1

USR – Sector 1

PROIECT DE BUGET 2018

Primăria Sectorului 1

Analiză si propuneri USR

Coordonator: CLOTILDE ARMAND

Analize:

Florin Andrei

Eugen Lucaci

Cristian Manda

Catrinel Trofin

2

A. Introducere

Echipa USR Sector 1 este la al treilea document de analiză a bugetului Sectorului 1, după cele

două documente publicate anul trecut (Bugetul Sectorului 1 pe înțelesul tuturor, Analiză și

propuneri USR - proiect de buget 2017), care conțin suportul explicativ și comparativ pentru o

înțelegere mai amplă a bugetului local actual.

Analiza din documentul curent are la bază propunerea de buget lansată de Primăria Sectorului 1

și publicată pe website-ul propriu în data de 26.01.2018.

Primăria prevede pentru acest an un buget local care se ridică la cheltuieli de 1,2 miliarde RON,

asigurate de venituri de 1,1 miliarde. La bugetul local se mai adaugă 24 de milioane lei veniturile

proprii ale instituțiilor publice, dublate de cheltuieli de 31 de milioane, și 214 milioane lei

reprezentate de împrumuturi interne și externe. Dacă luăm în calcul eliminarea tranzitării

salariilor din învățămant prin bugetele locale (aproximativ 200 milioane RON), ajungem la

concluzia că Sectorul 1 dispune în 2018 chiar de o ușoară majorare a fondurilor față de 2017, când

celelalte primării din țară văd o scădere a veniturile lor.

Primăria cu cel mai mare venit pe cap de locuitor din România (1450 euro/an), la nivelul mediei

europene, iese cu o situație financiară favorabilă din modificările legislative care au afectat

celelalte bugete locale în acest an.

B. În 2018 Primăria repetă aceleași greșeli

Propunerea administrației PSD prezintă aceleași deficiente structurale majore pe care le-am

denunțat anul trecut. Dintr-un buget atât de important nu se pun nici măcar bazele unei

dezvoltări ulterioare pentru comunitatea urbană din sector.

Cheltuielile de funcționare institutională absorb principalele fonduri, iar această situație nu

poate decât să se perpetueze urmând politica PSD.

Investițiile nu sunt o prioritate pentru Primăria actuală, nici din punct de vedere al bugetării,

nici din punct de vedere al gestionării proiectelor.

Repartizarea din bugetul local a unei sume relativ mai importante pentru investiții în acest an

(212 milioane) nu modifică tabloul general. În primul rând, echipa PSD nu este în măsură să ducă

la bun sfârșit proiecte de investiții, chiar în număr redus, așa cum a demonstrat în exercițiul

bugetar de anul trecut. Rata de realizare a investițiilor a fost de doar 42% în 2017, dacă eliminăm

transferul din final de buget de 96 milioane lei spre CET Grivița, ce reprezintă de fapt o capitalizare

a societătii și nu o investiție efectivă. În al doilea rând, investițiile din împrumuturi sunt mai reduse

în acest an, iar majorarea menționată nu compensează această diminuare.

3

În mod evident, proiectul de buget propus de Primăria Sectorului 1 nu oferă o perspectivă de

dezvoltare.

Nici o măsură compensatorie nu este îndreptată împotrivă dezechilibrului major între cheltuielile

de funcționare și de investiții, cu toate că de soluționarea sa depinde în esență viitorul dezvoltării

comunității. Primăria PSD continuă o politică prin care:

Nu sunt atrase fonduri europene pentru a susține în parte investițiile;

Nivelul de îndatorare se menține foarte ridicat, cu o capacitate de refinanțare redusă,

în condițiile în care rata de rambursare a împrumuturilor e în scădere;

Cheltuielile legate de întreținerea spațiilor verzi ating cote uriașe;

Contractul cu Romprest este păstrat în aceiași termeni, în ciuda numeroaselor sesizări

legate de prețul și calitatea serviciului de salubrizare;

Supra-bugetarea este extrem de frecventă și poate ascunde pe parcursul anului

redistribuiri în cadrul rectificărilor, greu de analizat și de evaluat în mod just de

Consiliul Local.

C. Principii bugetare care ar trebui respectate

La fel ca și anul trecut, echipa USR Sector 1 insistă, în primul rând, să fie luate în considerație o

serie de principii bugetare pentru construcția bugetului local1.

1. Echilibru între venituri și cheltuieli - este al doilea an consecutiv de buget deficitar - cel mai important deficit din ultima decadă

2. Buget construit pe priorități de investiții și proiecte pentru dezvoltarea comunității - creșterea economică înregistrată pe plan național și local nu se regăsește în

dezvoltarea infrastructurii comunitare - nu există o strategie pluri-anuală de investiții majore

3. Buget transparent, accesibil și deschis spre consultare publică - agregarea cheltuielilor pe capitole mari bugetare face imposibilă orice analiză

detaliată - nu se publică execuțiile bugetare pe capitole

4. Cheltuieli bugetare monitorizate permanent și evaluate din punct de vedere al performanței și eficienței - nu dispunem decât de o listă de investiții fără a ști în ce măsură sunt realizate - nu există indicatori de performanță la nivel de fiecare direcție

5. Identificarea și evaluarea riscurilor pe termen mediu și lung - de exemplu creșterea dobânzilor bancare pentru împrumuturile contractate - impactul întârzierilor pe șantierele de investiții

6. Efectuarea, cel puțin anual, a unui angajament de audit (independent) care să verifice execuția bugetară și eficiența cheltuielilor angajate.

1 Baza principiilor exprimate este reprezentată de standardele OECD.

4

D. Problema veniturilor bugetului local

Anul 2018 aduce modificări legislative importante în proveniența veniturilor locale, care constau

în principal din:

- cotele și sumele defalcate din impozitul pe venit (impozitul pe venit se colectează la

nivel central, după care cote specifice sunt repartizate către Primării. Sectorul 1 va

avea în 2018 o cotă de 30%, față de 20% anul trecut, diferența compensând practic

scăderea impozitului pe venit de la 16% la 10%, conform noului Cod fiscal);

- impozitele și taxele pe proprietate (colectate prin intermediul DGITL Sector 1);

- sume defalcate din TVA (colectate la nivel central, din care sunt alocate cote specifice

către Primării conform deciziei Ministerului Finanțelor Publice).

