s t e n o g r a m a - senat.ro file-2 - - marius -petre nicoară (pnl) – declaraţie politică...

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 14 februarie 2017

S U M A R

1. Declaraţii politice prezentate de senatorii:

- Doina-Elena Federovici (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „De

fiecare dată când PSD a fost la guvernare, România a avut creştere

economică, iar românii au dus-o mai bine”;

- Vlad-Tudor Alexandrescu (USR) – declaraţie politică având ca titlu

„Retragerea sprijinului politic al Guvernului Grindeanu”;

- Ion Hadârcă (ALDE) – declaraţie politică având ca titlu „De la Podul Înalt,

la Podul Unirii”;

- Mircea-Vasile Cazan (PNL) – declaraţie politică având ca temă autostrada

Sibiu – Piteşti;

- Adrian Ţuţuianu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Mai multe

minciuni, un singur obiectiv: înlăturarea Guvernului legitim”;

- Lucian Trufin (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Agricultura este un

domeniu prioritar al economiei româneşti pentru Guvernul PSD – ALDE”;

- Eleonora-Carmen Hărău (PNL) – declaraţie politică referitoare la efectul

Legii bugetului pe anul 2017 asupra mediului de afaceri din România;

- Ioan-Cristian Chirteş (PNL) – declaraţie politică având ca temă Planul de

şcolarizare pentru anul şcolar 2017 – 2018 de la nivelul Liceului

Tehnologic „Lucian Blaga” din Reghin;

- Romulus Bulacu (PNL) – declaraţie politică referitoare la efectele sociale şi

economice ale emiterii Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2017;

- Victorel Lupu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Bugetul de stat şi

bugetul asigurărilor sociale pentru anul 2017 – un buget pentru cetăţeni”;

- Niculae Bădălău (PSD) – declaraţie politică având ca titlu „Nevoia de

stabilitate”;

- Ovidiu-Cristian-Dan Marciu (PSD) – declaraţie politică având ca titlu

„Necesitatea existenţei unui climat de pace”;

- Iancu Caracota (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Dezvoltarea

infrastructurii rutiere în judeţul Dâmboviţa”;

3

- 2 -

- Marius-Petre Nicoară (PNL) – declaraţie politică având ca titlu „Protestul –

formă de manipulare sau participare activă la acţiunile statului?”.

2. Aprobarea ordinii de zi şi a programului de lucru. 24

3. Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 20 – 25

februarie a.c.

35

4. Dezbaterea şi adoptarea Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de

urgenţă a Guvernului nr. 14/2017 pentru abrogarea Ordonanţei de urgenţă a

Guvernului nr. 13/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009

privind Codul penal şi a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură

penală, precum şi pentru modificarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de

procedură penală. (L24/2017)

35;

36-37;

37-40

5. Aprobarea unor modificări în componența nominală a comisiilor permanente

ale Senatului.

35-36; 37

- 3 -

S T E N O G R A M A

şedinţei Senatului din 14 februarie 2017

Şedinţa a început la ora 9.00.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul senator Iulian-Claudiu Manda, vicepreşedinte al

Senatului, înlocuit de domnul senator Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu, preşedintele

Senatului, asistaţi de domnii senatori Marian Pavel şi Ioan-Iustin Talpoş, secretari ai Senatului.

Domnul Iulian-Claudiu Manda:

Bună dimineaţa!

Stimaţi colegi,

Declar deschisă sesiunea consacrată declaraţiilor politice de astăzi, 14 februarie 2017.

Conform programului aprobat, timpul alocat pentru prezentarea declaraţiilor politice este de 90

de minute.

Invit la microfon, aşa cum mi-a fost prezentată lista, pe doamna Federovici Doina, din partea

Grupului PSD.

Doamna Doina-Elena Federovici:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia politică de astăzi am intitulat-o sugestiv „De fiecare dată când PSD a fost la

guvernare, România a avut creştere economică, iar românii au dus-o mai bine”.

Stimaţi colegi,

Cred că românii pot să remarce o schimbare de optică a PSD faţă de alte partide: toate măsurile

aprobate de Guvern şi votate de Parlament prin adoptarea bugetului de stat pentru anul 2017 sunt toate

măsurile făcute… promisiunile făcute de către PSD în timpul campaniei electorale.

Este pentru prima dată când un partid câştigător în alegeri transpune în prima lună de guvernare

atât de multe promisiuni în realizări efective. Nu vorbim aici doar de promisiunile privind educaţia, ci

şi de cele referitoare la creşterea salariilor şi pensiilor sau reducerea de taxe şi impozite, care reflectă

un nivel de trai mai bun pentru români.

Noi suntem interesaţi şi privim cu mai multă atenţie către problemele locale, cum sunt

infrastructura şi îmbunătăţirea condiţiilor din şcoli şi spitale, şi ne interesează să creştem veniturile

angajaţilor care participă la realizarea produsului intern brut al României şi care plătesc taxe şi

impozite către stat, din care se pot apoi plăti pensii decente pentru cei care au construit această ţară.

- 4 -

Ţinta principală nu e doar să avem creştere economică, este foarte important ca această creştere să

ajungă şi să se simtă în buzunarul fiecărui cetăţean.

Este greu de înţeles ce a dorit opoziţia prin depunerea unei moţiuni de cenzură. Guvernul a

retras ordonanţa atât de discutată, dezbaterea s-a mutat în Parlament, pentru că deciziile Curţii

Constituţionale sunt obligatorii, iar Codul penal trebuie modificat aşa cum cere Curtea.

Cei care au pierdut alegerile trebuie să accepte rezultatul votului. Această ţară trebuie

guvernată. Avem un program de guvernare care a început să fie pus în practică. De la 1 februarie s-au

luat deja mai multe măsuri aşteptate de români, începând de la creşterea salariilor şi pensiilor, până la

creşterea burselor studenţeşti şi susţinerea fermierilor care produc tomate şi carne de porc. Într-o

singură lună, Guvernul Grindeanu a luat mai multe măsuri bune pentru români decât a luat Guvernul

Cioloş într-un singur an.

Cine are interesul ca acest program de guvernare să nu fie pus în aplicare? Cine are interesul să ţină

România pe loc? Cine are interesul ca angajaţii din România să aibă în continuare cele mai mici salarii din

Europa? Şi, nu în ultimul rând, cine are interesul ca firmele româneşti să nu se poată dezvolta?

Distinşi colegi,

România începe să fie pusă în mişcare. Încep să se refacă şcolile, încep să se refacă spitalele,

profesorii şi medicii încep să fie mai bine plătiţi. Acest proces trebuie să continue. Cei care cer

plecarea Guvernului Grindeanu vor ca România să revină la stagnare, să nu se dezvolte, iar oamenii să

nu o ducă mai bine. Ei speră că un eşec al acestei guvernări le-ar aduce lor mai multe beneficii politice

şi, de ce nu, electorale.

Împreună cu prim-ministrul Grindeanu şi echipa sa de miniştri, vom aborda fiecare domeniu

economic şi social care este deficitar în acest moment. Vom promova în continuare măsuri legislative

concrete prin care să creştem şansele tinerilor să-şi formeze o familie în România, şi nu să plece la

muncă în străinătate. Şi aici mă refer la programul „Primul salariu”, prin care le garantăm tinerilor un

venit de 2 500 de lei brut, absolvenţilor, în primii ani de muncă.

În ceea ce priveşte domeniul medical şi educaţional, vom propune în continuare măsuri prin

care să le aducem salariile la un nivel decent comparativ cu veniturile din ţările cele mai dezvoltate de

la nivelul Uniunii Europene.

Românii trebuie să-şi pună sincer următoarea întrebare: acest blocaj din România le va aduce

ceva bun în viaţa lor de zi cu zi? Ce câştigă fiecare cetăţean din această încercare de a da jos un guvern

la mai puţin de două luni de la alegeri?

Vă mulţumesc.


Mulţumim, doamna senator.

- 5 -

Continuăm intervenţiile.

Din partea Grupului PNL, domnul senator Cazan Mircea-Vasile. Nu este.

Tot de la PNL, doamna senator Hărău Eleonora-Carmen? Nu.

Nu este nimeni de la PNL, sunt informat de secretari… domnii secretari.

Din partea Grupului USR, domnul Alexandru Vlad-Tudor… Alexandrescu.

Domnul Vlad-Tudor Alexandrescu:

Sunt senatorul USR Vlad Alexandrescu.

Titlul declaraţiei mele politice este „Retragerea sprijinului politic al Guvernului Grindeanu”.

Doamnelor şi domnilor senatori,

Parlamentul este în continuare instituţia publică cu cea mai mică încredere din partea românilor.

Deşi au trecut doar două luni de la alegeri, ceea ce ar fi trebuit să-i confere un temei solid de legitimitate.

În ultima vreme, doamnelor şi domnilor senatori PSD şi ALDE, aţi contribuit masiv la

degradarea acestei imagini. Nu aţi schiţat nici cel mai mic gest împotriva schimbării regimului juridic

penal al României prin Ordonanţa de urgenţă nr. 13/2017. Aţi acceptat tacit ca Guvernul Grindeanu să

adopte cel mai controversat act normativ din istoria României postdecembriste.

Sute de mii de români au ieşit în stradă. Nu ca să conteste legitimitatea votului din 11

decembrie, aşa cum doresc unii să manipuleze informaţia, ci ca să ceară, tot majorităţii PSD şi ALDE,

să dezavueze acest atentat la statul de drept şi să aducă o nouă echipă guvernamentală, una care să

pornească pe drumul guvernării cu o nouă doză de încredere şi fără bagajul ruşinos al unei tentative de

subminare a luptei împotriva corupţiei.

Piaţa din faţa Guvernului, pieţele din marile şi micile oraşe ale ţării s-au transformat în noi centre

ale spiritului civic românesc. Se manifestă acolo noi forme de creativitate, au apărut voci care discută

despre modernizarea României, despre ceea ce românii îşi doresc pentru ei şi pentru copiii lor. S-a format o

nouă agora, care din ce în ce mai mult găzduieşte discuţii şi iniţiative al căror firesc loc ar fi în Parlament.

Este ruşinos ca dumneavoastră, doamnelor şi domnilor senatori PSD şi ALDE, să acceptaţi această

abdicare de la prerogativele de deliberare şi control parlamentar asupra activităţii Guvernului.

În dispreţul sutelor de mii de oameni care protestează în stradă, Guvernul Grindeanu nu a

schiţat nici cea mai mică tentativă de dialog cu participanţii la toate protestele din ţară, spre a înţelege

nemulţumirea lor profundă, năzuinţa lor pentru o administraţie integră şi o bună guvernare a României.

Niciun reprezentant al Guvernului nu s-a ostenit nici măcar să iasă din Palatul Victoria să stea de vorbă

cu zecile şi sutele de mii de oameni ce-şi exprimă nemulţumirea în forme creative în Piaţa Victoriei pe

un ger de crapă pietrele. Nu au existat în aceste zile niciun fel de consultări cu organizaţii

nonguvernamentale sau cu forţe din opoziţie pentru a încerca o detensionare a situaţiei. Guvernul

vorbeşte de o „eroare de comunicare” în privinţa emiterii Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13.

- 6 -

Domnilor şi doamnelor senatori PSD şi ALDE,

Dacă sinistra încercare de legiferare a corupţiei din România a fost o eroare de comunicare,

sfidarea a sute de mii de oameni care şi-au lăsat treburile şi viaţa personală la o parte ca să păzească

activitatea Guvernului în aceste zile ce este? După ce Guvernul Grindeanu a sabotat cu bună ştiinţă

credibilitatea internaţională a României, el a picat şi testul elementar de comunicare cu oamenii, care

au lăsat deoparte totul ca să salveze această credibilitate. Oameni care nu aveau niciun interes personal

în a protesta şi care sunt însufleţiţi numai de interesul public al României.


Sunteţi în faţa unei ocazii unice de a recâştiga respectul oamenilor. Nu puteţi sprijini Guvernul

Grindeanu, care este o pată neagră a lipsei de integritate pe democraţia din România. El se comportă ca

un guvern care a pierdut deja puterea şi care se ocupă doar de gestiunea afacerilor curente. Retrageţi

sprijinul Guvernului Grindeanu şi spălaţi ruşinea provocată de Ordonanţa nr. 13.

Aveţi un program de guvernare cu care aţi câştigat alegerile. Acele idei au fost votate de

oameni, nu echipa Grindeanu, iar acele idei merită o şansă tocmai pentru că au fost votate de români.

Este momentul să realizaţi că prin acest guvern păstrat la Palatul Victoria puneţi în pericol tocmai

propriul program de guvernare.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc, domnule senator.

Îl invit la microfon, din partea Grupului ALDE, pe domnul senator Hadârcă Ion.

Domnul Ion Hadârcă:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,


Mă numesc Ion Hadârcă, Circumscripţia electorală Vaslui, Grupul parlamentar al ALDE.

„De la Podul Înalt, la Podul Unirii”

Datorez prezenţa mea în Senatul României alegătorilor din judeţul Vaslui. Ei mi-au acordat

mie, unui fecior al Basarabiei, onoarea să îi reprezint în Camera superioară a Parlamentului României,

gest pentru care le sunt profund recunoscător. Drumul meu către această catedră a fost lung şi greu.

