romania apicola 1992 nr.3 martie

Romania apicola Revista lunar6 de informare tehnicil $i qtiintificil, schimb de experienta gi opinii editatii de Asociatia Cresciltorilor de Albine din Romiinia

Anul LXXVl . Nr. 3 martie 1992

C U P R I N S

1 * * Ordin privind unele mhusi pentru pro- tectila familiilor de albine 'impotriva dmtoxicati- ilor cu pestiaide

8 T. VOLCINSCHJ - Urdini$ul $i oglinda stupului, izvor de observatii (11)

12 N. MCOLAIDE - Din biologia farniliei de albine

14 I. POPESCU - LucrLIri apicole cu impo&mt& deosebitg h balanta econcmmicLI a stupinei pentru anul Sn curs

16 V. NEAGU - Mai exist& rentabilitate $i profit in apiculturi ?

20 T. VOLCINSCHI - Polenul - o boggtie nafio- nalg insuficient valarificatLI

23 L. MARGHITAS $i I. CORNOIU - Stupima la sfirsit de iarnLI

24 C. POP - Perspectivele meteorologice $i apicole in a doua parte a primilve~ii

27 * * * Apitempia in slujba sbLIt3tii dumnea- voask&

COLEGIUL DE REDACTIE Ing. ELISE1 T A R T A (redactor $en , PETRE MIHAI BACANU, SORIN BODOLEA (redactor de rubric8), ing. AUREL MALAN, fng. EU- G E N MKRZA, VICTOR NEAGU, biol. MIHAELA SERBAN, Ing. TRAIAN VOLCINSCHI.

REDACTIA $1 ADMINISTRATIA ASOCIWIEI CRESCATORILOR DE A L B m DIN ROMANIA.

Str. Iulius Fucik nr. 17, Bucu- reqti, sect. 2 Cod. 70231 Tel. 11.47.50 @ Telex 11 205 apirom-r

Cont vir. 4596014 B.A. S.A. su- cursala municlpiului Bucuregti.

28 S. STINGACIU - In memoriam Dr. Alexandru Par,theniu (1915-1991)

30 Th. MARCAROV - Apioultorii erau mai avantajati pe vremea... h r i o t i l a r

31 DOCUMENTAR APICOL - Mierea - crieterii de cailitate

C o p e r t a I : Forsythia suspensa. (Diapozi'tiv. Cons- hntim DINA)

-

C o p e r t a IV : Macheta, arh. Florin STEFUREAC

Din partea Consiliului Executiv ciltre toate asociatiile membre ale APIMOND~A

m a g i ptteteni In cursul fntflntrfi sale de la

Udine (Ztalia), la 30 decemb+ie 1891, Consiltul Erecutiv a prtmit u n ape1 a1 AutoTZtdtilor Sanitare din Hepublfca Croatia prin care se ~OltCitd organizarea unet co- lecte de miere care sd poatd fi distribuitd concetdtentlor lor, fn special bdtrinilor $i copitlor - Cei mat ajectali de evenimentele tragice din Iugoslavta. Apelul a fost adresat $1 asocfatiilor d& apiculturd ne-membre ale Fede- ratiei.

MieTea este cotlSidmatd ca u n aliment cu inaltd valoare nutri- tivd, care poate jl ugor depozitat $1 care satisface in cel rnai fnalt grad cele rnai ridtcate exigente alimentare.

Lufnd act de apel, Con~iliul rnvttd toate asocuzttile membre sd contribuie la aceastd cauzd $1 le roagd sd inttieze acHunt i n acest sens.

Pentru orice jel de informatie, relativ la cum se coordoneazd ac$lunrle de ajutorare, toti cei interesati se pot adresa la :

Mrs. Mlra Spitzer $1 Dr. Nikola Kezic, C/O Glavni Stab Sanlteta, Jadranska Avenija - P.O.B. 20, Y U - 41020 Zagreb Yugoslavia Tel. (41) 524-111, 527-060 gi 521-080, Fax (41) 528-040 Contdm, mai ales din partea

asociatttlor europene, pe u n rdspuns entuziast, pentru care mul- tumim anticipat.

Dr. Silvestro Cannamela Secretarul General

a1 APIMONDIA

.

MINISTERUL AGRICULTURII $1 MINISTEI~L M E D ~ L U I ALIMENTATIEI Nr. 6815.02.1992 Nr. 45121.X.1991 DEPARTAMENTUL PENTRU MINISTERUL . ADMLNISTRATIA PUBLICA

TRANSPORTURILOR LOGALA Nr. 17861TB11991 Nr. 15b/3404/8.XI.1991

1

ASOCIATI~ CRESCATOR~OR DE ALBINE DIN ROMANIA Nr. 127121.X.1991

- PRlVlND UWELE MASURI' PENTRU PROTECTIA FAMHllLOR DE ALBINE .SMPOTRIVA 1NTOXICATIILOR CU PESTICIDE ,

r -- Ministrul Agriculturii $1 Alirnentatiei, Ministrul MediuLui, Ministrul Transporturilor, Secretar d e stat la Departamentul pentru Administratia Local&, Preqedintele Asociatiei ~ resc~ tor i lo r de Albine din Romknia, . hvind in vkdere important. aplculturii ca unul din factorii determtnanyi

pentru sporirea productiei agricole precum $i necesitatea asigurgrii protectiei familiilor de albine impotriva intoxicatiilor cu pesticide ;

k In temeiul Ho@iririi nr. 884/1990 privind organizarea $i functionarea Minis-

terului Agriculturii $i Alfmentatiei modificat $i completitt prin HotArirea 1209f1990, a HotAririi nr. 26411991 privind organizarea $i functionarea Ministerului Mediului, HotAririi nr. 42611991 privind organizarea $i functionarea Ministerului Transpor- turilor, HotArfrii Guvernului nr. 74811991 privind infiinfarea, orgmimrea $i functionarea Departamentului pentru Adrninistratia Localit, sentintei civile nr: 5898 din 1958 privind organizarea $it functionarea Asociatiei Crescgtorilor de Albine din Romsnia, emit urmHtorul ordin :

1. Unitittile agricole $i silvice care coordoneazii, executA sau beneficiazg de tratamente fitosanitare cu pesticide, personalul care participg la aceste tratamente $i detinHtorii de familii de albine, sfnt-obligati sEi ia toate maurile necesare pentru prevenirea intoxlicatiilor la familiile de albine potrivit prevederilor prezep2'1- lui ordin

2. Tratamente cu pesticide asupra culturilor agricole, plantatiilor &ni- cole qi a piidurilor se vor desfQura in perioade de timp cit m i scurte care nu vor putea d e m i 7 zile consecutiive pentru o culturEi agricolH sau un trup d e pP- dure, $i vor fi anurrpate apicdtorilor astfel incit acqtia sH p6aa pmteja familiile de albine prin fnchiderea saU indepgrtarea stupilor in i,ntervale de timp cit mai reduse cu putin@.

In caz de neefectuare a tratamentelor in termennl anuntat, unitiltile de protectia plantelor vor putea reprograma tratstmentele $i vor anunw perioada in care acestea se vor executa.

9 ,

- %

1 'f - 3. Tratamentele fitosanitare cu pesticide la culturile agrimle, plantatiile po-

micole, silvice $i pWuri se ,vor executa numai pe baza avertizarilor scrise, ernise de statiile de prognoz& $i avertizare $i de unitavle silviee $i vor fi transmise de- tinlitorilor care le au in administrare, in folosinp sau in proprietate.

In cazul efectugrii aviotratamentelor cu pesticide, unit5tile de protectia plantelor vor comunica im scris (scrisoare recomandatA, telegra,ms confirmats etc.) unit;itilor beneficiare, cu cel putin 7 zile inainte, zilele $i suprafetele pe care se vor efectua aceste tratamente.

Prezentele prevederi sint totodat5 obligatorii atit pentru unitstile silvice cit $i pentru celelalte unitilti care execua tratamente cu pesticide.

4. Este interzis5 aplicarea pesticidelor, ctt exceptia celor atestate prin men- tiunea c5 nu sint toxice pentru albine,-asnpra culturilor agricole entomofile, po- miior fructiferi sau principalelor specii forestiere melifere (salcim, tei) aflate in faza de inflorire, precum $i asupra arbotilor forestieri de a l i n i . ~ e r i t aflati in perioada de exudare a manei (Anexa l). r ' .

Aplicarea de pesticide pe suprafetele de teren agricol aflate la mai putin de 1 km - cind tratamentele se executli cu mijloace .terestre qi manuale - $i la mai putin de 3 km in cazul aviotratamentelor - de pliduri formate din specii melifere, de livezi $i de culturi agricole entomofile aflate fn faza de inflorire se face

omizilor defoliatoare $i a1 altor dgunhtori care praduc pagube deosebit de mBri culturilor agricole, plantatiilor pomicole $i plidurilor,. se pot exacuta tratamente cu pesticide $i in perioada de inflorire, dar numai duph o aprobare prealabis, dats pentru fiecare culturli, plantape 1pomicol5 sau trup de psdure, de cstre ormnele judetene de protectkt plantelor $i mediului.

vintului nu dep%e$te 5 mtsec. qi temperatura nu depliqqte 25°C. Personalul aeronavelor va asigura etanqeitatea dispozitivului de inchidere a duzelor de lestare gi va actiona cu grijli acest dispozitiv, astfel incit in timpul tratamentului pesticidele sEi ajungg numai pe suprafetele prevlizute a fi tratate.

Se interzice survolarea culturilor agricole entomofile, plantatiilor pomicoIe $1 a pSiduril6r in stadiul de inflorire de catre aeronavele care execut5 Jratamente

6. Dup5 efectuarea tratamentelor cu pesticide asupra culturilor agricole,

4

b) sli asigure ghidarea de la sol a aeronavelor, prin personal dotat cu fani-

2

C) sti tnvtiinteze In scrb sau prin notg telefonid cu cel putin 7 zile jlnainte de b e p e r e a tratamentuhi, consiliile locale, comunale, orilgenqti sau municipale gi primarii, dupa caz, pe teritoriul cilrora se g h s c supwtfetele ce urmead a fi tratate precum pi cele ale c k o r limlte teritoriale se aflii la rnai putin de 5 krn de

. aceste supfafete, comunicind urmgtuarele date : - locul unde se aplich tratamentul ; - data inceperii $i durata tratamentului ; - denumfrea produsului folosit $i remanen@ acestuia ; - metoda de aplicare - priifulre, stropire, aerosoli - $i rnijlocul cu care se

execut8 : avion, elicopter, magin5 tractat5, rna~in5 purtaa, aparat caro- sabll, aparat portabil ;

d) sH se hmineze comandantului de aeronavH o copiedupii i'nvtiintarea men- tionath m i sus in baza cgreia se poate incepe activitatea de trabre aviochimicg $i care se atagead la ordinul de misiune.

8. Persoanele fizice primesc insecticide din grupa I11 $i IV numai pentru scopuri personale $i la primire trebuie sh semneze de luare la cuno$ti,nW a urmi- toarelor obligatii :

a) si3 administreze insecticidele numai pe timp lini$t\t, f k g vint $i numai asupra- culturilor agricole entomofile sau porntlor fruttiferi care nu se afK~ in stadiul de inflorire ;

b) s3 coseascg sau s5 smulg5 buruienile inflonite din grmina sau livada supus5 tratamentului- cu pesticide inrtlnte de inceperea acestui tratarnent ;

C) s5 anunw 'prim5ria de aplicbrea tratarnentului Litosanitar in gospod5riile individuale, cu cel putin 5 zile Pnainte de h e p e r e a acestuia in vederea avetiiz21- rii tuturor apicultorilor care au stupinele situate pe o razg de 3 km fa@ de locul upde se efectueazg tratamentul cu pesticide.

I 1 9. Consiliile locale, comunale, or*enqti sau municipale $i primarii, dupg caz, vor lua mLuri pentru anuntarea in scris, cu cel putin 5 zile inainte, sub semngturg de luare la cuno$tinfi, a tuturor detingtorilor d e stupine sitwite in raza teritorial5 a localitiltii, precum $i circumscriptia sanitarg-veterinarg, despre locul, data inceperii Si mijloacele cu care se executg tratamentele cu insecticide.

I 10. Unitgtile cu sector apicol $i apicultorii cu stupine personale au urmgtoa- rele obligatii :

a) s& anunte Pn cel rnult 24 ore consiliul local al comunei, orggului sau mu- I nicipiului $i primarul, dupg caz, pe teritoriul c k a a se gfl5 stupina, locul de am- plasare a acesteia, perioada utiliihrii vetrei de stuping, num5rul familiilor de &I- bine, sediul sad adresa detinAtorului de 'familii de albine, precum $i sediul sau adresa la care acesta urmeaz5 s5 fie 2nunt.t in ,cazul efechgrii unor tratamente

b) sB inchid5 sau sg indepgrteze la o distantti de peste 5 krn de suprafetele supuse tratarnentuhi familiile de albine atunci cind au fost anun@ti ori au aflat

a pe orice alt2 cale despre efectuarea tratamentelor cu insecticide asupra.culturilor agricole, plantatiilor pomi'cole $i padurilor situate in apropierea stubinei.

', . ~intndu-se seama de tox ic i t ah ' gi remanenta pesticidelor 'Polosite, interva- iele de timp in care este necesar- ca familiile de albine s5 fie Inchise sau inde-. partate, sint cele prevgzute ilh Anexa 2 ;

C) s5 sesizeze irnediat, in scris, circumscriptia sanitar5-veterina* pe caza cg-

. -

3

v&ce In 24 de ore de la muntarea m l u i de intoxicatie la familiile de albine, comisia de constatare, care va fi format& din medicul veterinar - in calitate de prqedinte, delegatul primlriei localit4tilor de pe raza clrora s-a produs intoxicatia, delegatul unitstii dk protectia plantelor din zonl sau a1 filialei teritoriale Rornsilva R.A., dupl caz, precum $i delegatul filialei judetene a Asociatiei Crescg- torilor de Albine.

In cazul cind tratamentele cu pesticide s-au efectuat cu aeronave, din comisia de corntatare va face parte pi reprezentantul Aviatiei utilitare, d a d se constats c l nu au fost respectate de cltre comandantul aeronavei instructiunile primite.

11. -Medicii veterinari de circumscriptie stnt obligati : S l controkze dacg unit5tile sau persoanele fizice cu gospodgrie individual&,

care executs sau beneficiad d e tratamente fitosanitare cu pesticide, asigurl' M e - plinirea mburilor de prevenire a intoxicatiilor la familiile prev&zute in prezentul ordin.

Ancheta sanitar5-veterinarl Se va face In prezenb delegatului unitiitii care a beneficiat de tnatamentul fitosanitar gi a detingtorului de stupi afectati, pentru ca pla i le \s5 poatl expune pretentiile sau obiectiile lor, care vor 'fi consemnate Fn procesul verbal. '

Cind intoxicatia se produce din cauza unui tratament cu pesticide aplicat intr-o gospodlrie personal%, la anchetl va participa un reprezentant a1 acestei gos- podHrii.

In cazul in care nici unul din delegagi cbnvocati p6ntru a face parte dm comisie nu se prezinti4 la d a t a stabilia, medicul veterinar de circumscriptie este obligat s5 execute, in prezenta unui reprezentant neutru, ancheta saxiitarg-veterinarg $i sg incheie procesul verb& de constatare in termen'de 3 zile de la data cind a fost anunwt de producerea intoxicatiei, mentionind totodaa. $i modul'cum a fost facut& convocarea delegatilor absenti.

Procesul verbal incheiat de comisia de constatare va trebui sg cuprindl : - date privind proprietatea gi adresa proprietarului familiilor de albine ; - elemente privind stupina ; - confirmarea sau infirmarea intoxlcatiei chimice pi stabilirea cauzelor gi

imprejurlrilor In care 3-a pradus ; - n u d r u l & stupi afectati ; - simptome observate ; - pderea familillor de albine ; b

- numgrul fagurilor cu puiet ; - gradul de mortalitate ; - starea familiilor de albine ; - dac& se constat4 mortalitate In stupinele vecine, la ce distanp $i In ce

grad ; - identificarea suprafetelor, $i a culturilor sau zonei forestiere tratate ; - dis-tanta intre atupinl gi hultura tratat4 ; - stadjul de inflorire $i prezenta florei spontane Pnflorite ; - dgungtorii combltuti ; - produsul utilizat sau surppicionat ; - modd In care a fost aplimts substant. toxic& ;

,

- dab $1 ora tratamentului ; - conditiile heteorologice la data tratamentului pi a constatgrii intoxicauei

(cald, frig, vint, ploaie) ; - persoanele care nu au respectat pred-ederile prezentului ordln ; - evalwrea tizicii a pierderilor cawate.

In cazul fn care diagnosticul de intoxicatie cu pesticide nu poate fi stabilit numai prin mijloace clinice, se va solicita unui laborator specializat in identificarea pesticidelor efectuarea exarnenului toxicologic, Pn care scop comisia va recolta $i va trimite probe de albine moarte sau fn agonie, probe de miere, de faguri cu pgsturs, de faguri cu puiet ctip5cit $i nec&p&cit, plante, frmze, flori $i apP satti- toare, suspecte d e a contine substante toxice, furnizind totodatg date privind natura toxicului incriminat $i simptornele constatate la familiile intoxicate. Prelevarea probelor pentru examen toxicologic se va face in cel mult 24 ore de la sesizarea intoxicatiei, de ctitre apicultori $i un delegat neutru in prezenta medicului veterinar, care va sigila probele. EXpedierea probelor la laborator se va face de pro- prietarul stupinei. Jumgtate din probele recoltate vor fi pHstrate tirnp de 90 zile de medicul veterinar in vederea unor eventuale expertize.

12: Directia general& sanitarli veterinar5 din ~ i n i s t e r u l Agriculturii $i Ali- mentatiei va comunica in fiecare an Ministerului Mediului $i directiilor generale judetene pentru agriculturg $i alimentaoe, lista laboratoarelor specializate in de- celarea $i identificarea pesticidelor.

13. fncglcarea prevederilor prezentului ordin atrage, dup6 caz, rgspunderea penal5, contraventional~, disciplinarg, material& sau civil&, potrivit legii, a per- soanelor vinovate. _

14. In ca2urile.de intoxicatii cu pesticide, dac& s-a inregistrat morfalitatea in totalitate sau depopularea rnasivg a familiilor de albine, organul competent (co- mfsia de constatare) va evalua pierderile prin nerealizarea productiei de miere in seZonul apicol respectiv. In cazul .in care organul d e drept apreciazg c5 fapta so- cotit5 contraventie a fost sHvir$it& Pn astfel de conditii incPt potrivit legli penale ea constituie infractiune, sesizeazg organul de urmtirire penal5 competent,

15. Prevederile prezentului ordin se aplicti atit Pn cazul stupinelor 'amplasate pe vetre pennanente cit gi pentpu cele deplasate in stupgrit pastoral In vederea valorificgrii resurselor melifere naturale $i cultivate ale Wrii.

