rudolf steiner, louis i kahn

7/31/2019 Rudolf Steiner, Louis I Kahn

1/24


2/24


3/24

Rudolf Steiner, Louis I. Kahn?

Spiritualitate, Arhitectura.

Cautarile pentru o noua arhitectura nu sunt doar un mod de-a adapta arta cladirii la

cererile unei noi societati si economii, ele sunt o tentativa de a readuce realitatea si

ordinea valorilor spirituale...

Rudolf Steiner

Arhitectura este faurirea chibzuita de spatii. Nu este potrivirea de functiuni in

suprafete predimensionate. Este creatia de spatii ce evoca un sentiment al utilizarii.

Spatii ce se aranjeaza ele insele intr-o armonie buna pentru utilizarea ce va fi

destinata cladirii.

Louis Isadore Kahn


4/24

Introducere in Antroposofie

Arhitectura moderna si de avangarda au fost constant prezente ca realizare finala a Filosofiei

Luminilor si ca imagine consacrata a noii societati industriale, stiintifice, eliberata de superstitii si

devotata fericirii celor multi.

Arhitectura moderna a fost descrisa ca: rationala, materialista, tehnologica, simpla, eficienta,

igienica, antimonumentala, universala si orientata spre viitor. Criticii sai dinauntru s-au grabit

sa-i arate punctele slabe: suprasimplificarea, expansiunea de masa a unui vocabular limitat, lipsa de

sensibilitate, inexpresivitatea, saracia formala.

Arhitectii s-au aparat devenin post-moderni, cultivand cultura fragmentului sau

deconstructia. In fapt, o buna parte a productiei moderne si chiar contemporane este cu adevarat

expresia acestei lumi dualiste, fragmntare, haotice si mecaniciste , in care traim continuand in mod

absurd secolul al XIX-lea.

Miscarea fireasca a pendulului a facut ca - in ciuda aparentelor acest veac sa cunoasca o

intensitate extraordinara a xperientelor mistice si a curentelor speculative de gandire derivate din

acestea , in ciuda unei continue si tenace cenzuri a bine ganditorilor rationalisti.

Pentru Evelyn Underhill, o autoritate in materie, mistica este expresia tendindei

innascute a spiritului uman inspre desavarsita armonie cu ordinea transcendenta, indiferent

de care ar fi formula teologica prin care este inteleasa aceasta ordine.

Pentru mistici omul nu este un fragment al lumii obiective, ci un intreg , adica un

microcosmos, o stratificare a tuturor planurilor existentei, a tuturor experientelor planetare.

Experienta mistica, in toate epocile si in toate timpurile, este o experienta interioara, o

dezvaluire a omului interior in opozitie cu omul exterior.

Orice mistica si cea moderna nu face exceptie prezinta doua aspecte contradictorii,

numite de Gershom Scholem conservator si revolutionar si de Evelyn Underhill inclusiv si

exclusiv.

Intre curentele revolutionar-exclusiviste ale spiritualitatii mistice moderne gasim atat


5/24

gnoze cum ar fi Teosofia, Antroposofia, New Age sau gnozele stiintifice ca gnoza de la

Princeton -, cat si figuri singulare, extrem de variate, unele foarte influente, precum Krishnamurti,

Gourdjeff sau Buckminster Fuller.

Gnozele sunt cunoasteri iluminatoare ale suprasensibilului care reprezinta miezul sienergia motrica a lumii sensibile: orice gnoza este o cunoastere ce statuteaza pozitia si rolul omului

in Creatie. Gnoza ne reveleaza ceea ce suntem, ceea ce am devenit, locul din care venim si cel

din care am cazut, telul spre care ne indreptam cu graba.

Dintre toate gnozele moderne cea mai importanta a fost Antroposofia, legata de

activitatea lui Rudolf Steinersi a adeptilor sai. Importanta sa majora consta in evidentierea, cu

totul moderna, obiectiva si detasata de orice simbolica traditionala, a pozitiei omului ca

microcosmos, ca un centru al evolutiei cosmologice, avand vocatie creatoare si puteri reale de a

influenta prin actiune evolutia globala.

Creatia umana constienta este in centrul disciplinei antroposofice, iar rezultatele practice nu

au intarziat sa insoteasca dezvoltarea invataturii numite de Steiner Stiinta spirituala; gasim

obsesiv antroposofia in genealogia cvasituturor curentelor din arta si arhitectura moderna.

Krishnamurti nascut in sudul Indiei, unde isi avea sediul Societatea Teosofica in 1895 - se

afla dincolo de ceea ce poate fi exprimat in concepte, viata lui arunca o lumina interesanta despre

felul in care firele experientelor spirituale s-au impletit in urzeala acestui secol; biografia sa este o

ciudata confiermare a credintezi ezoterice potrivit careia orice parte este o imagine a intregului.

In 1911 a fost creata o structura Ordinul stelei din Rasarit, pentru a organiza suportul

logistic al sosirii Invatatorului. Krishnamurti a devenit obiectul unui cult, iar Steiner, scarbit deaceste desfasusrari va parasi societatea Teosofica, gest plin de consecinte pentru evolutia ulterioara

a misticii moderne.

