romania apicola 1992 nr.8 august

34

Upload: raduta-theodorian

Post on 28-Nov-2015

83 views

Category:

Documents


12 download

TRANSCRIPT

Page 1: Romania Apicola 1992 Nr.8 August
Page 2: Romania Apicola 1992 Nr.8 August

Romania apicola Revista lunara de i'nformare tehnicil $i gtiintificil, schimb de experientil qi opinii editat5 de Asociatia Cresc5torilor de Albine din Romsnia

EUGEN MARZA editor coordonator

Anul LXXVl Nr. 8 august 1992

C U P R I N S 1 Nicolae NICOLAIDE : Asigurarea rezervelor

de hranti pentru iernat 2 Constantin TIRCA : 0 emblem3 a apiculturii

bantit ene 3 Ilie CORNOIU, Liviu MARGHITAS : Desprc

f urtivag 4 Adrian SICEANU, Maria DRAGAN : S.O.S.

Albina !

6 Traian VOLCINSCHI : Cum atacti g5selnita 8 Victor NEAGU : Ce am avut $I ce am pierdut

in apicultur3

10 Aurel PAPADOPOL : In sprijinul prevenirii $i combaterii unor dZiunBtori la stupii cu albine, pe baza cunoa$terii relatiilor ecologice (I)

13 Aurel MALAIU, Elisei TARTA : Veninul do albine - un produs apicol folositor omului

16 Elisei TARTA : Caratele mtitcilor de Poeni

18 Ion MARCOVICI : Taxti pe zumzetul albinelor 19 Aurel CHIRULESCU : Pmductivitatea in api-

culturli 21 Prevederi din Legea sanitaria veterinarii nr.

6011974 23 Vasile POPESCU : Interdependenta dintre

apiculturi $i productia agricolii 24 Costache PAIU : Din istoricul apiculturii ba-

sarabene 26 Ernilia $i Marin POPESCU-DICULESCU : Ro-

irea - marea jertf5 adus5 zeilor pretentiosi a1 speciei

30 *** Dr. ing. loan .V. Cirnu 31 Traian BUCOVINEANU : Apicultorul amator 32 Documentar apicol

C o p e r t a I : Stupin5 pregatit.5 pentru recoltarea veninului de albine (cititi articolul de la pagina 12)

(Diacolor : Constantin DINA)

C 0 P E R T A IV : macheta arh. Florin STEFUREAC

mp. AUREL MALAIU ( m d l n t e de OnOare), hg. ELISE1 TARTA (RQdactor 8ef - Presedlnte exe- I cut~v). P ~ R E MIHA? BACANU. MIHAI BESLIU (Republlca Mol- dova). SORIN BODOLEA (Rednc- I - -

tor de rubrle8). NICOLAE-~v. ILIESIU, hg. ION MILOlU (Se- 1 cretar general - de redactle) hf. VICTOR NEACU, b101 M I E ~ A E L A SERBAN, ing. STEFAN SAVU- LESCU. Ing. TRAIAN VOLCIN- SCHI (Redactor get adjunct) lng. EUCEN ZORICI (~edacto; set adjunct) I

I ASOCIATlA CRESCATORlLOR DE ALBINE DIN ROMANIA.

Str. Iullus Fuclk nr. 17. BuCU- 1 regti, sect. 2 cod. 10231 Tel. 11.47.50 Fax 13.80.34 Telex 11 205 aplrom-r 0 Cont \*ir. 4596014 B.A. S.A. sucursala munl- cIplulu1 Bucuregtl.

CINE NU ARE BATRINI sA-I CITEASCA I...

Pentru iernat e necesar, Din munc et albtna cere ca patru-hnci same mdc& Sd-t lagi in stup pline cu mtere.

E btne s'atbd $1 pdsturd In botci, cdci e folosttoare, CU mierea in mestecdturd Slujegte-albinet de mdncare.

$f pdnd'n luna lui Rdpciune $1 inceput de Brumdrel Stupul mat poate sd-$i aduno CeVa provizit pentru el.

$i dacd stupu-t agerat Pe $apte-opt ori chtar pe race Rame, e gata de ternat $1 bine farna o va trece.

$i dacd-aceastd a$erare 1-0 ddm tncd din Mdsdlar, stuparul grtje nu mat are Cd munca it va ft'n zadar.

Singurd-albtna-$i pregdtegte Cutbarul lor pentru i e m t $'-atunci cbnd frtgul le opreOfo Ele se vor fi $1-agezat

In cutb la mijloc adunate Cdldura ca sd t$i pdstreze $'-acuma ltnigtite toate Sunt pregdtite sd iernezc?.

,.Abecedarul stuparulul.

Dr. Florin Begnescu

Page 3: Romania Apicola 1992 Nr.8 August

Pe agenda prioritatilor fieczrei stupine

Asigurarea rezervelor de hranci pentru iernaf

ing. Nicolae NICOLAIDE P I I I ~ I / ~ I I I I I / I I I I I I I I I I I I / / / / / / / / I I / I ~

Per~oada de pregdtire pentru iernarea fallziliilor de albine debuleaici o $ abundente de neciar cind albincle incep sci izgo- $

neascd frinlorii d in fitupi, icir mcitcile i ~ i reduc actiuitatea de ouat. 112 nceastci $ $ perioadd pe ling6 m~di f icc ir i l~ referiloare la ,nu?ndrul .de albine, se Onregistreazb $ 2 si 0 swie de schintbdri fiziologice riiz organism-ul ncesorn. Aslfel, i n organis- 3 $ - mxl nlbinelor. incepe ~regcitirea pentru iernare prin desvollarea unor depozi.te 3 $ c iz proteine Si grdsimi, denumite rpopular corpi gragi. Daloritci acestor rezerve $ $ d e proleine gi grisinzi se nsiguru hriinirea mdtcii gi a primului puiet din seto- 2 iv.~! urmd. to~ . Reiervele din ~ o r p u l gras, se depun ca urrnare a consumului de % \ 8 polen. Se ce7.e nzeu!ionat cil ucest polen trebuie consu.nznt de ccitre albinele care $ ieilieais', dzci de ~ c s l e al'oine care ccloiioneazii incepind cu luna august. Cum 3 locmai i n aceastci perioadd se pi-oduce o i m p t i c a r e ,a polenului din.-nuiurci este $ . 2 nbsolut obligatoriu ca hpiculforii sci asigure d i n . rezervele stupinei la discrecia $ % albinelor polenul necesar sau inlocuitori ai acestuia. 8 $ Energiu des?inatci mentinerii functiilor vilale si pentru producerea ccildurii 2 :: ir , cuib, se ba-?eazci pe arderea i n organismul albinelor a ;3aharurilor confinule $ 8 1.n miere. Consumul de miere i n Cimpul iernii ,cste mai sccizut la inceputul 3 $ acesteia cind sc ua nzentine in cuib 10 .temperaturci de circa 14°C fiind i n juru,l $ 8 a 700-800 g lunar la o familie .n.ormalci. In ultima garte a iernii )ca urntare $ $ ci clparitiei puietului' ~i ridicare a temperalurii' cuibului la 34-35"C, consumul 2 & de miere cregte aj.ungiizd pinci la 1,5-2 k g lunar. 8

2 BII~I~IIIII/III~II/I/III~/I/////I//I~~ - ~I~IIIIIIIII//III/III/IIIIIII/II/II~~ 3

FEitii de aceas15 silula\ie se impune ca inc5. din toamna anului precedent apicul- torul s5 asigure familiilor de albine can- tit5tile indestul5toare de hran5 pentru iernare. In functie de prega'ii'rea fiec5rei familii de albine se va stm.?bili $i canti- tatea de miere necesarii pentru iernare. In general se consider5 c5 pentru fiecare I'agure ocupat bine de c5lre albine dup5 strimtorarea cuibului va f i nevoie de un i'agure plin cu miere c&p5cil5 pe ce! pu- tin jumibate din suprafata lui. In acest mod, penOru o familie normal5, rezervele de hran5 pentru iarn5 se estimeazii la 18-20 kg miere. ,

In productie se pract,ic& dou5 procedee de asigurare a rezervdor de hran5. In pr'imul caz cantitstile de hran5 nece'sar5 iern5rii se retin de la cu le~u~r i le princi- pale de nectar sau in .a.l doilea caz, asi- gunarea necesru~lui se face prin comple- tare cu si'rap d e 7ah5r.

In cazul p&trlrii pentru iernat a fa- gurilor cu miere se va avea grij5 ca mie- rea s l fie. de bun5 calitate, fagurii cu miere de pan5 var f i eliminati di'n stupi, fiiut fiiad c5 mierea de man5 este d5u- . n5toare albinelor jn. timpu.1 iernii. f n ca- zul i n care apicultorul este nevoi't a ierna albinde pe baz5 de zah5r, preg5- tires. rezervelor de hrang se va face

pin5 cel tirziu in perioada imedial urm5- ioare culesului de vara. f n acesl caz, a3,ministrarea siropullui se 17a face in cantit5ji masive deoarece in aceas12 peri- oad5 Samil'ia dispune d e o mare c:-tntita- te de albine care \:or prelucra acest sirop.

Siropul de zallcir folosit in completa- . sea rezervelor de hran5 se prepays in pi'oportie de 2 : 1 adic5 dou5 piirti zah5r la o paste spa. Siropul nu se va Sierbe, zahiirul fiind dizclvat prin turnaren peste cantilarea de zah5'r rcspectivs n apei fiei-binti necesamre.