16. Prezentul ordin intr& Pn vigoare la data de 5 februarie 1992.

17. Pe data intrtirii in vigoare a prezentului ordin se abrogg ordinul comun a1 Ministerului Agriculturii . $i Industridi Alimentare, Ministerului Silviculturii, M.T.Tc. $i Cornitetului pentru Problemele Consiliilor Populare cu numerele 45/110/947/23/1987.

MINISTRUL AGRJCULTURII $1 MINISTRUL MEDIULUI ALIMENTATIEI

Petru MZrculesm Marcian Bleahu 1

MINLSTRUL TRANSPORTURILOR DEPARTAMENTUL PENTRU ADRIINISTRATIA

- PUBLICA LOCALA

Traian Bzsescu - Ioan Le?

PRWEDINTElLE ASOCIATEI CRESCATORILOR DE ALBINE DIN ROMANIA

Eugen Mfrza -

. TABEL

cuprinzind princlpalele specii melifere agricole qi sihice ale dror tratamente titosadtare pot dhrmina idoxicarea albiaelor melifere

Denumirea speciei melifere Perioada de inflorire

Salcia ciipreascil (Salix caprea) Salcia a lb l (Salix alba)

ArMr american (Acer negundo) 111-IV

Rapim (Brassica napus oleifera)

Muqtar alb (Sinapis alba)

Salcim alb (Robinia pseudacacia)

MkBriche (Vicia sp.)

Facelia (Phacelia tanacetifolia)

Lucernl (Medicago sativa)

Coriandru (Coriandrum sativum)

Trifoi (Trifolium sp.)

Sparceta (Onobrychis viciaefolia) VI-VIII

Pepene galben (Cucumis mello) - VI-VIII

Pepene verde (Colocyntis citrullus) VI-VIII

Dovleac (Cucurbita sp.)

Otetarul fals (cenuqerul) (Ailanthus altissima) VI-VII

Tei (Tilia sp.) VI-VII

Sulfinl a lb l (Melilotus albus) VII-IX

Floarea-soarelui (Helianthus annuus)

Anexa 2

cuprinzind intervalele de timp necesare pentru fndepiirtarea sau Enchlderea stupilor in iuncfie de natura pesti&dulbi ioloeit

. , In cazul utiliziirii erbicidelor :

- nukai in timpul tratamentului, in cazul. erbicidelor sisternice de sol pe 'baz5 de atrazin, simazin, monolinurom (Aresin, Pitezin) etc. ;

- pentru 24 ore, In cazul diquat ; - pentru 48 ore, In cazul erbicidului 2.4-D.

In cazul tratamentelor, cu 'fungicide :

- pentru 24 ore la tratamentul cu fungicide pe bmZI de captan (Merpan, Captadin), zineb (Perozin), m c o z e b mithane M-45), carbendazim (Derosal, Ba- vistin), ziram (Ziradin -754 tiuram (Tiradin, Tiuram), benomil (Bmlate), vinclozolin (Ronilan 52), tiocarbaf-riat de zinc (Vondozeb), sulf (sulf pulbere, sulf mniabil), oxiclorur5 de cufvu (Turdacupral), sulfat de cupru, hidroxid de cupru (Cuzin), tio- fanat metil (Topsin).

In cazul aplicgrii acaricidelor :

- pentru 24 ore la tratamentul cu acaricide pe bazk de didof01 (Kelthane, Dicofol; Milbol), bromopropilat (Acarol, Neoron), propargit (Omite) $i clorfenson (Ovotran, Avex, Polacaricidol).

I In eazul insecticidelor organo-clorurate : - I

I - pentru 72 ore la tratarnentul cu insecticide pe b a 6 de lindan (Lindatox), I PEB + lindan, PEB 25 etc. I

I In cszul insecticidelor carbarnice : ~ - pentru 72 ore En cazul tratamentelor cu insecticide pe b a d de carba- ril +, lindan (Carlintox), carbofuran (Furadan, Diafuran); bendiocarb (Seedox), fu- ratiocarb (Promet), oxarnil (Vydate); pirinvicarb (Fernos).

In cazul insecticidelor gi iungiciddlor organo-iosforice : > - pentru 48 ore la tratamentul- cu insecticide pe bazii de malation (Carbe-

tox), triclorfon (Danex, Onefon, Dipterex, Clorofos, Wotexit, Ribol, Poifosclor), DDVP (Onevos, Nogos, DDVP, Vapona), fenitrotion (Metathion, Sumithion), pirazo- fos (Afugan) ;

- pentru 72 ore la tratamentul cu insectioide pe bazii de dimetoat (Sinora- tox, Dimevur), etion (Sintox, DTF), metil paration (Wofatox), diazinon (Diazol), fosmet (Imidan).

In cazal piret!roizilor : r5- - Pentru -48 ore la tratarnentul cu deltametrin (Decis), cipermetrin (Cym- bush), permetrin (Ambush), .fenvalerate (Sumicidiri), cyhalotrin (Karate), alfame- trin (Fastac).

URDINISUL $I OGLINDA STUPULUI

ing. Tradan VOLCINSCHI

In primele zile calde de prim5var5 timpurie odatA cu ocazia efectu5rii primului zbor de c h t i r e a albinelor, incepe pentru stupi d m $i pentru apicultori o n o d $i important3 etapi de activitate. Prezenta apicultorului in stupin5 $i ob- servarea stupilor h aceste zile este foarte importantA decmece atunci este cel rnai bun prilej ca el s5-$i numere stupii $i ~5-q i dea s e a m cum au iernat, d t de pu- terinici sint $i la ce pmductii se pd'ate as- t w b

Apicultorul poate in aceste zile s5 contribuie la f o r t m a zborului ,de cudtire s5 observe $i s5 intmvini operativ in reme- dierea multor neajunsuri constatate, no- tindu-$i familiilq suspecte care vor s5 fie in atentia lui in perioada imediat urml- taare.

Principalele observatii $i consCat&ri ce pob fi fgcute in aceast5 perioad5 sint ur- miitoarele : - Un zbor de curstire puternic $i vioi,

cind albinele scot din stup surarile lor moarte zburind cu ele la distant5 ca ni$te elicoptere vii insearnn5 c5. stupul a iernat bine $i familia este normals. - D a d albinele umbll nelinivtite pe scindura de zbor gi pe peretele din fata stupului c&utind parc5 ceva, ne indicl c l stupul este orfan. - In zilele rnai calde cind albinele sint

faarte active, adudnd mult polen, in- seamn5 c5 matca este prolific5 $i puietul bine dezvoltat. La familiile de albine rnai putin active, care aduc putin polen sau chiar deloc, deducem c l matca este epui- zat5, bitWn5 sau aceasta poate lipsi. - f n diminetile reci din luna martie

dac5 observ5m brum5 sau urnezeala l a urdiniqul unor stupi, aceasta ne indic5. o bun5 dezvoltare a puietului din in ter im1 acestor stupi. Dac2 a p l i c h spatele palmei in imediata apropiere a urdini~ului vom simti cadura care se degaja din interior. - Dac5 observ5m pe scindura de zbor

sau oglinda stupului mici cristale alb-g51- bui de miere,-fnseamnS c5 mierea a cristalizat in faguri $i familia are nevoie de ap5. In acest caz multe albine singuratice i$i iau zbcirul in ciiutarea apei $i nu se rnai intorc din cauza frigului Se reco- rnanda s5 administrlm acestor familii mici cantit3ti de simp c5lduf.

- Prezenta trh€orilor la urdiniwl stupilor in lunile martie $i aprilik ne indic8. existenfa unor m5tci epuizate sau intentia albinelor de a a schimba. - Lame de trintori scoase din stupi la

sf2qitul lunii rnai ink-un timp rece, nefa- vorabil zborului, atrage atentia c5 rezervele de hran5 ale stupului sint insufici- .ente gi apicultorul trebuie s5 intervin5. Iz- gonirea Urintorilor este ndrmal5 toamna iar d a d constatAm izgonirea lor rnai timpurie aceasta ne indicl lipsa de cdes. - De multe orit vom observa pe oglinda stupului albine tinere tirindu-se f5r5 a-gi putea lua zbarul sau chiar puiet viu sau mort. D a d a-te alMne nu siqt dezvol- tate normal $i le lipsegte cite o arip5, un picior sau praintA un alt defect fizic, iar la urdiniv dbserv5m gi b u ~ 5 t i de tes5tur5 ca un pgienjemig inseamnti c5 aceasta este opera gaselnitei care prin ramificatia ga- leriilor croite in faguri a distrus $i ac- , cidentat o pa& din puiet. Se $tie c5 albinele nu t o l e r e d in ,societatea lor inva- lizii. Se vor inlgtura fagurii atacati de g5- selnitl $i se va miqora cuibul pentru 0

rnai bun5 apgrare. - Un joc pnterinc de albine tinere in fata urdinivului (zbor de recunowtere) la sfirgitul lunii aprilie este dovada c5 vom avea multe culegiitoare in mijlocul lunii mail - Ventilatia puternicli la urdinig unde exist3 rnai multe rinduri de albine care ventileaz5 bhtind gr5bite din aripi, dove- desc c5 urdinigul este prea mic. - D a d vom glsi puiet mort, mai ales

in urma unei schimbki bru$te de tem- peraturl, inseamnti c5 puietul a fost r5cit. Se va menfine cuibd strins $i bine im- pachetat pentru pilstrarea chldurii. - Da& obsewlm pe fulndul stupului,

pe scindura de zbor sau oglinda stupu- 1uf.cadavre mumificate sub form5 de larve $i puiet pietrificat de culoare gri sau alb5, de consistent5 tare $i aspect cretos inseamnl c l familia de albine este bol- nav5 de puiet v2ros (ascosferoz5). Fami- liile bolnave se trateaz5 cu micocidin con- form prospectului. . - Existenfa pe oglindB stlkpdui a unor albine inchircite, care se tirssc, araG c5 acestea fiind albine strhine, au fost inte- pate, s h t r5t5cite sau hoate. CPnd num5-

rul lor este mare, iar la urdiniq observtim o inghesuial5 de db ine IncBierate care se IupG intre ele putem aprecia CA este fur- ti$ag. Albinele hoate fnainte de a pgtrun- d e in stup cerceteazg in dreapta $i in stinga, ,obsenrH unde paza este rnai slab& +i apai se £uri$eaz% in stup, avind o tinut& care d l de b5nuit. Printre albinele hmte se obsenr5 adesea $i albine negre $i lu- cioase care $i-au pierdut periyorii de pe tmace $i au primit acest aspect .din cauza nlrm-elor i n c 5 i e ~ r i In care au lost stropite cu venin de albine. In caz de furtivag se impun de urgent& -lm5surile co- respmzitoare. - Primivara putem observa pe oglinda

shpului albine tinere cu abdomenul umflat, tirindu-se $i neputind zbura. In majorihtea cazurilor albinele sint bolnave de , , ~ d de mai". Acestea sint albine

- doici care prelucreaz5 mierea $i polenul pentru hrana puietului $i sint intoxicate, cu piistur5 alterat5 de diferite mucegaiuri din interidrul stupului, consecintele unei, ierngri neoorespunz5toare sau a polenu- ; lui proaspiit, devenit impropriu in urma brumelor din primrivar5 Se. vor inl5tura fagurii cu p&stw% niuceg5itli sj se vor hr in i albinele cu sirop in concentratie de 1:l. - Da& albinele add te se tlr5sc $i nu pot zbura, acest fapt se poate datora rnai multor cauze : fie ci sint epuizate de b5- trinete fie cg suferi de anurnite boli ca di- sau nosemoz5. fn cazul nosemozei care apare cu prec5dere prim5vara vom observa o depopulare a familiei de albine $i o activitate redus5 Albinele se s t r i n ~ i n fata urdiniqului in mmez i , paralizeazs $i mar cu aripile intinse $i cu membrele adunate sub cavitatea toracicl avind abdo-

' m e n d umflat. Albinele sufer5 d e diaree, eliminind excrenlente apoase in pic5turi sau in jet de culoare brun gglbuik albi- cioas5 cu miros specific. Se recornand5 a se trimite probe cu albine la laborator spre a li se face analiza microscopici, singura cale ce poate stabili cu certitudine dac5 este o bod5 cu pericol de contami- nare sau numai a simp15 intoxicatie tre- cituare. - Pentru depistarea acaripului varroa

se recornand5 s5 cercetgm cu atentie rnai multi trintori care sint parazitati cu pre- dilectie de a c g e p a r a z i t i pe care-i putem observa cu ochiul liber sau cu ajutorul unei lupe in special pe pa rka ventral5 ^mtre inelele abdominale Un test rnai precis se recornand5 a se face primsvara - intr-o zi frumoas5 $i cglduroas5 prin son- daj la 200l0 din stupi efectuind un tratament de diagnosticare cu varachet. Tra- tamentul se efectueazl f&rA. deschiderea stupului prin introducerea pe u rd in i~ a benzii de hirtie pe un suport de tablii pen-

tm a nu incenm sttlpul In dimideata urrn2ibare se scoate foaia de control $i se observfi cu. ochiul liber sau cu lupa prezenta sau absenfa acestor paraziti. In u- nele cazuri pe foaia de control parazitii d i spq i ca macul se pot n u m b cu sutele $i miile. Primul tratament curativ se va aplica la toti stupii p r i d v a r a clnd &i- nele au fnceput a c t i v i t a b normalii dar tratamentul de b a d este cel de toamng h lipsa putetului. - Pe oglinda stupului se rnai pot ob-

serva uneori albine care prezintii misciiri convulsive, i$i perie corpul cu picioarelr ca perrtru a indepkrta cwA ce le jeneaza Privite de aproape cu atentie, se pot observa pe .ele larve de triunghiulini, paraziti viermiformi cu corpul articulat cu trei -hi de aicioare care wrforeazi m e s r a n a in ter~~~rn&talEi a albinelor. (o ~arazi tmi l a larvelor unar insecte . Me- laide).

\

- In m e l e situatii.. putem observa albin!e cu antenele mult &gro$ate spre vlrf avind pmci d o a mBciuce de care vor s5 se debaraseze $i ' nu reugesc. Acest feno- . men se intimp& h cazul cercetarii florilor ou aju-trorul antenelor in &Ware? nec- tanhui a un& specii d e orhidee care contin pe pistilul florilor un clei foarte lipi: c i a care a d e ~ puternic $i repetat la antenele lor $i de care nu se rnai pot deba- wsa. - - B d t i rnici de polen vechi $i muce- gait care s h t sccpase din stup de c5tre albine ne cii puietul este bine dezvoltat $i m t c a nu are suficlent spatiu de

.

ouat. 1

- Prezenta unei singure m5tci moarte Pe oglinda stupului in sezonul activ este un sernn care' ne solicit5 un control al familiei respective pentru a constata catlza $i a inStia misurile ce se impun Moartea Wtci i poate fi accidental5 chiar din cauza apicultorului printr-o comportare ne- atent5 sau a unei bsli a mBtcii care p5- r5sgte singut% stupul. Mai exist5 posibi-, litatea ca o alt5 matc5 tam5r5 dintr-un stup vecin i g i t 5 la aborul de imperechere. a g q i t la reintoarcere urdinivul nefiind acceptat5 .hji omorit5 de albine. M5tcile marcate ne ajut5 sB le ~bservkm ma1 u$oY ei s5 apx-eciem situaba. - Prezenta rnai multor m5tci moarte

pe oglinda stupului $i eventualelk c5p5cela de cearl provenite prin eclozionarea m5t- cilm din botci ne indic5 c5 familia $i-a schimbat liniqllit matca, sau c5 familia a mit inainte $i acuma a renuntat de a mal roi. Dace este vorba de un roi secundar acesta are de regul5 mai multe mstci, din care albinele i$i opresc numai m a . Inorice caz familia trebuie cercetati pentru a nq convinge de prezenta $i activitatea m5tcii in stup.

- Zborul vioi a1 trfritorilor, precum $i o populatie numercras5 de albine ne pre- pestegte peste putin timp un roi. Cinte- cul m5kii care adesea poate fi auzit in apropierea unul stup inbat in frigurile roitului este un alt semn de roire. Ace. la$i lucru ne ind1c5 albinele care in tim. pul unui cules bun stau inactive pe scind dura d e zbor sau fac barb& in fata stupului Barba stupului mai p a t e fi un semn care indic5 lipsa de spatiu sau un urdini$ prea mic. - h timpul marelui cules observsm

cum albinde plea& in num5r mare $i vln b d r c a t e dzind greoaie pe scindura de zbor $i chiar pe jos in fata stupului, stind s5 se odihneascii putin gi s5 respire profund prin viz~bile rm$c8ri de contractare $i destindere a a~bdomenului. Pentru a ne convinge dacg albinele culeg nectar putem prinde la'urdiniv una sau mai multe a10 bine oare vin de la cules $i facem o probi simp15 care const5 in ap8sarea ugoarii a abdomenului pe unghia degetului mare $i vom observa cum albina cu inciirctitura d5 a f a ~ pe gurti un bob stdilucitor de nectar care apare vizibil pe unghia nms- trS. Aceastii probg paate fi f5cutZ1 Si in cazul-unei bgnuieli de furtivag. Cind prim dem dteva albine ce ies- grhbite din stud pul mnuit a fi atacat putem constata d a d au sau nu hciirciitura de miere furat5. Un alt semn oare mer ia retinut este faptul c& in timpul zborului alrbina cu in- drciitu1-5 tine piciearele strinse sub abdo. men in timp ce albinele f5r5 hc5rc5tur5 care pleac5 la cuds cu gu$a goal6 tin picioarele fntinse de-a lungul abdomenului. - Cind punem caturile de recolt2 la

stupi $i cfnd aplicgm urechea la ele seara

sau d i m i n e a ~ , dac5 auzim zurnzetul albinelor Insotit de un fel de r&tuTi, a t e semnul (21 familia a preluat (acceptat) bine catul $i a inceput activitatea la faguri. . : - Un zbor infens a1 albinelor care vili gr5bite de la cules intr-un singur sens In ~ i m i dese care parcii se unesc- spre ' ur- dinis $i al te albine nu NrBsesc stupul ests '

semnul caracteristic care preveste~te ve- '

nirea und ploi. - Privind urdini$ul~.stupului in timpul

saonului activ, putem s5 ne ' d5m seama $i s5 aprecfem in mare locul unde se g5- se$te matca din stupul respectiv. Vom observa astfel, in toat5 ' lungimea urdini~u- lui o pofiiune unde albinele se aglome- re& mai mult. Este suficient s8 sesiztim acest lucru pentru a $ti c8 matca se aflti -pe rarna in dreptul ciireia se ingr5mi-

. desc mai mult albinele, fapt ce ne ajutri : s5 o &sim mai usor.

