din 20 de țări partenere și aliate, printre care se numără

Bulgaria, Canada, Franța, Germania, Grecia, Italia, Polonia, Portugalia, Regatul Unit al Marii Britanii

și al Irlandei de Nord, Republica Moldova, Slovacia, Statele Unite ale Americii, Turcia și Ucraina.

Drapelul Național va fi arborat în toate instituțiile militare din țară, iar la bordul navelor maritime și

fluviale se va ridica Marele Pavoaz, cu ocazia Zilei Naționale.

Poate că rădăcina dezbinării noastre ca neam este rezultatul unei istorii de divizare teritorială.

Dar tot ea este, în același timp, și sursa aspirației noastre seculare continue pentru unitate națională. De

aceea, îmi doresc ca aniversarea Centenarului Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 să fie mai mult

decât o frumoasă lecție de istorie pe care ne-o reamintim acum. Îmi doresc să reușim să transmitem

generațiilor de tineri care vin din urmă cât de esențial este pentru un popor să-și poată decide singur

soarta, cât de important este să trăim în deplină libertate și unitate, învățând că întotdeauna încrederea

și respectul reciproc sunt valori fundamentale pe care putem construi un viitor mai bun pentru români

într-o Românie unită.

La mulți ani, români de pretutindeni care simțiți și gândiți românește!

La mulți ani, România!

Vă mulțumesc.

Viorel Salan, senator, Circumscripția nr. 22 – PSD Hunedoara

- 6 -


Mulțumim, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Hadârcă Ion, Grupul parlamentar al ALDE. Se

pregătește domnul senator Fălcoi Nicu, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Ion Hadârcă:

Bună dimineața!

Vă mulțumesc, stimată doamnă președinte.

Onorat prezidiu,

Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația mea de azi are titlul „Bucovina aniversară și spiritul tutelar al lui Aron Pumnul”.

Astăzi, 28 noiembrie, când se împlinesc 100 de ani de la Unirea Bucovinei voievodale cu

Patria-Mamă, considerăm că este cu dreptate să începem cinstirea acestui eveniment prin prisma altei

aniversări întemeietoare.

Așadar, la 13 noiembrie curent s-au împlinit 200 de ani de la nașterea lui Aron Pumnul (1818 –

1866), unul dintre animatorii principali ai Revoluției de la 1848, însuflețitorul renașterii bucovinene și

deșteptătorul geniului eminescian. Am așteptat reacții mediatice și adecvate, dar mass-media și

instituțiile culturale au rămas surde la acest eveniment de anvergură națională. Și-i păcat.

Vom încerca să atenuăm această lacună a memoriei contemporaneității, evocând de la înalta

tribună a Senatului României câteva date esențiale din viața și biografia spirituală a ilustrului nostru

înaintaș.

Poate cea mai înaltă caracteristică a preotului-profesor Aron Pumnul este dragostea de carte, pe

care a oficiat-o o viață și a cultivat-o tenace discipolilor săi. La Blaj, apoi la Viena, unde a absolvit cu

brio cursurile de filosofie ale Universității Imperiale, Aron Pumnul obține o pregătire temeinică, inițiat

mai ales în filosofia secolului luminilor. Pe baza gândirii lui Kant și a discipolului acestuia, Krug, își

elaborează celebrul curs de filosofie germană, influențându-l, evident, pe tânărul Eminescu la

traducerea „Criticii rațiunii pure”.

Rămas în conștiința urmașilor drept autor al „Lepturariului”, nedreptățitul Aron Pumnul este,

de fapt, autorul unei vaste opere filologice, științifice și politice care merită a fi valorificată integral și

pusă în lumină într-o aleasă ținută academică. Cele patru volume ale „Lepturariului rumânesc cules

den scriptori rumâni”, editat la Viena între anii 1862 și 1864, sunt, de fapt, prima antologie a literaturii

române din toate spațiile românești. „Proclamația pentru convocarea adunării din Dumineca Tomei de

la Blaj” (1848), „Viața națiunei rumâne, dulceața limbei și a simțămintelor ei”, „Neatârnarea limbei

rumânești” și „Convorbire între un tată și între fiul lui asupra limbei și literelor rumânești” sunt alte

- 7 -

câteva scrieri pumniene merituoase, pe lângă traducerile în română care au impulsionat benefic școala

românească din Bucovina.

Susținător cu burse, cărți și adeseori cu ultimii bănuți pentru discipolii săi, fondator și membru

de onoare al primei Societăți pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina, la 1865, Aron Pumnul

a dat dovadă de acel rar vizionarism însuflețitor, caracteristic doar sacerdoților sau strategilor naționali.

Nu în zadar cel mai strălucit discipol al său, junele învățăcel Mihai Eminoviciu pe atunci, avea să

clameze în primul său poem publicat, „La mormântul lui Aron Pumnul”: „Îmbracă-te în doliu,

frumoasă Bucovină…”

Apropo, anume Societatea pentru Cultura și Literatura Română din Bucovina este acea instanță

în baza și în sediul căreia, la 27 octombrie 1918, a fost convocată Adunarea națională a românilor

bucovineni, care peste o lună avea să voteze Unirea. Strălucit exemplu de continuitate și de împlinire

vizionară pumniană! Fapt confirmat și prin câteva din sentințele filosofului-dascăl Aron Pumnul,

selectate dintr-un bogat florilegiu de cugetări, foarte potrivite în acest context aniversar: „Națiunea e

cuprinsul unui popor de același sânge, care vorbește aceeași limbă și are aceleași datine. Poporul este

trupul națiunii, iar limba este sufletul ei. Pentru aceea, precum trupul fără suflet e mort, așa e moartă și

națiunea fără limbă. Naționalitatea este dumnezeiescul, eternul, înnăscutul și neînstrăinabilul drept de

a-și întrebuința limba sa în toate trebuințele vieții: în casă, în biserică, în școală și administrațiune”,

zicea Aron Pumnul la 1850. Sau: „Trebuința cere încă să rămân cu tinerimea română bucovineană, ca

să o deștept din amorțeala și letargia în care se află cufundată.”

Ei, bine, astăzi amorțeala ingrată se referă la alte instanțe decât tinerimea bucovineană,

gândindu-ne și la mormântul părăsit al lui Aron Pumnul, și la casa-muzeu, luată în comodat în 2014

pentru reparații de către autoritățile române, dar rămasă până azi fără investiții. Din păcate, după

spusele unui academician bucovinean, în acest caz, birocrația românească, înmulțită cu cea ucraineană,

plus indiferența fac ravagii în detrimentul salvării unei case de patrimoniu național. Acesta e adevărul

la ceas aniversar.

Mare este dorul Basarabiei pentru Țară, dar mai greu și mai mare este dorul arzător al

Bucovinei de azi! Dacă suntem atenți la ce se întâmplă chiar în aceste zile mai la est de noi, vedem că

politica de putere și dreptul armelor au suprimat mai tot timpul politica de drept a popoarelor în spațiul

lor vital. Exemplul Bucovinei, al părții de nord a Moldovei lui Ștefan și de nord-est a României Mari

interbelice, este notoriu în acest sens. Bucovina, care-și ridica doliul eminescian abia la Unirea cu

România, în 1918, a avut și continuă să aibă soarta cea mai vitregă dintre toate provinciile românești.

În 1918, la 28 noiembrie, Bucovina a fost a doua provincie, după Basarabia, care s-a unit cu

România. Unul dintre eroii acelor momente, Iancu Flondor, care a citit Declarația de Unire, preciza că

„de la fondarea Principatelor Române, Bucovina, care cuprinde vechile ținuturi ale Sucevei și

- 8 -

Cernăuților, a făcut parte din Moldova, care în jurul ei s-a închegat ca stat; în cuprinsul hotarelor

acestei țări se găsesc vechiul scaun de domnie de la Suceava, gropnițele domnești de la Rădăuți, Putna

și Sucevița, precum și multe alte urme și amintiri scumpe din trecutul Moldovei; în 1774, prin

vicleșug, Bucovina a fost smulsă din trupul Moldovei și cu de-a sila alipită coroanei habsburgice; 144

de ani bucovinenii au luptat ca niște mucenici, pe toate câmpurile de bătaie din Europa, sub steag

străin, pentru gloria Austriei; a sosit ceasul ca Țările Române dintre Nistru și Tisa să formeze un singur

stat unitar, hotărând unirea necondiționată și pe vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare până la

Ceremuș, Colacin și Nistru, cu Regatul României”.

Ca și în cazul Basarabiei sau Transilvaniei, Bucovina a avut parte de oameni dedicați cu trup și

suflet cauzei eliberării de sub jugul Imperiului Austro-Ungar. Iancu Flondor și Ion Nistor, Sextil

Pușcariu și Eudoxiu Hurmuzachi, Dionisie Bejan și Doru Popovici sunt doar câțiva dintre liderii care

au pregătit în decursul anilor și au realizat, în 1918, actul Unirii cu Patria-Mamă, România.

Din păcate, soarta lor, ca și a Bucovinei, n-a fost prea dreaptă cu ei. Unii dintre artizanii Unirii

au sucombat în temnițele regimului comunist, alții au fost prigoniți toată viață, iar Bucovina

românească a căzut strivită, alături de Basarabia, sub șenilele tancurilor sovietice în 1940. Poate cea

mai simbolică și mai vibrantă expresie a destinului Bucovinei se regăsește în memoriile unei simple

femei din Mahalaua Cernăuților, Anița Nandriș-Cudla, care și-a turnat toată doinirea suferințelor sale

în scrierea ei „20 de ani în Siberia”.

Nici la momentul prăbușirii URSS-ului, dreptul istoric al autodeterminării românilor

bucovineni n-a mai fost respectat. Bucovina a fost „moștenită” de alt stat cu pretenții imperiale, în care

o istorie scornită îi transformă pe românii bucovineni în venetici, continuându-se politica de

deznaționalizare.

Bucovina este astăzi durerea națiunii noastre. La masa de sărbătoare prilejuită de bucuria

Centenarului împlinit al Marii Uniri, ea nu este prezentă cu trupul. Trupul ei este ferecat între sârmele

ghimpate ale unor frontiere impuse prin abuz. Suntem însă siguri că Bucovina întreagă este prezentă cu

sufletul ei nobil la marea sărbătoare a națiunii române. Dulcea noastră Bucovină rezistă stoic

vitregiilor, așa cum, în Moțiunea de Unire de la 1918, își dăltuia vrerea ei care să dăinuie peste veac:

„Bucovinenii n-au pierdut nădejdea că ceasul mântuirii, așteptat cu atâta dor și suferință, va sosi și că

moștenirea lor străbună, tăiată prin granițe nelegiuite, se va reîntregi.”

Le spunem și noi, din forul suprem al României, să nu dispere, să creadă în mântuirea lor și în

speranța că moșia străbună se va reîntregi cu Țara la o nouă sărbătoare a întregii românimi.

Unire, frați bucovineni! Din Alba Iulia până în Chișinău și Cernăuți, același dor de Țară ne unește!

Mulțumesc.

Ion Hadârcă, senator de Vaslui

- 9 -



Emoționant, într-adevăr.

Îl invit la microfon pe domnul senator Nicu Fălcoi, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Nicu Fălcoi:

Mulțumesc, doamna președintă.

Declarația mea politică de astăzi de numește „Regiunea Mării Negre, pe un butoi de pulbere”.


Incidentul militar generat de Federația Rusă prin sechestrarea celor trei vase ucrainene și

rănirea a trei persoane aflate la bordul acestora reprezintă o dovadă că riscurile de securitate din

regiunea noastră sunt cât se poate de reale și nu sunt doar niște închipuiri în imaginația câtorva.

Subliniez acest aspect încă de la începutul intervenției mele, pentru că îndemnul cel mai important pe

care doresc să vi-l transmit este unul la deplină responsabilitate în toate acțiunile și declarațiile politice,

pe fondul unei analize și înțelegeri profunde a complexității și dificultăților contextului geopolitic în

care ne aflăm.

Este suficient, cred, să privim cu atenție înspre Est ca să înțelegem cât de importantă este

pentru România apartenența la structurile europene și euroatlantice, cu tot ce derivă din această

calitate. Mă refer inclusiv la garanțiile de securitate oferite în cadrul Parteneriatului strategic cu SUA și

NATO.

Pe aceia dintre dumneavoastră care ați privit în tăcere și cu mult prea multă detașare cum o

parte dintre guvernanții noștri și-au exersat nu demult, în discursuri bățoase, euroscepticismul și

suveranismul de inspirație rusească, declamând pe tonalități arțăgoase cât de autosuficienți ne suntem,

îi îndemn să privească matur și responsabil vecinătatea noastră, cât să înțeleagă foarte bine contextul.

Ce țară care se definește ca fiind democratică își mai permite astfel de agresiuni pe mare,

demne de filmele cu pirați? Cât mai putem tolera oare ca arbitrariul și politica forței să prevaleze când

vine vorba de respectarea unor norme internaționale? Credem cumva că România se află complet la

adăpost de asemenea acte care, sub aparenta ambiguitate a unor norme interpretabile, alese cu grijă de

decidenții de la Moscova, lasă loc de acțiuni militare în toată regula?

Scenariul inventat acum de Moscova, potrivit căruia vasele ucrainene ar fi violat granițele

Rusiei și nu ar fi răspuns somației, a urmărit să confere semnificații politice acestui episod, care, în

decriptarea manipulatoare a Federației Ruse, este prezentat ca fiind o tentativă de a instaura legea

marțială și de a anula alegerile prezidențiale din Ucraina din primăvara anului viitor.