Surse venituri Buget local S1 (milioane RON)

Buget final 2016

Buget aprobat CL 29.03.2017

Buget final 2017

Buget publicat

2018

Buget prevăzut

2019

Impozit pe venit 554 550 591 620 886

Impozit pe proprietate 269 269 266 271 287

Cote defalcate din TVA 239 259 281 90 85

Alte impozite și taxe pe bunuri și servicii

57 58 62 63 67

Subvenții de la bugetul de stat

29 30 30 43 47

Alte venituri 31 29 32 31 32

TOTAL 1179 1195 1262 1118 1404

*Veniturile prezentate nu includ creditele interne sau externe.

Veniturile locale sunt supuse astfel unei dependențe mari de deciziile politice guvernamentale,

care impun nu numai fluctuații de la un an la altul, ci chiar în cursul aceluiași an, așa cum s-a

întâmplat în exercițiul bugetar trecut.

Experiența 2017

Bugetul anului trecut, aprobat de Consiliul Local al Sectorului 1 în 29 martie 2017, a cuprins

venituri de 1.195 milioane lei, la care se adăugau 280 milioane din împrumuturi externe și

interne.

Pe parcursul anului, mai multe rectificări au vizat majorarea veniturilor, prima dintre ele la o lună

după aprobarea bugetului anual:

- 28.04.2017: veniturile au ajuns la 1.200 mil. prin creșterea veniturilor din impozitul

pe venit și pe profit;

- 27.09.2017: venituri 1.210 mil. prin creșterea veniturilor fiscale;

5

- 28.11.2017: venituri 1.240 mil. prin creșterea sumelor obținute din impozitul de pe

venit, impozitele și taxele pe proprietate și a sumelor defalcate de TVA.

În finalul anului, veniturile au ajuns la 1.262 mil., cu 5,8% mai mult față de suma asumată inițial.

Cauza principală a acestor rectificări este dependența bugetelor locale de sumele colectate de

stat ca impozit pe venit și ca TVA , așa cum se observă în graficul alăturat:

Comparația cu alte administrații locale

O dezvoltare urbană exemplară în Sectorul 1 s-ar impune prin simpla comparare a veniturilor

locale la nivel național. Sectorul 1 este de departe cel mai bine situat față de celelalte

administrații publice din țară.

Oraș Buget de venituri-2017

Populație Venituri/locuitor

Sectorul 1 1,262 miliarde 220 000 5736 lei/locuitor

Cluj Napoca 0,96 miliarde 300 000 3190 lei/locuitor

Timișoara 1,020 miliarde 300 000 3400 lei/locuitor

Iași 0,80 miliarde 318 000 2516 lei/locuitor

Veniturile anului 2018

Administrația S1 propune pentru anul în curs un nivel de venituri de 1,118 milioane RON, la care

se mai adaugă împrumuturi interne și externe de 214 milioane lei. Structura veniturilor a evoluat

față de cea de anul trecut prin modificări legislative.

6

Probleme majore:

- Dependența de alocările guvernamentale

Doar un sfert din venituri depind de hotărârile administrației locale, restul veniturilor

cunosc fluctuații în funcție de politica guvernamentală.

- Lipsa de predictibilitate

Anul trecut, veniturile au fost în decembrie 2017 cu 6% mai mari decât era prevăzut

în martie 2017.

În construcția bugetelor multi-anuale, diferențele de prognozare sunt și mai mari: în

martie 2018 fiind prevăzute venituri în sumă de 1.454 milioane lei pentru 2018, față

de propunerea actuală de 1.118 milioane lei, cu aproape 20% mai puțin.

E. Propunerea Primăriei privind bugetul de cheltuieli

Ca și anul trecut, primăria propune în 2018 un buget local deficitar: cheltuielile se vor ridica la

1.209 milioane RON, în timp ce veniturile pentru a susține aceste cheltuieli vor fi de 1.118

milioane lei, la care se mai adaugă credite în valoare de 214 milioane și cheltuieli de 31 de

milioane la instituțiile cu venituri proprii. Sectorului 1 ar urma să înregistreze în anul în curs un

nou deficit de 91 milioane lei, cel mai important din ultima decadă.

7

Repartizarea cheltuielilor pe principalele categorii bugetare este următoarea:

Analiza pe capitole bugetare (milioane RON)

Buget realizat

2016

Buget aprobat

de CL martie 2017

Buget realizat

2017

Buget propus

PSD 2018

Aparatul Primăriei 29 45 28 80

Servicii publice generale 26 34 30 46

Dobânzi 19 19 16 18

Politie locala 22 28 28 49

Învățământ 481 509 541 251*

Sănătate 48 61 44 52

Spatii verzi 87 84 82 143

Cultura, recreere, religie 9 28 25 43

Asistenta sociala 148 171 161 221

Locuințe si dezvoltare publica 94 154 191 105

Salubritate 157 190 169 170

Reparații străzi 28 39 16 29

Total 1149 1362 1334 1209

*Fără aprox. 200 milioane lei – salariile din învățământ

O prezentare grafică a principalelor modificări este prezentată mai jos (buget realizat 2017 vs.

buget propus 2018).

8

Din analiza acestor cifre globale, ajungem la următoarele concluzii:

Două domenii, cărora USR le acordă importanță, sunt afectate negativ:

Învățământul (-100M)

Locuințe și dezvoltare urbană (-90M)

Trei capitolele câștigă foarte mult:

Spații verzi (+60M)

Asistență socială (+60M)

Aparatul primarului - Autorități publice și acțiuni externe (+50M)

Salubritatea, prin contractul cu Romprest, crește la un nou nivel record de 170M.