-.Da& ur-rim directja de zbor a albinelor, -care pleacg $i vin la. cules, putem

,:: aprecia directia sursei de ,nectar iar. dupti abundenb $i culaarea polenului adus, de-

- ducern gi flora meliferZi cercetat5. .- ~ r i v i n d la- urdinivul stupului este deo-

sebit . de plticut s5 admiri cum vin albinele indrcate cu ghemotoace de polen niai -

m a n . sau, mai mici, divers co l~ra te pe care le transpara. pe ultima pereche de picioare. Dup5 in%ensitatea . transportului, mgrimea $i curloarea ghemotocului de polen, apicultorul p a t e aprecia prin core- lare s w a floristic5 cercetau. fn general ghemotocul de ~ o l e n recoltat de aLkjqe are o culoare wliform5, polenul avind o o singu* provenient5 ca specie Majori- t a k a speciiloy de polen au culoarea gal- ' ben5 dar cu foarte multe $i variate- nu- ante, dup5 cum urmeazii : .

Culoarea grauntclui cke polen tecolht de albinejin functie de originea s s botanic6 -

Culoarea gr5untelui Plantele polenifere de la care provine de polen I

alb alb-gtilbui

galben-pai galben-deschis

galben

galben-inchis galben ca lgmiia

bfindq* alb5, z5mgita floarea pwtelui, morcovul, crucea pHmintului, cirmiz,

scaietul, anghinarea (un polen bogat in proteine - 30,41°/0) m5ru1, laleaua, porumbul, limba mielului, fiesta, teiul

cu frunla mare, unele conifere agri$ul, cmc5zu1, artarul, crinul, paltinul de munte teiul pucios cu frunza mic5, pgtlagina, porumbarul,

corcodu~ul salcimul, brinduga galben5, mglin, corn, ceap5, linarita,

hri$ca, rabarbgr, sulfina alb5, degetelul r q u , forsitia, jugastrul

mAcie$ul, gutuiul japonez . majoritatea speciilar de salc?e, mu~tarul, rapita de

primAvax5, unti~orul

Culoarea gr5untelui Plantele polenifere de la care provine de<polen

galben ca sulful

galben dcru galben cafeniu galben auriu galiben portocaliu . , galben gri galben verzui .

galben rgiatic

galben albgstrui ro$u portocaliu rgiatic . gri dachis gri fumuriu marrhie deschis maronie inchis cafenie deschis verde inchis . violet alb5strui negricios

alwul, molidul, pinul, iederg, ridiched m b a t i d , salcimul galben, fagul rovu $i fagul

arinul negru prunul, cirgul, vignul, rnigdalul, limba oii plopul tremurgtor, splinuta flaarea-soarelui, dovleacul lucerna, tutunul, cicoarea, v o l h r a ind; stejarul, u h u l p5p5dia, potbalul, pSrul, piersicul, afinul, ochiul boului,

dalia, $ofrand, gura leului, castanul sglbatic unele qpecii de plop ghiocelul . migdalul zmeura, numeroase flori de munte $i de cimp mwa; m5Zririchea furajed, iarba varpelui c5pqma, phduqelul, chimionul trifoiul ro$u $i trifaiul alb aninul, stelita de taamn5 zburtitoarea, macdl de gr5dinri facelia, ciulaul, ciocul berzei viorelele, m5ciuca ciobanului macul rovu, trifoiul inearnat, plopul negru -

Culoarea $i valwrea polenului , a t e foarte variat5, la fel ca $i plantele de la care provin. Nuanta culorii ghemotocului de polen recoltat de albine la o anmit i i specie wate varia in limite apropiate in functie de anumiti factori m : locul de crqtere, anotimp, umiditate atmosferic5, faza de inflorire, momentul culesului (perioada de zi), agentul adeziv (compozitia nectarului care seme$te ca liant a1 gr5- uncioarelor de polen) $i soiul sau hibridul din care provin. - La urdinigul stupului se rnai pot ob-

serva albine venind cu inc5rctiturii de propolis d~ diferite culori (alb, galben, rovu, verde) pe care il transport5 ca $i pe polen, ifl corbicula picioru$elor posterioalte. La desc5rcarea propolisului, ,albina este a- jutatS de alta care rupe cu mandibulele cite o bucStic5, pe care o depoziteazti apoi la locul necesar. Aceastri operatiune se face adesea chiar pe Scindura de zbor. 0- peratiunea-se face numai la o temperatur5 ridicatti de pesb 20°C efnd materia vis- coas5 este rnai moale 7ji pmte fi rnai u- $or manipulat5. Tot la urdiniq se rnai poate observa cum in ahumite imprejurgx-i albinele vin $i cu alte substante rS$inoase adunate din vopseaua neuscata, p5curti $i chiar asfalt cu care astup5 apoi clllp5- turile rnai mari, folosindu-le ca inlocuitori de propolis. Interessnt de observat este modul de recoltare a propolisului sau a altor r5~ in i pe care albinele le adunti frirg a se incleia. Acestea sint depistate cu antenele pantru a descoperi particula cea rnai potrivitri apoi substanta cleioas5 este atacatii cu mandibulele. Limba nu este u-

tilizatri. Dupi ce a prins propolisul cu a- , j u t o d mandibulelor, albina se trage ina- poi cu caw1 ridicat pin5 ce particula apu- catti se htinde ca o at5 $i apoi se rupe. Dup5 aceea picioarele ei manevreazi cu dexteritate aceast5 m i d particul5 pe care o depoziteazri in panera~ele de palen. Du- p5 flecare depozitare de propolis 51 pa: nerave, albina zboarg citeva secunde, apol se %a& in acelavi loc pentru a continua strinsul pin5 grtidjoarele de propolis ajung la d r i m e a necesarti. - Mersul culesului de primtivarti il pu-

tem aprecia eel rnai corect citind inre- gistr5rile cintarului apicol de control. fn lipsa acestuia ai adip5torul apicol poate servi drept nn indiciu asupra mersului culesului. Astfel, cind ad5p5torul este intens frecventat de albine, culesul de nectar este slab, iar cind natura ofer5 nectar din bel$ug, albinele p5r5sesc adtipgtorul, intrucit ele g5sesc suficientii apti din nectarul proasptit - 0 mare satisfaeie simte apicultorul

cind observg o matc5 tin5r5 neinlperecheatii . care iese ' din stup luindu-$i zbDrul pentru ca ap6i dup5 uh timp sii reapar5

- l a urdiniv a d n d in spate sernnnl impere- cherii. Ftir5 a avea pretentia c5 am venit cu nouati sau cri am epuizat acest subi-

'ect, am incercat stimati apicultori s5 vti trezesc interesul $i sri v& invit la o ob- servare rnq atentii cu speranta cti ne veti trimite alte numroase $i intersante observatii $i interpretiiri mai putin M O S -

cute sau constatiiri din practica $i expe- rienfa personall. (Va urma).

In a jutorul opicultorulul i'ncepiitor

. ing. Nicolae MCOLAIDE

In stare s5lbatic5 albinele i$i cl5deau, cuibul in scorburi de copaci sau in crip5- turile stincilor.

Trecerea de la cuibul suspendat pe ra- muri de copaci, form5 in care i$i organi- zea& cuibul $i astAzi ahbina yr ia$I indi- an5 cit $i pitica galben5, la cuibulad5pos- tit, a fost probab~l determinatii de r5cirea climatului, de instinctul de ap5rare a1 cuibului precum $i de alte cauze Aceleavi motive au determinat pesernne $i amritia v ie i i in comun $i polimorfismul la albine.

Producerea derii este asigurat.5 de glan- dele cerifere. Acestea sint situate perechi pe partea inferioar5 a sternitelor IV-VII abdominale ale albinei luc&toare. Glan- dele au o form5 ovals, de culoare deschis5, constituind oglinzile cerifere. piecare o- elinda cerifer5 numBr5 10.000-20.000 ce- rule glandulare. lngltimea celulelor de- ~ i n d e d e starea fiziologic5 a glandelor. fiind maxim5 in perioada de producere in- tens5 a cerii. lntre celule se g5se$te o re- tea de ramificatii traheale. Pe suprafata poroad a oglinzilor cerifere, iau nagtere solzisorii de cear5 care au forma acestcr suprafete.

Solzi$orii de cear5 formati sEnt desprinvi cu membrele de pe sternitele posterioare ~i adu$i la nivelul mandibulelor pentru a f i fgrimitati $i folositi la construirea fagurilor. Producerea de cearl este conditi- onatii de : existents cuksului, numgrul albinelor binere, puterea familiei, existents spatiilor pentru cliidirea fagurilor $i starea fiziologicii a familiei de albine.

In general s-a constatat c5 nu exist5 o grup5 special5 de albine clsditoare, la a- ceast5 activitate participind albine de toate virstele. Secretia cerii este . strins le- gat2 de cre~terea puietului $i de activitatea legatA de prirnirea $i maturarea nectarului.

In privinta virstei albinelor la care gland61e &rifere ajung la dezvoltarea maxim&, existii o mare variabilitate, con- statindu-se in general c5 in5ltimea ma- xima a celulelor ceriere corespunde virstei de 16-18 zile dup5 care acestea scad pin5 in ziua a 24-a. Secretia cerii este ins5 posibila in caz de necesitate chiar' la o virsta de numai 3 zile precum $i la virsta de p'ate 24 de zile.

Cuibul familiilor de albine se compune dintr-un num5r variabil de faguri cl5diti de cgtre albinele lucr5toare.

Fagurii au pozitie vertical5 $i sint com- p w i fiecare din citeva n i i de celule he- xagonale, situatq pe m b e l e fete ale fagurelui. Fundul celulelor este compus dln trei fete rombice care constituie parti din fundurile a trei celule de pe fata opus5 q fagurelui. Dup5 d r i m e , form5 $i nurn5r se disting : celule de albine lucr5toare,'in care create puietul de albine lucrstoare. Are fonna hexagonal5. Diametrul celulei

' a t e de $,3&5,42. Adincimea celulelor En care se cre$B puiet este de 12 mm, lar a celor fir care se depoziteaa mierea de peste 16 rnm ~ o l u m u l unei celule de al- bin5 l u d t o a r e este de circa 0,282 cm3. - Grasimea peretilor celulelor la fagurii noi este de 0,12 mm la acelea la care au - , crescut 10-12 generatii'de puiet de 0,18- 0,20 mm, iar volumul scade la 0,250 ,cm3. Celule de trintori sint rnai man, avind 6,25-7,O mrn diametru $i 13-16 mm a- dincime fiind totodat5 rnai putine in cuib.

Botaile, in num5r variabil de la 3-4 la citeva zeci sint cilindrice cu o adincime de 20-25 mm, avind form6 de ghind5. Botcile se g5sesc in stup numai cind in familie se cresc mgtci. Dupa eclozionarea matcilor, albinele distrug botcile ramase. In afar5 de cele 3 forme principale de celule, albinele- clidesc $i celule de form5 neregulas, denumite celule d e trecere. Grosimea fagurilor cu celule de albine lu- cl-atoare este de circa 25 m, iar d i s w t a , dintre faguri de 12-12,5 m m Distanta f n k e peretii medianei a doi faguri -vecifii este de 37-37,5 mm

f n afar5 de crqterea puietului, in celulele de albine lucrntoare albinele depozi- teaz5 rezervele de miere $i p5stm-5, iar in celulele de trintor numai miere. 0 celuls de albin5 lucr5toare poate cuprinde 0,40- 0,43 g miere sau circa 0,19 g polen. Un fagure in cuib standard (435 )( 30U mm) are pe ambele fete circa 8 000-9000 celule de albine lucr&toare, La 1 em2 intr5 4 celule de- albine lucr5toare $i 3 celule de trintor. .

In-sezonul activ cea mai mare parte din fagurii cuibului sint ocupati cu puiet. In partea de sus a fagurilor cit $i in fagurii mgrginagi, in imediata apropiere a puietului, albinele depoziteazg p5stur5, iar spre margini miere pe care o p5streaz2 atit pentru nevoile imediate cit $i ca rezerv5 pentru sezonul de iarns. In mijlocul cuibului, in tot timpul cft cre$te $.i se dez-

volt2 puiet, se mentine o temperatux5 ccmstantii de 34--35OC. Fagurii in stup pot fi qezati In pat Pece, atunci cind sint per- pendiculari pe peretele in care leste urdiniwl $i in pat cald cind sint paralell cu aceeta In stupii sistematici, fagurii sint Mezafi de obicei in pat rece.

Fagurii noi in care cregte puietul dup5 fiecare generatie i$i sch~mbSi inf8tiGrea $i caracteristicile deoarem dup5 fiecare al- bin5 eclozionat5 !-&mine lipiti in interiorul celulei c5m-a nimfei, iar in unul din colturile fundului $i excrementele eliminate. Prin acumularea din generatie in generatie a acestor resturi diametrul qi adincimea celulelor se mic~oreaz5, din care cauz5 albinele le alungesc.

Astfel, grosimea peretilor laterali ai celulelor cx-e$te in raport de num5rul gene- Fatiilor crescute fiind de circa 0,35-0,40 mm la fagurii noi, de 0,50-0,55 mm la fagurii mjlocii deschisi, de 0,8 mm h fagurii foarte vechi. Cel mai mult se Engroa* fundul celulelor datoriti includerii c&m&- $ilor nimfelor $1 a excrementelor eliminate de lame. Astfel, grosimea fundurilor la fagurii vechi ajunge numai la 4--5 mrn Paralel cu invechirea fagurilor c r g t e $i greu,htea lor. Astfel dup5 6 generatii de puiet crescut, greutatea fagurilor se du- bleaz5, iar dup& 17 generatii se triplMz5.

Micgorindu-se volumul cehlelor des- crevte qi grentatea albineIor crescuh in ele, dup i doug generatii, greutatea albinelor este de circa 125 mg, dup5 28 generatii de 118 mg, iar dupL 38 generatii de numai 107 mg.

- Relafiile de nutrifie intre cele trei caste a le familiei de albine deterrnin5 atractia reciprocs intre indivizii componenti $i

' contribuie b coeziunea $i integritatea biologic& a familiei.

Obiectul schimbului intre indivizi il constituie miewa, nectarul, apa, hrana glandular5 (15pthor) $i altele.

tn relatiile de transmitere a hranei intre albim, exist5 o serie de cornporapi caracteristice Astfel, albina poate f i donatoare sau prindtoare a hranei, hrana poate fi c g i t i i sau oPerit& f&r5 a ti cerutil. -I

In contractele de nutritie partenerii stau fat5 in fat:, adrid un contact intre ei cu a jubru l anterelor care slnt in continu5 rni9cat-e. Albina donatoare de hranti des- face larg mandibulele $i migcPnd putin inainte trompa. din paf l ia ei de re- paus, apace intre mandibule o pi&tur?l de hranL oferia. In acest timp albina primi- toare i$i introduce trompa intre mandibulele donatoarei $i absoarbe hrana. In privinta stirnulilor care concur& la reali- zarea contrdelw de nutritie, cel mai puternic il constituie rnircwul pe care il e- man5 cam1 iar im a1 doilea plan contm- M intre a n h e , Stlmulul ester mal intens

cEnd partenerii fac &rte din aeeeaqi fa- mlilie, decit in cazul cind unul din ei este strgin. Relatiile de nutritie intre albine constituie M e reflexe Ennascute.

N u m h l schimburilor de hranll depinde fn mare mburli atit de starea familiei de albinae, Q"t $1 de conditiile exterioare. Ast- fel, in perioada cwte r i i puietului, con- tactele de hran5 ale albinelor doici sint mai numeroase cu celelalte albine, in schimb num5rul contactelor de hranri scade. simtitor in sezonul d e toamn5 dup5 ince- tarea crgterii de puiet

In general matca primeqte hranfi de la albinele lucriitoare : in rare cazuri se hr5- ne$te singur5, luind mierea din celule $i numai in cazuri foarte rare este donatoare d e hrang.

In perioada activg, cind depune ou5, matca este inconfurat% de 8-10-12 albine doici care formeazg suit8 rngtcih primind la internale de l M 5 minute hran& d e la 5-7 albine din cele ce o inconjoar5.

Hrana pe care o pr ime~te matca in timpul ouatului se compune exclusiv din 15p- tiqor pe care il primqte de la albinele doici.

In perioada de hrgnire matca p r i w t e in- rnedie 16$ m g hranfi Pn decurs de 27 minute in urma a 7 contacte de hdn i recu 6 albine Pnsotitmre (in medie 2,4 mg d e fiecare contact). S-a constatat fn urma cercet5rilor i n t r e ~ r i n ~ cfi in clusul anului

' - m5tcile sint hr5nite cu hran5 glandular& produs5 de albine, cantitativ mai mare in perioada de ouat intens $i mai redus& in perioada repausului de iarn5.

In conditii cu totul rare, matca se hrfi- n q t e cu miere luhd-o singui.5 direct din celule. De asemenea extrem de rare sint situatiile cind matca devine donatoare, aceasti s ihatie survine uneori in cazul in- t r~ducet i i ei intre albine str5ine. In .ceca ce priveqte mntorii, cei tineri in virst.5 de ping la 4 zile de la eclozionare'sint h1-5- niG de d t r e albine. Mai t iniu dup& ce se retrag pe fagurii cu miere se hr5nesc sin- gufi

Relatiile de nutritie Pntre membrii familiei, intensitatea schimbului de hrana a u

.functii sociale contribuind la coeziunea familiei $i comunicarea intre membrii e i Repartitia uniform5 . a f iecBrei cantiat i de hran5 contribuie ca toti membrii d aibli acelqi miros, care ajut5 la recunoqterea reciproclb a acest.org

De asemenea, transmiterea nectarului de c5tre albinele inobilizatoare indicii celor- lalte albine ce jlrmllresc dansul, natura sursei &e hrans. Dat fiind faptul CA paralel cu destllgurarea relatiilor de nutritie are l m $1 un schimb intens de alte substante constituie in ansamblu un regula- tor sucial care Pn final a s i g d supravietu- I r a famillei $i perpetuarea speciei.

/

fn ateafla tuturor apicu/tori/or 4 , .

Lucrari apicole . c u importanfa. deosebita - , ,

in balanta ecoriomica a stupinei pentru anul in curs

Ion POPESCU \

Revizia de prir$&var& a' famlliilor de albine gi dectuarea lucr&rilor ce se impun cu aceast21 ocazie :

Observatii $i evidentiere in caietul stupinei a parametrilor de baz5 ce carac- tmizeaz5 fiecare familie de albine.

Intensif~carea crevterii puietului $i dezvoltarea timpurie a familiilor de albine

Valorificarea culesurilor timpurii $i recoltarea primelor produse ale stupinei.

