Revisti3 lunari3 de informare tehnicti $1 gtiintifici3, schimb de experientti gi opinii editatl de Asociatia Crescltorilor de Albine din Romania

Presedintc - E u ~ e n MARZA

Anul LXXVlll Nr. 6 iunie 1994

1 Traian VOLCINSCHI : Zborul $i al te eforturi a le aslbinelor pentru cules

2 Octav VITCU : Prevenirea accidentelor $i dn- cendiilor in apicultur8

3 * * * : $tim totul despre miere ? 4 * * * : Calendarul apicultorului pe luna dulie 5 Ion GURESOAIE : Stabilirea gradului d e in-

tensificare a pontei miitcilor prin structurarea cuibului

8 Ilie BALANA : Valoarea melifer5 a hibriziTor d e floarea-soarelui (Helianthus annuus L.) ddn reteaua experimenta118 F.A.O. Ilie CORNOIU, Liviu MARGHITAS : TrAnto- rii in farniliile d e albine * * * . . A1 XIV-lea Simpozion National d e Is- torie $i Retrologie Agraril a Romhie i Ilie CLUJEANU, Liviu MARGHITAS : Lada pentru transportul ro iu ld * * * . . Universitatea M5rii Negre Victor NEAGU : Strategia apiculturii in noile conditii a le economiei de piat5 Vasile POPESCU : Despre veteranii de rilzboi $i albine * * * : Pentru ca produsele stupinei dumnea- voastrg s& fie vhndute repede +i bine Aurel PAPADOPOL : Succesiunea anotimpuri- lor $i dinamica sezonier8 a albinelor, repere ~pentru practicarea unei apiculturi pe baze eco- llogicc (11) Ilie GORJEANU : Din produsele stupului ... ceara Emilia $i Marin POPESCU-DICULESCU : In- credibil, dar adevilrat ... uneori (I)

-

C o p e r t a I : M8tcile din anul acesta sunt marcate cu verde. fn stupi se g5sesc $i m5tci marcate cu ro$u, cu a n d e eclozionare 1993. Schimbarea lor este obligatonie numai in cazul in care productivitatea

familiei se situeazs sub media stuvinei. (Discolor : Constantin - , DINA)-

i

--

C o D e r t a IV : Banca Agricol8 S.A. v 5 st8 la dis- pozitie.

(Macheta : arh. Flori'n VTEFUREAC)

LEI 200

COLEGIUL DE REDACTIE Ing. AUREL MALAIU

(Prevedinte de onoare), ing. ELISE1 TARTA (Redactor $ef - Prevedinte Executiv), PETRE MIHAI BACANU, MIHAI BE$LIU (Republics Moldova), SORIN BODO- LEA (Redactor de rubrics), NICQLAE V. ILIE$IU, ing. ION MILOIU (Secretar gene- ral de redactie), VICTOR NEAGU, COSTACHE PAIU, MIHAELA SERBAN, ing. BTEFAN SAVULESCU, ing. TRAIAN VOLCINSCHI (Re- dactor $eP adjunct), ing. EU- GEN ZORICI (Redactor $ef adjunct).

REDACTIA $1 ADMINIS- TRATIA EDITURII

"ALBINA ROMANEASCA~ Str. Tomas Masaryk nr. 17,

Bucureqti, sector 2, Cod 70231; Tel : 811.47.50 Fax 613.80.34 Telex 11205 apirom - r ; Cont vir. 459601102 B.A.S.A. Sucursala Munici- piului Bucure~ti .

- --

PERSPECTIVA METEOROLOGICA

IUNIE va fl o lung InstabllS. cu un reglm termic mediu sltuat sub norma. Cele mai ridlcate va- loti vor atlnge 30-32°C In sud. Temperaturile cele mai coborate s e vor apropia de 0°C. Ploile cu caracter de avcrsa, insotite de descarcarl electrice, vor putea Produce pe alocuri. In sud. de- Pa~ i r ea valor~lor normale. N u m b rl;: zllelor cu ploale va fi cuprins lnlre 9 pe Litoral $1 18 zlle in zonele din nordul tSrl1. IULIE va fi ma1 caldH decAt fn mod obignult tn sud-estul taril. Se vor inreglstra varlatli termlce 1:nportante lntre cea ma1 cobordta temperaturs mi- nima ce va scndea sub 5°C in depresiunl $1 cea mai ridicats teniperaturl s e va situa In Ju r de 33°C in sudul t8ril. Cantitstile de precipitatll vor fl deiicltare pe alocuri In ~ u d ~1 est, iar In rest vor f i normale. AUGUST. Frecventa relatlv ridl- cam a zilelor cu ploale. In spe- cial pentru localitiltile din vestul $1 nordul tarit, va determina Ilmi- tarea vBrfurilor de temperatura de$i In ansamblu luna va tinde spre un reglm mediu sltuat dea- supra valorilor normale. Cele mai conslstente ploi se vor sem- nala fn Crigana, Maramureg $1 Moldova. (Corneliu POP)

