Romania apicola BevistP lunar4 de informare tehnicH 11 ftiintifid, schimb de experientil qi opinii editat6 de Asoeistia Cresc4torilor de Albine din Romania

Pre)edla(s - Eugen MARZA

Anul LXXVlll Nr . 3 martie 1994

CUPRINS 1 Ion POPESCU : Lumilri de primgvara cu

important5 deosebitli Pn conducerea $i dez- voltarea stupinelor de productie (11)

3 Mircea MARIN : V i a b $i sgnltatea albinelor 7 Gheorghe JULA : CBteva lucr5ri in stupii

orizontali in cadrul rwiziilos d e prim5mr5 9 Victor NEAGU : Mai mergern cu stupii in

pastaral ? 12 George MARIAN : Multiple utilizliri ale c u p

tii t ip Zaxier d e eclozionare a m8tcilor 13 Nicolae VASILESCU : Unele aspecte din lite-

ratura apicolli a secolului treout 15 Liviu MARGHITAS, Ilie CORNOIU : Curgti-

rea soclucilor la stupii verticali I6 *** Cum putem face cu a j u b r u l albinelor in-

scriptii pe fagurii cu miere 17 Eugen ZORICI : Ce-i dc flicut ... ? (11) 18 "* Intrebgri $i rlispunsuri 21 Traian BUCOVINEANU : CuacBzul 22 Tudor VONICA : Utilizati intensiv r a m clg-

ditoare 24 *** Lupta pentru prezenb pc piatli a sortu-

rilor de rniere de p5dure 25 Ilie CLUJEANU : Pseocupati.,. $i de lurnea

albinelor (11) 26 Ion MILOIU: Norme de protecfla muncii in

apiculturii 27 Yves DONADIEU : Apite-apia in tratarea

gripei 28 *** Productia. importul $i exportul de mie-

re in anul 1991 30 Anna KROL : Influen@ hranei suplimentare

cu vitamins B1 asupra conditiei $i dezovl- tilrii albinelor

31 Emilia $i Marin POPESCIJ-DICULESCU : Parfum si culoare I)

C o p e r t a 1 : Cliidirea sediului central a1 Asocia- Vci Cresc5torilar de Albine din RomBnia, situatli in Bucurqt i , sector 2, str. Thomas M w y k nr. 17.

(Di.acolor : Constantin DINA)

C o p e r t a IV : Bancn AgricolB - un psieten al , tuturar apicultorilor.

(Macheta : arh. Florin STEFUREAC)

LEI 200

COLEGIUL DE REDAWIE Ing. AUREL MALAIU

(Prevedinte d e onoare), ing. ELISE1 TARTA (Redactor $ef - Prqed in t e Executiv), PETRE MIHAI BACANU, MIHAI BE$LIU (Republics Moldova), SORIN BODO- LEA (Redactor d e rubric&), NICOLAE V. I L I e I U , ing. ION MILOIU (Secretar gme- ral d c redactie), VICTOR NEAGU, COSTACHE PAIU, MIHAELA SERBAN, !ng. STEFAN SAVULESCU, ing. TRAIAN VOLCINSCHI (Re- dactor gef adjunct), ing. EU- GEN ZORICI (Redactor $ef adjunct).

REDACTIA $I ADMIMIS- TRATIA EDITURII

"ALBINA ROMANEASCA

Str. Tomas Masaryk nr. 17, Bucuregti, sector 2, Cod 70231; Tel : 511.47.50 Fax 613.80.34 Telex 11205 apirom - r ; Cont vir. 459601102 B.AS.A. Sucursala Munici- piului Bucuregti.

,,O CARTE DESPRE MIERE' & Eva CRANE

0 carte p m t m to#i apf- cultorii dar $i pentm prie- tenii qi cunoscutii lor se af16 tn pregdtfre la Editura APIMONDIA. f n 200 pagini sunt scrise $i desenute (1 ) nwdul pur a1 culegerli # de- venirti mimii - aliment energetic ce poate fi pdstrat la infinit, (2 ) continutul mie- rii ~i oalooreia Jui, (3) Wili-. ziirile mierii in gospaddria traditiolrnlii fl modern&, ( 4 ) istoria m&+U doueditd de la desenele nvpestre pdnd tn zilele noastre, ca aliment a ecirui productia mondhlLI de- pdpeqte 800.000 tone anual ; semnificatiile miezii in di- verse religii; la sfdrfit cb- t m a i n f w m t i i utile celor ease dorind s6 devind apicul- tori sii se poatii hotdtl daciS este cam1 sau nu. (Pref

aproximatiu - 700 lei).

leJeplzep iniswe. e eJezlleeJ ep ,elvnsew 'eiew!Pe wid ug !4 e~euoruep ep w!xau

-lewd el wees?6& t?s 'rezouhd qimpold ep !nlnsqm e$de q 1wi. lej & u? emkkty~d p13eds y uolswe eenwyep eiuen~w! lod !!~ounqde 'eie!~ ep ewdo ~q~hputx, 8eJ~n6!~3 u!~d 'w!u!p eaqomep 1s EXIJ~$~J~ q epundsp e ep eu!~ ep ~ol!!l!~uej e gseoJoleA ep gqesoap ee~!&nsul 'etbnpoxl ep Jolynsqm .!e!hnda et0Ubld 'wI@ZBP 14 aJe&J3 BP ~6010~481 'n!pew ep eiq .elowwe eleiuw 'eu!q@ ep JOl!!l!~'~Q!f%lo!q PUP~UP3 'eU!ClP eP Jq!!lWW e e!~ndwg eampmp pugunm ~nlnwnd !!&a~3 eem!#suau! ~!wdse~ 'wuun !nlnlei eexqpe~ el !ieysem ep e!bunj7 ui eJenu!wm u! BS ~)ev~!ci@ W-~PW eu!qe ep ml!Wi emu wq@nP!NPu! ?J-em'J!Jd ep mweue6 e!qm 'WEE we wn3 gdnp ebj

.e!beles !s eJeJo!lewe ep eseo~ns!~ pnsew iCqa3e eqde es- !4 ~m!lde e-s e3 wa*eoun:, ale:, u? 'e~lseou eu!dnls ep wy SL u!ind 1e3 el emseldue eu!dnis elle u!p 0JeJedtUn3 nes qw!q3s uud 'elSwn3olu! es !ue nlled ~nuj lm ep @mw! el '~olpleh ee~dlse~3 el solo^ ?l!syd Op lnP!Jelelu (!!J'$Z!U!~~~U~SUO~) !!J!pnJU? apwp !ue~eJd e nllued '3!6olo!q elleue6ep & em emejep n3 elmew eleol 'eug~ieq el!DRtu u!p -% ,OWE w!n3olu~ lenue e~e3 n3 e)euo!bles !q~w - SOJO~A 3!6olo~ (e!Jeww 1s lg3 pJO3OJ el03lche. e!bnpo~d 1gP U?Z!leeJ es w!@wJn ue !nJmlj lo A!me !nlnuozes' ~ndw!i ug eunq pu 193 ~J!!!J~u? !0' pqbnwwe e!ieNesqo qns wu!i el!se~d ep Jol!!l!wej edn~6 u!a 'eu!qle ep JolgcsaJo eJe3e!j ' ap ?in381 SOJ~~!J . 14 &JOB '?)IJeIJeUJ@d eledn-ld 0 qj @ aleUAwT3 . elSea3Q e!bnpo~d ep eleu~dnis u? !s w U?PU~UO~~J 'elemid

ep ~n@und 96 OOL n3 !Jo.eUnw ep 3&gdep '' ,

e3 e!bnpo~d ep .uruods u!iqo es ~~ntln3uBe !O e!uueioot U!P el!!&s eiFi el eJex>!lwe !$ e!beles ep mnw u!~d 83 PU&~SOW~~ .n!mep El01 U!p % ?l~!ZeldaJ '$A!pedsel edn~6.. pug3 u!ho es euriq elellnzeu. 'ue ep .ue e~eje~ es !O edemw~n es we:, (6wp~om)- rjl~spd ep JOl!!l!Uel !8dnJb:~~eJelll~0& elbelas. ep tMUnW Ui !ode Je! WJe! U!p' El gu!dnp Ul

awg6 elmloue el!Je)6 weda~pu? es !&w ~lnk eu e~medw elelep rnq~ we wn3 ?dna

.~ol!apw e ~tljs!u!l eeJeqw!ws n~lued !& @; 'eJ!OJ 81 e!kt~d~!pOJd ?~n6ej U? !!JWW e eJeUZ0dep ep Inpow 'ep!uJgq !s eeiepuglq '!~n6ej ed Joleu!qle ee~euodwo3 '!nln@!nd . ea~e~~!qe!~ !s ,~olplpw eelel!3l~llold '!pq a1 eiuewze~ 'selna eJe3ab el paz!peJ ?pew eJe!w ep e!bnpoJd :pu!Jdn3\ele3 'WmJl lnlnue wwmi p2 eJeA U!P ej!!ie~esqo n3 ele~03' , wo~ B vlu!we u-! cue:, ed wnqwpd ep !e!Z!AeJ B!Ze30 n3 !iel0~ !S !~J?uJ~ &I~lU~0#6d ep !!JteweJe,j *leuJe! el e~orse3e ,ee~aund IS OJEUJ~!.~J~U~~ eU!qle ep JOl!!l!we) ~J!l?fjeJd '~olp~w eeJ!nmlul !s ee~else~~ '!n(ndnls ele esnpoxl ~oile e 16 !!~e!ti eeJenom 'e!bnpojd Op e(!JnSeln3 .nJwed JOl!!l!Ue( eeJ!l'$6eJd '?JeA~lu!Jd ep mE!JWOS Q!t!AaJ :lUnS Wn3 ei!Pq' ep al!JeJ3nl el sele !eS lep ldnls .e~eae!j el euwew! !JO evp ep IJO ~nrottnwle p3seeiosul . - es e!nqaJl e~!wdse~. ewuewnma dnls !n~e3ay'ee@np!A!pu! nes !eu!dnls Inleum e~e o e~e3 ed erew ep uqesoep eiueuodw! ellnzeJ !3!e ea '~ollnqde ,!n~t73e!j e eJeJo!lewe !O e!iqes ep e~unw ul 16 eiueuodlu! elow eJe euiqlt-3 ep !!I!wej le~we!j ale (q!!ie~esqo)' ezeq ep ~ol!~!snsul eiuep!~e 'in3e~i InJewnu u!p Inlo3!ue ui #tu!we wd wn3 @np esy.

- ,-

, .

sunt .hrm&toarele; - reorganizarea cuibului primhara &t rnai timpuriu si *mbracarea puietului c u rame cu miere pe amble parti, menfinbrea 'temperaturii ct% rnai constante in cuib prin' restrangerea spa!iUlui si unde' este-" nevoiesi hpachetare suplimentara. Asigura- rea rezervei de hrana energetid. si .proteica din:abunden!a prin hrfniri stimulente cu sirop din iahar, turte din polen zahar pudra si miere, sau rame cu miere si pastura 'din rezerva stupihei. . .

. Pe masura cresterii popukqiei de albine tinere in cadrul,$miliei se incepe largirea cuibului. . ~ a : inceput cu fagurii inchisi la culoare, complet crescqi numai cu celule -de albine. Acesti faguri se introduc saptamanal cae unul la familie in momentul cmd si ultima rama de .acoperire este pllna .cu albine. La inceput introducerea se face intre unimul fagure cu puiet si cel de acoperire care se gaseste langa diafragma. in partea a doua a primaverii cAnd apar florile la pomii fructiferi se pot folosi pentru largiiea cuibului. rame cu faguri artificiali, acestia se introduc la.inceput dupa ultima ralna cu puiet unde se men!in 2-3 zile pana se porne$e creqerea, stiind ca in acest loc al cuibului pe perioada de infiorire a pomilor fructiferi se cresi: cei' mai uniformi fag'uri. Dupa pornirea cresterii, ramele respective pot fi introduse si in centrul cuibului la familiile cu populatie numeric& mare.

Prin aceasta operajiune de. largire .si spargere a cuibului fiecare familie echilibrata poate creste pdna la culesul de la salcam 3-4 faguri noi si tot atdtea rame cu puiet in faguri noi de unde eclozioneaza cele mai viguroase si sanatoase albine. -

Valorificarea chiesuri~or timpurli si recoltarea primelor produse ale stupu- iui.

Si aceasta aqiune are o mare importarl!a, in special economics pentru fiecare stupina. Principalele culesuri timpurii cu impopan!8 econmica Cnaintea culesului de. la salcam suht cele din bazinele pomicole si cele de la culesurile de rapqa. semanata .toamna. La aceste culesuri daca timpul este favorabil cu zile Pnsorite, albinels bbneficiaza. din plin de

I

I

abundenla si diversitatea polenului . si a' nectarului, care asigura condi!ii. deosetiit de bune dezvoltarii tuturo! familiilor si Cn special a celbr puternice si mijlocii. Aceste culesuri aduc foloase economice imediate, qrin .faptul ca inlocwiesc hhnirile artificiale cu strop din zahar, in condtii prielnice pot realiza 5- 6 kg miere,marf& pe familie'si cele mai insemante cantitaii de,polen. Aduc un aport d d e b i t de mare la produc!ia de fructe a anului ,prin .polenizarea saturata pe care o realizeaza la pomii fructiferi. De asemenea, prin accelerarea dezvottbii farniliilor contribuie eseniial $i la produqia de miere marfa ,ce se owine la urmatorul cules care il reprezinta inflorirea salc~mului. ' ' . . .

Polenul sl ceara 'de albine sum primele produse pe care le putem recolta priiavara de la stupi.

Polenul in natura. se g&qte din abundenp in toate zonele Iarii, in perioada de- inflorire a diferitelor specii de plante. Dupa - cum cunoastem, familiile de. albine au o capacitate. foarte mare d0' . recoltare a polenului,. mai ales primavara de. la mumite, specii de pomi fructiferi s i rabi!a De multe ori familiile puternice isi pot bloca cuibul cu polenul depus In'faguri sub forma iJe pFtstUra; care pentru un timp stbnjeneste dezvoltarea, , prin limitarea spa\ililui de' ouat a1 .,matcii. De aceea, se iecomanda folosirea colectoarelor de polen la fiecare stup care adaposteste o familie recordists sau normala. Recoltarea -polenului are si a' valoare economica destul de mare influenlbnd pozitiv produc!ia stupinei. Daca acest produs se recolteaza ra?ional si .

economic la capacitatea fiecarei familii valoarea produc!iei de baza poate creste pe timpde,un an cu 30-50 %.

Ceara.,Secrqia de ceara la albitp sqte o insusire ereditara, iar noi aplcuRorti~+i.Sndi;lstria avem mare nevoie de aoest:prodcisi: i n t m u l ce-l avem - predupth. a,.. 4.dhi]a - activitatea familiilor de albik ;h.:k@"fel .In& ' ceara

'secretma . de orgain'$mu~ . i . sa. ajunga In depozkul nostid. ;;

Cuno&$em..'~ , m e bine c a anual' sa intocuim circa 30 Y: din fagurii din cuib. Pentru

Coririrr~tcmrc br pug 11 - ,

.auewn !,jej!nm ele aju!~asuo~~nnp~~o 41e !6 ep!3!Jsad 'w.w~ra .I& e~a!~ -nl 'ele!~j~.npu! exou ep'jeands ejse euelq !6 ede mpe !sj epun ep ~OJ~J~~UOW~ lnpew

'euleJn ep erweuj eueow el ejeuwepuoo !s pnzn esuejur pun esndns lagse pu!!j 'e!Jenuer !Q e!lqwe~ep el!un/ u! em ep eefecI11de ur~d 1nweq6 ezsezrue6lozep as !I eo~el

.(& lwp3 'sjlodold nllued e/e!leiew, !6 ueiod '~eisu ep sblna ,'!mqunpp ep pjej elelede 'edqpue~ '~o/!m6ej. ee~!n~asuoo 'pleeo ap ee~egnpo~d i!!je~eud io/fou eeJ!Uelq !6 ee~kjke~a 'el~ludnp !S jeled &~lj '1.9mjpw) /ell lOA 9/!Z Ggz3 nrlued Be16 eDunLu el esnd !6 pjS

u! .!eW 9/99 ep w!luo.w6ur luns toe .aJenseo ,& e~eu!/d~os!p/nliued po1eu.i api:r!uowo~el ep 0~!ri!3!9 Juns !s a!ueene ewnl eo ed eweas eap 18-9s-pnde nu.!qu 'e~euorzo/s' pdna

-. 'low !B $1.~ p1pj 'ejew~ojietu set eleve. 'loqz ep

e~m~cwcieo ne nu 'mefij seb eulqle B~se3~ .~ZOOJJ~,A nwad eu~qle ap e//!/!wej js.ro?,lejelj e nu nes jeje4 e nu /nloj/n3!de pue3 !c~unje '!i~osqowl eomn /nl!zsled ep ejw!/oweq e6ns as !I 1s eiedejuj jUnS8pj~~pl~0~0 el elq aua6oo]ed lllepeq nes un!e6eonw Joun !nln3eje kpeld pe3 !/!qe1cMgjeu eweln ep ~o/!lojiej nes !itj!~lnuqns. 'guei61 ep !esd!/ pj!~orep leu!ci~s epun uj 'pueo !.&n~!sjuns !cur ao ru~ued 'ejej!~o/eul 101 eelew snds wv .!e!jeeij\ e ~JU~IJ~UO~UI

eel!qJej 3S6!il) jl)ji3~!10.b lo/ eelew em3 ig dl~!p 'e~!q@ U!Aep 16 e3!/0qeeW !d e3160lop0~ !~gw~ojsue~a puepe p~ejns pj~u !6 p~14 'no ap ejern uj 'el9 edwp qlO!u n!ih nu p93

.!J~)I~JJ !jlnw "3 ejej e-ep jnne e ele3 qel/e!,!iio:, 3~913 je;!o!~ej o !3!u lrowe pjmoj , -p/eiuj /n!uewop uj !qu '.jeep I& 3!6o/o!q aje~jsea luns ejmj fiI~wuwl!d pjew ap pleje u!

. ' -

11. IGIENIZAREA FAMIUtLOR DE AL- BlME $1 STIMULAREEA LOR

CurQirea fundurilor stupilor. Detr~tusurile de ceara, resturile de hAnii, cadavrele albinclor scoase c d si cele de pe schndura de zbor si dln fa!a stupilor se aduna si se ard. *

Se indeparteaza fagurir mucegai!i SI se topesc.