Unii a,picultori recornand5 in vederea prevenirii cristaliz5rii a se ad5uga acid citric in proportie de 1 gram la fieca're litr'u de sirop. Siropu,l astfel pregstit se adminislreazg fa'mili~ilor in port.ii mari de 3-5 k g . Deoamrece prelucrarea siropu- lui de zah&r i.n miere uzeaz5 organismul .albinelo.r, se recornand5 ca h n i r i l e pen- leu com,pletairea rezervdor de hran5 s& se execute la inceputul lunii augu'st ne- dep5sind in nici un caz data de 10-15 august. In acest fel la preluclrarea siro- pului pa,rticipl a l b i e l e virsLnice care 711 mod normal se uzeazl $i pier pin5 la venirea ier'nii, iar albi'nele tinere ce vor eclozoina ulterior- mu vor mai f i supuse usurii ooazioluale de transformarea si.ro-

Page 4: Romania Apicola 1992 Nr.8 August

. - i:. . " . . ... . -- +..-. -. . >.,-.''

. - --;:in - miere. In cazul ierniirii famiAi- ilor tle&bhe .pe fagwi cu miere c b 5 - citii se impune=I~&s t r~ea acktora dup5 cules pin5 In u t l l i a a r ~ , i n canditii op- time. In acest .caz; pB&rea se face i n incriperi cu o temperaturri , pe cil;' p s i bil constanrtg ~i far5 umidi,tate. - , .: -.. ' ,.

Faguriri p&sbr.ati-_la r e z e ~ a , ' stupinei trebwie tratati impotriva g-itei l,a - inteivale de ti'mp necesare pentru' produ- sul foolsit in acest scog ( su f , acid acetic, glacial etc.).

Pentru a se preintilmpina ex.istenta mierii de mand in fagurii destinati pentru

. . rezervele de hranii ale al'binelor i.n peri- oada de i-5, se impune u a ~ conbrol a1 acestora i n vederea stabili,rii calit5tii mie- rii. Organoleptic, mierea de mans se re- cunoaste u s w avind o cu,loare inchisfi cu

. . . - .

, .~ recunaeut organoleptic. In :%&t & impune folosirea m o r anaZize 'miniice uqor de executat $i la fndemina apioul- torilai-. U,ha d in .metodele uz ih te &e ana- . &a cu ap5 de var, iar a doua metod5 este aceea a ana'lizei cu alcool de 96'.

Pe ling5 asigumrea rezervelbr de mie- re necesare iernsrii, sc impune d e a se asigwra fan-riliilor de albine q i rezevvele ':necesare de polen. Cel nlai s i im~lu pro- cedeu este acela de a pune la reiere5 fagwrii .cu pasturs in sezonul cind cui- .buride siht blocate cu acest produs. De asemenea poate f i folosii cu succes $i lenul .ad-mat. de albine $i recoltat cu aju- toral colectoeralor de polen.

Polenul recoltat cu ajutowl colect.oare- lor de polen pentru a fi phistrat va tre- bui i n ureallabil - . sii fie bine uscat iar

nv3nt8 verzuie sau brun5, este viscossfi inalnte de folosire mscht -sub farma de cu i ~ r l ~ u s t caracteristlc $1 mai putin dul- ce decit mlerea floral5. CrisQlizeaz5 f m r - pulbere f i n k .PoMbl_ pr'm@% <:kt& pwte

- te gl.c.u, ,jar in amestw cu miere de flori f i cmservat 3 i - c ~ aj.utoru1 mierii de al- este capscltii de a lb~ne ~i mai greu d e bine sub f W B ' d e pa@.

I Din viaja organizajiei noastre

- Prof. Constantin TIRCA \

)z-c-j-z-c-C~ c z ~ c c - c - C ~ . C C - I

\ Dintotdeauna celor din Banat le-a plkcut nu numai sd spunii dar sd $ i \ fie, dupe c u m bine se $tie ,,fruncea" in tara noastrci.

i \ Astdzi, rprin activitatea lui Ion Secard din comuna Jebel, practica apicolii \

din judetul Timi+ se situeazi la jndltime. Activitatea $i rezultatele domniei \ ' sdie au spulberat plrerea cd iecoltarea veninului de albine ar eon.titui a p a w - \ jul erclusiv al speciali$tilo~ nu $i al produciitorilor practicieni. Apicultorul l on (

\ record rncolteazi pi valorificd uenin de albine i n stare cristaliratii d e pesto un ( \ dece~ziu. Dar n u faptul f n sine, rpricunz cii recolteazd qi valorificti venin de albine

\ ot,tinind veni.uri binevti insemnate il situeazii pe crc.scaitoru1 de albine d in \

\ comuna Jebel, judeful Timi$ pe podiumul merituo$ilor ci calitiitile-sale practice \ \ $ i mcrea sa iubire penlru aceste ,minunate insecte. Esle creator d e utilaje $i \ znstruinente apicole precuin +-i u n autentic cercetiitor a1 cornporta~etnului albi- I

~ l e l o , ;TI conditiile folosirii aparaturii electronice destinate recoltdrii veninului. \ Erpunerile $i discutiile cu cei interesafi Ln domeniul tngrijirii qi esp loatWi \

\ albinelor au pus i n rvidentl qi uoca$ia so de inviiidtor npicol. Pe deasura, S-a \ \ dovedit a fi $i o gazdii deosebitii, primerte pe oricine este hteresat i n recolta- \ \ rsn i2e venin si rdspunde cu pldcere la toate intrebdrile. '

- \ \ Intilnirea apicullorilor d in judetele Timi$ $i Gorj organizate' d in initiativa \ filialelor judetene respective la stupina domnului on' +Yecard a confirmat o \

datd i n plus, ,dacd mai este nevoie ,cii apicultorul nu este ~i mu trebuie sii fie \ ' nte$Ce$ugar limitat ci u n spirit. invenliv, u n acdatdltm de noi solufii dar yi u n \ \ mare iubilor de albine. \ \

Dacd bditatenii ise (mindresc c u productiile d e , venin, cu succesele lui Ion \ \ Seca%i pentru care merite sincere felicitdri, i n curjnd gorjenii vor avea $i ei I \ cu ce se mindri. I c - ~ E C I Z - ~ Z C ~ ~ Z ~ ~ ~ ~ ~ C Z ~ C - C - C - - C Z - C - - C ~

Page 5: Romania Apicola 1992 Nr.8 August

Citeva preciziri utile I

. . Ing. Ilie CORNOIU, ing. Liviu MARGHITA$- Univercitstea de $tiin@ Agricole Cluj-Napoca - Facultatea de 2ooteh;lie - . Considerat 0 particularitate biologicci, tinstinctul de furt a 1 ,albinelor

melifere {indeosebi la specia italianai) se mf-nifestci ;in perioadele Iipsite de cuks ~ . ) i& atacarea familiilor slabe .de ccitre sele puternice, cu '$copul de a le ~lua mierea. Nu de putine ori, acest instinct .este.activat Chiar de apicuuori (Endeo- sebi i;ncep&tori), care dintr-o superficiald cunoaqtere a vietii. &i comportamen- $ tului albinelor, procedeaib la kercetare indelungal a familiilor, mentinind

m i mult timp deschiqi sau adminislrind neglijent hrciniri suplimentare de' stimulkre .sau completare a rezervelor d e hrand, ,in perioade lipsite de a l e - ' z '

In fapt, ifurtiqagul reprezintii runa ,din ,cele mai p~imejdioase stiiri On existents > famjliilor cle albine sau. .chiar a intresii atupine. Indiferent' de forma de mani- < festare .(lent6 sau ;violentci), furtiqagul odatci ~declawat se poate extinde de la

5 o familie la a l t a s a u chiar de la o stupinci la alta, Vproducind de reguld muri 2 -pagube efectivelor .faniliilor de albige. -- P* - I :

Semnele furti~agului 8 evitarea picurririi simpu~lui de zahlr . . ' sau a mierii pe peretii exteriori ai' stu-

Lipsa culesului natural determ'inri elbi- pilor in timpul a b i n i s t r r i d b r de h.r.a- nee1 spre o agitatie continuri, cercetare n l cu stop stimu,lativ s u de c o m p l e t a ~ ~ intensri a cr8~plturilor $i spatiilor libere _ a rezervelor ; create in zonele d e im,bina~e a compo- @ evit;a,rea u,wr tmbmente cu&t,i,ve cu ~ ~ n k 1 0 r stupilor. 'Almbinele culeggtoare in- ,ubsta,nte ,'putemic mirosih.re, care s s se rc inds r i intre in SbUp (altii decit a i anihi,leze mi,rosuJ specific fiecarej familii Jor), produc un zumzet pstrunzrit~r, iar de albine (177.a.i ales pe t,jlmpul lipsei de scindura de zbor di,n fa@ urdinivu'lui de- cules nat,ural) ; v h e t,r@ptat 0 c~mgait& scenri de lupts. menliner= deschiderii, mdiniSuri,]or la De r,-gu~lri, priorjtar sint ataca'te fami- distante corespunz8toare puterii fiecsrei

liile f5i-5 matc5 $i cele cu popuratie re- famihi de albine $3 p a r k ; . dusg. @ redizarea $i mentinerea permanent in

,M:binele care iau cu asalt urdiniSu.rille siuiping a U Z I U , ~ efectiv de falmilii puter- stupilor str5ini lor prezi~ntj frecvent nice, u,hiforme ; ,

corpul ligsit de i,nveli$ pilos (,negru-lu- (b hrgniri,re de stl.muiare $i completare s5 cios), fiiad cunoscute sub numele de ,,al- se faci nu'msi smha, En cantitsti de 150-

' bine hoatef'. La iwires din stupii famiSl i - 290 ml, astfel c$. pin3 diminel@ hrsnito- ilor atacate, aceste albine fiind mai' gre- rul 'din fiecare stup s l r&mins .uscat. oaie din cauw gusii wline cu miere. sint neyoite sri se lase' in zbor putin -in jos, iar apoi sri se inal* cu picioarde adu- nate sub abdomen, pentm a real\iza echi- librul curpuiui E.n timpul zborului spre sturpii lor.