I

1

1 1

-I

ZBORUL $1 ALTE EFORTURI ALE ALBINELOli PENTRU CULES Ing. 'rraian VO1,CINSCIII

Numarul de iesiri ale unei albine intr-o zi depinde de starea vremii, distania de zbor, intensitatea vantului etc. CAnd ,vantul bate mai tare de 25 kin pe ora-doar pu!ine albine zboara la cules. De altfel, cantitatea si calitatea nectarului varMza de la era la ora in functie de condi!iile pedoclimatice . si valoarea nectarifera a speciei respective. In condi!ii normale o albina face 10-25 zboruri pe zi, in zborul lor spre sursa de nectar albinele se orienteaza dupa soare si punctele' de reper, de pe- sol. in Tntreaga ei viala care este de numai 42 zile o . gbina culegatoatre face cam 250 zboruri si aduna doar circa 10 g miere pentru care parcurge in medie 400 km. Un kg de miere con!ine nectarul a 15.000.000 zborur], . Pentru cregerea unei albine este necesara o cantitate de miere egala cu o -treime din volumul unei celule, iar cantitatea de polen este egala cu jumatate din cat se poate depozita intr-o. celulh (o celula de fqu re are 0;282 cm3 in care intra o- cantitate de 0,40-0,43 g miere sau 0,-i80-0,190 g polen),

Numarul de albine culegatoare d in t~o familie depinde de puterea (marifpea) ei. De obicei 30-60% din efectivul unei farnilii sunt albine culegatoare. Consumul de "combus- tibH" al unei albine in zbor este de 0,5 mg miere pentru fiecare 1 km par(xgs.~.in timpul zborului temperatura albinei depav$e cu :lO°C.!ernperatura ei de repaus. Ca sa culeaga .l,kg de miere o albina ~. t rebui sa cercetere 2-5 rnilloane flori si sa parcurga o distant& egala-- cu ocolul pamantulut (.40,000 km). Pentru aceasta insa ea ar trebui satraiasca de 100 odmai mult (0 su@.de vie!i).

-Nectarul florilorinsepe $9 se transform in ,miere abia- in gu$?a -albinei unde ,zaharoza-se ;!ransforma In g lumA si . fructoza, adau- g&du-i-se..,@. o -serie.~ de- ferrnenli !si ake substante organice.

Pentru a produce 1 kg miere marfa, o familie de albine consuma alte 8 kg miere pentru a se intreiine -plus polenul necesar asigurarii hranei proteice. Pentru hranirea a 10.000 larve (prasirea unui kg albina) este necesar 1,200 kg miere sill ,500 kg polen deci 'in total 2,700 kg hrana, ceea ce reprezinta mai mult de doua ori si jtlmatate. greutatea albinelor eclozionate. 0 larva de albina, care la nastere cantareste mai pu!in de 1 mg consuma in 6 zile 200 .mg hrana. i n t ~ ~ u n an o familie de albine - d e de 1,5:kg greutate In priinavara -consuma circa 45 kg miere, 20 kg pastura si 20 1 apa. ' Pentru a aduna 1 kg de polen o albina ar

trebui sB efectueze teoretic 67.000 zboruri (sau altfel spu$ 67.000 albine pot aduna intr-un zbor 1 kg de.polen). intr-un singur zbor o albina cerceteaza 70-150 flori de acelasi fel (albina nu..cerceteaza in acelqi zbor flori sau specii diferite). Timpul necesar:realizarji unei jncarcatwri de polen este de 1W0 minute, greutatea celor doua ghemotoace de polen transportate de o albina este de,l5-25 ,mg in care sunt conglomerate intrs 300.000-5 miliogne-gaunciort de polen (pulbere 'fina) care reprezinta o zecime din greutateaalbinei, Albina .in plin zbor continua s a sporeasca gramajoarele de polen, ,:periindu-si cu picioarele anterioaro polenul de pe -perisorii corpului si de pe cap si-I, depun in panerele de la picioarele posterioarq. in condi!ii prielnice cilnd.timpyl e linislit sC.cu soare, albinaipoate zbura cu. o inc&catura .,egala cu ,314 din greutatea coqsglui ei. ,:. ,. . :,: - ,! . Fara Lincarcatu,ra de:: nectar si polen viteza maxima de. zbor-a, unei alhine poate ajunge la 70 kmlora. incarcata,,.viteza ei se reduce,,& 20 km/orA (440 bataj de:a(ipi pe secunda), :: . - ~~2~ ,!..

.* CAnd -temperatura este ridicata si nectarul lipseste din natura o familie puternica

poate consuma o cantitate de 500 g apa pe zi. Pentru a transporta aceasta cantitate sunt necesare 12.500 zboruri. 0 albina sacagip pate transporta intr-o incarcatura circa 40 mg apa.

in medie 10.000 albine cantaresc 1 kg. Cand roiesc, la plecare albinele fiind incarcate cu provizii sunt rnai grele, intrand numai 6000 albine intr-un kg.

Propolisul este recoltat de albine numai la o temperatura ridicata de peste 20°C cand materia vascoasa este moale si se poate incarca si descarca. Pentru aceasta albinele se folosesc de antene pentru a descoperi particula cea rnai potrivita, apoi ataca substanla rasinoasa cu mandibulele. Dupa ce a prins propolisul cu ajutorul mandibu- lelor,albina o trage inapoi cu capul ridicat

pdna ce particula de propolis se intinde trans- formandu-se htr-o a!a lunga si serupe. Dupa aceea, picioarele ei manevreaza cu dexteritate mica particula de propolis si o depoziteaza in panerasele de polen, Dupa fiecare depozitare de propolis in panera$e albina zboara cateva secunde, apoi se asaza in acelasi loc continuand strhnsul. Limba nu este folosita nici la colectarea si nici la aplicarea propolisului.

La descarcarea propolisului albina este ajutata de alta care rupe cu mandibulele cate o buca!ica din acest material lipicios, pe care o depoziteaza la locul necesar. Se presupune ca albinele rnai varstnice care sunt culegatoare de propolis, secreta o anumita substan!a care le ajuta sa faca fap acestei situalii dificile.