- 10 -

Nu suntem în situația în care Ucraina nu a informat din timp comunitatea internațională de

posibilele consecințe ale construcției podului peste Strâmtoarea Kerci.

Nu mai departe de săptămâna trecută am dezbătut la Halifax, în Canada, în cadrul Adunării

Parlamentare NATO, un raport privind problemele și riscurile politicii Federației Ruse la frontiera de

est a Alianței și ne-am exprimat preocuparea față de situația Mării Azov. Delegația parlamentară

română, pe care am condus-o, a insistat ca în rezoluția raportului să se facă referire explicită la

prezența și activitățile militare rusești din regiunea noastră, stăruind asupra recomandării de a se întări

prezența NATO la Marea Neagră.

Analizând problema într-un plan mai general, trebuie spus că Ucraina a promovat constant în

toate forurile internaționale avertismentul că Federația Rusă își va intensifica strategia militară de

excludere a Ucrainei din spațiul Mării Azov. Soluțiile pașnice pentru acest conflict sunt dorite însă

numai de comunitatea euroatlantică, în timp ce Federația Rusă este interesată de menținerea stării de

fapt, cu Peninsula Crimeea anexată, cu un conflict care nu mai este așa de înghețat în Donbas și cu

excluderea treptată a accesului Ucrainei la propriul Port Mariupol, cu forțe rusești în Transnistria și în

Georgia. Noua criză generată de Moscova este un demers având ca finalitate transformarea Mării Azov

într-un lac rusesc.

Pentru reuniunea G20 de la sfârșitul acestei săptămâni, Moscova a ales să ofere această criză ca

pe o surpriză, înaintea întâlnirilor la vârf cu președintele american Donald Trump și cu ceilalți șefi de

state. În special întâlnirile cu cancelarul Merkel și președintele Macron vor fi atent folosite de

președintele Putin pentru a demonstra că poate să facă ce vrea în regiunea Mării Negre și că va apleca

binevoitor urechea la rugămințile liderilor europeni să-și reconsidere politica agresivă.

Din păcate, e limpede că nu ne putem aștepta la minuni de la această reuniune pentru situația

dramatică din regiune. Moscova vrea să demonstreze cine este bătăușul clasei și este dispusă să

folosească doar propagandistic oportunitatea reuniunii G20 de la Buenos Aires.

Ce ne rămâne de făcut este simplu și a fost sintetizat foarte bine de câțiva responsabili militari

importanți. General locotenent Ben Hodges, fostul comandant al U.S. Army din Europa, declara în

2017: „Se pare că Rusia caută să instaureze o nouă Cortină de Fier la Marea Neagră.” Aliații au mai

trecut printr-un Război Rece și știu ce au de făcut. Ceea ce nu știm este câtă voință politică mai au

liderii actuali. Fiindcă e nevoie de multă voință politică pentru a face descurajare militară strategică la

adresa Federației Ruse, iar acest lucru nu se poate face numai cu întărirea flancului nordic al NATO.


România a pledat constant pentru o abordare echilibrată a descurajării și pentru prezența NATO

și SUA pe flancul nordic, dar și în România, Bulgaria și Turcia, de fapt în regiunea Mării Negre, ca o

continuare firească a prezenței aliate de pe flancul sudic.

- 11 -

Ce am dorit să vă transmit prin această scurtă radiografie a actualei stări de fapt este că e foarte

important ca poziția noastră să rămână fermă, echilibrată și realistă. Nici negarea autistă a realității și a

motivelor de îngrijorare, inclusiv pentru țara noastră, nici inconștiența guvernanților noștri, care au

transmis în ultima vreme semnale tot mai evidente că sunt capabili, de dragul unor interese personale,

să luxeze România de pe orbita europeană și euroatlantică, nu reprezintă abordări înțelepte. Actuala

guvernare PSD-ALDE a vulnerabilizat atât de mult statul de drept în România, încât Moscova nu mai

trebuie să se întrebuințeze la maximum pentru a influența politica noastră internă.

În fața unui context atât de complex și complicat, Uniunea Salvați România consideră că

trebuie să rămânem fermi și consecvenți în respectarea angajamentelor pe care ni le-am asumat,

angajamente care ne conferă, pe lângă responsabilitățile aferente, și garanțiile de stabilitate și

securitate absolut necesare.

Vă mulțumesc.

Nicu Fălcoi, senator USR, Circumscripția electorală nr. 37 – Timiș


Îl invit la microfon pe domnul senator Ganea Ion, Grupul parlamentar al PSD. Se pregătește

doamna senator Arcan Emilia, același Grup parlamentar al PSD.

Domnul Ion Ganea:

Mulțumesc, doamna președinte de ședință.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi are următorul text:

În prag de Centenar, mâine, pe 29 noiembrie, sărbătorim Ziua Infanteriei Marine Române, o zi

importantă atât pentru noi, cât și pentru Batalionul de Infanterie Marină.

Infanteria Marină Română împlinește anul acesta 132 de ani de la prima menționare oficială. În

anul 1886, conform Legii de organizare a Flotilei, echipajul crucișătorului „Elisabeta”, care era alcătuit

din peste 180 de marinari, avea în compunere 20 de infanteriști marini.

În anul 1916 a început procesul de reorganizare a Armatei, fiind menționat, în cadrul Marinei

Militare, Batalionul de Debarcare, alcătuit din efectivele terestre ale marinei. Ulterior, apare în Ordinea

de bătaie a Marinei Militare Române din ianuarie 1917 o nouă structură – Corpul Infanteriștilor

Marini, care avea ca zonă de responsabilitate Delta Dunării și litoralul maritim. Având în vedere

importanța și complexitatea apărării litoralului și malurilor fluviului Dunărea, în perioada următoare

structurile de infanterie marină s-au dezvoltat și și-au diversificat gama de misiuni, cum ar fi lupta

împotriva minelor și navelor de suprafață inamice, menținerea legăturii cu navele proprii, interzicerea

infiltrării grupurilor de cercetare-diversiune și întârzierea acțiunilor inamicului până la sosirea forțelor

- 12 -

principale, ajungând, în aprilie 1940, să fie constituit Batalionul de Infanterie Marină, prima unitate de

acest fel din Armata Română.

Pe parcursul decadelor următoare, Infanteria Marină Română a suferit mai multe restructurări

succesive, determinate de evenimentele politice și militare, fiind chiar desființată, în anul 1958, la

cererea consilierilor sovietici. La data de 29 noiembrie 1971 a fost reînființat Batalionul de Infanterie

Marină, dată care a devenit Ziua Infanteriei Marine Române.

Această zi este un prilej deosebit pentru a evoca jertfele infanteriștilor marini în timpul celui

de-al Doilea Război Mondial, aducându-le un pios omagiu. Prin devotament și curaj, prin muncă

susținută și tărie de caracter, infanteriștii marini au fost întotdeauna buni patrioți, oameni care au ieșit

cu fruntea sus din orice misiune, câștigându-și de-a lungul timpului respectul binemeritat.

Batalionul 307 Infanterie Marină este o structură importantă a Forțelor Navale Române, care

execută misiuni de descurajare și anihilare a acțiunilor teroriste în zona Deltei Dunării, zona lagunară

și pe fluviu, de supraveghere și protecție a căilor de comunicații navale, misiuni de transport, participă

la operațiuni în sprijinul păcii, misiuni de căutare-salvare pe fluviu și pe mare, misiuni de monitorizare

a zonei de responsabilitate, misiuni de asistență medicală primară în situații de urgență civile, misiuni

de limitare și înlăturare a efectelor dezastrelor sau a altor situații de criză.

Vă mulțumesc.

Senator PSD, Ion Ganea, Circumscripția electorală nr. 38 – Tulcea



O invit la microfon pe doamna senator Emilia Arcan, Grupul parlamentar al PSD. Se pregătește

domnul senator Lupu Victorel, Grupul parlamentar al PSD.

Doamna Emilia Arcan:

Vă mulțumesc foarte mult, distinsă doamnă președinte.

Bună dimineața, distinși colegi!

Declarația de astăzi am intitulat-o „Motive de bucurie în Anul Centenar”.


Actul de acum 100 de ani ne este nu doar un izvor al rememorării și al recunoștinței pentru

înaintași, este unul dintre acele momente care definesc pentru totdeauna istoria, încălzesc sufletele și

țin treze conștiințele generație după generație. Este un reper fundamental pentru poporul român, motiv

de mândrie și reflecție privind trecutul, prezentul și viitorul României. Trebuie să ne amintim cu

recunoștință de toți cei care, de-a lungul veacurilor, prin dragostea lor jertfelnică, au apărat unitatea de

credință a românilor, au contribuit la cultivarea și consolidarea conștiinței naționale. Este ziua în care

noi suntem chemați să arătăm că avem înțelepciunea de a alege bucuria unei zile de sărbătoare, în care

- 13 -

noi putem arăta că prețuim istoria, că împărtășim aceleași valori naționale și că avem aceeași dorință –

binele poporului român.

Pe parcursul acestui an centenar am fost martorii mai multor analize de opinii, venite din

direcții variate, din țară și străinătate, dar mai toate s-au oprit la ceea ce nu prea ne-a reușit, la

oportunități pierdute pentru dezvoltare, la rămâneri în urmă de proiecte, la neîmpliniri și situații

nesatisfăcătoare pentru noi, românii. Mi-am pus întrebarea: dacă în 364 de zile din acest an am auzit

despre ceea ce nu facem bine pentru români, despre ceea ce ne lipsește, am putea oare măcar o singură

zi să ne oprim și la ceea ce avem valoros pentru România, care să ne umple de mândrie și la care

merită să ținem? Eu cred că da. Și acest obiectiv mi-am propus să-l tratez prin această declarație de

astăzi.

Distinși colegi,

În primul rând, din punct de vedere politic, avem și trăim un regim republican democratic.

Aceasta este o valoare extraordinar de importantă pentru viața și destinul nostru de cetățeni și nație

liberă. Regimul democratic a fost și este cel mai apreciat, cel mai bun sistem de conducere politică din

câte se cunosc și românii au făcut multe sacrificii în acest veac pentru a se ajunge aici. Este o mândrie

și o mare realizare că România se înscrie în rândul statelor democratice ale lumii. În același cadru al

valorilor politice supreme, avem o Constituție modernă, care consfințește și garantează drepturile și

libertățile de care românii nu s-au bucurat niciodată atât de deplin în istoria lor. Vreau să subliniez

aceste realizări deoarece, în nemulțumirile noastre cotidiene, uităm de ceea ce avem valoros lângă noi

și care face posibilă o viață liberă.

În al doilea rând, din punct de vedere economic, România are o economie de piață funcțională.

Aceasta dovedește cel mai avansat și mai eficient sistem de relații economice din toate cele încercate

de istoria modernă și contemporană, sistem în deplină concordanță cu regimul politic democratic.

Economia a permis în ultimele decenii o creștere însemnată a prosperității românilor, o economie într-

o continuă creștere și diversificare, o economie care în anul centenar ajunge să exporte produse și

servicii de peste 70 de miliarde de euro. Economia României centenare, cu structura ei de industrii,

agricultură și servicii, reușește să asigure românilor locuri de muncă și venituri care se apropie de

media statelor europene.

În conlucrarea celor două sisteme vine și ansamblul de servicii publice, de educație, sănătate,

servicii culturale și de asistență socială, care pe parcursul lor de modernizare au cunoscut transformări

profunde, având ca obiectiv social să răspundă cât mai bine cerințelor pentru o calitate a vieții cât mai

bună.

La cele de mai sus trebuie să adăugăm pilonul apărării, securității naționale și ansamblul de

relații externe. Și din acest punct de vedere România se află în unul dintre cele mai fericite momente

- 14 -

din istoria sa. Suntem o țară liberă și independentă. Integrarea în Uniunea Europeană, aderarea la

NATO, acordurile strategice de colaborare și apărare comună sunt de natură să dea românilor climatul

și sentimentul de siguranță și pace necesare dezvoltării și afirmării poporului nostru.

Ceea ce este important de reținut se referă la faptul că atât regimul democratic, economia de

piață, sistemul de servicii publice și ansamblul relațiilor cu exteriorul ne permit să progresăm, să trăim

în libertate, să avem inițiativă, să ne valorificăm puterea de muncă, competențele și talentele și să ne

bucurăm de roadele eforturilor noastre individuale și colective.

Pe acest fond, putem privi cu mândrie în trecut și cu încredere în viitorul României. La bilanțul

României actuale putem adăuga și contribuția pozitivă a cetățenilor români de astăzi, pentru că eu cred

în geniul poporului român, în geniul generațiilor actuale și al celor care ne vor urma că vor cinsti

România.

Săptămâna aceasta sărbătorim Centenarul Marii Uniri și cu o Catedrală a Mântuirii Neamului,

recent sfințită, un monument menit să ne adune pe toți într-un efort de a-L slăvi pe Dumnezeu și a sluji

neamul românesc.

În încheiere, subliniez că suntem recunoscători înaintașilor noștri care au făurit Marea Unire,

femeilor și bărbaților români care, prin munca și sacrificiile lor, ne-au dat ca moștenire o țară bogată și

frumoasă.

România este acasă pentru toți cei care o iubesc, indiferent unde se află la un moment sau altul

al vieții lor. Vă îndemn să fim uniți, să fim mai buni, să fim solidari unii cu alții și să ne bucurăm

împreună!


La mulți ani, dragi români, oriunde vă aflați!

Sunt Emilia Arcan, senator PSD de Neamț, Circumscripția electorală nr. 29.

Vă mulțumesc.