Se indeparleaza ~SaRduple 'si alte materiale de impachetare umede si d a d este cazul se inlocuiesc cu akele uscate si curate. ,

Se face restrdngerea sau largrrea spa!iului oCupat de alblne in func!ie de puterea familiei, temperatura mediului $1

evolu!ra vremrl. Se ,previne astfel moaflea puietului prin racire, dezvoltarea microbilor conditionat patqeni, apariiia nosemozei unde

' se afla in stare latent4 sau apari!ia puietului varos i

Se instaleaza din tlmp adapatowe pentru ca alblnele s&-$ creeze reflexut pentru aceasta sursa de apa si nu pentru altele murdare si rnfectate.

Se fac, acolo unde albinele nu au fost iernate pe hrana naturafa, sau si pentru acestea,. hraniri stimulente cu siropur~ sau paste la care se adauga protofil 30 ml la litru sau kilogram si zeama de lamdie, una lamaie la 2-3 ldrr de sirop sau la 2 kg de pasta.

2. DEZINFECTIA

To!i apicukorii trebuie sa posede cetiva stupi de rezerva, curapsi dezinfecta?i,. pentru a transvaza pe rand familiile ce au ie i t de. la iernat sau au trecut .prin vreo boala contagioasa.

Dezinfec!ia stupilor se poate ' face cu carbonat de sodiu (soda de rufe) 5 % (50 g la 1 litru de apa) sau sapun 5 g la litru de apa. Dupa 48 de ore de la spalarea stupilor, se cl2tesc cu apa si se usuca la soare.

Fagurii goi de la rezerva se pot dezinfecta cu cloramina-B, comprimate a 0,5 g. 'Se prepara solu!ie 0.5-1 % (10-20 comprimate la iitru de apa) sau cu'a* oxigenat& mlutie 3 %. Se poate prepara si din perhidrol: 1 pane la 3 pa$ de spa. . Toafe ' 'mterlalele perrtru. cresterea matcilor se vor dezinfecta cu una ' din aceste solutii.

4

In domeniul corhbaterii bolilor albinelor, tratafientele se fac In trei SRuafli: - i n stupinele unde a fost diagnosticata clinic sau prin examen de labarator boala; , - in stuplinele in care in anul treecut au existat boli precum loca americana, loca europeana, ascosfbroza (puiet vhros) sau nosemoza;

-in toate stupinele pentru varrooza. in afar& de aceste s/tuaffl, nu r e Bdmh

istreezd medicamente albinelor, du@ cum nici no/, oamenll, nu ne tral1m dacd nu suntern bd~navi.

-Modul de ad-ministrare se afla detallat in prospectele ce insolesc medicamenrele.

Syccint voi da cAteva scheme de tratament: /

I. LOCA E U R O ~ N A Se trateaza cu una din urrnatoarele

substaqe: , OxCtetmclcllne (tersmkind). Doza

este de 0,5-0,75 g la' titru de, sirop, c&e 250-500 rnl in funqie de puterea farniliei de albine si gravitates bolii. 4-5 administrari la interval de 4-5 ale.

Locamlcln (Ox/tetrsclcllnd) 2,5 g la 1000 g Zahar pudra.

Se fac pudrari printre ram, peste albine cb cae 80-100 g. Tratamentul se repeta de 3 ori la interval de 3 zile si inca de 2 ori la ~nterval de 5-7 zile. Concomitent cu primele 3 tratamente se pot face $1 3 adminrstrari de sirop preparat dln 1 kg locamicin la 1 lltru de apa cate 250 ml.

.3reptomlcin& 0,5 g la litru de sirop. Se administreaza c&e l oo ml sirop pentru o' lama ocupata de albine. Tratamentul se repetai la interval de 4-7 zile, ,- p h a Ja , disparfiia semnelor clinice.

11. L ~ C A AMIER~-ANA '

Se trateaza cu una ,din urhirtoarete substarife: oxitetr'beiclin~, hamian, negainicin: eiitromicin~.

Tratamentul cu oxitetracicliM si Locamicin au fost explicatC, pentru loch europeana.

Negamfcin. Se utilizeaza c&e 0,4 g la litru de sirop, c8te 250 ml pentru o familie de

i . .

,e& BJW ed M I-UBA dnwamwl., : WZOOtlWA 'A

: 'W@U] ep 0- JO(03 !8 @3 'WluOJ3 !!tinlrn>Wj '0201!A 'gzolU&OU 0p em@ 8U!qp ep J~(!II!WJ ezeeJwu!wple es I~I!JO)~J~

.e~olse3e eemp 14 eN!W 6 ?bJQ Ul 'lUr 08.!8 OS eJlUS ~zewn w'w ep \!!l!wej pun. dw~ow un-~iul emaW!U!WPe ,B .M I!DlOJd.eP- ~WWe3

'Bi,et IU E ep w=d ul$ WI 81 w ZL '~OJIS y'me~wwpe es

'Jqehlel$ JOlU!ql@ t2 eA!lse6!p JO(eW!zlle tgje~m tp?qnww !4 epu!~elu! ~ue6ogd e~oij myui 's@e . . !euJasoN lo n!lnlom. (n~npp eeJez!leeJ eJnspu aJew uj p!pa!dwl 'eu!iuo:, el 93 e~aueu1qeo~3!w !8 eleu!weUA 'eweld u!p eseme epiuersqns U!J~ -

'68 'L ep eueom.ub 8~!u3!1 pctoli"~ia3!~ew ' guuq. - ,,pj011&

VZOW3SON 'At 8

'eZO3!W B JO!JeUe lnUE U10~85 US eleqdnts ug ,'e!k~ede ep elu!eu? nos eleoq ep euwes eleUJ!Jd el w!lda '0s InlueuIewJl

'dnls u! le!pe.w! es-npug3npo~iu! el*+ (q !ze~) u!~e~po=) n3 do~!s n3 nes rdrils u? !Onpo~u! !ode !O emsn es es !iest?t '(3 (ze~) u!n?~po3 n3. quez ep &los o n3 jkdo~ls nles !ies~edse e!j gs 'dnls U~!~~POJIU!- .!j e ep eiu!eu? 'eiei3eju1 qeutdws u!p '~AJ~Z~J al .ep 106 ryn6~ ria epuewosl. es -

.elUpnd el eie~e~e dw!l ep ep~elu! 14eele3e q ewe~s!u!wpe as euqe ep e!l!wej o n~lued ILU 002 . A!]~W!XOJ~B 'e!inlos ep eeiel!lue=) '!ud eleqwe ed '~elnd gJej nes n3 'eleweJ em1 leuse es-npu&le~] '3!uemu nes lenuew ~qle~!dse !nun ln~olnle nci '(3 tze~) e!inlos '4 WW!U!WPE !j elpod FW- Inu!pJpo=) - .-

.lo~ug~y ,ul 'u!m~po3 n3 do~!~ WOOS~OSZ.~~~~ pzee~p!u!tupe es eempnd n3 ., iuevwocuo3 'gsue~u! pw else rp!lo3!w e!b~ul pug=) - -

'e(!z L-S ep leNelu! , ti1 eleui!~n 'q!z E ep I~AJ~IU! 81 etueweieJl

enop elew!ld '!lo gt epeqde as ~nluawele~l .eu!qle eised 'eweJ e~iut~d '?]!s o n3 nes eugw n3 '~Jpnd ~gut2z u! wnao ~Jedeld 6 OZl-001 gzee~is!u!wpe es '!e!beju! .eeiel!sualu! !s eu!qle ep !e!l!urej eew!Jgw sp .e!bunj u! -

'ese IJ.,JOA

!nlndnls eie'j u!lj !O tnlndns ~npu", ed eueow qaulqle !s .eleAJe~ .u!le~po3 no gze~pnd es eyldse~ elelnw 6 ewued n3 103s

8s *mP m )lBUi !ll~Bel U!P ellmu elem .!kdoi 18 fleu!we 14 JOA 'emow ehrel ep euoz !mu n3 '~Jenep m~6 j~in6ej '&mum~~t ~nuri.ld ep mwl mej es es tnloJlum el

.a~tseld IWIJ~W ep &nW!l o cab@ ds uweli e~e3ey ul 'wrede~d ep e~e~ eknf3lql e e ~nvlu!iuo:, eJ!=JdeJ U!leJPO=) 6 GZ B3 WUOI/~~W ,

'lgwz ep e!/nlos IW 0001 el IBJK~J~ 6 G ep qlodo~d ul(18de IU OOOL el Jewz B o(;) @yet ep qinlos u? tehloqa '3

'~OJIS 1U.I SL6 el 6 a ep qbodo~d ul Jgqez ep dolts u! leyoz!a 'q

.do~!s IU SL~ el % a ep a!jJodo~d UJ JgqeZ n3 le3elsew 'e

:mmj taJl qns eJw!ulwpe em es (rlu!w~pa=) ,

. .0(edpulJd ~o(!~nseln3 ~ndw!a ui qzee~l~u!urpg es nN

/ :s~e~sw!~pe ep pow ulWJPO3

.~m~epio3se nlluad ~oltlieqpu! w~ojU03 ewe1~8w~i 3ej es !8 eu~q emlsecue es :u!p!m!w 6y 1 el gu!3!we~el 6 S'Z efjnepe es 'pol ep euwes 18 ~ede 'emleisoxe n3 iue1iwo3uo3 'pug3 lnze:, w!

. 'e~eqlnd Ulp!303!U 0p !JgJlS!UlUpe I~J! e(ew!ld n3 iuai!wo~uo~ '!lo c ep 'lw osz el&:, (pde ep nn!l 1 el uptm3!w 68 L) dolls ep BwJoj qns eJlslu!wpe eleod es 1nu!p130~1w 'BA~J~ else e31lo~tw elbebut pug=)

q!z L el elewtw 'el!z ap IeNeiul el 3r3

es eiuewelell enop elew~d '!lo gc ep ewe1 as InlueueleJl .au!qle alsed 'eiie~ allu!~d euw n3 e~ellhxl~q UIJ~ 'le~ede~d 6 NL-08 al&3 pzeeJptutwpe es !etbeju! oeleysueiut !s eu!qIe ep le!llwej eeu!Jgw ep e!bunj ul .6y L e eqiseld esew ep eueo~ey u1 ~gwe&ue

'elnqlp6 ~oOn 'qqp e~tqnd u!p!my

(SOHQA in~~nd) vzo~adso~sv 'III a~eutweluo:,

aje~ep!suo3 pull$ ele 'euldnls u~p eu!qle gp allll!wej eleol FzeeleJl as yloq elitlede el

-pu11313e~lel!xo n3 ~n~ueweie~~ a~kesolol e's e~weqides nes ezop@~ed ap ze3 ul

-eltz L ep IW~IU! el !JO c ap g3u~ !o& 'el!z c ep IBAJ~IUI el .c~o z ep 'eulqle ap ell!woj o nlwed ~w ~OSZ al&3 'do~~s ep Illy1 el 6 8'0 3SeSO(Oj 9s 'gU/3jWOJw3

0112 L ep le~elu~ el IJO c ep 831.11 lode 'q!z g ep leiualut el lo ep 'eu!qle

' admls..de Direc!ia Generala ~eterinara &I se faca numai cu urmatoarele medicamente: Varachet, Mavrlrol si Aplstan.

Datorita faptului ch utilizarea medicameentului de baza - Varachet - este bine cunoscuta de to?i apicultorii, 'voi insista numai asupra rfoului medicament Mevrirol. realizat' tot de lnstitutul de Cercetari si Produqie pentru Apicultura.

Mod de actiune: Aqione'aza prim contact. Substarqa phtrunde in organismul parazitlor si

, le blochema funqiile enzimatice ?i nervoase provocandu-le, in timp . variabil, moartea. Datorita faptului cs' nu tali parazitii vin in contact .cu suficienta cantitate de substanb,

, care sa le provoace moartea, deparazitarea familiilor de albine nu . se poate realiza intotdeauna complet.

Mod de administrare: Medicamentul este Tmbibat h benzi de material textil.

La nivelul stupinei, se scoate rola din cutie si cu o foarfeca se taie benzi in lungime de 25 cm, cate doua pentru fiecare familie de albine si cate una pentru roi sau familia de abine slaba. Benzile se asaza deasupra rahelor, transversal. Dupa 7 tile, benzile se introduc vertical intre faguri, intre ramele 3-4 $ 7-8. La roi si familii slabe banda se qaza l h g a un fagure lateral cu puiet.

Benzile se perforeaza la unul din capete cu ~>sarma ca sa se poata sprijini pe doua rame.

Titnpul de mewinere a benzilor h stupi este de 40 zile apoi se scot din stupi. Perioada optima de introducere a benzilor este la sfarsltul verii, In prtma jumatate a lunii august. Nu se face tratamentul in timpul culesurilor principale. Benzile nu se !in muit In stup. in sezonul rece nu se practiea tratamentul cu mavrirol.

Este necesar - ca tratamentul sh fie completat' cu doua fumigqii cw Varachet - toamna, cand familiile de albine'nu mai au puiet.

Insist Si cu aceasta ocazie asupra faptului ca sanatatea albinelor depinde in foarte mare masura de tratarea ccrrecta a varroozei.

Nu se trateaza, se previn. Prevenlrea este o datorie si o obligaiie atdt a celor care folosesc substanp toxice in acliunile de fitoprotec?ie si in industrie, cat si a tuturor apicultorilor. Pentru a preveni intoxica?ile acute ale albinelor este necesar sa fie recitit de fiecare apicultor Ordinul nr. 127121 oct.1991 privind masurile pentru protec!ia familiilor de albine impotriva intoxica?iilor cu pesticide publicat in revista noastra nr. 311 992 la pag. 1.

Problema noxelor industrale si rutiere este o broblema de cunura qi civilizajie ce speram ca se va rezohra $i la noi.

L , ..

. . . . *,, & .wJriq u" q.

euhlt3 ep MI!nllla, e!z!hetl IM rres m'ep (snwehe '9- gchp o n=) -lnq!n:, !-J nu e n~wed .@

-JOI!FMJ em n3.mnmui quqar6'e!nqwt letpe~u! ezewm'pgs .role~~l~ ew~msod eP !O eu!qIe ep ~olnl!weq JORUM else ewe% .B rum 9~m we~re:, PJW!~ wempe pw

. . lnsnld~ns '!!q inpunj ed nes !seu!6~eur !!~n6ej qnqe~i e~n6ej ismv ghleze~ ej ep utld a~n6ej ul 'Inlndn~ !b~ed., ed grm6exe ellegpun uo wnd ehes 'mnzg3s ass WJU ep BNezeJ 0 ,?lelSUcM. 0s '1ndnlS UnJlSUO3 ,eW 9JW ?3 WW03 86 pep '!nlt'Wey8 ~Je!doJde u!p !nlnpye@w ,erne3yp nes wonmjep uj pugd ,e6unle eAes 'e~a(Lu m nu wep IHsyee feun eu!qid u!p 'pug:, !Jnze:, pis!x3

'

'14 r&u!6~gw !!~n6ej leop mO!w JOA es '(gwe!e~n3sep 'Qseo!jes.e~nunol o else . ' . 'ecynp lnlsn6

eUQ@ ep !!l!m !gun ee~ep~9!d~0l?d93~l9qJO WlsUO3 eieod 98 16 ~l39kn '6Je!UI n~iuad e:, i6teouo:, e-s) JOI ee~ep~etd !uetw~d ,gis!xe wep '9~~3 '~os!iaq !nun e '!nlaJnbej e '8 nllued eJeqeJlU! ,ep ~uWS n3 lol!~!UBj~ SnS '9p eelred UJ 'ee~e6!ju! U!J~ !S 9WQJ eJlu!Jd e!lU9)e eU!XI?W eS-npUepJO3e '!\HJo!J~ 9WnUe. g~e6nj ~J!A!J~ O-JW!J~ eU!lUJ9)9p 4 0l~0d 9s n:, me4 ek ~s @!nqeJi el!!iOe~elul ,puweol u!p eu!q(e ep !!~!wej pun a gueJy ap ehlezeu

.

je!w e~eqe~lul ap uues n3, !e3 '!qqs !ew !!dnls -~o~eu!qle eaued u!p e16~eue ep elqnlleu:, 'weza~ e~e!w ep eeiel!ium 'eli!qle ep e!l!wej e~ew o q 03np snld,ul EJAeueu eq~o elz!~e~ em!j euq iiseoun:, is-gs etnqao 1nwn31dy p1n3exe es 30~1 elsed - p~e:, . ep luep!ps '?E~!I~UJO~ law ease epp9J anop else ~ndw!t wwp !eurnu. 6. eueow eu!qpS ',

.e!l!w eJes!j ruwd e!lentesqo dp ep ~n$u!p~n egoiqep eA es plepoioi 'eu~qp ep eteoj eu!~n~-es ! e3 weuodu! 1nml el empeel, !e!l!wej e pue~u ep BN~ZBJ e!z!3e~d n3 !I!qels se 'eeeoe ea 'JOU~~!~P eJiw ap piuep!~e u!p e nllued emsem else e!z!ne~ pu!~d 0 JOl e9Jedps U!J~ '!!UeJA 9le 9l~n~q !JeqW!u3S 'JO!JelXe 'Fuel4 ep ,!esd!~ 1nl03tJed n3 euiqle a~le3 ap up- (JOI eeJeis ?I~~!uJ~A) ,,,!ielln~se,, e!nqeli

'einmJl e!nqaJi e3 eel6 !elu ee3.else e!l!~de SL !!dn)s '!3ynp eupd 'e3 'gsu? 'wel!n nu es - 9!~ew epE!o!Jed ?3 Z~UO!~U~W .pule! U!P 9u!q '9lUelSUO3 eA!l!Z~d !Jnl~J9d~~el R3 n3 !&I e nllued qqw eexl etielndod 0 pu!za~d eple3 e(!z e(eUJ!Jd ap pep 'wglje au epun ewz

. ale3 al!!i!we) !s laj el e1n3soun3 9lrqap830~d ep '!!wa~A eaJels ap pugzu!dap (nluawow .ednp P~!)!J~A .iod es euew . el!!l!we j 'eluew eon1 yp eued eunq o !& a!JenJqa)

'ez!ueb~oer !!unl ~ngs~gp wew!ise Jep 'pw~xe nu x!j ,

as e ep e!itini~s u? snd e-el !4 i~bowzep uewJai un .ep aleod es lnsundsgu jeu!qle ep e-a1 inplw ~OJIS, ep aleJis!utwpe 0 .pue.rq Jol!l!wej.e QJ~A~U!J~ 'ep e~zt~e~ eda~u! e~ pug:, ep esues ew!m etnej gs elnla3 ul ele~w! ne;e ::Jolpde3~? n~lued e~eqe~iul o pep eugw~ . ellnw 'eleewwe o-~iul m neaigis eleu~qlv .!nlnwo e elnieu enop e else eiu!nus!qo .e~qw n:, !!~n6ej a1 ee~seld0p l!sne~ ne nu e3 .g3 ; nJlUed .wnq ewe^^ ap ' !nlnindeaul gzm.u!p'enpJe!d !j e'ale3 ed au!qle ep !!I!wej epeo!Jed ul !eu!dns ~n~pe:, ul amyne o ep 11-6 we. rnanqde .ep. eew e3!13eld .ul pmde as.pug3 !mnie elewei e~e3a~eo o e~e

-eslpe3eu ep eeJ!uwu nes e~!ielniu!is 'pule! eised ep !emed ei!Jolep 'eiue!~edxe n3 . ' 'WJ!WJu gJeS030~ else e3ep yglOu 9l~0d lnUn !S JE!43 '!nl !eu!dnis InJpe3 U? eJeAelll!ld

as wn3v qe eue~q n3 !!~nBej el ezaseldep ep e!z!~e~ o el ~~SEBUJO~ es a3 n3 wexa 8113 as gs $ne~ ne-u ewod eleue , 'euepo nu !n(n~t?dnis ele ul ~oit?da3u? un $upwapul !j loci ileun 'e!uo6e u! !!l!wej Joun eeJeieisuos . el eJe o e~e? ed e~ieiuawn~op pleoi n3

. . YI n I' ay*~~

, ~XVAVW'RI~ 3a UO~IIZIA~ 1naav3 NI., '

I'IVLNOZMO 1ldnl~ NI v, : Mp3M VA1\3Ly3

\

. , umezeata de pe fundul stupului. Radierea mucegaiului de pe perqii

stlrpuiu~ se p a t e face cu un spaclu sau cu dalta. Daca Iadi!a e wneda in exces, ea se va inlocui. Adapostul vech~ Se va aseza in loc uscat, 18 soare pentru uscare. ' Ramele mucegaite trebuie dl fie riditate,

apoi cura!ale cu spaclul. D a d fagur~i au miere ,' sau polen - se asaza la soare cbteva minute

pentru dezinfectare. De obice~, ramele si fagurii aseza!i la soare isi vor- schimba infatisarea intr-un timp scurt.