Lungimea se măsoară în durata vieţii a două generaţii, iar greutatea, în ani lungi de suferinţă, de jertfă

şi de luptă, ani grei căzuţi pe umerii „românilor Basarabiei moldave”.

Prima generaţie a fost cea de sacrificiu a părinţilor mei, înstrăinată cu forţa de patria-mamă,

trecută prin faţa plutoanelor bolşevice de execuţie, prin foamete organizată şi deportări sălbatice,

expropriere şi deznaţionalizare.

- 7 -

A doua este generaţia mea, care s-a smuls miraculos din lanţurile celui mai odios imperiu. În

2018 se vor face 30 de ani de la constituirea în Basarabia a unei ample mişcări de eliberare naţională.

Sunt exponentul acestei mişcări. Marile Adunări Naţionale din 1989, ʼ90, ʼ91, podurile de flori,

podurile de carte şi de suflet, semnarea Acordului de asociere cu Uniunea Europeană sunt trepte care

m-au adus pas cu pas către acest moment pe care îl consider emblematic şi providenţial. În acelaşi an

2018 se vor face 100 de ani de la Marea Unire, ani întrerupţi de agresiunea bolşevică. Or, obiectivul

major al mişcării a fost şi este refacerea unităţii naţionale a tuturor românilor.

Ca exponent plenipotenţiar în Senatul României, voi să dau un semnal sutelor de mii de

basarabeni, veterani ai mişcării, decepţionaţi de acţiunile trădătorilor şi agenţilor infiltraţi, precum şi

zecilor de mii de tineri unionişti care au venit în ultimii ani să ne completeze energic rândurile, că

adevărata mişcare nu a dispărut şi, istoriceşte, ea îşi urmează calea neabătut, deoarece, aşa cum spunea

Eminescu, însăşi magistra istorie cugetă încet, dar sigur şi neabătut.

Este adevărat că dihonia vrăjmaşă ne-a tot subminat punţile de apropiere şi ne-a adâncit

vadurile. Ea a permis forţelor străine să ţină Republica Moldova în planurile geostrategice ale unui

război hibrid permanent. Pe noxe de fals şi minciună s-a dospit anul trecut şi urcarea în fotoliul de

preşedinte al Republicii Moldova a exponentului celui mai reacţionar şi antiromânesc partid. Sarcina

lui este să anihileze românismul şi românitatea Basarabiei, să semene deznădejdea, dezbinarea şi ura

interetnică. Scopul este stimularea continuă a exodului şi schimbarea raportului etnic al populaţiei în

defavoarea naţiunii titulare, proces în deplină derulare. Iată că ceea ce nu au reuşit regimul ţarist în 106

ani şi tancurile sovietice în ʼ40 reuşeşte astăzi corupţia. Fiindcă Dodon nu este alesul cetăţenilor

Republicii Moldova, el este produsul celui mai corupt regim din Europa, este făcătura ieşită din

concubinajul oligarhiei de gaşcă locală şi a celei cu ambiţii neoimperiale ruseşti.

România, ca parte componentă a Uniunii Europene, poate face mult pentru păstrarea

parcursului european al Republicii Moldova, ca unică şansă de salvgardare a viitorului nostru comun.

Un prim pas în această direcţie, ca reprezentant al alegătorilor mei, dar şi ca mesager al celorlalţi

conaţionali ai mei, îl văd în crearea zonei economice libere la frontiera cu Republica Moldova, precum

şi iniţiativa ce mi-o asum, a creării unei vămi comune. Voi depune proiectul şi voi cere susţinerea

întregului corp legislativ, indiferent de culoarea lor politică.

Stimaţi colegi,

În altă ordine de idei, vă mărturisesc o stare de nelinişte şi descumpănire care m-a cuprins în

scurtă vreme de la începerea sesiunii noastre. Nu m-am aşteptat ca după o campanie electorală relativ

liniştită să intrăm brusc în zona unor turbulenţe sociale grave şi criză politică.

În condiţii normale îmi schiţasem să abordez pentru debutul parlamentar două probleme mari

ale spaţiului pe care îl reprezint. Sunt problemele dezvoltării judeţelor de est ale României şi cele ale

- 8 -

aprofundării relaţiilor multilaterale cu Republica Moldova. În perspectiva centenarului Marii Uniri

consider că aceste două probleme trebuie să ocupe un loc aparte în noul proiect de ţară reunită. Repet,

reunită, şi nu dezbinată.

În contextul politic actual, ţin să reamintesc că România a reuşit realizarea celor mai importante

deziderate naţionale doar atunci când clasa politică a convenit să colaboreze în numele unor obiective

naţionale majore. Aşa a fost la 1918, când s-a realizat Marea Unire, aşa a fost la 21 iunie 1995, când

partidele parlamentare au semnat Declaraţia de la Snagov a Strategiei naţionale pentru pregătirea

aderării României la blocul NATO şi Uniunea Europeană.

Mă întreb şi vă întreb: este spiritul de la 1918 şi cel de la Snagov patrimoniu naţional? Cu

siguranţă este. Haideţi să-l recapitalizăm astăzi, să începem a construi pe fundamentul lui o Românie

nouă, curată, respectată, unită şi dreaptă.

Premisele acestui spirit deja bat cu putere la uşă. De data aceasta iniţiativa nu vine de la

politicieni. Ea vine de la popor, de la sutele de mii de cetăţeni ieşiţi în stradă. Îndemnul lor e cât se

poate de simplu: partidele şi politicienii, cei care întruchipează azi voinţa politică a statului, trebuie să

convină asupra celui mai important proiect de ţară – cel al stabilizării României în parametrii

democraţiei mature, consolidate, cu zero corupţie şi politicieni integri.

Apelul meu este să dăm curs acestui îndemn şi să oprim aici războiul politic. Războiul Palatelor

trebuie să înceteze. Hic et nunc – Aici şi acum. Haideţi să nu ne cheltuim energiile în lupte sterile. Să

ne concentrăm puterile şi inteligenţa pe aşteptările românilor, să arătăm că generaţia noastră, în anul de

graţie 2018, este vrednică de marii noştri înaintaşi, făuritori ai Unirii de la 1918.

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Mulţumesc.


Vă mulţumesc, domnule senator.

Continuăm cu declaraţiile politice din partea Grupului PSD.

Domnul senator Trufin Lucian? Nu este.

Domnul senator Moga Nicolae? Nu este.

Domnul senator Lupu Victorel? Nu este.

Domnul senator Bădălău Niculae? Nu este.

Domnul senator Marciu Ovidiu-Dan? Nu este.

Domnul senator Bodog Florian-Dorel? Nu este.

Din partea Grupului Partidului Naţional Liberal, domnul senator Cazan Mircea-Vasile.

Domnul Mircea-Vasile Cazan:

Bună ziua!

- 9 -

Declaraţie politică

Domnul Răzvan Cuc, ministru al transporturilor, a declarat în şedinţa comisiilor de specialitate ale

Parlamentului, reunite, că una din priorităţile mandatului său este autostrada Sibiu – Piteşti şi că „va încerca

o abordare de accelerare a proiectului, ţinând cont de importanţa majoră a acestuia”, şi, respectiv, „va

încerca în anul 2017 să demareze procedurile de achiziţie publică pentru proiectare şi execuţie”.

Grupurile Partidului Naţional Liberal au depus un amendament asupra Proiectului Legii

bugetului de stat pe anul 2017 prin care se propunea alocarea sumei de 45 000 de mii de lei pentru

finalizarea studiului de fezabilitate pentru autostrada A1 Sibiu – Piteşti. Finalizarea acestui studiu de

fezabilitate este esenţială pentru demararea de urgenţă a lucrărilor la autostrada Sibiu – Piteşti, parte a

Coridorului IV paneuropean şi prioritate în Master Planul General de Transport în baza căruia

România accesează fonduri europene pentru perioada 2014 – 2020.

Realizarea acestui tronson din autostrada A1, care asigură conectivitatea cu reţeaua de transport

europeană spre vest şi sud-vest, ar reprezenta un sprijin pentru Uzina Dacia Piteşti şi un avantaj competitiv

în raport cu uzina Grupului Renault din Maroc. Cu cât se măreşte perioada de finalizare a acestui proiect,

cu atât creşte riscul de relocare a activităţilor de producţie ale uzinei din Piteşti în alte zone geografice, cu

un impact negativ major asupra bugetului de stat şi a economiei Româneşti în ansamblu său.

Mai mult, Master Planul General de Transport prevede pentru realizarea autostrăzii Sibiu – Piteşti o

sumă estimată de 1,6 miliarde de euro. Dar amendamentul PNL privind finalizarea studiului de fezabilitate

pentru autostrada A1 Sibiu – Piteşti a fost respins de către majoritatea parlamentară PSD – ALDE.

Îmi exprim astfel profunda dezamăgire faţă de gestul colegilor parlamentari din coaliţia PSD – ALDE

de a respinge finanţarea acestor proiecte de o importanţă majoră pentru cetăţenii întregii ţări. PSD a

arătat încă o dată că pentru ei nu au contat încrederea şi votul acordat de cetăţeni şi demonstrează că ei

susţin doar legile şi proiectele care-i favorizează, iar acest lucru s-a putut observa şi prin modificarea

Codului penal şi de procedură penală din zilele trecute.

Sunt curios să aflu care este părerea cetăţenilor care au acordat în 11 decembrie votul celor de

la PSD şi acum constată că acest partid îi sfidează sistematic.

PSD – ALDE trebuie să-şi arate disponibilitatea de a guverna având ca prioritate programul de

guvernare, şi nu interesele celor cu probleme penale. PSD – ALDE trebuie să ofere garanţii că renunţă

la încercările de a slăbi lupta anticorupţie şi la cele de a da legi cu dedicaţie.

Mesajul preşedintelui Klaus Iohannis a fost unul foarte clar: PSD trebuie să guverneze, dar nu oricum.

Mulţumesc.



Invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PSD, pe domnul senator Ţuţuianu Adrian.

- 10 -

Domnul Adrian Ţuţuianu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Adrian Ţuţuianu, senator al Partidului Social Democrat, Circumscripţia electorală Dâmboviţa.

Declaraţia politică de astăzi am intitulat-o „Mai multe minciuni, un singur obiectiv: înlăturarea

Guvernului legitim”.

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor,

Asistăm zilele acestea la producerea unei rupturi fără precedent în societatea românească,

orchestrată cinic, întreţinută atent, derulată pas cu pas. Cei care aruncă minciuni uriaşe şi manipulări

grosolane în spaţiul public doar pentru a răsturna rezultatul votului de la 11 decembrie 2016 nu se

gândesc o secundă la pericolele uriaşe la care expun ţara. Şi câtă vreme procedează astfel, de ce am

avea pretenţia de la aceştia să-şi dorească găsirea soluţiilor pentru ieşirea din haosul pe care l-au creat?

Vă aduc acum în atenţie câteva din minciunile sfruntate folosite iresponsabil pentru menţinerea

stării de tensiune, într-o necesară recapitulare.

Am fost acuzaţi că am iniţiat un proiect de amnistie. Fals! Nu a fost niciodată vorba despre asta.

Am fost acuzaţi că nu am vorbit în campania electorală despre modificări ale Codului penal şi

Codului de procedură penală. Fals! Cei care au citit Programul PSD au aflat, din capitolul „Justiţie”, că

ne propunem modernizarea legislaţiei privind sistemul judiciar, astfel încât acesta să fie asemănător cu

cele din statele membre ale UE, împiedicând astfel apariţia exceselor sau abuzurilor. Şi, foarte

important, am precizat că vom aplica de îndată deciziile Curţii Constituţionale a României care nu au

fost preluate în legislaţia românească. Ştim, probabil, cu toţii, deşi nu toţi vrem să recunoaştem, că sunt

decizii ale Curţii Constituţionale care nu au fost puse în aplicare. Una din acestea, Decizia nr. 405 din

15 iunie 2016, priveşte abuzul în serviciu. Din luna august 2016, fapta de abuz în serviciu a fost

dezincriminată, ceea ce produce efecte pentru toţi cei care au dosare pe principiul aplicării legii penale

mai favorabile. Numai ieri am putut să constatăm: o instanţă de judecată din România, Curtea de Apel

de la Alba Iulia, s-a pronunţat în acest sens. Şi poate că nu trebuie să uităm faptul că abuzul în serviciu,

neglijenţa în serviciu sunt infracţiuni de tip comunist şi că statele europene, în cvasitotalitatea lor, nu

au în codurile penale o astfel de infracţiune. Şi ar mai fi ceva ce nu trebuie scăpat din vedere: nu doar

Comisia de la Veneţia, ci şi CEDO are mai multe decizii prin care a precizat că abuzul în serviciu

trebuie gestionat cu prudenţă şi că trebuie să fie clară, predictibilă ca normă juridică.

Am fost acuzaţi că am încercat prin Ordonanţa nr. 13 să-i facem scăpaţi pe cei învinuiţi de acte

de corupţie. Fals! Abuzul în serviciu nu este faptă de corupţie.

Am fost acuzaţi că am încercat, tot prin Ordonanţa nr. 13, să-i facem scăpaţi pe hoţi. Fals!