PREVENIREA ACCIDENTELOR SI INCENDIILOR i~ A P I C U L T U ~

I'rof. Octuv VI'I'CU

Ca in orice domeniu de activitate si in apicultura se impune respectarea normelor de protec!ie a muncii si a incendiilor, pentru a evita pagubele in acest sector de activitate, rnai ales de catre apicultorii incepatori.

Pentru evitarea accidentelor, rnai intai trebuie studiata bine literatura apicola, trebuie cunoscuta de fiecare apicultor biologia familiei de albine, comportarea acestora in diferite situqii.

Stupina va fi amplasata pe cat posibil cht mai departe de caile de comunicalie ca: drumurile publice intens circulate, caile ferate etc. De asemenea pentru o rnai buna siguranp slupina va fi imprejmuita cu gard, pentru a evita patrunderea persoanelor straine, a animalelor de curte ori a celor salbatice.

Apicultorii incepatori trebuie sa cunoasca faptul ca albinelor le place ordinea si curalenia, ca nu suporla mirosul de transpiralie, de ceapa, usturoi, alcool ori de parfum, pentru ca aceste mirosuri le agita, le nelinistesc cautand sa atace omul (apicultorul).

lnainte de a incepe controlul stupilor, vom pune in func!iune afumatorul si vom imbraca echipamentul de protec!ie cum ar fi: halatul

alb. vr!ul si masca apicola pentru protejarea felei. Trebuie men!ionat faptul c2 hainele de strada, cele 'inchise la culoare irita albinele, care cauta sa atace oml . Controlul stupilor se va face cu multa aterqie, cu mult calm, evitand miscarile bruge rnai ales dupa unele inlepaturi.

Persoanele care doresc sa devina apicultori, si care doresc sa se ini!ieze pe Ianga apicultorii cu experienp, pot intra in stupina dupa ce au imbracat echipamentul de protec!ie si numai inso?i!i de apicultori.

Din experieqa mea, recomand a evita controlul stupilor pe timp nefavorabil, cum ar fi: schimbarea vremii, apropierea ploii, vant puternic, ori atunci cand in natura nu exista cules, pentru ca in aceste situalii albinele se irit3 puternic, cauta sa atace omul, ba se declanseaza si furtisagul. .

In fiecare an unii apicultori isi transporta stupii in alte zong ale prii unde exista o flora melifera bogata pentru a valorifica rnai superior produc!ia de nectar a acestei zone. Pentru pastoral apicultorii trebuie s8-si pregateasca din timp stupii, efectuand reparaliile necesare, refacerea vopselei

stupilor in culori diferite, evitBnd culoarea rosie. Transportul stupilor in pastoral se va face cu mijloace auto pe distanle mari, iar pe distan!e mai mici si cu mijloace hipo, cu vehicule in buna stare tehnica. Transportul va fi insolit obligatoriu de catre apicultor, avBnd asupra sa echipamentul de protec!ie, afumatorul, unelte pentru intervenlie cat si un vas cu o pasta moale facuta din lut galben pentru astuparea eventualelor orificii create in timpul transportului pentru a evita iesirea albinelor.

Transportul se va face pe trasee cunoscute din timp, evitand drumurile desfundate, pietruite, denivelate, pentru a evita agitarea albinelor. Transportul se va face noaptea sau dimineala in zori.pe racoare.

Pentru prevenirea accidentelor se va evita plecarea la drum a conducatorilor de vehicule .intr-o stare avansata de oboseala 'ori sub influenp alcbolului, condilie care se cere si apicultorului care inso!este acest transport, pentru a fi gata ori&nd de intevenlie Tn situa!ii

neprev&ute care pot apare in timpul transportului.

Stupii vor f i prev&u?i cu orificii de aerisire acoperite cu site metalice, iar transportul sa se faca intr-un timp cat mai scurt posibil pentru evitarea starilor neplacute din stupi cauzate de transport.

Literatura de specialitate apicola, cat si unele articole aparute in presa locala ori in revista "RomBnia apicola" din anii anteriori citeaza cazuri de accidente ca urmare a nerespectarii regulilor de proteclie a muncii, ori a incendierii unor stupini ca urmare a aruncarii continutului din afumtor la intamplare prin stupina fara a fi stin9 carbunii ori materialul fumigen. Atenlie se va acorda in pastoral si prevenirii incendiilor, folosind pentru iluminatul cabanei pe timp de noapte felinare be vant in buna stare de func\ionare, ori supravegherea IumBnarilor evitBnd adormirea in cabana cu acest 'sistem de iluminare aprins pentru evitarea situaliiloi neplacute.

I * Micrca cslc dcoschil d e higrosa)picil. Acc;sril proprielate prczintil inieres din I I douil rnolirc. in prirnul rand penlru GI in anurnilc condi!ii mierea ahsoarbe u m e ~ e a l a I I din acr dcvcnind diluata qi deci cu tcndin!8 rnai nliirc d c fermentarc. fn a1 doilca rfind, pcnlru cil rnierea poatc.transferapmduselor alimentarc! la prepararea carora csre l'olo- I I sit8 proprielarea sa mutt aprcciatil d e a rncn\inc prospc!imca sau d e a prcveni uswrea. I

I I I * Micrca produsa la-allitudini mari de p e s a l0W m arc propiietl!i bactericide d e I I ccl pu!in doua ori mai rnari la(l d e mierca produsil la altiludini rnici. in majorilatea I I micrilor d c la mnri al t i ludid prcdomini mi&& de rnana, pe d n d in ccle din vai pm-

I dorninil rnierca de nectar. I

I * Unclc sorturi d e rnicrc d e man5 coniin d c 10 ort rnai multc saruri mincralc faia

d e mierc.;, pn)y.nils din ncctarul f lorih~r. I

i I

* Grauncioarele ds polen hunt raspdndite uniform in micre si conferl awstcia valo- i r a a w propriota!i dieletice gi terapeutice. Pcntru nlen!inorea accsror propriea\i vale- i I roast! ale mierii in Elvetia su face filtwrea mierii in mod xfohligatoriu cu strecuriltori a u I filtre care sil preintdmpinc eliminarca polcnului din miere. Aslfel s-rru luat masuri ca I sitelc dc arecurare a micrii s5 aiha oahiuri a e l ro r dimensiuni W nu fie sub il,f mrn.