Avem mai jos o defalcare pe tip de cheltuieli:

Analiza pe tip de cheltuieli (milioane lei)

Buget realizat

2016

Buget propus 2017

Buget realizat

2017

Buget propus 2018 (PSD)

Cheltuieli personal 255 307 324 206*

Cheltuieli materiale 621 648 599 564

Dobânzi 19 20 16 18

Fonduri europene 0 0 0 0,2

Asistenta sociala 61 58 73 94

Burse, culte, altele 19 28,5 58 56

Rambursări credite 85 141 91 60

Cheltuieli capital 83 172 167 212

Total 1149 1663 1334 1209 *Fără aprox. 200 milioane lei – salariile din învățământ

Cheltuielile de personal

De notat în proiectul de buget 2018 o creștere foarte mare a cheltuielilor de personal dacă

comparăm suma de 206 milioane de lei bugetată în 2018 cu 107 milioane de lei reprezentând

salariile din bugetul 2017 (fără a lua în calcul 200 milioane de lei alocate salariilor din învățământ).

Ajungem astfel la concluzia că masa salarială aproape s-a dublat. După modificările legislative din

2017, salariile funcționarilor din primăria S1 au crescut în medie cu 83%.

Această evoluție este în sine pozitivă dacă:

• se va realiza o aliniere cu salariile din domeniul privat, pentru o muncă echivalentă (de

ex. practica unui week-end de 2 zile și jumătate ar trebui să fi înlocuită de un week-end

de 2 zile);

9

• se vor face investiții în nivelul de performanță a angajaților, în profesionalizarea lor;

• va crește eficiența muncii funcționarilor primăriei (informatizarea inteligentă a

serviciilor etc.).

În proiectul de buget actual nu există investiții în formarea profesională, nici programe pentru

creșterea indicatorilor de performanță a muncii funcționarilor. Investiția în salarii este necesară,

dar nu suficientă.

Remarcăm de asemenea că nu se înregistreză o creștere uniformă a cheltuielilor de personal între

sectoare.

Cheltuieli de personal pe sectoare (milioane lei)

Buget realizat

2017

Buget propus

2018 (PSD)

Servicii publice generale 21 31

Politie comunitara 18 24

Sanatate (doar Centrul Caraiman) 6 12

Asistenta sociala 69 93

TOTAL 324 206

Total fara salariile profesorilor 124 206

Capcana rectificărilor bugetare

Bugetul votat de Consiliul Local la începutul anului suferă numeroase rectificări (10 în 2017) prin

care se modifică structura bugetară, nu atât la nivel macro-bugetar, cât prin redistribuiri interne

complexe. Consiliul Local este prins într-o capcană administrativă. În practică, primarul decide

singur redistribuirea sumelor care au fost votate inițial de Consiliu, într-un simulacru de

transparență.

În 2017, rectificările bugetare (în general neacceptate de USR, dar validate de toate celelalte

partide) au însemnat:

• realocari din bugetul de investiții spre bugetul de funcționare și spre capitalizarea CET

Grivița (dacă la începutul anului Consiliul Local a aprobat ca 14% din venituri să fie investite, la

sfârșitul anului rata de transfer din venituri spre investiții a fost de nici 6%);

• alocarea a 96 milioane de lei către CET Grivița care s-a decis fără nici o documentație și

fără ca CET Grivița să ceară acest lucru. Motivația Primăriei ar fi fost „de a ascunde acest excedent

bugetar ca să nu-l ia Guvernul”. Nu se știe ce s-a întâmplat exact cu această sumă de 96 milioane

de lei, întrucât nu au fost prezentate informații suplimentare de către Primărie;

10

• supra-bugetări succesive spre spații verzi (11 milioane de lei în plus) și DGASPC (3

milioane de lei în plus) care țin și ele de o gestionare greu de urmărit, având în vedere că în final

de an cele două sectoare se înscriu în bugetele aprobate inițial.

Poziția USR

USR a protestat în mod constant împotriva non-politicii PSD care continuă să NU aibă un plan de

investiții pentru dezvoltarea sectorului: de la modernizarea străzilor la reabilitarea clădirilor de

servicii publice sau de interes pentru oraș, la întreținerea și extinderea infrastructurilor generale.

Primăria PSD optează pentru alocarea de sume exorbitante în spații verzi, asistență socială,

salubritate și diverse mici cheltuieli fără obiective de dezvoltare comunitară.

Singurul proiect de investiții de amploare a fost lansat în perioada administrației Chiliman din

credit extern: termoizolarea a 150 de blocuri care ar fi trebuit să se deruleze între 2009-2015.

Proiectul continuă să fie prelungit, înregistrând diverse întârzieri. Anul trecut din rata de credit

de 280 de milioane nu a fost investită decât jumătate. Fără acest proiect aflat încă în etapa 2014,

rata de execuție a bugetului de investiții ajunge la 42% și nu conține nici un obiectiv de interes

major.

În 2018, este bugetată din nou spre investiții aproximativ aceeași sumă cu aproape aceleași

obiective, nerealizate anul trecut. Pentru a susține nivelul de investiții prevăzut inițial de PSD, ar

trebui ca în anii care au rămas să fie efectuat un nivel de investiții mult mai mare (cel puțin dublu,

din moment ce aproape jumătate din mandat a trecut fără investiții majore).

USR susține că bugetul actual este orientat din nou către cheltuieli curente (incluziv salarii și

asistență socială), fără investiție în viitor.

Dacă la Londra 44% din buget este canalizat spre investiții, la București în Sectorul 1 abia ajungem

în final de an 2017, la 5,4% investiți din cheltuielile totale ale primăriei.

Cetățenii acestui sector, cel mai bogat din România, pot avea alte așteptări decât aceste investiții

disperse și nesemnificative, un program de reabilitare a blocurilor început acum 8 ani și

neterminat, un buget substanțial cheltuit pentru a menține o infrastructură vetustă, un personal

care nu se califică și o asistență socială care nu propune soluții.

11

F. Analiză și propuneri USR Sector 1 pe capitole bugetare

Învăţământ

Acest capitol înregistrează o modificare majoră în 2018. Cheltuielile propuse sunt cu aproximativ

50% mai mici, diferența provenind din faptul că sumele alocate salariilor cadrelor didactice nu

mai sunt plătite din bugetul Primăriei, de altfel prin transfer de la Bugetul Statului, ci direct din

bugetul central.