Există Legea contenciosului administrativ, care prevede că orice persoană vătămată într-un drept al său

- 11 -

sau interes legitim are dreptul să se adreseze instanţei de contencios administrativ pentru anularea

actului sau pentru obligarea autorităţii la emiterea unui act şi repararea pagubei produse. Apoi, în

Codul muncii există răspunderea disciplinară. Codul penal reglementează alte infracţiuni, cum ar fi:

furtul, furtul calificat, înşelăciunea.

Am fost acuzaţi că am intenţionat desfiinţarea DNA. Este fals! Nu a fost niciodată vorba despre

asta, deşi se încearcă acum interpretarea pe mai multe voci a ariei victimizării şi repetarea până la obsesie a

unei teorii mincinoase. Şi dacă tot se erijează în cavaleri ai dreptăţii, cei care instigă astfel ar trebui să nu

ascundă un fapt îngrijorător: un număr mare de dosare returnate DNA, din cauza modului în care au fost

instrumentate, metodele folosite în unele cazuri putându-se încadra în categoria abuzului.

Am fost acuzaţi că Guvernul a emis seara deja celebra ordonanţă de urgenţă, inoculându-se ideea că

am fi dorit astfel să o ferim de opinia publică. Este fals! Nimeni nu poate crede că iniţiativele Executivului pot

trece neobservate şi nimeni nu şi-a propus să le ascundă. De altfel, este obligatorie publicarea în Monitorul

Oficial. Şi dacă unii confundă Parlamentul cu un hotel, în care pot dormi liniştiţi pe timpul dezbaterilor, alţii

înţeleg că trebuie să lucreze într-un ritm alert, pentru a pune în practică obiectivele propuse.

S-a reclamat faptul că Guvernul şi-a arogat o putere de legiferare care nu-i este atribuită de

Constituţie. Este fals! Potrivit Constituţiei României, Guvernul adoptă hotărâri şi ordonanţe. Aşa cum

s-a precizat şi în recentul răspuns al Curţii Constituţionale, este dreptul Guvernului să aprecieze

urgenţa şi conţinutul ordonanţei.

Şi, nu în ultimul rând, manipularea preferată de adversari şi repetată până la obsesie: PSD e un

partid de corupţi. Doar că cine spune asta uită în mod deliberat de corupţii proprii, mergând probabil

pe ideea că corupţii lor sunt mai buni decât corupţii altora.

Stimaţi colegi,

Şirul minciunilor sfruntate poate continua, din păcate. M-am oprit numai la câteva din falsele

teorii prin care se încearcă din răsputeri intoxicarea opiniei publice şi crearea unui climat tensionat,

pentru că unii cred că dacă dezbină pot stăpâni.

Vă mulţumesc.


Vă mulţumesc şi eu, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PNL mai sunt colegi în sală? Colegi care vor să susţină

declaraţiile politice? Nu?

Revenim cu declaraţii politice din partea Grupului PSD.

Domnul senator Trufin Lucian.

Domnul Lucian Trufin:

Mulţumesc.

- 12 -

Sărut mâna, doamnelor!

Bună dimineaţa, domnilor colegi!

Obiectul declaraţiei politice: „Agricultura este un domeniu prioritar al economiei româneşti

pentru Guvernul PSD – ALDE”.

Stimaţi colegi,

Am promis românilor în campanie că PSD are măsuri concrete pentru sprijinirea fermierilor

români şi pentru rezolvarea problemelor actuale din agricultură.

Domnul prim-ministru, Sorin Grindeanu, s-a ţinut de cuvânt şi a alocat Ministerului

Agriculturii un buget de 17,4 miliarde de lei, care reprezintă 2,1% din PIB, mai mult cu 8 miliarde de

lei decât în 2016. La această sumă se adaugă creditele de angajament, cu o valoare de 10,1 miliarde,

astfel că fondurile totale pentru agricultura românească sunt de 27,13 miliarde de lei, respectiv 3,3%

din PIB-ul României.

Guvernul PSD – ALDE a adoptat din prima lună măsuri pentru promovarea programului

naţional de politici agricole şi dezvoltare rurală pentru susţinerea producţiei interne a produselor

deficitare. Astfel, reprezentanţii Ministerului Agriculturii… domnul ministru Petre Daea a deschis

două programe: programul „Tomate româneşti”, prin care toţi cei care deţin sere sau solarii de

minimum 1 000 m² primesc 3 000 de euro anual, şi programul „Carne de porc din ferme româneşti”,

prin care cei care deţin exploataţii mai mari de 600 de capete şi mai mici de 10 000 de capete vor

beneficia de pachete a câte 10 000 de euro ajutor de la stat pentru 200 de capete abatorizate.

Am promis în campanie botoşănenilor şi tuturor românilor că vom promova programe de

susţinere pentru produsele deficitare din fermele româneşti în vederea creşterii producţiei interne şi

scăderii importurilor de legume. Ne-am ţinut de cuvânt şi acum putem să spunem că în mod real

acordăm şanse egale pentru producătorii noştri faţă de cei europeni.

Am promis alegătorilor că vrem să avem pe masă hrană curată şi sănătoasă, produsă aici, în

pământ românesc, de la fermierii noştri. Dar pentru asta trebuie să-i sprijinim pe agricultorii români şi

să le dăm la timp subvenţiile, astfel încât hrana românească să ajungă pe rafturile din toate magazinele

din ţară. Guvernul a prevăzut sume pentru plata subvenţiilor din agricultură, care au fost adoptate de

Parlamentul României prin votul acordat bugetului de stat de noi în data de 7 februarie. Plata

subvenţiilor va începe din luna martie, aşa cum este normal.

În acelaşi timp, Ministerul Agriculturii a inclus în bugetul instituţiei fonduri pentru continuarea

operaţiunilor de cadastrare gratuită a tuturor terenurilor agricole din România şi pentru dezvoltarea

programelor antigrindină, care până la jumătatea anului vor ajunge la 34 de puncte de lansare, iar până

la finalul anului la 60 de puncte, în prezent fiind doar de 23 de puncte. De asemenea, prin măsurile

- 13 -

prevăzute în trimestrul al II-lea al acestui an au fost alocate fonduri în valoare de 45 de milioane de lei

pentru programul privind extinderea sistemului de irigaţii, inclusiv pentru apa necesară.

Principala mea preocupare, ca membru al Comisiei pentru agricultură, este să promovez

iniţiative prin care domeniul agricol să devină motor de creştere economică, să înfiinţăm centre de

colectare şi unităţi de procesare autohtone, să protejăm interesul fermierilor pe plan local din fiecare

judeţ al ţării noastre şi să determinăm cât mai mulţi tineri să se angajeze în agricultură pe salarii

decente, dezvoltând astfel teritoriul rural al României.

Vă mulţumesc.


Vă mulţumesc şi eu, domnule senator.

Continuăm cu declaraţiile politice.

Din partea Grupului Partidului Naţional Liberal, dacă sunt colegi în sală.

Din partea Grupului Partidului Social Democrat, dacă sunt colegi în sală. Nu.

Atunci, vă propun să facem o pauză de 10 minute…

Din sală: Ce facem?


O pauză de 5 – 10 minute, să-i aşteptăm şi pe ceilalţi colegi, până la 10.30, să vină să-şi susţină

declaraţiile politice.

PAUZĂ


Reluăm lucrările.

O invit la microfon pe doamna senator Hărău Eleonora-Carmen, din partea Grupului

parlamentar al PNL.

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:

Vă mulţumesc.

Onorat prezidiu,

Stimaţi colegi,

Ca senator în Parlamentul României, îmi exprim îngrijorarea faţă de Legea bugetului, aşa cum

a fost ea votată în Parlament. Şi îmi exprim public regretul că românii au fost înşelaţi la alegerile

parlamentare din decembrie.

Coaliţia PSD – ALDE a profitat în mod necinstit de neajunsurile şi dificultăţile pe care le

întâmpină cea mai mare parte a populaţiei, amăgindu-i cu iluzia că ei au descoperit fântâna nesecată cu

bani, din care vor finanţa promisiuni electorale menite să rezolve problemele nivelului de trai scăzut.

- 14 -

Din păcate, bugetul asumat ne arată negru pe alb că Guvernul PSD – ALDE nu are soluţie

miraculoasă, nu are soluţii economice sustenabile şi că, aşa cum au încropit cifrele din programul bugetar,

trebuie să ne aşteptăm la ceea ce e mai rău pentru ţară. Nici nu e de mirare că au încercat să-l adopte cât

mai rapid, fără avizele necesare, fără respectarea prevederilor legale din Legea nr. 500/2002 a finanţelor

publice şi doar intervenţia energică a opoziţiei a făcut ca o parte din aceste intenţii să fie evitate.

Chiar în aceste condiţii, adevăruri ca de exemplu faptul că educaţia are cei mai puţini bani şi

pentru modernizarea şcolilor fără avize de funcţionare nu sunt prevăzute deloc sumele necesare

realizării investiţiilor, faptul că sănătatea este vitregită, investiţiile fiind din nou amânate, sunt lucruri

care nu se rostesc la nivel guvernamental.

Şi mai grav mi se pare faptul că Guvernul va îngropa în datorii marea majoritate a administraţiilor

publice, mai ales pe cele de mici dimensiuni, la comune şi oraşe, deoarece le-au încărcat cu obligaţii de

plăţi fără a le aloca şi sumele necesare. Sper ca măcar promisiunea legată de majorarea punctului de pensie

la 1 000 de lei să şi-o respecte, deşi calculele făcute de noi, liberalii, dovedesc că, la o estimare bazată pe

menţinerea numărului de pensionari, lipsesc circa 600 de milioane.

Sunt convinsă că povara promisiunilor PSD se va baza exclusiv pe umerii întreprinzătorilor mici şi

mijlocii, dar şi pe buzunarul angajaţilor, căci nu trebuie să fii mare expert în finanţe ca să-ţi dai seama că

bugetul este construit pe fantezii, pe cifre nerealiste, pe prognoze false şi pe estimări de venituri care nu se

vor realiza. Exemplific cu faptul că ieri Comisia Europeană anunţa estimarea creşterii economice a

României la 4,4%, faţă de 5,2%, estimarea pe care şi-a construit Guvernul bugetul.

Îngrijorarea mea majoră este legată de faptul că, începând cu a doua parte a anului, Guvernul

PSD – ALDE va da din colţ în colţ ca să susţină bugetul şi veniturile nerealizate, iar pentru acest lucru,

în toată disperarea, vor avea la îndemână două posibilităţi: fie să crească imprevizibil din nou

fiscalitatea, fie să măcelărească o parte importantă din investiţiile publice, cele puţine care au mai

rămas netăiate. Oricare dintre cele două măsuri va avea acelaşi efect asupra mediului de afaceri:

închiderea afacerilor şi trimiterea oamenilor în şomaj.

Este responsabilitatea mea, ca senator de opoziţie, să avertizez asupra pericolului acestui buget

în forma prezentată de Guvern, în forma pe care am adoptat-o în Parlament. Este un buget care va

frâna economia, care va tăia din speranţele oamenilor.

De asemenea, şirul de ordonanţe aşa-zis de urgenţă emise în luna ianuarie, Ordonanţa de

urgenţă nr. 6, Ordonanţa de urgenţă nr. 9, culminând cu Ordonanţa de urgenţă nr. 13, dovedesc fără

îndoială că PSD – ALDE nu se află în zona nepriceperii, ci, chiar cu mult mai grav, în zona intenţiei de

guvernare discreţionară, spre grupuri de interese oculte, fără respect pentru interesul general al

românilor. Prin abrogarea art. 4 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, care s-a efectuat prin

Ordonanţa nr. 9/2017, art. 7 alin. (3), alocarea banilor de tip credit de angajament şi credit bugetar se

- 15 -

poate face netransparent, fără plafoane, fără controlul democratic al Parlamentului, cu ordonanţare şi

decizie strictă de la Ministerul Dezvoltării.

Noi, liberalii, ne opunem acestor tentative, considerând că suntem datori românilor cu o

opoziţie constructivă care să promoveze onestitatea, competenţa şi transparenţa tuturor hotărârilor

luate de decidenţii publici.

Sunt senator PNL de Hunedoara Eleonora-Carmen Hărău.

Vă mulţumesc.


Vă mulţumesc şi eu, doamna senator.

Continuăm prezentarea declaraţiilor politice.

Din partea Grupului Partidului Social Democrat a mai venit cineva în sală? Nu.

Din partea Grupului Partidului Naţional Liberal a mai venit cineva în sală dintre cei înscrişi? Nu.

Atunci, aşteptăm şi alţi colegi, până la ora 10.30, să-şi susţină declaraţiile politice.

PAUZĂ


Continuăm declaraţiile politice.

Îl invit la microfon pe domnul Chirteş Ioan-Cristian, din partea Grupului PNL.

Domnul Ioan-Cristian Chirteş:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

De 15 zile românii încearcă să transmită un mesaj prin care politicienii sunt chemaţi să se racordeze

la realităţile secolului al XXI-lea. Dintre toate învăţămintele ultimelor două săptămâni, ar trebui ca fiecare

dintre noi, oamenii politici, să reţinem că vocea oamenilor nu poate şi nu trebuie să fie ignorată, pentru că

România reală este în stradă, fie că strada este vocală sau preferă, deocamdată, tăcerea.