Prevenirea declanqlrii furt$agului Pornind de la conatat5nile practice, fur-

ti-1 este m i u$or de prevenit deciit de coanb5tu;t. Dintwe mburiae de p re~en i~re a dedlan~ririi acestui instinct periculos srpeciei, d m ~ e sjnt de retinut : ..wibrea pk d t .posibiJ a cercet5rii fa- rniliialor de albine pe timpull galurilor sau lipsei totale de cuaesuri naturale ;

Combaterea furtivagului Odatl decla-t, instinctu~l de furt a1

aibinelor devine greu de stripinit, intreaga slupinri in t r l in pa*i.cri, iar treptat $i in scurt timp se ajunge la compromiterea partial8 sau total5 a fatmiliilor de albine.

Cind furt ipgul s-aL d e d a q a t la o fa- milie, trebuie identifitat& f m i l i a de ur- ge?@ care akc5. Aceasta din u r n 5 se_ va muts 4 n locul fanniliei atacab, iar fami- lia atmat5 se aduce pe locul celei care atac5. h a s e m e m caz, linistea se va re- inwtala: nepede .

Dacri furt ipgul n-a fost sesizat la timp $i s-a extins la un nu* mare de fami-

(continuare in paq. 7) -

Page 6: Romania Apicola 1992 Nr.8 August

Ins. Adrian EWEi%NU,,Biolog Maria DRAGAN Institubul de Cercetare $? Prodtte(te pentru Apiculhrii

In u,ltimii eni, foarte mu$lti apic'ultori disn majoritatea zonelor t5rii sem,mlea- za faptul c5 familiile de al~bi,ne pe care.. de ingrijesc $i exploateaz5, nu mai ating >puterea necesaz5 valorificgrii ih bune con-

\ ditii a culesurilor, chiar a celor de varl. Famil'ilile de albine nu realizeaz5 acel excederit de ail,bin5 care s5 asigure papu- larea fagunlior di'n magazin, sau corp su- plimentar la stupii M'E.

Acest fenomen, $i subli,n.iem acest lu- cru, apare in conditiile in acre cregte- rea de puiet decurge normal. Astfel api- rultorli reuvesc s5 dezvolte cuibul de pu- iet la un nivel de chiar 8-10 faguri bine ocupati la stupii verticali cu magazin $i 12-16 faguri la stupi,i ME, mentlnind ,aceasla crestere intens5 de puiet v r m e I^ndelunlgatri. Cu toate aceasta, num5ruJ de faguri ocu'pati ou ailbin5 dep@e'$te cu pu- ti.n pe cel a1 fagurilor cu puiet, sau de- abia acoper5 fagurii respectivi, iar in con- ,

ditii de cules se realizeaz5. pr ductii ne- corespunz5toare, , aceste stupinq deveni,nd nerentabile. Ne g5si.m ,practi: in fata unor ,.puie~~n'ite" !

Foarte multi apicultori pentru a-$i asi- gura acel excedent de allbin5 necesar unei bune valorific5ri a cule~uri~lor, fie c5 uti~lizeaz5 un numgr. ma,re de familii

. ajutstoare pe care le unit ic5 toamna cu csle de baz5, fie c5 pur $i sim,plu unifi- c5 lamil.iile inaintea culesurilor.

Un alt aspect;dar legat tot de ceea ce am asgta-t, esteiacela c5 multi apicultori inregislreazl pierderi mari de albinl in perioada iepLrii concretizatj practic prin pierderea partial5 sau integral15 a familiilor.

Orice apieultor $tlie c5 in conditii de cules, producti,a de miere a familiilor de albine depinde de :. b) maritmea populatid de albine, depen-

' dent5 la rindul ei, de intensitatea pontei m5tcilor. vi,abiliCtea puietului, longevita- tea albinelor : 8 hlrnicia albi'nelor care refletcl dez-

voltarea instilnctului de acumulare $i rc+ prezintg practic, producpa de miexe pe albink

Mkurarea tuturor acestor caracteris- I tici, poate Ei ddficil5 $i imprecis5, dar

produ~tia de miere poate fi u$or masura- 45 $i reflect5 interactiunea dintre toti factorii mentionati. De aceea, in amelio-

1'. - m,REl-?:&$k&;.: orice program de .dl&? "4 ,

tie, ~&mEiregte 77%. pmponderent5 imbunB t5tirea contin& - ai.:~pai.nci,palei insuviri a :acesteia - productia de miere - avind la baz5 valorosul caract&? de comporta- ment ,,instinct de - acumuZWel'+ : -

M'unca de ameliorare, des!i!&&mtl de apicu5tori profesioni~ti dar gi ds.--&m+ m d t i a,matori, cu lucr5t-i deosebit -de la+ borimse, in ulti,mul timp este deosebit de . afectratl de factori de agresie 'ai mediului. *~ce$bia au avut o influent5 deosebit de '

aefast5 atit asupra evcrlutiei normale a familiei .de a.lbine, cIt $i asupra actiunii prqpriu-zise de selectie. Bolile, poluarea mediului( pesticide $i noxe) $i ch.iar d5u- nstori'i, au redus atit popu1,atia cit $i perfomantele fami~lidlor de albine $i im- plicit productia de miere.

Aspectul pe care dorim s5-l abord5.m se refer5 la longevitatea albindor $i in- f41uenta acesteia asupra , populatiei stu- pului, considerind c l aceasta este una din cele mai acute probleme ale apicul- turii actuale, reducerea dnastic5 a dura- tei vietii albinelor fiiad respons.abil5 in mare parte de cele mentionate.

In c5~t i le d e apicultu.r5 scrie : ,,Durats vietii a,lbi8ndw este determioat5 atit de natura.'activititii lor, cit $i de anotimp. In cprsul sezonului activ cind albjnele cresc puiet, clgdesc fag'uri $i participa la cules triiesc 30 zile. prirn5vara $i toam- na 40-60 zile, akbina de iernat pin5 11 6-9 lami''. Se vorbeste de o c ~ c i ~ t a t e de pont5 a m5tclilor de pin5 la 3.000 ou5 in 24 ore ~i populatii de albi,ne de 40-60.000 in timpul verii, in famiiii cu o singur5 1matc8. Aceastia ar fi situatia normal5 conform potentialului genetic de dezcol- tare a unei fami.l.i,i de albine cu o singurli mate5 $i care exista cu multi ani in ur- m5 in tal-a noastsr5.

Vom c5uh sa prezentgm acum un ra- t ionment foarte si.mplu pe baza c5ruia , se poate -anticipa evoutia cantit5tii d? albina dintr-o fami'lik pe baza cantitatii d e . puiet existente jn stup la w moment dat ~i a unei anurnite sperante de viat5.

Presu~punem c5 astgzi, 6 mai, intr-o fa- milei ad5postit5 in stup ME, gBsim puiet - in diferite stadii, pe 6 faguri, la care SU- prafetele oc.upate ar echivala cu 4 faguri i n t e g ~ l ocupati (4 faguri ): 6840 celule = 27.360 celule cu puiet). Acest puiet este

Page 7: Romania Apicola 1992 Nr.8 August

rezultatul pontei rngtcilor din ultimele 21 de zile (Encepfnd din 16 aprilie), deci matca mpectiv5 a depus in medie 1.300 - ou5Izi. Tot acest puiet care . ast5zi este contemporan ca puiet in diferite . stadii, trept,at, b u,rmitoarele 22, zile, deci pEn5 la data de 28 mai, va ecolziona.

Deci, d w 5 considergm durata rnin.im5 a vietii dbinclor doar de 22 zile, la data respecbiv5, tot 'puietul- eclozionat va f i conternpcira~n ca albine $i se va reghi in populatia faniliei, reprezenthd o can- titate de 2,7 kg albine,. calculind 200 g abbinii'interwl, la stupul ME, rezult5 13,5 in,tervale.

La o dulrat5 medie a vietli 'albinei de 30 zile la popu1ati.a respectivg, se mai adaug5 o canbitate dc allbina eclozionat5 anterior datei de 6 mai (ultimele 8 zile) rezultate din puiet depus anterior datei de 16 aprilie.

Cdnsiderinb cB En aceastli perioadg i~n- ten6itatea pontei a fost immedie doa'r de 900 oug'ui la pptlatia farni'liei la data mentions% se rnai adaug5 900 X 8 zile = 7.200 albine, aproximativ 7(10 gr = 3,5 in- termle. ~ Deci o asemenea familie la 28 m6i ar trebui s5 ocupe bine 17 intervale, dec'i echivalentul a dou5 comuri ME.

{Rdi t a t ea ? ! Rractica ? ! Nu vin decit 3 2 confbnne c5 teori,a nu reprezint5 decit .,o poveste f rmoas5" 'pm%ru ultimii ani.

Acum foloshdu-ne d w r de citeva din miile de detenminiiri de puiet $i ailbini pe care l abodoru l de genetic5 $i amelio- rare le efectueazg in vederea identificirii si salection5rii unor faanilii recoidiste pentru pr5si;l5, _vom demonstra c5 acea3st5 abundent5 de puiet nu se reggse~te in popul.atia de atbine $i c5 de fapt durata vietii albinelor in ~ n ~ i t i i ' l e actu'ale . este mult rnai scurt5 de 30 zile, fiipd chiar sub 21 zile (exp1,icare tabd).

Nr. fa- Data de- Nr. total OuB de- AlbinB DUDS 22 zile de la determinare rniljei te1;minB- celule puse in in cuib

rii 24 ore tgr., Nr. ce- OuB de- AlbinB in -n/n albi- lule cu puse in cuib (gr.) ,nB exis- puiet 34 o m tent3

33 1'1.04 ' 2 9 . 4 0 0 1.400 0,800 41.400 t.971 1.500 5 1 46 17.05 24.200 1.152 1.050 39.000 . 1.857 1.700 70

. 67 17.05 28.500 1.357 0,975 28200 1.343 1.350 47.4 61 .