Se gasesc adesea faguri cu celule pline de apa, sub coroana de mlere. Acegti faguri se ?or lua cu grija, vor fi int0rsi.c~ speteaza in jos si scuturm de apa din el si vor fi aseta$ la soare cateva minute. .

Meq~onam ca ori de chte ari un fagure este expus la soare, stuparul trebuie sa fie foarte atent sa nu fie cercetati mu# timp de catre albine pentru ca se poate stbrni funisag.

' Ramele cu spetezele deformate, curbate,

rupte se vor reface pe loc, daca e posibil. '

Toate ram& de prisos vor fi depozttate intr-o ladi?a apane pAna la ivirea unui moment propice de revedere a lor.

Stuparul trebu~e sa observe orice m o d f i r i ale lazilor h tlmpul m i l . Se pot intAlni IBi sparte, slaWte datorita smulgerii unor cuie. Toate acestea se vor repara imedlat, cu muHa gnjq pentru a nu deranja albinele~

De obicei capacele unor l&i prezintil mutt& umezealq fie ca au &runs stropi de ploaie, fie ca s-a produs un condens. Capacele acestea vor 11 expuse la soare verlficand ptarea lor c t mai des.

Revin asupra problemelor legate strict de familia de abne. Dupa ce s-au scos fagurii goi, cei' cu rnai pqina hrana etc., urmeaza

rearanjarea cuibului. Apicuttorut se va incrediqa data exista puiet in fagurii centrali. Pe , acegm Ti va ocroti asezbnd de o pane si , de aha faguri cu polen $1 cu miere. Trebuie observata tendiqa de dezvokare a famiiiei - spre dreapta sau spre stanga ladqei. De obicei matca depisteaza zona rnai calda a adapastului, se Tndreapta inspre partea . incalzita la soare. Vom fi atenti in a aseza cuibul la extremltatea rnai calda a ladiiei - masure luata i n d din toamna Familille care nu au hci3 puiet vor fi cercetate d a d au match.

Familla de albine va avea un cuib strbrntorat dupe rev~zia a doua - puietul are nevoie de rnai muna caldura, si va fi protejat ,

cu diferite materiale psntru pastrarga caldurii h cu~b. LLgirea cu~bului se va face rnai tarziu; treptai, cu cbte dn fagure - doi, p masura ce familia se dezvo#&

Fagurii ce se dau famill; pentru hrma qi sunt apropiatl de culb este bine s8 fie asezafi in prealdbil 18 soare sau intr-o camera incalzita.

Acum nu numarul mare de faguri con!&& ci numarul de albine si buna organizare a cuibului.

Cu ocazia oricarei revizii trebuie a h in vedere ca un stupar este dator sa recolteze ceara si propollsul existent0 recdtAnd aceste produse ori de cate ori vom avea prilejul, se va pastra curtttenie perfect& In cadrut stuplui, se vor stimula albinele la lucru, manevrarea ramelor se va face rnai usor.

Este adevarat ca nu toate familiile de albine pot sa fie controlate h aceeasi zi. Acest lucru nu trebuie sB ne impacienteze. Stuparul trebuie %I fie rabdator si sa foloseasca orice clip& pentru binele stupinei lui.

I : s nu m 11lsm3e@ 1@6elem ee~e~oqelb ul . L pleie~ else p!wnpod JE! e3tiq!!ur eeueurese.

nu pug3 Jea gunQ else egnpo~d. IS ' eleuCSled 3)~lelJdo~d q. tuns ~O~SUEJ~

ep .ele3ol!!w pug3 pun* ~e!y3 03npold es elelkeJ3 plSe63tj. 'eJe!lu 6~ ~6d.1~03 ep lnlnbld

. . e eJew eueoj eemD!py ei 'eeun!e es eaeol!!ul WE pl@Z!l!ln 'UO~SUEJ~ ep,!!~do~d 8320l!!w 8p MdS!p .nu ~JBS nllued 'nN 3!2 .(eleJgd 0

!leunu e) IeuosJed i p~olswd uinu nes ~Gld es ':wJE~~J~! mu. u!p und KJ ep elel ynweJ. eisw3e eunds!p pm ep 'wur~oj erep uewn IS quyel '3!601o!q Inlnpguepd e emp~ uy !!~eund m#l!qtsodur) 'e!brpo#l ep !!ie~oedw

. . 'e pw~dwmu! e~sq(!m . o pu!urJelep eelse3e elm1 ..lrodxe- q, eJe3epep ep eie!d !ou ep eel!s?b u? 1!i~un3!j!p e 14 e~eiiun3 ep elelnd em nu am '!e!lelndod ~t~ppw y~1-1we33e e~!!kpum uy le~ls!GeJy e-s einpugheu

' eJe!u ep JOIIJ~IS e e~eise~3 plsae3y '

iL'V'A.1 eQ eUln3S 8snp0ld 01 JO(83 ep(( 8d eu~qla ep ee~!u 19 elje eelnd es nu em0

' , "'!!1~!601033

'EJnunqy(S '&JEW! j ep InJels!u(fl '!ynun3!~6y InJelS!Ulm 0lEupeJW JO~~USI~JB~JO , e8lJed :- U!p ?llSeoU €?lnlln3pdk? nllued. e!blod 8p' . ssd!~ eplol zeuo!iueur ps e!nqaJl pteiuo:, 1se3e ul .'elo3!de Jopsnpo~d e e!i!z!yx el lnie~d ild!li e .ya9.y yni elew!un u! e:, ewoi n3 'e~e~ols ep ueul urnlok un e! snp E etsee3v 'JO~!JO~J?~U~~ !!J!3eJ?S E 16 'e!j3npo~d~~dns 8p !82!13 eleJ0lap !!l8~)Sep ~sdll B~u!Z~J~~J 15 SJnX E-S eJe3 InUOZeS Ul leJlS!6elu!

101810[!~6y !eUf 189 1ni3edse snld U? 'emqll \

!@WUO38 lolehJ03 J~(!JO~!J E '!eiuege InJepoep3' ul urn9e mqu elpea4 es e ep !Jounqde wmu w~~edm ap ~ieppul eyy 'e(!q!q~eJdlU! !!bn~s Illl~ed eSJnSeJ eJn6l~~ as l!qedw 'eJe!LU ep eAJcleZeJ f?ES !JOlElnW!lSO!q

':lueq,/ q iew!ldxe msmul~ luepe3xe !nun ee~ee~3 unu pur eq 'p~e!DueuU ele#~n3es ep u!u!ur 6eld !nun WJEJ~~~~B uy nqsuo:, eu!dnas !OJp!J E eJEwAZep 8p P!~~~EJIS ele ,,uozes ep, vn3s ueum ed espW!qo

.?iue~n~uo3 ep 6 nu e3 ep !4 c~~urouom ~!qwonej n~pe:, un erne* 'E n~lued 'uplp eu lepun 'ue3ej 83 lo1 u! elae~ elnqe3 Joun eeleundw! ep piueueur~ed ul ~~fosuy e!nqeg ('3~ !~nlrodsuerl '!iuwnq~e3' 'ewwey3) elnunqd8 Biunw3 es e~e:, n3 ?ZEq 8p 8l!lqN8S !S elesnpold 81 lol!Jnield e ~ptde~ ee~et6e~3 '3!uouo3e 1p3 31uyel u!p~o ep lgle wns nu IOU n~lued und es e~3 eleuelqoJd 'in1 I!J?~!~EJ~ e nu nes eelal!se3eu !A!J~ E ep Inlej elbey~d 93 eee~ uy !~e!Jue~epp eunur ~is~xe ~nle~olswd PU!A!J~ e1euotsep~d !etu!i p 'eJepJoqe ep !y6un awe u!a .!eu!dnis B 83!UIOU038 !B~UB!~ ee~elbJ3 8) 8tnqIJlU03 , . BS e!nqeJi e)se3v '~np~oised else yw!qo lnled!3u!~d '!nlnJo#n3!da ee~!pw6 U? 'un3s ueulei ed -6un1 14. ntpew 'lrn3s ueuuel ed equrouo3e 116e)e~is Joun eeEpJoqe e~esemu elS3 '!n(0W8lUOtu 818 e(E0J JOl!OA8U !(J?3!fllUep! pug^ lnUJ!ld uy ie3!pep e!nqeJl nllsou lndur~i u!p elrod o 83 pel:, 'eleuoueu !e!wowoe , ele weuou ep- el!!kpuo3 el teuode~=~

'epow !S ep&w !Ij3ejs~es ep .d~ em em qse n!~oleQ/qo !uenap cyeOd em3 1.w ppour 1run6u!s 83 emd es .?uuoj o !3!u qns jej16eu y e~d nu &OJS& !nun !nlnlsoo p quo uy Inlnop JEP 'n!m~6!1qo e nu %w u.W !e~ nes gnu pi y e@od sol .m taluemd qwo -urn ~nppo~ +ejIr/8uun sant3.u ~d 3.wouoae wemqep mphu!w pgoard ep ~3~03 q!.ri!puoo u! e@pn]s luns 1:3!wouos e1sale4s ep el!.qn/os pug !3urqe 9334 emd 8s nu em3 wsed puqqold o wep lnpolsed poeds y JEP 'emo.dels !eu!dnls =l~~~!sueu!pe~ '.WJW

pastoralului .trebui& sB s e ~ . p o r n & ~ de la reyltate concrete, de la speclficu/ national de moment al economiei noastre, de la situafia concreta ,a- zonei de cul;es in care ne aflam. Astihi acest specific cuprinde si elemente pozitive care manuite cu maiestrie pot devenj dominante avbnd efecte benefice.. Aceste probleme , sunt astki comune tuturor categoriilor de apicultori. Totu~i, unii cu mare experienfa, receptivi, si-au fundamentat anumite strategii subordondndu-si gandirea si . ideile gasirji de solqii pentru depasirea problemelor pe care le ridica o autentica criza apicola in condifiile nefavorabile ale economiei de pia!&. Noi suntem obliga!i sa fundamentam o strategie care sa aiba obiectiv eseqial acoperirea urgenta prin calcul a

..cheltuielor care se fac in stalionar, dar in special in pastoral si.de ce nu si aomparativ. La noi procesul de restructurare nu a pornit de la stadiul de decapitalizare a apiculturii, cu excepfia stupinelor din CAP, IAS, ocoale silvice, unele ferme apicole, care au fost desfiinlate sau falimentate. Cauzele care ne-au condus la aceasta stare sunt cunoscute, sunt in mare parte in afara voin!ei noastre, sunt legate de fenomenele restructurarii economiei nationale.

Oricum apicultura romaneasca in totalitatea ei, trebuie sa lucreze si sa prospere numai prin prisma eficienfei teoretice in calcul si reale in practica. Trebuie sa fim realisti, sa recunoastem deschis in aceasta etapa cand economia in ansamblul sau este supusa unor distorsiuni (ce nu intodeauna sunt explicate din interiorul sau), ca opfiunea nodstra sa fie indreptata spre refrenul: descurca-te cum poli, nu astepta sprijin din afara, el n-are de unde sa vina (cel pufin deocamndata). Sub acest aspect economic cu rezonan!e multiple unii apicultori pntre care si eu) au marit investiliile. si-au modernizat si au redimensionat stupina.

Legat de intrebarea: facem stuparit pastoral sau nu, problema care se pune acum in fa?a noastra este de a construi ace1 mecanism tehnico-economic, organizatoric, tactic viabil care, adaptat la realita!ile economice actuale, sa puna in valoare baza tehnica, materiala si poten!ialul nectaro- polenifer din zona de cules de care dispunem.

S2 incebem deci o n w a etapa in' restruc- turarea apiculiucii, etapa care va m a ca obiectiv. prioritar inlaturarea structurilar, mecaniciste din procesul nostru de gbndiie, proiectarea unei noi produqii, pe.0 noua baza de gdndire a ac!iunii de stuparit. pastoral. Sunt multi factori;implica!i in calculul preplui de cost al unui pastoral,' caci nu este numai o problema de acoperire a cheltuielilor noastre ci si de castig. Calculul costului devine uneori o stiinp pentru unii, pentru al!ii depinzand mai mult de experien!a, de "simf", decat de O metoda riguroasa, la care ar fi necesar sa fim supusi. Trebuie sa devenim flexibili in modul de evaluare a ctieltuielilor pentru serviciile la care suntem supusi. E bine sa avem in vedere urmatoarele : - sa alegem o metoda corespunzatoare

felului nostru de a gandi, de a opera, de a ,

caicula pre!urile si pe care sa o aplicam la activitatea din stupina: - sa calculam cat ne costa produsul pe

care dorim sg-1 oferim, in termeni de munca, tranport, timp mort, materiale si alte cheltuieli; - sa estimam de cat timp avem nevoie in

pastoral si cat ne costa; - sa apreciem data va exista cerere

pentru produsul nostru. La ce pre! ? Apoi: Daca avem piat8 de desfacere ? Pentru

ce cantitate si sortimente ? Sa fim la curent cu noile costuri - utilaje,

carburan$ transporturi ... SB asiguram foqa de munca pentru

pastoral. Cbt ne costa serviciile acestora ? c. Sa cunoastem cbte ceva despre

prognoza vanzarilor. Sa nu uitam sa luam in considera!ie

valoarea adevarata a propriului nostru timp (valoare des neglijata).

Sa pastram nivelul profitului sub control, sa verificam ca-l ob!inem.

in fine, sii verificam daca am luat in considerare toate cheltuielile.

In .efectuarea acestor calc~lle sa finem cont si de pierderi si in special de nivelul sckut al vdnzarilor. Sa verificam daca prep1 stabilit la vdnzare permite ca nivelul vanzarilor sa raspunda in mod realist obiectivelor noastre. Planul de pastoral trebuie sa cuprinda informari la zi asupra preprilor, care sa

permita modalitatea prin care se stabilesc si pe ce baza s-au calculat acestea. Totdeauna . sB avem un coeficierlt de siguraqa si de rezerva. Sa nu uitam ca stabilirea prefului e una din deciziile cele rnai importante ins8 deciziile asupra formarii lui in cazul nostru e dat in mare parte de piala. ,

Realitarea corecta a planului de pastoral sub aspect economic ,este dificil de standardizat, deoarece nu exist8 formule magice, sau universal valabile, iar condQiile de pastoral difera mult de la un apicunor la altul, de la o zona la aka si de aceea sunt necesare cunostinp bogate referitoare la cele ariitate rnai sus. Este necesar ca prqu! deja format pe

piat8 sti acopere cheluielile $ M ne adua $ profit. Tinand cont de toate acestea trebuie sZi avem ca !ima.profitul care sa ne aduca un salariu rezonabil sau altfel spus un venit acceptabil provenit din banii si m u m investite. Se pate include in aprecierea venitului si nivelul nostru be caliiicare $1 experieqa, numarul de ore lucrate, riscur~le, pierderile si alele. Avhnd in vedere prezen!a permanent& a factorilor de risc - culesuri calanpitate, stropiri, intoxidri, furturi ... - venluiile programate trebuie 9a fie la un nivel mull rnai ridicat, d a d am depqne banii IaCEC. Sau -in actualitate - la o bans ce ofera dobanzi tentante. Mai mergem in pastoral ?