Spre relevanța comparației, am ajustat valorile aferente anului 2017 cu valoarea salariilor,

rezultând o diminuare a bugetului pentru 2018 cu 22% față de execuția anului 2017, adică 251

de milioane propuse pentru 2018, față de 322 de milioane cheltuite în 2017 (fără a considera

cheltuielile de personal). Cheltuielile de funcționare au o pondere de 85% din totalul fondurilor

alocate învățământului, în timp ce investițiile beneficiază de numai 15%.

Cheltuielile de investiții propuse de Primărie abia ating 37 milioane lei, iar principalele proiecte

sunt reluate de anul trecut, cu bugete mai mari:

10 milioane lei -construire grădiniță cu program prelungit pentru 200 de copii la Școala

Gimnazială N. Grigorescu -fosta Grădiniță nr. 146 – (9 milioane prevazute anul trecut)

5 milioane lei - Școala Gimnazială Sf. Nicolae-construire sală de festivități, cantină, sală

de mese (anul trecut 1 milion cantina)

2,2 milioane lei - Școala Gimnazială Sfinții Voievozi-supraetajare semiinternat (1 milion

anul trecut)

2 milioane lei – lucrări mansardare Școala Gimnazială Vasile Alecsandri (1 milion anul

trecut)

4 milioane lei - Amenajare acces persoane cu handicap în mai multe unități de învățământ

de pe raza Sectorului 1.

Propuneri USR S1

Prima întrebare la care administrația ar trebui să răspundă la prezentarea unui buget de investiții

ar trebui să fie: care sunt zonele cu un număr mare de copii și în care trebuie dezvoltate școlile.

Consilierii USR S1 au cerut încă de la primele comisii de învățămant din mandat să fie realizată o

analiză a nevoilor școlilor și a cartierelor pentru a fi publicată o strategie de dezvoltare a

infrastructurii școlare. Nu este admisibil să decidem un buget la acest capitol în lipsa cunoașterii

necesităților școlare pe termen mediu și lung. Nu putem să decidem să extindem o școală dacă

nu avem un plan clar de școlarizare pe 10-20 de ani.

12

Pe termen mediu, USR militează pentru o politică de prelungire a încadrării școlare. Primăria ar

trebui să ajungă să asigure creșe, grădinițe, școli și „after school”pentru ca toți copiii din Sectorul

1 să aibă un program încadrat, școlar și recreativ de la 8h00 la 17h00, așa-numitul program

prelungit cu eliminarea sistemului de „ture”.

USR dă importanță dotării și încurajării unei bune încadrări în școlile din periferie pentru ca

părinții să nu fie nevoiți să-și ducă copiii în școlile „centrale”, evitând o migrație cotidiană

generatoare de perturbări în trafic și dificultăți în organizarea familială.

Investiții susținute de USR

Consideră sm necesarăuplimentarea bugetului cu 10.000 mii lei pentru efectuarea expertizelor

tehnice și întocmirea documentației în vederea obținerii autorizațiilor de funcționare din partea

ISU, pentru toate clădirile unităților de învățământ din Sectorul 1.

Locuințe, reabilitare termică și alimentare cu apă

Acest capitol bugetar include în principal programul de reabilitare termică a blocurilor început de

administrația Chiliman în 2009 și finanțat pe bază de credit extern. Conform bugetului de anul

trecut, programul ar fi trebuit să se încheie printr-o ultimă tranșă de credit în 2018. Cum

investițiile au mari întârzieri, două tranșe suplimentare au fost reeșalonate până în 2019.

Constatăm mari întârzieri în derularea programului inițial.

În ciuda acestei situații, suma bugetată pentru acest capitol este cu aproximativ 50% mai mică

față de anul trecut. Cele 105 milioane lei prevăzute în bugetul local înseamnă o rambursare mult

mai redusă a creditelor, dar și investiții mai scăzute din veniturile primăriei. Nici investițiile

derulate prin împrumuturi nu vor fi la nivelul celor de anul trecut, totalizând 214 milioane față de

280 anul trecut. Mai e prevăzută încă o tranșă de 141 milioane în 2019.

Locuințe, servicii si dezvoltare publica Buget aprobat de CL martie

2017

Buget rectificat dec 2017

Buget propus PSD

2018 Cheltuieli de funcționare (in principal rambursări credite) 143 93 62

Cheltuieli de dezvoltare (investiții din buget local) 11 14 2 43

Investiții din împrumuturi 280 140 214

Total investiții 291 154 257

Principalele investiții

Ca justă măsura a întârzierilor din acest domeniu, cea mai importantă investiție prevăzută de

administrația PSD e programul de reabilitare termică etapa 2014, în urmă deci cu 4 ani. Va fi

investită suma de 109 milioane lei, din credit extern, pentru blocurile incluse în această etapă, și

2 Suma nu include capitalizarea CET Grivița.

13

alte 86 de milioane pentru celelalte imobile incluse în etapele 2015 și 2016, în părți relativ egale.

Gestionarea defectuoasă a acestui program de reabilitare termică va costa în plus bugetul local

10 milioane lei pentru a fi terminate blocuri din etapele 2009-2012.

Tot pe bază de credit, dar intern, ar trebui să fie finalizat în acest an și șantierul Complexului

multifuncțional Piața Mureș pentru care se vor investi 18,6 milioane. Șantierul era prevăzut să se

încheie anul trecut.

Bugetul local va susține în schimb construirea blocului de locuințe de pe str. Dridu (20 milioane),

10 milioane pentru Cartierul de locuințe sociale Odăi, o sumă foarte mică având în vedere

investiția totală de 144 milioane. Mai e inclus și un proiect de extinderea a rețelelor de apă pe

străzile Liliacului, Bujorului și Nuferilor (9 mil.).

Propuneri USR S1

Susținem inițierea unui program care să sprijine reabilitarea seismică a clădirilor din Sectorul 1

prin găsirea unei soluții juridice de parteneriat, considerând că siguranța locuitorilor este o

prioritate absolută pe care nu o putem amâna printr-o deresponsabilizare a autorităților bazată

pe declinarea competențelor administrative.

În primul rând, trebuie realizat un program de expertizare. Aproximativ 400 de clădiri din Sectorul

1 au nevoie de o nouă expertiză, urmând să fie încadrate, după caz, în categoria de urgență. Riscul

seismic ar trebui evaluat și pentru alte clădiri mai vechi de 1970 care necesită să fie inventariate

și expertizate.