17.05 23.200 1.109 0,800 35.400 1.686 1.400 60

* Indivizi existenti in familia de albine fatB de puietul existent la determinarea anterioars. procentul este luat in calcul la o ecloziune de 100n!n (1 kg albine=4 10 mii

jn toate exerndele luate la intimplare "

din fivele de deterrnin5ri ale laboratoru- lui efectuate in an,ul an'terior, se obanr- vB c5 puietul existent la un moment dn: in Earnilia de albine nu se reg5se~:s - ca albi'ne contemponme, decit in prccente foarte sckute. Men,tionsrn c5 la o spe- rant5 de via@ de minimum 22 zile. acest puiet t.rebuie s5 se reg5seasc5 aproa- pe integral ca aibinR wntempOran5 $i astfel datele lab6ratorului p,n ~ l t i ~ m i i , 10 ani pniviad evdntia puietului $i a albi- nei in ti'mpul .sezonullui vor sta la baza unui studiu pe calcu?ator a kvoiut'ei lon- gevit5ei albinelor in decursul ani'lor.

De fapt ce putem demonstra practic-la ora a c t d 5 e t e aceagtg neconcobrdant5 intre puietitl, -depus raportat 13 albina existent5 in stu.p la ~ 3 7 m o m ~ n t dat.

In momentu.1 de- fat5 nu cunoagtem cu exactitate ierarhia cauz~lor care detaa-mi- n5 acest fenamen $i pentru c5 nu cunoa$- tem. i n c r i m i n h din .nou un complex. de factori.

Am fi tenpati s5 spunem in primul rind c5 respmsaSil5 de .-aceast5 situat,ie as fi existen@ in natur5 a unor substante no- cive, care fie c5 se acumuleaz5 in t.irnp5 in organismu.1 albinei, slibindu-le treptat

r e z i s h t a ji potentialul productiv, fie cr? le omoarii .pe Loc.

Tot a.ya de bine am fi tentati s5 spu- nem c5 acest fenomen pe ling5 cel ante- rior mentionat, (care exist2 cu sigurant." siar dabra unor boli ale albinei adulte, ca -de excmplu nosmoza, viroze, va'rooza, sau chiar aca~apioza oare, se grefeazli mult mai uqoa pe ~rgslnismele slgbile.

Tot a3a de bine apare 2ntrebarea dac5 nu cumva aceast,5 durat5 de Vitiat5 es.te influentats incg d.in periaadalarvar5, cind irvdivid'ul nu a fost hr5nit corespunz5tor sziu a fost intoxicat pri'n hran5 toxic5 $i spatiu de deivaltare (fagusre conti'nind dd exernph pesticide - cazul organoclorura- telor).

Acest aspect par Licu~lar, durats vietii dbinei $i factorii care o i'nf,luenteaz5 nu a fast abordat pin5 acum in mod spe- cia! in lucr&~ile noaslre de cercetare: dar incepinld 'cu aces's an, colectivul de cerce- tare din ca5rul I.C.P.A., $i-a propus s5 nbrdeze $i s5 urm8reascl. prioritar d a - sificarea pe cit posibdl a acestei p,roble- me prin urm8toase.le aspecte :

Qgstabilirea virstei de supravietuire a albinei .in cursul unui an apicol $2 a lac- .

torilor care o influentea26 ; (continuare in pag. 7)

Page 8: Romania Apicola 1992 Nr.8 August

. . ' , rngt &S~..W)LCINSCHI ,.

-. ... . , . .. C % .

. ~. < . <

Se pare cg in literatura de speciditate zile;: lank isi inceteaz5 hrsnirea, se fn&n- giselnita sau molia cerii nu a fost tratat5' joars-ctl' rrjp'isli% in forma de gogoa*' $i pe m k u r a daunelor. considerabile pecgre se tl'ansfo&iG in nimfii. Gogoa~a este li- le provoacg. Capacitatea de -distrugere si pitA .$i chiar a$in&Vi in lemn datoritii und- Enmultire a acestui parazit este a$a de secretii a 1arvelor.cai-e descornpun celu- mare, incit, in condittii optime, descen- - loza. Larvele -tr5i&c~. . h medie 30 zile, dentii unei singure perechi de molii a r &poi se t r a m s f o r m ~ ~ r ' ~ ~ - ~ ~ e $i dupg putea consuma teoretic, intr-un an circa 14 zile in fluture s--adGlt; --.Cield evo- 400 kg cearg (3 generatii a 'cite 1000 fe- lutiv este influenbt d e t-~g.., h mele = 1 milion larve). 0 singur5 larva conditii favorabile de temperaturf' :(3Q- poate consurna 0,4 g ceari $i poate dete- 40°C), ciclul complet de dezvoltam~este de riora peste 500 celule de fagure. Acest ' circa 44 zild, ?putindu-se repeta. xle 3 4

-Ld8unltor periculos este mereu p r a e n t in ori pe an. , ,.

stupi, este foarte agil-$i extrem de vigi- La o ternperatur5 mai scgzuti de numai lent. Avind un comportament noctui'n este 20°C ciclul evolutiv se prelungeste la 120 rareo'ri observat ziua ,cu exceptia cazuri- zile. La temperatura d e 10°C metamor- - lor in care este deranjat. Produce pagube foza moliei stagneazs. La temperatura 0°C mari in depozitele cu faguri de rezerv5, , larva, nimfa $i insecta adult5 mor in mai ales cind acevtia sint tinuti prea a- timp de 12 ore. La temperatura de -9°C propiati, temperatura este ridicatZi rji nu insecta muare dupi 2 ore in toate stadiile s-au luat mSsuri corespunz5toare de 'con- de metamorfoz5, iar la -15°C moartea . servare. se produce dup5 45 minute.

In stupini. molia atacg cu predilectie Frigul este cel i mare d.u$man a1 familiile slabe $i bolnave, ccintribuind la . moliei. Numai ouile de molie pot rezista riispindirea bolilor. Cu toate c5 agentul .$i iarna la temperaturi foarte sc8zute. cauzal s t e un parazit care n u atacs di- Din acesk considerente , unii apicultori rect albina sau puietul, totudi pierderile tin fagurii de rezerva, toamna ' t iniu, in de puiet $i de familii de albine care se ,tUpii populati, sub protectfa albinelor inregistrexzg din cauza lui sint a$a d e ping se instaleszg timpul rece $i apoi ii mari, incit rnanifestsrile patologice pe care depoziteazg in rnagazii neincilzite. le produce ii deterrnin5 pe unii autori s-o Exisa dous spccii d2. molii, sau g5sel- . incadreze in rindul bolilor sub denumirea nit.e, una mare Si alta mic5, ambele fiind de galerioz5. dguniitoare. Atacul asupra fagurilor din

In noptile calde . de vaX-5, apicultorul ,tup incepe de la fagurii'laterali, dup5 poate. observa, dacg este atent, cum acest ,are Sint invadati $i cei cu puiet din fluture nocturn dispare, intrind pe urdi- cuib. ~ ~ ~ i l i i l ~ slabe nu reu$esc s& in- ni$ pierzindu-se in mijlocul familiei de vingg multimea de omizi ce atac5 fagurii albine. Se pare c i nici albinele nu recu- ~i puietul. Cind g5selnita i$i croie$te ga- nosc in aceasta vreo primejdie imediati. leriile pe sub puietul cipscit, nimfele.de De-abia dup5 depunerea OUalelor in ' ~ 5 - &lbine mar sau se nasc cu m a l f o m t i i . A- piiturile Stupului fncep sg Se fats simtite ceastg pierdere trece adesea neobservatg manifesarile morbide ale giselnitei. de unii apicultori mai putin experhen-

- Femela fluturelui de gbeln i t i intratg En tati, deoarece albinele scot din stup acest - ' stup depune 400-1800 01-15, in grgmezi de puiet distrus far5 ca apicultorul s5-$i dea cite 100-200 bucg'ti, pe care le l ipqte in seama. mlturile stupului, crgp5turile lemnului, combaterea g5selnitei nu nici in resturile de cear5 sau .chiar in celulele un moment de rigaz. E~ trebuie s5 fie . fagurilor. continui $i perseveren%, deoarece numai . .

Dup5 10 zile, din ou5 ies larvele care in acest mod numiirul diiun5toriloa ~ o a t e se hr5nesc cu ceari, sgpind numeroase ga- f i mentinut la un min ib acceptabil. spu- lerii mici in faguri $i chiar in c5picelele celulelor care adgpmtesc puietul. Aceste "em minim acce~tabil fiindcg nu putem canale mici le pun la adapost de inter- -afirma cs un stup p0ate fi totalmente cgrile albinelor de a se apsra. Dup5 30 ferit de infestare.

Page 9: Romania Apicola 1992 Nr.8 August

Pentru prevenirea dezvoltirii g5selni- tei se retomandti intretinerea unor fami- lii de albine puternice, cuibul s5 fie cit rnai stsns. Se recornand5 respectarea re- gulilor de igiena in stupina prin reforma- rea $i topirea fagurilor vechi care sint purkitori de germeni patogeni $i d e ou i de g5selnit5. 0 atentie deosebita se va a- cords conservarii $i dginfectiei fagurilor.