Ce-i impinge pe oamenii de stiinta si pe arhitectii moderni catre experienta si speculatia

mistica? Raspunsul este foarte simplu: fervoarea innoitoare si iconoclasta a maestrilor spirituali

moderni, dar, mai ales, tacerea culturii rationaliste oficiale si a institutiilor religioase traditionale

asupra unor subiecte arzatoare: sensul creatiei, natura ultima a adevarului, ordinea ascunsa si

unitatea lucrurilor.


6/24

Pentru maestrii spirituali moderni creatia artistica este o revelatie fundamentala a esentei

actului creator. Artistul, la randul sau, este creator.

Ca o consecinta a frecventarilor sale spirituale, arhitectura moderna va prezenta in creatiile

si reflectiile sale, indiferent de orientare sau curent, cateva elemente consistente de natura mistica,elemente care merg dincolo de simpla lupta cu traditiile:

1. Credinta in caracterul profetic si sacral al arhitecturii. Exercitarea spirituala a acestei arte

poate ajuta la dezvaluirea unei realitati profunde si poate imbogati viata cotidiana.

2. Importanta imensa acordata miezului interior, inimii ca substanta intima a operei.

Acest miez interior, focul mistic sau vidul inzestrat cu darul expansiunii nelimitate era,

desigur, spatiul interior al cladiri; spatiul interior a devenit realitatea cladirii spunea Frank Loyd

Wright.

3. Respectul pentru natura, care, asa cum afirma Wright, este: singurul corp al lui

Dumnezeu pe care-l vom cunoaste. Aceasta preocupare pentru natura va determina doua principii

majore:

cultul materialului natural si folosirea oricari material in acord cu cele mai importante

calitati interne ale sale;

fuziunea intre domeniul interior si lumea exterioara, continuitatea organica intre spatiul

interior si cel exterior.

4. Transparenta cladirii in sensul continuitatii intre forma, structura, functiune. Pentru o

persoana evoluata spiritual nu este permisa nici o discontinuitate intre ganduri, vorbe, fapte, la fel

cum cea mai desavarsita transparenta trebue sa domneasca intre minte, suflet si corp. Deoarecemicrocosmosul reflecta macrocosmosul, aceeasi desavarsita continuitate se va refasi atat intre

marile entitati ce guverneaza cosmosul, cat si in incorporarea lor umana. Transparenta poate fi

fizica

de unde obsesia modernitatii pentru sticla sau simbolica precum la Steinerunde peretele este

opac, dar permeabil pentru expresia fortelor spirituale.

5. Articularea curata a formei, simplitatea, abordarea directa, respingerea ambiguitatilor si

echivocurilor, toate deriva atat din conditiile disciplinei interioare a misticului, cat si din


7/24

sentimentul unei ordini universale; la aceasta se adauga gestul functional, exonomia de mijloace si

obiectivitatea.

6. Preocuparea pentru numere, standarde si sisteme de proportie. Acestea sunt legate de

mistica numarului; sistemele de numerotare si proportionare reflecta armonia secreta auniversului. Numarul este o punte de legatura intre microcosmos si macrocosmos asa cum este

cazul pentru Modulorul corbusian, aplicabil la orice scara. Comentariul lui Le Corbusier asupra

acestui sistem este semnificativ: Venita fiind ziua, in amenintarea dezordinii, anumite idei se

inalta

pana la principiu.

7. Idealul Gesamtkunstwerk-ului arhitectura ca unitate a artelor, casa ca opera totala.

Acest principiu deriva clar din perceptia casei ca microcosmos si imago a macrocosmosului,

universul deplin. In aceasta interpretare casa va fi realizata impreuna cu ornamentatia sa desigur

organica cu mobilierul, culorile, luminile si peisajul inconjurator.

In incercarea de a surprinde continuitatea radacinii spirituale in arhitectura acestui secol

momentul semnificativ pentru inceputul veacului este reprezentat de numele lui Steiner.

Rudolf Steiner mistic, filosof, educator si arhitect este un fel de punct zero pentru

totalitatea curentelor moderne si de avangarda ale acestui secol. Gnoza sa lucida a fost una dintre

primele mari prezente ale acestui veac, iar interesul sau constant pentru creatia artistica a influentat

curente atat de diverse precum arta abstracta si cea organica, dar si personalitati distincte si, aparent,

contradictorii ca Hans Scharoun si Alvar Aalto, Paul Klee si Reima Petilaa, Joseph Beuys si Frank

Gehry.


8/24

Antroposofia ca arta

Orice evaluare a aspectelor spirituale ale arhitecturii moderne sfarseste prin a avidentia la

capatul tuturor liniilor de investigare opera si personalitatea lui Rudolf Steiner. Efectul este al unui

miceliu ce produce roade distincte, chiar disjuncte la suprafata. El nu este doar singurul dintre

maestrii spirituali moderni care a lasat o opera artistica si arhitecturala consistenta, dar si singurul

din generatia sa de la inceputul secolului al XX-lea a carui influenta creste continuu.

Viziunii noastre superficiale, Steiner ii apare fixat intr-un dublu paradox, ale carui fete sunt:

A. Caracterul surpinzator al influentei sale aproape instantanee in epoxa in preajma

primului razboi mondial in cercurile artistice cele mai radicale ale lumii germane, in ciuda

faptului ca era cel mai putin spectaculos dintr-o galerie de maestri spirituali.

B. Diversitatea deconcertanta de tendinte cateodata contradictorii influentei sale in ciuda

aspectului datat al multora din lucrarile lui.