În zilele protestelor din capitală şi din marile oraşe ale ţării, au mai existat câteva sute de voci

care îşi caută, cu disperare, dreptatea. Sunt elevii, părinţii lor şi profesorii de la Liceul Tehnologic

„Lucian Blaga” din Reghin.

Vă aduc la cunoştinţă o situaţie extrem de gravă semnalată de consiliul profesoral al acestei

unităţi de învăţământ.

Conducerea liceului a avizat Planul de şcolarizare pentru anul şcolar 2017 – 2018, înaintat

ulterior Inspectoratului Şcolar al Judeţului Mureş. Inspectoratul a luat decizia desfiinţării a încă unei

clase de liceu, respectiv clasa de filologie bilingv engleză, repetând gestul de anul trecut, când a

hotărât, în mod arbitrar, văduvirea liceului de încă o clasă cu profil teoretic.

- 16 -

Măsura inspectoratului este cu atât mai ciudată cu cât 50 de elevi din zona Reghinului optaseră

deja pentru această clasă, conform datelor publicate pe site-ul ISJ Mureş şi al Centrului Judeţean de

Resurse şi Asistenţă Educaţională Mureş.

Intenţiile Inspectoratului Şcolar Mureş au părut dubioase încă din momentul în care, ulterior

deciziei iniţiale, s-a revenit cu propunerea ca liceul să renunţe la altă clasă teoretică, în beneficiul celei

de filologie bilingv engleză.

Demersul este nejustificat, întrucât, conform datelor transmise de şcoli şi din opţiunile elevilor,

rezultă că există suficienţi elevi în Reghin şi în zonele apropiate, pe o rază de 60 de kilometri, pentru

toate clasele solicitate.

Revolta profesorilor şi a elevilor din Reghin este motivată tocmai de faptul că Reghinul are cel

mai defavorabil raport din judeţ în privinţa reprezentării profilului teoretic, în comparaţie cu cele

tehnologic şi profesional.

Cert este că, în data de 6 februarie, conducerea Liceului „Lucian Blaga” din Reghin a fost

informată că Inspectoratul Şcolar Mureş nu mai doreşte modificarea planului de şcolarizare, publicat

deja în Sistemul Informatic Integrat al Învăţământului din România.

Motivaţia este demnă de o istorie tristă a comunismului: trebuie îndeplinit planul judeţean

pentru un raport echitabil între profilurile de învăţământ.

Situaţia semnalată ne determină să adresăm în mod public câteva întrebări justificate:

- Care este motivaţia interesului ascuns şi constant de a scădea nivelul învăţământului

reghinean?

- De ce Reghinul trebuie să asigure în mod artificial clase, catedre şi norme pentru licee şi

profesori din Târgu-Mureş?

- Cine va răspunde pentru îngrădirea acestui drept legal al elevilor la educaţie în zona de reşedinţă?

- Cine îşi va asuma, din acest punct de vedere, răspunderea pentru încălcarea gravă a

Constituţiei României?

Constat cu mâhnire că, în anul 2017, decidenţii din sistemul românesc de educaţie aplică un

aşa-zis sistem de management, rupt parcă din anii ’80, în care planul cincinal era făcut în patru ani, din

creioanele obosite şi neascuţite ale birocraţilor vremelnici.

Fără să fi înţeles nimic din mesajul tăcut al revoltei din ultima lună de pe străzile României,

conducătorii învăţământului românesc comit erori grave şi continuă să se joace cu viitorul copiilor noştri.

Îi îndemn pe cei care pun deciziile politice înaintea interesului elevilor, unicul pe care ar trebui

să-l slujească, să se gândească ce ar face în locul unui copil care vrea să facă o şcoală bună: să meargă

în capitala de judeţ, într-o navetă de patru ore pe zi, sau să urmeze o şcoală profesională, chiar dacă

timp de opt ani a luat doar note bune şi foarte bune la materiile teoretice?

- 17 -

Grea întrebare pentru elevi, domnilor care conduceţi învăţământul românesc, şi imposibilă

întrebare pentru părinţii acestor copii, care îşi văd sacrificate eforturile de o viaţă atunci când viitorul

celor pe care i-au crescut se traduce în cuvinte înfiorătoare: abandon şcolar, şomaj, delincvenţă.

Vă mulţumesc.



Îl invit la microfon, din partea Grupului Partidului Naţional Liberal, pe domnul senator Bulacu

Romulus.

Domnul Romulus Bulacu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Sub masca respectării unor decizii ale unor instanţe interne sau internaţionale, Guvernul, girat

de domnii Dragnea şi Tăriceanu, a lovit în ceea ce înseamnă siguranţa românilor şi a intereselor lor

legitime, prin emiterea Ordonanţei nr. 13.

Această ordonanţă de urgenţă a avut două tipuri de efecte: unul benefic, din punct de vedere

social, şi altul nociv, din punct de vedere economic. Nu îmi permit să comentez aspectele juridice,

întrucât depăşesc aria mea de competenţă.

Gestul inexplicabil şi necugetat al Guvernului, prin care a ales să declanşeze aşa-zisul proces al

schimbării, a trezit din amorţire un popor care dădea semne ale obişnuinţei cu moravurile politice

autohtone.

România a fost martora celor mai mari proteste din ultimii 28 de ani. Cetăţenii care au participat la

„mişcările de rezistenţă” de la Palatul Victoria au sancţionat dur lipsa comunicării şi a deschiderii

Guvernului spre dialog, blamând lipsa transparenţei în actul decizional. România a dat semnalul schimbării

în bine. Oamenii ieşiţi în stradă au devenit un erou colectiv în ecoul internaţional. Acest erou colectiv s-a

transformat într-un ambasador de succes al imaginii ţării noastre în Europa şi a reuşit să spulbere mituri

cum că românii ar da în cap, românii ar cerşi, românii ar fura. Prin spirit civic, au demonstrat că vor să

muncească în ţara lor, dar într-o ţară cinstită, care să le aprecieze şi să le stimuleze eforturile. Românii au

dat lumii întregi o lecţie a democraţiei, cu principiile şi valorile ei, manifestând respect pentru statul de

drept. Pornind de la o binecunoscută sintagmă, mi-aş permite să susţin că, dată fiind dinamica ultimelor

zile, pe lângă presă, poporul a devenit „câinele de pază al democraţiei”.

Dar, în acelaşi timp, aşa cum spunea Octavian Paler, „am învăţat că doi oameni pot privi

acelaşi lucru şi pot vedea ceva total diferit”. Astfel, s-au mobilizat protestatarii de la Palatul Cotroceni.

Chiar şi aşa, nu consider că avem o ţară divizată prin ură, ci una unită prin nemulţumire. Aceste

proteste sunt semne ale unei societăţi sănătoase, care a ales să se implice paşnic şi să se exprime liber.

- 18 -

Am amintit şi de existenţa unui efect nociv, „intrat în vigoare” chiar înaintea publicării în

Monitorul Oficial a Ordonanţei nr. 13. Un declin economic care greu mai poate fi controlat, cu

repercusiuni pe termen lung. Concret, leul a început să se prăbuşească în raport cu alte monede, iar

încrederea în titlurile de valoare româneşti a scăzut la cote alarmante. Deprecierea banilor va atrage

după sine scumpiri ale alimentelor şi combustibililor, aşa cum atenţionează analiştii economici. În

plus, dobânzile la împrumuturi au crescut, iar trendul pare că se va menţine.

Cu un buget construit pe o ipotetică şi extrem de entuziastă creştere economică de 5,2%, în care

atragerea de fonduri europene joacă un rol esenţial, România riscă, în acest context, nu numai să rateze

ţintele propuse în actualul program de guvernare, ci chiar să intre într-un declin economic ale cărui

proporţii şi consecinţe sunt greu de estimat.

Ce au înţeles investitorii străini din acest episod sumbru? Faptul că avem un Guvern capabil să

lase economia pradă corupţiei, prin contracte date cu dedicaţie. Declaraţiile premierului Grindeanu

privind „angajamentul ferm al tuturor instituţiilor şi factorilor decizionali din România privind

continuarea luptei împotriva corupţiei” nu mai conving pe nimeni.

„Altă întrebare!” Oare povestea acestei ordonanţe s-a încheiat cu adevărat? În acest caz, timpul

ne va oferi un răspuns.

„După atâta frig şi ceaţă” sper că va răsări, cândva, şi soarele. Până atunci însă, doamnelor şi

domnilor guvernanţi, vă invit să îndrăzniţi să credeţi în România condusă de oameni cinstiţi.

Vă mulţumesc.



Mai sunt în sală colegi care sunt înscrişi pe ordinea de zi la declaraţii politice care doresc să ia

cuvântul? Nu mai sunt.

Până la ora 10.30 aşteptăm şi alţi colegi, dacă vin în sală, să le susţină.

PAUZĂ


Stimaţi colegi,

Închidem aici sesiunea de declaraţii politice. Revenim la ora 10.30.

Declaraţii politice consemnate conform materialelor depuse în scris de către senatori:

Domnul Victorel Lupu:

Declaraţia politică se intitulează „Bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale pentru anul

2017 – un buget pentru cetăţeni”.


Stimaţi colegi,

- 19 -


Azi am ales să vin la aceasta tribună pentru a-mi spune punctul de vedere cu privire la bugetul

pentru acest an, un buget care este în deplină concordanţă cu Programul de guvernare în ceea ce

priveşte majorarea pensiilor, salariilor din sistemul public şi a altor beneficii sociale şi susţinerea

politicilor de stimulare economică. Practic, vorbesc despre lucrurile esenţiale pentru România:

stimularea creşterii economice, continuarea creşterii de venituri la nivelul cetăţeanului, indiferent de

statutul social, reforma investiţiilor publice prin creşterea fondurilor alocate cofinanţării proiectelor

europene şi prioritizarea investiţiilor publice semnificative, continuarea consolidării fiscale.

Ştim cu toţii că România are, în primul rând, nevoie de investiţii, de motorul real al creşterii

sustenabile a economiei. Tocmai de aceea, la construcţia bugetară s-au avut în vedere crearea Fondului

Suveran de Dezvoltare şi Investiţii, cât şi dezvoltarea de investiţii în parteneriat public-privat.

Comisiile reunite pentru buget, finanţe – la lucrările cărora am participat – au analizat proiectul

bugetului de stat şi cel al asigurărilor sociale, au dezbătut fiecare amendament şi au vorbit cu fiecare

ordonator de credite. Sunt multe probleme, unele instituţii ar fi dorit suplimentarea bugetară, dar, în

final, toţi au fost de acord că este necesar să creştem veniturile populaţiei, investiţiile sporite în

infrastructură şi reducerea taxelor. Nu trebuie uitat că principalele măsuri se regăsesc în creşterea

veniturilor populaţiei prin creşterea salariului minim, de la 1 februarie, la 1 450 de lei, în creşteri

salariale în educaţie, în sănătate şi pentru alte categorii de angajaţi din sectorul public. Pentru prima

dată este construit un buget social democrat în care creşterea economică şi locurile de muncă au

ponderea cea mai mare!

Prin acest buget vom avea o agricultură orientată spre piaţă şi produse alimentare de calitate, se

prioritizează domeniul sănătăţii, al educaţiei (două domenii devenite cenuşăresele sistemului), se pune

accent pe lupta cu evaziunea, o misiune importantă a statului român, o luptă care nu are culoare

politică, ci doar scopul de a face dreptate. Pe scurt, cuprinde creşteri pentru toate domeniile cheie:

educaţie, sănătate, apărare, infrastructură, iar prioritizarea investiţiilor va fi consolidată pentru

fructificarea potenţialului de creştere economic.

Fiind nou senator de Iaşi, am depus amendamente în urma consultării cu cetăţenii care ne-au

ales să îi reprezentăm în această instituţie. Am solicitat suplimentare bugetară pentru consolidarea

Palatului Copiilor din Iaşi, pentru reabilitarea căminului de elevi şi consolidarea imobilului principal

de la Liceul Pedagogic „Vasile Lupu” Iaşi, pentru reabilitarea şi modernizarea Spitalului Clinic de

Urgenţă pentru Copii „Sf. Maria” Iaşi, pentru construirea Pavilionului 8, Spitalul Clinic de Boli

Infecţioase „Sf. Parascheva” Iaşi, pentru reabilitarea infrastructurii sanitare la Spitalul Clinic „Dr. C. I.

Parhon”, pentru reabilitarea infrastructurii sanitare la Spitalul Clinic de Recuperare Iaşi, pentru

- 20 -

construirea Spitalului Regional de Urgenţă Iaşi, dar şi în vederea construirii corpului de clădire Primiri

Urgenţe din cadrul Spitalului Municipal de Urgenţă Paşcani, judeţul Iaşi.

„Varianta de ocolire a municipiului Iaşi – Etapa I – Varianta Sud” şi „Varianta de ocolire a

municipiului Iaşi – Etapa a II-a – Varianta Nord” reprezintă un alt obiectiv pentru care am solicitat

suplimentarea bugetului, întrucât sunt foarte multe probleme pe care le creează prezenţa traficului greu

şi foarte greu în zonele intens populate ale municipiului Iaşi, poluarea generată de acesta, precum şi

necesitatea asigurării accesului către Aeroportul Internaţional Iaşi, în scopul deservirii prin mijloace

auto de mare capacitate a zonei cargo.