\ J I

I I I

CALENIIARUL APICULTOKULUI PE LUNA IULIE

A saptea lunii calendaristicd, luna lui *cuptor" Lsi revarsa torentele de caldura din vaz- duh. Soarele slriilucitor, razele ultraviolete diminea?a'si Calorice peste zi redau tabloul aces- tei luni de varii care de ijbicei este deosebit de fierbinte. heo r i , fronturi de aer oceanic, cu furtuni si ploi repezi forfecate de. descdrcdri electrice completeazd decorul acestei luni de vapaie pe teritodul !3rii noastre.

Dupd fncheierea culesurilor de vara, ritmul de dezvoltare a1 familiilor de albine hcetul cu incetul se reduce. Datoritd uzurii, numarul albinelor culegdtoare se micsoreaz3 de la o zi la alta iaf in conditiile zonei de step3 din lipsa plantelor nectm-polenifere, in aceasta peri- oad:, zborirl albinelor scade si mai mult iar mdtcile is; reduc ouatul.

in acesfe condi!ii in mod obisnuit familiile de albine incep sd se pregiiteascii pentiu ier- nare: izgonesc trantorii Si datorit3 reducerii ouatului miitcilor hriinesc un numar mai mic de lan~e. Numdrul albinelor din familii scade si el pe zi ce trece r8m8nkd in stupi riumai albine "Srstnice uzate fizioloc~ic, care nu pot asigura o iernare normala a familiilor.

in Delta Dundrii si Fn zona inundabild a acesteia unde hfloreste flora de baltii precum gi in zona colinard de la fzneafd si trifoi alb in anii ploiosi, albinele pot beneficia de unele cule- suri de intre?inere care favorizeaa reheperea activitatii in stupi. Asffel, albinele aduc polen si nectar, miitcile mai bine hrdnite is; reiau ouatul, fami!iile cresc.mai mult puiet si aportul de nectar si polen fntregesc rezervele de hranii pentru sezonul rece.

Practic, o datii cu incheierea culesurilor de vard, incepe si pregatirea lamiliilor de albine in vederea ierniirii 9i de modul in care acestea vor fi hcjrijite in lunile urmdtoare (august ~i septembrie) depinde in mare mdsurii iernarea fiirii pierderi a familiilor si dezvoltarea aces- tora in sezonul de primiivarii.

Lucriri de executat in aceasth perioadh: ,

continuarea recoltarii fagurilor si administrarea de Iiraniri stimulente in extracliei mierii realizala de la culesurile de perioadele.lipsite de cules pentru .yesterea de vara; . . . albine tinere; , . . .,!:.

oprirea in stupi a fagurilor cu mier6,.$i ,

intarirea familiilor de.alt$ne:nou formate pastura necesari pentru buna ' iernare ' a in lunile precedente . cu .~ ia~ur~;cu.puiet,,,miere , - . si familiilor de albine; polen;

reorganizar.ea cuiburilor familiilor de . pr,eg4tir?a..$i . exqutarea transporiului albine lasand in stupi numai fagurii cu stupiloc..pe vat~ra,de i ewe-sau in IocalitaLi in miere, polen si fagurii cu puiet. Fagurii goi care a inflorit otava, dovlecii din culturile sau cu miere pu!ina se scot din stupi sau. interoalatq'4lbaba-soarelui tarzie, bostanarii se descapacesc si se aseaza dupa sau floraldin agna inundabila si Delta Dunarii; diaf~agma pentru a . f i goJi!i.de mlere de . . .r proteprea fagwilor goi scosi din stupi si catre albine; care se frec:im rezerva stupinei;

prevenirea declansarii. furtisagului prin ...! ..tcMtinuarea, in cazul familiilor bolnave, a; restrangerea cuibului si micsorarea tratamentelor pentru loca europeana, loca urdinisurilor; americana si puietul varos.

e alellohzap u!ld au!q(e ap e!l!wej pug3 .a.r~oleledas awl6 u!~d !!3!pw

1nluau11u~du103 aI) IP,OZ! . '3!~0!lad !ie1103al 1r~v-k~ pmrf n3 !!~nt;er l~lilad I!qt?!Jeh wnloh n3 - leunznq d!i -' 1uaw1~edw03 un ie3!13e~d G-s '!aiua!ladxa ' 1nlnda3ul el 'au!nbew !s awe) a3az n3 !le3tuah !!dnls el

'!!3lelu InlnSa33P ~al!ldo n~luad uuewaueH a11e16 u!~d so! ap Indl03 u!p !!~~pw 1niuau!uedwo3 ap leledas ~o!~adns Indl03 . u? ie!euawe e-s '3!po!lad !iel103a~ 1!3edp3 latnd n3 !!~n6e) DnpoJlu! as ale3 u? 1nluaw!ueduo3 '!ie!ela!~~nw !!dnls el