In ceea ce priveste primul aspect, lucrurile au de ce uimi. Sfarsitul secolului al XIX-lea, care

a nascut multe dintre formele de azi ale civlizatiei si culturii, a fost o epoca profund contradictorie;

noua lume a stiintei exacte, a birocratiei atotbiruitoare, a socialismului in statu nascendi a nascut

o arta si o spiritualitate sterile, bazate pe realism, naturalism , istorism, caracteristici pe care tinerii

de dupa 1880 le considerau funeste. Reactiile lor au fost diverse, intro prima etapa bazandu-se pe

refuzul noilor timpuri si pe tentative de revenire a unor traditi profunde. Prerafaelismul, Arts &

Crafts, dar si Art Nouveau, Seccesion si mai tot ce tine de simbolism se inscriu in acest prim

nivel al reactiei la noua ordine industriala.


9/24

Rudolf Steiner

A fost o epoca in care se cauta in forme spectaculoase unitatea

pierduta a lumii.

Steiner era un personaj nepotrivit in acest context; nascut in 1861 la Kralejvac intr-o

familie modesta de functionari, a facut studii tehnice solide la Technishe Hochshule in Viena, a

urmat apoi Universitatea studiind stiintele si filosofia, a luat un doctorat la Hamburg, a fost intre

anii 1892 1897 editorul constiincios al operei stiintifice a lui Goethe, a fost editorul celebrului

Literarishes Magazin la Berlin intre 1892 1902.

Era un idivid conventional, retinut si foarte obiectiv in aprecieri si tinuta. Avea, in schimb, o

mare sete de libertate interioara si era inzestrat cu ceea ce noi numim azi calitati psi. Aceasta a doua

sa natura a izbucnit dupa 1902, modificandu-i viata si transformandu-l rapid intr-unul din cei mai

ascultati maestri spirituali ai timpului.

A prezentat peste 6000 de conferinte, a scris zeci de carti, incercand sa reformuleze domenii

atat de variate ca medicina, filozofia, arta, pedagogia etc., producand o gama imposibil de extinsa

de adepti: de la Kandisky la Haring, Taut si Sharoun, de la Gropius la Le Corbusier (partial), apoi

Aalto, Pietilaa, Asmunssen, Beuys, Gehry, Greg Lynn, Andrei Serban, Celibidache, si lista ar putea

continua.

De ce a fost el cel care avea sa influenteze cursul lucrurilor?

Ce este gnoza? Raspunsul contemporan cel mai sintetic este dat de Abellio: o viziune

transcendentala care, dincolo de viziunea naturala, ma face sa iau la randul sau perceptia obiectului

ca obiect la perceptiei: trebuie sa procedez la perceptia perceptiei adica la o deplasare, caci pentru

a cunoaste exteriorul se produce o intoarcere in sine(cunoscuta ca initiere sau cale mistica) efectiva

()... iau cunostinta nu doar de constiinta eului , ci si de constiinta constiintei.

Steinervorbea despre ierarhii spirituale si raporturi intre acestea, de cronica Akasa, de

metamorfoza si reincarnare , ceea ce punct cu punct inseamna acelasi lucru. Restabilirea legaturii

intre om si univers si , mai ales, a legaturiiintre interioritate si lumea exterioara a fascinat si va

fascina constiintele in contextul fragmentarii continue a viziunii moderne.


10/24

Steiner a adus prin experienta personala si prin asimilarea conceptiei lui Goethe gnoza la

indemana tuturor; mai mult, a insistat asupra unei viziuni lucide si moderne: A venit timpul sa ne

dezvoltam luciditatea. Dar trebuie sa stim ce sa cerem acestei luciditati.

Luciditatea este instrumentul libertatii, caci in centrul sistemului lui steiner sta obsesivlibertatea(interioara) a omului . Practicalucida a gnozei inseamna cunoasterea substratului spiritual

al lumii si dobandirea pe aceasta cale atat a libertatii interioare, cat si a celei morale, sociale: Astfel

cunoscatorului I se deschide posibilitatea de-a nu se mai supune exclusiv influentelor incalculabile

ale lumii fizice () El a privit prin cunoastere finta eterna a lucrurilor... Atunci cand actioneaza din

sine el stie ca activeaza din fiinta eterna alucrurilor... Actioneaza in sensul ordinii eterne cand

actiunea sa e condusa de elementul etern () Aceasta este vointa sa de libertate.


11/24

Louis Isadore Kahn

Copil fiind, Louis I. Kahn a avut destul de multe elemente care mergeau mpotriva lui. El a

fost nscut ca Leiser-Itze Schmuilowsky n 1901 ntr-o familie de evrei sraci din Estonia,

controlata pe vremea aceea de Rusia.La vrsta de 3 ani, el a suferit arsuri pe fa, cicatricile

ramanand cu el pentru tot restul vieii. Tatl su era de parere ca mai bine nu ar mai fi trait dupa

accident. Cnd a venit n Statele Unite, n 1906, a trit n ghetoul evreiesc din Philadelphia, si

uneori familia abia daca se descurcau cu mncarea. Antisemitismul pare s fi jucat un rol important

n decizia tatlui su de a schimba numele de familie in Kahn, nume cu o sonoritate germana. n

ciuda problemelor, Kahn pare s se fi bucurat de primii si ani, n special de vacarmul vieii urbane.