(Continuare din pag.2) aceasta se va intensifica folosirea familiilor permanepta prin studierea literaturii si a de albine la creqerea fagurilor artificiali in publica!iilor de specialitate, participarea la special primavara. Este cunoscut ca fagurii de cursurile apicole, la comunicarile @iin!ifice cuib de calitate bun& cu celule uniforme, organizate de Asociajia Cresciitorilor de numai pentru albinele lucratoare, se cresc Albine din Romhnia prin specialisti si cadre de primavara in special pe durata infloririi pomilor Cercetare; fructiferi. in aceasta perioada fiecare familie fiecare apicultdr sa aplice Tn stupina sa normala poate Creqe 3-4 faguri artificiali si mare sau mica o munca riguroaia de elibera pentru reformare tot attilia faguri vechi ameliorare si seleqie, repetata consecvent an din inventarul stupulul. De ta acesti faguri se de an; oqine prln topire un spor de ceara cu 70 % proprietarul de stupina este obligat sti rnai mare dectit fagurele artificial imrbdus la creeze condqii optime de dezvoltare familiilor crescut. Daca consideram ca fagurii din de albine - spa!iu $1 hrana din abundeqa, dotarea stupinei sum Inca noi si nu necesita echilibrata energetic si proteic, linbnd cont de inlocuire, . folosim la recoltarea cerii rama . specificul fiecarui seton al anului de insusirile claditoare la toate familiile in tot sezonul activ si cerinlele bologice aleacestei specii; timp ?n care albinele secret8 ceara. Trebuie sa stuparul trebuie sB previn8 imbolrl~vl'req 'ne hgrijim ca periodic (saptamhnal) sB si sB combate la !imp bolile infeqioase si reodtam dara de pe aceste rame. 0 cantitate parazitare ale albinelor prin metode qliqifice importantti de ceara ob!inem dace suntem recornandate de Laboratorul de patologie buni gospodari, atbqi cu albinele, prin , aplcola din lnstitutul de Cercetare si Produqie , curqirea periodic& a inventarului apicol (rame, pentru Apicultura; perefii stupului, diafragmei podivr si hranitor). ' munca Pn stupina se cere bine orga-

in concluzie, din cele cunoscute si paqial 4 nizata, produqia d~versiflcath iar familiile de arWate rnai sus, rezultata bune cu profit si albine w r participa,la cat rnai mune culesuri satisfactii in apicuitura pot oQine tqi apicuitorii de produqie, av4nd grija sB se recoltem la care muncdsc cu daruire !inhd cont cel pqin timp si s€i se clepoziteze in conditli bung de urmiitoarele:, , produsele Wizate. Nurnai W e l profitul , manifestarea dorinpi da perfecfionare scontat se p a t e materializa..

1

MULTIPLE UTILIZARI ALE CUSTII TIP ZANDER DE ' ECLOZIONARE A MATCILOR

Cuyca Zander cs)e conEcc\ionta din mnicricrl plastic, u y r d c intrc\inut, fiind folb- sit2 d c apicultori in pcriuada cregterii mfltcilor pcnvu protcc!ia botcilor, dupa cilpaci- rea acestor3, @na la eclozioqare.

Botcile sc l i p s t d c dopul cuqtii in a noua ~i a zecea zi de la inlroducerea J8rvelor .pentru cresrerc, adica inainte cu 3-2 zile d c data eclozionarii.

fn comparatie cu alte diverse tipuri, cugca .Zander nu este prevazura w un locas pentru dcpozitarca d e hrana - c5teva picflturi d e micre sao ~ e f b c t . Din aces4 conside- rent cuaca h n d e ~ cstc folosita in exclusivitirlc pen1f.u protcctia hotcilor cilpacite d e atacul milt$i din stupul unde accslca au fosl inlrodusc, pcniru a nu tine mai mull timp familia crescflloarc in stare d e orfanizare.

Dupa cclozionarc, m3lcile sun1 mutate i l l allc tipuri de cugti prevazute cu l k S u r i pentru depozilarea d e hrana. .

fn scopul d e a folosi a c e e a ~ i cu$d , in co~~t inua re , accasta a .fast fmbunata\illl aya cum s e vedc in figurilc 1 2i 2.

Pentru dcpoiritarca hranci s-a perbra t dopul cugtii pe dircc!ia axului cu un burghiu av5nd diamctrul d e 8 nim.

La f a y dopului s-a prevazut un capac glisant confec!ionat din tabla sublire d e la un capac d c la borcanelc d c sticla pcnlru consewe. Acest capac acoperil la exterior serbc- tul pcntru a nu da acccs albinclor din exterior, la rczerva d c hrana ~i se \ine pe cjurata matur idr i i m2tcilor, inainte d e impercchcrc, sau una dou2 zile in, cazul inlroducerii matcilor impcrecheate Cnlr-o noua colonie (roi sau la schimbarea malcildr).

Scrbetul se introduce in loca$ul dopului dup2 climinarca bolcii descilpilcile, matca ramAnfind astfel in aceea!i cuqca.

Cu imbun2tA\irile d e mai<sus, cusca f i n d e r p a t e fi folosita pentru: wlozionare, maturare, i n t rod~cerea matcilor & nuclee de imperechere, Cn familii noi sau la schim- barea matCi1or. In aceeasi masura c u p poale 17 folosita cu succes qi la transportul m5tcilor.

\

UNELE ASPECTE DIN Llrl'ERATURA APICOLA A SECOLULUI TRECUT

Prof. Dr. Nlcolslic VASILESCU I Universitalca Agronomic3 "1011 loncscu dc la Brad"- l q i

! I

Motto: Nu Mi privi in viitor I daca nu cunqti trecutul.

In 'articolol "Nevoia , de informa!ie in apiculturs", publicat iq "RomBnia apicda" nr.411993, Gh.Dan Tucudean spunea: "Orice apicultor serios, pe langa tendin!& fireasca de a cunoaste c& mai repede nwta!ile legate de indeletnicirea sa, este interesat aproape in egala masura si de trecutul apicufturii. Diferite

- unelte, stupi, mi $1 reviste vechi, nu pot dec&tt sa-i sterneasca interes. Studierea lor poate incropi o impresie despre Tmplinirild si neimplinirile inaintasilor, etalclnd fondul de cunostinle al acestora la un moment dat".

Pornind de la aceste considerente si indemnuri, care nu mai au nevoie sa li se . dsmonstreze - frumusepa $1 justetea, am incercat, in cele ce urmeaza, sa scot la lymina unele din cunostin!ele apicultorilor de acum

s un veac si mai bine. Daca despra prasperitatea cregerii

albinelor in vremurile de demult, in Muntenia si Moldova,* amintesc o serie de scrieri ale istaricilor din !ara si din strainatate cum sunt Dimitrie Cantemir (1 71 7), Peytsoner (1787), Cronicile lui Neculce, Ureche si aqii, primele publica!ii In domeniul literaturii apicole fn limba romdna apar .in Transilvania. Aceasta a determiflat si primele preocupari in pvinta organiz&ii.crqiterli qiinfifice a albinelor. Asa putem mi?qiona pe loan Tomici, care fondem6 in anul 1784 prima scoala romi3neasca de atbinark in orasul Caransebes; men!iodm apoi "Institutul de agricultura" (scoala de agricultura - n.n.) din Medias in 1870, tn care exista ca disciplina de

.inv&&mBnt - stuparitul -! si lista p a t 6 continua.

In domeniul literaturii apicole vechi, ne facem o datorie din a semnala si unele

indrumari valoroasi stparute Pn diferite reviste '

dill secolul trecut. in'anul 1873'aparea la Biaj I

revista bilunara . "Economulu - Organ, . '

periodicu pentru ramii de economia, industria . si comerciu", in articolul de fond al nr. '1 din

1/13 februarie 1876 (anul IV) s? arata ca va.' . -

"trata toate ramiile e'conomiei, va 'aduce articote referiioare la industrie si come?" ... si "ve fi pentru scolile §i comunele rombndgi, ceea ce este - A n6pkert6sze - pentru comunele si scolile unguresti".

Demn de remarcat este cB in paginile fiecarui' numar al acestei reviste se gasesc arlicole referitoare Id apicuttura, ceea ce ' ' ,

dovedeste extinderea pe ca;e o avea si .

importan!a ce se acorda apiculturii in perioada respectiva. Articolele publicate in decursul . '

unui ari , in aceasta revistk referitoare la apicultura, pot fi impatfae in trei grupe: 1 - ~ .

calendarul lucrarilor lunare in stupina; 2 - bolile si combaterea lor; 3 - diferite probleme : de interes major (roirea, inlocuirea reginei, instruirea apicultorilor etc.). *'

in ce priveste problemeledin prima grupa, .important este faptul &I sfaturile date se

a refera: separat pentru stupii sistematici + separat pedtru cei prfmitivi -(co*i!e sau. buduroaie). Asa spre exemplu pentru luna inartie s e recomanda, pentru ambele categorii, curtltirea stupilor, controlarea. lor sumara, hranirea cu sirop sau, miere a "stupilor celor slabu?i", , iar urdiniyrile .a se . '

men!ina, Inca mici pentru a impiedica furtis?gul. Pentru luna iunie se .spun8 ca fiind perioada roitului, stupii trebuie supravegheati pentru a'prinde roii.Acum este timpul cel mai I

bun pentru cules si dma "cqinfia'l ..(stupul , . I,

primitiv - n.n.) .s-a umplut, atunci se va adauga ' , . i *

, . I :, , ' , - . .'.

sub &I oladQ&, iar Tn cazul stupilor slsternatici i' ("la cele de scAndura, rationali") se schimba : I fagurii cei ' plini cu faguri 'goi.' Aceleasi

recomandari se fac qi pedtrb luna iulie, cu \, deosebirea ca 'Ise opresce roirea stupilotu,

pentru ca roii dein lun'a aceast'a 'a rareori traiescu preste iarna". Pentru .uttimile luni ale anului se recomanda lucarea de masuri de protejare a stupilor Tmpotriva umezelii, frigului si soarecilor si se campleteaza rezerva de hrapa pentru iernat. in . general sunt cam aceleasi recomandari care se fac si in prezent, .cu precitarea ca nu exista nici o referire privind prevenirea si combaterea bolilor si daunatorilor. Aceasta ne fade sa credem ca in acele timpuri 'nu existau atAtea boli si atA!ia daunatori ca ast&i, care sa necesite tratamente periodice, sau daca acestea erau ele apareau rar, accidental si ca atare pentru combaterea lor erau date explicqii separate, publicate in acest periodic.

Grupa a doua de probleme apicole tratate in acest periodic se refera la combaterea diferitelor boli. Asa spre exemplu, un anicol destul de amplu trateaza despre diaree ("cuforea"), considertita ca o boala periculoasa care "ruineaza stupi, ba stupini intregi une ori". Dupa ce se arata cum se recunoaste boala, se prezinta cauzele care o determina, menlionand "nutrirea aibineloru cu miare sarbada ori altucumu stricata, preste iarna, din racela, in lips'a caldurei necesari". Ca tratament se recomanda Smpachetarea stupilor pentru a se men!ine caldura peste iarna, hrdnirea aibinelor cu miere in faguri capaciii, sau cu miere caldu!a pusa in, hranitoare, in care se pun si cAtev,a picaturi de vin bun (recornandare pe care o consideram buna si acum).

In alte numere din al!i ani, sunt descrise si alte boli si unii daunatori (loca, galerioza, furnicile, soarecii), care apar destul de rar.

In sfarsit, probleme din cea de a treia grupa, care sunt tratate in coloanele revistei se refera la roire, inlocuirea matcilor si recuperarea familiilor bezmetice, pregatirea profesionala a apicultorilor etc. Asa spre exemplu, in nr. 7-8/1876, pe doua pagini (4 coloane) - format mare - se trateaza foarte

. . .

, i , i ,

amanuntil roirea stupilb. Se prezlma dekiiat si foarte explicft; factorli care favorizeaza roirea; semnele roitii, roirea propriu-zis& prinderea roiului, ingrijirea roiului Tn ~ primele zile, unificarea a doi roi, sau a roiului cu familia . ' matca, prevenirea roirii, roirea artificial&. Precizam ca toate sfaturile privind aceste probleme, nu difera cu nimic de cele de azi, ceea ce dovedege nivelul ridicat la care se practica apicultura in !ara noastra acum mai bine de 120 ani.

Un articol tot asa devast, irititulat "Stupulu fora regina" este publicat in nr.911876. Cq si celelalte probleme tratate in acest periodic, si - problema reginei este expusa pe larg, bine documentata si intr-un limbaj adecvat. Astfel, se expun cauzele ce pot duce la disparilia - .reginei, semnele dupa care se poate cunoaste lipsa acesteia din stup, modul de ,asigurare a familiei de albine cu o noua regina si, in sfbrsit, situa!ia stupului bezmetic.

TrecAnd peste multe alie articole de acest yen, aten!ia ne este atrasa de imponan!a ce se acorda apiculturii in scolile agricole. Astfel, din paginile revistei luam cunostin!a c2 in planul de inva!amant al "lnstitutului de agricultura" (scoala de agricultura - n.n.) din Medias erau prevaute cAte doua ore de curs pe saptam%na in se'mestrele 5 si 6, disciplinei "Stuparitulu", In afara de acestea, se mai prevad 8 ore pe saptamha in semestrul 5 si 10 ore in semestrul 6 pentru "demonstra!ii si lucrari prectice" la pomicultura, viticultura si stuparit. Numai pentru aceste trei discipline erau prevazute lucrari practice. lata deci c%ta aten!ie se acorda in acele vremuri atat apiculturii, cat si instruirii viitorilor apicultori, pentru ca necesita!ile vie!ii fac ca apicultorui sa fie un om instruit, care sa stie sa se' informeze si sa analizeze informa!ia care Ti este oferita. Si deoarece apiculturii i se acorda o'aten!ie atat de mare in publica!iile vremii cu sig'uranp ca apicultura era destul de dezvoltata si ocupa un loc important intre ramurile de produc!ie ale agriculturii.

Fara teama de a gresi, putem afirma ca toate aceste inscrisuri (la care ne-am referit ~ n a i sus) dovedesc ca stuparitul a fost o

(Continuare in pag. 16)

.my iiu~e! "e elew!qle p uwes eise , i~be=?w else eumw au!qle ep lndn~6 ?3w -

:S!u!p~n tq !!ie~lj gzeepisu! es !9 e~oise3e e e~eugdepul ap aie!pay !jnsgw ne! as ze3 pe3e uj .!3e~eo8 sun~~gd'. ,ne e!lluiei u? g3 giouep 'a~n6ej ep !tg3nq !S psd!~ ela3eJoi nes in&:, ti:, eu!qle tuns !nlndnrs Inpos .ed pue3 puwe -.

!g~z&q ~~aue3 o-~)ul e!j 'gleje a!j 'e~tkJn3 ap ~oqz un enl3ap e ep ~wei!~!q!sod !uselu?. eA es !I Jolau!qle JB!' '0-snpo~d ne ale3 qeznw ynWlul!9 g3!4!wep! es sax ul 'eeJe!p a~t+e!l!welg:, Buweasul!~S1'1ue3 elad ni ei!do~is iuns aueou eleu!qle pug3 -

~p~nietu? es lie3eie !!~n6sj w! 'gk~n3 as ~ndnts eiienus giseese u! .elai!ulesg6 ieiloiizap ne-s eu!qle ap e!l!wej ul g3 guuesul 'ualue!gd ep JO~~J!J eeuewese. 'eqp -!~niQsai 14 g3!j!iuap! as elreou eu!qle ep lndn16 u? pug3 -

IgueJq gzee~is!u!ulpe esaleel!op le ul Je! 'JO~?ZU~~S~JO~ a6ugJlsbJ eS InqIn3 2'23 /Ilw!ld ul 'aNezeJ ne nu elau!qle 93 npfiu! un aisa 'h9n else lndnis g3ep nes ;!n(n~e6 ezne:, u!p I!uaNns e !nln~a!nd eaueow epun Inlnq!n3 a/@ elelale1 al!Lgd u? lnieno ilnw su!lxe e-!O 14 gunq aveoj aise e~~eu w euweesu~ VOW ia!nd !5 aiSesg6 as elreow alau!qle eliu!Jd pug:, -

!~~~Z!~~~S!J~€JU~~J~(UI n3 !ln6a]

I. .

'!w!~d.sh'gya3dse~ e!l!wej '!~nzea eeuewese ; u! 'eitiz~pys!~:, !!~etu~ ea~ewnsuo:, nlluad gJeS939U k?de Bp 9~64 .O!p l!JnU ne'eleu!qle

. le!' 'pqlee!~:, i ee~e!w g3'uues aise ~~su~iul~ edUJ0ll n3 9iql~ 'aJe!W 9p qelS!J3 !S e3!j!lUep!

!e~e!w n3 !ln6ej ei n3 *ink es a~wulej euse3v .asu!w? IS Geje esems eladuro~l ne ?3'eee3r? gdnp 18 csoun3a~ es eweoj ep alreoul Bleufllv wdnd eNezeJ glouap u!ind ?lee3 ap 6fibUlnJ IS esep !Jnpuv ed aueow au!qle ailnu -

, :e~iew t?qw!q3s 9s e!lenus gisee3e u! .?no ep iue!:,!jns Jgwnu un sndep e nu Buweoi u? 'gug~l?q'pu!!j e3leI.u g:, !n~nidej e eJewJn e3 'eup~iw iuns aud aJew !eu ee9 u! 'aleu!qle Je! 'eNe;reJ aiua!3!jns eJe e!l!wej g3 gieJe eu 'glee:, ap sn6awn~ ilnw !S

-- - r- - - -

.juepuour leoe ul,!e!/!wej eelejs !6 eeleuler slnoep e wno lnpouj eloe~de ekeod es !nln*s Inpos ed ejl$y6 Jol!Jnlsej enq ed

.eladel es erje~edo 16 leielno !I e gm~l~ e3 dnj~ ep nloos !nUe eeleqwlqos el en?nu!guo3 ul eldesoloj es lnlsos 'jljg6ald leust/ 'esnsn as !6 e6.18~6 es eleo ednp 'elelno pde n3 !lo t7f ep ejsajpp es lode '% g ppos no gde ho eleds es !nlndws ~nl~os 'e-renujjuoo ul

. 'ple es epsoul eleu!qle le! 'eleuleo upd pzeelednml es wee3 'eveow eu~qln !6 pmeo ep e/!lnjsel ep ejlep n3 &vno es jmoo/u~ ~nloos 'jejg~n9 e ezeawln 63 Inpos w~ur!uos eJeo no 'jelno 'pNezeJ ep npos un ep wrsolol eu do3s eJe3 ul 'e~!jg~no ep lnloqz gdnp je!pew! wnoexe es elelon1 pjseeoy

din cauza ventila!iQi necorespunzilloare, sau a unei,infiltr&r~ de ap& in aceasta situqie rarnele mucegaite se vor indeparta si familia va primi attele, cu hraM de rezerva. Stupul se curtip $i se dezinfecteaza; - cand printre alblnele mOaR9 se g8sesc.

si trantori este un indisiu ci4 albinele,doresc. sa-si schimbe matsa, sau ca aceasta I[pse$e.