,a6eoleue autqle ap ~~l~wej F; alq3 ap adnl6 ad leluloj ne-s alalue!leA

.alenzn !a16olouyal w~ojuo3 le~n61se e-s leno rilluad ~nlieds apun - ~ouew -

I (CAI a~ai0a~3 ap 1nluaw!peduo3 ul !!~lpw 1e leno ap, 1n1uaw!Dadwo3 u!p aiel!lelol u? 1!3?dp3 ia!nd n3 JO~!J?~P~ a y3!po!lad eale3!p!J -

!(zA) a~alsa~3 ap 1nluau~!uedwo3 u? !!31?w le leno ap 1nluaw!ueduo3 u!p 113pdp3 ia!nd n3 !ln6ej lop e e3!po!lad PaJP3Ip!J -,

:(LA) a~alsa~3 ap 1nluaw!uediuo3 u~!!z~~pw le leno ap ~nluawtuedwo~ utp i!3ed~3 ia!nd n3 a~n6el !nun e e3!po!lad ea~e31ptl -

:alue!~eh ala~eo~pw~n suIldn3 e IS !~ez~!ua~ !dm ad IS !ie!ela!llnw !dna ad laleled u? in3ej a-s '!nlnq!n3 ea~e~npn~is u!~d ia!nd ap !!ie~!lue:, ealllods 1 JO(!3lplu Ialuod !!Jp3!j!SUalU! ealeisal ,!nlnq!n3 e pleluaw!ldns eaJ!zleDu? ap alohau !I nu e nllllad lez!l!qels ne-s n!paw ap al!!i!puo3 pug3 AIDE lnuozas ui 'r;.u!dnp ap !!i!puo3 ul .istnsppap ne-s BIIJ~J~I~~

'ten0 ap !unq !ln6~?& n3 JOI

eal!n3olu? !s a~!3pdp3 ap adeolde nes 113pdk3 ia!nd n3 !ln6ej ap I!qe!Jeh Jcwnu !nun e ieno ap Inq!n3 u!p 83!po!lad ea~aleo3s ad ?zr?awq as '~ol!3ipw laiuod ea~e3!j!sualu! nliuad plaisal epolaw 'pie4 ap !IJ~J~~I ealeloqela el snpuoz~

a '!nlnq!n3 e p3!po!lad ea~e~nlm~~ u!~d 'pu!qie ap ali?luaw!ldns !jel!lue:, Joun e ?leI!l!p ale3 ad alau!iqo ap lol!i?l!l!q!sod eala!pnlS

'

'!nlnia!nd e ?nu!iuo:, ea~aisa~3 u!~d leunu ?l!q!sod aisa lndut!] to1 au!qle ap !!ielndod !Jew !aun P !dnls u! ealeln6!sv

'!nlnq!n:, aldnseep u!ze6ew nes dl03 iai!op le-ap Inla3 ea~e6nppa UIJ~

eln6!se aieod as !!31pw lnieno nlluad ~n!ieds '!nlnla!nd !!~aiSa~3 a~eu!lsap aweJ ap snpal !n(nleunu ei!Jolep !le3!uah JO(!~~]S Inn3 u!

.!nlnq!n3 ei3Ja6leds u!ld nes nes !nlnq!n3 ~e ia!nd n3 aJn6e) lnu!lln pdnp leno ap !unq !ln6e) ap eale6nppe u!~d 3!po!lad pln61se as leno nlluad ln!jeds ?leluoz!lo ad as-npugz!leal au!qle ap JOJ!!I!UI~J ea~ello~iap !leiuoz!~o !!dnls el

'al!z OZ-s 1 nes al!z tl-01 ap IeNalu! un el !a!l!wej 'ea~alnd ap aibun~ ul ?ladal as ale:, aun!ielado 'JO~!J~~JO~ ealeslahu! u!ld ?ln6Ise as leno nlluad ~n!ieds awe] 8-L e3~!3 ?dn3o dl03 lsa3e u? (n~a!nd pug3 .aJeuJa! ap 1ndlo3 US !nlnla!nd ealaisal3 nlluad luap!jns n!ieds eaAe JOA alellohzap ep ~dela ew!ld u? au!qle ap al!!l!luej '3'~ !!drip .el

'dnis ap lnd!l epa!i~unj ul I!J~I!P gnue 3!Bolo!q nl3!3 !nun 1ns~n3~ed ad pln6!se as ieno nliuad !s alellohzap nlluad ~esa3au ~n!ieds lolau!qle ealalsal3 ul ~eno nlluad ln!ieds alsa JOI!~I~W e~uod n~luad A!lel!w!l n!paw ap !!~opej u!p (nun npau ap !~oi3ej ap !S ig3 1311aua6 !Joi3e4 ap igie r;.~eiuanl~u! alsa au!qle ap Jol!!l!wej eaJelloAzap apu!dap ale3 ap JOl!3l?U ealel!3!J!lOJd

'!lapla!d pJp4 a3a~ !nlnuozas eaJesJaAell aln6tse ps 1s a!bnpold ap al!~nsaln:, n3 pp!~u!03 ps nes epea3ald es pw!ldo ealellohzap Je! eJolsa3e ale a3!6olo!q al!~!snsu? wnw!mw el ?iuap!ha u! yund ?s led!3u!~d u? 3salgutln !drip ap !lnd!l al!laj!p ul au!qle ap JOI!!IIW~~ e a~au!ia~lu! ap alaapa3o~d

ocupat intregul stup vertical, iar spaiiul pentru fagurii cu puiet a devenit insuficient, s-a desfiin!at compartir?Ientul - tip buzunar - si s-a amenajat compartimentul de crestere si eclozionare . a puietului captlcit deasupra cuibului, intr-un corp vertical sau Tn cele doua magazine.