Devi, calendaristic pentru tara noastr5 primsvara ineepe cu ,,m5fii$orulU (1 martie), din punct de vedere climatologic pu- tini sint anii in care primavara se mani- fest5 odatii cu inceperea anotimpului calendaristic. De cele mai multe ori siguri de venirea prim5verii sintem incepind din a 3-a decad5 a lunii martie - tnceputul lunii aprilie. In jurul acestor date prim5- vara se manife5t.A pe deplin in toate zone- nele tSuSi. Se M r e s c $i se inmultesc zilelg insorite care favorizeaz5 aparitia nume- roaselor flori spontane, cit $i a celor de la pomii fructiferi, bogate in polen $i nectar - hran5 $i stirnulent de baz5 in dezvoltarea familiilor de albine.

In aceast5. perioad5 iniilnim zile cu temperatur5 atmosferic5 de p a t e 20°C care m 5 conditii pentru albine cfe inten& activitate atit in afara stupului la cules, cit $i in interiorul acestuia unde au multe d e fgcut, dar in swcial de crescut puiet (albin5 pentru valorificarea culesurilor de productie timpurii).

Timpul c5lduros, natura veseli3 - inflo- ritA, activitatea albinelor, pasiunea $i interesul de a avea stupi frumovi cu albine multe, viguroase $i de mare productivitate, indeamn5 apicultorii s5-$i reia activitatea in stupin5 $i s5 execute f5r5 intirziere toate lucriirile de sezon, din care impor- tantii deosebitii au cele-ce urmeaz5 :

Revizia general&'de prim&varS, f5cull am&nunfit, l a fiecare familie de albine.

AceastB lucrare, cu observatiile notate in - caietul stupinei ne ajufi &. individua- liz5rn.fiecare familie in parte, direcfionin- du-ne toate intervenfiile (lucsrile) ce ur- rneazti pin5 la aducerea intregului efectiv intr-o perfect6 stare de dezvoltare, fiindcg aceas% operatiune impune verificarea a-

m5nuntit.A a .ramelor $i reorganizarea cuibului, este bine s5 o facem jn zilele csl- duroase cind albinele circulg in afara cui- pului, gentru a preveni r5cirea cuibului.

Cu a c e 4 5 ocazie constatgm cazuri fe- ricite, & avem multe familii puternice,

.care au 4-5 rame pline cu puiet, 7-8 rame cu albin5, rezerve suficiente de hrg- n5 (6-8 kg. miere), ci3 a u acumulat in faguri m5rgina$i pgstufi $i iniere proasp5tj.

Dr? aceasti3 categorie nu ne facem griji prea mari s5 le a juam, planificim deja s5 mai lu5m de la'ele cite ceva

Tot la acest capitol, g5sim familii mij- locii - mai multe la num5r care la data respectiv5 pot avea 3-4 rame cu puiet, 5-6 rame acoperite cu albine $i 4-5 kg. miere, m5tci tinere $i aspect general s5n5- tos. Acestea a u nevoie de 0 impachetare suplimentar5 pentru a mentine Gldura En cuib, completarea cu rezerve de hran5 prin administrare de sirop 111 cite 500 mil. de 2 ox-i pe's5ptZirnfnii.

Mai g5sim o categorie, de reguli3 putin5 la numgr, pe care le numim familii slabe, care provin, fie din familiile tinere intrate cu albine putine la iernare sau care pe timpul iern5rii au pierdut mult5 albin5, stupii fiind expuqi la curentii de aer, de- - ranjati de voareci $i alte animale,epuiza~ea rezervelor de hran5 etc., dar care au m5tci tinere, foarte prolifice, capabile s5 ins5- min tae peste puterea albinelor de a crevte puiet.

Pe aoestea le a j u a m prin schimb de rame cu puiet c5pi3cit gata de eclozionare de la familiile puternice din prima categorie $i ducem in Ioc d e l a acestea cite o ram5 cu puietZll cel m i tini3r (0115). Prin aceasti3 operatiune, putem realiza un echi- libru biologic, in fiecare familie gi chiar in intreaga stupins. $tiind c5 famlliile foarte puternice pot ajunge la apcgeu $i i n t d in frigurile roitului in preajma culesului d e la salcim dac5 nu le incetinim putin ritmul de dezvoltare prin operatia aritat5, iar familiile depopulate cu m5tci tinere l a care gr5bim ritmul de d a v d t a r e

. prin adaos de puiet matur pot deveni fa- railii de putere mijlocie capabile s5 valorifice primul cules de productie Famifiile

slabe in plus, mai au nevoie de restrin- gerea cuibului prin eliminarea rarnelor neacoperite cu albine, impachetare supli- mentars, stimulare cu sirop din zah5r gi rame cu p5s,turS de la familiile puternice. Cu ocazia reviziei de prim5var5, uneori

g5sirn in stupin5 $i citeva familii (&5% din efect~vul total) foarte slabe, orfane sau cu m5tcile epuizate, care la inceputul lunii aprilie au numai 300-400 grame al- bin5 $i aceasta foarte uzaki, cu foarte putin puiet, sau lipsa total5 a acesbuia. Pe acestea le desfiintfim $tiind c5 reprezintg un balast pentru stupin5 $i o pierdere de timp pentru noi.

Evidenta insu$irilor de bazir ale fie- d r e i familii de albine cu observafiile po- zitive sau negative constatate l a revizia de primHvarH. Toate le notiifn in caietul stupine~ sau in fi$a individual5 a f i d r e i familii de albine intrucit au o deosebit de mare important5 at?€ in dirijarea lwr5ri- lor d e cre$tere vi intrelinere, cit $i in munca.de seleeie, care trebuie s5-1 preo- cupe pe fiecare apicultor. Parametrii ur- rnkit i $1 notati la revizia de prim5var6, rexisteneta la iernare, puterea fiecirei familii de albine la ie$irea din iarni, calitatea $i prolificitatea mstcii, ' determinath prin cantitatea $i calitatea puietului, starea sanitarg $i igiena En stup, consumul de brad $i rezerva existent5 in stup. A- ceste date vor fi corelate cu observatiile din vat% $i toamna anului trecut, care cuprind productia de miere $i ceari reali- zatg, rezistenb la boli, comportarea albinelor pe faguri, blindetea $i hsrnicia, modul de depozitare a rnierii, predispozitia la roire, cit $i pentru schimbarea linivtit5 a m5tcilor etc

Datele ne ajut5 intii de toate s5 indrep- t5m st5rile anormale g5site in stupin5 la aceasti dati , care pot fi : lipsa unor mstci, lipsa hranei, farnilii epuizate care n e m i t 5 qnificare, umiditate excesivi, mucegai pe rame etc. ' Pentru splectie ne ajuM s5 form5m grupa familiilor de p.rhil6 (recordiste) care trebuie s5 reprezinte 10--15°/0 din efectivul fiec5rei stupine.

Cunoscind c5 prin munca de selectie $i ameliorare la toate speciile din zootehnie $i agriculWr5 se obtin spomri de producue ce dep5vesc de multe ori 100°/o, recoman- d i m ca $i in stupin5 grupa farniliilor d e prtisil5 sii fie ref5cuti anual, inlocuirile cu attele noi evidentjate pe timpul unui an calendaristic.

Din grupa familiIlor recordiste urmeazH sii crqtem dirijat reproduc6tori. in special m5tci cu care inlocuim anual 30°/0 din rngtc~le stupinei. .

Pentru a preveni efectele 'inrudirii (con: sangvinidrii) materialului biologic folosit la aeg'terea mgtcilor la interval de cel mult 4 ani se inlocuievte prin schimb sau

curnphrare din altA stupin5 de la o distant5 d e cel pufin 15 km., Pn care se aplicii acelea$i mGsuri riguroase de selectie $i ameliorare.

~ntensifickea crwterii puietului $i dezvoltarea timpurie a familiei de albine, cu- noqterea biologiei familiilor de albine, A

cerinkle acestora fat5 de mediu, tehnolo- gia de cre~tere $i dezvoltare, prognoza apa- r~t ie i culesurilor de productie sint necesare sii fie cunoscute. Apicultorii pot influenta dezvoltarea, in a$a fel ca la data aparitiei culesului de productie familiile s5 fie su- prapopulate $i intr-o intens5 activitate. -

Misurile de realizare a acestui deziderat, constau in : reorganizarea cui~bului prim5- vara, cit rnai timpuriu $i imbx%carea puietului cu rame cu miere pe ambele pirti, mentinerea temperaturii cit mai constante in cuib, prin resMngerea spatiului unde este cazul (eliminarea ramelor goale) $i impachetare suplimentar5, cu material d e izolare. Asigurarea rezervei de hran5 ener- get1c5 $i proteic5 din abundent5, prin hr5- niri stimulente cu sirop din zah&r, turte de polen sau rame cu miere $i pistur5 din rezerva stupinei.

Pe m5sura crevterii numgrului de Shine tinere se l5rggte cuibul, la inceput cu faguri inchi~i la culoare, complet.cUditi numai cu celule de albine. Acgti faguri se introduc sipt5minal cite unul la familie, intre ultimul fagure cu puiet $i cel d e aco- perire care se g5sevte ling5 diafragm5 in momentul cind $i ultima ram5 este plin5 cu albin5 $i rezerve de hran5 (miere $i pistur5). I

In partea a doua a primiiverii, cind a- par florile la pomii fructiferi se pot folosi pentru ltirgirea cuibului rame cu faguri artificiali, acestea ca $i in prima fa- z5 de lrirgire se introduc la inceput pentru 2-3 zile dup5 ultima ram5 de puiet, unde se porngte cea mai uniform5 ere$- tere, numai cu celule de albine, dup5 care pot fi introdqi in centrul cuibului, o p e r a tia se execuM f5r5 intrerupere'pin5 l a culesul .de la salcim. Prin aceast5 opera- tie fiecare familie poate c r e ~ t e 3-4 faguri noi $i tot atftea rame cu puiet in faguri noi, de unde eclozioneaz5 cea-mai vigu- r o a d $i s5n5toas5 albin5.

Valorilicarea culesurilor timpurii $i recoltarea primelor produse ale stupului.

$i aceast5 actiune are mare important5 economic5 pentru fiecare stupin5 dac5 se realizeazg rational.

Principalele culesuri timpurii inaintea salcimului cu important5 economic5 pentru stupin5 sint cele din bazinele pomicole $i cele de la culesurile de rapits semiinate toamna.

Aceste culesuri, d a d timpul este favorabil, cu zile ihsorite, au important5 economicii prin faptul cii dezvoltzi in conditii

(continuare On p . ~ . 19)

0 intrebare ingrijartitoare, un semrml de alarm5 i I

!- Y All EXlSTA REWHBILITATE $I PROFIT IN APICULTURA? p r d ~ Victor NEAGU

Iatd cd au trecut mai bfne de doi ani de la Revolutia din decembrie $i -maj-ea schimbare mult agteptatd nu se intrezdre~te in economia rom&nii. Nu u m competenta necesarci de a comenta realitatea economicd care e destul de complexa, dar constat o decddere [pe care toti o resimtim. ylm aperat, j i am primit putin, ,cu si~uranpd cd n u pentru asta a m ie$it i n stradd i n ace1 naemo- rabil decembrie. Sd nu uitdm c6 avem $i noi apicultorii mortii no$tri. Ce va fi miine este marea intrebare pe care fiecare dintre noi gi-o pune, dar pentru a intrezdrii acest viitor, trebuie sli plecdm de la prezent.

Ejectele de moment ale economiei de p h t d stnt resimtite din plin de ciitre apicultorii incepdtori, multc se vor retrage, vor cddea la acest examen $.;' ,-pfculto+i; slab pregdlfi profeshqal 'care au,. neglijat apdScarea tehnologiilor de virf, vor cddea $i acei care nu au prospectat qkzta, pentru W ei sd se a f le En permanentd cu u n pas fnaintea efectelor. de piatd, vor ccideu - eu zic cd au $i cdzut - apicultorii care nu au ,cunoscut ded t o s i w r c i tehmlogie de lucru gi anume : stupul ~i sacuE de zahdr, acegtia din u ~ m 6 'oricum nu ne firceau cinste.

Realitatea economicd apicold 'de moment ne poate da un posibil rdspuns, printr-0 analizd atentd ; pe care incerc sii o fac. 0 serie d e in fmmaf i i cuprinse On aces sf articol strins legate de prefurile de zi -cu zi, cu tendinfele previzibile cu trimitere la puterea de cumpcirare de moment a leului, cu tent6 inca permanentd de'degradwe.

Din acest punct de v e d e ~ e efortul de prognozci, orientare economicd, On scopul de a scurta drumul c6tre zona spre care se indreaptd apicultura noast~ii este necesar dar gt ldudabil, chiar dac& aprecierea din punct de vedere pl specialis- tulvi rdmine discutabilii pe ici pe colo, g i pe care n u md v o i sfii sa le numesc in realitatea lor i n Clbprinsul acestei expuneri, care tratedzd stupii-&ul &e t ip pastoral, atingind indirect g i unele aspecte -ale stupdrituIui de t ip statiomr. Problemek economice ale diversificdrii producfiei stupului "z conditiile actuale vor face obiectul unei alte expuneri.

E firesc a trata cu prioritate stzlpdrttul pastoral deoarece este practicat de majoritatea a p i c u l t ~ r i l ~ ~ , fiind singurul mijloc eficient de valorificare supe- rioarii a maritor. vesurse melifere d in tara noastrd $i i n vederea realizcirii u n w productii ridicate de miere, ceard gi alte produse apicole g i .de obtinere a profi- t$ui ce caracterizeazd $i definegte o activitate productivd eficientd gi renta- bild. Sd incerccim evidentierea aspecteior ecommice comparabile - in ordine prioritard : , J .

I. TRANSPORTURILE Manifestgrile crizei energetice, care s-a

accentuat prin penuria de carburanti $i Pn special prin scumpirea lor, au conse- tin@ negative asupra econorniei i n general, prin scumpirea materiilor prime fi- nite cu implicatii puternice i n sectoarele de activitate ale economiei apicole. Nu se

\ benzin5 9 lei/litru 1 motoring 4 le i / l i tm I I uleiuri 28 leillitriu . 1: anvelope 500 leilbuc. .

set motor 2 200 leilbuc

got obtine producQi mari d e m ime marfg far5 a deplasa stugii in pastoral deci far6 a efectua transporturi.

Pentru a Pnplege dt mai bine importanta acestui sector ,,transporturiW $i care afecteaz.5 din plin apicultura rom&neascg am sg prain t comparativ preturile la com- bustibili, principalele piese auto $i a trans- prturilor - taxare :

Azi, preturi curente 130 lei/l tle circa 14 ori mai mult , 95 lei11 ,, 23 ,,

250 lei/l ,, 9 ,, . 10 500 leilbuc. ,, 21 ,, 25 000 lei/buc. ,, l l - , ,

/

Costuri ocazionate- de i n c h a r e a mij- loacelor de transport : - autocamion 77, tone cost3 75 leiprm,

. in tarif i n t d dou5 ore, incarcare $i doua ore des&rcare,. p a t e acest timp se plri- t q t a 260 leilor8 de statianare : - 'autocamion 10,5 tone cost5 90 lei/

km, iar stationarea 280 1e1 ora ; - autocamion 17 tone ($ea) 105 lei/km,

iar stationarea 310 lei ora. La toate plata se face pe relatia plin-

plin, adi& dus-intors. lnainte pe o distant$ de 100 km un autocamion de 7,s tone Cu remorca costa 1100 lei, azi cu acelagi mijloc de transport trebuie st5 plritim circa 21 000 lei, de aproape 21 ori rnai mult.

Acastea .dnt taxe En scripte, dar faptic ? Te prezinfi la autobaza la ,,$efiG pentru aprobare, ins5 fSrii ,,taxa de timbru" (miere, cczniac, palincg, tiglri, cafea ...) vei primi x%spunsul stereotlp : ,,nu avem, .. sintem in- campanie agricolS1' etc. In cazul in care taxa de timbru e. .. pe rol", trebuie sii fie de acord $1 soferul autove- hicolului solxitat. $i acesta f$i cere dreptul.,.

Cu multi ani in urmii deplasind stupii in pastoral la salcPm 11, taxarea oficiala a mijlocului de transport a fost de 1100 lei, iar goferul caruia i-am oferit 900 lei, a fosb nemultumit $i mi-a replicat ctiP pentru fntoarcere fax% dreptul lui de 1100 lei, nu rnai v ine 4aEi cB avern d e a face cu o m a r e dficiala qi o alta neofidalri; taxgri care Pncarc% mult preml de cost a1 mierii. Nu putem trece cu vederea $i pe inc&-c$itori, astfel : doi pe platforma camionului pentru stivuire $i alti do1 sau patru jos pentru a ctira tji ridica stupii

-pe platforma camionului Inainte ne descurcam cu 100-150 lei de

hcarcAtor, azi fgrg 7-800 lei nici nu stau de voEb5 cu noi, jar la distante w r i $! de d u m a trebuie sa le asigut%m $i hrana insotitA binefnteles de bautu* a criror preturi $tie toatri lumea c5 au crescuq mult.

Pentru a avea o apiculturg eficientg, fiecare familie de albine trebuie sS pri- meas& circa 12--15 kg de biostimulatori (candi, apistim, qerbet, apifo rt...), reparti- zati astfel : 4-5 kg pentru dezvoltarea de pirmavarii $i 8-10 kg pentru stimulgri, tratamente medicamentoase $i completarea mxemdor de hrani pentru iernare.

In prezmt chiar d a d am avea la dis- cretie xqti biastimulatori, citi apicultori pot s&$i permit5 3.5 cumpere cantitaka ne- cesarZi Entregii stupine la pretul practicat' adic5 I36 leifig ? '

. . . .

A C & S ~ ~ .~~l;t~i%hre. Egi g 5 i e t e r b p w k u i En slribirea familiilor $i, fn n u d r u l marit de familii de albine care au suferit iji mu- rit de foame in prim&vara anului 1991, mortalitStile manifestlndu-$i prezenta chiar la culesul de salcim care a fost calamitat.

Pin5 in 1989 din valoarea a unui kg de miere (la pret de negru) se puteau cumpara circa 6-7 kg de biostimulatori, ia r azi d i n valoarea aceluia~i kg de miere se pot curnprira numai 3-3,5 kg -de biostimu-. latori. Efectele se f in lant, astfel : in prezent rnierea cost6 4--500 lei kg dar nu se vinde iar far5 incasari apicultorul nu poate sB cumpere costul biostimulatorilor. . Ne- prowrind biostimulatori este obligat sC lase mierea in stup penh-u. iernare. LasEnd mierea marfa va fi $i mai, putins pe piat5, cu efect imediat manifestat prin cre$.?.erea pretului ei dar cu vinzare rnai lenta $.i mai pMin8. Asistam astfel la un cerc vl- cios $i dwcamdati frirri de ie$ire.