Pentru dezinf-ia fagurilor goi ace$tia vor fi tratati prin fumigatii cu sulf in spatii ermetic Enchise folosindd0 g sulf la un metru cub spatiu. 1

Ca &suri de cwnbatere se recomandii ca stupli atacatl de giselniti s6 f ~ e con-

trolati rnai des, iar larvele, gogovile $i pinzele parazitului s5 fie distruse prin . mijloace rnecanice.

ln cazul unui atac masiv se reeornandi indepzirtarea fagurilor puternic infestati. La fagarii rnai putin atacati se va depista $i se vor deschide galeriile cu ajutorul unui virf de cutit sau cui, permifind ast- fel albinelor sa efectueze rnai bine ope- ratiunea de indepartare a larvelor ti de refacere a celulelor deteriorate. Cu, aceas- t5 ocazie se recornandti $i restringerea cuibului familiei de albine.

. lii de alibbne, trebu'iesc , retinute unele ,m&uri ca : 0 nu se va desehide $i nu se va.cerceta nici o fnmilie de albine din stupin8 ;'

' @ la stuspii atacati se vor reduce urili.rii- , $urile la o distant5 care sii permit5 tre-

cerea a 2-3 &)Dine pe lfngg alta, iar ,fn in dreptul deschiderji, pe scindura de zbor

- se va pune putins. iarbi Pnfoiatk stropitii cu ap5. Aceast5 m h u r 8 permite ofganiza- rea rnai bun5 a act.ivititii albipelor strg- jere ; 0 folosimrea' acidului fen'ic i'n concentra- tie de 50% cu ap8 sau creofini cu'ratti. In - dreapta si - in stijmga. urdini$ului la fa-

- mi'liile atacate se qeaz5-2doug h c 5 t i de tisfon sau tanpwme de vat5 imbibate In acid fen~ic. To tda t5 ou un tampun de va- t% fixkt pe u,n b5tJ. de lemn $i imbibat cu a d d fmic se vor unge evenbutalde cr5- pgb~ri sau alte locuri pe unde albinele hoate for*& p5t~underea in stup ;

@ in cazul unor atacuri puternice, la fa- milriille rnai slabe se vor inchide c o w e t urdini~urile; in locul podipmrelor se vor cmonta site de ventilatie $i se vor muta citeva zisle En pimite r5co~oase. In looul stupilor ridigati se a$mz8 stupi goi in care se introduc rnfinu~nchiuri de pelin ;

Q stropiaea abundentii a stupilor $i scin- duridor de zbor cu a p i rece pentru a da albimelor senzatia de ploaie ceea ce de- t e ~ r n ~ n g Q retragere treptatii a albinelor hoste ypre stuipii lor. Ca o concluzie la cele artitate, polmind

de- la acest insbinct necrut5tor intraspe- cie, putern afinma c5 in conduita de lu- cru cu albiaele fiecare apicultor va tre- bui s g - ~ i considere munca intr-o continu5

- ,vigiJent5 cu specia, w u altfel spue in relat~e cu -comportamentele deviante, ne- dor\ite care uneori se pot manifests intr-o manier5 devastatoare.

(contznuare din pas. 5)

8 studiul morfo-biochimic a1 - glandzi horitabilitlatea rezistentei albinejor la faringiene $i cospUlui .gras in decursul acesb. evolutiei acestora, in greZenta hranei nu- Sqlutia ideaag si p r o m i l mai ,.la ' turaje $ i adaos .de stimulenle artificiale ,in.demini, air fi ~5 elimin8m ace~t i fat- glucidice ~i proteice. tori de agresie, care s-ar putea realiza de ,

0 meilorare efectrhr5 nu vom putea fa- ce nu mm c.u precizie fac:orul exemplu psin cre~terea ~i exploatarea al- ppincipal de agresie, responsabil de redu- binelor in Zone unde ace$tia nu f$i fac cerea vietii al~binelor $i variabj~litatea . $i simti t3 Srezenm.

Page 10: Romania Apicola 1992 Nr.8 August

OPlNll PERTINE NTE $I LA OBIECT ,- , py -. - . . ' . > * . .

. ...&. Ce am avut qi c e am piGidut-

prof. Victor NEAGU -

w n ~ ~ o n n c a c ~ n c = l & i + m z

j . i - F

Pin5 in 1989 apicultura noastr5 s-a bu- cufat de avantaje imediate generate de climatul social-politic-economic in care a- picultorii i$i desf5vurau activitatea. Fac- torii- de decizie favorabili au fost transpor- turile, biostimulatorii, medicamentele de uz apicol, unelte-utilaje $i locurile de va- tr5, toate acestea fiind accesibile materia- lice$te apicultorului amator, profesionist $i Incepstor. Ca efect a1 acestui cadru fa- vorabil, de la circa 400 000 de familii.care existau i'n jurul anilor 1948-49, la recen- ssmintul familiilor de albine din 1988's-a stabilit c& exists 1 4 1 8 000 de familii de albine iar stupari aproape 100 000. Dintre ace$tia 42% Israni, 36O,',, muncitori $i 22OJo intelectuali. Rodul muncii lor a fost con- cretizat anual in mii de tone de miere predate la fohdul de stat cit $i alte pro- duse apicole. Au fost ani cind s-au predat $i 10 000 tone de miere, plus alte mii de tone vindute pe pieele din W r i . Aceste cantitsti deloc neglijabile au fost obtinute din existents $i explorarea ,fondului natio- nal melifer - pgduri, culturi melifere, delt5 $i fau'n5 spontan5 -, de c5tre cei 100 000 de posesori de stupine, avind o structur5 numeric5 apreciat5 astfel : 73O/" din stupari detin un efectiv de-pin5 la 20 de stupi, 23OlO din* stupari detin intre 21-60 de stupi ; 3% dintre stupari detin Intre 61-100 de stupi $i abia lo,',, detin peste 100 de stupi. Aceasta este zestrea apicolg a anului 1989, iat.5 ce am avut dar s8 vedem ce am pierdut :

1. Una din problemele esentiale ale ac- tualei. perioade o reprezints dupB cum se. $tie scumpirea carburantilor, a materiilor

prime,. a transporturilor. ~ranspor tu i i le s-au scumpit de 20-30 ori, incsrcind k- ribil de mult costul unui kg de miere ;

2 . Biostimulatorii de la 11 lei kg, azi la 136 $i chiar mai mult marcind o we$- tere spectaculoas8 de peste 13 ori ;-

3. Medicamentele de uz -apical, o parte au la preparare ca liant za'hgrul, iar de cealalt5 parte apare substanta activ5 care. se import5 p e valuti, far& comentarii ...

4. Unelte-utilaje, create din lernn $i fier, cu preturi spectaculoase c a urmare a scumpirii acestor materii prime ;

5. Loocurile d e vatrg erau asigurate in ora$e de : sfatutrile populare, I.C.R.A.L., directia domeniului public $i alte institutii care detineau locuri virane, obtinerea a- cestora fiind u$or accesibil5 prin lege .sau la mica intelegere intre parti. Azi pen- t~ u orice.10~ viran de teren se bat priva- t i ~ a t i i pentru sume inaccesibile de multe ori in valuts $i nerentabile apicultorului ;

6 . fnainte, dup5 achitarea obligatiilor contl-actuale cu statul mierea se vindea in particular iar din cmtravaloarea unui kg de miere se puteau cump5ra -8-9 gi chiar 10 kg. de zahsr, absolut necesar - pentru stimularea de prinGvarri', toamnii $i com- pletarea rezervelor de iernare a familiilor -

de albine. Aii din valoarea aceluiagi kg de miere nu se pot cumpara decit 3 kg ;

7. ~ o t atunci mierea se vindea, pretul fiind accesibil coonsumatorilor d e miere, azi aceiwi cump2ritori care cump5rau zeci de kg, nu mai cumpgrl decit cu bor- canul. Asistam la o s5rScire a populatiei gi la o falimentare a apicultorilor ;

Page 11: Romania Apicola 1992 Nr.8 August

. 8. Factorul risc, culesuri calamitate, ploi - acide, nox5 industrial& aparitia unor vi- ru$i deosebit de rezistenti la medicamente, dar in special fprturile de stupi contribu- ie la ridicarea pretulu~ de cost a1 mierii. Comparativ cu multi ani in urm5 un stup cu albine se putea cumpara cu 500 lei u- neori $i mai putin, neavind o mare va- loare nu se furau, azi cost5 5-6000 lei, au devenit valoare $i astfel se fur5 pe rupte, de pe cimp, de pe locurile de va- tra, din .priduri, din pavilioane, s-au furat chiar $i pavilioane cu stupi cu tot. Acest aspect obligri pe apicultor la o pa25 per- manenti5 cu efect de nerentabilitate pen- tru apicultorul incepstor $i a celui cu e- fectiv mic de familli de albine.

Statisticile ne arat5 c5, ins5$i grosul a- cesfei categorii, 73% dintre stupari, detin un efectiv mlc de pin3 la 20 de famihi albine, ei sint cei mai afectati de noua ordine a economiei d e piats.

Anul trecut, practicarea apiculturii - culesuri calamitate -, a fost aproape total dependent5 de bostimulatori, $1 cum ace$- tla nu au existat sau au fost inaccesibili la p rq , in primSvar5 s-au constatat mari pierderi de familii de albine datorita 11p- sei de hrani. Oricit a r fi de comuetent5 conducerea Asociatiei Cresc5torilor he A1- bine, oricit a r fi apiwltorul de priceput in a-$i insu$i tehnicile de productie, de a se adapta la nou $i la inaintat in $ti- inta de azi $i de miine, dac5 nu exist2 $i rentabilitate, el, apicultorul va abandona orientindu-$i activitatea spre ceva renta- bil, dar ce se va alege cu albina ? S5 nu uitiim c5 albinele prin fn&i natura lor constituie un factor important a1 pastririi nealterate a calitstii mediului inconjurl- tor, avind un rol principal in ap5rarea e- chilibrului ecologic. Dar polenizarea ?..., chiar daca culesul de nectar e calamitat, albina continu5 procesul de polenizare, realizind un aport substantial la obtinerea de recolte bogate, sporul de produse agro- alimentare obtinute in urma polenizarii rldicindu-se cu ping la 30-40 ori, din valoarea produselor apicole ce le reali- zeaz5 apicultorul. Observ2m cum apicul- tura are b5taie lungs, aducindu-$i contri- butia la beneficiul societitii prin- c e t e r i calitative $i sportmi cantitative de semin- te, legume 8i fructe obtinute la unitatea de suprafat5 ocupate de culesurile respec- tive, care arat5 .astfel : crqteri cu 40- 60q/o la pomii fructiferi, cu 30-50°/o la floarea-soarelui $i cu 200-300°/0 la trifo- iul rqu, bostani $i pepeni.