Stimularea cresterii puietului a inceput imediat la iesirea din iarna prin lucrarile obisnuite de intre!inere iar dupti organlzarea experienlei, familiile de albine au primit hrana stimulenta din sirop de zahar concentra!ie 111 proteinizat cu 20% polen, cu excep!ia perioadelor de cules.

La variantele 1 si 2, intervalul de ridicare a fagurilor cu puiet din cuib a fost de 7 zile, iar la varianta 3, de 14 zile. in locul fagurilor cu puiet ctipacit, ridica!i periodic din compartimentul matcii s-au introdus faguri clildi!i, buni de ouat, stropi!i la inceputul experien!ei cu sirop din zahar.

La culesurile de salcam si tei, s-au ridicat gratiile separatoare dintre cele doua compartimente si s-au pregatit familiile pentru cules.

Procedeul de structurare a cuibului a fost testat de la sfarsitul lunii aprilie pang la sfarsitul lunii august, ~ 2 n d a inceput organizarea cuiburilor pentru iernat.

Toate familiile de albine din cadrul experimentului au avut o dezvoltare normala, inregistr2du-se la cele doua tipuri de stupi o maxima la mijlocul lunii iulie.

Ridicarea periodica a unui fagure sau a doi faguri cu puiet capacit sau aproape de capacire, corespunde in practica apicola cu metoda obisnuita de largire a cuibului rama cu rama sau spargerea cuibului - ori-de cate ori este nevoie.

La stupii multietaja!i ridicarea unui fagure cu puiet capacit din compartimentul matcii ia7 zile, a asigurat spaliu pentru ouat pAna la un moment dat cand s-a sim!it nevoia micsorarii intervalului de ridicare a fagurilor cu puiet in compartimentul de crestere, sau inversarea corpurilor, ca la grupa martor.

La aceasta varianta puterea medie a familiilor de albine pe Cntreaga perioada a experimentului a fost de 1350 g apropiata de grupa martor unde puterea medie a familiilor a fost de 1328 y.

Prolificitatea matcilor a fost maxima la jumatatea lunii iulie, de 1180 oua cu o medie pe intreaga perioada a experimentului de 676 oua, apropiata de grupa martor unde, maxima a fost de 1098 oua la sfarsitul hnii iunie, iar media pe perioada a fost:de 626,oua.

0 cantitate medie d& albina asemilnatoare au avut farniliile de albine din variantele 2 si 3, respectk 1540.9 si 1514 g.

Diferen!e cantitative de albina au aparut intre martor, V1 si V2-V3, la circa 30 de zile de la inceputul expet'imentului, respectiv un plus de 205 g ~i 160 g prin ridicarea a doi faguri cu puiet capacit si ridicareain totalitate a fagurilor cu puiet capkit.

In perioada cle dezvoltare maxima a familiilor de albine (jumatatea lunii iulie), cantitatea suplimentara de albina ob!inuta a fost de 510 g la V2 si de 540 g la V3 fa!a de martor si V1.

. .

Prolificitatea matcilor a fost maxima la jumatatea lunii iulie, de 1491 oua, cu o medie pe perioada de 810 oua, la V2 si o prolificitate maxima de 1524 oua, cu o medie de 1792 oua, la V3.

Ridicarea periodica a doi faguri cu puiet capacit din cuibul de ouat (V2), combate blocarea cuibului cu hrana si intensifica ouatul matcii prin crearea permanenta de spaliu. Procedeul aplicat haotic, fara pastrarea unei ritmicitaii in ridicarea fagurilor cu puiet capkit nu are nici un efect.

Ridicarea periodica, la 14 zile a fagurilor cu puiet capacit in totalitate, creeaza primavara un spa!iu de ouat excedentar care depaseste ponta zilnica a matcilor, ouatul nu este uniform pe rame, iar spa!iul ramas este blocat cu miere si polen daca se suprapune cu existenla unui cules in natura.

Structurarea cuibului prin ridicarea a doi faguri cu puiet capacit sau rididarea acestora in totalitate, a suprimat lucrarea de inversare a corpurilor, cu excep!l&' perioadelor de cules intens de la salci%l $i tei.

Rezultatele apropiate intre variantele 2 si 3 se explica prin faptul ca spaliul de ouat nu boate fi crescut nelimitat, creindu-se un sp@u excedentar in cuib care depaseste la un moment dat ponta zilnica a matcilor.

Si in cazul stupilor verticali, evolulia cantia!ii.de albina, a fost diferita Sn funciie de

varianta de structurare a cuibului, confirmand rezultatele ob!mute la stupB multietajati.

Puterea medie a familiilor de albine din grupa manor a fost ds 1674 g albina, iar la varianta 1 puterea medie a fost de 1624. 0 cantitate medie de albina asemanatoare au avut si familiile din variantele 2 si 3 respectlv 1920 g albina si 1943 g albina.

Prolificitatea medie zilnlca la varianta 2 a fost cu 16% mai mare decat la martor si cu 12% decdt la varianta 1.

C O N C L U Z I I :

1. Dintre procedeele experimentale pentru intensificarea pontei matcilor, structurarea cuibului prin scoaterea periodica a doua rame cu puiet capkit, la stupii venicali si stupii M.E. a dat cele mai bune rezultate astfel:

- ponta matcilor s-a intensificat cu 16-29% faia de procedeul obisnuit de organizare ,a cuibului (martor), si cu 12-20% fala de proce'deul de scoatere periodica din cuib a unei rame cu puiet (V1); - cantitatea medie de puiet pe perioada

determinarilor a fost mai mare cu 16-30% fa!& de grupa manor si cu 12-20% fa!a de V1; - cantitatea medie suplimentara de albina

a fost de 212-270 g fa!a de grupa t-rmttor si de 227-319 g fala de VI; - puterea medie a familiilor la intrarea in

iarna a fost mai mare cu 270-332 g, fata de grupa martor si cu 330-345 g fap de V1.