Experiena sa de joc pe strazile din Philadelphia a avuto influenta puternica asupra modelor sale de

mai trziu, multe dintre care au fost primitoare pentru oamenii obinuii. n ciuda conditiilor sale,

Kahn a fost sustinut de ctre mai multi profesori care l-au ajutat de-a lungul scolii, intrand n cele

din urm la Universitatea din Pennsylvania pentru a studia arhitectura. Profesorul cu influenta cea

mai puternica asupra sa a fost un maestru francez pe nume Paul Cret, care i-a dat lui Kahn o

fundaie puternica n principiile de Beaux-Arts in materie de monumente civice si design urban.


12/24

Goethe si Steiner

Pentru tanarul om de stiinta care era Steiner in anii 1890, cunoasterea operei lui Goethe a

avut o influenta puternica. Cunoasterea acesteia si a metodei sale l-a eliberat de povara unor situri

desuete, dar si de dogmele positivismului.

Patru elemente ale goetheanismului au influentat decisiv gandirea lui Steiner:

baza stiintifica solida, cultura observatiei corecte: Fara fundament stiintific nu poate

exista o conceptie solida asupra lumii azi.

capacitatea de a privi lumea ca artist, adica prin intuitie. Aceasta dimensiune agoetheanismului a fundamentat influenta antroposofiei in arta.

conceperea omului ca parte integranta a universului floarea universului (Goethe).

universalismul, opus anomaliei universitare (Steiner), privirea generala depasind

specializarea ingusta.

Metoda goetheana, baza dezvoltarilor antroposofice, mai ales in domeniul artei a fost

condensata de Steiner astfel: acesta e modul curios de a vedea al lui Goethe, caracterizat cel mai

bine ca idealism empiric, putand fi rezumat in acest fel: o unitate spirituala

subindindelucrurile

multiplicitatii sensibile; in masura in care ele sunt asemanatoare, aceasta unitate le determina

analogia si omogenitatea.

Cautarea si evidentierea suportului spiritual al fenomenelor naturii

exterioare si interioare, conglomerarea acestor descoperiri intr-o viziune

cosmologica si antropologica, reformularea actiunii practice a omului,

din aceasta perspectiva, in arta, pedagogie, medicina, societate, in

cautarea perpetua a libertatii acesta este mesajul lui Steiner.


13/24

Arta/Arhitectura si Steiner

Steiner raspundea mereu la intrebarea ce e arta cu un citat din Goethe: Frumosul este

manifestarea unori legi secrete ale naturii care fara aceasta manifestare

ne-ar fi ramas pe vecie ascunse.

In arta se manifesta, dupa Steiner, legi stabile si forme necesare, forme ce-si au ratiunea de a

fi in legile ascunse ale evolutiei cosmice. Mergand mai departe, el afirma ca formele artei sunt

organele prin care zeii ne vorbesc, caci in viziunea sa arta si clarviziunea spirituala foarmeaza un

singur tot. Imaginile pe care ochiul clarvazator le percepe in lumile superioare proiecteaza prin artaumbra lor pe plan fizic.

A scris si conferentiat enorm despre arta, fiind unanim acceptat in epoca dret o autoritate,

chiar daca nu incontestabila. A practicat arhitectura construind cateva case intre care celebrele

Goetheanum-uri, a sculptat, a pictat, a facut vitralii, a compus poeme, ba chiar a inventat si

o arta noua : euritmia (transformarea in gesturi expresive a cuvantului nerostit, impregnat de

verb divin; forma fizica de manifestare spatiala a nevazutului).

Formele artistice la Steiner trec prin relatia intre interiorul omului si exteriorul cosmic.

Astfel exista artele exterioare ce se nasc din relatia exterioara intre Eu si univers printre care

arhitectura bazata pe intuitia formelor spatiale si de echilibrare ce insotesc sufletul dupa

moarte.

1. Inceputuri. Primul Goetheanum

Impulsul constructiv al lui Steiner este legat de marea cotitura din viata sa produsa dupa

varsta de 45 de ani, cand a inceput sa considere ca principala msiune a dezvoltarii spirituale este

legarea sa de viata practica: Trebuie sa arat ca Teosofia nu era doar o problema de investigatie si

introspectie personala. Teosofia trebuie sa aiba un impact asupra vietii practice [] in toate

domeniile... (Berlin 1907).

Este unul din nenumaratele paradoxuri ale destinului sau: un filozof, mistic si literat, trecut


14/24

de varsta mijlocie, porneste in mod hotarat -in 1907- o activitate de arhitect care va culmina cu

realizarea in 1925 a unei cladiri reputate azi ca una din realizarile remarcabile ale secolului

al XXlea.

Inceputurile lui Steiner ca arhitect au fost modeste, dar evolutia extrem de rapida; in 1907,organizand la Munchen Congresul Mondial Teosofic, a ornamentat sala cu draperii intunecate si

simulacre ale celor sapte coloane planetare (trepte ale metamorfozei cosmice) intre care a asezat

sigiliile (tot sapte) apocaliptice.

In 1912 Steiner va colabora cu arhitectii Martz si Schmidt-Curtius pentru marele edificiu

Johannisbau la Munchen, ce trebuia sa contina o mare sala inconjurata de spatiile auxiliare

necesare unui sediu complet echipat. Proiectul prevedea un impozant edificiu cu doua cupole

circulare intersectate, formula imaginata de Steiner insusi pentru a echilibra stabilitatea cosmica a

formei circulare prin activismul si directionalitatea celei axiale.