Consideratiile de ordin obiectiv expuse mai sus, corespunz5tor economiei de piatii, implics- tot mai mult, chiar necesitii apor- tul. practic a1 ajutorului guvernamental ca instrument de moment de rezolvare efi- eient5 $i imediatti a cerintelor productiei

apicole. Deoarece njvelul aberant a1 pre- turilor produselor $i serviciilor stabllite eel mai adesea in mod unilateral de cg- tre societatea de productie de tip monopo- list ,,statulU, rupte de costul real $i une- ori se ajunge chiar la dep5$irea preturi- - lor practicarte pe piata externi, Prove- cindu-se 0 mare .dezordine in eC0nomia apicol5. I

I n aceste condifii leu1 '$i-a pierdut in bun5 m5sur5 functia de stimulare a pr+ duselor apicole neputind s5 exprime prin intermediul pretului valoarea pmduse- lor $i aportul propriu-zis adic2 valoarea adsugat5.

Numai prin elaborarea unor reglemen- Gri precise g i reale de subventionare - solutii sint, s5 existe interes - se va pu- tea practica o apicultur5 eficienG.

Se impune ajutor m5car in aceastg eta- p5 d e tranzitie pe care trebuie s i o tra- verssm, in caz contrar, in mod lent dar ,,sigur" sporurile in greutate $ i calitate a semintelor $i fructelor vor fi diminuate iar bog5tia naturals, uria~g, de zeci $i zeci de mii de tone de nectar $i polen va r5mine neculeasri de albine En cultu- rile agricole $i in special in psdurile Rmbncei.

Page 12: Romania Apicola 1992 Nr.8 August

. .

APICU~TURA - ECOLOG~E. . ~ . _ -.:, ... ... - . + . . ,. , * . - . .

, ...., , ..;. .. , A I n spri jinul prevenirii yi combat&i.''-&or, idguns$ori

- : la stupii cu albine , pe baza cunok$terii relafiilor ecologice (I) - .. ., . '

, .~ :. 1 . . - i

Aorel PAPADOPOL - biolog - .. ---A<---- , . . . . . .

) . Cele ce udneazd P-eprezintci D ont ti nu are a u w r articole t ~ a c t a t e \ diferitelor tanimle (pcisbri, mamifwe), ce pot .produce pagube ;stupilor. Nu ((

( putem treCe (a prezenfarea diferitelm aspecte Jdrb a menflona citew ospecte \ \ ecologice, adicd a muLtiplelor relatii dintre albine rpi rmediile Enconjurdtowe En'- care sint amplasati stupii, tinind eeama atit de dive.rsitaten zonelor t6rii de la \

~ \ $drmul miri i pin6 in zonele montane, d t g i de stuplrflul pastoral, m r e prin \ . . ' \ deplasarea istupdloi bchimbd asemenea I medii in diferite intervale de timp. \ 'Aceste aspecte, avfnd En cedere ci succesiunea stndiilm florei ~i vegelatiei (a \ plantelor), ca gi p faunei (totalitdtii animalelor), din zliferi-te locuri - acvatice \ \ Si. rnai ales terestre f d e uscat) .ronstituie ,un comples de elemente naturale $i antropzce [(determinrcte .de activitdtile umane), de rare trebuie ad tin6 s e a m I apicUltorii.

\ --/----4,

! c-f--R-hh.

De$i albinele beneficiaz5 de ndtipost asi- gurat de om - stupul - ; de ingrijire din partea apicultorului, chiar de o comple- tare a hranei En intervalele critice (hran5 artificial5 care trebuie s5 indeplineasc: conditiile necesare pentru o bun5 asirnilare $i mentinerea sanathtii albinelor), intEa- ga lor activitate vital6 procurarea hranei, a substantelor ce intri in alcgtuirea cerii, a propolisului, polenul ei rezervele de hra- n5 pentru intreaga colonie (sau familie) sau a p~ogeniturii, se desf*oarri in natura inconjurStoare, deci .in acele medii im care. sint amplasati stupii. Ce reprezint: aceste medii de trai ? Ele reprezintS ni$te ecosis- teme (care sint terestre, unde se ampla- seazd stupii ; $i. pot fi invecinate cu ecosis- . . teme acvatice, litoralul mki i , lacuri si btilti, riuri $i piraie etc.). Fiecare ecosis- tem se compune din cite dou5 complexe de factori : 1) biotopul care cuprinde so- lul (substratul), cu relieful sgu, apa (inclu- siv precipitatiile), aerul (cu m.i$c*ile, lui,

1 vinturi), substantele din sol $i din aer, con- ditiile de clima $i fenmenele meteorolo- , - gice etc., (deci .elementele fiirii viatii) $i 2) biocenoza care cuprinde elementele vii, toate plantele $i animalele dintr-un eco- sistem. Dqi , un emsistem anumit se com- pune dintr-un anumit biotop (terestru sau acvatic - situat, dup5 caz, la q. anumitd altitudine), care este populat de o a3umit.S biocenozii (terestrg sau acvaticg - situatd la alt i tudine~ datA). Ecosistemele pot fi felurite : de steps, de p5dure (fofestiere), de stEnc5rii, de maluri lutoase abrupte etc. sau lacust~e, de ape curghtosre, li- torale $i altele. Biocenozele respective co- respund biotopuriloy (biocenoze forestiere, care dif& de la cimpie la munte ; de

' . stepe, diferite pe altitudini ;- lacuitre (de ape dulci, salmastre, &rate), litarale etc.). La toate acestea se adaugi $i efectele ac- tiviatii umane, diferitele a~eztiri rnai res- trinse sau mai ihtinse, felurite constructii (drumuri, amenajki agricole, industriale) care, prin prezenfa -lor, p i n activiEiti.le $i circulatia care se desf5$oar5, prin emana- tiile diferite egomote, fum, vapori, praf, unele gaze etc.), contribuie la dinarnica a- celor ecosisteme antropice, in interiorul lor ca $i in zonele invecinate, pe o razd mai mare sau rnai rnicri - creind conditii eco- logice diferite fat5 de- ecosistemele simi- lare, departate de astfel de zone antropice. $i zonele agricole, viticole, pomicole etc., au un pronuntat caracter antropic; devi En in- tervale rnai scurte sau msi lungi sint llp- site de activitati ale omului. Iat5 de cite aspecte $i de citi factori ' trebuie s5 fin& seama apicultorii, pentru a asigura o cit rnai bunti amplasare a 'stupinelor, pentl-u . a asigura conditii optime .pentru culesul albinelor, dar, $i pentru a le ocroti de e- ventualii concurenti $i d5ungtox-i din a3e- menea ecosisteme. Trebuie s5 rnai subli- niem douri aspecte importante : relatiile $i interrelatiile dintre diferitele biocenoze ; $1.

relatiile albinelor - care adaea conslituie elemente n d , mai ales in stupgritul pasto- ral - cu diferitele elernente ale bioceno- zelor respective. fntre plantele $i anima- lele din fiecare biocenoz5 se spbilesc o serie de relatii gi interrelatii (acestea din urm5 Entre indivizii diferitelor specii), care le asigufi. conditiil de trai. -Dm% nu anar modificgri importante in- structura, in comporienta de plante ,$i de animale din biocenoze, acestea (bioenozele) mentin url echilibru relativ, care le mentine in forme

Page 13: Romania Apicola 1992 Nr.8 August

- asemSn5toase timp indelungat. Dac5 inter- romate $i altele, care int~-5 in components vin o ' seri< de modificiri, ca de exemplu aparitia $i proliferarea unor noi specii.; sau, reducerea, s a u disparitia unor mecii - mai ales cu rol principal (caracteri*ce) - echilibw biocenotic (ecologic) se de- terioreazg, ducind la -schim$area in cele din urn5 a caracterului (structurii) bio- cenozei, cind asemenea modificgri persists. De exemplu, da& o pmiune de pidure este defrivat5, dispar in primul rind ani- malele- arboricole (insecte, p&5ari $i mami-

. fere c e * fac cuiburile $i ad5posturile pe arbori sau i q smburi le \acestora ~i multe altele) ; plantele subarboricole,. adaptate 55 se dezvolte la umbra coroahelor arbo- r i l o ~ dispar $i ele, sau se imputineazi, in locul lor dezvoltindu-se treptat alte plan- te, iar compozitia animalelor se schimbi $i ea. Terenul respectiv este invadat de spe- cii caracteristice sectoarelor invecinate, de . silvostep5 (loouri desc'hise preskrate pe alocuri cu arbori, cu tufivuri ,$i arbuSti), de step5 (pajiqti, culturi agricole inveci- nate etc.), giisind ceea ce numim noi ni$e ecologice (po~ idn i l e restrinse in care-$i duc viata fiecare_ dintre specii, unde se a- dipostesc, se reproduc $i - unele - i$i aduna rezervele de hrana ; cum a r fi lo- curile de cuib ale piisirilor, sconburile sau cuiburile veveritelor, ale pir$ilor, galeriile, din trunchiuri sau de sub scoarfa arbori- lor, ale insectelor, rnu~uroaiele furnicilor de lings r5d5cinile copacilor $i multe al- . ,

tele). Este dcar un exemplu din nenum5- ratele exemple existente in mediile In- conjuritoare, din natura atit de variat5, de la t5rrnul d r i i pin5 pe culmile- mun- tilor. Din cele aritate mai sus rezulta U- nele forme de relatii din biocenoze, in funqie de adaptgrile speciilor, ca : fwurile de adspostire, cuiburile, preferinta pen- tru umbr5 sau lumin5 $i c5ldura etc., la care ad5ugim cele mai importante relatii, ca cele de hfinire (= relatii trofice), ca- racteristice fiecg-rei specii, determinate pen- tru existents s a u absenta din diferitele biocenoze (nu vom gisi kceleavi specii,de exemplu, in ,ori ce fel de pgdure ; altele vor fi l a cimpie, altele la m ~ t e in pBdu- rile de conifere etc.). Hrana $i, in functie-