Aceste famllli vor fi dotate cu matci tinere; - d a d ,printre albinele moarte se dl& si

matca, inseamnti c& ea a murit In timpul iemii. in acest caz se va da familiei o noua match.

foate observa!iite se trec in caretul de stuphh, pentru ca pe baza lor s& se poata lua masuri fie imediat, fie cand timpul o va permite. -----------

UNE1,E ASYEGTE. DIN IdTEHATURA APICOIA A SECOLULUI TRECUT (Continuare din pag. 14)'

indeletnicire veche, o ocupalie inflor~oare a prezentam in randurile de fa?& Aceasta ne locuitorilor !ari~ noastre; ele atestti continuitatea obliga sa fim coreqi cu noi s i M acordtim in timp a alb~naritu!ui tn !ara noastra. Trecerea cinstea ce se cuvlne acestor inaintqi anonimi de la albinaritul tradiidnal la cel rational, ai apiculturii, acestui trecut (cel pqin qtiiflific, fundamentat pe cunoasterea intima a amintindu-i), mai ales daca avem in &ere ca bi~logiei si vietii albinelor sl nevollor acestora, trecutul e mai puternic decat prezentul, pentru s-a datorat muncii neobosite a unor mari t a el RU poate fi corectat.. iubiiorl ai apiculturii, materializata in difertte inchei cu indemnul lui Dromichete: "SB nu publica!ii, printre care si cea pe care o ultam albinaritul".

I

- Albinele pot fi dirijate sd facd pe o fie mai depdrtatd de rama vecina cu 17 ramd cu fagure cdpifcit cu miere o mm. Albinele Iungesc . celulele inscripfie oarecare; o schif& sau desen. descdpt7cite umpl4ndu-le cu hiere si le Sd luam un exemplu simplu sd cdpdcesc la loc. Astfel aceste tfei litere presupunem cd dorim ca pe fagurele vor apare h relief sub forma unor cdpdcit cu miere sd imprimdm ini!ialele inifiale formate din celulele alungite si A.CA. Pentru aceasta in timpul marelui capdcite. Ca sd se facif literele mai cules de preferat la cel de salcdm dupd bombate si vizibile este bine ca peste 2 ce albinele au cifpdcit celulele cu miere zile de la introducerea fagurelui in stup din catul de recoltd se scoate o ramd sd se depdrteze din nou cu 3mm rama frumoasa uniform cdpifcitd (de preferat i~~scrip/ionatif de cea vecina. In felul dpifcita uscat) $i cu un simplb cui sau acesta in funcfie cle talentul, cu un bisturiu conturdm pe fagure meticulozita{ea ;i rdbdarea apicullorului conturbl literelor A.C.A. cu linii duble se pot realiza cele mai diverse insctipfii paralele, Pe urmd desc$pdcim monograme sat! dqsene interesante pe decupifm cu rdbdare v&rfurile celulelor care le -putem prezenta la diferite operculate intre linii, Se obfin astfel expozifii ca o simplif curiozitate sau in nterele intregi A.C.A. Dupd aceastd $copuri de reclamd. comerciald. operatie rama se introduce in stup, lncercafi! astfel ca partea cu literele decupate sd ,

T.V. (prelucrare din revlafa 4 P c e l o v o d ~ w )

CE-I DE FACUT ... ? (11) -

.Ing. Eugen ZORICI Secretar tehnic a1 AsociaIiei Cresdtorilor

de Albinq din Rom5nia

In numarul anterior al revistei - la aceeasi rubrica, "Din via!a organizqiei noastre" - prezentam mddul in care s-a organizat, gospodarit si adaptat la condyiile impuse de economla de piat& fillala judqeana DambovQa.

in aceeasi perioada, rdatam ca au fost trecute prin prisma acelorasi considerente filialele judelene -Prahwa, lalomya, Calarqi, Teleorman, Olt.

C Ca o concluEie generala pentru aceste 1 cinci fitiale este folosirea ineficiena, sau sub

poteqial i a Spa!iilor comerciale si de I ).

c depozitare. . Urmrind Tn paralel activfiatea agenlilor -

economici CJJ spa!ii comerciale de . mici . dimensiuni dar cu o mare diversitate de

promse si cu o conceplie mult diferita in organizarea activita?ii emnomice, dornici de a rilspunde cat mai prompt principiului cererii si ofertei, in compara?ie cu muttitudinea magazinelor care ne apaqin in care diversrtatea produselor lasa de dorit (ca si bunul gust in prezentarea acestora), se desprinde (la filialele men!~onate mai sus) necesitatea unei rapide adaptari la principiile care coordoneaza economla de piafa cbt si la Condfiiile spec~fice locale.

, Avem sansa ca la aceasta data sa fim in posesia b~lanturilor economice pe anul 1993. Din acestea, parerea prezentata mai sus a devenit o certitudine, 'rezultatele economice raportate (a valoarea patrimontului avut in administrare la filiale fiind cu muR sub posib'ilita!i sau chiar inregistrandu-se un bilaq negativ (filiala Prahova):

in contactele avute la n&elul conducerilor filialelor in discMie, s-au prezentat de noi o serie de ini!iative de'ordin general, care s8 fie analizate SI - in fwnqle de adaptarea

I

acestora la nehile ~i posibilit~~ils filialei - M fie tnsqite !$ aplicate. Totodat& s-au solicitat atat persOnalului salariat cAt !$i activului voluntal prezent IatntAlniri, o serle de initiative care sa denote o Tn!elegere adecvata a fenomenului &onomic, sa ne Fndreptqeasca sil credem ca in scurt timp-lucrurile se vor schimba in blne.

La inyiatlva acelorasi filiale, a? dupa cum va' precizam si in numgrul anterior al revistei, am organizat h cadrul serviciului tehnic a1 ' ~iroului 'Executiv al Asociqiei Crescatorilor de Albine, un dispecerat unde sa fie transmise date cu privire sat la marfuri greu vandabile h unele filiale pe care .GI ne sfrdduim sB le gasim desfacere in alte zone, cat si soilimentele de marfuri deficitare precum si sursele de aprovizionare operativa

Cu toate ca inyiatlva apagne filialelor, . pdna Tn prezent o slngurl filiala a disponibiiizat produsul laptd praf pe care-l achizi?ionase .cu -

o saptamana mai inainte. Este vorba de filiala lalom $a. \

Este momentul sa punct acestei stari de Indolen!a. Este momentul sa revenim la realitate. ,.

Pentru a rezista lmpactului deosebn de dur cu economia de piqA, cu principiile si legile care o guverneaza, chiar daca dvs, apicultorii a!i qdamna t in nenum8rate,r&ndwi faptul aa rnagazinele "APICOLA" au devenit magazine generale, a fost acceptata si chiar recomandata aceastil idee. Dar constatam cu tristqe cfi nlci larglrea activita?ilor stricte de

%comer? cu produse apicole nu a constRuit pentru filiale o sursa de venit siguril si constants. \ 1 .

Si d a d cele prezentp pAna acum sunt aspecte din sfera economicului, nu pot renunfa 5h a vB informa c l nici activitBfile strict

i ' ' apicole nu-si.gasesc in ukirnii ani locul cuvenit menline legatura cu a c e i a ? t

I

in preocuparilafilialelor in dicqie. , . Situa!ia abonament?lor pentru 1& la Organizarea si participaiea aplcukorilor din revlsta "RomBnia apicol8" este de

cadrul cercurilor apicole si filialelor judqene la asemenea In impas. Din aceasta cauza cursurile 'apicole, simpozioane, expozqii, tiparirea si ekpedierea la cititorl a revistei cicluri de conferinp - sunt trecute pe linie 8-au f k u t cu 5ntArziere. moarta sau participarea este din ce in ce mai . in aceste condflii este impetios necesar redusa. ca pana la Fnceperea canrpaniei apicole

Oare organizqia nOaStra si-a pierdut proprlu zise pentru 1994, sa fie luate vocqia de organizqie profesimalii, a masurile radical0 care se impun, 'in func!ie crescdtorilor de albine din ihtreaga !ara ? de situape, ,dstfel incat aceste aspecte

Ne punem btrebarea,de ce apicultorii vin nedor~te sa fie inlaturate cBt mai repede iar a p de rar. la filiala 7 De ce nu-si pMesc rezultatele monomice bune care nu .vor cotizajia de membru desi sumele ce ar urma intarzia sa apara sa poata susline fntreaga sa fie achitate sunt neinsemnate ? paleta de aciiunl tehnice pe care to$

Ce au fa&t conducerile filialelor spre a apicultorii le asteaptti de la Asocialie. '

i n acest numhr raspundem unor intretahri adresate redaqiei de dl. T ~ A I A N PASCU dln Bucurestl, str. I.LCaragiale nr. 3, sector 2. ,

Cum se explica existen$ a doua regine intr-o familie de albine in luna octombrie ? ,

Exista sltua!ii cdnd intr-un stup putem gasi doua miltci far& interver?ia apicultorlllui. Aceste cazuri Sunt rare lar convie!u~rea celor doua matci este de scurta durata fiind specifice fenomenului de schimbare linistita a matcii. Matcile convie?uiesc de obicei c&eva saptamhi, toamna putdnd intra uneori impreuna char la iernare dar pBna la' primtfvara r8mAne - numai matca t8rlar8. Familiile care au tendinla de schimbare linetit8

, . a matcii sunt foarte valoroase fiind neroitoare si daca sunt productive/merita seleqionate si inmuuite deoarece aceasta calitate se transmlte descenden!~lor prin eredjtate. Fenomenul se numeste anecbalie vezl si revista "Romania apicola" nr. 511991, pag. 27.

, ~ k l e de aerisire se pun numai in timpul trdnspo~lui~sau se lasa si in timpul culesului clnd stupii stau la soare ?

Sitele de aerisire la stupii mukietajali se folosesc numai in timpul transportului pentru a

asigura o aerisire corespunzatoare si a evita ,

asfixierea albinelor. Sitele de ventilaiie se mai folosesc atunci cand i~chidem temporar'stupii .

din cauz'a efectu8rii. unor tratamente , fitosanitare cu substanp chirnice toxice pentru alblne, in pastoral data stupii sum expusi in plin soare se recomanda ca pe capacele stupilor sa se puns un strat de iarba sau buruieni si o piatra saualta greutate pentru ca vantul sa nu le dea jos.

Care sunt principabI5 cauze ale , insuccesului h introducerea matcilor ?

J

Aceste ,came sunt multiple si unele Inca necunoswte. Numeroase cauze se datoresc apicuA~lului care de multeari grabit introduce matca prea de timpuriu fara a lua masuri de precaqie. Esecurile mai pot fi datorate familiei in care se introduce matca: 'prezeqa unei matci tinere nascute farti control; o botca chiar . daca aceasta nu conjine dsca un ou'sau uneori chiar o larva de trdntor; prezen!a in faguri a owalor sau a larvelor susceptibile de a fi luate in crestere; prezenla unei botci capacite care nu conline decat cadavrul unel matcl; prezerca albinelor ouatoaie: Mai exista cauze care se datoresc matcilor cu diferite defecte vizibile sau invizibile care nu sunt acceptate. Unele matci prea fricobe sau prea

agresive .care ' in momentul introducerii in familie au o atitudine anormala sunt agitate $1 speriate, fug eau devln agresive risca de asemenea sa nu fie acceptate. Cantitatea ~i calitatea feromonului, numit substan$!i de matca are de asemenea a importaqa in acceptarea , ei. Neacceptarea matcilor mai poate fi datoratti unul dezechilibru a1 cantM!ii si calitqii albinelor doici si a lipsei delprovizii din care cauza albinele nu pot satisface exigeqele unei matci de calitate.

Cu ce gi c h d se hdneste matca ? Matca, in timpul sezomrlui activ este.

hranita de catre dlbine cu IaptQor de matca secretat de glandele fanndiene ale albinelor lucratoare doici h r - a 7-a pi a 15-a zi a viqii lor. Albinele care hranesc nlatca ofera hrana pe trompele lor de unde matca 'll suge, in perioada de Ouat intens (mai-iunie) o matca

I bun& depune 'intre 20003000 oua in timp de 24 ore care demgeste de circa doua ori greutatea propriului ei corp. in aceasta perioada matca este hranita zl gi noapte la fiecare 10-15 minute de catre 5-7 albine inso?itoare. in timpi!l perioadei de iernare, matcile sunt hranite tot cu Ihptisor, uneori insa iau si miere direct din celule. Matcile tinere neiperecheate se hranesc singure cu miere.

De ce unii faguri artificiali sunt casanfi la rece s i altii nu ? .

Elasticitatea fagurllor artificiali deplnde de calitatea cerii si de modul lor de fabriqie.

' Fabricarea industriaH a fagurilor artificiali la , Combinatul Apicol se reaiizeaza prin doua

sisteme: prin turnare gi altul prin laminare'st gravare. Primul sistem folosit prin turnare are posibilitatea ca prin reglajul val!urilor sa se oeina faguri de diverse grosimi si dimensiuni de la 10 foi la kilogram la 16 foi la kilogram.

Caractertstic acestui tip de faguri este faptul'ca la rece aceqia devin casan!t datorita faptului ca prin twnare moleculele de ceara au spa!ii mari intre ele. .

Cel de-al doilea sistem de fabricare a fagurilor artificiali prin laminare si apoi gravare redizeazti faguri artificiali elastici care nu sunt casaqi datoriia micwrarii spqiilor intre moleculele de ceara p i n laminarea si

presarea acestora in timpul procesului . tehnologicde fabricqie. I

Care este deosebirea htre metoda folosirii rn&tcilor ajutBtoare +i metoda folosirii familiilor temporare ?

In cau l folosirii familiilor ajutatoare apicultorul ridica in mod periodic faguri cu puiet ctiptictt, care se introduc Tn familiile de b a i l care . devin astfel foarte puternice si , valorifica mai, eficient . culesul principal. Toamna ambele matci iemeaza independent. in cazul folosirli familiei temporare aceasta, se detvolta independent si valorificti singura culesul. Familiile temporare se unesc insa toamna 'intotdeuna cu familiile de baza si matcile ierneaza separat in custi h afara ghemului iar mierea se valorifica. Prin folos~rea . ststemului de iernare a unei matci in cuqi sunt necesare cel mult 35 g albine ~i 104-150 g miere, . ceea ce reprezima doar 3% din consumul normal de hranB si numai 7% din necesarul de albine fat8 de iernarea mtitcilor dupa metode clasice in nuclee de 0,5 kg albine. Cu aceste matcl iernatp in afara ghemului se formeaza primavara timpuciu familii temporare care dupa cum demonstreaza rezukatele din producfie asigura sporirea produqiei de mlere marfa pana la 200% si chiar mai mult.

Dace vasele de aluminiu intd fn categoria vaselor recornandate penm p3strarea mierii ?

In fara noastra ~i pe plan mondlal vasele de aluminiu sum bpreciate st se folosesc in mod curent pentru pastrarea mierii. Aluminiul in contact cu aerul formeaza oxidul de aluminiu aproape Instamaneu la suprafqa vaselor si este deosebit de reziten!, fapt care nu permite acizilor din miere sa intre in contact cu aluminiul. Oxidul de alumin'iu format constituie o bunB pelicula de protec!ie antlcoroziva rezistenta la ageqii chimici din, miere. De altfel, standardul de stat nr. 784189 prevede faptul CB mierea de albine se . ambaleaza in bidoane de aluminiu precum .$ in bidoane de tabla zincata sau cositorita si in butoaie de tabla z~ncatd, vernisata cu condqia sa nu se afecteze calitatea produsului. Se admit si butoa~e din tabla zlncata neverilisata

cu condiiia Ca supt'afqa internil st4 fie prbtejata cu o peiicula unhforma si conthua de. ceara inc8t sa se excluda contactul direct 1

dintre miere $1 tabla. Nu se admit ambdaje de cupru, plumb sau dln aliaje ale acestor metale si nici cele din material plastic.

In cont inwe rhpundem d-lul OCTA-, VlAN OLTEANU, str. Chllia Veche 8, bloc A 7, sc. 4, ap. 54, Bucuresti, sector 6, cod

' 70468. ' Referitor la intrebarile si comentariile facute

'In scrisoarea dvs. adresate redaqiei cu priiire la ingrijirea familiilor de albine la distanta cu minimum de deplasarl, facem urmatoarele precizari:

.o Exista numerBi salariafi, Tn special de la orase care sunt apicultorl pi dqin stupine

. amplasate pe diferite vetre la distanle mai mari sau mai mici pe care le ingrijesc in sezonul ,activ in timpul lor liber obiin8nd an de an rezukate bune si foane bune.

in cazul,,dvs. distanla de 560 km este mare dar asa cum foane bine qi remarcat in ' unele pubficatii de specialitate exists autori care suqin si au dreptate ca data familia de ,albine este sanatoasa SI evolueaza bine sunt suficlente 8 intervenlii intr-un an.

Referitor la ingrijirea familiilor de la Bdanla trebuie avut in vedere faptul ca familiile de aibine sa fie puternice cu suficiente rezerve de miere, sanatoase, cu matci prolifice $1 sa nu fie inclinate spre roire naturala (de dorit farnilii anecbalice). Numai astfel de familii sun! capabile sa-si rezolve singure prob~eme~e lor vitale. in aceasta situalie apicuk~rul va executa un volum de lucru redus la strictul necesar si la momentul potrivk, redand albinelor cea mai mare autonomie posibila.

' Din scrisoarea -dvs, rezulta ca ,dispunefi dd o baza metifera bunti in Zona (pomi fructiferi, sal&m, tei, floarea-soarelui, fanele, leguminoase) fapt care va permite! sa practicati stuparitul sta?ionar. ,

Legat de procedeul Layens de intrelinere a albinelor in stupi orlzontali

, meqionat On canea "lniliere si practica in apicultura", pag. 151 - autori ing. Eugen

M&za si ing. Nicolae Nicolaldg,. care se bazeaza pe reducerea la .maximum a volumului de\ lucrari din cursul sezonului apicol acesta se poate adapta foane bine si la stupii vertibali STAS. Qe altfel, in scrisoarea trimid ne prezemqi modul 'In, care vedbfi , aplicarea practjca a acestei metode Tn stupii verticali pe care o apreclem acceptabila.

l 1

in ceea ce privb$e formarea de t'oi arfificiali put@ fotdsi orice metoda clasicil din 'cele enunlerate in scfisoare. Va recdmandBm totusi sa formati roi puternic~ de dorit ptin . metoda Bivizarii si stdonarii $ folosind obligatoriu matcl imperecheate. Putqi forma roii si asa cum preconiza?~ dvs. cu botci' capacite dar aceasta metoda prezinta un procent mai mare de risc (pierderea matcilor la zborul de imperecheie, o stagnare preiungita in dezvokarea roiului si transmnerea tendifleior de roire daca botcile provin de la famiiii roitoare.