Nu în ultimul rând, am considerat că este necesară suplimentarea sumei defalcate din TVA

pentru drumurile judeţene şi comunale alocate judeţului Iaşi, dar şi pentru construirea infrastructurii

rutiere la Autostrada Ungheni – Iaşi – Târgu-Neamţ – Târgu-Mureş.

Având în vedere că resursele bugetare la finalul anului au fost limitate, după discuţiile avute în

cadrul celor două comisii pentru buget, finanţe, am înţeles necesitatea unor limitări bugetare drastice.

Dar sunt sigur că vor urma şi rectificări bugetare şi că nevoile ieşenilor vor fi prevăzute corespunzător.

Stimaţi colegi,

Acestea sunt doar câteva din propunerile majore pe care le-am făcut pentru îmbunătăţirea

acestui proiect de buget.

Chiar dacă la dezbaterile de săptămâna trecută au fost prezentate şi poziţii politicianiste

referitoare la măsurile de dreptate socială, vreau să fac un singur apel, la seriozitate şi responsabilitate.

Aceste legi vitale pentru funcţionarea statului stau la baza construcţiei economiei româneşti. De noi,

parlamentarii, depinde dacă dorim să fim parteneri ai Executivului şi să luptăm împreună pentru a

atinge standardele Uniunii Europene în materie economică şi de nivel de trai.

Vă mulţumesc.

Domnul Niculae Bădălău:

Declaraţia politică este intitulată „Nevoia de stabilitate”.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

România are nevoie mai mult ca oricând de o majoritate politică stabilă şi un guvern legitim.

PSD a venit la guvernare nu cu promisiuni, ci cu asumări de obiective realiste şi realizabile.

Suntem gata să guvernăm cu majoritatea parlamentară, dar şi cu partidele de opoziţie, să găsim

împreună soluţiile cele mai bune.

România nu are nevoie de un guvern care să spună vorbe frumoase, ci de unul care să-şi câştige

încrederea prin acţiuni finalizate, prin rezultate pozitive, pe care oamenii să le simtă la modul cel mai

direct.

- 21 -

Şi încă ceva important: trebuie să le readucem românilor liniştea! Sunt convins că s-au săturat

de războaie şi instabilitate, că îşi doresc să nu mai deschidă televizorul în fiecare seară şi să urmărească

lupte politice. Pentru asta este nevoie ca politicienii să lucreze împreună, Guvernul, Parlamentul şi

Preşedinţia la fel, instituţiile să conlucreze, să uite de apartenenţa la partide sau la diferite grupuri de

interese. Acesta este un obiectiv pe care PSD şi-l propune în fiecare zi a activităţii sale, facilitarea

dialogului şi conlucrarea între instituţiile statului. PSD nu este un partid conflictual, iar dialogul

constructiv va preveni în mod cert apariţia neînţelegerilor.

Prioritatea noastră trebuie să fie acum implementarea Programului de guvernare, însă pentru

acest lucru avem nevoie de stabilizarea ţării din punct de vedere politic, economic şi financiar. Am

trecut printr-o perioadă de tulburări, de agitaţie, dar acum e timpul să readucem liniştea în ţară şi

stabilitatea. Nu există obiectiv mai important decât creşterea bunăstării, siguranţei şi calităţii vieţii

cetăţenilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu-Cristian-Dan Marciu:

Declaraţia politică se intitulează „Necesitatea existenţei unui climat de pace”.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

În această lună, de când Guvernul Grindeanu s-a apucat de treabă, au fost numeroase măsuri

implementate conform Programului de guvernare al PSD şi sunt efecte ce încep să fie resimţite de

către români. Aceste manifestaţii din Bucureşti, mai ales, au dus la distragerea atenţiei de la măsurile

luate de Executiv, efectele menţionate au fost estompate de această perdea de ceaţă creată de către cei

care nu vor ca programul PSD să fie pus în aplicare!

Nu cred că este bine ce se întâmplă în România. Ar trebui să existe o instituţie care să aducă

cele două părţi la masa de discuţii, să vedem argumentele ambelor tabere şi să găsim un numitor

comun pentru reinstalarea păcii naţionale.

Cât priveşte discursul Preşedintelui, nu mi-a venit să cred că Domnia Sa n-a făcut decât să

împroaşte cu noroi, să instige. Când discursul a escaladat şi a devenit unul exclusiv împotriva

parlamentarilor şi liderilor celor două Camere, nemulţumirea a atins apogeul. De aceea, noi şi colegii

din ALDE am reacţionat prin părăsirea sălii.

Nici în această clipă nu îmi vine să cred că preşedintele ţării, în loc să aibă un discurs

împăciuitor, de arbitru, dacă vreţi, în loc să promoveze consensul, unitatea, n-a făcut decât să

împroaşte cu reproşuri şi să instige. Eu cred că România ar trebui să îşi vadă de problemele ei sociale,

chiar de cele ale politicii internaţionale, cred că trebuie să revină liniştea în ţară, ca să fie continuat

procesul de dezvoltare.

- 22 -

Aceasta este dorinţa noastră, ca nevoile cetăţenilor să fie transpuse în proiecte realizabile. Însă

avem nevoie ca în România să existe un climat de pace, să avem un consens la nivel naţional!

Vă mulţumesc.

Domnul Iancu Caracota:

Declaraţia politică se intitulează „Dezvoltarea infrastructurii rutiere în judeţul Dâmboviţa”.

Stimaţi colegi,

Astăzi vreau să trag un semnal de alarmă asupra stării avansate de degradare, pe raza judeţului

Dâmboviţa, a drumurilor.

Este meritoriu faptul că judeţul Dâmboviţa, ca urmare a unui studiu efectuat de specialişti de la

Banca Mondială, s-a calificat ca având cel mai mare potenţial de dezvoltare dintre judeţele din

România, lucru recunoscut şi de Consiliul Judeţean.

Ţinând cont de obiectivele reale de investiţii în multe domenii de interes local, dezvoltarea

infrastructurii rutiere ar veni în rezolvarea principalelor probleme economice înregistrate la nivelul

judeţului, dar ar fi şi un factor de sprijin în activitatea agenţilor economici regionali.

De exemplu, aş menţiona intensificarea dezvoltării proiectului companiei Arctic pentru o

fabrică de maşini de spălat, frigidere şi aspiratoare în comuna Ulmi, de lângă Târgovişte, aceasta fiind

cea mai mare fabrică de profil din Europa. Proiectul va crea în acest an 500 de locuri de muncă, iar

până în anul 2019, alte 2 500 de locuri de muncă

Un alt exemplu constă în obligaţia respectării angajamentelor asumate de Guvernul României

în Master Planul General de Transport, precum şi cel asumat încă din 2007 faţă de Renault

Technologie Roumanie prin înscrierea Memorandumului cu privire la ansamblul de măsuri necesare

realizării proiectului de investiţie a centrului de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi studii de

inginerie în domeniul automobilului, care prevede ca fiind obligatorii lărgirea pe patru benzi a

tronsonului de drum naţional Bâldana – Titu şi continuarea lui până la Găieşti, pentru realizarea unei

legături rapide la autostrada A1.

Sau un alt exemplu, în opinia mea, extrem de important constă în modernizarea tronsonului

Târgovişte – Sinaia în regim de drum expres, tronson care reprezintă o alternativă la DN1.

Acestea sunt doar o parte din proiectele economice locale, care pot conduce la o dezvoltare

locală în mai multe direcţii: locuri de muncă, venituri colectate la bugetul de stat, intensificarea şi

fluidificarea traficului de transport mărfuri, dar şi cel al deplasărilor de pasageri, precum şi dezvoltarea

turismului.

Stimaţi colegi,

- 23 -

Închei această declaraţie politică constatând cu tristeţe că, în ciuda celor exprimate mai sus, şi

anume potenţialul extraordinar pe care îl are judeţul Dâmboviţa, Guvernul României continuă să

ignore problemele reale economice zonale, capacitându-şi atenţia în alte direcţii.

Vă mulţumesc.

Domnul Marius-Petre Nicoară:

Declaraţia politică este intitulată „Protestul – formă de manipulare sau participare activă la

acţiunile statului?”.



Asistăm de câteva săptămâni sau, mai bine zis, de o lună şi ceva, de la instalarea Guvernului

Grindeanu, la o serie de abuzuri instituţionale, cel mai important culminând cu Ordonanţa de urgenţă a

Guvernului nr. 13/2017, abrogată sau lăsând impresia de abrogare ulterioară.

Reacţia la aceste abuzuri seamănă cu o întoarcere în timp la evenimentele din anii ’90 din Piaţa

Universităţii, numai că acum protestele s-au mutat în Piaţa Victoriei, mai încăpătoare şi mai vizibilă

public pentru toată ţara.

Modul în care au fost reflectate aceste proteste atât în mass-media, cât şi la nivelul principalilor

actori ai scenei politice evidenţiază diverse forme de manipulare, în special venite din partea celor care

nu au înţeles că actul guvernamental nu este o emanaţie proprie, ci un act de voinţă publică.

Protestele reprezintă reacţia societăţii faţă de un abuz politic. Din păcate, ce nu s-a înţeles şi nu

se înţelege nici de actuala coaliţie guvernamentală este că votul din 11 decembrie nu reprezintă o

legitimare a acţiunilor politice viitoare, ci un semnal de alarmă din partea celor care nu s-au prezentat

la vot privind nemulţumirea cu privire la rolul real al parlamentarilor şi guvernanţilor.

Totuşi, până şi cei care au boicotat prezenţa la alegeri şi inclusiv şi cei care nu au votat sau

chiar au votat PSD sau ALDE nu se aşteptau ca problemele penale ale liderilor politici să fie deasupra

programelor economice şi sociale promise… Aceasta este chintesenţa nemulţumirii protestelor din

Bucureşti şi din toată ţara.

Stimaţi colegi senatori,

Trebuie să înţelegem faptul că lumea nu mai este uşor de prostit (alt termen pentru manipulare

a maselor) şi este sătulă şi de cel mai mic abuz în contextul în care în 27 de ani corupţia şi delapidările

de fonduri publice au definit altfel în DEX-ul mentalului colectiv termenii de „abuz în serviciu” şi

„infracţiune”.

Ceea ce se întâmplă acum nu se rezolvă cu demisia unui ministru sau cu scuzele formale sau

explicaţiile unui guvern sau altul, ci cu adaptarea clasei politice parlamentare la schimbările societăţii

şi la respectul valorilor morale, spirituale, sociale, economice şi educaţionale ale acestui popor,

- 24 -

indiferent că ne place sau nu ne place ce solicită ei. Ce trebuia să se înţeleagă în timpul evenimentelor

din anii ’90, înăbuşite de un domn egocentric ca Ion Iliescu, ar trebui să nu repetăm acum. Indiferent

ce curent politic conduce ţara, oamenii vor penaliza prin modul cel mai democratic posibil: protestând

contra lipsei de respect pentru valori şi pentru dezvoltarea reală a acestei ţări… restul sunt manipulări

ale unor lideri ce sunt depăşiţi de evenimente.

Vă mulţumesc.

PAUZĂ

*

(Conducerea şedinţei este preluată de domnul senator Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu,

preşedintele Senatului. )

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:


Vă invit să luaţi loc în bănci pentru a putea începe şedinţa.

Vă rog să luaţi loc în bănci. Se aude?

Din sală: Da. (Discuţii la prezidiu.)


Declar deschisă şedinţa plenului Senatului de astăzi, 14 februarie 2017.

Şedinţa o voi conduce asistat de domnii secretari Talpoş Ioan-Iustin şi Pavel Marian.

Vă anunţ că, din totalul de 135 de senatori, şi-au înregistrat prezenţa 100, cvorumul legal de

lucru fiind îndeplinit, adică 68 de senatori.

Ordinea de zi pentru şedinţa plenului v-a fost distribuită.

Dacă nu sunt comentarii, vă supun votului ordinea de zi.

Domnule senator Alexandrescu, vă rog. Microfonul central.

Domnul Vlad-Tudor Alexandrescu:


Stimaţi colegi,

În legătură cu ordinea de zi, la care avem, aşa cum aţi văzut, discuţia pentru Ordonanţa de

urgenţă a Guvernului nr. 14, aş dori să vă propun suplimentarea ordinii de zi pentru discuţia în plen, în

plenul Senatului României, cu privire la legea de respingere a Ordonanţei de urgenţă nr. 13 în Senat.

(Discuţii la prezidiu.)

Vă rog să-mi permiteţi să fac argumentaţia pe care se sprijină această idee, domnule preşedinte,

mai ales că şi dumneavoastră v-aţi exprimat unele aprecieri cu privire la oportunitatea şi la modalitatea

în care această ordonanţă a fost propusă de Guvernul Grindeanu.

- 25 -

Există, şi ştim toţi, există probleme cu Ordonanţa nr. 14, există probleme posibile de

constituţionalitate. N-o să ne pronunţăm aici şi nici nu avem căderea s-o facem. Colegii mei au

încercat ieri în Comisia juridică şi au găsit înţelegere de a introduce nişte amendamente care să o

ferească de unele probleme de constituţionalitate. Dar mai rămân şi alte probleme de constituţionalitate

în ceea ce priveşte Ordonanţa nr. 14.