În plus, cerem să fie elaborate și proiectele de consolidare pentru toate clădirile cu risc seismic

înalt, printr-o formulă de parteneriat care să permită deblocarea situației actuale.

Solicităm în această etapă alocarea a 22.000 mii lei pentru demararea programului.

Asistența socială/DGASPC

Cheltuielile totale bugetate pentru anul 2017 au atins valoarea de 171 milioane lei, execuția fiind

de 161 milioane lei. Investițiile au avut o valoare infimă (0,2 milioane lei). Pe parcursul anului, în

baza rectificărilor, suma bugetată inițial pentru asistența socială a crescut cu 3 milioane lei.

În 2018, suma propusă în bugetul local al anului 2018 atinge valoarea de 221 milioane lei,

creștere cu 37% față de execuția anului precedent. Remarcăm că principalele sume bugetate

sunt la subcapitolele:

Asistență socială în caz de invaliditate – 83 milioane de lei (față de 49 de milioane bugetați

în 2017),

14

Asistență socială pentru familii și copii - 81 de milioane de lei (față de 70 de milioane

bugetați în 2017).

Cheltuielile de funcționare propuse sunt de 212 milioane, investițiile propuse fiind de doar 9

milioane, din care 0,5 milioane investiții noi, restul fiind propunerile neefectuate din anul 2017.

De remarcat că s-au alocat pentru creșe, unul din puținele proiecte de succes, doar 11 milioane

lei, fără investiții importante.

Indicatorii cheie din raportul precedent „Bugetul Primăriei S1 pe înțelesul tuturor”, referitor la

costurile DGASPC pentru fiecare copil instituționalizat sau fiecare familie ajutată, ramân valabili.

Propuneri USR S1

În acest context, USR susține parteneriatele public-privat. Sunt numeroase ONG-uri/asociații care

ar îngriji persoanele cu probleme specifice, la un cost de 2-3 ori mai mic decât DGASPC. Rolul

DGASPC ar fi acela de a monitoriza aceste asociații, de a verifica parametrii funcționării lor

corecte și de a se ocupa cu precădere de asistența socială generală.

Pentru 2018, credem că ar trebui menținut un buget apropiat de cel de anul trecut, în condițiile

în care bugetul S1 nu s-a mărit (și nu vrem să creștem ponderea asistenței sociale în bugetul

primăriei). Costurile investițiilor trebuie reevaluate, cum este cazul proiectului de amenajare

peisagistică din parcul de la CSS Sf. Ecaterina (investiție totală de 11.806 mii de lei), deci un cost

de aprox. 200 euro/m². În comparație, o amenajare clasică de curte în Germania costă în jur de

30-50 euro/m². Susținem o alocare bugetară cu 50% mai scăzută la acest proiect.

Salubritate şi protecţia mediului

Propunerea de anul acesta este în scădere în raport cu cea de anul trecut, față de care consilierii

USR și-au manifestat dezaprobarea pe baza raportului Curții de Conturi. În 2017, cheltuielile

propuse se ridicau la 187,2 milioane lei din care 180 de milioane erau alocate salubrității

(contractul cu Romprest), iar restul de 7,2 milioane investițiilor în canalizarea și tratarea apelor

reziduale. Din această alocare au fost cheltuiți 166,5 milioane aferenți contractului cu Romprest,

în timp ce investițiile propuse pentru canalizarea și tratarea apelor reziduale nu au fost realizate.

Bugetul 2018 de cheltuieli propus de Primărie în domeniul salubrității și protecției mediului este

de 170 de milioane lei, cu un milion de lei mai mult ca execuția anului precedent. Cea mai mare

parte a acestei sume este alocată salubrității, 160 de milioane de lei, restul sumei, 10 milioane

lei, fiind direcționată către canalizarea și tratarea apelor reziduale precum și alte servicii de

protecție a mediului. Investițiile prevăzute în această secțiune sunt de 7 milioane de lei și vizează

obiective de investiții care nu au fost realizate anul trecut, adică extinderea rețelei de canalizare

pe străzile Liliacului, Bujorului și Nuferilor.

15

În privinţa contractului de salubritate încheiat cu compania Romprest câteva comparaţii sunt

edificatoare:

Firma nr. locuitori

cost total (mil.lei/an)

platit de primarie

(mil. lei/an)

platit de locuitori

(lei/luna/persoana)

cost/loc./an (lei/locuitor)

Bucuresti S1 Romprest 220 000 160 160 0 727

Bucuresti s2 Supercom 357 000 165 110 12,84 462

Bucuresti s3 Rosal 468 000 152 124 5,03 325

Bucuresti s4 REBU 300 000 100 65 9,6 332

Bucuresti s6 URBAN 359 000 105 81 037,11 293

Propunere USR

Susținem în continuare renegocierea contractului cu Romprest.

Sănătate

Conform proiectului de buget pentru 2018, sănătatea beneficiază de o alocare bugetară în

valoare de 52 milioane RON, însemnând o suplimentare de aproximativ 17% față de nivelul

execuției bugetare de la finalul anului 2017. Cu toate acestea, nivelul propus este cu 15% mai

scăzut decât bugetul aprobat inițial în 2017. Bugetul este împărțit în 67% pentru cheltuielile de

funcționare, 33% pentru investiții.

La nivel de obiective, principala pondere o deține Centrul Caraiman, care va beneficia de 60% din

bugetul 2018, în timp ce toate Spitalele Generale AUIPUSP beneficiază de 40%.

Prin comparație cu execuția bugetară la nivelul anului 2017, Centrul Caraiman dispune de o

alocare suplimentară de 187%, în timp ce Spitalele în gestiunea Consiliului Local Sector 1 vor avea

un buget redus față de execuția anului 2017, respectiv 61% din acest nivel.

Astfel, Centrul Multifuncțional Caraiman are o alocare pentru dezvoltare în valoare de 13

milioane RON, principalele investiții fiind:

• 9,4 milioane RON: Laborator integrat imagistică (ecograf 4D, aparat radiologie, computer tomograf, ecograf Doppler) • 1,9 milioane RON: Stație centrală monitorizare (2 buc.) • 650 mii RON: Autoutilitară N1 cu rampă 4x4 6+1 locuri (2 buc.)