2. Ridicarea periodioa a unui fagure cu puiet capacit corespunde in practica apicola cu metoda obisnuita de largire a cuibului rama cu rama, iar rezultatele ob!inute nu justifica volumul de munca.

LYON -bBMG SRL Cumparati cu incredere: . T

I M p 0 R T E x p Q R f 0DETERGENTUL "NEO PLUSw PRAF in cutii de 1 kg (ambalat in baxuri de 14 cutii); utilizat. pentru

prespAnre, spiilare manual,? gi cu masini automate;. DETERGENTUL LICHID PENTRU MENAJ in tlacoane de 1250 nll (an~balat in baxuri de 12 flacoane);. DETERGENTUL LICHID PENTRU VESELA in klacoane de 750 ml (ambalat in baxuri de 12 tlacoane) - fabritafi in Franp.

Cele mai avantajoase preturi uferite de FIRMA LYON B.M.G. din Bucuresti; tel.: 01/771,03.46 sau tel./filx OlJh33.68.13 +i Baia Mare, tel./fiix 062J43.48.57. VAnziiri en gros si en detail.

------------- rr /--i - - - - - - _.----- ----

I) PUI CU MERE $I TOMATE 7

Ingrediente: un pui pentru 4 persoane, 1,5 kg tomate cur&!ate de piele $1 semin!e, 2 I1

I' cepe. 150 g unt, 4 linguri miere. 1 lingurita scor!qoara. 1 varf be cutit de ?ofran. sare. piper. 11 11 intr-o cratip se aureste puiul in 100 g unt. Se adauga rosiile. ceapa taiata fin. scoq~suara, 11

sofranul, sarea, piperul. Se las8 sa fiarba incet (50 minute la 1 kg). La terminareafierberii, se I' sboate carnea. Se adauga putin unt 81 se scads sosul mestecand tot timpul, se adauga 4 I1 linguri miere. Cand sosul s-a ingrogal. se pune carnea h ef cdteva minute. Se serveste cu 11 orez fiert 1 ap8 aromatizat cu verdeturi si unt. Poll& bunit!

VALOAREA MELIFERA A HIBRIZILOR DE FLOAREA-SOARELUI (Heliarztltus arznrcrcs L.) DIN

RETEAUA EXPERI MENTALA F.A.o.* Dr.llie I~AIANA

Inslilutul dc: CzrcctBri pcnlru Cullura Plantclor Tchnice Funtlulca

lntre I.C.C.P.T. Fundulea si F.A.O. exista un Program de colaborare in baza chruia Laboratorul de ameliorarea culturilor oleaginoass ale I.C.C.P.T. testeaza in culturile comparative de concurs hibrizii din releaua experimentala F.A.O.

Pentru perioada 1991-1.992 s-au primit pentru testare un numar de 20 hibrizi la care s-a urmarit, in principal, produc!ia de seminle, con!inutul in ulei, rezisten!a la boli, daunatori, seceta etc. Din grupa respectiva d e hibrizi primili (pentru testare) 12 hibrizi provin din Fran!a, cate 2 hibrizi din Romania, Ungaria si fosta lugoslavie si cate qn hibrid din Bulgaria si Turcia, dintre cei mai valorosi din !&rile respective.

in paralel cu'testarile mai sus menlionate, la grupa respectiva cte hibrizi s-au efectuat pentru prima data si cercetari asupra valorii melifere si a gradului de atractivitate pentru albine, stiindu-se ca flohrea-soarelui este o specie. tipic alogama avizata polenizarii entomofile in urma careia se ob!in insemnate sporuri de produc!ie.

Din ; mumeroasa . - .entwofauna poleni- zatoare a florii-soarelui albina melifera de!ine cel mai insemnat procent de participare, de 85-97%. Albinele viziteaza florile pentru a culege nectarul si polenul care constituie sursele de hrana glucidica si proteica pentru albine. 0 data cu recoltarea nectarului +i polenului albinele efectueaza si transferul graunciorilor de polen (care se prind de corpul lor) de pe o floare pe alta efectuandjn felul acesta polenizarea, in urma careia,are loc: fecundarea florilor. A~adar,.~vizitarea florilar~de C%C? albine este esen!iala pentru fecundare. Atraclia constituie, in afara culorii SI parfumului

Referatul 9 fost prezenta't la cel de al APIMONDIA-Beijing-China, septembrie 1993.

-.

8

florilor, polen etc. cantitatea si concentra!ia in zahar a nectarului.

Cu cat secre!ia de nectar este mai abundenta numarul de albine vizitatoare este mai mare realizarid o polenizare saturata si respectiv o produc!ie superioara.de seinin!e.

Nectarogeneza este un proces fiziologic specific florilor speciilor melifere, legata direct de factorii interni (genetici) dar este mult influenjata si de factorii externi, de mediu si chiar deiehnica culturii.

Exista, in acest caz, o mare diversitate in. cadrul hibriiilor<.de floarea-, soarel.u~,Nu to!i hibrizii, .in mod automat au o ~aloare'melifera ridicafs, Tn funklie de valoarea melifera putem face aprecieri asupra producliei de sminje si con!inutului in ulei, intre cele doua insusiri existiind o corela!ie pozitiva. Asadar cunosc?md valoarea rnelifera a hibrizilor de floarea-soarelui putem face aprecieri asupra capacita!ii de produclie a acestora. Valoarea melifer& ne ajuta la potenlarea capacithtii de produc!ie a hibrizilor de floarea-soarelui. putand constitui un criteriu de selec!ie in acest sens.