- 111. MEDICAMENTE DE UZ

APICOL

$i medicamentele de uz apicol au cunoscut o saltare speckuloasa a preturilor, dar .sil fim sinceri ,un apicultor destoinic va folasi fn principal numai Varachet, care costa 35 lei flaconul, azi - 195 lei, de circa 5 ori rnai mult, iar Micocidinul de la 25 lei la 265 lef, de circa 12 ori rnai mult.

. IV. UNELTE - UTILAJE APICOLE

Pantru apicultorii consacrati, bine orga- nizati, acest capitol nu constituie un factor hotAritor, inventarul exist5, rrimine doar problema intretinerii lui yi paQial a complet6rii Pentru un apicultor incepritor care trebuie sri investeascfi permanent, a- cest inventar ridici probleme financiare destul de serioase, chiar de netrecut. Azi , un stup cost5 peste 4000 lei, un podisor cost2 130 lei - de $age ori mi mu14 cu- iele s-au scumpit de 1&12 ori, iar vop- selele $i sirma de circa 5-6 ori.

V. FACTORUL RISC

a) Cu multi ani in urmri l k a m stupii la margin* lanului de floarea-soarelui in Briraan, apoi veneam spre sfir~itul Enflo- ririi lanului pentru a face extractia Dup5 cules, dac5 zona asigura cules de Pntrqi- nere stupii M n e a u pentru inch cfteva s5ptAmfni pe aceeagi vatra. Cu trecerea anilor, datoriG cregterii valorice a stupului gi Pn special a mierii, lasarea stupilor f5rEi paz5 aproape c5 nu rnai e posibjls.

5

Sb t d rnu14. Au fost cazuri cind s-ausfu- rat $i paviliome $i chiar toat.5 stupina ' c o m p u d din stupi, caban5 $i cintar. Ce n e facem azi cind valorile a u crescut $i rnai mult ? Stationarea, angajarea d e paznici '

$ i naveta a u ca efect crevterea conditio- nat5 d e nivelul cheltuielilor a pretului d e cost a mierii

b) . Lipsa secretiei d e nectar l a marile culesuri, salcim, tei, floarea-soarelui, se manifests in ultimii ani din ce in ce mai des, element in a fa ra vointei noastre.

In ultimii doi ani in marea majoritate a judetelor tsrii, salcimul nu a s ~ c r e t a t , teiul a fost , si r lmine capricios iar Yoa- rea-soarelui dintr-un cules permanent *I- gur a devenit o loterie. Dar bruma, ploi- le, ciidurile escesivc nu sint factori d e risc ?

C) Combaterea d5unitoriior plantelor a- gricole $i silvicc. Nenumiirate orciine, legi a u fost date, d a r interpretate formal pcn- t ru ca prnctica arat5 cS anual zeci yi zeci d e mii d e familii d e albine sint conipro- tnise sau omorite. Cu circa 10 ani in u r m i in psdurea Afumati se aflau rnai bine d e 700 slupi pentru culesul de la salcim. DLI- p5 terminarea tratarnentului la zriu, pre- sedintelc C.A.P Afumati $i cu pilotul a- vionului utilitar, nu c o n ~ u m n t ciieva sticle cu bere ~i nu plecat cu avionul s5 se plim- be pu!in. Intr-adevsr s-au p l inba t dtasu- p!'a p8clurii unde au t ras man$a deversind substante toxice pe priclure, omorind toat5 albina zbur5toare. In urma anchetei $i cu sprijinul Asociatiei Crescitol~ilor cie Al- bine preyedintele C.A.P. a fost c!estituit, ia:. pilotul sanctioni~t disciplinar, ins5 noi apicultorii am 13mas cu paguba ..

d) Accidente in nfara vointci noastre. Elemenle descreieratc, far2 iubire d e albine ori rszbunfitoare au rssturnat stupii pe vatra lor, a u liisat stupii desch i~ i , aruncind n ~ m e l e cu miere pentru a se face fur- tisag, au inchis urdini~uri le penlru a su- foca r;lnliliile d e albine, mergind pin5 a- calo incit le-au dat si Coc. Cu c i ~ c a 10 ani in urm5 la piidurea d e tei de la Malu Spart, noaptea, chiar in prezenta apicultorilor care dormeau in cabanele lor, un neinernic a v515mat sute de familii d e albine aruncind, impr;l$tiind insecticid pe urdiniy.

Adormirea ~ o f e r u l u i la vrlan, sau intra- rea cu vitezft excesivs in curbe, u n n a t i d e t3stwna1-en stupilor ava cum s-a in- timplat la c b l d ~ r u ~ a n i , aprinderea inten- \ionat% a pavilioanelnr cit $i altele, toate itcestea sint aspccte de care e bine sg n e ferim $i care s5riicesc pe apicultor, incir- cind p~-e\ul d e cost a1 produselor stupului.

VI. FACTORUL TIMP .

Dkicg inainte timpul n u prea avea valoare, pentru c5 erai ingr5dit in fel $i chip, neavind aproape nici o posibilitate d e fruc- tificare a lui, azi timpul a devenit ..valoare, inseamng bani, c5ci ecc~nomia d e piat5 asigura aceasti3 posibilitate atunci cind vrei.

Sezonul apicol e scurt, intensiv $i cere timp. DacS acest timp nu e r jsplat i t in valoare - lei, raportat la investitia $i timpul acordat, i a r eu c a apicultor pot s% fructific acest timp din plin in alte do- menii d e activitate, cit oi fi eu d e bine pre- gatit profesional voi abandona stupiiritul sau acesta va deveni o anex5 in raport cu timpul r5mas disponibil i

VII. INVESTITPI = RISC

Cel rnai tare afectati d e situatia economic% actual i vor fi apicultorii incep5tori, avansati cu un efectiv mic d e 20 stupi $i chiar $i unii dintre cei consacrati. 0 stu- pin5 medie de circa 50-60 stupi, sau una mare d e 100 stupi, a re l a baz5 o serioas5 investitie, este o valoare $i obligat trebuie sii producg. f n conditii expuse la punctele dc rnai sus, cit rnai pot produce ace$ti stupi ? Nu a m s5 dau r%spuns, clar doresc sB prezint un aspect economic, astfel : sri zicem c5 aceqti 100 d e stupi, se vind, stuparul lichideazg tot, incasind cu aproximatie la pretul d e azi circa 600 000 lei. Dac5 apicultorul a r depune acest2 su- m% l a C.E.C., pe un a n aceast5 valoare a r aduce dobinds 150 000 lei, f a r5 ca apicultorul s5 ridice macar un deget.

Penh unii se pare c5 apicultura e o afacere deosebit de rentabilj , poate a fost intrucitva pin5 i n 1989 cind nu puteai face altceva, d a r azi ? Afacerea ar ariita astfel in apiculturii, raportatii l a cei 100 de. stupi ; s i calculiim cheltuielile in raport d e cele scrise $i nescrise (admitind cR u- nele aspecte d e nuant5 nu le-am atins) $i d a c j venitul adus ca urmare a investifiei (acei 100 d e stupi) n u se ridic5 cu cel putin 25O/,, peste dobinda pe care mi-o asi- gurS CEC-ul s5 nu m5 lansez in aceasE afacere, care sigur e cu risc in ultirnii ani. Dar cind prinzi $i cite un an bun sau foarte bun care r8splSte$te $i anii sSraci ... una rece, una caldj, este visul apicultorului, amSgirea care il tine pe loc, $i totu$i CEC-ul, e mult rnai sigur, nu m5 fo@eaz% s5-mi asum nici un risc. fn loc d e concluzie, urmSrind evolufia

preturilor de-a lungul anilor a m o b s e n a t c5 a existat o relatie permanent5 fntre valoarea biostimulatorilor $i a mierii. A$a cum a m ariitat, inainte din p r e u l unui kg d e mtere se puteau cumpara 6 7 kg d e biostimulato~i. In prezent dac5 a m

mentine aceeavi relatie, inmulfind 6-7 cu 136 lei kg am obtine cifrele de 816-952 lei sum5 care ar . reprezenta o anumit5 rentabilitate. fn aceastg.surn5 nu 'au intrat $i cheltuielile m5rite de la factorii transport, utilaje, rne(1'karnente de' uz apical, timp, factor risc fn alti termeni mierea ar trebui s5 se vind5'vi mai scump.

Mierea noastri a fost $i r5mlne $i in continuare cea mai ieftin8; pe plan international pretul ei variazs intre 4-20 %/ kg.

$tim c3 azi la piat5, pretul ei oscileazl deocarndat5 intre 5-600 lei $i, datorit5 puterii sGzute de -cump5rare a populatiei, mierea se vinde greu cu .consecintele de rigoare.

Nu am pretentii ca am argtat toate as- pectele privind azi rentabilitatea practi- - . - . . A . - , - , - n - . - , - , -

LUCRARI APICOLE CU IMPOR- TANTA DEOSEBITA

(continuare din paq. 15)

foarte bun6 familiile, eliminind hriinirile artificiale care sint fmrte costisitoare, Totdeauna, dac5 instalrikn colectoare de p a l a obtinem recolte bogate din acest produs In m d t i ani se realizeazg de la aceste culesuri $i productie de miere marf5, in medie 5-6 kg./familia de albine.

Polenul 8i ceara d e albine sint primele produse pe care le putem recolta primavara de la stupi.

Polen in natur6 se gsseste din abundentg In toate zonele tgrii, odatfi c u inflorirea pomilor frucbiferi. Familiile de albine, dup5. cum cunoa$tem, au o capacitate foarta mare de recoltare a acestui produs, mai a- les cele puternice care de multe ori i$i blocheazg cuibul incetinind dezvoltarea. . Este bine s5 ne dotim stupina cu colec-

toare de polen $i s5 le folosim c-u incredere $i indeminare la urdinigui stupului.

Colectoarele de polen se monteaz5 la inceput fgr5 placa activg la familiile care au cel putin 7-8 rame cu albine $i 4-5 .rame cu guiet. Plgcile active se monteai5 dup5 2-3, zile cfnd se consider6 c5 albinele s-au obi~nui t cu colectorul. Operatia .de instalare a pl5cii active se face seara dupg Pncetarea zbomlui $i r6mine.in W i - tia dk lucru pe toatfi durata cole&iI?ii ,PO- lenului. Se eliminBnumai ili perioada culesului d e nectar de fnare intensitate.

Recoltarea polenuhi din colectoare se r+ew%'pTin golirea sertfira~elor cu care sint echipate Dup5 recoltare polenul trebuie supus procesului de'uscare prin utili- zarea c5ldurii naturale sau cu ajutorul in- stalatiej speciale (usc5tor de polen). Indi- ferent de .sisternu1 folosit, temperatura de uscare nu trebuie s5 dep5$easc8 40-45°C. Dup5 .u$cy-e, polenu1 se cerne,, se s9rteazi de impuriMti $i se p5streaz5 ~ P n g i a valorificare in vase inchise, inoxidabile sau in

c5rii apiculturii, dar m-am str5duit s5 le cuprind pe cele mai principale, a$a cum sint ele, pentru c5 nu pot sta pasiv la toate acestea. Am credinta c5 va exista un grup mare $i minunat de apicultori care vor gssi capacitatea $i putkrea sk treac5 peste toate acestea cu ajutorul in- crederii in fortele proprii. Puterea de a invinge greutatile se va concretiza prin aQiuni hotfirite, riguros gfndite, caracteri- zate de o autentici $i consecventii solida- ritate de breasl5 a c5rei sorginte se . afl5 in , comuniunea de interese vizind in final un profit individual clt mai mare, sigur $i constant. .S5 ne ajute Bunul Dumnezeu $i Sfintul Ambrozie ocrotitorul nostru $i pro- - tectorul albinelor !

, - I - - . , I , I I - , I . I . I . -

saoi de .plastic, in care pentru cornbaterea eventualelor insecte care apar din polen, in sacii respectivi se introduc tampoane

. imbibate in tetraclorur5 de carbon., . Recoltatul polenului dac5 se face la ca-

pacitatea famciliilor poate reprezenta anual in echivalent 30-50~/~ din valoarea productiei de rniere marf5 ce se realizeazg pe familia de albine intr-un an.

Ceara - secretia de cear5 la albine este . o -insu$ire ereditarg, iar noi apicultorii $i

industria, avem mare nevoie .de acest produs. Sarcina ce ne revine este de a &rija d b i n d e in a$a f e l ca ceam seeretati de or- ganisnial lor sEi ajung5 in cgrnara noastr5.

$tim ,c5 indicat este ca anual sli inlocu- irn circa 25-30% din fagurii de mib, pentru aceasta se va intensifica folosirea familiilor de albine d a cresterea fagunlor artificiali, valorificind integral pot&tialul lor biolodc. Cresterea faaurilor artificiali, .in numar mare $i de calitate bung dup5 cum am ma1 ar5tat la alt capitol, se obtln primgvara incepind odaG cu inflorirea pormlor fructiferi. Fiecare famihe nc rml8 , ping la'oulesul de la salcim poate cre$te 3-4 faguri, eldberind pentru reformare $1

product& de cear5 tot atftia faguri vechl din inventarul stupului. Dac5 conslder5m . cg fagurii din inventarul stupului sint Enc5 noi, de calitate bun&, care nu necesiti En- locuire, folosim pentru recoltarea ceni rama cl&difoaro la toate familiile, in tot sezonul activ in care albinele secret5 ceara, ingrijindu-ne ca periodic s i recolt5m ceara dup5 aceste rame . . 0 cantitate important5 de ceari obtinem dac5 sintem gospodari atenti cu albinele $i prin curgtirea ,inventarului apicol (ra- - me clgdite, p e t i i stupului, hrgnitoare, diafragma, pbdi~oare etc.).

Extractia ~i conservarea cerii o "ot!n expune intr-un alt articol.

Sper5m ca recornand5rile hscrAse in-prezentul s5 foloseasc5 in special apicultorilor incephtori. ,

1Q

POLENUL - 0 BOGATIE NATIONALA ,

INSUFICIENT VALORIFICATA ing. 'haian VOLCINSCHI

,,~.111.1111.1..1.1....I....~I 1 1 1 M 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 ~ I B ~ D I W l ~ ~ 4

I I Conditiile geografice $i climaterice favorabile din #ura noastrd au deter- : : minat existents unei bogate $i variate flore melifere. Astfel i n $ara noastrd 3 : se cunosc peste 1000 de specii melifere din care aproximativ 200 prezintd : : important6 pentru apiculturd, numeroase fiind gi plante medicinale. Dintre aces- I 1 = tea 50,401, sint in fondul agricol $i 49,6O/, On fondul silvic. In literatura de spe- : czalztate se gdsesc numeroase date cu privire la descrierea $i prezentarea carac- :

teristicilor melifere ale acestora. I

I Aproape toate plantele nectarifeze sint ilt acelagi timp gi polenifere. Existd : ins& numeroase plante f h d pondere in productia de nectar dar care sjnt valo-

:: roase plante polenifere (porumbul, alunul, aninul, ulmul, plopul, nucul, pinul, 9

: frasinul, macul, ricznul, cinepa $i multe altele). La multe specii anemofile pole- { : nu1 poate f i recoltat gi manual , p ~ i n scuturare Operatia este ugoard, la alun g i : = la porumb spre exemplu cind un om poate recolta zilnic manml 5-10 kg polen : %. - boyat in proteine, Uria$ele rezerve de polen din @ra noastrd incd lnsuficient : : valorificate, constztuie un mijloc sigur de cre~tere a ventiurilor apicultorilor $i :

o sursd de imbuncitdtire a alimentatiei oamenilor cu acest valoros produs ali- : : mentar, dietetic $ i energovitalizant. I

I

~ B ~ ~ B ~ ~ ~ B ~ B ~ B B ~ ~ ~ ~ B I I D I I I I B B ~ 1 .11 1 ~ 1 ~ . 1 1 1 1 1 1 . 1 ~ 1 ~ ~ l 1 ~ 1 I l ~ 1 ~ ~

Polenul este o pulbere fin5 care se if15 pe antenele florilor, constituind elementul b5rb5tesc a1 acestora. 0 floare de m5r de exemplu contine 100 000 asemenea gr5un- ciori nebgnuit de mici care au diametrul de circa 1/50000 mm cu 'o greutate foarte mic5 (se a p r e c i d cB intr-un miligram intrB circa 15 000 gr&unciori de polen) La castanul silibatic numk-ul gr5unciorilor ,de palen evaluat la 180.000 pe floare respectiv 42 milioane pe inflorescenti.

0 floare dintr-un miti$or de salcie con- time 12 milioane griunciori de polen, un racern de paltin de munte contine 25 milioane iar un panicul de porumb contine 50 milioane gr5unciori de polen. Maturizarea $i eliberarea polenului are un ritm caracteristic fiecsrei specii. Astfel albinele il pot recolta fie in tot cursul zilei fie numai dirnineata sau numai dupl mas2 in, functie de specificitatea florei cercetate.

Aceste minuscule celule germinative transportate de albine contin forta minu- na t l a perpetulrii vietii plantelor prin polenizarea florilor $i fecundarea ovarelor care ajung cu timpul fructele sau semin- tele plantei respective. fntre albine $i flori exist5 o strinsj interdependenH deoarece albinele au nevoie de flori ca s l tr5iasc5 iar florile au nevaie de albine ca s5 ro- deasd. Functia principal5 a albinei este de agent polenizator. Zburind din floare in floare albinele efectueazl polenizarea a- castora asigurind un important spor cantitativ $i calitativ a1 productiei de seminb, fructe $i legume care valoric este de 30-

35 ori mai mare fat5 de valoarea productiei apicole directe (miere, cearl, etc.). Dinke toate inseckle albina' esb princi- palul polenizator care asigurg polenizarea plantelor entomofile in proporfie de 75-

Din p'unct de vedere al economief nationale, albina pnezintii mai mult interes c a insect5 polenizatoare decit ca pro- dudtoare de miere gi cearg, care sPnt con- siderate ca produse secundare ale albinelor in comparatie cu contr%utia cu tot111 deosebft.5 a acestora la polenizarea plantelor entomolile. Urmave a poleniziiril se innegistreaz5 specfacnloase sponvl ca- litative gi cregterii cantitative ale productii- lor de seminte, legume gi fructe. Albinele recolteaz5 cu multl h5rnicie aceastA ,,pulbere de viat5" care este polenul, intrucit aceasta constituie uqica hran% proteici, completit $i bogati In aminoacizi, vitamine $i s5ruri minerale, realizind Sn acest fel $i polenizarea plantelor. Familiile cu mult puiet recolteazi rnai mult polen. Activita- tea de recoltare a polenului de d t r e albine este posibilii datoria insthctului ei de a culege rnai mult decit are nevoie $i a unei p&ecte adapt5ri a albinei melifere prin pilozitatea pronuntata a corpului $i m a ales prin transform5rife suferite la ultima pereche de picimre care pra in t5 un IBcw, o adinciturg denurnit5 corbiculQ sau co$ul@ in care albinele depun pole- nu1 sub forma unor ghemOt.mce.