: de aceasta, relatiile trofice (locurile ~i mo- dalitgtille de procurare a hiraaei) repre- zint5 con,nditia vital5 pentru viata $i per- petuarea orictirei specii, constituind sursa energetic2 (alcituits din alimente $i- aps), far5 de care celelalte conditii $Gar pierde valoarea. FBr5 a intra in amqnunte, men- tionsm c5, unele, animale se hrinesc .cu vegetale (ierburi, muguri, fructe, seminte etc.), reprezentind consumatorii primari, din care fac parte $i albinele, cit timp ele i$i au sursele de hran5 (nectar, mana de origine vegetali, polen), .Cliferite substante

' rA$inoase de pe xpuguri etc., substante a- -

pmpolis~lui etc., toate vegetale. Cind este vorba de mana de origine animal5 (ex- cretiile dulci, provenind de la diferite in- Hecte produchtoare de man5, ca pureci $i . p5durhi de plante)$albinele se situeaz5 in- tre consumatorii secundari, adic5 ceI ce consumi alimente (sau chiar animalele) produse de alti consumatori primari. Sub- liniem cB, plantele reprezinG produchtorii primsri $i toate animalele, care tfiiesc a- vind ca surse de hran5 plantele $i produ- sele lor, sint consumatori primari. Deci albinele, q a cum am argtat, se pot situa, prin relatii'le lor trofice $i de asigurare a conditiilor de trai in stupi, atit pe prima treaptH troficB (de consumatori primari) cPt $i pe cea de a doua (de consumatori se- cundari). Am amintit cB, fiecare specie dintr-o biocenoz5 ($i respectiv dintr-un e- cosistem) i$i are ni$a ecologioii. Ni$a eco- logic5 a aWindor o reprezintii stupul. Nu- mai p t r u albinele. silbatice (sau s5lbi- ticite) ni$a ecologic5 este o scorburi sau altA excavatie, iar pentru alte specii de Apis (dorsata, Plorea) fagurii konstruiti pe ramurile superioare ale copacilor). Cunos- cind toate aceste aspecte ne putem da seama cit de complicate sidt diferitele ti- puri de relatii $i de activitsti ale animale- lor din diferite biocenoze' ($i ecosisteme), legate in m5sur5. mai mare sau mica $i de planW, precum $i de toti ceilalti .factori fizico-chimici (de biotop).

Page 14: Romania Apicola 1992 Nr.8 August

- . . .

Trebuie sg mai subliniem un aspect im- portant, care tine de integrarea speciiloy in biocenmele respective (deci gi in eco- sisteme) ; aspect care, referindu-ne -la al- bine, difer5 fat5 de celelalte specii care o- cup5 biocenozele in Mod natural, p e cind albinele sint introduse in diferite bioce- noze de citre om, pe diferite terrnene, rnai ales cind este vorba de. stupiritul pasto- ral. Totodat.2 ele au o ni$% ecologic& ar- tificial&, stupul. In fiecare loc, in m5surB mai mare sau rnai mi&, elernentele bio- cenozei (feluri(e1e plante $i animale ce o compun) difers, oferind albinelor conditii de trai diferite fat5 de alte locuri de unde au fost str8rnutate. Unele plante . melifere diferite ; alte tipuri d e polen, cle la speciile de floni existente, deci polenul va fi dife- rit ; alte s q s e pentru propolis, compoeitia sa in final fiind $i ea diferit5. De aserne- nea, din multitudinea de factori biologici ai ecosistemului, diferitele relatii ale albi- nelor cu celelalte spec-ii de plante $i, in spe- cisal de animale vor f i $i d e altele in bun5 m5sur8, mai ales dacg ne referim la di- feritele speeii diunitoare stupilor. Nu ne vom rnai referi la diferitele specii de pB- sBri gi, dintre rnarnifere, la ur$i, despre care am publibat articole gnterior. Ne vom opri, in cele ce urmeaz5, la citeva grupe de anirnale care, p i n activitatea lor, p o t aduce daune stupilor, cum sint : furnicile de diferite spzi i , care-gi fac ,cuiburile (furndcarele) in cele inai variate locuri, de la locuinte $i grgdini, pin5 in padurile de tot felul, de la $es p'in2 la munte, furni- carele unora apsrind ca mu~uroaie ina te ; apoi felmitele broa$& $i reptile (cu deo- sebire speciile de gopirle), care de aseme-

nea sint dpspindite de la t z m u l rnBrii ping sus la munte, pxin specii cliferite; iar dintre marnifer&, ~ l e - insectivore, ' f e l ~ i t i ,

chitcani (sern&ln~ .cu nigte goareci, \ cu bot ascutit, in n &ror. hran8 doming in- sectele), precum gi rozgtuarele (diferitele. nearnuri 'de qoareci, de la cei de as&, ping la feluritii goareci Be .t3nip $i de pB- dure, din toate zonele de altitudine, pre- cum 7; ceva aespre pirgi, 'din diferitele psduri). . . .

Aga cum se arats $i in k ~ n u a l ' u ~ a p i c u l - torului (1986), exist5 specii de furnici care rewind sg pgrunda in stupi, ajung s5- dis- trug5 puietul $i s5 dirninueze cantitatea ,

de miere, f i r5 a rnai vorbi de necazurile . pyovocate pentru inlsturarea 101-, rnai ales

a celor msrunte, mai amatoare de subs- tante dulci. Broa$tele $i $opirlele, insecti- vore $i ele, rnai prind gi albine, dar pa- gubele cauzate, numat. in anumite zone ope ling5 ape etc.), si'nt rnai putin s h n i - ficative,. gxceptind eventual marile intin- deri lacustre, ca Delta Dunirii $i unele b5lti rnai mari. Rozstoarele, rnai ale goa- -

recii (de c+5 $i de cirnp), care pgtrund in stupi, obignuit in sezbnul rece, dar u- neori $i in restul anulu( pot constitui un .

pericol important, nu numai , prin pagu- b&le directe ce produc (consumul - mierii, polenului, 'distrugerea fagurilor, a compo- nentelor slxpilor - rame, impachetaj , rnurdsrirea stupilor $i afectarea albine- lor), dar $i ca purtstori ai unor paraziti $i gerrneni (viru$i, microbi) ce produc boli grave, nu numai animalelor ci $i omu- lui. Pentru evitarea dlun5torilor $i dau- -

nelor, - este necesars cunoa$terea unor as- > pecte din viata ?or $i a zonelor in care i$i

duc viata. De asernenea, sint necesare - in functie $i de zone $i configuratia tere- , nului - un'ele sisteme de evitare a even- tualilor dauntitori, a unor amenaj5ri cit rnai simple $i eficente -(incercind chiar o perfectionare $i readaptare a celor indi- cate in Manualul apicultorului), care sii asigure diminuarea 5i pe cit posibil eli- minarea daunelor.

Despre aceste date, despre animale $i a- menajzrile irnpotriva pagubelof in partea a 11-a a articolului cu acelaqi titlu, intre-

- git cu 'figuri gi cu scheme, avhd $i biblio- grafia rapectiv5.

Page 15: Romania Apicola 1992 Nr.8 August

VENINUL DE ALBINE- -

un produs apicol folositor . . omului

\--------- --C-CCCC-CCZ-C 1

. \ I n obtinerea veninului de albine, indiferent de mijloacele tehnice folosite, \ \ trebuie s6 se find cont d e manifestiirile ,naturale ale organismului nlbinelor, i n \ radrul acestui proces.

\ Intepiiturile albinelor rep;ezintii un act reflex de apiirare $i se imaterializeazii \

prin folorirea organului -specializat pentru funcfia de apcirare. Acest apuraf ( \ este format din partea vulnerantii cu punga (de ceain, partea motoare gi glan- \ \ dele secretoare de uenin. GeZIZZ-C-CC-C-

\ -ZCICZ-CC-C-.(

Partea vul~newbi,l5 este reprezentatg d e acul albinelor care constii dintr-un ele- ment nepe&he - stiletul - $i elemente pereche - lantetele - prevgzute cu zimti. fntre stilet $i lantete se gtisevte un canal prin care. in timpul intep5rii se eli- bereazs veninul existent En punga cu ve- nin. Pe acest canal in apropierea pun'gii cu venin se Zlii o formatiune denurnit2 bulbul stiletdlui $i care prin constructie mentine inchis canaiul de venin.

Partea, motoare ,este alc5tuit5 din doi mu$chi $i o serie de pltici dure. Prin ac- tionarea mu~chilor asupra pl5cilor pstrate, acestea angreneaz5 pliitile triunghilare care proiecteazp in afar5 acul. Mivcsrile lante- telor pe stilet realizeaz5 pitrunderea acu- 1c.i in organul intepat. P d n aceste mig- car1 s e amgreneazk plhcble oblonge care En-. tind membrana legatti de bulbul stiletului $i veninul s e scurge din punga cu venin, fiind injectat In tesutul intepat.