- ~eterminarea valorii melifere s-a facut! cu ajutorul metodei capitaio-iefracto&ttkee si .este exprimatiYtn'indk~ g luc~ i c i . . - Frecvenla de vizitare a florilor de catre

albine ..-- s-a .~ determinat prin inregistrarea' numarului. ds. albie pe capiiol si minut, exprimata in indice de frecventa care ne ajuta la deterfinaha gradului de atractivitafe pentru albine. - Gradul de atractivitate .pentru albine

este un indice sintetic si reprezinta raportul dintre indicele glucidic si al frecvenlei. .. .

Atat indicele glucidic cAt si cel al gradului

XXXIII-lea Congres International de Apiculturti

de atractivitate servesc pentru corelarea cu capacitatea de produc!ie.

Din prelucrarea si interpretarea statistics a datelor, cele mai ridicate valori s-au inregistrat la hibrizii P-6451 (F), D~fcor(Ro) Domino(Ro), Hoggar (F), H.8-9201 (Bg) si Hugki-42(Hu), iar valorile cele mai scBute din acest grup s-au. ' inregistrat la hibrizii N.S.H-240(Yu) s i N:S.H- 170(Yu), deci 0,75 si 0,76 mglfloar'e secre!ie de nectar inregistrata la acesti hibrizi nu este o secretie slaba.

Din punct cf& vedere at frecveqei vizitarii florilor de catre albine valorile cele mai mari ale indicelui de. frecventa s-au inregistrat la hibrizii P-6541(F), Dcrriino(Ro) Decor (Ro), Hoggar (F) si HB-9201(Bg) iar eele mai scaute la hibrizii ' N.S.H.-240(Yu) si N.S.H.-I~O(YU).

Gradul de atractivitate reprezinth raportul intre hdicele melifer si indidele frecventei. Este normal ca h-ibrizii care au inregistrat valor{ ridicate ale celor do1 indici sa aiba si un indice al gradului de atractivitate superior. Din acest punct de vedere cel mai inalt grad de atractlvitate pentfu albine I:au - Tmegistrat hibrizii P-6451 (Ff DominoCRo),:.Decor (Ro), Hoggar(F), H.5-9201(Bg) si Hugki43(Hu) cu valori ce depasesc valhrea medie cu 21-73%. . .

Cele mai sazute valori le-au inregistrat hibrizii N.S.H-240(Yu) N.S.H;-170(Yu) etc.

-.Din punct de vedere al capaMt81ii de produ'ctie 4?i hoMi i i studiati ' prezints valori s u p e f i m '(327&&80 kg 'ha cca Mi4-533% ulei), valorile cet6~ tilt4 WGci :ale produdtiel de ulei inregistrand hibfizif Hugki- - 43(Huj P-6451 (F), Domino(Ro), "[Jecdr (Ro). ' Valori mai scazute au inregistrat hibrizii AFur(F),

/. , . .

Hugki-55 (Hu), Iseo(F)-N.S.H.-240 si N.S.H.-170(YU).

F~ci lnd analiza corela!iilor, s-a constatat o corela!ie pozitiva foarte semnificativa intre valoarea melifera si produqia de seminie si ulei (v=0,7xxx).

lntre gradul de atractivitate pentru albine si valoarea melifera exista de asemenea o corelatie pozitiva foam semnificativa (v=lxxx).

Reprezentarea grafica a valorii melifere, gradului de atractivitate si capacita!ii de produclie intheste cele mai sus afirmate.

Concluzii:

1. Hibrizii de floarea-soarelui din reteaua exper~mentala FA0 testa\i in culturile comparative de concurs ale ICCPTF. sunt cons id era!^ valorosi d ~ n punct ,de vedere al produc!iei de semin!e si ulei. Se eviden!iaza hibrizii: Hugki43(Hu), P-6451(F), Domino si Decor(Ro).

2. H~brizii ,testall prezinta valori melifere ridicate $1 in funcpe de acestea @ un grad ridicat de atractivitate pentru albine, lntre valoarea melifer& si gradul de atractivitate pentru albine exist& sxista o corewe pozitiva.

, ,

3. jnt~e valoirea ms~ifera dcapacititea de produc!ie , s-a .eviden!iat ceq,. o cprelatie pozitivar , . ., - .,.;: . ,

- ~

- NOTA: Autorul a prezentat patru tabele-@ o reprezentare graficti pe care d~n l~psti de sp@u nu learn reprodus. in text, tara de origlne a hibr~zilor este notat&: Ro =. Rornlnia; F = Franta, Bg = Bulgar~a; WU,~=, Ungarta;,Yu = lugoslavia.

, .

. . 7 . . Micaypublicitate ~ ,

. . - . . . . ~

l VAND maci imperecheate, cu si fara aripi, c&e h a s;;'; unificate cate doua. Com. Danesti, sat Ungureni (cu autobuzul de Budieni), jud. Gorj, Huica Valentin, tel.: 011637.23.63. (18) l VAND stupi. cu albine: 15 ada ant, 4 orizontali, 4 ~ i i e n s , 2 multietajali, . , telefon:

01/@1.48.27, (19) 0-VAND pavilion cu 66 familii, preiconvenabil 50% din valoare., Vlad Alexandru, telefon:

041 . 163.86.94; . 041 /63.10.94. (20) , , 7