P e n h recoltarea polenului $i formarea ghentotoacelor de polen albinele zboar5 harnice din floarea in f l o e cercetind in-

tr-un singur zbor 70-150 flori d e acelqi fel. Timpul necesar realidri i unei inc5rc5- turi fiind de 15-40 minute fntr-o zi 0 al- bin5 efectueazi 10-24 zbol'uri iar o familie puternic5 cerce$azEi zilnic milioane da flori. Pentru a putea recolta polenul albinele El umecteazi cu nectarul din gu$B $i cu alte secretii glandulare, aglolnerin- d u d sub form5 de ghemotoace in cgule- tele picioarelor posterioare. Albina in plin zbot continu5 apoi s5 sporeasc5 gr6m5- joarele de polen, periindu-$i cu indeminare praful de polen de pe cap $i perivorii corpului pe care-1 depun in panerele picioarelor pdsterioare. Aceste ghemotoace da polen sint apoi depozitate in celulele fagurilor. Culoarea, structura $1 compozitia gx&untiorului de polen este diferit5 in fune ie de originea lui floristic5 d m CU-

loarea ghemotgului de polen este unifor- m5 avPnd o singuri provenienti ca specie (albina nu cerceteazg in acela$i zbor flori de s p d i diferite).

Greutatea celor dou5 ghemotace de polen transportate de o albin5 se apreciazi c5 este de 15-25 mg unde sint conglome- rate circa 300 000 grgunciori de polen $I care reprezint5 o zecime din greutatea u- nei albine. ,

Pentru a realiza 1 kg de polen, o albini ar trebui s5 efectueze teoretic circa 67 000

, zboruri (sac 67 000 albine intr-un zbor pot aduna 1 kg polen).

Dewi ta rea polenului fn celulele fagurilor se face prin cornprimarea acestuia de ctitre albine cu capul, lisind deasupra celulelor respective un go1 de 118 din En51- times lor. Intr-o astfel de celul5 compri- mat5 se depune 0,102-0,175 g polen. Aicj au loc o serie de procese chimice, fermen- tative $i adao'suri de enzime care contribuie l a transformarea polenului in pgs- turg care are o valoare alimentarg de trel ori mai mare d'ecft polenul $i se conservi fn conditii mult mai bune

Este cun&cut faptul c5 ptistura constituie Rzerva de proteine a familiei de albine care stimuleaz5 functionarea glandelor faringiene $i cerifere, contribuind, la formarea corpului gras rji refacerea orga- ndoY uzate, permitfnd Pn acela$i timp crevterea in ritmuri accelerate a genera- tiilor noi de albine tinere. El joac5 un col d e d i t h metabolismul albinelor. Pentru a ne da seama de cantitatea de polen ne- cesard dezvolt5rii unei familii de albine, mentionam faptul c5 pentru prgsirea unui kg de albine este necesar circa 1,5 kg p5s- tur5 iar pentru consumul anual a1 unei

I? familii de putere- mijlocie sint necesare circa 20 kg pSstur5.

fn conditiile t&rii noastre cu o bagat5 f h r 5 nectarikr5 $i poleniferg, familiile de albine se dezvoltii bine incepind cu aparitia primului polen pin5 in luna iunie.

D u g aceastii dat5 in maj@itatea zone- lor culesul de polen scade, aducind dup5 sine $i reducerea puietului. De aceea se re- comand5 ca primEivara cfnd in naturB exist5 un surplus de polen iar cantitatea adusi in stup dep5ggte nevoile familiei d e albine periclitind c h ~ a r blocarea cuibului s5 se facZi aprovizioharea necesar5 cu acest valoros produs. Aceste r e m e de polen s e - pot face de exemplu pe timpul infloririi rapitei prin aplicarea colectoarelor de polen, recoltind $i conservind asffel polenu1 in conditii optime, pentru hrana albinelor

-in perioadele deficitare dar $i pentru nevoile consumului uman.

Prin folosirea colectoareloi- de polen s e retine doar o p a r k mic5 din polenul adus de albine - maxim 2O0I0 restul de WO/@ deci marea majoritak ajunge in stup fnnd folosit pentru crqterea pu~etului. Aphca- rea colectoarelor de polen stimuleazi cu- . lesul polenului far5 ca prin aceasta s5 se inf luenteze negativ dezvoltarea familiei de albine sau productia de miere. Practica $i experienta au demonstrat acest lucru $i in felul acesta se pot realiza productii a- nuale intre 4-20 kg polen de la o familie de albine De la o singuri familie se poate recolta intr-o zi favorabili 0,3-0,5 kg polen. ApicuLtorii din judetul S l a j au va- lorificat an de an mari cantitsti de polen predind numai la Combinatul apicol intr-un singur an peste 65 tone polen d e la un numgr de 16 000 familii de albine, realizind astfel o productie medie de 4 kg polen pe stup. In acest calcul nu s-a luat

. En cansiderare polenul recoltat $i oprit pent1-u nevoile prmril sau cel comerciali- zat pe plan local. S e cunosc ins5 numerqi apicultori f runtqi care au realizat an d e an productii de 20-25 kg polen pe StuP $i Pn acelaqi timp importante c a n t i ~ t i de miere $i cear5.

Daci tofi apicultorii din tara noastr5 a r depune mai mult interes s5 obtin5 anual o productie medie de numai 3 kg polen de la fiecare stup - ceea ce este pe deplin posibil a se realiza in numai 30 zile bune d e cules am atrage in circuitul economic apicol a1 tgrii peste 4 000 tDne polen care valoreazg 2 000 milioane lei, aprwil'nd pretul unui kg de polen la numai 500 lei.

Polenul recoltat de albine' constituie pmtru om un valdros aliment dietetic $i energovitalizant care reprezint5 un ade- v5rat izvor de sinstate. Igteresant este c5 din 100 g polen se obtin atitia4aminoacizi esentiali cz din jumstate kg came de vit5 sau din-7 ou5. Cu 30 g polen se poate asigura to% necesax%l zilnic de aminoacizi.

Cercetiirile f5cute in lumea intreag: d e ,

numkrqi medici, farmacigti, chimi~ti $i biologi a u demonstrat practic $i teoretic proprietAtile binefzicgtdare ale polenului

prin numemasele lui elemente chimice pe care l e contihe. Polenul reprezint5 chintesenta unor valoroase substante provenite din plank, completate de albine cu secre- @i bido'gice proprii care m5resc efectul lor binefPc5tor El contine numeroase substante indispensabile vietii ca : - numerqi aminoacizi (metionin8, va-

. - ling, liun5, cistins, glutamin5) care acce- lereazi functionarea ficatului $i implidt dajntoxicarea organismului ; - ggsimi $i mai ales acizi gragi nesa-

turati (linol, acid linolic, acid arahidonic). care joac5 un rol important in prevenirea a teqosclerozei ; - numerwi fermenti, hormoni, vitami-

ne $i flavonoizi, necesari organismului pentru mgrirea puterii de rezistent5. Polenul cantine de 20 de ori mai m u l a vitamin5 A tlecit morcovul. Este bogat in vitamina E care reduce partial afectiunile provo- cate de bioxidul de carbon $i bioxidul de sulf, gaze periculoase in conditiile po- . lufirii zilelor noastre. Mai contine cantitsti de vitamine din grupa B ca riboflavina, tiamina, aci@ pantotenic $i altele ; - polenul mai contine mult.5 lecitin5 $i

in special acizi nucleici, microelemente $i elemente minerale importante ca potasiu, calciu, cupru, fosfor dar in special fier $i magneziu care intervin in procesul de he- matopoezti (formarea singelui) ; - polenul ate un remediu ideal impo-

triva surmenajului nevraelor fiind reco- mandat bolnavilor de prostat.5 $i ceIor su- ferinzi de boli de malnutritie, actionind ca un bacteriostatic $i normalizator a1 func- tiilor intestinale. El rn5reqt.e acuitatea vi- zual5, reds forte depline omului supraso- licitat sau epuizat, regleazg mecanismul- celular fiind foarte indicat in alimentatia

oamenilbr in virst8 prin atenuarea remar- cabil5 a simptomelor de imb5kini1-e.

Polenul este . indicat sportivilor, celor in convalescent5, copiilor subdezvoltati, iar la copiii de virst5 $colarii previne obo- seala. El amelioreaz5 irigarea creierului, regularizeaz5 somnul tulburat $i intervine favorabil in procesul de crqtere. Polenul este considerat de unii medici ca o hinune a vieii fiind total lipsit de toxicitate $i dabriki continutului s5u bogat in sub- stanfe active este un adevfirat izvor de vigoare $i &n&tate.

Toate acetea sint dovezi concludente pentru ca apicultorii sa aprecieze marea traloare a polenwlui, recoltindu-1 la timpul potrivit, pentru a-1 folosi imprtxdi cu familia lor sau sS-1 comercializee pentru M r e a venitului. Sectorul medical de a- piterapie din Bucurevti folose$te anuah importante cantiat i de polen care este cumparat prin filialele A C.A. judetene.

Polenul poate fi consumat in stare proas- p5k d u g o condifionq-e riguro& in conditii de igien5 $i nepoluare lqindu-se zilnic intre mese cite o linguritS, dar in mod regulat. El se tine in gur5 $5 se topeasc5 incet ... Polenul se rnai poate znsuma in stare lichid5 in amestec cu .miere de albine, lapte, cacao, ceai sau ap8. Pentru a- ceasta se dizolv5 180 g miere in 800 g ap5 $i 50 g polen, se agit5 ~bine $i se lasg ink-0 camel3 la o temperatur5 de 20°C. fn citeva zile se produce fermentarea. rncepind din ziua a treia bgutura poate fi consumar t5, avind grij5 sfi se fac5 omogenizarea de fiecare dat5. Se consum8 150-200 g intre mese. Se va evita incqzirea b5utu~ii pen-

-- tru' a nu distruge elqmentele active Pasta de polen cu miere se consum5

m i bine Si poate fi preparaa intr-un vas emailat din 250 g miere lichid5 la care se adaug8 50 g polen, care se mestec5 bine cu o lihgur5 sau cu ajutorul unui mixer de b5tut fri$ci. Di,n acest amestec omogen se consum3 zilnic 2-3 lingurite intre mese.

Statisticile internationale au dovedit c$, o bun3 parte din longevivi $i centenari sint apicultori care obiqnuiesc s8 consume miere $i polen.

Regimul de polen servqte s8n5tAtii O-

mului dar nu poate inlocui medicul el in- , deplinqte ins5 frumosul principiu al lui

Paracelsus : ,,Alimentele noastre s5 fie medicamentele iar medicamentele noastre

fie alimentele noastre ?"

Pe agenda stupinei la rubrica priorit5tilor ,

Ing, Liviu MARGHITAS, ing. Ilie CORNOIU Universitatea de gtiinfe agricole Cluj-Napoca - Facultatea de zootehmie

~ m m m m m ~ m m m m m m m m m m m m m m m m ~ m ~ ~ m m I ~ m m m m m m m m m m m m m m ~ m h m m m m m m m t m m m g - I , I Dupa traversarea temerard ca $i On timpul iernii, familia de albine sldbe$teL : mweu ca putere. Rind pe rind, albinele ie$ite din toamndi, care au iermt $i au : : pdstrat in ,,coajaU lor chintesenta perpetudrii, mor, iur ,,na$teriZel' albmelor : : tinere nu reu$esc sfi acopere dintr-o datd pierderea. Acum, odatd cu ridicarea : : temperaturii aerului, ,,suflul" de Onlocuire albind tfndrd-albind bdtrind se face : : t o t u ~ i anevoios. Prezenta u m r suprafete apreciabile de puiet la o cantitate redusd : : de albine este chestiunea unui EnCeput de ,,pragL' natural prin care trec familirle : : de albine. Treptat ins6 ,,na$terileu acoperd ,pierderzle $i familiile intrd Qn echili- : : brut natural normal. Totul dureazd citeva sdptdmini de la ievirea din i a r i i , iar : : apoi Ontreaga stupind i$i conttnud dezvoltarea spre tainicul apogeu - roirea. . I . Considerind cele mentionate drept caracteristicd naturald a speciei, pentru : : a ajuta familiile de albine sd parcurgd On sigurantd aceastd prim6 perioadd, sci : : valorifice eficient viitoarele culesuri naturale, se zmpune obligatoriu efectuarea :

unei revizii sumare I n primiivard. - I ~ r a m m m m m m m ' . m m ~ ~ m m m m m m m ~ m m ~ ~ m m m ~

I 1 m ~ D m D m m 1 D m D m m m m m m m D m m D D D m m m Q ~

Aceasta f$i are ca scop verificarea intregii stupine $i corectarea unor s m i a- norrnale, ivite la unele familii pe timpul iernii. L u m r e a se efectueaz5 pe timp insorit gi of& informatii asupra fiecrirei familii in paste, legate de : mkrimea po- pulatid, existenb proviziilor de hranii in zona cuibului, prezenta miitcii, a puietului nedpScit gi dpgcit, aspeotul exterior a1 albinelor (uzura), calitatea fagurilor gi a resturilor de pe fundul stupului. La familiile de albine care au iernat corespun- z5tor (f5r$i pete de diaree, cu mate5 ' ac- tiv5 $i provizii de hranii) lucrarea se re- zum& la eurgtirea fundurilor de stup $i, in mod obligatoriu, la o rearanjare a fagurilor in cuib (cei cu puiet in centru, iar cei cu hranZi pe cele deu5 lakrale ale cuibdui), lgsind familiei un numiir de faguri pe care albinele sitit capabile s5-1 a- copere in totalitate. Pritl aceastg operatiune $i prin mentinerea in continuare a impachetajului tqmoizolator timp de 1-2 siipt5mini, asigursm c5ldura necesar5. ce va stimula progresiv ponta m5tcii pe toat5 suprafata ramelor de cuib.

F5rg indoial5, cu ocazia reviziei sumare de prim5vaA se vor grisi $i situatii nedorite, unele iremediabile, altele remediabile : - Familiile moarte prin infometare - se recunosc dup5 atitudinile caracteristice albinelor, care, in ciiutarea unei p i d k i de hran5, r 5 m b cu intregul corp in celulele fagurelui, iar cele c&zute pe fundul stupului au trornpele intinse. Practic neavind ce rnai salva, fagurii eventuali mu- cegaiti $i cu pete diareice se vor supune topirii. - Familiile moarte din eauza nosemozei - se recunosc dup5 abundenta petelor

de diaree, iar rnai sigur dupii rezultatul unui examen micrmcopic, solicitat prin filiala judeteans local5 A.C.A.

Albinde moarte se string la un loc $i se ard. Fagurii se supun in mod obligatoriu topirii, .iar inventarul lemnos se supune curiitirii ' mecanice $i dezinfectiei riguroase. - Familiile cu populatie mi& gi uzata - se recunosc dup5 aspectul albinelor.

Acestea prezint.6 abdomenul negru, perivorii de pe torace par brumati iar fagurii pstati de diaree eman5 un miros neplii- cut, p5trunzStor. Ajutorarea acestor familii pe seama altora nu a t e o solut~e economicii. Cu tot regretul, f ir6 a pierde timp, se va recurge la desfiintarea totala - Familiile de albine muribunde din lips& de hranii - se recunosc dup5 ml$- c5rile greoaie pe faguri, rnulte fiind cszute pe fundul stupului cu trompele\ intinse, iar altele se mi$c5 intre viat5 $i moarte, intrate ih celule dup5 ultima pic5turi de sperant8: Asemenea sitaatii nedorite pot f i Entilnite chiar l a familiile notate ca puternice. Se impune verificarea existentei m5tcii $i administrarea imediatii de faguri cu hran5 de la rezerv5, organizarea 'familiei la un n u d r de faguri pe care albinele pot sii-i acopere in totalitate, mentinerea impachetawui termoizolator. Pen- tru reactivarea albinelor muribunde lucrarea se recomand5 a fi facut5 intr-o fnc5ph-e indzit.5. - Familiile fgrii hranii sau cu hranii

$ufi$i - pot fi intilnite cel mai des dup5 iernare. fd asemenea situatii intrii familiile de albine care au inc5 miere, dar

coroanele se afE departe de zona inc5lzit5 mat&. hd i f e ren t de modul de rezolvare a cuibului. La o riIcire brusc5 a vrenrii - a situatiei, matca va f i protejat5 i n coli- posibila i n aceasti perimdg - albinele, vie. nernaiavind actcces la hranfi, i n scurt t imp - Familiile In care puietd este numsi sint predispuse pieirii. S e v a proceda i - de trtntor - se recunosc dup5 forma ce- mediat la o rearanjare a ramelor (fagurii lulelar capgcite sau prezenta extratimpu- periferici, care.@min de regul5 cu rniere, rie a trintorilor. Situatia are doufi cauze : se aranjeaz5 i n locul celor din zona cui- prezenta unei mgtci neirnperecheate rB- bului &n care albinele au consumat in mase din toamng sau starea de beuneti- timpul iernii). Dac5 nu dispuhem totu$i cire i n care se afl5 familia (prezenta al- d e faguri CU miere, se recornandti umple- binelor ouiitoare). In prirrml caz se prOce- rea cu sirop de z a h k cgldut (2 pgai za- d e a d la unificarea sau administrarea sub hgr, o parte apZi distilat&) a unor faguri protectie a unei m5tci imperecheate, iar i n de culoare mai inchis5 $i aranjarea lor a1 doilea caz, de regul5, se renun@ la in- lin& fagurii cu puiet din cuib. Se va pro- treaga familie, iar fagunl se supun to- ceda i n continuare la menfinerea imps- pirii. chetajului terrnoizolator. Ca o concluzie la cele mentionate, pu- - Familiile PiIra matcil. - se recunosc tern aprecia c& aceast3 lucrare sumarg de dupg lipsa ouglor i n fagurii de cuib;chiar p r i w v a d , dacd este efectuat2 mai do- dacS la prima vedere se observg suprafete vreme, v a scurta considerabil tirnpul de rnai rnodeste de puiet -cgp5cit. Familiilor dbzvoltare a1 intregii stupihe, dind sigu- fgrh mate3 li se vor adrninistira mgtci de rant5 In valorificarea irnediatelor culesuri la rezervg (dacii avem) sau intreaga po- de polen $i nectar, nu inainte ins5 de a pulatie v a f i unificat5 la o familie cu proceda la revizia temeinics de fond. ..1,1,1.1.11,-.-,-.-.-.-.-.-,-.-.-,-.-.-*

PERSPECTIVELE METEOROLOGICE $1 APICOLE IN A DOUA PARTE A PRIMAVERII

Corneliu POP CerceGbor la Institutul National de Meteorologie qi Hidrologie

Meteorologic'se qteaptd ca lunile aprilie gi m i din acest an sd aibd triisdturi co- mune cu primduerile din anii 1949, 1950, 1959 gi 1967.