3 Începând cu 2018 aceasta poate fi zero, cu condiția colectării corespunzătoare a cel puțin 65% din deșeuri prin asociațiile de proprietari.

16

La nivel de investiții, Spitalele Generale AUIPUSP vor suferi de reducerea fondurilor cu 70% față

de nivelul execuției din 2017. Suma de 4,2 milioane RON este împărțită între:

• 1,9 milioane RON: Clinica Medicală II la Spitalul Clinic de Urgență Copii Grigore

Alexandrescu-demolare

• 1,7 milioane RON: Spitalul de Urgență Floreasca-modernizare și extindere corp C

• 220 mii RON: Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Grigore Alexandrescu-Ascensor

exterior la corpul de clădire UROLOGIE-CHIRURGIE

• 90 mii RON: expertize tehnice clădiri 1 și 2 Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Grigore

Alexandrescu.

De precizat că la Centrul Caraiman cheltuielile salariale înregistrează o creștere de 110%, deci o

dublare a acestora.

Propuneri USR S1

USR a solicitat în repetate rânduri ca situația Centrului Caraiman să fie reglementată prin

integrarea sa în sistemul național de sănătate. La ora actuală, cheltuielile medicale din acest

centru, plătit din fonduri publice, nu sunt recunoscute, nici decontate de CNAS, iar serviciile sale

par să fie rezervate pentru anumite categorii de cetățeni (printre care, după unele sesizări,

funcționari publici ai Primăriei S1).

Solicităm un audit extern pentru cheltuielile efectuate la Complexul Multifuncțional Caraiman în

perioada 2015-2017.

Ar trebui clarificat de asemenea proiectul construirii unui spital de urgență în Sectorul 1. USR a

votat împreună cu ceilalți consilieri pentru achiziționarea unui teren în vederea construirii un nou

spital. Acest lucru s-a făcut cu condiția că vom fi informați în ce privește master-planul național

de sănătate și vom avea aprobarea ministerului de resort pentru proiect. Nu am primit nici o

informație în ciuda scrisorile trimise către minister și primărie.

Fără acest master-plan nu putem înțelege viziunea ministerului nici în ce privește spitalul de arși.

Știm că spitalul actual (renovat fără licitație și fără viziune de PSD cu 2 miloane de euro) nu poate

asigura îngrijiri în cazurile grave.

Aparatul Primăriei - Autorități publice și acțiuni externe

Bugetul prevăzut pentru 2018 pentru serviciile care fac parte din aparatul Primăriei este de 80,4 milioane, aproape 3 ori mai mare față de execuția bugetară de anul trecut. Este cea mai importantă creștere din bugetul acestui an, care nu poate fi justificată decât parțial de măririle salariale. Din proiectul transmis inițial Comisiei de buget se observă o triplare a cheltuielilor de

17

personal (cheltuieli salariale și diverse contribuții), dar și o creștere a cheltuielilor materiale în comparație cu anul trecut.

Față de această propunere inițială de 64 milioane, în varianta de buget publicată pe site-ul Primăriei, apare o nouă creștere de 16 milioane despre care nu avem la dispoziție informații pentru a analiza repartizarea sa. La solicitarea adresată primăriei nu am primit niciun răspuns. Observăm însă că bugetul de funcționare prevăzut pentru 2019 scade la 58 milioane față de 76 de milioane anul acesta. Plecând de la considerentul că masa salarială luată în calcul rămâne aceeași putem deduce o alocare spre cheltuieli materiale a sumei suplimentare.

Aparatul primăriei (milioane RON)

Buget aprobat de CL martie 2017

Buget realizat 2017

Buget propus PSD 2018

Buget prevăzut 2019

Cheltuieli de funcționare (cheltuieli de personal + cheltuieli materiale)

41,6 27,9 76 58,3

Cheltuieli de dezvoltare (investiții)

3,9 0,6 4,3 0,6

Total 45,5 28,5 80,4 58,9

Așa cum se observă și din tabel, investițiile cunosc și ele o creștere, dar redusă, față de cele votate anul trecut la începerea exercițiului bugetar. La sfârșitului anului bugetar, investițiile realizate nu erau însă decât 15% din cele votate în martie 2017.

Unele dintre investițiile propuse anul trecut se regăsesc de altfel în lista de investiții din acest an, dar la costuri mai ridicate:

- sistemul de management integrat al documentelor de la 553 mii la 729 mii;

- înlocuirea echipamentelor termice la imobilul din str. Munții Tatra de la 100 mii la 150 mii.

- sistemul electronic de vot pentru ședințele de Consiliu Local, propus anul trecut la 270 mii (2000 euro/consilier), necesită anul acesta un studiu tehnic la 5 mii lei.

Aproape jumătate din suma investițiilor va fi îndreptată spre finanțarea a 5 PUZ-uri despre care nu dispunem de informații complete.

Propuneri USR S1

Bugetul alocat ar trebui diminuat cu 20.000 mii lei, la nivelul proiecției pentru anul viitor.

Achiziționarea de materiale IT se impune să răspundă unei strategii de costuri minime cu

adoptarea celor mai performante sisteme. Cumpărarea a sute de licențe anti-virus, anti-malware,

achiziționarea de servere, licențe Windows, după achiziționarea în anul precedent de computere

noi; denotă o gestionare lipsită de responsabilitate pentru cheltuirea banului public.

18

Servicii publice generale – Servicii de evidența persoanelor și DGITL

Suma propusă pentru bugetul anului 2018 prevede 46 de milioane lei, o alocare mai mare cu

peste 50% față de cheltuielile realizate în anul 2017. Repartizarea sumei este realizată astfel: 20

de milioane lei către serviciile de evidența persoanelor, diferența fiind repartizată către alte

servicii publice generale (Direcția Generală de Impozite și Taxe Locale Sector 1). Investițiile sunt

foarte mici, doar 0,6 milioane lei, acoperind necesitățile reprezentate de computere sau licențe

software.