Mulțumim și noi, doamna senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Lupu Victorel, Grupul parlamentar al PSD. Se pregătește

domnul senator Pănescu Doru-Adrian, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Victorel Lupu:

Bună dimineața, stimați colegi!

Titlul declarației politice: „100 de ani de la Marea Unire – Centenarul României”.

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor,

- 15 -

Zilele acestea, pe tot cuprinsul țării, au loc sute, poate mii de evenimente cu puternică

încărcătură emoțională, evocări, parade, discursuri și momente festive care să marcheze faptele

petrecute acum 100 de ani. Toate aceste manifestări își au rostul și logica lor. Însă eu astăzi aș vrea să

vorbesc în primul rând despre cei care s-au jertfit, despre cei care au arătat spirit de sacrificiu și care au

pus interesul național mai presus de cel personal – despre patriotism, demnitate și onoare.

După Unirea Principatelor Române în 1859, pe harta Europei a apărut un nou stat, numit,

potrivit Constituției din 1866, România. A urmat Războiul de Independență, 1877 – 1878. Însă noul

stat nu era pe deplin desăvârșit, fiind înconjurat de teritorii locuite majoritar de români: Basarabia,

Bucovina, Transilvania. Acesta a și fost motivul intrării României în Marele Război – întregirea

neamului.

La scurt timp de la intrarea României în război, petrecută în vara anului 1916, desfășurarea

realmente dramatică a operațiunilor militare a făcut să pierdem mare parte din teritoriul din sudul țării,

inclusiv Bucureștiul. Sub ocupație germană exista chiar riscul dispariției efective de pe hartă a

României.

Spre sfârșitul anului 1916, Familia Regală, Guvernul, Parlamentul și sute de mii de oameni s-au

refugiat în Moldova, în fosta sa capitală, Iași. Deși opiniile istoricilor nu s-au oprit asupra unei cifre

exacte, aceștia au menționat că populația Iașiului a crescut de patru-cinci ori, de la 80 000 de oameni,

la 350 000 – 400 000 de suflete. Ororile războiului, drama refugiului au fost amplificare de alți factori

extremi: frigul iernii, foametea și tifosul. La toate acestea trebuie menționat un alt eveniment tragic, cu

adevărat catastrofal: cel mai mare accident feroviar din istoria României, petrecut la Ciurea, lângă Iași.

Bilanțul a fost devastator: peste 1 000 de morți.

Totuși, la Iași, românii nu și-au pierdut încrederea și nici speranța. Au strâns rândurile și au

redescoperit puterea solidarității. Într-un tablou general sumbru, Iașiul și-a regăsit vocația de capitală,

statut la care renunțase odată cu Unirea Principatelor din 1859. Familia Regală, membrii Guvernului și

ai Parlamentului au fost cazați în cele mai reprezentative clădiri ale orașului, ședințele ținându-se în

sălile Universității și la Teatrul Național. Rețeaua spitalicească devenise insuficientă în condițiile în

care trenurile sanitare aduceau răniți de pe front, numărul celor bolnavi de tifos fiind încă și mai mare.

Au fost rechiziționate localurile școlilor din Iași și transformate în unități medicale. Românii nu au

fost singuri în această încercare. Medici ruși, francezi și englezi s-au dăruit total în lupta cu boala și cu

rănile războiului. Eforturile medicale ale aliaților au fost dublate de cele militare și diplomatice. Pentru

toate aceste motive, Iașiul a fost supranumit „Capitala rezistenței”.

Cuvintele Reginei Maria au ilustrat poate cel mai bine cei doi ani de război, dar și momentul

Unirii. Iată ce a mărturisit Regina în volumul „Povestea vieții mele”: „Doi ani, dar ce ani! Cât am

îndurat, ce grozave întâmplări, câtă suferință, câtă disperare! Și în timpul acestor doi ani, ce muncă, ce

- 16 -

strădanie; o sfâșietoare înșirare de nenorociri, o situație de un tragic aproape fantastic și cu sorocul

împotriva noastră. Acum s-a sfârșit visul cel rău și lung, iar visul României Mari s-a întruchipat

aievea!”

Așadar, în Moldova, la Iași, s-a păstrat viu spiritul național. De aici a pornit construcția

României Mari. Tot la Iași au venit în primăvara și în toamna anului 1918 delegații Basarabiei și cei ai

Bucovinei pentru a discuta despre Unire. Iar la 1 Decembrie Marea Adunare de la Alba Iulia a

pecetluit și Unirea Transilvaniei cu România.

Înainte de a încheia, vreau să vă invit să luați parte la Iași, a doua capitală, la evenimentele

organizate cu ocazia Centenarului Marii Uniri.

La mulți ani, români!


Vă mulțumesc.

Victorel Lupu, senator PSD, Circumscripția electorală nr. 24 – Iași



Îl invit la microfon pe domnul senator Pănescu Doru-Adrian, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Doru-Adrian Pănescu:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Titlul declarației mele de astăzi este „1 decembrie 2018, Centenarul Marii Uniri – limba

română, axul întregirii țării”.


Trăim zilele acesta un moment irepetabil – Centenarul întregirii națiunii. 1918 a fost anul astral

pentru români. Așa l-au numit istoricii. Dar, până la 1918, generații întregi de minți strălucite au

construit, ceas de ceas, momentul Unirii. Oameni politici, Casa Regală, clerul, oameni de cultură și

artă, scriitori, academicieni, toți au crezut în acest ideal și l-au propovăduit. În slujba lui s-au pus apoi

și oamenii simpli, țăranii români de peste tot, al căror sacrificiu s-a scris cu sânge pe frontul Marelui

Război. Cei rămași acasă au așezat și ei la temelia țării jertfă peste jertfă. A fost momentul de vârf al

națiunii. Nimeni nu a sperat ca toate provinciile românești să se unească, iar limba română a constituit

liantul și un argument hotărâtor al întregirii.

Au urmat apoi ani de pace, anii înfloritori ai interbelicului, două decenii în care toți cei care

vorbeau românește au stat pentru prima dată laolaltă între hotarele țării lor. Cel de-al Doilea Război

Mondial a zdruncinat ideea de unitate. Am pierdut iarăși Basarabia, am pierdut nordul Bucovinei, am

pierdut și Ținutul Herței, din fostul județ Dorohoi, și Cadrilaterul, unde se găsește și astăzi unul dintre

cele mai dragi locuri ale Reginei Maria, Castelul Balcic. Aceste teritorii românești sunt și astăzi în

- 17 -

componența altor state. Acolo spiritul apartenenței la țara-mamă e, din fericire, încă viu. Dar lupta cea

mare se dă pe altarul limbii.

În Basarabia, în ciuda eforturilor intelectualilor, din 1990 încoace, în ciuda sprijinului statului

român – donații de carte românească, acordarea de burse elevilor și studenților basarabeni, acordarea

cetățeniei române, facilitarea schimburilor culturale –, influența rusească este covârșitoare. Cele mai

vulnerabile zone sunt educația, politicul și, mai ales, mass-media. Limba rusă se predă în școli, dar nu

opțional, ci obligatoriu, iar pe stradă și în mijloacele de transport se aude mai pregnant decât limba

română.

În regiunea Transnistria, loc în care reprezentanții școlii sociologice a lui Dimitrie Gusti au

descoperit odinioară cea mai curată limbă românească în vechi colinde laice, lucrurile sunt și mai

grave. Decenii la rând zona a fost militarizată, iar spiritul sovietic – imprimat până în cele mai adânci

fibre ale țesutului social. Astăzi Transnistria se prezintă ca o țară-fantomă, recunoscută doar de Rusia,

fără istorie, cultură și identitate. Iar limba română nu este deloc utilizată în administrație și

supraviețuiește, cu mari cazne, în cele câteva școli românești și câteva biserici care au izbutit a se

salva.

În Bucovina, în urmă cu 100 de ani, la 28 noiembrie 1918, în Congresul General al Bucovinei,

la propunerea lui Iancu Flondor, se vota „Unirea necondiționată și pentru vecie a Bucovinei în vechile

ei hotare”. Astăzi situația este grea, 400 000 de români fiind pe cale să-și piardă dreptul de a studia în

limba maternă.


În urmă cu 100 de ani, lingviștii Academiei Române au demonstrat că unitatea neamului vine și

din limba vorbită. Astăzi, pentru a ne salva identitatea și unitatea de neam, trebuie să nu uităm hotarele

trasate de limba română. Acelea ne sunt adevăratele hotare.

Limba este axul pe care se construiește existența unui popor. Ce trebuie să facem noi astăzi este

să nu deviem niciun pas de la acest ax. Nici aici, în țară, unde limba română vorbită trece printr-o

perioadă de degradare, nici în teritoriile românești din afara țării, unde limba română duce o continuă

luptă de supraviețuire.

De aceea, așez declarația mea de azi sub semnul unei rezoluții în îndeplinirea căreia cu toții

trebuie să ne angajăm cu fermitate – aceea de face tot ce ne stă în puteri pentru cultivarea, protejarea și

promovarea limbii române. Este o datorie sacră și reprezintă astăzi modul cel mai onest de a onora

memoria celor care și-au sacrificat viețile pentru împlinirea Unirii.

Nădăjduiesc totodată că România de la 1918 va rămâne pentru totdeauna idealul în care să

credem, care să ne fie inspirație, care să ne țină demni pe drumul pe care mergem alături de celelalte

state ale Europei.

- 18 -


La mulți ani, români de peste tot din lume!

Sunt Doru-Adrian Pănescu, senator al Grupului PSD, Circumscripția electorală nr. 24 – Iași.

Vă mulțumesc.



Vă rog să-mi permiteți să prezint și eu declarația politică de astăzi.

Bună dimineața din nou!

Distinși colegi,

Titlul declarației politice de astăzi: „Marea Unire din 1918, împlinirea unui vis secular al

românilor”.

Stimate colege și stimați colegi,

Mă bucur nespus că majoritatea colegilor care au prezentat declarații politice astăzi au ales

tema Centenarului.

Dragii noștri,

Peste trei zile sărbătorim Centenarul Marii Uniri. România întregită s-a realizat într-un context

istoric deosebit, prin trei momente succesive: pe care democratică, prin adunări cu caracter

reprezentativ, Unirea Basarabiei, a Bucovinei, a Transilvaniei cu Țara-Mamă.

Marea Unire din 1918 a fost și rămâne fapta cea mai importantă a istoriei românești și a istoriei

poporului român. 1 Decembrie 1918 reprezintă actul de voință al națiunii române care stă la baza

statului național. Tot ce suntem astăzi ca națiune, ca țară, ca popor datorăm unor predecesori vizionari,

patrioți, unor oameni a căror conștiință față de România ar fi trebuit să fie un model pentru noi toți cei

din prezent.

Dar, pe lângă aceștia, sunt soldații români, adevărate monumente de demnitate și

responsabilitate, care au adus cea mai multă onoare țării noastre și ne obligă să-i cinstim an de an și să

le rămânem îndatorați pe vecie. Oricând și oriunde ne aflăm, trebuie să oferim un semn de respect

pentru cei care au luptat cu arma în mână pentru România, pentru sacrificiile pe care le-au făcut. De

aceea, trebuie să reluăm, generație de generație, și să perpetuăm în conștiința tinerilor sentimentele de

recunoștință față de personalitățile și martirii neamului nostru.

Națiunea română, cu caracteristicile sale inalienabile de unitate statală, identitate lingvistică și

continuitate culturală și spirituală așa cum s-a împlinit în anul 1918, s-a impus în conștiința umanității

civilizate și a fost înregistrată de istorie cu prețul sacrificiului a milioane de români, toți cu conștiința

datoriei împlinite. Sacrificiile și martiriul acestora s-au săvârșit în numele generațiilor trecute tocmai

- 19 -

pentru ca noi să fim astăzi aici. Ne-au legitimat, fără drept de contestație, în marea familie a națiunilor

lumii.

Dreptul neamului românesc de a fi și a trăi împreună este dreptul nostru pe care trebuie să-l

transmitem urmând exemplul înaintașilor noștri, iar acest drept nu se negociază cu nimeni. Toți

românii trebuie să fie respectați aici, acasă, și oriunde în lume. Nu mai trebuie să existe diferențe între

tineri și bătrâni, între sat și oraș. Trebuie să avem solidaritate între generații. Nu trebuie să mai existe

dezbinare, ură și ceartă. Avem nevoie de unitate, înțelegere și armonie.

Cu aceste gânduri în suflet, vă urez, dragi români: La mulți ani! Și să fiți mândri de țara în care

v-ați născut și în care trăiți!


La mulți ani, dragi români!

Vă mulțumesc.

Senator PSD de Botoșani, Doina-Elena Federovici

Îl invit la microfon pe domnul senator Goțiu Remus Mihai, Grupul parlamentar al USR. Se

pregătește domnul senator Baciu Gheorghe.

Domnul Remus Mihai Goțiu:

Bună dimineața!


Cetățenii români nu sunt nici slugi și nici iobagi pe moșiile lui Liviu Dragnea și ale altor baroni

PSD. Nici domnul Liviu Dragnea, nici doamna Viorica Dăncilă și nici domnul Orlando Teodorovici nu

au dreptul să lege de glie vreun cetățean român. Da, e dureros și perdant din punct de vedere economic

să vedem că zeci de mii, sute de mii și milioane de cetățeni români aleg să muncească și să trăiască în

alte țări ale Uniunii Europene.