Motivatia acestei similitudini se afld i n influenfa . factorilor rnediului geografic asupra vremii, complexul acestora in acest an fiind cel rnai apropiut de s t h i l e anilor amintiti m a i - sus. Ca urmare este proba- bild o lun6 aprilie insoritd. Fati de obignuitul clinnatologic de la 13 la 17 zile cu precipitatii i n nord-vest g i 9 la 14 zile i n sud g i est sint probabile cu 2 pimi la 4 zile mai putine. Lipsa precipitafiilor nu va afecta inflorirea pomflor fructiferi ce vor g&i i n sol necesarul : de umezeald ca rezultat al acumuld~ilor dupci pr'eceden- tul a n cu ploi abundente. lncepind cu f n - florirea caisului care in anii analogi s-a produs i n prima decadii a lui aprilie vor urma ciregul gi piersicul apoi mcirul ce va asfgura polenul wcesar fortificdrii familiilor de albine. Se poate contu de asemenea pe u n aport semnificativ a1 fnfloririi unor arbuqti printre care coacdzul g i cli- tina precum gi culesul de-mand de la plop.

Precipitatiile mat reduse.. vor diminua : covorul vegetativ d e mas8 verde astfel iltcit solul se va inctilzi rnai puternic fa- vorizind pentru cele ma( calde zile ale lunii cregterea temperaturii spre 30°C.

Brumele tirzii vor putea sd mai fie un factor de risc doai 'pentru zone restrinse din centrul tcirii. Dacci conditiile de vreme d in aprilie par . a genera bune auspfcii

pentru anul apicol cel putin sub raportul scimitdtii familiilor de albine in Euna rnai se V M consemna conditii deosebite de la 0 zomi geograficci la alta precum g i i n timp. h sudul gi estul tdrii nu se rnai a$- teaptci nopti reci, cele rnai coborite mi- nime nocturne, n u se vor situa sub valori cuprinse intre 7 gi 10°C ceea ce se inca- , dreazd i n normal. h Transilvania ins6 sr estimeazd cii i n cele mai reci nopfi mercurul termometrului va cobori sub S°C pre- zentind abateri negative de circa fata' de obignuitul climatologic.

Instabilitatea atmosfericci proprie lunii se . va manifesta dour in ultimele douli deca- de cu deosebire in regiunile din sud-estul

~

tdrii. Degi in aceste'reguini in zilele insorite mercurul termomettelor v a putea depiigi chiar g i 30 db grade Celsius sint p- sibile g i perioade cu ploi reci care siT compromitd culesul la- saEcEm. ' In vest g i sud-vest numdrul zilelor cir ploaie wa f i mai mic decit in mod obi$- nuit i n t imp ce in Moldova numcirul zilelor cu ploaie v a depiigi valoarea medie ?nultianuald a acestora.

Revenind la conditiile de temperaturd g i hranii, se preconizeazci ca in unele zile d in aprilie sci se incadreze in parametrii optimi reproducerii putfndu-se ajunge la ritmuri de depuneze a oucilor de peste 1 5 0 0 pe t i . Factorul vint ar putea 36 dimniueze cadrul propice depdgindu-se vi- teze de 25 kmlord! pfnci la .care impereche- rea mdtdlor se realizeazd optim.

- Care sint principalele plante medicinale recomandate a, se fdosi sub formci d e ceaiuri $i cum se piegdt'esc acestea in cazul hrdnirilor de stimulare a albinelor ? . - PrimWele phnte'.' medicinale reco-

. r n d a i k in acest q p sint : coada p r i - mLului, mqetelul, sunHtoama, prltlagina, gfilbenele, roinit2, tei, pin, cimbri~or, ur- zics mcsart.3 ~i dftele. Penbru a-$i p k t r a in tdbal;ihate suktantele t h ~ d r t a a r c plantele medicinale trebuiesc adunate din tii'rnp, uscate $i conservate corespunz&.tor in s5culek de pinzg, la loc uscat. . &ma substa,ntdlor medicamentoas% care se g%ac in p h t e l e me j idmle este foarte hrg2. Ele contin substan@ valoroase mpabile s2 opreascli dezvdtarea micro- hkhr $i sH .prevh5 tulbur5x-i ale aparatu-

. lui d i g d v . Rri,m&vara este indicalt sli folosim la pre-

pararea siropului. diferite ceaiuri din corn- binatii de plante meddcinale. NIU este bine s g fdosim aceste ceaiuri toamna cu oca- nia h r 5 M l o r de ~~e dmin cauza pre- zentei unor s5ruri minerale $i substante

tanante care pericLiteaz5 o bua-15 iermre a famliilor de albine. Infuzia sau ceaiul este cea rnai indicati metod2 de a extrage princi- piile active din plantele ,medicinale gi const5 in meres lor In contact cu apa &cotit5 timp d e 15 minute. In acest scap, planta se mkuntegte $i La o cantitate de 100 g se adaugg 2 1 ap5 clocotit5. h p g 15 minute ceaiul se stnxmar5 $i se amatecg cu 3 1 sirap de a h & 2 : 1. Re- ' zultii 5 1 sirap au extract de plank medi- clmle, care se pot adnfnzistra la 10 familii de a1bin.e in portii de cite @,5 1. Rezul- tate bune eu fost 0btint.rt.e cind s a fo- lm, t un exltract din&-o cornbitxitie de plante : sun&toare, imi i , coada $aricaluJui, g%lb.onale $i mqetel. - fn fara noastrd cresc numeroase spe-

cii de saldm. Care este specia cea mai valoroasd din punct de vedere melifer ?

\ - Salcimul omp5 in tara nmstir5 su- prafeb innponbn,te, ce1 nwi r a p h d i t fiiltd salcimul ahb cu Elori mdsositmre dispuse h vacem.

h n u m i r e a s@e5 Perioada de Potential Miere hfJorire rneLif er recoltabil5

k g l b @/ha

SzuloLm elb A

(Robinia pseudacaoia) t V-VI 1000 400 Salcim gal- (Cytbus laburnum) - V-VI 50 20 Salcim mic /&noomha f ru t i cm) V-VI 50 20 S a l c h japcmez (Sopho~a iatmnica) , VLI-VIII 300-350 20 ~ a l c i m d e c h t i v CXob,inia hispida) V-VI 575 150 Salcijn ro$u (Robinia v~ixosa) V-VI 1200 400

- Ce este $i cum se manifest6 boala de mile alhimalor b o h v e vmiazi5 h functie mai ? de m u r a toxicului. In'majot-itatea cazuri-

- - -- esk ,-, toxicoz5 cauktg JOT albnide nu pot zbura, fac saltuni mici, de - neetam ~~i~ cmsumt prezintrl tremur&turi carporale $i au ab- de a lbhe in.@-0 priogdg nefavOrabiJ& sau domeniul mgrit. ~ € 5 i u n e de eLimjll5 0 c-w canmtea . de w& *ueicimtg. mare canbitate de continut inltesvhal de E~ se m m i f e mc-itmt la m u l k culoare gri-g&lbui $i de consistent2 p k - -EamiLii de a lbne mai frecvent in 1Qna toasP. Pe stup se observ5 excremente care m i , ins5 p a t e apare $i in lunile iunie- ' p5streazg f o r m htest;lnului m f i o r . AJ- august.

fn aceste cazuri in fat. siupului se ob- binde drsbnice supravie@iesc h mare albine mante, gpecial nl;jGur5 penh ch f$i pot go;li intestinul

hlbiine-dorid $i aibine tinere. Maaifest5- postdor .

. . . . ~ . . . . -

a

' & j , r e c m d g w n i a e . de &op tie Ad&p5.W8d trebyie. insbaht En stupin5 zah5r caclut h proportie , 1 : 1. Evolutia prirn5irana m f i u , o dat5 cu parjmul : bolii d e M & de a m e l i o r m conditi{]o~ zbor de curhtire a albindor initr-LIn 1 0 ~ climQOirce $i ,-& m,r , i t i s in naturg a unor insorit $i' fenit de curenti. Esk f 0 ~ t . e im- s m neobro-polenifere netoxice. pontamt ca el s5 aibh ap5 in permanent5,

in caz ccmicrac allbdnele cauth alte s u n e - Cum se nmnifestii boala neagrci de $i p5,rEisw ad5pBtoruJ. pcidure ? , . . / - Cum se ~tabilesc indicii bioclimatici - Au fmt emise nUxnerQaSe ipQteze folositi i n prognoza fnfloritului la pl-inci-

pmhm ,a 15muri oni~3ilnea acestei afectiuni. palele specii melifere ?

U f i i a M c o n e e r h cfi in realitate este v o ~ h de o toxi1cozCi la fel ca' in cam1 - In ufma .unw studii $i observatii 'in-

bolii de -. prov-t.5 wtete . nisi -it deliungate pni,vind conditii~e' el imtice $i . de d e r e a de man5 sau alte rjurse de nec- h z d o r & vegetatie, s-au stabilit anumiti .

tar mu polen toxic. . . indici caracteristici care stau la 'baza prog-

0 mfie mai recent2 $i m i ,acrediibatEi nodr i i infloritului. aiferitelor specii me-

&e ch boala neagrh - este prod%& - de un lifeire. , virus. , . Asffel, dupg . SCAS ind,icii Moalimatici

s m w m & c-ct&&ce a1 balii se earacteristici fazei de inflorire l a . unefe &fat& pnin dep iqea ' $i 'ini-iegrirea 'ai- N m t e melifeTx? &t : la dun .241°C, la ml- binelm. P iderea .pefipnilor $i gradul cie ciipxeasc8 3Z°C, ar@r americm 70°C, de pigmentafie a1 C O ~ l u i . Prmum $i. nu- salcim 374OC, tai pucios 680°C, tei argintiu miirui- dbinelor vizibd behave care Pre- 925OC, flwrea-,sdelui 10,ll°C. zint5 n&xhni demrdmate ale conpuJdi, nu Sbbilirea imdicdui tamin: se face de la pot s5 zboare $i care mor cu &pile tinu- despnim5v5wre pnin insumarea ternpera- te sub fom15 d e amperiv, dwhrtate $i in ,turilor zi,lnlice peste 5OC din zona in care jos. NU exkt5 urll bra,tament .tipic. Se re- se afilh specia maliferfi. P d i c , la atinge-' i c o m d 3 - dunarea $i arderea dbinelor ' rea a 95°/0 din indicde w c se poate fa- moarte, strimtorarea uMiini$u.niJor, reduce- ce depkmrea M ~ l i i l o r de dbfne pentru xea c u i b u m r pentru a evirta r5cirea .puie- a prinde Tntreaga penioadh -de cules. tul'ui $i ad,midstmrea de si~rop de zah&r

. . . .

cilldut. T. V. ~~. - Care sint cciuzele care determinci apa-

ritia unor miitci trintmite ? - In general mhtaile in virst5 pot de-

-vmi t rh tmite ca u m e a .epuizk#ii re; zexvei de spenms din sperrmtech.

A1lkm-i degenerarea s p ~ ~ t o z o i z i d o r sau r5nix-ea spwmatecii impied,ic5 accesul spermei la ovule $i dmi fecundarea sees- ~tora. 0 alt5 cauz5 este r5cirea excesiv5 pe timp de iarn5 a organelor de reprodu- care mu d,egenerafrea glandelor anexe rnai ales in oazul fami,hil~x- skbe ; i.n a s m e - nea situatie canalul spermatecii se astupa cu spermatozciizi neviabiai. Cauzele pot fi foarte diferite dar ortcare ar fi cauza cert este cii aceste 'm5tcb trebuiesc . inlocu- ite im&t.

- Cind se monteazci adcipiitorul in stu- pin6 ? -

. - Cea mai mare cantiltatk de- a p i o fo- losac albinele pnimhvara, la dizolva~ea mierib mistalizate $i &a prepairarea hranei necesare puietului. fn acest anotimp o fanaimlie de al.bine consums nilmic 200 $i chiar 500 g aph.

APITERAPIA-dumeniu in care RomBnia detine prioritiiti mondiale

In memoriam Dr. ALEXANDRU PARTHENIU (1915 - 1991)

. .

A plecat dintre noi. ' i n 22 septembrie ocupat de studiul veninului de albine. -.,,

1991, duM o v i45 tumultoas5 un mare Vreme de aproape 45 de ani a acvmulat . specialist in terapia cu venin de albine. date din comunic5rile vtiintifice ale' cer-

De$i tirziu, ne facem o datorie de onoare cetiitorilor din strainatate, ' dezvoltindu-1e. din a evoca, pe scurt, viata acestui minu- prin propriile sale cercet5ri. A dmonst ra t . nat OM. astfel eficienta acestui rnijloc natural de

Avindu-1 ca tat5 pe celebrul Cesar G. tcatament indeosebi in m 5 t o a r e l e tipuri Partheniu - profesor doctor docent de de afectiuni $i tulbur5i-i : afectiuni reu-' Drept constitutional $i administrativ la matismale, arteritele obliterante ale. mem-

. Facultatea de Drept (1910-1920): $i la A- brelor inferioare, hipertensiunea arterial& cademia de rnalte Studii Comerciale $f In- sciatica, nevralgiile- in genhal, hipertiroi- dustriale din Bucurevti (1920-1912) - dismul, migrena, astrnul bronvic, urticaria, deci o posibil5 carier5. getezit5 d e propriul eczemele, tulbur&_rile de somn, gastroptoza taG, Alexandru refuz5 s5 - frecventeze aerofagia, entorsele, contuziile art icukre cursurile Facult5tii de Drept. Sub influ- $i musculare etc. enta unor naturaliqti $i medici, camarazq Public&, de-a lungul anilor zeci d e ar- de excursii, s-a indreptat - din fericire ticole $i studii medicale atit in reviste din am spune noi - spre medicin5. Tat51 nu ' din t x 5 cit $i din str8inState. Dintre cele $i-a dat apmbarea perltru fiul minor. - Ca ,apiterapice, enumeram urm8toarele : urmare fiind inc5 de pe atunci plin de o . energie deosebita, Pxtheniu p5ra-. - ,,Veninul de aEbine in tratamentul seSte domiciliul Si Seminarul reumatismului, astmului brongic, urticari- Pedagogic, plecind la rudele din Ia$i Si la ei gi alto? boli", in regist@ , ,A~icul tura '~ Liceul internat de acolo. Se inscrie apoi , On ina*ie Si 1957z; ' l a Facultatea de Stiinte Fizico-Chimice din - ,,Efectul reglator asupra neurodinami- Bitcure$ti (unde i-a avut ca profesori pe cii cerebrale a2 veninului de albine 8 i Q. ,-,. Longinescu S i pe Stefan Minovici). tratamentul tulbu~(iTi10~ menstruale" - '

aceast5 facultate mediteazg a- - Conjerinta national6 de fiziologie, 1960 ; plic~bilitiitii. principiilor metodologice ale. - ,,Cu p7ivire la sinergismul asocierii

. , tatglui sgu la $tiintele naturii $i i l .ci te~te veninului de albine cu iradierea..ultrasoni- pe ~ l ~ ~ i ~ C a m 1 ("L'homme cet inconnuc6, cti in .terapia antireumatismal&" (imp~ex-. 1935) fiind profund impresionat de acest3 nci Cu ing. M. Dernetre3cu) la Conferinfa,

, magnific5 lucrare. Nationalti de medic id din 1957 ;

La Facultatea de Medicin5 il .are coleg - "Observations concerning thk indica- - pe yiitorul celebru umlog Valentin Neagu tions, coxnter indications and'. modalities

tat51 medicului $i -scriitorului- Mihai Nea- of A p i t h e r a ~ in certain neuroendoc~in~ gu Basarab In 1940, student anuf -El1 fiind disfunctwnsu in a1 XX-lea, Congres Inter- este incorporat in arma aviatiei, u A n d nntional de . AptculturC de la B u ~ r c ~ t i ,

! $coala de ofiteri de rezerv5 (unde a fost 1965; . . .. . .

primul clasificat). r - "Neurb-endocrin-metabolic bases .of In 1943 a devenit doctor 9n medicin5 ~i the theiapmtic action of bee venom in - chirurgie $i a f ~ s t repartizat" la tar5 in the degenerative vascula~ diseases" (im-

- circumscriptia Adunatii-CopBceni. Ts- preund cu dr. Constentin Neacsu) - lucra- r an i i di'n- ~ a t e l e respective aveau, ft-ec~ent, prezentat6 Buenos Aiyes, la a1 X X I V - f o m e grave de reuniatism. pe care Si lea Congres international de apiculturti (LL

\ le tratau cu ,,albine" (acestea fiind, Pro- , A P I M O N D I E I , tinut Zn 1973 ; babil, ~ r i m e l e sugestii ~ e n t r u apiterapia , , ; ~ f ~ ~ ~ ~ ~ ~ foTtifhnte Si terapeutice pe care o va aplica mai tirziu, cu un deo- ven&ului de albine'' in .revista ,,Mogazin'L sebit succes). din 21 i anua~ ie 1978 ;

f$i incepe studiile $i cercemile, inainte ' de a se dedica aproape Pn exclusivitate - "Din nou despre veninul de albine" terapiei cu venin de albine, in domeniile En aceeagi revistci "Magazin", din 21 $i 28 igienei, reumatologiei, electrofiziologiei, iulie 1079 ; fiziologiei $i medicinii sportive. - "V~eninul de albine : remediu complex

Dr. Alexandru Partheniu' a facut p&e de - traditie milenarci" in rezista "Flacti~a'~ dintre putnii medici din lume care s-au .din 12 martie 1981 ;