Diferența între alocarea bugetară 2018 și execuția 2017 provine din majorarea cheltuielilor de

personal cu suma de 10,2 milioane lei (6,4 milioane în plus pentru Serviciul de Evidența

persoanelor și 4 milioane în plus pentru DGITL). O creștere semnificativă se remarcă și la

subcapitolul de cheltuieli materiale, 4,9 milioane de lei în plus pentru Serviciul de Evidența

persoanelor.

Poliția comunitară

Conform bugetului 2017, Poliția Locală Sectorul 1 avea alocată suma de 26,9 milioane de lei, adică

27 euro/an/locuitor, preponderent constituită din costuri salariale (14 mil lei).

Situaţia finală, conform execuţiei din 30.12.2017, este următoarea: suma totală cheltuită este de

28,4 milioane lei, din care investiţii 2,3 milioane lei, costuri salariale 17,6 milioane şi cheltuieli

materiale 8,5 milioane lei.

După cum se poate observa, execuţia la sfârşit de an, arată o creştere a bugetului de 5% faţă de

aprobarea iniţială. Creşterea costurilor salariale de 26% este în parte compensată de scăderea

cheltuielile materiale de 18% şi a investiţiilor de 5%.

Bugetul propus în 2018 este în schimb de 48,6 milioane lei, o creștere cu aproximativ 65% față

de bugetul realizat în 2017. Din suma propusă, cheltuielile de personal reprezintă 23,9 milioane

de lei față de 17,6 milioane în execuția din anul precedent (o creștere cu aproximativ 36%) și 9,3

milioane cheltuieli materiale față de 8,6 milioane lei (o creștere de 8%).

Investițiile sunt mult mai importante (12,9 milioane lei) și vizează:

- sisteme de supraveghere video - 11 mil. lei camere și 780 mii -24 buc.- suport metalic prindere

- un aparat de măsurare a calității aerului - 1,1 mil lei.

19

Pentru costurile Poliției locale, cităm câteva date comparative la nivel național:

Oraşul Cost/an/locuitor Număr politişti/1000 locuitori

Sector 1 27 euro 1,32

Cluj Napoca 17 euro 0.67

Timişoara 24 euro 0.83

Sectorul 1 se menține la un cost ridicat pe cap de locuitor, dar cu un număr mai ridicat de polițiști

la 1000 de locuitori decât alte orașe din țară.

Reparația străzilor

Bugetul propus pentru anul 2018 pentru străzi este în ansamblu cu 75% mai mare decât execuția

finală pentru 2017, însă cifra trebuie înțeleasă în contextul în care execuția pe 2017 a fost la

numai 43% din bugetul propus inițial. În fapt, cele 29 milioane lei alocate străzilor în 2018

reprezintă 75% din bugetul inițial al anului 2017, din această sumă 73% revenind cheltuielilor de

funcționare, în timp ce doar 27% (7,9 milioane de lei) sunt alocate investițiilor.

Cheltuielile de funcționare beneficiază de o creștere cu 32%, datorată în special cheltuielilor de

personal ce se majorează cu 125% față de nivelul cheltuielilor realizate efectiv în 2017.

Referitor la cheltuielile alocate investițiilor, acestea înregistrează o creștere explozivă, de la 502

mii cheltuiți în 2017 la 7,9 milioane lei, din cauza transferării investițiilor nerealizate anul trecut

în bugetul din acest an.

Principalele destinații ale bugetului de investiții sunt:

3,8 milioane lei: studii geotehnice, studii topo, studii de fezabilitate, proiect tehnic Smart Parking-parcări pe verticală;

1,7 milioane lei: măsurători topo, cadastru și transpunere în GIS, intabulare drept de proprietate asupra domeniului public aferent străzilor din administrarea CL S1 (străzi/alei și spații verzi adiacente)- investiție amânată de anul trecut.

611 mii lei: modernizare sistem rutier străzi sectorul 1-etapă 2016-SF + PT (13 străzi)

450 mii lei: rețea de stații electrice pentru încărcare.

Propunere USR

Cerem alocarea a 10.000 mii lei pentru realizarea cadastrului sistematic al domeniului public din

Sectorul 1. Investiția alocată de 1.700 mii lei era prevăzută pentru anul trecut. Ar trebui, în

consecință, să fie realizate anul acesta ambele etape.

20

Cultură, recreere şi religie

Consiliul Local Sector 1 a aprobat pentru 2017 un buget de 8 milioane lei pentru alte servicii în

domeniul culturii, recreerii și religiei, destinați doar cheltuielilor de funcționare (exclusiv

cheltuieli bunuri și servicii), pentru investiții nefiind alocate inițial fonduri.

Conform execuției la 30.12.2017, au fost cheltuiți în total 1,2 milioane lei (aproximativ 15% din

fondurile alocate inițial), astfel:

-cheltuieli de personal 54 mii lei

-cheltuieli cu bunuri și servicii 1.000 mii lei

-cheltuieli dezvoltare 119 mii lei

Din suma totală cheltuită, 393 mii lei au fost alocați Centrului Cultural Sector 1, alte sume

mergând către evenimente precum Festivalul Balkanik – 360 mii RON si Satul Basmului Românesc

– 120 mii lei. Ca o comparație bugetul alocat în municipiul Sibiu pentru cultură are o valoare de

0,98 milioane de lei, într-un oraș în care Primăria finanțează numeroase manifestări culturale de

prestigiu, precum festivalul internațional de teatru.

Bugetul propus în 2018 de Primărie pentru serviciile cutural-recreative și religioase, din care

excludem întreținerea grădinilor publice și a parcurilor (aria de acoperire ADP) este de 43 de

milioane, o sumă cu 72% mai mare față de cheltuielile realizate în 2017. Suma propusă pentru

investiții atinge valoarea de 14,3 milioane lei și acoperă următoarele investiții:

consolidarea și restaurarea Școlii Gimnaziale I.H. Rădulescu,

expertize tehnice pentru sala de scrimă, sala de handbal și bazin de polo (Str. Av. Popa

Marin), bazin de inot (Str. Jiului 163),

iar în domeniul religios reluarea obiectivelor de investiții din 2017 la lăcașele de cult

selectate.

De asemenea, în domeniul culturii, sunt vizate o serie de investiții (1,5 milioane de lei) cum ar fi:

căsuțe și chioșcuri din lemn, sistem de schele modulare, sistem de sonorizare externă, scenă și

lumini.