Dar care-i alternativa pe care le-o oferiți, doamnelor și domnilor care susțineți Guvernul? Să

rămână în România să muncească pe plantațiile statului și în firmele căpușă ale clientelei PSD, ca să

aibă domnul Liviu Dragnea și prietenii lui de la Tel Drum din ce să-și construiască palate și vile în

Teleorman, la Mamaia și Sinaia, în Madagascar ori Brazilia? Să robească pe bani mărunți ca să poată

toată protipendada și toate beizadelele „partidului iubit” să se distreze prin Dubai ori pe Riviera?


Afirmațiile domnului Orlando Teodorovici privitoare la restricționarea dreptului de alegere a

țării europene în care să trăiască și să muncească demonstrează două lucruri: un dispreț total față de

visurile și aspirațiile oricărui cetățean român la o viață mai bună pentru el și familia lui și o

neînțelegere totală a ceea ce înseamnă Uniunea Europeană.

- 20 -

Să te muți din orice localitate din România la Viena, Paris, Berlin, Madrid ori Milano nu e cu

nimic diferit, exceptând poate distanța, cu a te muta din aceeași localitate la Cluj, Timișoara, Sibiu,

Brașov, Constanța, Iași ori București. Asta înseamnă, printre altele, Uniunea Europeană. Vreți ca

cetățenii români să aleagă orașe și alte localități din România, și nu pe cele din alte țări europene? E

simplu. Ajutați aceste orașe să se dezvolte, să aibă școli și universități salubre și performante, să aibă

spitale și servicii medicale de primă mână, un aer respirabil și un trafic decent. Construiți autostrăzi și

căi ferate, astfel încât deplasarea între două localități să nu mai fie un calvar.


Cineva care nu înțelege ce înseamnă Uniunea Europeană și care-i tratează pe cetățenii români

ca pe niște iobagi nu are ce căuta în Guvernul României. Iar dacă un premier acceptă un ministru cu

asemenea mentalitate în Cabinetul său, înseamnă că e de acord cu el. Așadar, e pe alese: demisia

domnului Teodorovici ori demisia Guvernului din componența căruia face parte.

Cu câteva zile înainte de Centenarul Marii Uniri, e singurul lucru pe care-l mai puteți face

pentru a demonstra că vă pasă cu adevărat de soarta cetățenilor români.

Mihai Goțiu, senator USR de Cluj


Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Baciu Gheorghe. Se pregătește domnul senator Marciu

Ovidiu-Cristian-Dan, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Gheorghe Baciu:

Bună dimineața, dragi colegi!

Și vă mulțumesc, doamna președintă.

Declarația mea politică de astăzi: „Românii din Harghita și Covasna, în prima linie a înfăptuirii

Marii Uniri”.

Onorat Senat.

Cercetările referitoare la istoria românilor din sud-estul Transilvaniei și la conviețuirea acestora

cu secuii și maghiarii din zonă au pus în evidență faptul că la pregătirea, înfăptuirea și consolidarea

Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, împreună cu românii din Transilvania și celelalte provincii

istorice românești, au participat și românii din fostele scaune secuiești – comitate – Ciuc, Odorhei și

Trei Scaune, astăzi județele Covasna și Harghita, în frunte cu liderii lor recunoscuți: preoți, învățători,

profesori și fruntași din cadrul Asociațiunii ASTRA și din toate asociațiile și fundațiile culturale,

profesionale și civice românești, precum și din redacțiile publicațiilor care apăreau la acea vreme în

limba română.

- 21 -

Contribuția lor este evidențiată în documentarul „Generația Marii Uniri”, realizat în contextul

aniversării Centenarului Marii Uniri de Centrul European de Studii Harghita-Covasna, care-i

menționează pe șase dintre preoții din această zonă participanți la Revoluția din 1848 – 1849, pe

juriștii români aflați în primele rânduri ale mișcării memorandiste, pe membrii marcanți ai conducerii

Asociațiunii ASTRA, pe fruntașii Societății Studenților Români „Petru Maior”, constituită la

Budapesta, originari din localitățile române ale actualelor județe Harghita și Covasna.

După începerea Primului Război Mondial, numeroși tineri români din comitatele Ciuc,

Odorhei, Trei Scaune au trecut granița în România, prin vama numită la acea vreme Vama Cucului, și

s-au înrolat voluntari în Armata Română, printre nenumăratele exemple documentele consemnând

numele celor 20 de tineri din localitatea Covasna care au luptat eroic la Mărășești. Cunoscuți fruntași

ai românilor ardeleni originari din această parte de țară, printre care Romulus Cioflec, Gheorghe

Colan, preot Ioan Rafiroiu, preot Elie Câmpeanu, sunt consemnați printre susținătorii mișcării de

emancipare și de eliberare națională, deosebit de meritorie fiind contribuția publicistului Octavian

Codru Tăslăuanu, a medicului Pompiliu Nistor din Araci și a învățătorului Gheorghe Tărlungeanu din

Brețcu și alții.

Chiar dacă majoritatea comunităților românești din comitatele Ciuc, Odorhei, Trei Scaune, mai

ales cele din localități etnic mixte, erau mult slăbite ca urmare a înăspririi procesului de maghiarizare,

devenit politică de stat după instaurarea dualismului austro-ungar din anul 1867, în noiembrie 1918

populația românească din cele trei comitate și-a ales consilii naționale române locale, constituind gărzi

naționale române locale și, după publicarea la 8/20 noiembrie 1918 a Apelului de convocare a Marii

Adunări Naționale, și-a desemnat, în cadrul unor mari adunări populare, desfășurate într-o atmosferă

de entuziasm, delegații care urmau să reprezinte această zonă de țară la Adunarea de la Alba Iulia.

Astfel, în ziua de 1 Decembrie 1918, la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, dintre cei

680 de delegați aleși în cele 130 de circumscripții electorale ale Transilvaniei, Banatului, Crișanei,

Maramureșului și Sătmarului, 35 reprezentau cercurile electorale din comitatele Ciuc, Odorhei și Trei

Scaune, iar dintre membrii de drept ai Marii Adunări Naționale 13 au fost din zona Ciuc, Odorhei și

Trei Scaune, respectiv 2 protopopi, 6 reprezentanți ai unor reuniuni și ai unei societăți și 5

reprezentanți ai gărzilor naționale.

Marea Adunare de la 1 Decembrie 1918 a constituit o adevărată acțiune de renaștere a vieții

naționale românești și de readucere la normalitate a condiției de român pe aceste meleaguri, urmările ei

înlesnindu-le și locuitorilor români din această parte de țară să se realizeze, alături și împreună cu

concetățenii lor maghiari, pe plan economic, politic, social, spiritual sau cultural. Din nefericire,

comunitatea românească trăitoare astăzi în această zonă a României depune și în prezent mari eforturi

pentru a-și păstra și a-și afirma identitatea națională, continuând, și după 100 de ani, să fie vulnerabilă.

- 22 -

Această declarație politică a mea este făcută pentru acei oameni care ne-au reprezentat acum

100 de ani în Adunarea de la Alba Iulia, în memoria cărora astăzi înălțăm un imn de slavă, pentru toți

cei care ne-au reprezentat cu cinste.

Trăiască România!

Trăiască toți românii, oriunde s-ar afla!



Îl invit la microfon pe domnul senator Marciu Ovidiu-Cristian-Dan, Grupul parlamentar al

PSD. Se pregătește domnul senator Bodog Florian-Dorel, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Ovidiu-Cristian-Dan Marciu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Onorat prezidiu,


Titlul declarației politice: „Portretul unei femei puternice din județul Giurgiu”.

Giurgiuvenii au început să se familiarizeze cu ideea că femeilor li se pot încredința importante

responsabilități politice și pot fi alese în demnități publice. În mediul rural din județul Giurgiu, acolo

unde trăiesc circa 67% din populația acestui județ, trei femei au fost realese primar și în mandatul

acesta: Vasilică Elena, la Crevedia Mare, primar la al patrulea mandat, Lucia Andrei, la Bulbucata,

primar la al doilea mandat, iar Virginia Drăgan este la al treilea mandat în istorica Mârșa, comună

menționată pentru prima dată într-un hrisov din 5 august 1451.

Virginia Drăgan a știut din prima zi a mandatului său, în 2008, că toate acțiunile sale vor fi

discutate la scenă deschisă. Din iunie 2016, Virginia Drăgan este primar al PSD, partid prin care și-a

putut duce la îndeplinire proiectele pentru comunitate, după cele două mandate parcurse din partea

PNL.

Din datoria pe care omul sincer o are în primul rând față de sine, deși electoratul este pe locul

întâi, ea conștientizează valoarea umană și are o atitudine atentă față de locuitorii comunei. Față de

echipa din primărie, deși fiecare își are rolul lui, vede în ei nu doar angajații, ci și specialiștii care aduc

plusvaloare proiectelor sale.

Iată de ce vă facem părtași la lumea ei, în comuna Mârșa, astăzi formată numai din satul de

reședință cu același nume, situat în partea de vest a județului Giurgiu, la 45 km distanță de București.

Accesul se realizează prin intermediul drumului județean 601, iar cea mai apropiată gară este în orașul

Videle, la 11 km. Relieful face parte din Câmpia Română. Rețeaua hidrografică este reprezentată de

râul Dâmbovnic, ce străbate comuna pe o lungime de 4 km. Zona este favorabilă pisciculturii. Există

un heleșteu cu o suprafață de 7 ha, care se află în proprietatea Consiliului Local Mârșa.

- 23 -

Economia comunei se axează numai pe resurse proprii, respectiv terenuri arabile, pășuni,

fânețe, păduri, suprafața acoperită de păduri fiind de 650 ha, produse animaliere și vegetale. În comună

sunt 113 agenți economici, care ajung la o cifră de afaceri de 6,7 milioane de lei, adică 1,5 milioane de

euro, iar populația totală a localității numără 3 000 de locuitori, din care 65% sunt apți de muncă,

calificați în construcții și industrie petrolieră.

Domeniile cu cea mai mare cifră de afaceri sunt legate de:

- cultivarea cerealelor, plantelor leguminoase și a plantelor producătoare de semințe

oleaginoase, fiindcă teritoriul comunei dispune de o ofertă naturală deosebit de favorabilă pentru

dezvoltarea agriculturii, atât a producției de cereale și plante tehnice, cât și a zootehniei. Peste 6 000 ha

din suprafața agricolă a comunei sunt cultivate cu cereale, în special rapiță;

- o altă activitate, transporturi rutiere de mărfuri, dar și activități de alimentație;

- conducta de gaze este în apropierea comunei. Fac parte din programul acestui mandat

realizarea rețelei de gaze naturale în comună, dar și realizarea sistemului de canalizare și ambele vor

face comuna mult mai atractivă pentru investitori.

Armata și Biserica rămân veșnic pilonii României Mari. Anul acesta, Virginia Drăgan a plâns

când soțul său, atât de venerat, care era preotul comunei Mârșa, a părăsit lumea aceasta, dar a pus

degetul pe rană fără să crâcnească și continuă proiectele dedicate comunei, acesteia dăruindu-i munca

și întreaga sa căldură sufletească.

Virginia Drăgan este ajutată de un consiliu alcătuit din 11 consilieri, pe care îi implică în

proiectele sale: 9 de la PSD, unul de la Partidul Social Românesc și unul de la ALDE. Prin PNDL, în

perioada 2017 – 2020, prin care Ministerul Dezvoltării alocă nu mai puțin de 30 de miliarde lei pentru

proiectele de modernizare propuse de primării și consiliile județene, la Mârșa se vor finaliza

următoarele patru proiecte:

- consolidare, modernizare și extindere centru de învățământ în comună, în valoare de 5,94

milioane de lei. Pentru că investind în educație investim în viitorul țării, în comună se derulează

proiecte dedicate Centenarului Marii Uniri, dar și două proiecte POCU pentru implementarea de

măsuri integrate în vederea prevenirii abandonului școlar pentru copiii și tinerii care fac parte din

grupuri vulnerabile, precum și reîntoarcerea în sistemul de învățământ a copiilor, tinerilor și adulților

care au părăsit școala;

- al doilea proiect, dotarea cu mobilier a cabinetului medical, în valoare de 0,35 de milioane de lei;

- al treilea proiect, modernizare străzi în comună, în valoare de 2,4 milioane de lei;

- și pod peste Dâmbovnic în comuna Mârșa, în valoare de 3,48 de milioane de lei.

Cu respect, o felicit și mă bucur alături de omul și primarul Virginia Drăgan, din comuna

Mârșa, județul Giurgiu, și ea un ostaș în slujba neamului, pentru realizările acesteia.

- 24 -

Anul 2018 este anul Centenarului pentru România. Cu câteva zile înainte de 1 Decembrie, ziua

cea mai importantă din istoria României, permiteți-mi să închei spunând:


Trăiască România Mare, unită și puternică!

Senator de Giurgiu, Cristian Marciu

Mulțumesc.


Mulțumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon pe domnul senator Bodog Florian-Dorel, Grupul parlamentar al PSD. Se

pregătește domnul senator Vela Ion Marcel, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Florian-Dorel Bodog:

Bună dimineața!

Onorat prezidiu,


Declarația mea politică de astăzi are ca titlu „1 Decembrie – Ziua unității românilor”.

Dragi colegi,

Ne mai despart doar câteva zile până la marea sărbătoare a Centenarului Marii Uniri, cel mai

important eveniment din calendarul românilor din întreaga lume. Permiteți-mi ca în declarația mea de

azi să marchez și eu așa cum se cuvine această zi istorică pentru români și pentru România.

Pentru mine, momentul 1 Decembrie are o dublă valență: pe de o parte, trebuie să ne cinstim

trecutul și istoria neamului nostru, pe de altă parte, este și o oportunitate pentru a porni dezbateri

constructive, care să ne dea de gândit cu privire la modul în care noi gestionăm și dezvoltăm viitorul nostru.