În acest moment, Guvernul Grindeanu, promovând Ordonanţa nr. 14, a abrogat Ordonanţa nr.

13. Pentru ca această abrogare să fie efectivă, conform Constituţiei României, la art. 115 alin. (7) se

spune foarte clar că o ordonanţă supusă Parlamentului se aprobă sau se respinge printr-o lege.

Mi se pare foarte important ca noi, astăzi, Senatul României, să ne pronunţăm în plen în

privinţa legii de respingere a Ordonanţei nr. 13 şi să nu creăm o fereastră de timp între discuţia pe

Ordonanţa nr. 14 şi discuţia pe Ordonanţa nr. 13. Ele trebuie să meargă tot timpul împreună, pentru a

nu crea o posibilitate, la care nici nu vreau să mă gândesc, de aplicare a unor atacuri în justiţie.

Şi ca o dovadă de bună-credinţă din partea majorităţii PSD şi ALDE, vă rog să fiţi de acord cu

suplimentarea ordinii de zi astfel încât să putem discuta astăzi şi legea de respingere a Ordonanţei nr. 13.

Menţionez faptul că nu este necesară nicio consultare în Comisia juridică, pentru că aceste

consultări vizează o ordonanţă care a fost abrogată. Avizul CSM a fost dat. Corpurile juridice

importante din această ţară s-au pronunţat pe Ordonanţa nr. 13. Ea a scos în stradă sute de mii de

oameni. A decredibilizat România în percepţia internaţională. Şi este necesar, în momentul de faţă, ca

Parlamentul României să dea un semnal clar că se disociază de această ordonanţă.

Asta nu prejudecă în niciun fel asupra posibilităţii Parlamentului de a reglementa ulterior,

printr-o lege, armonizarea deciziilor Curţii Constituţionale cu Codul penal şi cu Codul de procedură

penală, care sunt… care structurează, de fapt, sistemul juridic penal din România.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă mulţumesc, stimaţi colegi.


Vă mulţumesc.

Domnule senator,

Am vaga senzaţie, şi vă rog să mă scuzaţi, că intraţi într-un teren foarte delicat, pe care am

impresia că nu prea îl stăpâniţi.

Am remarcat câteva inadvertenţe pe care le-aţi rostit. Una dintre ele este că Ordonanţa nr. 13

are avizul CSM. Ştiţi foarte bine că Curtea Constituţională s-a pronunţat extrem de clar că nu este

nevoie de niciun fel de aviz al CSM-ului. E numai un exemplu.

Al doilea lucru pe care doresc să vi-l ridic ca problemă este că, materializând intenţia

dumneavoastră, nu am face decât să cădem într-un ridicol. Ce să respingem? O ordonanţă pe care

- 26 -

Guvernul a abrogat-o, deci care nu există? E o simplă chestiune pe care v-o ridic, dar sigur că o să dau

posibilitatea celorlalte grupuri parlamentare să se exprime.

Am văzut că domnul Şerban Nicolae doreşte să intervină.

Vă rog, aveţi microfonul.

Domnul Şerban Nicolae:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Am ascultat o lungă pledoarie inutilă, care face abstracţie de procedurile regulamentare, dar

face abstracţie şi de informaţiile esenţiale.

Nu suntem sesizaţi cu nicio ordonanţă. Suntem sesizaţi cu proiecte de lege, de aprobare a

Ordonanţei nr. 13 şi proiect de lege de aprobare a Ordonanţei nr. 14. Din acest punct de vedere nu s-a

pronunţat niciuna din instituţiile menţionate. De altfel, chiar dacă s-ar fi pronunţat, asta nu înseamnă că

nu am putea să facem, cu ocazia dezbaterii parlamentare, asemenea consultări. Ar fi absurd, aberant şi

total ilogic să spunem că noi nu putem să facem consultări pentru că s-a dat un aviz în prealabil.

De altfel, am şi reamintit cu ocazia Deciziei nr. 405/2016, în prealabil, Înalta Curte, Ministerul

Public, celebrul minister public condus de un vajnic specialist, au spus că dispoziţiile art. 297 alin. (1)

privitoare la abuzul în serviciu sunt perfect constituţionale. Ce facem cu acest punct de vedere înfrânt

de Curtea Constituţională?

Dacă mergeam pe logica că punctul de vedere este sacrosanct şi nu face obiectul niciunei

contestări, atunci am fi ajuns la concluzia că decizia Curţii Constituţionale este cea greşită. Ceea ce

este inadmisibil.

Dar faptul că ni se propune aici altceva decât a sesizat Guvernul, respectiv să transformăm un

proiect de lege de aprobare a unei ordonanţe, pe loc în plen, într-un proiect de lege de respingere a unei

ordonanţe, este şi în afara Regulamentului, este şi în afara procedurilor şi este şi o formă de dispreţ faţă

de instituţiile statului. Pentru că am anunţat deja public, potrivit calendarului fixat de Biroul

permanent, că vom face astăzi, la şedinţa comisiei, o primă dezbatere cu membrii comisiei pe cele trei

proiecte transmise iniţial de Guvern, respectiv Proiectul de lege de aprobare a Ordonanţei nr. 13,

Proiectul de lege privind graţierea colectivă a unor pedepse şi Proiectul de lege privind modificări la

Legea nr. 254/2013, urmând ca pe 21 să avem o dezbatere, invitând şi o serie întreagă de instituţii

publice care să poată să-şi spună punctul de vedere.

Mi se pare că ni se propune o scamatorie, să anunţăm instituţii publice că vor fi consultate şi că

vor participa la dezbateri pe 21 februarie şi să-i anunţăm pe 14 februarie: „Vedeţi că ne-am pronunţat

deja.”

- 27 -

De aceea, întrucât Ordonanţa nr. 13 este abrogată de o Ordonanţă nr. 14, solicitată expres de

Preşedintele României, într-o procedură nefirească, dacă mă întrebaţi pe mine, dar exact „pohta ce-a

pohtit” domnul Klaus Werner Iohannis, mi se pare absurd ca cei care susţin acelaşi punct de vedere să

vină să spună că Ordonanţa nr. 14 ar avea nişte probleme şi că anticipaţi nişte cereri în justiţie.

Mi s-ar fi părut mai normal ca dumneavoastră să fiţi preocupaţi, părerea mea – inclusiv

procurorul general, între două interviuri –, de faptul că la Alba Iulia s-a pronunţat o decizie potrivit

căreia abuzul în serviciu a fost dezincriminat tacit încă de inacţiunea Guvernului Cioloş.

Din sală: La Cluj, două.


Uitaţi, cu atât mai mult… cu atât mai mult.

Dacă asta nu vă preocupă, dacă faptul că în societate, în mod real, în justiţie s-a produs o

bulversare prin lipsa reglementării, atunci înseamnă că ne menţinem într-o sferă de populism

politicianist, o acţiune specifică politrucilor.

Pentru că societatea românească nu stă după politicieni. Procesele penale aflate pe rol sunt,

practic, paralizate. Nicio instanţă nu a pronunţat, din iunie 2016 până în prezent, o condamnare pe

textul abuzului în serviciu aşa cum este el reglementat de marea înţelepciune a Guvernului Boc, care

şi-a asumat răspunderea pe aceste coduri. Şi, în aceste condiţii, suntem puşi în situaţia să nu care

cumva să ne atingem de aceste dispoziţii, chiar dacă instanţele de judecată, aşa cum spuneam, sunt

paralizate, sunt în situaţia de a nu se pronunţa sau, dacă se pronunţă, se pronunţă aşa cum aţi văzut la

Alba Iulia şi cum aflu acum că s-au pronunţat şi la Cluj.

Practic, s-a dovedit că această manipulare uriaşă, Ordonanţa nr. 13 abrogă abuzul în serviciu,

este o uriaşă minciună. O uriaşă minciună! Nu Ordonanţa nr. 13 a dezincriminat abuzul în serviciu.

De aceea, stimaţi colegi, pe scurt, Grupul parlamentar al PSD nu este de acord cu propunerea

făcută de Grupul parlamentar al USR şi doreşte menţinerea ordinii de zi aşa cum a fost propusă, aşa

cum a fost discutată şi ieri în Biroul permanent.

Şi mai fac o precizare. Am aflat că Ordonanţa nr. 13 ar fi primul act al Guvernului Grindeanu.

Acum aflu că ordonanţele nr. 13 şi 14 ar trebui să meargă împreună, că aşa au mers de la bun început.

Vă atrag atenţia că a fost o săptămână diferenţă între ele, ca perioadă de timp.

Suntem la lumina zilei, nu mai sunt probleme de oră sau de starea vremii, de aceea putem să

trecem la propunerea de aprobare a Ordonanţei nr. 14, aşa cum a fost prezentată în comisie, cu

amendamentele însuşite de membrii comisiei în unanimitate.

Vă mulţumesc.


Ceruse cuvântul doamna Gorghiu.

- 28 -

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Pot la microfonul acesta?


Microfonul 2, sigur.



Stimaţi colegi,

Propunerea pe care o facem din partea Grupului Partidului Naţional Liberal este una cât se

poate de simplă şi regulamentară şi merge în completarea propunerii făcute de colegii noştri de la

USR, anume să suspendăm şedinţa, ca să putem, în şedinţa Comisiei juridice, să discutăm legea de

respingere a Ordonanţei nr. 13, pentru ca ulterior, în conformitate cu Regulamentul, art. 88, să putem

completa ordinea de zi, astfel încât cele două ordonanţe să fie discutate în aceeaşi şedinţă.

De ce cred că trebuie făcute nişte completări, inclusiv la cele spuse de cei care au vorbit

înaintea mea?


O ordonanţă care a fost abrogată, evident, comportă dezbateri, se pare. Sunteţi în dezacord cu

ce spune liderul de la PSD, dar eu vă spun că au fost solicitate dezbateri pe această ordonanţă abrogată.

Din nefericire, continuă manipularea pe ceea ce înseamnă decizia de ieri a Curţii de Apel. Şi,

din respect faţă de toţi colegii astăzi prezenţi şi cei care ne urmăresc, trebuie să spun foarte clar – şi

din respect faţă de juriştii din România – că abuzul în serviciu nu este dezincriminat, că instanţa

numită Curtea de Apel Cluj, dacă nu mă înşel, sau Alba a făcut un lucru… Alba. Curtea de Apel Alba

a constatat că s-a încălcat o hotărâre de guvern, nu legislaţia primară, adică legi sau ordonanţe. Ăsta

este singurul motiv pentru care vedem hotărârea dată în direcţia aceasta, şi anume se respectă Decizia

Curţii Constituţionale, foarte clar, nr. 405 din 15 iunie 2016, care este una interpretativă.

Şi vreau să mai fac o precizare pe care sunt sigură că iarăşi multă lume o ştie, dar dorind să

manipulăm opinia publică, mergem în altă direcţie, şi anume faptul că Guvernul Cioloş nu avea cum să

transpună în Ordonanţa nr. 18/2016 decizia Curţii Constituţionale, pentru că această decizie a survenit

la o lună după ce a fost dată ordonanţa. Deci e foarte complicat să transpui într-o ordonanţă de urgenţă

o hotărâre a Curţii Constituţionale care la momentul acela nu exista.

Vă rog, ca atare, în concluzie, să luaţi act de propunerea celor două grupuri parlamentare, să

suspendăm şedinţa, pentru că o lege de respingere a Ordonanţei nr. 13 şi o decizie a Comisiei juridice,

dacă există voinţă politică, va dura această şedinţă maximum câteva minute – toţi membrii Comisiei

juridice suntem prezenţi astăzi, aşa cum vedeţi, aici şi putem să facem acest efort de a urca cinci etaje –,

ca ulterior să ne putem revedea în plen, să finalizăm un lucru care ar aduce un aer mult mai respirabil.

- 29 -

Vă mulţumesc tare mult.


Schimbăm aerul până o să veniţi să cereţi să reintroducem Ordonanţa nr. 13, am impresia.

Domnul Goţiu.

Domnul Remus Mihai Goţiu:


Stimaţi colegi,

Vreau să fac câteva observaţii faţă de ceea ce s-a spus şi s-a discutat până acum.

Consider că nu e nimic ridicol, atunci când sute de mii de români sunt în stradă şi alte sute de

mii… nu, poate milioane de români sunt de acord cu cei care sunt în stradă, să discutăm în Parlament,

până seara sau până poimâine, o soluţie pentru a le da un răspuns care să-i mulţumească sau care să-i

facă să înţeleagă deciziile pe care le luăm, indiferent dacă aceste sute de mii de români sau milioane

care susţin sunt sau nu în minoritate în România.

Legat de faptul că există un proiect de lege de aprobare a Ordonanţei nr. 13, nimic nu ne

împiedică să o punem în discuţie şi să o respingem. Din acest punct de vedere, nu consider că nu e…

de asemenea, nu e nicio scamatorie să respingi o lege într-o formă greşită şi apoi, după dezbateri clare

şi transparente, pe acelaşi subiect, să dai o lege clară.