Propuneri USR S1

Solicităm diminuarea bugetului alocat Centrului Cultural cu 10.000 mii lei.

Cerem ca fiecare proiect mai mare de 100 mii lei propus de Centrul Cultural să fie supus aprobării

Consiliului Local. Crearea acestei noi entități trebuie să răspundă unor cerințe stricte de

transparență a cheltuirii banilor publici.

21

Următoarele proiecte de investiții bugetate necesită clarificări:

-„realizarea unui proiect arhitectural și de design, a unui studiu de fezabilitate și construirea unui

teatru de vară în zona de nord a Sectorului 1”, bugetat cu 4.000 mii lei, având în vedere existența

Teatrului de vară Bazilescu în abandon;

-„realizarea unui proiect arhitectural și de design, a unui studiu de fezabilitate și renovarea,

amenajarea și mobilarea spațiului situat la parterul imobilului din Piața Amzei, nr. 13”, în

condițiile în care Administrația Piețelor Sector 1 a achiziționat în luna martie 2017 efectuarea

unui studiu de evaluare pentru determinarea redevenței minime pentru concesionarea Pieței

Amzei.

Întreținere parcuri și zone verzi

Bugetul propus pentru 2018 prevede o creștere de aproximativ 75% față de 2017, de la 83

milioane lei, execuția anului trecut, la 143 milioane lei.

În ce privește structura alocărilor, avem următoarele modificări:

- Cheltuielile materiale cresc de la 74 milioane lei până la 80 milioane lei, în creștere ușoară de

aproximativ 8%;

- Cheltuielile cu personalul cresc de la 4,7 milioane lei până la 8,6 milioane lei, o creștere

semnificativă de aproximativ 85%.

- Cheltuielile de capital (investiții) cresc de la 4,4 milioane lei până la 54,7 milioane lei, o creștere

de peste 12 ori!

Lista investițiilor prevede următoarele (suma totală alocată 54,7 milioane lei):

- amenajare, reabilitare si amplasare obiect de artă plastică urbană în Parcul Kiseleff Opera de

creație intelectuală "La Fluturi" - 5,2 milioane lei;

- împrejmuire terenuri de joaca - 4,3 milioane lei. Nu este precizat despre ce terenuri de joacă

este vorba;

- achiziția de terenuri pentru parcuri si locuri de joacă în "zonele noi". Nu se oferă alte detalii.

(11 milioane lei);

- dotări independente (23 milioane lei) unde există o listă impresionantă de achiziții.

Propuneri USR S1

Cerem ca alocarea pentru spații verzi să fie mai mică decât execuția bugetară 2017, având în vedere că se

vor semna noi contracte-cadru care ar trebui să fie mai avantajoase pentru Primărie.

Cheltuielile de funcționare ar trebui să scadă cu 20.000 mii lei, iar cele de dezvoltare, supra-bugetate, cu

10.000 mii.

22

În ce privește proiectul de „amenajare, reabilitare si amplasare obiect de artă plastică urbană în

Parcul Kiseleff Opera de creație intelectuală La Fluturi” (5.200 mii de lei), nu suntem de acord cu

investiția, autorizația de construire este expirată. Cerem o alocare de 300 mii de lei pentru a

amplasa statuia într-un loc decis de Consiliul Local.

Nu suntem de acord cu alocarea de 2 milioane de lei pentru panouri informative, dorim doar un

sistem sumar de informare, cu date strict utile, la intrarea in parcuri.

Rambursări și dobânzi – Datoria publică

Costul datoriei publice pe care îl luăm în calcul nu include rambursarea principalului, care se

regăseşte in capitolul de care aparține, respectiv locuințe. Aici sunt luate in calcul doar celelalte

costuri (comisioane, dobânzi).

Conform bugetului anului 2017 au fost alocate 19,3 milioane lei pentru acoperirea costurilor cu

datoria publică. Situaţia finală, conform execuţiei 30.12.2017, este de 16,2 milioane lei.

După cum se poate observa, execuţia de la 30.12.2017 arată o scădere de 16% a sumelor alocate

pentru acoperirea costurilor datoriei publice.

Perioada de rambursare a creditelor variază între 12 și 20 de ani. Se estimează că obligațiile

financiare rămase, aferente împrumuturilor menționate, vor fi plătite integral în 2037.

Pe parcursul anului 2017 s-au achitat următoarele sume:

principal credite: 91,483 milioane lei

dobânzi: 16,141 milioane lei

comisioane: 0,089 milioane lei

Comparații

Indicatorul folosit frecvent este nivelul de îndatorare pe locuitor. Nivelul de îndatorare al

Sectorului 1 este îngrijorător față de cel mediu din orașele din Franța, mai ales pentru că este

extrem de recent (aproximativ 10 ani, administrația Chiliman).

Oraș Îndatorare/locuitor (euro)°

București S1 1514

Franța (media oraselor) 959

Paris 2069

Lyon 817

Nice 1449

Versailles 597

° date 2017

23

Rambursări și dobânzi 2018

Suma alocată rambursărilor de credite în propunerea de buget pentru 2018 este de 60 milioane

lei, o scădere de aproximativ 35% față de suma plătită efectiv în 2017. Aceasta se poate explica

prin achitarea integrală a unui credit BCR (în 2017 s-au plătit 44,6 milioane lei doar pentru plata

principalului la acest credit).

În ce privește cheltuielile cu dobânzile si comisioanele, suma alocată pentru 2018 în creștere

ușoară față de execuția de la 31.12.2017, de aproximativ 6%, de la 16,2 milioane lei la 17,2

milioane (conform propunerii din buget). Această creștere la subcapitolul dobânzi se explică, cel

mai probabil, prin creșterea indicilor ROBOR (în cazul în care creditele în lei au rata dobânzii

variabilă).

Propunere USR

Dorim creșterea ritmului de rambursare pentru a ajunge la un nivel de îndatorare sustenabil, care să

permită lansarea unor noi investiții de amploare.

Anul acesta este posibilă o rambursare suplimentară de 60 de milioane de lei față de suma prevăzută în

proiectul de buget.