28

- "Veninul de albine - stimulent a1 meni care ar t r e M sg dea de gindit cer- - Zongevitdtii ?" i n aceeagi. revistd "Flacdra" ceGitorilor actuali. din 31 aprilie 1981 ; - "Venin d'abeille et artkrite" in re- *

vista francezd de apiterapie (numdrul din Una dintre dorinple puternice ale docto- iulie 1981) ; r ~ l u i Alexandru Partheniu a fost aceea ca - "Veninul de albine $i dinamica Zn- terapia cu venin de albine s6 fie cunos- formabionald normal6 $i patologicd a orga- cui% de cit mai multi oameni. IatA de ce nismului u m n " , lucrare deosebit de valo- punem la dispozitia celor interesati (in- roast (ca ~i precedents) publicat6 in re- deosebi cadre medicale) toate articolele pe zumutul celui de a1 XXVIII-lea Congres care le avem ; este suficient s6 scrieti la international de apicultu1'6, Acapulco, urrn5tooarea adres5 : dr. Stefan Stingaciu, 1981 ; C.P. 1-17, Constan@ - 87m. - Rktinopathie diasdtique ,accom~agnant ps.1. - dorinta de a ,-tinua cer-

une artheriopathie atherosclkreuse periphb- c e ~ r i l e ,,,inunatdui om $i mr A- rique, leur evoZution SOUS un traitemen' lexandruapartheniu, ruggm pe toti apicul- avec du venin d'abeilles natif et du Dox- torii care inteteg deesebita importslntri ium", lucrare alebtuitd Ompreumi cu dr pentru viata omului a veninului de albine Diogene Ionescu ; s6 trimit5, pe adresa de mai sus, rgspun- - - "Reportajul ,unor redescoperiri redes- surile la setul de intreb6ri alriturat : coperite", interviu in "Flacdra" din ianua- 1 De citi ani practicati apicultwa ? rie 1982 ; 2. Unde locuiti ? Ce virstA a v e i ? - "Veninul de albine $i cibernetica or- 3. D, ce boli ati suferit inainte de a 'fi

ganismului umun. Metodll de desensibili- apicultor (apicultoare) ? Dar dupg ? zare intraterapeuticd cu venin nutiv" $i 4. care considerati, dupZl experienba "Date prelinlinare clini~o-biochimice rela- dumneavoastd, cg sfnt bolile cele mai Q- tive la tratamentul reflexogen cu venin 8, .indecabile cu ajutorul v e n i ~ l l u i de d e albitle nativ" (impreumi cu dr. N, albine ~i al celorlalk p r a s e ale stupu-

- Driigulescu) - lucrdri prezentate tn 12 lui ? m h i e 1982 i n cadrut Uniunii Societdtilo~ 5. ce cazuri 'de boli deosebit vinde- de Sf in te Medicale, Bucurefti, I.C.P.A. - c a k prin produsele stupului ati intflnit in Sectorul de apiterapie ; practica dumneavoastrri ? - "Miracolul stupului - veninul qi P.S.2. Rog pe toti cei care I-au curios- '

_ reumatismul" interviu publicat 3n ,,Agri- cut pe dr. Alexandru partheniu $i detin cultura socialistci" din 2.04.1987 ; date sau documenk despre activihatea sa - "Veninul de albine in serviciul sdmi- s6-mi comunice in scris la adrea sus-men-

tdtii umne $i a1 capacitdtii de efort fi- tionatA, in vederea alc5tuirii unei mono- zic" ; revista "Flucdra". grafii d e s m viata $i attivitatea acestui

In ultimii ani ai vietii ernite ipoteza c5 Om CU totul deosebit- venind de albine este acela care imtlni- 1" wteptarea rfispunsurilor dumneavoas- zeaz6 imensa majoritate a apicultorilor n u trii dragi ,,medici" $i prieteni ai albinelor,

n-i -tra re-atismului oi $i contt.a v5 rog s5 primiti din inim6 multumirile

celei m i cumplite boll a secolului nostru mele anticipate

- cancerul '0 $i explid, de alffel, in ter- Dr. stetan S m G A C I U

. -

g f f f f f f ~ f f # m , ~ ~ ~ I V f - / I 1 f f ~ f ~ ~ ~ f ~ f ~ # ~ f ~ f f ~ ~ f f f ~ f / I ~ ~ f ~ f f f f f f f f f ~ ~ f ~ f f # f ~ f ~ f f f f f ~ f f f ~ f f ~ f f f f f f ~

B 8 MICA PUBLICITATE a B

h ' g $ VIND pavilioa apicol. Telefon : Bucuregti, 11 8987 dupii ora 17. (5) h h p - h P ~)~#IIIII~II~#~~III~IIIII~~~#I fffff~fffffffffffffffffffffffffffffffffffffff~~~f~f#fffiMMf~ff~f~f~fffff~~

-

29

Din presa centrals

- APICULTORil ERAU MA1 AVANTAJATI PE VREMEA . . . FANARIOTILOR

ing. Th. MARCAROV

- I I

I Dl. cinginer Eugen Mhrza, pre$edintele/ Asociatiei Crescdtorilor de Albine : din tara noastrd ni s-a adresat cu rugdmintea de a sensibiliza opinia public6 -. i Z inclusiv pe 'parlamentari - pentru ca, i n proiectul Legii cu privire la impozitul : : pe veniturile agricok a1 populatiei, sd se prevadci ca apicultorii sii fie scutiti de f . : impozite. Afldm cci, En proiectul respectiv, se prevcid, pe bun6 dreptute, scutiri 3 I - : pentru cei ce practicd creqteiea viermilor de mcitase $1 a pisdrilor de curte. In : : ceea ce privegte apicultura, sint scutiti do& cei care au pin6 la cinci stupi, deci : : cei care, de regul6, sint Encepdtori g i -nu pot fi incadrati In grupa prod~ccitorilor f 3 agricoli. ln cazul apicultorilor care defin cel putin 250 de stupt,'s-a propus ca : - :: impozitul pe stup sci fie de circa 500 lei, i n functie de zona de fertilitate On care f ; se incadreazd. - -1 I

I . Dupci Revolutia din decembrie 1989, apicultura s-a concentrat in proportie 5 de 9 8 - 9 9 la su t i En gospodciriile populattei, ceea ce e s k &t se poate de bine. ; -

Z Dacd nu se revine asupra prevederii ca produccitmii care trdiesc aproape exclusiv din practicarea apiculturii sci pldteascci impozit, En scurt t imp va dispdrea :..

: mierea natural6 de pe piatci $i vor minca copiii ~i nepotii no$tri ,,iscustvennEi f I miod" (maere artificialci) pe care ne-o oferd turi$tii din fostul imperiu sovietic. :

I

Important de retinut cci, $i pe vremea dictaturii ceausiste, apicultorii erau : sczrtiti de plata impozitului be venit din aceastci activitate. Bcinuim cli n u pent?%+ a Stringe voturile la 20 mai 1990, dl. Ion Iliescu a adoptat, Zn preajma alegeri- : 107, u n Decret-Lege i n care. s-a prevcizut, i n prinoipal ,,,scutirea produccito~~i~or =I apicoli de impozit pe veniturile realizate din practicarea apipiczllturii". I I

I

Dupd ce a clgtigat alegerile, Frontul Salvcirii Natwnule i-a uttat pe apicul- : tori $i, sa pare cci, forma actuald a proiectului de .lege a fost acceptatci $a de 3 Ministerul Agriculturii g i Alimentatiei care $i-a dat avizul. De meutionat, cd : En nici tard cu agricultura dezvoltatd, apicultura nu t~ciiegte pe ,,picioare proprii" $i este i n permanent6 subvenfwnatd (ceea ce apicrsltorii romdni n u solicit&). : Astfel, apicultorii din t i ir is care fac parte din Piata Comunci primesc zahdr la f pret redus pentru frurajarea familiilor de albine, medicamente pentru prevenirea :

I f i combaterea , bolilor, fonduri pentru dezvoltarea cercetcirilor ~ t i i n t i f i c e gi, ceea I : ce este cel mai important, beneficiazci de scutire de impozit pe venit. '

I I - I I I A m rcisfoit citeva hrisoave ale unor principi domni fanurioti din Tara : '. Rorncineascci : Mihail Racovitd, Mihail Constantin $utu, Alexandru Ipsilante $i I : Alexandru C,onstantin Moruzzi, care au domnit succesiv in perioada anilor 1753- :

1799 $i i n care se aratd cci stuparii s fnt scutiti de dijmcirit, o form& a impozitului f :- pe venit. La 6 aprilie 1628, Alexandru Ilia$ scute$te satul Livezeni, Slobozia :: : MBnirstirii NiLcet ,,ca sd fie En pace slobozi g i iertati de miere". Dupci cum se : vede, apicultorii erau m i fericiti pe vremea fanariotilor decft acum. I I I -

I DOCUMENTAR APICOL I

1 I

Mierea -criterii de calitate Definitii $i texk vechi I

U n decret aplicat a1 legii d in 1905 (modificat i n 1919), lege care este un text general asupra reprimcirii Traudeloi privind vinzarea miirfurilor $i falsificarea produselor alimentare $i a produselor agricole definevte micrea : ,,Denumirea miere

- s e aplicii exclusiv mierii produse de albine". ,,Totu$i, cind i n perioada .normal& de producere a mierii, albinele au jost hriinite cu ajutorul zahiirului sau altor substante dulci altele dectt ntierea, produsul obtinut nu poate fi desemnat decit sub numele de miere de zahiir". ,,Denumi- rea - miere - nu poate f i folositii pentru a desemna o miere caraniel<zatii.p?!an inciilzirg sau cu peste 25% apii". ,,Califi- cativul .- pur -*sau indcccdrea regiunii de origine nu se pot aplicn decit mierii ~rodus i i de albine, excluzind mierea de za- hBr (4) . Acest text va riimine' i n vigodre pimi in 1976. Larousse-ul de la inceputul secolului indica ,,Mierea este o substantii d u l d , siropaasii pe cire unele insecte, in special albine, o prepard cu materii adunate de pe flori" (1). -

Congresul internation& pentru reprima- rea fraudelor alimentare , $i farmuceutice tinut la Geneva i n 1908 a adoptat urmii- toarea definitie : ,,Mierea este substanta pe care o produc albinele.transformind sucuri- le dulci culese de pe vegetale $i pe care le inmagazineazd i n faguri" (2). Definitia mierii datii inainte- de riizboi de ciitre congresul national at Federatiei societiiti- lor apicole este ceva mai -precis& : ,,Mie- rea este produsul dulce elaborat de albine ca?e culeg unele sucuri de pe nec- tarii $i alte piirti ate plantelor, sucuri pe care le Cmbogiitesc cu secretiile lor, pe cars Lk modificii i n -0rganele lor $i pe care; in 'fine, le. inmagazineazii i n faguri" (3).

In fi$a tehnicci dattnd d in 1971 ( 4 ) , scri- e m : ,,Texte noi care rdspund cel mai bine- cuwt in t e lo r actuale despre miere sint .in prezent in studiu". Acest studiu a fost desdvlrgit- prijttr-o . colaborare , strinsii intre Unillnea - grztpurllor apicole franceze ( U G A F ) , Laboratorul de analize a l e produselor stupului, . Statiunea l N R A de la Bures-sur-Yvette ca $i serviciile Reprim& rii fraudelor qi controlului calitdtii.

De altfe1,'o directivd CEE, datind d in 1974, vine oportun sci incite tiirile m6ntbre sii-,vi armonizeze legislatiile privind mierea.

Demetul din 1976

Astfel la 22 iulie 1976 a fost publicat' i n Journal offictel decretul 76-717 denumit i n mod obi~nui t ,,,decretul asupra mierii". 171 articolul prim a1 sidu, acest text def i- ne$te astfel mierea : ,,In sensul prezentu- Eui decret, se iiztelege prin miere produsul alimentar obtinut de albinele melifice, d in nectarul florilor sau secretiile ce provin din paptile. vii ale plantelor sau se aflii pe ele, pe care $1 culeg, transformb, com- bind cu Inaterii specifice proprii, i n m g a - zineazii $1 lasii sci sc maturizeze En fagurii stupului. Acest produs alinentar poate fi fluid, gros sau cristalizat".

Se precizeazii dupii aceea cii : Princlpa- lele vcarietiiti de m k r e 'sint urmditoarele :

A. Pn functie de'origine : @ Miere de nectar :: mierea obtinutd i n

principal din nectarul florilor ; (,,in principal" fnscamnci cd mierea de nectar pouts confine putind miere de manii).

@ Mierea de man6 : miere obtinutd in pr~i~cipal d in secretii provenind d in piirti- le vii ale plantei sau care se afld pe e l e ; culoarea sa merge de la brun deschis sau brun .verzui la o tentii aproape neagrii" (,,in principal" aratii cii aceastii miere poate confine eventual putinci miere de nectar). B. h fmunctie de modul de o b t i h ~ 0 Miere i n faguri : Mierea inmagazina-

tii de albine i n alveolele ,ciipdcite d in fa- gurti proaspiit construtti de ele, care n u contin puiet $i vindutii fn faguri, intregz sau n u ; (este vorba de mierea ,,On secti- uni" dar $i de fragmente de faguri decu- pate de apicultor $i vindute ca atare, cu conditza ca sii fie ,,faguri recent constru- iti", adicii d in ceard proaspdtii, care nu au continut nzciodatii puiet.

Miere cu bucdti de fagure : mieren care contine u r n sau mai multe bucdti de miere i n fagure. (Este evident cii trebuie, pentru interesul consumatorului, ca acestc buciitz de fagure sii f i e prezentate Zn miere lzchtdii $i i n bofcan de sticld ; dar aceasta nu este o obligatie ,,legal&").

Mierea scursd (kgouttk) : mierea ob- tinut6 prin scurgerea fagurilor descbpdciti care nu contin puiet.

@ Miere presatd : mierea obtidut2i prin presarea fagurilor care nu confin puiet, fdrii inccilzire sau Onciilzifi i n -mod mode- rat.

'* De fapt, aceste ultime tPei lienumiri practic nu ' slnt utilizate niciodatci, nici chiar respectate. Pentru.cd este vorba de dispozifii legale, erna .dintre aceste denumiri ar trebui sa figureze pe etichetele de miere comercializatrl ,On detaliu pentru a-1 informa pe ..consumator asupra modului de extractie utilizat de apicultor. De altfel, pentru, a putea face o distinctie ,,co- me?ciald" Ontre mierea extras6 prin unul . sau altul din aceste procedee (scurgere, centrifugare sau presare), ar trebui supri- mate toate cuvele de centrifugare d in niie- l d ~ i i , pentru cci scopul acestor aparate, a cciror. utilitate. n u mai trebuie demonstra- -

tci, este chiar de a ce?ztraliia mierea care p~ovine din extractorul (h iare centrifuga- t i ) de miere provenind de la mesele (sau ma$intle) de desccipcicit (miere scursa). 1.r. aceastfi ipoteza, numai rnielilriileechipate cu centrifuge pentru stoarcerea cdpcicele- lor a t putea utiliza bacuri centralizntoare ! (a? fi'absurd, mlerea scursii avind aceeavi calitate ca mierea centrifugatci).

De altfel, n u este cazul sci se distinctie Ontre mierea obtinutci prin presarea cdpficelelor care 'este la fel -ca. cea .-

extrasii prin centrifugare 9 ceva provenind din presarea fagurilor Ontregi, a1 cli70r Qnfinut de polen poate f i mult mai mare decit cel n o ~ m a l (ceea ce, in ' sine, nu ar trebui considerat ca o gre$ea- Id !). CPt despre ,,Oncdlzirea moderutci" au- toriihtd, notam cci aceastli expresie este remarcabild prin lipsa sa de precizie.

De altfel, orice persoumi chematci sd comercailizeze miere trebuie sd $tie : - - cii este interzis sd se detinci, -s& se

vindd sau s6 se distribuie .gratuit sub denumirea de miere, u n produs care nu rcis- punde definitiei de m i sus ,(art. 2) ; ,/ - cd denumirea ,,mierew trebuie utili-

zatfi obligatoriu pe toate ambalajele com- pletatii eventual printr-o indicatie de origine floralii Sils*au u n nume regional, teritorial sau topografk (miere, din Proven- . ce, miere 'din Franta sau miere de Munte, de exemplu) dacd produsul. riispunde unor 'criterii bine defiliite., Este de notat cd aceste denumiri pot f i reglementate prin decizia Ministerului Agriculturii' On cadrul de coduii de utilizciri def ini te prealabil, tle origine etichete, (labels), sorturi de miere, denumite astfel, care se fnscriu in cadrul gkneral a1 protectiei $i promovcirii produselor agricole d e calitate. - fiecare ambabaj de detaliu (sub 10 kg) trebuie sd poarte . obtigatoriu numele $i adresa producdtomlui sau a1 celui care o conditioneazd (legea prevede cd aceastd indicatie poate f i eventual Onlocuitd printr-un cod furnizat de Administratie), ca $i greutatea net6 continutci.

Anexele decrehlui d i n 1976 Pentru a .evita comercializarea unor 507-

turi de miere de calitate-proastci, legisla-

torul a determinat caracteristicile de 'm- pozitie care trebuie respectate.

latci o prezentare succintii : - continut On zaharuri reductoare : mie-

re dc nectar: 65O/0 min., man6 : 60u/0 mzni- m u m ; - continut in &@ : 21B/o maximum, cu

exceptia celei de calluna $i trijoi : ,?3U/0 ; - continut aparent i n zaharozd : 5% (aca- cia, lfvandd $i Banksia : ; . - continut On materii insolubile i n apd :

O,lOjo (miere presatd : 0,5°/0) ; - continut. On muterii minerale (cenu-

$dj : 0,6O/? (cu excepfip manei : ; - wnttnut i n acizi libert : 40 mili-echi-

valenti per K g ; - continut in HMF: 40 miligrame per

Kc7 ; - indice diastazic ,,nu rnai mic de 8

(miere cu confinut de HMF sub 15 mg : 145).

DaccZ majoritatea acestor masuri na pot ' f i verificate decit On laboratm, mdsurarpa continutului On apd este din contrli la in- demEna oricdrui apicultor ce dispune de u n refractometru.

Aceste caracteristici garanteazd mierii o calitate minim6 $i aceste continuturi ,,Ee- gale'' nu Sint de fapt foarte stricte pentru apicztttor. Unii ar dori multci rigoare i n texte ,vi mai ales On muterie de continut Orr apli vi NMF. Confinutul i n apci a1 mierzi este de fapt u n criteriu extrem de important: de conpnutul i n apii depinde conservarea bum5 sau necorespunzcitoare a mierii, calitatea cristaltzdrii sale, valoareb gustativci (6). $e $tie cii cont.lnutul ,,ideal1' se situeazci in jur de 18-17°/0. fn prioin- ta HNLF, el este m l mai bun indiciu de Embcitrinire a mierii cunoscut On prezent, fie cd este fmbdtdnire natural& sau ,,im- bdtrEnireM provocatci de o inccilzire exage- rat6 a produsului; o ,,miere burrii" tru- buie sd aibe u n confinut i n HMF sub 10 mglkg.

Refenin@ bibibgrafice (1) Nouveau Larousse illustr6 - Diction-

natre universe1 encyclopkdique (7 vol.), Paris, Larousse Ed. 1900

(2.) ABC de l'apiculture - A. I. et E. R. Paris, Bondonwau Ed. 1909

(3) Encyclopedie Apicole - E. Alphanderg ; Paris, 1947

( 4 ) Texte legislatif concernant le miel ( e n vigueur au 1er janvier 1971 F. Jeanne)

(5) Decret sur le miel - F. F. ; Echauf- four ITAPI-OPIDA Ed. 1976

(6) Le Gout d u miel - M. Gonnet et G. VACHE Paris, UNAF Ed., 1985

I?. JEANNE,

Articol 'din . revista AWilles et fleurs sept-oct. 1991 tra-

ducere Liliana Bretatean

romania apicola 1992 nr.3 martie

Documents