Primul Goetheanum trebuia sa fie, in viziunea sa, un gest constructiv complet nou:

Stiinta spirituala curgand vie in sufletele oamenilor cere un ambient pe care cultura muribunda

de azi nu-l poate oferi.

Era o cladire bi-cupolata asezata pe un mare soclu de beton, ce adapostea toate functiunile

auxiliare: sali de repetitie, biblioteca, birouri, sali de seminar etc. Marele volum acoperit cu cele

doua cupole -imagine vie a libertatii interioare- adapostea sala mare de conferinte si spectacole

spatiul spiritului viu.

A fost prima cladire realizata ca o coaja adapostind un spatiu dinamic, iar in opozitia fortelor

de configurare interioare si exterioare, primatul era clar al celor interioare.

Cele doua cupole incorporau domeniile fizice, respectiv spirituale ale existentei; de doua ori

cate sapte coloane formau cate un ecran de-a lungul peretilor fiecarui spatiu circular, corespunzand

structural cu sistemul cupolelorsuprapuse si materializand cele sapte etape ale devenirii umane,

respectiv cele sapte niveluri ale lumii spirituale.

Axa longitudinala era orientata est-vest, dupa marele traseu al civilizatiilor; pozitia

vorbitorului era exact la punctul de jonctiune al volumelor, proportia interioara fiind stabilita cu

ajutorul pentagramei, iar cea exterioara prin raportul 5/7 ce corespunde epocii noastre


15/24

postatlanteene.

Spatialitatea interioara este dinamizata prin efectele cromatice ale marilor fresce in culori

transparente, vii, utilizate fara desen si compozitie perspectiva, efectul lor fiind coroborat cu magia

vitraliilor.

Materialul folosit pentru sala bi-cupolata este lemnul, exprimat ca atare, folosindu-se diferite

esente in acord cu vibratiile Verbului. Luminapenetra prin mari vitralii monocrome in tonalitati

reci: verde, albastru, violet, roz -palid- interiorizat. Prin efectul complementarelor in mijlocul

spatiului recompuneau miraculos culori calde: oranj, rosu, galben, reflectate pe lemnul peretilor si al

coloanelor.

Aceasta casa miraculoasa cum a botezat-o Marie Steiner afost incendiata, pare-se de o

mana criminala, de Craciunul anului 1922. Imediat Steiner a inceput proiectarea celui de-al doilea

Goetheanum.

2. Al doilea Goetheanum

Al doilea Goetheanum a fost gandit si executal intr-o maniera distincta de primul.

Bineinteles ca impulsul sau spiritual era acelasi, organizarea maselor era si ea foarte asemanatoare:

o mare sala cu foaierul si scara principala in fata, asezata pe un mare soclu cruciform adapostind

functiunile secundare: o a doua sala mai mica birouri, biblioteca. Desi supusa acelorasi principii,

cea de-a doua casa difera de primain cateva aspecte esentiale:

1. este mult mai mare fizic

2. este o cladire rectangulara mult mai primitiva si mai simpla in forma, o cladire cu

colturi si nu circulara.

3. este din beton armat. Nimic din ceea ce se construise pana atunci din acest material

nu anticipase pe deplin posibilitatile sale. Steiner a atacat, in spiritul sau caracteristic,

potentialul expresiv al noului material:

Formele in beton vor fi foarte diferite. Foarte mult va trebui facut pentru a stapani acest

ciudat material asa cum trebuie, incat ochiul uman sa-i poata urmari formele in mod artistic []

Daca Goetheanum-ul va fi construit din beton se va proceda dupa o conceptie originala. Nici o

cladire sin beton existena la ora actuala nu va servi drept baza pentru ce se va ridica aici.


16/24

4. este prelucrata de forte exterioare, spre deosebire de prima cladire evident modelata

din interior; tectonica sa, compozitia si tratarea elementelor tradeaza influenta

predominanta a fortelor exterioare in modelare. Este o cladire eminamente defensiva:

Vreau sa realizez prin aceasta forma revelatia felului in care Goetheanum-ul va

oferi o protectie pentru persoana care cauta spiritul in ea.

5. Nu contine aproape deloc opere de arta, in schimb materialul folosit este tratat

expresiv, modelat si profilat, amprentat si excavat sa se substitue ornamentelor.

Mostenirea lasata de Steiner arhitectilor moderni incepe cu goetheanum-ul II: betonul,

spre deosebire de lemn, este un material inert; alegandu-l, secolul al XX-lea a renuntat la inca o

legatura cu viul, astfel incat mentinearea legaturilor cu spiritualitatea a devenit simultan mai

dificila, dar si mult mai simultanta. Pentru a putea penetra spiritual aceasta materie Steiner a trebuit

sa intensifice enorm fortele modelatoare proces ce se reflecta in expresia exterioara.

Principiul cojii protejand un spatiu interior se palica evident si aici doar ca avem o

coaja intr-o coaja- zidul ce amprenteaza spatiul interior este la randul sau amprentat de cofraj;

aceasta dezvoltare este cheia descoperirii unei noi expresii.

Acest Goetheanum al lui Steiner a fost una din structurile care au fondat arhitectura

organica a secolului.

Cautarea vie a formelor unei noi arte realiste in sens superior adica spiritual l-a dus pe

Steiner la formularea principiilor pe care le-am evidentiat si care s-au topit in osatura artei moderne.