Ziua de 1 Decembrie este dovada absolută a reprezentării valorilor esențiale ale poporului

român, precum unitatea, pacea, toleranța și solidaritatea. Deciziile noastre actuale și viitoare trebuie să

fie în deplină concordanță atât cu aceste valori, cât și cu imensa moștenire istorică lăsată de către

predecesorii noștri acum exact un secol. Această țară și acest popor au dovedit în repetate rânduri că au

îndârjirea de a se reinventa și a renaște în momentele grele, reușind să-și mobilizeze toate resursele și

toate energiile pentru a depăși perioadele dificile.

În calitate de oameni politici, de reprezentanți ai poporului, în acest an, al Centenarului,

responsabilitatea guvernării cade și mai apăsător pe umerii noștri, noi fiind cei care trebuie să dăm primii

un exemplu de unitate și solidaritate atât copiilor noștri, cât și întregii națiuni, pentru că numai prin muncă

și dăruire totală putem adăuga o nouă pagină de istorie pozitivă în cartea României noastre iubite.

Într-o notă personală, consider că Marea Unire din anul 1918, pe care o aniversăm cu fast în

întreaga țară, a fost și va rămâne cel mai important și cel mai înălțător moment al istoriei românești.

- 25 -

Măreția acestuia stă în faptul că atingerea unirii naționale nu va putea fi niciodată atribuită doar unor

oameni politici sau unor partide, ea fiind înfăptuită de întreaga națiune română, prin voința și

determinarea ei supremă.

Din păcate, realitatea politică și înverșunarea unora care se manifestă zgomotos în zilele noastre

ne îndepărtează de aceste idealuri și valori sublime. Fiind orbiți de lupta politică, mulți dintre ei uită de

jertfa înaintașilor noștri și de lupta pe care aceștia au dus-o pentru construirea statului național român.

Iar acești falși salvatori ai patriei, prin manifestările lor și abordarea lor total necivilizată, nu fac

altceva decât să arunce cu noroi în mod gratuit. Și nu aruncă cu noroi doar în Guvern și coaliția de

guvernare, ci, din păcate, pătează și imaginea țării noastre, ceea ce este mult mai grav.

Aș vrea să vă rog, stimați colegi, să lăsăm deoparte toate aceste dispute și dușmănii politice

mărunte, să ne bucurăm cu toată ființa noastră de această importantă zi de sărbătoare, reafirmând

valorile definitorii ale poporului român, valori pe care se bazează nu doar trecutul nostru, ci și întreaga

construcție a viitorului nostru și al copiilor noștri.

În încheiere, doresc să urez un sincer „La mulți ani!” fiecărui român, indiferent de locul în care

se află pe glob, pentru că această zi este, mai presus de toate, a oamenilor, pentru drepturile și

libertățile cărora voi continua să lupt din toate puterile în fiecare zi.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Florian Bodog, senator PSD Bihor



Îl invit la microfon pe domnul senator Vela Ion Marcel, Grupul parlamentar al PNL. Se

pregătește domnul senator Mihail Radu-Mihai, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Ion Marcel Vela:

Titlul declarației mele politice de astăzi este „Comuna Ocna de Fier, binecuvântată atât prin

zestrea naturală, cât și prin echipa de gospodari care o administrează!”.

Onorat Senat,


Situată într-o zonă montană a județului Caraș-Severin de un farmec aparte, între comuna

Dognecea, satul Biniș, comuna Lupac și satul Moniom, la 25 km față de reședința de județ, comuna

Ocna de Fier este binecuvântată atât prin zestrea naturală variată – vegetație forestieră, pășuni, lacuri,

izlazuri, ape curative și multe alte asemenea –, cât și prin persoana care se află în fruntea administrației

locale, domnul primar Petru Panescu. Acesta, cu pricepere, abnegație și dragoste față de localitate și

cetățenii acesteia, sprijinit de echipa de consilieri locali, încă din prima zi de mandat a demarat un

amplu plan de măsuri pentru dezvoltarea urbei.

- 26 -

În cele ce urmează am să evoc câteva din realizările echipei de gospodari din fruntea Primăriei

Ocna de Fier.

Lucrări de investiții, reparații și întreținere:

- asfaltarea drumului comunal Moravița;

- reabilitarea drumului comunal Lac Dănila;

- modernizarea ulițelor comunale;

- reabilitarea sistemului termic la școala gimnazială;

- amenajarea spațiului central al comunei;

- amenajare piață nouă;

- reabilitarea și modernizarea terasei căminului cultural;

- dotarea cu pubele pentru colectarea selectivă a deșeurilor;

- reabilitarea și modernizarea clădirii primăriei;

- dotarea primăriei cu un autoturism de teren care să corespundă necesităților de deplasare în

zona montană;

- toaletarea, defrișarea, după caz, a vegetației din comună la cele două lacuri, Dănila și Vârtoape;

- reparații drum comunal Stroș și dotarea cu iluminat public;

- întreținerea iluminatului public stradal;

- asigurarea necesarului de lemne pentru foc la școală, grădiniță și primărie;

- refacerea șarpantei la acoperișul imobilului administrat de Primăria Ocna de Fier.

În privința patrimoniului comunei, au fost demarate lucrări de intabulare a terenurilor, fiind

deja intabulate 200 de hectare de pășune. Planul Urbanistic General a fost, de asemenea, realizat în

proporție de 80%.

Tot pentru dezvoltarea economică a comunei, au fost realizate și două contracte de concesiune

astfel:

- contract de concesiune lucrări de concasare/măcinare calcar marmorean pentru resursele

minerale de pe raza comunei;

- și un contract extrem de important – concesiune izvoare pentru apa plată „Aur’a”. „Aur’a”

este singura apă din România premiată cu trei stele de aur la Bruxelles, în 2016 și 2017, de către

Institutul Internațional pentru Gust și Calitate. Apa „Aur’a” a dus renumele României în lume, fiind

cea mai apreciată apă plată în stațiunile de lux din Europa, precum și în cele mai luxoase hoteluri din

Dubai – Emiratele Arabe Unite și China.

Totodată, conducerea primăriei s-a implicat și în promovarea și dezvoltarea turismului local,

cât și în susținerea unor evenimente socio-culturale și sportive, prin:

- amenajarea Lacului Dănila în scopuri de agrement;

- 27 -

- amenajarea Lacului Vârtoape pentru amatorii de pescuit;

- promovarea celui mai complex fond mineral din România, Muzeul de Mineralogie Estetică a

Fierului, organizat de către împătimitul geolog din Ocna de Fier Constantin Gruescu;

- amenajarea de trasee turistice;

- promovarea activităților de agroturism;

- organizarea unor activități tematice specifice sărbătorilor de iarnă;

- organizarea aniversării zilelor comunei;

- organizarea de activități sportive, școlare și extrașcolare cu copiii din comună.

Stimați colegi,

Domnul primar liberal Petru Panescu, împreună cu domnul viceprimar Constantin Tarbuzan,

tot liberal, mai au în perspectivă proiecte pentru:

- studiu de fezabilitate pentru implementarea unui proiect de fonduri prin GAL Caraș-Severin –

Timiș pentru înființarea pavilionului cu scenă și ponton la Lacul Dănila;

- amenajarea unui teren de sport cu gazon artificial;

- și amenajarea de locuri de joacă pentru copii.

Mai mult, Primăria Ocna de Fier depune eforturi mari pentru introducerea gazului metan în

comună, modernizarea alimentării cu apă și asfaltarea a 7 km din drumul județean 586 către comuna

Dognecea, proiecte pe care le vom sprijini și noi, toți ceilalți colegi liberali din județul Caraș-Severin.


Proiectele realizate de conducerea Primăriei Ocna de Fier, prin determinare, seriozitate,

pricepere și dragoste față de urbe și cetățenii ei, m-au convins să afirm cu tărie aici, în plenul Senatului

României, că această localitate este binecuvântată și prin echipa de gospodari care o administrează, nu

numai datorită zestrei naturale.

În încheiere, pentru că astăzi această ședință de plen este ultima înaintea Zilei Naționale,

sărbătoarea Centenarului Marii Uniri, urez de la microfonul Senatului tuturor românilor „La mulți ani

fericiți!”, oriunde s-ar afla.

Vă mulțumesc.



Îl invit la microfon pe domnul senator Mihail Radu-Mihai, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Radu-Mihai Mihail:

Vă mulțumesc, doamna președinte de ședință.


- 28 -

Când vorbesc despre Centenar, toți reprezentanții puterii PSD-ALDE sunt profund patrioți,

profund proeuropeni, profund dedicați valorilor exprimate de Declarația de la Alba Iulia din 1

Decembrie 1918. Dar asta, doar când vorbesc despre Centenar. În rest, sunt profund împotrivă.

Zilele trecute, un candidat PSD la un post ministerial îl acuza pe președintele României că este,

citez, „etnic german”. Să trecem peste faptul că este vorbe de președintele României. La 100 de ani de

la Declarația de la Alba Iulia, un cetățean este acuzat că are altă etnie, că are altă confesiune, altă

religie, că are un nume care nu sună românește. Vă amintiți cum erau stigmatizați în campania

electorală din 2016 candidații care nu aveau nume românești?

Să ne întoarcem la Declarația de la Alba Iulia, care spune așa:

„1. Deplină libertate națională pentru toate popoarele conlocuitoare. (…)

2. Egală îndreptățire și deplină libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din Stat.”

Români suntem toți. Da, suntem diferiți, dar suntem români.

Domnilor guvernanți,

Încetați să ne mai jigniți arătându-ne cu degetul diferențele! Încetați să ne mai acuzați că

suntem români diferiți! Idealurile comune sunt cele care ne unesc. În cei 100 de ani de la Unirea din

1918, România a mai reușit o mare unire – Uniunea Europeană. Avem peste 4 milioane de cetățeni, de

români care trăiesc astăzi într-un alt stat membru al Uniunii Europene decât România. Ne respectăm

îndatoririle și ne bucurăm de drepturi și libertăți ca europeni. Vreți să ne luați și asta. Încetați să mai

jigniți românii din diaspora!

Ieri, ministrul de finanțe al României propunea ca cetățenilor români să le fie restricționat

dreptul la libera circulație. Ministrul sănătății propunea legarea de glie a unei categorii profesionale.

Domnilor guvernanți, vă este străină ideea de unire, de uniune. România este astăzi oriunde se află un

român în Uniunea Europeană.

Zilele acestea, principalul dumneavoastră proiect centenar este amnistia și grațierea corupților.

Românii nu vor asta! Românii vor fără penali în funcții publice! Făuritorii Unirii de acum 100 de ani

sunt cunoscuți și cinstiți și astăzi. Ei vor fi cinstiți și peste 100 de ani. Iar pe dumneavoastră, în cel mai

bun caz, românii vă vor uita sau, și mai probabil, le veți rămâne în amintire ca cei care în anul

Centenarului ați încercat să ne dezbinați și să ne îndepărtați de Europa. Din fericire, suntem prea uniți

să ne lăsăm dezbinați și suntem prea liberi să ne lăsăm izolați sau încătușați.

Vă mulțumesc.


Distinși colegi,

Dau citire listei senatorilor care au depus declarații politice în scris:

- 29 -

- Grupul parlamentar al PSD – Brăiloiu Tit-Liviu, Vulpescu Ioan, Iordache Virginel, Mihu

Ștefan, Sbîrnea Liliana, Avram Nicolae, Toma Vasilică, Chisăliță Ioan-Narcis, Trufin Lucian,

Smarandache Miron-Alexandru;

- Grupul parlamentar al PNL – Bulacu Romulus, Caracota Iancu, Hărău Eleonora-Carmen,

Stângă George-Cătălin, Cazan Mircea-Vasile, Șoptică Costel, Popa Cornel;

- Grupul parlamentar al USR – Dinică Silvia-Monica, Dinu Nicoleta-Ramona, Alexandrescu

Vlad-Tudor, Ghica Cristian, Lungu Dan;

- Grupul parlamentar al ALDE – Nicoară Marius-Petre.

Stimați colegi,

Declar închisă sesiunea consacrată declarațiilor politice de astăzi, 28 noiembrie 2018.

*

PAUZĂ

(Conducerea ședinței este preluată de domnul Iulian-Claudiu Manda, vicepreședinte al

Senatului.)

Domnul Iulian-Claudiu Manda:

Bună dimineața, stimați colegi!

Rog liderii de grup să-și invite colegii în sală.

O să începem apelul nominal.

PAUZĂ


Mulțumim domnului senator Oprea pentru prezență, cu dumnealui ne-am făcut 69, putem să

începem ședința.


Declar deschisă ședința plenului Senatului de astăzi, 28 noiembrie 2018, și vă anunț că, din

totalul de 136 de senatori, până în acest moment și-au înregistrat prezența un număr de 69 de colegi.

Ședința plenului Senatului este condusă de subsemnatul, asistat de domnul senator Ion Ganea și

domnul senator Nicu Fălcoi, secretari ai Senatului.

Ordinea de zi pentru ședința plenului a fost distribuită.

Dacă sunt intervenții. Nu sunt.

Atunci, supun votului dumneavoastră ordinea de zi.

Vă rog să votați.

Cu 46 de voturi pentru, zero voturi împotrivă, zero abțineri, ordinea de zi a fost aprobată.

Avem un coleg PNL care a uitat... nu găsește cartela.