De altfel, cum domnul Nicolae menţiona, decizia de la Alba. Decizia de la Alba s-a luat pentru

faptul că legislaţia nu a fost pusă în conformitate cu deciziile Curţii Constituţionale şi nu s-a dat o

lămurire pe ce înseamnă un termen. Acest lucru era obligaţia Parlamentului, a unui Parlament în care şi

în ultima legislatură ştim cine a avut majoritatea.

Mulţumesc.


Vă rog, aveţi cuvântul.

Şi domnul preşedinte Băsescu, da.

Imediat, domnule preşedinte, e colegul de la UDMR care vorbeşte.

Domnul Cseke Attila-Zoltan:


Stimaţi colegi…


Domnul Tánczos.

Din sală: Cseke.


Cseke, pardon, scuzaţi-mă.

- 30 -

Domnul Cseke Attila-Zoltan:

Stimaţi colegi,

Suntem în forul legislativ al României şi avem şi noi un Regulament de funcţionare.

Vreau să vă spun că, legat de această dezbatere, ieri, în Comisia juridică, reprezentantul, membrul

Comisiei juridice din partea UDMR a susţinut ca proiectul de lege referitor la Ordonanţa nr. 13 să fie

discutat laolaltă cu proiectul de lege referitor la Ordonanţa nr. 14. Nu s-a aprobat acest lucru, drept

urmare astăzi avem în plen, pe ordinea de zi, proiectul de lege cu Ordonanţa nr. 14.

Dar totuşi avem un Regulament. Noi nu putem să punem pe ordinea de zi un proiect de lege la

care nu avem un raport întocmit de către comisia raportoare, Comisia juridică de data aceasta. Deci

dacă ieri nu s-a discutat în Comisia juridică această chestiune – şi încă o dată, noi am susţinut să se

discute, dar nu s-a discutat şi prin vot s-a decis aşa –, astăzi în plen nu avem cum să punem pe ordinea

de zi un alt proiect de lege, proiectul de lege referitor la Ordonanţa nr. 13.

Drept urmare, opinia noastră este aceea de a merge mai departe, pentru că avem un Regulament şi,

dacă noi nu respectăm acest Regulament de organizare şi funcţionare, atunci dăm un semnal negativ.

Vă mulţumesc.


Mulţumesc, domnule Cseke.

Domnul Băsescu. Domnul senator Băsescu.

Domnul Traian Băsescu:



Personal, şi credeţi-mă că o spun din experienţă, am impresia că Parlamentul şi prima Cameră

sesizată, Senatul, au intrat într-un joc al populismelor, un joc pe care, cred eu, că nu avem dreptul să-l facem.

Spre exemplu, vrem să ne dovedim loialitatea, faţă de cine nu ştiu, abrogând sau aprobând prin

lege Ordonanţa de urgenţă nr. 14. Unii colegi, în exces de loialitate, tot aşa, neînţelegând faţă de ce,

vor şi 13, şi 14.

Părerea mea – şi nu o să intru în considerente juridice, pentru că sunt jurişti destui aici, o pot

face mai bine ca mine – e că oricare din acţiunile pe care le introducem va genera mai multă confuzie.

Şi eu pot să vă dau câteva articole din Constituţie prin care să vă arăt, dar nu ăsta este scopul

intervenţiei, prin care să vă arăt că vor apărea din nou discuţii, dispute, confuzie.

De aceea, cred că o poziţie matură a Parlamentului ar fi următoarea: lăsaţi 13 şi 14 aşa cum sunt.

13 este abrogată prin Ordonanţa de urgenţă nr. 14. iar Comisiile juridice ale celor două Camere

să ia toate deciziile Curţii Constituţionale şi Directiva 343 a Uniunii Europene, să facă toate

modificările şi, la momentul la care trecem toate modificările prin Parlament, modificările la Codul

- 31 -

penal şi Codul de procedură penală, abrogăm ambele ordonanţe şi 13, şi 14. Le respingem. Cred că,

altfel, intrăm într-un joc din care şi judecătorilor le va fi greu să se descurce, anulând... aprobând astăzi

Ordonanţa nr. 14, lăsând în suspensie Ordonanţa nr. 13. Părerea mea este că Parlamentul, Senatul, ca

primă Cameră sesizată, trebuie să dea un semnal, că nu ne spun nici preşedintele ce avem de făcut, nici

Guvernul, ci ne luăm treaba de for legiuitor şi ne-o facem bine prin constituirea unei comisii largi,

Cameră şi Parlament, cu cei mai experimentaţi jurişti, cu consultări cu avocaţi, procurori şi judecători,

de aducere la zi a celor două Coduri, inclusiv, inclusiv a Legii de aplicare a Codurilor, pentru că şi

acolo avem probleme de constituţionalitate, în mod cert.

Concluzie: propunerea mea este să lăsăm cele două ordonanţe aşa cum sunt şi să trecem la un

lucru temeinic de corectare a Codurilor.

Vă mulţumesc mult.



Mi-e temă că apelul dumneavoastră nu ştiu dacă a fost bine înţeles de colegii noştri mai noi din

Parlament care au o problemă de raportare permanentă la ce spune strada. Şi, fără îndoială, că apelul

pe care l-aţi făcut, fără să pronunţaţi direct acest lucru, este un îndemn ca Parlamentul să stea pe

picioarele lui. Şi-l apreciez foarte mult ca atare şi vă mulţumesc.

Domnul Traian Băsescu (din sală):

Exact.


Domnul Oprea.

Domnul Mario-Ovidiu Oprea:

Mulţumesc, domnule preşedinte,

Distins Senat,

Pe procedură, dacă doriţi, este intervenţia mea. Să ştiţi că nu putem face Ordonanţa nr. 13

uitată, prin simplu motiv că există un proiect de lege care e plecat pe traseul legislativ.

Şi acum vin la procedură.

Domnule preşedinte al Comisiei juridice...


Domnule Oprea, dacă tot veniţi la proceduri să daţi lecţii, vreau să vă rog ceva. Ştiţi prevederea

regulamentară conform căreia, din partea unui grup parlamentar, nu ia cuvântul decât o singură persoană?



Am o intervenţie pe procedură. (Discuţii în sală.) Am o intervenţie pe procedură. Vă rog frumos.

- 32 -


Este procedură?


Da, este pe procedură.

Domnule preşedinte al Comisiei juridice, nu puteţi ţine pe data de 21 nicio dezbatere cu nimeni

din simplu motiv că Biroul permanent al Senatului v-a dat dată de raport pentru Proiectul de lege

privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2017, data de 17 februarie, nu data de 21.

Este data de 14, adică astăzi, dată pentru aviz pentru Comisia pentru drepturile omului şi Comisia

pentru constituţionalitate, iar Comisia juridică trebuie să dea, până pe data de 17 februarie, raportul.

Aşa că, domnule preşedinte, noi stăruim în a supune la vot întreruperea lucrărilor plenului

Senatului, iar Comisia juridică să meargă să dezbată acest proiect de lege.

Vă mulţumim frumos şi vă rog să supuneţi la vot această propunere a noastră, a Grupului PNL.


Mulţumesc.

Vă rog, am înţeles. Domnul Corlăţean doreşte să ia cuvântul? Nu, nu vă oblig. Da. Microfonul 3.

Domnul Titus Corlăţean:

Mulţumesc, domnule preşedinte,

În măsura în care...


Aşa mi-a fost semnalat de colegii secretari.

Domnul Titus Corlăţean:

Aşa este.

Nu e chestiune de procedură, dar, în măsura în care este îngăduit, o dezbatere pe fond, pentru

că dezbaterea este importantă. Cred că în această discuţie, care e o discuţie foarte serioasă, ar trebui să

plecăm de la o concluzie pe care nimeni nu o poate contesta: Codurile, penal şi procedură penală, în

clipa de faţă, se prezintă într-o situaţie foarte proastă. Ele au fost invalidate de o manieră consistentă de

Curtea Constituţională de-a lungul anilor, astfel încât, în clipa de faţă – şi aici mă refer la practicieni, la

magistraţi, cei care aplică norma codificată înscrisă în Coduri –, se află într-o situaţie complicată. În

ultima…în ultimele săptămâni, pe chestiunea punctuală pe care o discutăm s-au pronunţat foarte mulţi

în spaţiul public: oameni care ştiu şi oameni care nu cunosc – şi o spun cu deferenţă –, nu cunosc

norma juridică.

Au fost foarte multe interpretări, foarte multe interese politice, foarte multă manipulare. Cred,

cu sinceritate, că suntem într-un moment în care o astfel de dezbatere, precum cea menţionată de

preşedintele Comisiei juridice şi liderul Grupului senatorial PSD, se impune. Şi se impune, pentru că,

- 33 -

inclusiv, instituţii importante, prin liderii acestor instituţii, din domeniul judiciarului lato sensu, chiar

trecând peste rezerva impusă de o anumită stare de reţinere, necesară, potrivit legii, în a se exprima

public, au făcut afirmaţii foarte categorice care, ulterior, iată, au fost invalidate de o manieră la fel de

categorică de Curtea Constituţională. Altfel spus, chiar şi când actori din judiciar se pronunţă, crezând

că au adevărul absolut, şi după aceea Curtea Constituţională spune foarte clar că aţi greşit, eu consider

că – da –este nevoie de o dezbatere foarte serioasă între cei care au autoritate juridică în materie. Cred

că este bine să mutăm dezbaterea în Parlament de pe stradă, actul de justiţie nu se desfăşoară în stradă,

deciziile se iau de către forul care este forul legiuitor, în ultimă instanţă, şi va trebui să avem această

dezbatere serioasă pe calendarul care a fost menţionat.

Mulţumesc.


Da, domnul Verestóy. Microfonul 2.

Domnul Verestóy Attila:

Onoraţi colegi.

De câţiva ani de zile am avut ocazia să urmăresc cum se desfăşoară lucrările în Senatul României.

În momentul de faţă sunteţi într-o confuzie. Suntem la ordinea de zi.

Sunt probleme, enorm de multe, în această ţară şi mă aşteptam să ridicaţi şi problema deficitului sau

a migraţiei, sau a bugetului. Sigur, sunt probleme enorm de complicate care merită şi trebuie dezbătute. Dar

nu acum, şi nu aici. Suntem la ordinea de zi. S-a făcut o propunere de sistare a lucrărilor. După ştiinţa mea,

dacă nu am avea cvorum, se poate îndeplini şi acest lucru. Rămâne de văzut dacă se poate întâmpla acest

lucru. S-a făcut o propunere de introducerea în ordinea de zi, astăzi, a unui proiect de lege care nu are

raport. Trebuie să luăm act că acest lucru nu este posibil, conform Regulamentului actual.

Deci vă rog să revenim. În momentul de faţă, avem ordine de zi publicată... care are un raport din

partea comisiei. Dacă cineva are obiecţii, poate să spună, dar în momentul în care intrăm în dezbatere.

Deocamdată, să votăm ordinea de zi şi să trecem la treabă. Iar, după aceea, fiecare grup parlamentar are

posibilitatea de a contribui la îmbunătăţirea acestor legi de care avem atât de multă nevoie.

Vă rog mult să respectăm propriul nostru Regulament. Nimic mai mult. Ştiu că nu le convine

unora, se poate modifica şi Regulamentul. Deocamdată, avem în vigoare.

Mulţumesc.



Aveţi dreptate. Fără îndoială, vom proceda, aşa cum Regulamentul ne obligă, că nu putem să

facem derogări sui-generis.

- 34 -

Vă propun însă, înainte de a trece la punctul firesc de pe ordinea de zi, eu vă propun să facem o

consultarea cu liderii grupurilor parlamentare. Aşadar, vă invit 10 minute, consultare cu liderii

grupurilor parlamentare.



Să luaţi în discuţie şi propunerea mea cu privire la 13 şi 14!


Domnule senator, vă rog ceva. Vorbiţi cu colegul, care este lider de grup, să susţină propunerea

sau veniţi dumneavoastră, pentru că nu ne „formolizăm” pentru atât.


Tocmai i-am dat acest mandat, punând-i o pilă la dumneavoastră.

PAUZĂ


Da, mulţumesc.

După consultarea liderilor de grup sunt în măsură să vă prezint concluziile.

Liderul Grupului PSD a solicitat să se urmărească ordinea de zi.

Din partea Grupului PNL, solicitarea pe care aţi auzit-o, şi anume să se facă pauză, să se meargă la

Comisia juridică pentru a se dezbate, eventual. Nu ştiu exact ce. Sunt puncte de vedere diverse.

Domnul senator Alexandrescu vrea să introducem pe ordinea de zi dezbaterea Ordonanţei nr. 13 la

care nu avem raport.

Şi Grupul PMP a solicitat, după cum aţi auzit, să nu aprobăm nici una, nici alta şi să constituim

la nivelul Parlamentului un grup comun de lucru Senat – Cameră pentru elaborarea tuturor

modificărilor la Codul penal şi Codul de procedură penală.

Grupul ALDE, prin vocea liderului de grup, mi-a transmis, de asemenea, că doreşte să

rămânem ancoraţi în ordinea de zi şi în respectarea Regulamentului.