Av8nd in vedere interesul general a 'Ingrijirii stupinet6r la distmw cu minimum de interveqii si deptashri redac!ia a apelat la experimentatul apicultpr si crescator de mdtci ing. Cezar Guqa din Bucuresti cu rugamintea sa ne scrie un artlcol mai detaliat din experieqa personala pe care il vom publica imediat ce-1 vom primi. Apicultorul ing. Cezar Culqa in afar& de munca sa profesionala conduce de muQi ani cu rezukate bune si foane bune o stupina de 70 familii de albine amplasata pe o vatra la o distan!a de peste 50 km de Bucuresti Qn comuna Baneasa, judeful Giurgiu) ob?inAnd 11-1 condijii de stlrparit . stalionar cu minim de intervenlli o produclie medie de circa 40 kg miere marfa ocup8ndu-se in acelasi timp si de cresterea de matci selectionate neroitoare.

Noi va felicitam pentru perseveren@ dvs. de a nu renunja la practicarea acestei indeletniciri cu toate greutalile inerente ale perioadei ,de tranzqie, . va dorim succes si asteptam sa ne mai scrieg.

, Rilspunsurile au fost date de ing. Traian VOLCINSCHI .~

UN VA1,OROS AQBUW FKUCI'?FER MEDICINAL $1 MELIFER

/

co~cAzu~ Ing. Trnian V, BUCOMNFANU

CoacBzul este un arbust fructifer din familia Saxifragee aprediat $i ca plantd medicinal& 'El este mult cultiuat prin gredini si livezi, dar merit3 extins deoarece a h fructe gustoase de- osebit de apreciafe in prepararea siropurilor, dulce~rilor, gemudlor gi Chiar a vinurllor de casg. Fructul coac&ului este o bac? comestibild sfericbl sau ovoid& cu gust acrisor foarte bogat in vitamina C (conpe de peste 10 ori mai mult3 vitamind C decht I&mdia).

Arbustul este ramificat de la baz61, prezintd frunze cu,cinci lobi, flori galbene venui gi fructe rosii la coac&ul rosu (Ribes rubrum), flori vetzui rqcate dispuse cite 5 10 hi inflores- cenp mici s[ fructe negre Id coacblrul negru (Ribes nigrum). Ambele specii infloresc in lunile aprilie-mai yl furnizeaza un cules timpuriu de nectar si polen pentru intregnerea si dezvolta- rea famiiiilor de albine.,Cel mai valoros este ooacaul negru (Ribes nigrum). Acesta este o specie cul t iva~ care creste sub forma unui arbust fructifer de 1-2 m InifIpne si uneori chiar spontan in regiunile,montane. Coroana p a t e avea o Idfime de 1-1;5 m. Sistemul radiuular este bine d k l t a t . CoacBzul negru este o cultur3 pomicold de valoare care se dezvoltg cel mai bine in conditiile climei temperate, suportg foarte bine frigul, dat rylstd mai greu la fern- peraturi iidicate. Este foarte indieat In regiunile premontane. Vegeteazd bine pe soluri argilo- lutoase gi. luto-argiloase. Se inmulpgte prin divizarea tufelor, marcotare sau butilgire cu butasi lignifkati. ,

Ldstarli anuali sunt de culbare cenusie-albi~ioasd, cei de doi ani de culoare cafenie de- schis, cei de trei ani cenusie-cafenie iar ldstarn mai bdtrhni cenu~ii-negri.

Datoritd produc?iilor mari de nectar si a cantitg~ilor.abundente de polen a florilor acestui arbust durata actlvitiifii zilnice a albineibr din perioada de cercetare este in medie de 8,30 ore. Aceastg durata este reIativ lung& d a d se iau iri consideme zilele scurte yi reci din aprilie si Inceputul lui mai clnd Fnfloregte arbustul. Trebuie .mentionat c$ secre(ie de nectar nu incetmzd chiar fn zilele mai reci cu ploaie si vdnt chnd floarea este bine cercetatg de al- bim.

I

CantiBtee de nectar variazE intre 0,3-1,6 mglfloare. Potenpalul melifer el acestui atbust Wte de 20-50 kg miere la ha cu menfium cd, in condip favorabik aceasta poate fi dub/&. Concentmva h zeh6lr a nectadui este bun4 fiind de 32 %.

in afar& de ~ c f e r , albinele mai culeg din flon' man' cantitgff de poleri de culoare crem- deschis.

fn unele m@ni epicufforii folosesc fwnzele coacMu( n q r u hnt ru atregerea roivn'lor sau unfficarea a ~ ~ S I familii de albine a 9 cum a@ii folosesc de exemplu roinifa, mm, cim- bml, salvia sau lev#i@ca cu cave freacbl perepl lnteriori ai stupuhri. Sa constatat expenhen- tal cSI polehima c o a ~ l u i negru se datoreste aproape fn exchrsivitate albinelor, deoarece glandele nectarifere ale aces@ flori sunt imcesibile altar insecte. Pentnr o p letlitare compleU sunt necesari 9 stupi la un ha plantat cu coacdz. Extinderea acestoi w- loros anbust fructifer, medicinal pi melifer merit4 a fi fdcut$i h primul And In grMinile livezile apicultorilor.

i

UTILIZATI' lNTENSIV RAMA CLADITOARE '

\ /

Ing. Tudor VONICA /

Stiirqa si practica au demonshat faptul ca , albine cond4ii pentru a produce ceara si a _ folosirea ramelor claditoare consthie mijlocul cladi nestingherit faguri natural1 (in rama principal pentru sporirea produqiei de ceara dladitoare) si faguri artfficiali, aMnele cresc , tn stupine, asigurfind 57% din cantitatea totala mutt puiet, sunt active si anatoase se meqin de ceara produsa de o familie de albine. puternice devenind marl producatoare de Atunci cand apicuttorul creeaza familiei de miere gi ceara. De asemenea s-a demonstrat

ca produqia de ceara nu inf lqeaza nefavorabil produqia de miere.

Flgura 1. t Cea mai thna si prmica ram8 cladito&e este o ram8 obisnuita _din care s-a t X i fagureie destinat reformei. Aceasta ratnil are capacitate mare si este preluata si lucrata de

. albine in mod operativ. Prin folosirea'r~ional~ a ramelor claditoare htr-un sezon apicol se poate realba de la o familie puernca o produc?ie de 0,8-1,5 kg ceara marfa. De la un numar de 50 familii de albine se poate recoRa fntr-o singura zi 4-6 kg ceara de &a mai buna calitate. Fagurii cladei Sn r h a Claditoate se recotteeua in sezon la 3-4 me si se recomanda a fi topqi cu minim de efort si cheituialA la cerificatorul solar care nu trebuie sa lipseasca din nicl o aupina.

Rarna claditoare' in afara de sporirea produqiel de ceara care famane deziderdul principal mai prezinta o serie de avantaje imponante din care amintim:

Permite apicuttorului sa urmareasd / activitatea albinelor fiind un indicator al

culesului, al -starii din ~nteriorul familiei de alpine qii In special a tendintelor de roire. Astfel cladireatn bune condeiuni a faguribr de ceara

3. din rama claditoare indlCB apicultorului starea bun& a familiei de albine si existehp unu( cules, avedizandu-l ca aceasta perloadti corespunde cu pwioada optima cAnd trebuiesc introdugi faguri~ artificiaii in stupi.

Atunci cand Tn rama claditoare se cladesc faguri mici cu celub de albine lucratoare si in @

ele nu s-a depus nectar inseamna &I culesul nu este suficient de intens, incetarea cladirii L- fagurilor indi&I Hpsa de cu lk MU mal poate

I

22 * I

-, .

.aleJep!zap else3e u!p ellnu ei!uned , !ew eleogpgp eweb - !bw 'nes lnun tyejs!ps gs eieod e~eol!pe~:, .we~~n gu!~elu! is ~ez!uene age eweJ 'lygwJn ~ndo~s ap erbunj .ul ' ~nlounqde !s !nlngoJ el!~n6!~j ul ieJlu! e eu!qle

: plellnzeJ B~a3 wm'me~ e~e3 drip ~oiug~i ep e!l!wej g3 guweesu! (1 oloj !ze~) . .ploq ' ,

ep etew 3luJelnd ezeeiseJu! $ gzeeJlua3um Je!w pes eNel n:, pioq ep !Jnlnde:,ug mlei 8s - am, ' . !hZeRd pug6t~lqp Uld0l 1 !S Jol!Jn6e& eeu!b~etu f3d Je! JOiqJl @p eAN( $I$!Xe. '

em no 1~n6e~1lsme 3poped ~IOCBJ !ezooJJeA e~eogpgl:, ti~ej-ti!~ 3rn~ie4 u! pw ~inihl~ .

e m8opIq ee~ei&m urgnDep w U!JOP .ele~ades !~ndnr6 ui 3s'ed;gp.i~ gzee~jnl esee3 !S !n~n~!wel!de ee~wnpod w!*wJn nu wea eleu!qle emun.wp!xeeu :,eJej ul !e!uowre e =mmA ap.!!kZe~ed !s !$l~!w!!e pu8.pow pe3e eeJepg3ep o gz'eaJpuowap b o!kzod Je! eu!qle u!' 'eJ!3gd?3 ,eP el~ie~?'~l~lUp~l 0p ,e(eAEl JeOp , ep e!l!WJ U? gleldwo:, qUOWJe I& elel!Un

e~olse3e elelntm u!p . qpo!~ad es-npugQwe gztie~puoyep. c e!hlod' !a~!o~ pp , eiu!puei ~~OCSJ es nu 'e~ec~ptjp WJ ul :!iilxw .gzee~pu~'iep !& 1 e!tzod uj !i!pw:, ~ol!~nt%j !!m6e4 'lp~Jel!d8 eP ' !1~93n&d Ul . .'~uJo~.. 83 lnldej pflnzel $ue~l66 ?J~&oJ~

~. .. . '10zbO"Jle~: . 0-JlU!p lenie~d - (' 1 '61 j) le~ill~le ~?uesep

~:,!BuIoI~ &318~9h03' gJllS?U, 0Jelil , u!p 113&9v 'eyqle 41 !a!l!lUe~ e3!1S!Jel:,eJe:, U? w!nq!~iuo:, !S ~!u~el!ck bp e~bnpo~d ejn6!d e!uowJe 16 eeleiiun e!30ld~ elwd (nJolln3!de es. aJeoi!pgp ewe^ eeJ!solo) UIJ~' - ~01lJn6ej E ~JIP~I~ ap lnpow. ~dna '

'gi~~op epeo!lad . 'selno eleJew lnde5ul e g3 gzeaJlsuowep uj ~olpigui ee~ey3a~adul? n~luad !~ese3au elsW3e 'Jel3eu undep elau!qle e~e3 u? !~olug~l 'gu!dnp u!p eu!ql@ ep !!l!wej eunq @UJ elao u!p' .ep elnle:, elu!?e~d !i!pgp !!Jnbej g3ea 'gU!Nalu! '&JJ~~!A IJolupJi.ap Jgwnu Uwnue un tjease3au Cjs lez!ue~e else ~n~olln:,!de !s 3sepgl3 nu ep e!bun!;ub le!!~!p g3sie~~ . .. S !nln~olln3!de e(eu!qle 'puepo else e!l!wej y3 ~nldej ez!ueAe

6 .. ~ 1 1 c c 1 ~ 1 c o Z e strgclLe I -. LUPTA PENTRU PREZENTA PE PIATA A

SORTURILOR DE MIERE DE PADURE Dupg regulite econorniei libere, fluviile de m a d se fndreapta spre acele locuri unde ga-

sesc desfacerea la cele rnai bun8 prepri. Aceasta fnsearnna c l produsele grilor agricole s l a b din punct de vedere financiar ale lurnii noastre se vor indrepta spre !arile dezvoltate, puternice financiar. In aceste pri agricultura si apicultura sunt supuse unsi presiuni care le pericliteaza. Tratatul Interna?ional de Varna si Come< ( G A V , al cgrui cornikie se intruneste permanent, insistl ca ingriidirile cornerciale gi varna s l fie c6t rnai rnici sau chiar inexistent8 pentru ca schimbul de rnarfuri intre doud f l r i s l se facl cdt rnai nestingherit,

Mai ales ?rile din lurnea a doua si a treia (farile in curs de dezvoltare si cele subdezvol- tate) se straduiesc din rasputeri sa ajunga la devizele forte ale ?lrilor dezvoltate. Datoritl presedintelui APIMONDIEI, trecut fn nefiinfa prea timpurru, Romdnia si-a dezvoltat o apicul- tura avansata si s-a dovedit foarte acomodabila sectorului nostru. in Carpafi, in fiecare an sunt instalate vara rnii de colonii transhumate pentru valorificarea culesului de padure, care dB mierea neagra (ctiteodata acolo rnai iau parte la cules yi ursii).

lmaginea aWturat6 ilustreaza cSt de abil a putut fi exploatat de romdni faptul ca Germania iubeste mierea nea'gra. Mierea destinaM vdnz3rri in Gerrnania este irnbutelratel in RornSnia in borcane prevaute cu etichete in lirnba gerrnana. Borcanele sunt aduse pe pra?a noastra de

desfacere d8 o firrna din Berlin. Ar fi rnteresant de ytiut ce constatari au facut

I observatorii pie!elor din Berlin. Romdnia nu este

rrr ' - slngura p r l care acorda '-v-v- piefii germane de desfa-

Cere o atenfie deosebitd. Si alte pri europene se

' pregatesc corespunzltor. lar concurenfa devine cu atdt rnai grea, cu c8t statele se apropie rnai rnult.

I

t S *

Coperta revistei ROMA- , NIA APICOU nr.11/1992

reprodusa in revista ger- man3 DIE BIENEN, noiern- bne 1993.

I'raducere de 1Jrik;l Dumitrug;cu din rcvista DIE UII<NEN, noicmbrie 1993

PREOCUPATI ... $1 DE LUMEA RLBINELOR (11) (test de verificare a cunostinfelor)

Ing. Ilie CLU.IFANU \

, 1. 0 descriere detaljata a modului prin a. cercetatorul englez C.Butler care albinele manevreaza solzigorii secretqi b. cercetatorul olandez J. Swammerdam de ceara a fost facuta de : c. cercetatorul german A.Budel

a. Casteel, in anul 1912 8. Primul cercetat~r care a d e r i t b. Jordan, in anul 1935

' prezenfa vitaminelor in mierea de albine a

c. Rosch, in anul 1923 fost : " 2. Centrifuga de extras miere a ,fast a. germanul A.Bude1 inventata de : b. rusul I.P.Procopovici ,

1 . ' * a I.P.Procopovici, Onhnul 1814 c. francezul A.Caillas b. d.Mehrlng, 31 aanu1'1856 , - 9. Cine a spus : "... o matca provenita c. Franz Edher Hruqk'a, in anul1860 dintr-un material biologic de prasilii superior 3. Faptul ca larva de lucratoare este - dar crescuta in condilii proaste, va fl

hrBnita h primele trei zile de viqa cu laptiqor, inferioara unei matci provenite dintr-un iar 'dupa aceea cu hrana' amestecata din material de prasila obisnuit - dar crescut in laptisor, polen si miere - a fost remarcat de : condfiii bune" ?

a. F.Huber, in'anul 1814 t- a. C.L.Farrar b. Weeb, in anul1896 b. F.Ruttner c. Planta, in anu1.1888 c. C.Linn6 4. Presa rnanuala pentru confwionarea 10. . Un -amphr si complet studiu

fagurilor artificiali a fost inventata de : histologic asupra creierului alblnei a fost a Otto Schulz, in anul 1912 facut pentru prima data de: b. J.Mehring, 7n anul 1857 a JSwammerdam, in anul 1667 c. Peter lacoh, in anul 1860 ' b. C.N.lonescu, in anul1909 , ,

' 5. in lucrarile' de cregere artificial& a c. J.Meh)lrrg, in anul 1858 .

matcilor, ovo-tcansvazarea {tranmazma 11. Primele observqii prhrind vlqa : oului din celule de lucratoare h botci) pentru aibinelor in stupi cu perelii de $ticla eu fost Qrima data a fost incercata de : facute de : I

a. Reidenbach, in anul 1893 a. F.Huber . . b. Orosl Pal, in anul 1956 b. J.Mehring c. Hans Ruttner, in anul 1964 c. P.I.R ciikov

\ 6. Faptul ,atbinek mai folosew: 12 0 - coMbk$e insemnat8 la propollsul la Mrirea fagurekri n w construit clarificarea , originii manei, la hcelbtftul ' a fost demonstrat pentru prima oar& de : . secolului XIX, a fost adusa de cercet4bul: .

a. R.Chawin a Lavie - I

b. F.Huber , b. Ehremberg c. ch.~an#ln, c. Farrar, 7. Cel cam a .pus h evideqii fapM cB

matca are pe S;prma corpulul o substany ,. S O L ~ T X t.- ce se transmite intre toamalbinele me1 famitii . a fost : ,

- " - . \ f

7 ,-

UN PROCES CARE A DURAT PESTE UN DECENIU

d

, Un litigiu intre,doi apicultori vecini din comuna Glodeni jude!ul Dttmbovita s-a produs Cn

primavara anului 1983 din cauza unui probabil fuAiyg h stupina. Reclarnantul Gheorghe lancu da in judecata in acelasi an pe decinul sau (pAr&tul lon Du!u si pe ginerele acestula Daniel Marica) solicitand la inceput evacuarea stupinei ginerelui paratului si mai tarziu cere si despagubiri pentru pierderi materiale suqinand printre altele ca vecinii lui au "stupi cu albine hoaie". , .

Acest proces k durat un deceniu $i in decursul timpului a antrenat zeci de special$ti pentru efectmrea unor repetate expertize si contraexpe?ize tehnice, rapoarte, note si constatari la care se adauga:numerosi martori care, impreuna cu expeqii si-au expus4bunctul de vedere pe multe sute de pagini, fara a se ajunge timp de un deceniu la o hotarare judecatoreasca definltiva.

Prima hotarare .judecatoreasca respinge aciiunea reclamantului ca nefondata din lipsat . . dovezilor certe, dar impotriva primei hotarbi se face recurs care este admis. Printrio alta hotardre ,

judecatoreasca se admite in pane ac!iunea reclamantului dar exercitttndu-se calea de atac - extraordinara se admite lecursul, hotararea fiind casata.