Programul de lucru pentru astăzi: 9.00 – 10.30, declarații politice; 10.30 – 13.00, lucrări în

plenul Senatului; ora 14.00, ședință solemnă comună a Senatului și Camerei Deputaților.

- 30 -

Dacă sunt intervenții. Nu.

Atunci, supun votului dumneavoastră programul de lucru.


Cu 50 de voturi pentru, zero abțineri, zero voturi împotrivă, programul de lucru a fost aprobat.

*

La punctul 1, Secțiunea I a ordinii de zi, avem aprobarea programului de lucru al Senatului

pentru perioada 3 – 8 decembrie 2018.

Pentru săptămâna viitoare, Biroul permanent vă propune următorul proiect de program de

lucru, astfel cum a fost stabilit de Comitetul liderilor:

- luni, 3 decembrie: ora 12.30, ședința pregătitoare a Biroului permanent al Senatului; ora

13.00, ședința Biroului permanent al Senatului; orele 14.00 – 16.00, lucrări în grupurile parlamentare;

orele 16.00 – 18.00, lucrări în plenul Senatului; 18.15 – 19.45, întrebări, interpelări și răspunsuri;

- marți, 4 decembrie: lucrări în comisiile permanente;

- miercuri, 5 decembrie: orele 9.00 – 10.30, declarații politice; 10.30 – 13.00, lucrări în plenul

Senatului, urmate de lucrări în comisiile permanente;

- joi, 6 decembrie: lucrări în comisiile permanente;

- vineri și sâmbătă, 7, respectiv 8 decembrie: activități în circumscripțiile electorale.


Atunci, supun votului dumneavoastră.


Cu 58 de voturi pentru, zero abțineri, zero voturi împotrivă, programul de lucru a fost aprobat.

*

Începem dezbaterile asupra inițiativelor legislative și, la punctul 1, avem Proiectul de lege

pentru modificarea şi completarea Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor.

(L573/11.09.2018)

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul reprezentantului Guvernului, domnul

Eleodor Mandreș, secretar de stat de la Ministerul...

Nu, domnul Mihai Dan Chirică – pardon –, de la Ministerul Afacerilor Externe.

Domnul Mandreș se pregătește pentru punctul 2.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Mihai Dan Chirică – subsecretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne:

Mulțumesc, domnule președinte.


- 31 -

Prin proiectul de act normativ supus dezbaterii se realizează transpunerea Directivei nr. 853/2017 a

Parlamentului European și a Consiliului din 17 mai 2017 de modificare a Directivei 91/477 a

Consiliului privind controlul achiziționării și deținerii de arme.

În considerarea celor anterior menționate, vă rugăm să adoptați Proiectul de lege pentru

modificarea și completarea Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor în forma

adoptată de Guvern.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru apărare, domnul președinte Brăiloiu. Microfonul 7.

Vă rog, aveți cuvântul.

Domnul Tit-Liviu Brăiloiu:

Domnule președinte,

Membrii Comisiei pentru apărare au hotărât, în unanimitate de voturi, adoptarea unui raport de

admitere, cu amendamentele admise care se regăsesc în anexa prezentului raport.

Comisia pentru apărare supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de

admitere, cu amendamentele admise cuprinse în anexă, precum și proiectul de lege.

Vă mulțumesc.


Vă mulțumesc și eu.


Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise, a proiectului de lege. Acesta face

parte din categoria legilor ordinare, Senatul este primă Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul cu amendamentele admise.


Cu 57 de voturi pentru, zero voturi împotrivă și 6 abțineri, raportul a fost adoptat.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege.


Cu 58 de voturi pentru... (Discuții la prezidiu.)

Cu 58 de voturi pentru, zero voturi împotrivă și 7 abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

*

Domnul senator Cîțu.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.

- 32 -

Domnul Florin-Vasile Cîțu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Vreau să anunț că membrii Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, alături de

membrii Grupului parlamentar al Uniunii Salvați România depun moțiunea simplă cu titlul „Turism de

România: un ministru incompetent și o țară fără brand!”.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Vă rog să depuneți documentele.

Urmează să verificăm dacă sunt îndeplinite… și o să vă dăm un răspuns.

*

Punctul 2 pe ordinea de zi, Proiect de lege pentru ratificarea Convenţiei dintre România şi

Regatul Spaniei pentru eliminarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit şi prevenirea

evaziunii fiscale şi a evitării plăţii impozitelor şi a Protocolului la Convenţie, semnate la Bucureşti la

18 octombrie 2017. (L640/05.11.2018)

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul domnului Mandreș, secretar de stat de la

Ministerul Finanțelor. Microfonul 10.

Vă rog.

Domnul Eleodor Mandreș – secretar de stat la Ministerul Finanţelor Publice:



Prin convenție sunt stabilite cote de impozit și un tratament fiscal în avantajul contribuabililor

din ambele state cu privire la impunerea, printre altele, a veniturilor din dividende, dobânzi, redevențe,

salarii și pensii, a veniturilor obținute de studenți, practicanți, artiști și sportivi, precum și a veniturilor

obținute din valorificarea capitalului.

Totodată, convenția reglementează și aspectele referitoare la schimbul de informații, asistență

în colectarea impozitelor, metodele de eliminare a dublei impuneri, nediscriminarea, procedura

amiabilă, intrarea în vigoare și perioada de valabilitate a convenției.

Vă rugăm să adoptați proiectul de lege în forma prezentată de Guvern.

Mulțumesc.



Din partea Comisiei pentru buget, domnul senator Mihu.

Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 7.

- 33 -

Domnul Ștefan Mihu:


Membrii comisiei au analizat proiectul de lege și avizele și au hotărât, cu unanimitatea voturilor

senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere a proiectului de lege în forma transmisă de Camera

Deputaților.

Comisia pentru buget finanțe, activitate bancară și piață de capital supune, spre dezbatere și

adoptare, plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

Mulțumesc.



Dacă sunt intervenții. Nu.


Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Acesta a fost adoptat tacit de Camera

Deputaților, face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este Cameră decizională.

Supun votului dumneavoastră raportul și proiectul de lege.


Cu 65 de voturi pentru, zero voturi împotrivă și zero abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

*

Punctul 3 pe ordinea de zi, Proiect de lege pentru ratificarea Acordului de împrumut (Proiect

privind îmbunătăţirea managementului riscurilor de dezastre) dintre România şi Banca Internaţională

pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti la 1 august 2018. (L658/12.11.2018)

Declar deschise dezbaterile generale și dau cuvântul, din partea Guvernului, domnului secretar

de stat Mandreș.


Domnul Eleodor Mandreș:



În baza aprobării Guvernului și a Președintelui României, la data de 1 august 2018 s-a semnat

la București Acordul de împrumut (Proiectul privind îmbunătățirea managementului riscurilor de

dezastre) dintre România și BERD, în valoare de 50 de milioane de euro.

Împrumutul a fost aprobat de Comitetul Directorilor Executivi ai Băncii la data de 24 iulie 2018.

Obiectivul principal al acestui proiect vizează îmbunătățirea rezilienței în caz de dezastre și a

infrastructurii de răspuns în situații de urgență, precum și întărirea capacității instituționale pentru

reducerea riscurilor de dezastre și adaptarea la schimbările climatice. Proiectul va fi coordonat de

- 34 -

Ministerul Afacerilor Interne, prin Departamentul pentru Situații de Urgență, iar implementarea va fi

realizată de către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență.

Costul acestui proiect este de 50 de milioane de euro și va fi finanțat sută la sută din împrumut.

Cea mai mare parte a sumelor împrumutului va fi utilizată pentru investiții în consolidarea structurală

sau reconstruire, precum și reabilitarea a circa 35 de clădiri pentru a asigura funcționarea completă a

acestor clădiri critice.

Plata serviciului datoriei publice aferent împrumutului se asigură de Ministerul Finanțelor

Publice, prin mecanismul aferent finanțării rambursabile contractate în vederea finanțării deficitului

bugetului de stat și refinanțării datoriei publice guvernamentale. Pe toată durata de implementare a

proiectului, respectiv 6 ani, pentru finanțarea activităților incluse în proiect vor fi alocate, anual, sume

de la bugetul de stat.


Domnule secretar de stat, mai aveți mai mult de patru pagini de citit totuși?

Domnul Eleodor Mandreș:

Vă rugăm să adoptați proiectul de lege în forma prezentată de Guvern.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru buget, domnul senator Mihu.


Domnul Ștefan Mihu:


Membrii comisiei au analizat proiectul de lege și avizele și au hotărât, cu unanimitatea voturilor

senatorilor prezenți, să adopte raport de admitere a proiectului de lege în forma transmisă de Camera

Deputaților.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune, spre dezbatere și

adoptare, plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.


Vă mulțumesc, domnule senator.



Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților. Raportul comisiei este de admitere a

proiectului de lege. Acesta face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este Cameră decizională.

Supun votului dumneavoastră raportul și proiectul de lege.

- 35 -


Cu 66 de voturi pentru, zero abțineri, zero voturi împotrivă, proiectul de lege a fost adoptat.

Stimați colegi,

Doresc să vă informez că la balcon se află un grup de invitați, de vizitatori din județul Neamț,

invitații doamnei senator și chestor al Senatului, doamna Emilia Arcan.

Le spunem: bine ați venit în Senatul României! (Aplauze.)

Vă mulțumesc.

Continuăm. Punctul 4 pe ordinea de zi...

Înțeleg că sunt 60 de doamne, colege ale doamnei Arcan, social-democrate.

Vă spunem încă o dată: bine ați venit!

*

Punctul 4 pe ordinea de zi, Proiect de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2004

privind procedura adopţiei, precum şi pentru abrogarea art. 5 alin. (7) lit. ş) şi cc) din Ordonanța de

urgență a Guvernului nr. 11/2014 privind adoptarea unor măsuri de reorganizare la nivelul

administrației publice centrale și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

(L606/02.10.2018)

Declar deschise dezbaterile generale asupra proiectului de lege și dau cuvântul reprezentantului

Guvernului.

Invit la microfon pe domnul secretar de stat Nicea Mergeani de la Ministerul Muncii.

Vă rog, microfonul 8.

Aveți cuvântul.

Domnul Nicea Mergeani – secretar de stat la Ministerul Muncii și Justiției Sociale:


Proiectul de lege are ca obiect modificarea și completarea Legii nr. 273/2004 privind procedura

adopției, precum și analizarea unor principii ce stau la baza adopției în vederea adaptării legislației la

realitățile actuale.

În principal, acest proiect își propune să introducă dispoziții menite să asigure celeritatea în

dobândirea și menținerea statutului de copil adoptabil.

Vă rugăm să adoptați proiectul în forma aprobată în cadrul comisiilor reunite, juridică și de

muncă, cu amendamentele adoptate.

Mulțumim.



Comisia pentru muncă și Comisia juridică au redactat raport comun.

- 36 -

Domnul președinte Cazanciuc. Microfonul 5.


Domnul Robert-Marius Cazanciuc:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

O lege cu destul de multe modificări față de cea în vigoare în momentul de față. Au fost multe

discuții în Comisia de muncă și în Comisia juridică și, ulterior, în comisiile reunite. Sunt mulți colegi

care au venit cu amendamente dezbătute împreună cu autoritatea.

Credem că, în momentul de față, ceea ce a rezultat din dezbaterile din cele două comisii e un

proiect care corespunde unor nevoi reale nu numai de a proteja copilul, ci de a face un mecanism

flexibil, în așa fel încât adopția să nu fie doar fructul interzis, ci o procedură care să pună pe primul

plan interesul copilului, dar într-un termen rezonabil, să nu ne trezim cu copii care stau în diverse

forme de protecție, deși sunt părinți care ar vrea să-i ia, învățând din lecțiile trecutului, în care s-au

făcut excese.

De aceea, vă propunem un raport de admitere, cu amendamente admise și amendamente

respinse.

Legea este ordinară.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dacă sunt intervenții.

Vă rog, doamna senator Sbîrnea.

Aveți cuvântul. Microfonul 2... 3.

Doamna Liliana Sbîrnea:

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Deoarece schimbările determinate de promovarea prezentului proiect de lege sunt necesare în

vederea adaptării legislației la realitățile actuale, considerăm că acest act normativ este absolut necesar

de adoptat, prin introducerea unor dispoziții menite să asigure celeritate în dobândirea și menținerea

statutului de copil adoptabil, flexibilizarea procedurii de evaluare a adoptatorilor, introducerea unor

dispoziții destinate flexibilizării etapei și monitorizării procesului postadopție, dar, ce este mai

important, se încearcă o debirocratizare și o simplificare a procedurilor. Așa cum spuneam, sunt

absolut necesare.

Partidul Social Democrat va vota pentru.

Mulțumesc.

- 37 -


Vă mulțumesc.

Domnul senator Mihail.

Vă rog. Microfonul 2.

Domnul Radu-Mihai Mihail:

Uniunea Salvați România salută faptul că în această propunere sunt incluse o bună parte din

acele prevederi pe care și noi le-am propus în proiectul pe care l-am avut în circuit.

Regretăm că nu sunt mai multe prevederi care să ajute românii care vor să adopte, dintre cei

care trăiesc în afara granițelor țării, dar vom continua să luptăm pentru ca această categorie de

compatrioți să poată să aibă... să poată și ei să ajute copiii din România.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale și trecem la vot.

Raportul comun al comisiilor este de admitere, cu amendamente admise și amendamente respinse.

Amendamentele respinse se susțin? Nu.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este primă Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul cu amendamentele admise.


Cu 69 de voturi pentru, zero voturi împotrivă, zero abțineri, raportul a fost adoptat.