Ceea ce este cu adevarat nou este ca arhitecti, care nici prin genealogie profesionala, nici

prin istorii personale n-au avut contact spiritual direct cu antroposofia, actioneaza folosindmetodele sale in forme arhitecturale ce trec pentru multi ca ultima avangarda. Contaminarea se

produce pe doua cai:

1.Prin contactul direct cu Opera Prima (Goetheanum-ul);

2.Prin formatia artistica si profesionala de avangarda.


17/24

Arta/Arhitectura si Kahn

Exist un numitor comun pentru munca sa ca arhitect?

Cel mai puternic simbol daca i se poate spune asa, exprimat de Kahn in munca sa a fost

umanitatea. El pare s fi crezut profund n ideea c omenirea se poate schimba inspre bine, i c

arhitectura ar putea juca un rol n asta. Acest lucru se poate observa n includerea turnurilor de

studiu pentru oamenii de tiin de la Institutul Salk. Oamenii de stiinta nu au fost interesati de ideea

de studii individuale, ei au fost fericii s-i petreac timpul lor n laboratoare. Dar Kahn i Jonas

Salk, care vedea lumea asemenea lui Kahn, simteau c ideile marete vor inspira mai usor oamenii

de stiinta in acel ambient monahal cu o priveliste minunata. Umanitatea lui Kahn se regaseste

exprimata si n modul n care el a insistat asupra tratarii materialele sale fr nici o mbuntire

cosmetica. De exemplu, s-a asigurat ca zgrieturile produse n metal la fabricarea barelor de la Salk

sa nu fie slefuite. i tot el a fost cel care acceptat imperfeciunile n beton la Centrul de Arta

Britanic dac afisau modul n care materialul a fost turnat. A ales chiar caramizi cu defecte pentru

exteriorul Bibliotecii Exeterpentru a adauga elemente subtile de decor.

De ce ar trebui s ne l consider unul dintre arhitecii mare a secolului 20?

Cu siguran cea mai mare contribuie a sa a fost de a crea arhitectura pentru vremea sa dar care a

pastrat o calitate atemporala. Kahn a fost un student perspicace in istoria arhitecturii, n cursul

carierei sale cltorind n Europa, Orientul Mijlociu, Africa, i subcontinentul Indian. Prea s fie

capabil s absoarb lectii fundamentale de la fiecare surs, i apoi a le integra n forme proprii.

Unii cercettori au susinut c Kahn a primit inspiratie pentru constructia Centrului de Cercetari

Medicale Richards de la Universitatea din Pennsylvania din oraul San Gimignano, sau pentru

Muzeul de Arta Kimbell din ruinele Romei antice insa nu se poate afirma decat ca au avut o

influenta asupra sa. Ar fi mai corect s spunem c el extragea esenta fiecarei lucrari, pe care mai

apoi le includea in designul propriu.

"Exist un test simplu pentru aceasta: Bnuiesc c cei mai muli oameni, chiar cu un interes care

trece n arhitectura modern se poate data o cladire de Mies van der Rohe sau Frank Lloyd Wright,


18/24

dintr-o privire. Nu putei face asta cu cladirile lui Kahn. Ele arata ca si cum au fost ntotdeauna

acolo i vor fi ntotdeauna acolo. De aceea am subtitrat cartea mea, dincolo de timp i de stil."

Sensul de mas, n cldirile lui Kahn este n mod deliberat neltor. De exemplu, Biblioteca

Exeter la nceput arat ca un cub de crmid solid. Dar daca privim catre coluri observam cpereii nu corespund, i c acestea sunt de fapt ecrane subiri. Ceva similar este valabil i pentru

Muzeul de Arta Kimbell. Par s fie fcute din forme grele dar, dac examinam nivelul articulaiilor

se observa o compozitie extrem de delicata precum i benzi de sticl care creeaz un sentiment c

aceast cldire pluteste pe supori.

Pentru locuitorii din Philadelphia, este fascinant ce ora ar fi fost acesta dac ideile lui Kahn

de urbanism ar fi fost adoptate.

Cele mai multe dintre ideile lui Kahn de urbanism au fost naive, dac nu chiar ciudate. Dar

exist un motiv pentru acest lucru. Cnd a absolvit scoala de la arhitectur, n 1924, schitele

elaborate de arhitectul francez-elveian Le Corbusier pentru drmarea celei mai mari parti a

centrului Parisului i cldirea de zgrie-nori enormi au fost un subiect fierbinte de discutie. n civa

ani, Marea Depresiune, i apoi al doilea Rzboi Mondial, a pus cei mai multi arhitecti, inclusiv

Kahn, in ipostaza de a nu mai avea de lucru. Drept consecinta, multi dintre ei se complceau n tot

felul de fantezii care nu au putut fi testate prin construirea acestora.

Asa sunt si proiectele lui Kahn pentru turnuri de parcare exagerat de inalte, acestea neputand fi

construite (fapt care nu a reprezentat un lucru rau). Dar cel mai important lucru de retinut este faptul

c, spre deosebire de Le Corbusier, Kahn a avut o dragoste fundamental pentru agitatia urban, i

toate planurile sale au fost ndreptate catre conservarea acesteia.

Una dintre cele mai sensibile referiri facute la adresa lui Kahn o putem gasi in documentarul

My Architect, a fiului acestuia, Nathaniel, si anume respectul pe care bangladesii o au pentru cel

care a construit cladirea Marii Adunari Nationale.