'in acest timp, reclamantul face numeroase cereri, informari si sesizari la cele mai inalte foruri de stat (si de partid - inainte de 1989),.precum si numeroase reclama!ii,, contestari, insinuari,

.. solicitfiri de recuzari a unor expeqi tehnici care nu erau de acord'cu parerile reclamantului. in final, Tribunalul Suprem, la cererea reclamantului, a hotarilt sa siramute procesul de la Targoviste la Pitesti unde istoria a Cnceput sa se repete.Este interesant faptulca acest dosar civil nr. 250511991 existent la Pitesti conline cinci volume cu peste 1000 pagini. Acest dosar a acumulat in el mult timp social pierdut, multa' uzur&nervoasa, deplas&i tardive si cheltuieli inutile care, dupa parerea mea depAgesc cheltuielile produse in stupina reclamantului si acestea -data au existat - au fost produse din propria sa vina. in aceasta perioada de zece ani numai completul

/ de judecata s-a intrunit de aproape.100 de ori in sedinle publice fiind admiilistrate multe probe, contraprobe si foarte multe amanari a completului de judecata.

. Din ultimele informalii am aflat ca aqiunea reclamantului a fost respinsa - pe buna dreptate - si de Judecatoria din Pitesti.

0 data cu aceasta relatare referitoare la proces este blne ca tali apicultor~~ sb re!ina faptul ca furtjsagul la alblne este un fenomen nedorit care apare de regula in perloadele lipsite de cules ca o consecin!a fireasca a instinctului de cules. Fiecare albina, in special cele batrane, devine hoala, daca ii creezi cond4ii favorabile. Cauza furtigagului trebuie cautata in primul rand in prisaca unde acesta s-a produs si nu in curtea vecinului. De cele mai multe ori apicultorul neatent sau neglijent este factorul principal care favorizeaza acest fenomen nedorlt. Este gresita si fara temei parerea unora care considera ca exists stupi cu albine hoate. Avend in vedere faptul ca primavara si toamna furtisagul se produce mai frecvent recornandam apicultorllor Tncepatori si celor interesa!i sa studieze si, sh se documenteze cat mai temeinic Tn legatura cu cauzele, prevenirea si combaterea furtisagului la albine. Pentru aceasta recomandam articolul "Furti~agul la albine" publicat in revista "Romania apiwla" m. 511992.

Ing. Traian VOLClNSCHl

NORME DE PROTECTIA MUNCII ~ N A P I C U L T ~ A 5

Ing. Ion MII.OIU

Pentru a se evite-producerea unor accidente care pot avea consecirJte grave, cauzate de Ntrunderea oarnen'ilor 8au s an lm~dor pe vatra stupinei, aceasta se va amplasa la dlstaWH suficient de mare fatH de drymurile intm circulate, se va irnprejmui $i pe c&t 'posibil se va arigura cu pat&

r Este interzit4 ptitrunderea in &pin6 a persoanelor straine &?nsofite de apicultor $i farti echipamentul dq protm+e coreapunzator (halat, mascH apicolti, - afumHtor). ,

Este inteais sH se facll zgomot sau sB se prouoace tfepidatii in apropierea stupilor, sH se depoziteze diferite obiecte pe capacul acestora, sH se clatine sau sB se IoveascH stupii, deoarece albinele pot deveni agresive. Persoanele care vor participa la executarea controlului fqrniliilor de albine, trebuia sH fie curat imbrHcate, sH nu prezinte

'

rnirosuri care irita albinele (miros de transpiratie, alcool, parfurn, ceapg usturoi etc.).

Este intenis6 deschlderea stupilor pentru interveqii in cuibul familiilor de albine, lnpinte de a se puns In &re de funwonhre afumtitorul pi a se imbrka echipamentul de protecwe (halatul sau salopeta, rnasca). Stuparii experimenteti pot lucra $1

. fHrH rnasc8, pentru incepWori Id utilizarea mHJtli este absolut bbligatorie, d w r e c e albinele iritate alack indeosebi fafa.

Nu este recomandabil Ca interveNile in cuibul farniliilor 96 se facH pe timp ploios, innorat, pe vint, pe iFuneric,Aeoarece albinele sunt mai agroshre.

In timpul execut6rii lucrlilor, migdtile vor fi sigure, calrne, f l H bwscli , lovluri sau rHstumtiri de rnateriale, obiecte etc. pentru a nu irita albinele. Nu se admite alungarea albinelor can, eventual zboarH insiientTn preajma capului, prin agitarea m&nilor.

La eprihderea afurnHtorului se vor lua toate mburile cia pezti centre incendllor. De asemenea, dup i tminarea IucrHrilor, rwturile de combustibil din afumatqr vor fi evacuate numai intr-un loc special arnenajat' In afumHtor nu se v a utllha dec& combustibili care -ntr@in o ardere lenba pi fHrH flacW, pentru ca h n u l emanat sH nu fie flerbinte, ceea ce ar produce Ritarea albinelor (be uti lkd iesoti, bu* de lemn putred, rAdkini uscate, depewi din meterial textil - bwnbac, in, c6nep8, ciocBMi de porumb etc.). Este contraindicats utilizarea abraivH a afumgtorului,

in atelierele d6 reparat stupii pi aite utilaje apicob, se vor respecta cu strict@ toate normele legate de paza codtra incehdiilor, iar IucrArile vor fi etectuate cu ateflie, pentru a se evita accidenttirile.

La extrac$a rnlerii, apicuttorul va introduce qi va scoate ramele din centrifugH numai dupe ce aeeasta 8-a oprit cornplet.

Instalatia electricti a centritugelor electrke, a uscHtoarelor de polen, a cutitelor pentru desclpHcit $i a oricHror atte utilaje apicole actionate electric, va f i verificats cu grijH pentru a fi in perfect& stare de funcfionare.

La instalarea stuplnelor pe vetrale repartizate in rnasivele meliere pentru practicarea stuphritului pastoral, se vor respecta dispozifiile privind paza contra incendiilor.

Transpotul stupllor in pastoral se efeCtueazH de preferivl noaptea, sau dirnineap pe timp rHcoros $i pe distaqe mici, deoarece hlbinele aunt rnai Iiniptite. Mijloacele de transport trebuie sH fie in perfectg stare de functionare, durata transportului va fi limitath la timpul strict necesar. Apicuttorul pi ceilqi insotitori ai transportului vor avea la fndernina echlpamentul de proteqie, vase cu lut rnoale, uneltele necesare , pentru eventualele interveqii eau reparaqi raplde, h cazul c ind sb comtata cil ies dblne. Pe tirnpul transpartului stupii vor avea urdinipurile perfect Tnchlse, vor fi prevk@ cd dispozitive perfecte de fiiare a pHtitor componente, pentru a hu se strecura albinele. Eventualele Rsuri din perefii, capacul sau fundul stupilor vor fi ahpate cu lut rnoale inainte de incHrcarea atupilor in mljlocul de transport.

Se va w r d a o atentie deosebitH ?n ti-l rnanipultirii shrpilor at6t la indrcare cdR pi la descHrcare, evik%ndu-se manipulitrile bnrtale bau rHsturnarea lor. in tlmpul transportului stupii se asigurti contra rHsturnMlor sau deplaMlor nedorlte, prin legarea cu frhghii h ambele sensuri.

Transporhrl stupilor se exectit& nurnai ps drumuri cunmute fn prealabil +i eventual amenajate in amst scop, DupH ce p a ajpns la locul de destinw, dupa amplasarea ps tocurile marcate i n prealabil, stupii w r fi IAsqi &i ee lini@eascH cel pqin o ju*te de o&, apoi so va proceda la deschldenta urdini$WWr. A d operave nu @e permiail sH ss execute de crHtre persoane neinQi&e,,

- ,

personalul necatificat pi anknalele vor fi i n d a p d t e in cazul efactuHrii trankportului pe caiea feratH, in predabil. Dewhidetea urdinigurilar se va face c l t vagoanele respective vor fi inchise, cu asigurarea , mai rapid, stend intr-o parte lateral& a stupuldi pi vlnel bune ventilajii. .Pe qagon se vw fixa tHbl$e incep8ndu-se cu rAndul de stupi din fa@. Este a v h d ca text: "Atentie albine vii". recomandabil ca deschiderea urdinipurildr sH $0 Dupl ~~~~~~~~a HUSU facH instnte de ivirea zorilor. Caiet de lucrliri pmtice

APITERAPIA 8~ TRATAREA GRIPEI I

-- ' Dr. Yves XIONADIEU v

Fmnp

laM cH anotimpul rece a sosit o daM cu regrekze; te srwi ceva mai bine, pentru cA febra a cod'egiul lui de rHceli, guturai, dureri de glt, sckut. Dar oboseaia si lipsa poftei de mlncare vor bronpite gi tradfiionalele epidemii de grip&.. $i cum mai dura un timp. De altfel, nu trebuie subestimate t spune celebrul umorist Pierre Daninos: "Toate gi sH credem cH ne-am vindecat sub pretext cH faze grlpeie sunt rele, clnd spui despre ele cH sunt acutl a trecut: in aceasttt perioadH, suntem inca bune, inseavd cH sunt pi mai relen. destul de fragiii pi poate apare o recidivl, este

Este bine de pliut cH toate aceate,maladii ale foarte important sH se continuie ingrijiriie phi5 iernii, gi mai , ales gripa, nu sunt, cum muqi au clnd am inceput "sH urcHrn panta". tendinla sH mai crgadH pi acum, o fatalitate de Acestor simptome li se adaugi adesea (dar nu neinlHturat, pi cH exist& terapeutici diferite de obligatoriu) o rino-faringitg banal&, care trebuie prevenire sau tratare rapid6 fHrH nici un efect supravegheatH atent, d a d vrern sH evitHm secundar. Printre , acestea, exist^ terapeutid complicatiile bronho-pulmonare care; pi ele, pot fi _ natwale care fac mihuni, una dintre gle de prim grave. I

rang flind cea despre care voi vorbi aki, care este inainte de a v& sliune'cum sH tngrlji#l adeast6 , pe bazH de polen, de miere pi rnai ales de IHptigor grip& ag vrea d vH im@ mei int l i - dupj zicala - de matcH, asooiate cu alte mijloace mtirunte pi "ma1 $ins sH previ dec6t'sH vindeci" - cum sH o simple, dar foarte efiiiente qi upor de practicat. evitql. 1

J - . Ce este grlpa ? Ce taw1 pentru ca s& &(?I gripa 7 Extrem de contagloas&, gripa este o rhaladie in afara vaocinului, eflcient c lnd corespynde

infeqioasa de origine viral& care urrndazE o s w i virale In cauzH pentru o anurnit& epidemie , evoiu$e precis& cu simptome bine definite. Simplul (ceea oe din neferiche nu se intampiti in toate

guturai de iarnH, cb uparH febrH, ihsqit chiar de upoare molegeli, nu edte gripa propriu-zls&

Perioada de incubare este foarte scurtl: una sau douH zile, dupti care re declanped dintr-o datti cu febrtt mare (3'9400C).inso$tH de frisoane, dureri de cap violente pi mdqel i generalirate. Ace&& fazti a maladle! dureazH in jur de patru zile, in care boinavul, incapabil de orice efort flzic qi intelectud, "nu se mai. poate tine pe picioare". Se simte cuprlns de o obosealH imensi, impotriva btireia este inrhil sH lupte: & iasA afad sau e&qi continuie eiativltatea, dace este cazul (cand este t&nAr) ,eat8 cu at& ma1 ridlcol ou & exist8 riscul apariflei compllca~iilor. Gripa marcheazH o stare de sltibiciune in care binewelee crsqte mptlvitatea la tot felul de infeqii secundare. Trebuie deci aH

ctizurile), este mai bine sH prevenim o a doua "coardHn pentru 'arcul" nostru de apHrare biologld

De fapt, "lu8m" gripa c8nd suntem intr-o stare de reziste* imunitarti sckutg: a d i d "terend" nostnr este eficlent. Un organism s H n h nu ofera in general, prirH virusului, de undwinterealll de a fortnica la maximum sisbmul nosttu de apHrare.

Deci, 3n periaadele abiqnuite care preced epidemillt (mai ales perladele critice care sunt schimbiirile enoffhpurilor) pi binelntsfee la incepuhrl epWemiei, trebute s& hs folosim ,de terapeuticl naturale care intilresc terenul qi care permit in majoritatea cazurilor aH se infrunte vimsul '. - gripal Ha nici un dsc. Printre acestea recomand consurnul de mime, polen, magneziu # mai ales

,, dmbern tnfelegHtori, aH ailm acasA $1 ne IHptiqor de mat& in urm&toarele doze : ingrijim. in general, dup& cinci zile, boala Tncep sH o IingurH de m k e (lavandti aau aueallpt de

!ow puswooel p~ .eleu!xol !iwurur!le ps !Q lnowurots 'leseoeum~Os~w 'lse nu " !ieolqoufeldns *A nu gs pln!e FA 'o!uol pu!!, l d n

e lm led 01 !nlnsoedel ~ J e l ~ u? 'luewwlell no q 6 e l lseoy .el!z !!8ellu! ~nslnoled ed epwnsuoo a$a!!l6u! es 'ad1~6 else nu eleo JW 'BI~J!A eu!6!Jo !4 eleiu, no plu!le,e~d ep euolnpu? leplwo !lnlngq ep w) 'y)!u!l eleueq po zeleuwes qh '~!SJ?)Q U! eunw '(1nyede~6 'eleoouod '!pup1 'lefunllqd 'qdweo

'lewJou '1 ?lnsuts 6 !~oo~ow l!odntm) eledswold elonl, !9 own6el pu!Ael I$ seun!s!U qos8eu!ldepu! I$-YS !oep 'edns ewp !@un qk!ieundns 0-!iesgl 'qlnw~edwe& wwnue o ap olooulp !~nlnsei wnq u! qoseei(niuu! es gs puglndeu ! I ~ ~ J ! A 'ellu1 !ew el09 ,!w!u !leap, ps !Snel ! i e ~ nu - plmbalow '?loesoqo eJlut~ !hnws!ue6~0 fl*nleu elelvde ep qJe!rnq 'plqe, ep - !jwl,e eleo u! eelss u! 83 ?A-!ieladel 0 ~lu!Za~del we '1d8l eP :?letoedsel e!l es e!nqaJl '!lolq6eleju! !ww 9s e3 .dul l !eurnu ap~etd as

1 , ' BJ~u*~ U!P '!S pseatbtu!leu yo elnqel) nu (w3!p!~ e!jwB!lqo ptseeow 8)oedsel es nu poop 'n!lolu6!lqo J W ~ ) ~ lad l l 6 olqel '?l!qesoe~ e ~ ~ ~ n q l n ~ 0 0 ~ ~ etsa el!^ ~ - 2 ep id s o d e l un '!Flu! leln~ etu!zeld nu lldoo un nws un 1emue6

u!p le ep welo!,eueq 8s Walt, p e p solndnjos u? !?o u1llb e!nqeJl '(l?\s~?h u? e u e ~ e d ) !JnW no lwwln !9 ewoldu!s elew!ld e( ap leo~lda e!nqall !!iog!qnS el h!lue~ald nlUI no aeuepeSQ eP e!lo*eld Jep 'nldu!s epao, elsa @eduelv .Jolywln Inluewelel, ' ' 10d eS 'el!qesu*s!~u! pehep lad ( B ~ ! ~ U O J ~ !fwulln ps ose!nwp PA 'sns !ew es! lwp elewo)dwts nes iue!6u!~el*uu e!tmlu!eldns . 0 wlw !ew) e!ep !jtjur!s 18 33d!16 !jep~e ps uhnel lie nu.poea !!bo11dw03 led8 qoep 'qw!yos. uj .!~ud!lB lo1!6nl!~ eldnse elueledou! lopi luns 83 nlwed 'eo!lo!q!lua

/I 1 '

e! es ys I!WUI else : ~ i u e W ~ 1 1 amzpe~d o ;,. . a ~ ~ u t . i % + ~ ~ w g l : , 4

~eeleg~ww enler h ~ d p . ep e ! ~ ; & n p p 6 (pLedr es nu ys a e l e q ~ d - quawqldgs o ep utind !ew u l 'lue!oye u!hd !ww else u~ e$~nf$ull !iwagl) yppo ede !ode !i8ulnt 'elecw ep nu 'nldw!s elled !$ep 'elm )uewe)sa lsem n3 pmBu!( o 'wol ep ~o!qo!l epseqwd !nun fnlnufiuoo yelo nes 1en6u!lqns '(6 Q * L 18!I@) qiwu!w!p emw!~ !jeund 'elem =~eqwd un-qu! :e)aiel 6saiu1uee~

u? ewe16 2' I, :equ~elnd mop ui wdsvo~d tQ mnd ?A .epneU ease p u p 8lep ele3e!l ep !iaq ,I-as €pieUI ep loigdel o!u(tz !$Aunouoo 'l!bgp ul 0. . puewooel eleo ed 6016 '!ad116 1nug6eal easepe

.deo ep loillelnp e !6 !!le$elow w~~l lodwi e!n)r\sum e lm plweop o el!Aa e ap unq m1!1w gu!~ldse pu!W !9 1en)uene !jenl !WW a. . un eugwy 6016 un 'sznqe e plq1 '!9 snld u!

t 'e~qle!aede 'q1ed!l6 e!wep!de ep 10lep80!led 8 !~nzwoau ?lg)

ep pwlol qns e!oeuJej el eo!pmo~w gelede~d ep besepe !ww leo eeleslenelt el!uled elseeoy d!t ~ ~ 0 3 8 !kqo 'lei!z l n d w u~ pis!^ 0 ed !lnlpo!d .ne!peuoa 8-9 :phoepe ea!leruoJa &em op seiwrue ' qlnedwo o pu!kq6q 9le1o eleo ed nes ' ( ~ q w ! ~ qns un 'el!lquolq !leloelu!zep qrr es !$ +seu !ief&ap qoceedol es as qs pugsQ1) len6u!l/qns i8dsogld PA pS 83 '!Z ed 110 oNnU_!eU ep W W ~ U ~ 16 m d pi^ @p k ! r d ~ l ep 6w 009 !k

. 'e~eolno el : ~ o l e s e ~ lndw!) !$ qwes e~ds 'zugld qdnp 'e$eulul!p :K ed !lo nlled u! el0 ep tz u! n!zeuBew ep uo! ep 6llr a 81 pugd ep 80 u!p !Lefq ;pq!sod pp:, PW 13 ! i ~ :un!ep !nlno!w ~eledeou! el yIweu!w!p .wol ep H!lnSu!l o !B elmw ep pln6ufl o 'qlqdswold elwoe!! u, 'eslaots ~ d s l l o l d elwcmuod ep ons elaural ep epqtpmt o el ep emez !je6ngpe 'plws no elmu leyed un-llu? uelod ep !lnSu!l p o p o' el 810 ep vep wn ezemg es qs lesgl !ti eo pdna '

!!z ed (du!lelald I

\ Productia, importul si exportul mondial de nliere I in anul 1991

'~ermanla: do$ cste dintre cele'l0 tHri luate in considerare ca "produ<&toaren, ea este un mare importator (89000 tone in 1991) la oproduc$e de ordinul a 20000 tone, statistkilg dln fosta RDQ practic nu exist&, ceea ce conduce la inexactitatea datelor prbblemei.