Nu mai avem nevoie de un vot cu mâna ridicată, domnul senator Toma și-a găsit cartela.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege.


Cu 69 voturi pentru, zero voturi împotrivă, zero abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

*

La punctul 5 al ordinii de zi, avem: Proiect de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 94/2018 pentru completarea art. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 13/2017 privind

aprobarea participării României la Programul pentru şcoli al Uniunii Europene. (L639/05.11.2018)

Declar deschise dezbaterile generale și îl invit la microfon pe domnul secretar de stat Sorin

Roșu-Mareș, de la Ministerul Agriculturii.


Aveți cuvântul.

- 38 -

Domnul Claudiu-Sorin Roșu-Mareș – secretar de stat la Ministerul Agriculturii și

Dezvoltării Rurale:



Scopul completării Ordonanţei Guvernului nr. 13/2017 privind aprobarea participării României

la Programul pentru şcoli al Uniunii Europene este de a reglementa modul de asigurare a sursei

financiare bugetare în cazul aplicării programului la nivel local, comune, orașe și municipii, din

următoarele considerente:

În urma adoptării Legii nr. 55/2018 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 13, există

posibilitatea legală ca și consiliile locale, pe lângă cele județene, să participe la achiziția produselor

aferente programului.

Prin urmare, este necesară completarea Ordonanței Guvernului nr. 13 cu prevederi exprese

privind repartizarea sumelor de la nivel județean la nivel local, întrucât consiliile locale ale comunelor,

orașelor și municipiilor sunt în imposibilitatea derulării programului în școlile de pe raza lor teritorială.

Vă rugăm să aprobați acest act normativ.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru învățământ, domnul președinte Pop.

Aveți cuvântul. Microfonul 5.

Domnul Liviu-Marian Pop:


Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport supune, spre dezbatere și adoptare, plenului

Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul face parte din categoria legilor ordinare, iar

Senatul este primă Cameră sesizată.

Vă mulțumesc.


Vă mulțumesc.

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale.

Doamna senator Sbîrnea.



La solicitarea primarilor de comune și orașe…, și municipii s-a creat cadrul legal, astfel încât

aceștia să poată derula programul Guvernului, dar nu aveau alocate fonduri și de aceea este necesară

această inițiativă legislativă.

- 39 -

Este important să subliniem și faptul că se va pune accent pe producătorii locali, pe produsele

pe care aceștia le au în zonă pentru asigurarea acestui program.

Mulțumesc frumos.


Vă mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții? Nu.


Raportul comisiei este de admitere a proiectului de lege. Acesta face parte din categoria legilor

ordinare, Senatul este primă Cameră sesizată.

Supun votului dumneavoastră raportul și proiectul de lege privind aprobarea ordonanței.


Cu 69 voturi pentru, zero voturi împotrivă, zero abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

*

Punctul 6 pe ordinea de zi, Propunere legislativă pentru completarea Legii educaţiei naţionale

nr. 1/2011. (L645/05.11.2018)

Declar deschise dezbaterile generale.

Dau cuvântul inițiatorului. Nu este prezent.

Atunci, dau cuvântul reprezentantului Guvernului și îl invit la microfon pe domnul secretar de

stat Petru Andea, de la Ministerul Educației. Microfonul 10.


Domnul Petru Andea – secretar de stat la Ministerul Educației Naționale:



Proiectul de lege prevede obligativitatea unităților școlare de a asigura spații individuale pentru

fiecare elev pentru depozitarea celor necesare desfășurării procesului didactic.

Față de forma inițială a legii, Ministerul Educației a avut o serie de observații, pentru că detalia

până la nivel de regulament, ca să spun așa, modul de înfăptuire a acestei obligații.

La comisia de specialitate de la Senat, subliniindu-se faptul că este, practic, imposibil la

momentul actual să se asigure astfel de spații pentru fiecare elev, mai ales în situația în care în aceeași

școală sunt două sau chiar trei serii de școlarizare, a fost elaborat un raport negativ asupra acestei legi,

cu care noi suntem de acord, mă refer la Ministerul Educației Naționale.

Vă mulțumesc.



- 40 -

Din partea Comisiei pentru învățământ, domnul președinte Pop.

Vă rog. Microfonul 5.



Așa cum a spus reprezentantul Guvernului, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport

supune, spre dezbatere și adoptare, plenului Senatului raportul de respingere a propunerii legislative,

propunerea făcând parte din categoria legilor organice, iar Senatul este Cameră decizională.

Vă mulțumesc.




Atunci, declar încheiate... (Discuții la prezidiu.)

Vă rog, domnul senator Dănăilă.

Aveți cuvântul. Microfonul 2.

Domnul Leon Dănăilă:

Stimați colegi,

Domnule președinte,

Eu cred că nu este bine să votăm împotriva acestui proiect de lege pentru faptul că elevul

trebuie să aibă greutatea maximă a unui ghiozdan de cel puțin... de cel mult două kilograme sau 10%

din greutatea corpului. Astfel că, dacă mama îi pune în ghiozdan cărțile, caietele, apa, mâncarea și alte

produse care-i îngreunează acest ghiozdan și elevul este obligat să care aceste greutăți, aceasta va duce

la deformarea coloanei vertebrale și a altor articulații care…, depinde cum își cară ghiozdanul elevul

respectiv.

Eu spun că acest proiect de lege este foarte bine constituit și trebuie să votăm împotriva acestei

respingeri, deoarece deformările coloanei vertebrale care apar la copii sunt foarte greu de tratat și

foarte greu de remediat. Vă spun din proprie experiență.

Așa că noi votăm împotriva respingerii acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.


Dacă mai sunt alte intervenții.

Domnule senator Alexandrescu, vă rog, microfonul central.

Domnul Vlad-Tudor Alexandrescu:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

- 41 -

E vorba de faptul că toți copiii României se duc la școală cu ghiozdane foarte grele. Puțini

dintre ei folosesc cărucioare pe rotile, majoritatea duc, în spate, pe un umăr, în mână, câte o servietă.

Există posibilitatea. În majoritatea școlilor din România sunt dulăpioare pe coridoarele școlilor și, cu

puțin efort, s-ar putea face în așa fel încât să găsim modalitatea de a asigura pentru toți copiii un

dulăpior închis cu cheie în unitatea de învățământ. E vorba de a-și lăsa acolo manuale, culegeri,

echipamentul de sport, blocul de desen, eventual, lucruri pe care nu are rost să le care de la o zi la alta.

Toți avem copii, toți știm cum pleacă copiii de acasă la școală și de la școală înapoi acasă, eventual,

trecând prin after school sau pe la sport, sau pe la alte lucruri, alte activități, cărând cu ei, tot timpul,

lucruri de care, de fapt, nu au nevoie în acel moment.

În calitate de lider de grup, vă propun să retrimitem la comisie, o săptămână, această inițiativă

pentru a găsi – domnul secretar de stat spunea că e detaliată prea jos, până la nivel de regulament – o

cale poate puțin mai permisivă pentru școli, de a introduce totuși în lege această indicație, astfel încât

măcar o parte sau într-un termen rezonabil, știu eu, să putem avea în școală câte un spațiu mic pentru

fiecare elev, așa cum și noi, la serviciu, avem câte un spațiu, ar trebui să avem câte un spațiu pentru

fiecare dintre noi, în care să ne lăsăm un lucru, două, de la o zi la alta.

Vă mulțumesc.

Termen, o săptămână.


Termen, o săptămână, nu?

Domnul Vlad-Tudor Alexandrescu (din sală):

Da.


Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră retrimiterea la comisie, termen – o săptămână. Argumentele au

fost exprimate.


Cu 29 de voturi pentru, 36 de voturi împotrivă și 2 abțineri, propunerea de retrimitere la

comisie a fost respinsă.

Mai sunt alte intervenții? Nu. (Discuții în sală.)

Doamna senator, o intervenție de grup.


Mulțumesc frumos.

Fiind pe Legea nr. 1 și fiind în Comisia de învățământ, asta-i situația.

- 42 -

Voiam să spun următorul lucru: că inițiativa legislativă este o inițiativă legislativă bună, având

în vedere faptul că elevii, într-adevăr, duc în spate ghiozdane destul de grele. Trebuie să avem în

vedere faptul că aceste ghiozdane sunt foarte grele și din cauza faptului că, în afară de manuale, aceștia

vin cu auxiliare. Avem un program de informatizare a școlilor care presupune, cumva, eliminarea

părții... hârtiei pe care o cară copiii în permanență, a cărților și a auxiliarelor.

Haideți să avem în vedere și faptul că sunt școli destul de populate, unde se învață în trei

schimburi. Dacă o să venim cu această obligativitate de a realiza dulăpioare pentru fiecare copil, copiii

n-or să mai aibă spațiu, spațiu în care să se miște, spațiu impus, vital. De aceea, trebuie să avem... să

fim foarte grijulii când venim cu o astfel de inițiativă și să vedem unde se aplică și unde nu.

În acest moment, sunt școli care, într-adevăr, având spațiu, au făcut aceste spații de depozitare

pentru copii și pentru cadrele didactice. Probabil că, în timp, vom găsi soluții mult mai bune pentru a

rezolva această problemă.

Mulțumesc.


Domnul senator Vela.

Vă rog.

Bănuiesc că e intervenție de procedură, pentru că din partea Grupului PNL aveți deja... a fost

un coleg care a luat cuvântul. Microfonul 2.



E un principiu de drept, spune că ce e permis mai mult e permis și mai puțin. La PSD au vorbit

doi din partea grupului, așa că mi-am permis să vă cer îngăduința și bunăvoirea să vorbească și de la

PNL doi senatori.

Revenind la obiectul intervenției, nu este de procedură, este la dezbaterea acestui proiect și am

luat cuvântul ca membru al acestei comisii.

Domnul senator Dănăilă, medic specialist, academician, v-a explicat motivele medicale,

motivele pe care dumneavoastră le-ați auzit.

Eu vă explic sau îi rog pe colegii senatori din partea coaliției de guvernare, să fiți îngăduitori cu

acest proiect, pentru că este vorba de copiii României, și pe un copil, când intră în școală, nu-l

întreabă nimeni dacă are părinți de la PNL, de la USR, de la PSD sau de la ALDE.

Toți copiii noștri cară aceste ghiozdane cu greutăți foarte mari.

Ca membru al comisiei, am înțeles motivația respingerii și a Guvernului, că nu sunt spații acolo

unde copiii învață în trei schimburi. Haideți să votăm și, unde nu se poate din cauze obiective, evident,

nu se fac acele dulapuri. Dacă sunt spații, se fac. De ce să oprim primarii, directorii de școli, care au

- 43 -

aceste spații, să nu le lăsăm la îndemână o pârghie ca să construiască spații de depozitare. Aceasta este

una din observații.

Și a doua observație pentru domnul ministru secretar de stat, ca să gândească o variantă pentru

viitor, astfel încât elevii să înjumătățească manualele. Pentru că nu are rost un copil să ducă la școală,

acum, în luna noiembrie, un manual care cuprinde lecții din luna aprilie. Și atunci, dacă manualele se

tipăresc în două bucăți, atunci, reducem într-un mod important greutatea din ghiozdan.

Așadar, din grijă pentru copiii noștri, ai României, ai dumneavoastră, de la opoziție și inclusiv

ai noștri din… ai dumneavoastră de la putere și ai noștri din opoziție – deja încep să mă obișnuiesc cu

a fi la putere –, vă rog să votați împotriva raportului de respingere, pentru că votați pentru copii, nu

votați politic.

Mulțumesc.


Vă mulțumesc, domnule senator.

Prima precizare este că din partea Grupului PSD a fost o singură intervenție. (Discuții în sală.)

Domnule senator Pavel, nu înțelegeți ce înseamnă că se obișnuiește cu noțiunea de a fi la putere? Vă

explic eu după ședință.

Domnule senator Vela, revin cu precizarea că din partea Grupului PSD a fost o singură

intervenție, doamna senator Sbîrnea a avut intervenție la punctele anterioare.

Dacă nu mai sunt alte intervenții la acest punct, declar încheiate dezbaterile generale.

Fiind o inițiativă cu caracter organic, votul va fi exercitat săptămâna viitoare, luni.

*

Următorul punct pe ordinea de zi, punctul 7, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 66

din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011. (L652/05.11.2018)


Dacă inițiatorul este sau în numele inițiatorului, este cineva?

Doamna senator Federovici, în numele inițiatorilor? A, bun.

Atunci, voi da cuvântul reprezentantului Guvernului și-l invit la microfon pe domnul secretar

de stat Petru Andea, de la Ministerul Educației. Microfonul 10.

Domnul Petru Andea:

Vă mulțumesc.

Acest raport are o caracteristică aparte în sensul că se referă la 4 inițiative legislative care au

fost discutate în comisia de specialitate a Senatului. Mă refer la Legea nr. 652, Legea nr. 643, Legea

nr. 644 și Legea nr. 646.

- 44 -

Aceste inițiative legislative aveau ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii

nr. 1, a educației naționale, Legea nr.1/2011, și se refereau la acceptarea înscrierii de către unitățile de

învățământ a persoanelor care nu dețin cod numeric personal, stabilirea numărului de ore alocat

disciplinelor din planurile-cadru de învățământ, în funcție de nivelul de studiu, înființarea unor

compartimente de consiliere parentală pentru elevii care au săvârșit acte de violență psihologică și

obligativitatea acordării de către instituțiile de învățământ superior a unui număr de cel puțin 10 locuri

bugetate, garantate pentru absolvenții cu diplomă de bacalaureat proveniți din sistemul de protecție

socială.