Aşadar, eu am să vă supun votului dumneavoastră propunerea făcută de domnul senator Oprea,

de a se opri… sista lucrările şi a se merge la comisie pentru a se discuta Ordonanţa nr. 13.

Vă rog să votaţi.

Cine este...

O clipă să dau drumul la sistemul de vot.

Gata, se poate vota.

42 de voturi pentru, 67 de voturi împotrivă, nicio abţinere.

- 35 -

A doua propunere, care a fost făcută, de modificare a ordinii de zi. Aşa cum ştiţi, domnule

senator, neavând raport, nu se poate introduce un proiect de lege fără raport.

Având în vedere că dezbaterile s-au încheiat, dar fără să fi aprobat programul de lucru pentru

această zi şi ordinea de zi, eu am să supun întâi aprobării dumneavoastră ordinea de zi şi apoi programul.

Deci vă rog să daţi un vot pentru ordinea de zi, aşa cum v-a fost înaintată. Votul este deschis.

Se solicită lista votului.

72 de voturi pentru, 43 de voturi împotrivă, nicio abţinere.

Vă supun acum programul de lucru pentru această zi.

Deci până la terminarea dezbaterilor lucrări în plen şi apoi lucrări în comisiile permanente.

Sunt intervenţii în legătură cu acest program? Dacă nu, vă rog să-l votaţi.

Votul este deschis.

105 voturi pentru, 4 voturi împotrivă şi o abţinere.

S-a aprobat.

*

Pentru săptămâna viitoare, Biroul permanent vă propune program de lucru, după cum ştiţi: luni,

activităţi în comisii; şedinţă pregătitoare; şedinţă de Birou permanent; lucrări în plen; de la 18.15,

întrebări, interpelări, răspunsuri; marţi, declaraţii politice 9.00 – 10.30, după aceea, până la 13.00,

lucrări în plen; lucrări în comisiile permanente; miercuri şi joi, lucrări în comisii; vineri şi sâmbătă,

activităţi în circumscripţiile electorale.

Dacă sunt intervenţii în legătură cu acest program. Dacă nu sunt, supun votului dumneavoastră

aprobarea programului.

Votul este deschis.

117 voturi pentru, niciun vot împotrivă şi o abţinere.

*

La Secţiunea II avem Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului

nr. 14/2017 pentru abrogarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2017 pentru modificarea şi

completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi a Legii nr. 135/2010 privind Codul de

procedură penală, precum şi pentru modificarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală.

Am făcut suficiente dezbateri, dacă mai doriţi, sigur că vă dau cuvântul…

De la prezidiu: Nicoară…

*

(Intervenţie neinteligibilă a domnului senator Mario-Ovidiu Oprea.)


Nu am înţeles.

- 36 -

De la prezidiu: Anunţ de modificare la comisii.


Da, poftiţi. Dar era bine înainte de a intra în ordinea de zi...


Mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Am un anunţ foarte scurt.

Vă rog, dragi colegi, să fiţi de acord cu o modificare la două dintre comisiile noastre: colegul

meu, senatorul Daniel Cadariu, iese de la Comisia pentru prevenirea abuzurilor şi intră la Comisia

pentru egalitatea de şanse, iar colegul senator Daniel Fenechiu iese de la Comisia pentru egalitatea de

şanse şi intră la Comisia pentru prevenirea abuzurilor. Atâta tot.

Mulţumesc mult de tot.


Da, domnule senator, data viitoare, am o rugăminte: ori înainte de a intra în ordinea de zi, ori

după ce încheiem punctul în dezbatere.

*

Cine mai este?

Domnul senator Nicoară.



Stimaţi colegi,

Eu intervin pe procedură pentru că observ o încălcare gravă a procedurii parlamentare şi a

Regulamentului Senatului.

Nu se poate discuta un proiect de lege care nu are raport, dar astăzi se pare că avem un raport al

Comisiei juridice care nu are în spate avize. Şi aici vorbesc în calitate de preşedinte al Comisiei pentru

drepturile omului, culte şi minorităţi. Noi, încă de pe data de 9, am publicat pe site-ul Senatului că,

astăzi, la ora 13.00, conform calendarului aprobat, de altfel, şi în şedinţa Biroului permanent al

Senatului, vom avea dezbaterea pe Proiectul de lege referitor la Ordonanţa nr. 14, cât şi pe Proiectul de

lege referitor la Ordonanţa nr. 13, amândouă au venit la pachet la comisie.

Aşa încât, cred că nu este normal să începem prin a ignora mersul firesc, conform art. 69-74 din

Regulamentul Senatului, având un raport care, în spate, nu respectă procedura de a avea avizele

comisiilor care, repet, au fost publicate de mai bine de o săptămână şi au pe site, încă o dată repet, data

şi ora la care se desfăşoară respectivele şedinţe, după care, în mod normal, se ajunge la Comisia

juridică care poate să-şi spună punctul de vedere.

- 37 -

Sigur, avizele sunt consultative, dar, repet, atât procedurile, cât şi Regulamentul prevăd acest

mers firesc al lucrurilor în Senatul României, aşa încât solicit să se suspende şedinţa pentru ca comisia

noastră să poată să-şi spună punctul de vedere şi abia apoi, eventual, să continuăm, după ce Comisia

juridică va lua act de observaţiile pe care le are...


Domnule senator, eu vă ascult cu mare răbdare.


Vă mulţumesc.


Pierdem vremea! Aveaţi termen pentru depunerea avizelor data de 14, știe toată lumea lucrul

ăsta. Îmi pare foarte rău! (Discuții în sală.)

*

Supun votului dumneavoastră modificările care au fost solicitate de liderul Grupului PNL,

domnul Oprea.

Vă rog să votaţi.

Cine este pentru?

Votul este deschis. Votaţi „pentru”, „contra” sau „abţinere”.

114 voturi pentru, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere.

*

Dacă mai sunt înscrieri la cuvânt la dezbaterile generale pe care cred că le-am făcut destul de

ample. Mai doreşte cineva să intervină?

Dacă nu, am să dau cuvântul reprezentantului Guvernului.

Doamna secretar de stat, microfonul 9.

Doamna secretar de stat Sofia Mariana Moţ, Ministerul Justiţiei.

Doamna Sofia Mariana Moţ – secretar de stat în Ministerul Justiţiei:

De la Ministerul Justiţiei.

Bună ziua, domnule preşedinte!

Bună ziua, doamnelor şi domnilor senatori.

Aşa după cum toată lumea ştie, la data de 5 februarie 2017 a fost publicată în Monitorul Oficial

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 14 care cuprinde trei articole, respectiv:

- prin art. 1 se abrogă dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă nr. 13 pentru modificarea şi


procedură penală;

- 38 -

- art. 2 prevede modificarea Codului de procedură penală, astfel încât dispoziţiile acestuia, care

fuseseră anterior modificate prin Ordonanţa de urgenţă nr. 13/2017, să revină la situaţia anterioară

emiterii Ordonanţei nr. 13.

Ca motivaţie pentru care a fost emisă Ordonanţa nr. 14, aş putea să… învederez faptul că...


Doamna secretar de stat, nu vă mai complicaţi cu explicaţiile!

Doamna Sofia Mariana Moţ:

În ceea ce priveşte actul normativ supus atenţiei dumneavoastră astăzi, Guvernul susţine Legea

de aprobare a Ordonanţei de urgenţă nr. 14/2017, cu amendamentele…, cele două amendamente

adoptate la Comisia juridică, amendamente care au menirea să pună în acord două texte ale Codului de

procedură penală cu deciziile Curţii Constituţionale.


Vă mulţumesc, doamna secretar de stat.

Dau acum cuvântul reprezentantului Comisiei juridice, domnul senator Nicolae Şerban.

Microfonul 7.



Stimaţi colegi,

Întrunită în şedinţă ieri, 13 februarie, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi

validări a luat în dezbatere Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului

nr. 14/2017 pentru abrogarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2017 pentru modificarea şi


procedură penală, precum şi pentru modificarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală.

Am fost sesizaţi cu acest proiect de lege în urma transmiterii de către Biroul permanent al Senatului

şi am decis, în urma avizului Comisiei pentru constituţionalitate, libertăţi civile şi monitorizare a executării

hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului din Senat, întocmirea unui raport de admitere a

proiectului de lege, cu amendamentele admise, respectiv două amendamente cuprinse în anexa nr. 1.

Amendamentele respinse sunt cuprinse în anexa nr. 2. Fac precizarea că autorul lor a renunţat

la a le mai susţine la vremea respectivă.

Fac precizarea că la dezbaterea din comisie a fost prezent şi reprezentantul Ministerului

Justiţiei, respectiv doamna secretar de stat Moţ, prezentă şi astăzi în şedinţă, în faţa noastră.

Şi, în aceste condiţii, cu precizarea că proiectul de lege are şi avizul favorabil al Consiliului

Legislativ, iar proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, vă supunem spre aprobare

raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări, în sensul aprobării Legii pentru

aprobarea Ordonanţei nr. 14/2017.

- 39 -


Mulţumesc.

Din partea grupurilor parlamentare, dacă doreşte cineva să mai intervină.

Doamna Gorghiu.



Stimaţi colegi,

Nu e nicio bucurie că suntem astăzi puşi în situaţia să aprobăm ordonanţă sau lege de aprobare

a unei ordonanţe care abrogă o barbarie juridică cum este Ordonanţa nr. 13/2017, dar suntem totuşi

puşi, nici nu mai are importanţă că alţii sunt cei care au generat această situaţie.

Aş vrea însă – asigurându-vă că Grupul PNL susţine această Lege de aprobare a Ordonanţei

nr. 14 – să cred că am avut cu toţii de învăţat din tot acest parcurs din ultimele trei săptămâni.

Vă mulţumesc.


Nu prea am impresia, doamna Gorghiu, că aţi învăţat mare lucru…, dar, în fine! (Râsete,

discuţii în sală.)

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu (din sală):

Îmi pare rău că nu aţi învăţat!


Da, aşa...

Alt grup parlamentar mai doreşte să intervină? Nu sunt alte intervenţii.

Declar dezbaterile...

Cine este? Domnul Goţiu.

Vă rog. (Discuţii în sală.)

Domnul Remus Mihai Goţiu:

Doamnelor şi domnilor colegi,

Mi-a fost dat să văd ceva foarte interesant astăzi, faptul că toată lumea e de acord că dezbaterea

pe aceste legi trebuie să ajungă aici, că această dezbatere trebuie să se facă fără presiune, dar vedem că

soluţiile sunt diferite. Ceea ce va urma… îşi va asuma fiecare, sper, responsabilitatea votului pentru

ceea ce s-a întâmplat astăzi, în special faptul că nu am vrut să transmitem acel mesaj extrem de clar, că

Ordonanţa nr. 13 s-a terminat definitiv cu ea.

Mulţumesc.


Alte intervenţii, dacă mai sunt? Nu mai sunt.

- 40 -

Declar încheiate dezbaterile generale şi trecem la votul asupra proiectului de lege.

Raportul comisiei, după cum aţi fost informaţi, este de admitere, cu amendamente admise şi

amendamente respinse. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Senatul este prima

Cameră sesizată.

Dacă amendamentele respinse de comisie sunt susţinute în plen, vreau să ştiu. Nu. Bine.

Atunci, raportul cu amendamentele admise, inclusiv amendamentele respinse de comisie...

(Discuţii la prezidiu.)

Scuzaţi-mă! Scuzaţi-mă!

Raportul cu amendamentele admise, evident, se supune votului. Pentru a fi adoptat, este

necesar votul majorităţii senatorilor, adică 68 de voturi.

Votul este deschis.

120 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere.

Supun acum votului dumneavoastră proiectul de lege privind aprobarea ordonanţei.

Votul este deschis.

118 voturi pentru, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere.


Votul s-a încheiat, dar, după cum vedeţi, dezbaterea, practic, nu s-a sfârşit şi, de aceea, vă anunţ

că voi organiza, sub auspiciile Senatului, într-o primă fază, o discuţie mai amplă (nu numai referitoare

la Ordonanţa nr. 13 sau nr. 14), care să se direcţioneze pe problemele legate de justiţie, de funcţionarea

justiţiei în România, sigur, care vizează şi Codurile, şi nu numai.

La această dezbatere voi invita, evident, grupurile parlamentare, să fie reprezentate partidele

parlamentare, voi invita asociaţiile magistraţilor, ale judecătorilor, ale procurorilor, reprezentantul

Ministerului Justiţiei, reprezentantul CSM-ului, Uniunea Barourilor din România, avocaţii, deci, care

au în grijă totuşi apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, pentru că acesta mi se pare lucrul cel

mai important de urmărit, voi invita alte părţi interesate, ONG-uri cu relevanţă în domeniu.

Aşadar, vreau să vă dau asigurarea că, în interesul suprem al acestei instituţii care este

Parlamentul, o astfel de dezbatere va trebui să fie organizată şi vă rog să vă aduceţi toată contribuţia

pentru ca să şi avem rezultate, nu numai să facem o discuţie lipsită de finalitate.

Vă mulţumesc.

Ordinea de zi fiind epuizată, şedinţa se ridică.

Vă mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 11.40.

s t e n o g r a m a - senat.ro file-2 - - marius -petre nicoară (pnl) – declaraţie politică...

Documents