Dei Kahn a fost evreu, nu a fost niciodat prea religios. Cu toate acestea, prea s aib

latura spirituala foarte dezvoltata. Un exemplu este curtea de la Salk ce pare sa apropie cerul si

oceanul cu o putere aproape pagana ca un Stonehenge pentru stiinta.

Aceeasi spiritualitate se manifesta in proiectul Bibliotecii Exeter care pare sa aiba un impact


19/24

monumental asupra vizitatorilor. Nu mai departe Cladirea Adunarii din Dhaka releva camera de

guvern ce reprezinta un "sanctuar" asemeni spre exemplu spatiului central de la prima Biserica

Unitariana din Rochester sau sinagoga facuta de Kahn in Chappaqua, New York.

"David Rinehart, un arhitect care a lucrat n biroul lui Kahn, mi-a spus c, "pentru Lou,fiecare cldire a fost un templu. Salk a fost un templu pentru tiin. Dhaka a fost un templu pentru

guvern. Exeter a fost un templu pentru nvare "Nu am simit niciodat un astfel de sentiment de

reveren panteist n munca oricarui arhitect modern, cu excepia, poate, a bisericii lui Le

Corbusier de la Ronchamp. Dincolo de faptul c, trebuie s te duci napoi la greci, Hagia Sophia, i

constructorii de Chartres ca s poti rivaliza cu ea."

Pentru a spune c Kahn a avut o "via complicat personal" ar trebui s se subestimeze cazul.

Dei era cstorit cu aceeai femeie de 44 de ani, el a fost aproape obsesiv necredincios ei. Foti

membri ai personalului su mi-au spus c Kahn aducea frecvent femei atractive acas de la

petreceri. Doua dintre amantele sale, Anne Tyng i Harriet Pattison, au nascut doi copii. (Fiul lui

Harriet, Nathaniel, a fcut film minunat despre Kahn, "My architect"). El parea s fie interesat doar

de femei care au fost att fizic atractive cat i extrem de inteligente, dar suferinta celor din jurul lui

nu era diminuata din aceasta cauza. Nimeni nu prea s neleag pe deplin comportamentul su.

Sue Ann Kahn, fiica lui Kahn de la soia sa Esther, mi-a spus c tatl ei a fost de fapt un fel de

"mironosi", el o critica pentru ca purta ruj la ceea ce i se parea lui o varsta frageda.

Balkrishna Doshi, unul dintre colaboratorii lui Kahn din India, mi-a spus el credea ca Kahn

impartea pur i simplu diferite pri ale lui nsui cu femei care le puteau aprecia pe fiecare dintre

ele in parte. Dar, un arhitect care a lucrat la biroul Kahn pentru mai muli ani nu prea a fost de

acord. El a spus, "Lou a fost un mic evreu familist. Femeile au fost felul lui de a spune: "Poate ca da

dar inca sunt OK".


20/24

Cele noua linii de forta

Desi Steiner nu a organizat niciodata gandirea sa despre arta in limitele unui sistem teoretic

din dispret pentru orice sistematica teoretica(Graue ist alle theorie - Goethe), liniile de forta ale

conceptiei sale sunt relativ usor de descifrat in opera sa. Aceste linii de forta au germinat pentru a

folosi terminologia sa in campul artei moderne producand variate si stranii metamorfoze.

1. Refuzul naturalismului, realismului, istorismului sau simbolismului,

refuzul de-a

crede ca orice forma valida de arta se poate naste din imitatie sau din teorie. Pozitia e consistenta cuconvingerea ca exista o menire a fiecarei epoci cea a epocii noastre fiind de a naste o arta absolut

noua. Nici o arta nu se naste nicicand din conceptii stiintifice sau din vagi abstractii teozofice. Vor

rezulta cel mult aleforii noi sau cu simbolism rigid.

2. Respectul pentru adevarul materialului si al culorii

Tot ce ne inconjoara in lumea vizibila forme, culori, texturi este opera entitatilor

spirituale, transmisa nou prin metamorfoze succesive de-a lungul timpului evolutiei cosmice: cand

vedeti pietre pretioase verzi, rosii, albastre, galbene, privirea va poarta asupra unui trecut infinit de

departat....

Natura culori a fost pentru Steiner o sursa de fascinatie continua. Dupa el culorile se impart

in doua categorii: culori-umbra sau imagini ( albul umbra spiritului in suflet, negrul umbra

mortii in spirit, verdele umbra vietii in moarte, culoarea flori de piersic umbra sufletului in viu)

si culori-stralucire sau esente manifestate exterior (rosul lumina vazuta prin intuneric, albastrul

intunericul vazut prin lumina)

3. Renuntarea la spatiul geometric perspectiv atat in reprezentarea

bidimensionala, cat

si in gandirea spatiala.

Prea apropiat de natura materiala, tipul de reprezentare si de operare spatiala, bazat pe

perspectiva geometrica, trebuie sa ia sfarsit, prin inlocuirea cu mult mai spirituala perspectiva a


21/24

culorilor - in care se foloseste dinamismul propriu al culori pentru a crea profunzime; trebie sa

simtim suprafata ca atare, acoperita cu albastru ai impresia ca da inapoi , daca o acoperi cu rosu sau

galben, ai impresia ca avanseaza, e apropie.