Aceste legi au fost adăugate la raportul care se referă la Legea nr. 652.

Guvernul susține adoptarea raportului, așa cum a fost formulat de comisia de specialitate.

Sigur, consecința este că o lege se aprobă, și celelalte, care au fost preluate ca și amendamente

la 652, vor trebui respinse.

Vă mulțumesc.


Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Vorbim de inițiativele legislative cu numărul L652, nu Legea nr. 652. Asta-i una.

2. Înțeleg că intervenția dumneavoastră a fost și pentru punctele 8, 9 și 10.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru învățământ, domnul senator Pop. Microfonul 5. Vă

rog, aveți cuvântul.



Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport supune spre dezbatere și adoptare plenului

Senatului, raportul de admitere, cu amendamente admise, și Propunerea și legislativă pentru

modificarea art. 66 din Legea educației nr. 1/2011.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea legislativă face parte din categoria legilor

organice, iar Senatul este Cameră decizională.

Vă mulțumesc.



Dacă sunt intervenții?

Domnule senator Alexandrescu, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul central.


Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

- 45 -

Când ați cerut prezentarea legii de către inițiatori, nu s-a înscris nimeni, pentru că nu se știe

exact cine este inițiatorul.

În Comisia de învățământ am avut o premieră, și anume: după ce s-au votat patru rapoarte de

admitere pentru cele patru legi pe care le avem astăzi la plen, ne-am trezit că trei dintre ele aveau, de

fapt, raport de respingere, votat, în unanimitate, de toți senatorii din comisie, asta, fără ca senatorii să

știe. Și s-au cusut ultimele trei legi, s-au cusut în chip de amendamente admise la prima lege.

Cele patru legi provin de la inițiatori diferiți, de la grupuri parlamentare diferite, una este de la

Guvern, avem o situație inedită.

Răspunderea semnării unui raport, care spune altceva decât a spus comisia, revine celor care au

semnat. În spate se află un consilier juridic al Comisiei pentru învățământ, care și-a făcut prost datoria.

Țin să avertizez plenul Senatului asupra acestei situații. În primul rând, că suntem în fața unui

fals intelectual, în al doilea rând, în fața unui precedent periculos prin care se contopesc inițiative

diferite, venite de la senatori diferiți și de la grupuri parlamentare diferite, într-o singură lege, pentru

care se solicită votul în plen.

Nu se mai știe în momentul de față cine este inițiatorul acestei legi pe care o votăm acum.

Întâmplător… Nu toți, că sprijini o lege, dar poți să nu sprijini o altă lege. Întâmplător, situația nu e

foarte gravă acum când vă vorbesc, pentru că toate acele patru legi au avut raport de admitere, în

unanimitate. Dar s-ar putea întâmpla în viitor ca unele din proiectele legislative să aibă… să fie

susținute de unele grupuri parlamentare și să nu fie susținute de alte grupuri parlamentare. S-a invocat

în sprijinul acestei decizii de comisie faptul că există o hotărâre a Curții Constituționale, recentă, care

amintește Senatului despre Legea nr. 20/2000 de tehnică legislativă în care, într-adevăr, se spune că,

atunci când în aceeași ședință a comisiei apar două legi cu obiect de reglementare identic, ele…

(Intervenție neinteligibilă a doamnei senator Doina Silistru.)

Da, Legea nr. 24. OK. Haideți că… Concentrați-vă pe fond. Doamna senator, concentrați-vă pe

fond, că e mult mai interesant.


Domnule senator, vă rog să nu dialogați cu sala.

Aveți cuvântul, microfonul central.

Vă adresați plenului, conform Regulamentului.

Vă mulțumesc.


Mulțumesc că restabiliți ordinea în sală.

Deci revin la această situație. Situația nu este gravă în momentul de față, pentru că a fost vot

pozitiv pe toate cele patru legi, în unanimitate, dar ar putea crea un precedent periculos.

- 46 -

Decizia Curții Constituționale invocată nu poate fi o… nu este opozabilă, pentru că tocmai

spune că aceste elemente de tehnică legislativă nu încalcă Constituția și nu încalcă… și nu sunt motiv

pentru neconstituționalitate la un eventual atac la Curtea Constituțională.

Faptul că, în practica ei de tehnică legislativă, Comisia pentru învățământ, nu de acum, de

totdeauna, a examinat proiectele legislative unul câte unul și a dat rapoarte pentru aceste proiecte unul

câte unul, astfel încât la plen inițiativele să ajungă și ele una câte una și să primească votul senatorilor

în cunoștință de cauză, mi se pare o practică corectă, pentru că ea respectă voința senatorilor și dreptul

la inițiativă legislativă garantat prin Constituția României.

Așa încât, ca senator, o să mă pronunț în continuare pentru această practică, pentru că ea

permite grupurilor parlamentare să analizeze fiecare lege în parte.

În momentul de față, avem prevederi distincte, cusute într-un singur proiect legislativ.

În ceea ce privește noțiunea de obiect de reglementare la care face trimitere Legea nr. 24/2000,

noțiunea de obiect de reglementare este destul de greu de interpretat. Obiectul de reglementare nu e

neapărat titlul legii pe care acea inițiativă o modifică. Obiectul de reglementare poate fi înțeles, într-un

mod mai specific, ca intervenția precisă pe care o propune proiectul de lege sau inițiativa legislativă.

Legea educației naționale, Legea nr. 1, este o lege imensă, cu aproape 300 de articole, cu o

vastitate de aplicații.


Domnule senator, vă rog să vă referiți la subiect. Sau doriți să încheiați?


Vă rog să mă lăsați să-mi termin argumentația, mai am foarte puțin.


Dar nu la Legea nr. 24, că nu de Legea nr. 24 discutăm acum.


Mai am foarte puțin.

Nu, vorbim de Legea nr. 1…


Vă rog.


… care este în discuție acum, pentru că pe asta o modificăm, Legea educației naționale. Este o

lege care cuprinde de la creșe până la doctorate, de la consilii de atestare a titlurilor până la numărul de

ore obligatorii în grădinițe.

- 47 -

Deci e firesc ca fiecare inițiativă să fie considerată ca având un obiect de reglementarea diferit.

Nu e același lucru să reglementezi pe copiii de la grădiniță sau Consiliul Național de Validare a

Titlurilor, de abilitare sau de doctorat.

Noi vom vota în favoarea acestei legi, ca o excepție, cu toate că s-au făcut aceste derogări, dar

atragem atenția că e o practică care nu ar trebui să mai continue.

Vă mulțumesc.


Vă mulțumesc și eu pentru intervenție.

Totuși, se cuvin două precizări:

1. Vizavi de această inițiativă, avem un aviz al Consiliului Legislativ care spune că, aflându-se

spre avizare mai multe inițiative, aceasta este procedura la care a purces comisia.

2. Regulamentul Senatului, art. 74 alin. (4). „În cazul în care o comisie examinează pe fond mai

multe proiecte de lege și propuneri legislative care au același obiect de reglementare, aceasta va

întocmi un singur raport de admitere, cu respectarea prevederilor alin. (1) și alin. (3).”

Deci am stat doar să ascultăm despre alte legi.

Dacă mai sunt alte intervenții. Domnule senator Vela, doriți să interveniți? Vă rog, microfonul 2.

(Domnul senator Vergil Chițac solicită cuvântul.)

Domnule senator Vela, doriți să interveniți?

(Intervenție neinteligibilă a domnului senator Ion Marcel Vela.)


(Intervenție neinteligibilă a domnului senator Vergil Chițac.)

Stimați colegi,

Haideți să respectăm Regulamentul.

Din partea Grupului …

(Intervenție neinteligibilă a domnului senator Vergil Chițac.)

E în regulă. E în regulă.

Domnule senator Chițac,… E în regulă. Am înțeles. E în regulă.

Am dat cuvântul domnului senator Vela, după care o să aveți dumneavoastră cuvântul să

adresați întrebări.

Vă rog, domnule senator Vela, microfonul 2.


Eu am vrut doar să precizez faptul că proiecte legislative unde au fost inițiatori din partea

Partidului Național Liberal, fie că este doamna Hărău aici, doamna senator Hărău, sau Mara Calista,

- 48 -

doamna deputat sau doamna Turcan, cu propuneri legislative benefice pentru învățământ, au fost

preluate într-un proiect amplu ca să fie cuprinse toate.

Singura diferență este că în acel proiect în care a fost preluat tot pachetul sunt inițiatori doar

unii colegi de la PSD. Și doar am vrut să iau cuvântul ca să realizați și să constatăm, propuneri bune,

benefice, ale opoziției sunt preluate în legi, într-o lege, de fapt, într-un proiect legislativ unde sunt

inițiatori doar colegi senatori de la PSD.


Am înțeles.

Mulțumesc de precizare.

O să rog stafful, după ce va fi aprobată inițiativa legislativă, să trimită o scrisoare de felicitare

tuturor inițiatorilor care au sprijinit această inițiativă legislativă, prin proiecte, care au fost transformate

în amendamente adoptate.

De acord, domnule senator Vela? OK.

Vă rog, domnule senator Chițac, întrebări adresate inițiatorului, conform Regulamentului.

Domnul Vergil Chițac:


Pentru că sunt senator neafiliat și nici nu fac parte din Comisia de învățământ și vrând să

exercit votul în deplină cunoștință de cauză, punctual, pe amendamentul prin care universitățile sunt

obligate să acorde 10 locuri bugetate garantat absolvenților cu diplomă de bacalaureat din sistemul de

protecție socială, vreau să adresez domnului secretar de stat câteva întrebări.

Domnule secretar de stat, numărul acesta de locuri este același pentru fiecare universitate,

independent de mărimea ei? Aceasta ar fi prima întrebare.

A doua. Rămâne la latitudinea universităților și o să detaliați dumneavoastră, prin ordin de

ministru, cum se repartizează aceste locuri pe specializări în cadrul universității?

Și nu în ultimul rând, pentru că n-am avut acces la acest amendament, m-am uitat pe site-ul

Senatului și nu am găsit, vreau să înțeleg dacă ați precizat că aceste locuri, repartizate pe specializări,

în niciun caz nu pot să exceadă numărul de locuri maxim aprobat de către Agenția Română de

Asigurare a Calității Învățământului Superior în urma evaluării specializării respective, și evident,

publicat prin hotărâre de Guvern. Adică locurile astea nu pot să depășească pentru fiecare specializare

capacitatea maximă de școlarizare a fiecărei specializări.

Acestea sunt întrebările mele.


Vă mulțumesc.

- 49 -

Domnule secretar de stat, vă rog să răspundeți în scris și domnului senator, și grupurilor

parlamentare. Întrebările se adresează inițiatorilor și votul va fi exercitat săptămâna viitoare, luni, adică

e suficient timp pentru a primi un răspuns scris.

Dacă nu mai sunt alte intervenții. Mai sunt? Nu.

Atunci, declar încheiate dezbaterile generale.

Votul asupra inițiativei legislative va fi exercitat săptămâna viitoare, luni, la ora 17.00.

*

Punctul 8 pe ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea Legii educaţiei naţionale

nr. 1/2011. (L643/05.11.2018)


Inițiatorul nu este prezent.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Andea.


Domnul Petru Andea:

Mulțumesc foarte mult.

Ca și o consecință a ceea ce s-a discutat anterior, acest proiect de lege a fost propus pentru

respingere, cu mențiunea că prevederile lui au fost preluate în proiectul de lege discutat anterior.

Vă mulțumesc.



Oricum, am reținut punctul de vedere al dumneavoastră și pentru punctele 9 și 10.

Doresc să vă informez că la balcon se află un grup de invitați din județul Cluj, invitați din

partea Grupului parlamentar al UDMR.

Le spunem: bine ați venit în Senatul României! (Aplauze.)

Continuăm. Din partea Comisiei pentru învățământ, domnul președinte Pop.





Senatului raportul de respingere a propunerii legislative.

În raport cu obiectul de reglementare, propunerea face parte din categoria legilor organice, iar

Senatul este Cameră decizională.

Vă mulțumesc.



- 50 -



Votul, săptămâna viitoare, luni.

*

Punctul 9, Propunerea legislativă pentru completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011.

(L644/05.11.2018)



Punctul de vedere al Guvernului l-am auzit.

Domnule președinte al Comisiei pentru învățământ, microfonul 5. Aveți cuvântul.




Senatului raportul de respingere a propunerii legislative, caracterul fiind organic, iar Senatul, Cameră

decizională.

Vă mulțumesc.


Vă mulțumesc.



Votul, săptămâna viitoare, luni.

*

Punctul 10, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 205 alin. (5) din Legea educaţiei

naţionale nr. 1/2011. (L646/05.11.2018)



Reprezentantul Guvernului și-a exprimat punctul de vedere.

Dau cuvântul președintelui Comisiei pentru învățământ, domnul senator Pop, microfonul 5.




Senatului raportul de respingere a propunerii legislative, caracterul fiind organic, iar Senatul este

Cameră decizională.

Vă mulțumesc.

- 51 -


Vă mulțumesc.



Votul îl vom exercita săptămâna viitoare, luni.

Doresc să vă mai informez de la președintele Senatului că dezbaterea și votul asupra moțiunii

simple se va face miercuri, 5 decembrie, la ora 10.30.

Nemaiavând alte puncte pe ordinea de zi, declar încheiate lucrările ședinței de astăzi.

Mulțumesc tuturor colegilor pentru implicare și participare.

Ședința s-a încheiat la ora 11.50.

s t e n o g r a m a - senat.ro file- 2 - - radu -mihai mihail (usr) – declaraţie politică având...

Documents