Ckgentina: Produc!io 4 0 0 1. Export& mai ales in Statele Unite, Japonla $ Germania (aproxirnativ 39000 tone).

Austraib: Produotie 24000 tone NumHr total dc stupi: 420000. Export: 12000 tone. . Brazilia: Producfie aproximclllv 40000 tune (-5 % d h cauza secetei). Numar de stupi: circa 2420000

(createre de 67000 colon~l p& an), Consumul casnic: 43000 tone in medie pe an este deci mai mare fa16 dc consumul din anii defiaiiari. lmporturile (Uruguay gi &gentinah sunt in creqtere cu 29 96.

Canada: Productie: 35000 tone (+6 % fatA de 1990, dar conform mediei anilor 85-89), NumBr do st up^' 565000. Export: 8000 tone. Import: 538 tone.

China: Productie i n jur de MOOOO tone (in 'cregtere cu 75 % fav de 1981). NumHr de stupl: 7000000. Export: 90000 tone.

Japonia:, Producjie 4500 tone (In sclidere cu aproximativ-rn % fafa de 1990). NurnHr de stupi: 250000 (stationer). lmporturi 69000 tone (+29 % fat& deQ990).

'

Mewlc: Produotie 52000 tone (+32 %) 'in majoritate exportat& (prq intre 0,96 qi 1,103 USNkg). Oonsumul intern in cregtere.

U.S.A: Produqie 100000 tone (in crqbre cu 10 % fz@ de 1990). N u d r de stupi: 3200000. lmporturile (36000 tone) sunt cam de 10 ori mai mari fat6 de exporturi (aproximativ 19600 tone).

TArile din fools URSS: in 1990 produqia era de 2 7 h tone, din care'doar 17000 tong 'au fost exportate. Pentru 1991 nu avern cifre. .

I

freducere din A B E I U S ET F L E U ~ S nr. ,717994 de Ulians BRROtEAN

Prdircfia global5: confirmam ceea ce am publicat In februarie 1993: 748000 t din 10 jari considerate in statistics Ministerului Agrlculturii din Statele Unite ale Americii, adicH 2 % mai mult decit in 1990.1Pe Pr i situat(a r e prezintH astfel:

Influenta hranei suplimentare cu vitamina B1 asupra condifiei si dezvolttirii albinelor

,

Annu Krol

Rezumal . ~ . . Exporienfa s-a deafHpurat 'intre anii 1989-1991 IEI Pukawy. Sau folosit pe tn i studiu 16 colonii, 8

l'uate,in experientli qi 8 martor. Coloniile martor au fost hrAnite'zilnic cu sirop de zahar, indozti de 0.5 1 .(1:1) per colonie. Siropul a f~ost administrat in ultirnete 10 zile ale lunilor aprilie gi august. Coloniile utilizate in experiment au fost hrHnite cu acelagi sirop dar cu un adaos de vitamina BI (200 mg/10,5 I).

Nu s-a .obse~at nici o influent6 considerabilA a vitaminei asupra gremtii corporale, lung~rnii trompei, lungimii gi lgthnii arlpilor,, indicelui cubital 91 grosimii tergitelor 3 pi 4.

Totuqi s-a constatat cA in coloniile din experiment s-au produs in lunile mai, iunie pi iulie rnai mult puiet (cu 40 %), mai rnulta miere de rap$& (cu 45 %) gi mai mukH mmie de hri~cH (cu 30 %), comparativ cu cokniile martor. in plus, plerdenle din timpul iernii au fost cu 20 % mai reduse la aJbinele ecloz~onate in cele dou6 decade ale lunii septembrie.

Traducere de UllenB RET TOTE AN dih volumul ANALELE INSTlTUTULUl PENTRU AP~CULTUM din Pukawy-POLONIA

APICULTOR~ ---I.IT- I .

,-

PARFUM !$I CULOARE (I) 1Smilie gi Murin POl'F~!CU*DICUI,lBCU , ,

So povoste~te in rnitologia roman6 despre o zeQl a florilor gi a prirnlverii, nurnitH Flora, identiiiCatl cu Chloris in rnitologia greacl. Ei ii datorlrn parfurnul si culoarea florllor, dulceafa mierii, ispita frurnosului din no1 pi din tot ce ne

I incor;: ~;lr5. Se ~ls\de cH "ba r fi dat oarnenilor I rnierc. ;c albinc + I sernlnfele tuturbr florilbr, primlte

in dat .IL' la sotul ei. Favonius". 0 legenda spunea cL1 "prln atingerea unei flori cu seminfe dtirute de ea, luho Car fi zHrnisllt pe Mats singurl, fgrl ajutorul hi JupiteC,Serblrib celebratein cinstea ei purtau numcile de 'r~18ialla".'' ' - '

- "-Mai mari sau mai &a!, cy/rnirod adormitor ori \

6u ,forma si colorit ferrnec-t, florile ne insofesc toate-momentele de s6arnii ale vietii ... ~ h k e flori sunt folodte k~ prepararea ceaiurilor medicinale $1

toate sunt vizitate de albine pentru nectarul gi polenu1 lor". ''

Si de-atunci de c lnd legenda abia se infiripa in rnintea gi-n, sufletul plln dB intrebtiri al ornului, "GrBdina noastrti-I o povestel de cum inrnuguresc

odihnqte gi se alin8 ... Pentru cine le-a cunoscut, l j~ntru care le-a iubit, o varH fHrH albine i se pare tot a],:! de tristl gi searblclH cd o prirnavarl fHrH ciripit dc pHsari gi far& flori"."

"Ce fericire sk te , rhgfefi" In grHdina loj forrnecatl!' Florile ne qteaptH "viu colorats $i , Pi*..~spHt parfurnate pi cu rniere pe buze". Parch ar

' fi la o "paradH a, rnodei". Dornnigoarele astea cochete, care schirnbti toalete duph toalete, se roagh de pAmlnt sH, rnai adaste vara. Cic l pe argith se fac palide ca ceara'."

Im de nu ptli unde s i faoi escak in cA16torla ta, "te invatli vrednicb albin8': "~ i resme $i culori puzderii" ti se vor aqterne;n kale $i 7n suflet, c l t anul clipa ti se va pHrea ei te vei lega cu ~e~n ic ia ' .~ ' Va fi o frnplotire sornnoroas& de rniresrne gi albine"O'

Patfurnul gi culorile vor prinde in buchetele lor inconfundabile ciorchinii de flori albe ai salclrnilor sau galbenul verii in crengile teilor, rozul gi iiliachiul pomilor fructiferi sau bepa de nuante a prirnhverii.

copacii ... lcherndnd albinele puzderiilsl str lngl .'Mirosul florilor de salclm""' este perceput in arorne pi nectar"." 0 - legendti popularl toatti splendoarea sa de Eugen Barbu, in rorn6neascH ne dsapi3nH disputa pe terna culorii gi prezentarea prin contrast a rnizerie~ ornenegti ~i a

, rniresrnei. "Cich i r i vrernea de dernult, chnd bunul sHrb&torii naturii: "0, frurnos rnai era prirnhvara Dumnezeu a fBcut florile plmlntului-gi le-a fnzestrat cBnd albea Cufarida de flori de salclrn.l $i rnirosea, cu culorile gi rnirosul pe fiecare, busuiocul a fost orhduit sil aibH floarea ragie pi frurnoasH, ins& fHrH mirqs, iar pe bulor I-a dHruit cu floricele rnicl, albe $i cu rniros plHaut. $i-a inceput bujorul a se mlndri cu rnirosul s l u blthndu-gi joc de busuioc. Si-i zicea. bujorul:

- Eu sunt rnai frumos ca tine. Mirosul rneu place la oricine. Abinele toete vin la mine, tar fetele rn l poartH in cosi!e, rill 'ingrijesc pi rnti sHdesc in ~HdipQelo lor, pe chtl vrerne tu e$ti u r l de toti'.

CInd vine soarele cu rnhnglierea lui, "rnerii gi gutuii-n floarel de parfurnuri, fac risipti,/ bhearnti fluturii qi. albinele,l rnusafiri in, orice clip&" Ele "adunH toate culorile, din toate locurile, gi albul gi'

rnirosea ... #

Mahalaua rnirosea toatti a liliac $i a sa lch . $i era Frnprejur un aer bun de prirnHvar8, cllldq, abia incropit, tot ai fi fHcut bine gi'ai fi rb". $i prinosurile din fa!a altarului erau din 'YrunzH proappHtH de se~clrn" . '~

"Ce rnai prirnftvarl! Plesncau florile de saldrn $i toatH groapa era verde, verde ... Pinspre rarnpa g~noiergor ciidea un rniros greu de flori de salclrn, dulce gi parsiv",'2/

intr-o "zi de varl ... o pldurice de salclrn irnprlgtia pe ulQ6 rniros de rniere"13/ gi-ntr-o scriere de-a lui Marjn Bucur.

"Salc6rnii cu rniros dulce" I-au inclntat gi pe - galbenul, gi xogul, gi verdele, toate cul6rile, din Erninescu gi si au fost cihtati in nuvela "SHrrnanul toate zilele, dm toate verile, gi primfiverile, din toate Dionis", tlinuind ctirtirile eroului '7ntr-o vioaie gi anotirnpurlle le adunl yi la prefac in miere..."" rnelancolicl urnbrii". lV

"Albinele sunt sufletul verii, ceasornicul clipelor DatoritH efortulu~ ornului "pe ulifele satului de belgug, arlpa piinti de d r g a parfurnurilor care PAulefli au nlvl l i t salclrnii; sH bucure rnireasrna lor ss revers&, inteligeqa razelor ce plutesc, murmurul tare ..., sH cunoascd toti oamenii gustul dulce si .:rnimlor ce dpeso, c i i r ~ h - ~ ~ i vilzdullului c . , ~ c se 1 omat at rnierii".'"

'1 "Abia ihfloriaed gi caroWe lor puternic I , mirositoere atrHseserH tofi etupii satulul. Dealul era

4 . plin de zumzetul albinelor. Prin r&pi fdseaerH I 1 ' plants$ salclmi care rHsplndeau gi ei un parfum I I ame?it~r~. '~'

$i fiindcH amintirile nu no cbaH nici un bnn, ne i place sH ne IHsHm dupi de uri vis cu o "casi qi

grain& b&trhneascH, tamAiat6 de miroaul florilor de salclm". Sufletul n i se "umplu de mirosul ciorchinilor florilor de ~alclm".'~'

U d r l n d - u pe Ligia Tomga in "Fantezie tle varH" n-o sH ne surprindH o m i d contesiune de marimma pi suplelea unui titlu: ."cam bunicii avea

I mireasmi de ~ a l d m " . ' ~ ' E $i firesc, din moment ce - pe hornul casei ge ridica ?urn de salclm din cbturi

I' padumaten, un cintec s~bt i l "~ ' de mlngliere

I /

-pentru o amintire scumpH gi plerdutH pentru totdeauna.

I/ . $1 fiindcl tot veni vorba de ''irecute vremuri" qi

oamenii ce de acum sunt ode qi uloale sB; mai I! zHbovim o clip6 pe-o paginH de-a lui OdaviBn Stoica

1 : $i d savurHm "de-ale gurii din badni". Se Tnt8mpla d fie in r a r e de Jos a Moldovei": Ospep la pHdurari

1 ' fiind, naau fast inceputul cu miere de albine~ in

I fagure strHveziu ca un geam de catedralk mirosind a 1 floare alW de salclm scuturatti peste o dragoste I nouH, .p&ne frllmfintat6 de filing de grlu amHut de

fete mari gi-mpletite-n colaci qi cu-n vin zurbadiu, o zghiharh rHtticitH-n iume fHrH intoarpm, cHci iubiti de toti ca o otfanii, cum zic huqranii, "zghihara nu face lirnba oase $1 nici capul doage". '07

I ( DupH o a$a agapl, mLirturisegte chiar autorul, l 1 I t

- "mHnnegurasem, mLi a@sa un niiduf, mH aimteam gubred si bgtrln: fir-ar al dracului q a cti n-am intremat cu ce phine de casH mai rHmHabse gi cu

I ni$te miere albH de eeldm in care am inmuiat gi cu I o can6 de 18pte proespHt".

I: $i eu pHcHtosu1 de ,mine, simt apunhnd aceate cwinte am "o primHvarH-gurH", o mireasm&n suflet din '7ngHlbenRele romaqe" $i-,un via in culorl cum numai eu il pot a ~ e a . ~ ~ '

SH .mai spun6 cineva cH nu e viqa o culoare

'1 $i-o mireasmi%!' De n-a avut-o plnH acum sHqi facH I prieten un stupar sau gi mai bine ar fi $6-pi aducH I lPngH cas& buduroaie, sH impodobeascH dealurile

I de IAngH el cu salcimi.

I/ lar de n s gHsi fir plHp&nd de salcfih, sH caute un aitul~gi mai s w w , de tei, o aRH minune-anume date de Domnul pe pHmint pentru albine, pentru sufletol nostru plin de poezia emineacmnH, pentru - intllnirile noastre cu visul $i incintarea.

"Pulverizat Fn soare pi in vlnt, parfumul teilotA ' .I-a ihspirat pe lonel Teodoreanu 'in cQntecul adplesoentin din "La Medeleni". Eroinei in

~. dhenire, Monica i-se ureazH sA fie intotdeauna bun&, c-an visul cu parfum de $i apa fata

avea "somnulw vlntului, fream&tul ploi)ilor, dul-a teiu~ui'~''

"Licoarea d u b a florilor de teii Cu v i q i I

umple samnul, dacs boil Au Horile astea-un har nestins/ De c h d pe fruntea unui zeu au

" h e teii inflory "curg' fluvii de mireame' gi noi p r i m uimw explozia de culorl -a w a t ' o parte din curcubeu mai aprospe dB sufletele. noastre. "Sunt in jurul Carpatilor. brluri de brad pi de fag, $i briiuri de oarneni". $1 aunt apd miresme2 ce se inaw din mesivele de tel de la ... . de vei pune mdna streqina la ochi vei vedea

cH "v8zduhul e auriu, limpede qi dulce, 'ca pi cum mierea teikr n-ar fi inceput in faguri, cl Tn cet"", l h g i soare. "Eternul psalm" se p o d "din tei in ,

tei, cu respirafia lor dulce de faguri vechi cu mime nouii". La umbra unui tei instelat de soap, flori pi albine' se mai nagte o dragoste. Fie ea $Lo dragoste pe nedrept alungata de la o curte de ;mpHrat. E cazul printesei Genoveva, caregi gHsegte adHpost fn codru $i hranH din mane str&nsi de harnicele Blbine. PicHtura de miere pe care o dH "MLiriei, sale, puiul pHdurii" ;'avea parfum pi guat de floare de tei qi era clldufH: avea Tnci fn ea oare el*.^

Cu "miere cu mireasmii de tei gi gust de cireeli s~lbatec~'"~ ' ipi imbie muqteriii un turc pripeit pe pHmlnturile noastre, baclavagiul Manea

I . A m Balmi, Mlc di@lom mltdogk gr&-, Edntna QtrlntikA. @ucure$tl, l h , p. 158-1W. 2. loa DN- prin pf& Edlturn Ion Creang(L BuwrbgU, 1881, p. 9; 3. Al. R.lar, h . gradina de luminh, Editura bn CraangB. Bucureyi, 1984, p. 3: 4. Legende populam r n m h d , Edltura Minewa. &Icuragtl. 1981, p. 285. 733; 5 AM Ruse, Vsnuri mki din grupa mare, Edlhrrn bn Creangl p 18; 6. RRPopaaq CBnry cu mew, Edlturn Allxlmo. p. ,81. 201-202; 7. M a r i o ,mrllnch. V k m aJMnebr, Edlhna 'Apimondla, p 30; 51; 8. Alexandra Ioachlm, CBldtocie HLrll escaI4 Editura Ion Cleanp& 1880, p. 24, 43, 111; 9. Mared v. Ddacih poedei sao c&ece despre dntec. Ediftrrn pentru . 'Litsratur4 1962, p. ,&51; 10. Ion Barbu. Pqezii, Editurn Albatcwr, p. 87; I t . Paul Candant, Volburl peste ~ . c . Edltura Ion CreangB. 1973, p. 92; 12. Eupen Bmrbu. C3roapa. Editura Eminsscu, p. 130. 177, 271; 13. Muin Bucur. Zl de vara pin8-n seed, Editurn penb Literalurll lSW, p. 5; 14. Mihl Emin-, Prod. Uterahrl 1884. p. 327; 16. H o d Unun, liotacul soarelui, Editura Tinemlulul, 1958. p. 183; 18. Romdua L.6 Tdmcmrii. Editurn IonFrsangl, Buqunstl, 1985,'~. W ; 17. Paul Cocrt.nC W p i de kc. Editurn Tinetetu]ul, p. 107, 131; 18. Ugu Tom)., Fan- de vad, Edihna Facla, p. 3; 19. Q. Poamul fArA f l M r i . Edihua penh WaaturA, 1988, p. 89; 20. h t m Stokm, 00-ale gurii d h bAtr6nl. Edltura Sport- Turism.. Bwure$tl, 1978, p. 24, 81, 65; 21. larl T.odawnu, La Medelani, Editura pnhu LitemturH, 1967, vo(. 11, p 72, 97, 113; 22 Doiru SUIjan. Sma@ri. Editura Juntmea, p.,34, 43-44; 2.3. M.ri. B.rn9. Despre *Ant Edmra Tlnefetulul. p. 17: 24. Oao Bogt.. Tabiotk geografk, p. 119; 25. lond Taodamu, Lorelei, Editura Em~nestu, p. 108. 58; 28. MlWl S.dbwnw. Opera 11, Mlturade Stat pentnr Literabra $1 Arta p. 129. 130; 27. Dwnhu Alh.). Frail1 Bozegti, EditurnErnineocu, 1975, vd.11, p. 129. 130.