Prin operele lui Kandinsky si Itten perspectiva cromatica va intra in mainstream-ul artei siarhitecturii moderne.

Cat despre relatia forma culoare, Steiner afirma ca folosirea culorii anima forma

smulgand-o din caracterul sau static.

4. Primatul spatiului in opera arhitecturala

In celebra sa conferinta Frunza de acant (Dornach, 1914) Steiner avea sa asocieze forma

cladirii ce se nastea primul Goetheanum cu tavile in care se coc prajiturile Kougluf, peretii

cladirii fiind de fapt matrite ale continutului spiritual sau invelitori, coji ale spatiului.

Continutul spatial nu este inert, el actioneaza aupra formel ce-l contine astfel incat

ornamentele sunt negative vii a ceea ce se creeaza in interior.

5. Tectonica principala caracteristica a formei arhitecturale

Steiner avea o viziunea cosmica asupra fortelor ce definesc forma. Exemplul sau favorit era

scoarta Pamantului, rodul actiunii contrarii a fortelor interioare si exterioare.

Elementul esential al oricerei tectonici este intelegerea actiunii fortelor ce acioneaza de jos

in sus in corelatia lor cu cele ce actioneaza de sus in jos.

Catre sfarsitul vietii, cand construia cel de-al doilea Goetheanum, Steiner a reconsiderat

importanta tectonicii vizibile in modelarea volumului: armonia dintre suport si incarcare este ceea

ce conteaza.... A fost primul modern care a enuntat si apoi a utilizat practic forta imaginativa a

relatiilor tectonice, deschizand practic un nou drum ce avea sa fie explorat.

Comprimati intre forte contrarii, peretii nu sunt doar elemente pasive ei sunt vi, modeleaza

interiorul, transmit spre exterior impulsurile spatiului.

6.Transparenta

Relatia complexa dintre interior si exterior in toate acceptiunile cuvantului a fost inteleasa de

steiner in corelatie cu dualitatea lumina-umbra exprimata prin raportul transparent-opac.

Variatia continua a raportului lumina-materialitate si-a imaginat-o prin folosirea unor mari


22/24

vitralii monocrome de sticla cu grosime variabila.

Disolutia peretilor in lumina prin strapungerea marilor suprafete vitrate avea ca scop

transformarea cojii intr-un organ prin care vorbesc zeii.

7. Principiul metamorfozei

Preluat de la Goethe, acest principiu era perceput de Steiner ca ordonand orice proces

creativ, inclusiv al creatiei de forma pe mai multe niveluri:

in primul rand el asigura analogia si unitatea proportionala dupa care isi organizeaza

lumea organica formele.

in al doilea rand, el asigura caracterul evolutiv al oricarei creatii naturale sau artistice; o

metamorfoza completa cuprinde o faza ascendenta, una de varf si alta descendenta.

Principiul metamorfozei a fost mostenirea stabila lasata de antroposofie pedagogiei si

practicii artei organice moderne si contemporane, pana in stadiul in care unele cursuri si manuale

ii evoca metodele fara indicarea sursei.

8. Stapanirea numarului

Totul este numar si daca exista ceva care poate face vizibil invizibilul, atunci acesta este

sistemul de raporturi si proportii.

Corpul nostru actioneaza ca un mare geometru, spunea Steiner, aratand ca utilizarea corecta

a numarului actioneaza asupra sufletului. Numarul este forma inteligibila a raportului dintre interior

si exterior deoarece atat omul, cat si universul sunt supuse acelorasi legi ritmice ale evoluitei.

Rapoartele cele mai folosite de Steiner porneau de la numerele 1,3,7,12. Le regasim in

edificiile sale; in oscilatiile ce corespund acestor numere veti gasi exprimat ceea ce in muzicaspirituala da raportl intre Sine, corpul astral, eteric si fizic.

Proportia exterioara a oricarei forme vii este sectiunea de aur: Suntem construiti... din

materie organica pornind de la Sectiunea de aur.

Uitate timp indelungat, pentagrama si raportul de aur au devenit sistemul de proportie

favorit al arhitectilor moderni incepand cu Le Corbusier.

9. Opera de arta totala (Gesamtkunstwerk)

Ideea operei totale, intregirea artelor era foarte prezenta in epoca fiind lansata de Wagner cu


23/24

toate acestea abia Steiner i-a dat formularea atat teoretica precum si practica sub care s-a transmis

mai apoi modernitatii.

Edificiul reprezentativ, cel al verbului viu, este produsul sinergiei tuturor artelor:

arhitectura, sculptura, pictura, vitraliul etc.Bauhaus-ul va transforma aceasta sinteza in piatra de temelie a pedagogiei artistice moderne,

dar primul Goetheanum a fost poate singurul edificiu complet construit astfel.


24/24

Cuprins

Introducere in Atroposofie

Rudolf Steiner

Louis Isadore Kahn

Goethe si Steiner

Arta/Arhitectura si Steiner

Arta/Arhitectura si Kahn

Cele noua linii de forta

Bibliografie

Andreescu, Ioan, "Origini spirituale in arhitectura moderna",

Weisman, Carter, "Louis I. Kahn: Beyond Time and Style: A Life in Architecture".

Wikipedia

www.moma.org

Goanta Andrei

Toderascu Andrei

An III; 2011-2012

rudolf steiner, louis i kahn

Documents