Datorit5 zimtilor de pe lantetele acului, acesta firnine in locul introdus, impreun5 cu pirtile motoare $i punga cu venin. Contractarea in continuare a mu$chilor imprims mivciiri succesive lantetelor cu zimti ceea ce face ca pstrunderea acului $i injectarea veninului sa continud $i dupg desprinderea aparatului de apgrare din or- ganismul albinelor.

Matca are aparatul de apgrare diferit de cel a1 albinelor lucrgtoare, in sensul ch lantetele au mai putini zimti, intreg ansamblul tiind mai' solid .atasat de ca- mera acului,, Tfintorii n u - a u o~gane de aphrare. , -

Legat de celerelatate mai sus, rezult5 c5 pentru a obtine bune rezultate, stimu- lul electnic, 'chimic sau de alt2 natur5, trebuie s i declanseze actul de intepare ca o manifestare de aprirare a albinei prin stimularea prezentei dqmanului $i nu ca raylhat a u m i $OC d w a acestor factori. - De asemenea aparatura folositiil trebuie sh asigure realizarea tuturor proceselor cafe ccfitituiesc actul natural, ~.es:~cctiv

inteparea, actionarea Eormatiunilor apa- ratului vulnerant pentru des&vi*irea in- te$irii 81 eliberarea ooncomitentg a veni- '

nului continut in punga cu ve in. Cantitatea pe care o poatekibera la o

intepgtur-L o albing cu glandele de venin este de circa 0,3 mg substants uscats. S-a stabilit ch veninul lichid pierde prin eva- porare substantele volatile T i apa En pro- cent de circa 70% din greutatea initialii.

Cantitatea de venin este determinats de virsta albinelor, de hranii $i de sezon. Cer- ceklrile au arhtat ch albinele eclozionate nu au venin. La 6 zile au acumulat in punga, cu venin circa 0,15 mg, la 11 zile, 0,21 mg; iar la 15 zile 0,3 mg. Cantitatea maximi de venin se obtine de la albinele in virsth de I S 2 0 zile, dup5 care glan-

.dele secretoare incep s& degenereze, . re- zerva de venin secretatg fiind stocakl ping la utilizare, En punga cu venin.

'

Cantitatea de venin este determinatii ~i de abundenta hranei, proteice pe care o consumti albinele. Albinele crescute far5 polen, deci fgrh proteine nu produc practic venin. Legat de acest aspect, s-a constatat cli generatiile de albine creschte in pri- m8va1-2, deci in conditii in care resursele polenifere sint bogate, au mai ,mult venin cornparatiy cu generatbile de vars , si toamns.

Componentele principale ale vendnului ' de albine il reprezinE substantele pro- teice care se gisesc in procent de circa 7!j0/0 din cantitatea brut5 uscaa $i in ca- drul cerora se gisesc $i o serie de enzime. .De asemenea in venin sint prezente 1;-

pidele; hidrocarbonatii $i o serie de micro- elemente.

Dintre substantele active s-a dett?rminat : a) acidul formic responsabil de durerea

provocatii la intepStur5 ; b) apamina 29b cu proprietati neuro-

toxice ; c) histamina O,l-lO/o m5re$te permea-

biltatea capilarg ;

Page 16: Romania Apicola 1992 Nr.8 August

d) melitina circa 55O/o modific5 tensiu- lea superficial5 la suprafata membranei eritrocitare avind efect hemolitic direct ;

e) fosfataza A - 12% - efecte hemo- litice indirecte, proprieGti antibacteriene, , este alergenul major a1 veninului ;

f) hialuronidaza - 3% favorizeazs per- meabilitatea in tesuturile artrozice ;

g) lecitinazele A $i B numite $i fosfo- lipaze - enziine cu actiune asupra leci- tinei. I

Veninul de albine are un pH cuprins intre 4,5445, iar greutatea lul specific5 este de 1,131. Ca stare de agregare cind este foarte proaspst este lichid, incolor care se solidific5 Pn contact cu aerul pier- zind prin evaporare o parte din substan- tele volatile pe care le contine. Sub for- ms cristalins (b rma lui stabilii) veninul este rezistent kj- temperaturile scizute $i cele ridicate. Din punct de vedere organo- leptic veninul se caracterizeazg ca o pirl- bere albma "-u$or cenuvie, cu un gust a- mar .intep%t ? r. Are un miros iritant spe- cific, datorat substanlei denumite repul- sin5 C substants care determins roflexul de apsrare $i atac al allsinelor.

Veninul de albine a avut intotdeauna un rol important in diferite tratamente medicale, chiar $i atunci .cind' inca nu era bine cunoscuts compozitia lui. 1ncS din timpuri vechi, intemeietorii medicinei an- tice, Hipocrat - (460-377 i.e.n.), Celsius (sec. I i.e.n.) $i Gallen (131-201 em.) au recomandat tratamente cu venin de al- bine. De asemfenea, in timpuri mai apro- piate, efectele terapeutice ale veninului de albine au mentinut interesul medicilor fat5 de acest produs. Se cunosc cercetgri, ca cele ale lui C. Herin (1853) cele ale lui Goullon $i Kafka (1880) in care veninul de albine a fost utilizat in tratamentul diferitelor afectiuni in doze homeopatice - cu rezultate foarte bune mai ales Tn afectiuni reurnatice. Medicul austriac Terci a intreprins observatii asupra tratameo- tului reumatismului, nevralgiilor $i spon- dilarteritei prin intepgturi de albine. Re- zultatele bune gi lucrarile publicate de acest autor au creat o mare popularitate acestei metode in Austria.

Atenfia medicilor din Europa a fost a- trasa in mai mare mfisura de cercetgrile $i rezultatele tratamentului cu venin . de albine, obtinute de dr. Langer (1897-1915) profesor la Universitatea din Paris. La cel de a1 IU-lea Congres international pentru lupta cu reumatismul care s-a tinut la Paris Pn anvl 1932 a fost examinaW $i problerna tratamentului acestei boli, cu venin de albine. Succese in cercetarea in- su~iri lor terapeutice $i aplicarea veninului de dbine, au obtinut $i oamenii de $tiinti5 sovietici ca Vinogradova, Zaitev, I o i r i ~ $i altii.

- In ,JlWSk?i folosirea veninulh d e albine a cdonstituit o preocupare de seama a ~hdui de &piteapie din cadrul In- stitutului de cexetare $i productie pentru apiculturri.

Folosirea veninului d e albifie ih aplica- tii externe sub formi d e unguente sau li- nimente a intrat ih -pr&A!ra curent5 me- dicals. D q i acestea sint .m&icamente cu aplicatii locale, actiunea lor se extinde $i in profunzime. Ele provoacs la lwul und? se aplics o hiperemie vizibilEi ca @i o con-

' gestie in tesuturile mai profunde avind ca rezultat o activitate a metabwlismulu~ tisular. Pstrunderea produsului in singe prin resorbtie, determins o stirnulay a hipcfizei care actioneaz5 printr-o secrelie crescut5 de A.C.T.H. care stirnulea& la rindul s8u tesutul corticosuprarenal care va secreta cantitsti mai mari de cortizon - remediu natural in terapia afectiunilor ramatismale. Tratamentele u produse pe bazs de venin de albine d& rezultate bune in diferite forme de reumatism rnus- cular, articular, precum $i -in tulbursrile de circulafie periferics, in profilaxia $i terapia afectiunilor l a sportivi (anchiloze, dureri dup5 efort etc.). In urrna numeroa- selor cercetiiri privind compozitia veninu- lui de albine precum pi a verificjrii efec- telor sale in diferite-afectiuni s-au elabo- rat medicamente pe .baz5 de venin de al- bine in multe @ri. La noi in tars prin Institutul de cercetare $i productie pentru apiculturs s-au realizat dous produse pe bazil de venin : Apireven unguent $i Api- Even liniment, produse de uz extern cu bune rezultate pentru terapeutica unor afectiuni de niaturg reumaticg precum : reumatism muscular $i articular, lumbago, soiaticg etc. Produce pe locul aplicat o crevtere a tempemturii cuf?anaie $1 inten- sifies irigatia sanguin5 pin5 iin profunzi- me. In acest fel se corecteazs ~i lipsa d- oxigen din wm durema5, procesele al- gogene ale metabolism~dui sint eliminate ' 3i ca u n m r e durcrile dispar. Cu produ-

su1 Apireven se obtin efede curative au- tentice $i persistente. -

Experientele medicale au scoy in evi- dent5 xctiunea veninului de albine in en- doartritele $i ateroscleroza vaselor perife- rice, in ulcerele troqice si tromboflebite, in boala hipertonics, imbolnjvirea s~stemu- lui nervos periferic, reuinatism $i artrite reumatoide, astm bron~ic $i chiar in im- bolnsviri oculare. -

In general veninul de albine se foto- s q t e in terapia umanri sub forms nativs, prin inteparea direct3 a bolnavului de cstre albin; sub forma unar preparate in- jectable preparatul sovietic CF, si CF,. Melissin $i Apitoxinum, preparatele RFG Apisartron $i Forapin, preparatul b'ulgs-a resc Mellivenon ; sub form3 de produse pentru uz extern preparatele romsne~ti

Page 17: Romania Apicola 1992 Nr.8 August

Apireven unguent $i liniment, preparatul RFG Apisartron unguent, cele sovietice - Apitoxinum liniment $i unguent, prepara- tele bulgSre$ti Mellivenon liniment $i un- guent ; sub formau unor solutii utilizate _ cu ajutorul electroforezei, sonoforezei sau ionofomzei. Unii cercetiitori rnai folosesc veninul de albine pentru inhalatii. $i ae- rosoli.

Preparatele r b m b w t i cu w i n de d- bine & tip Apireven a$a dup5 cum s-a ar5tat a u o eficacitate foarte bun5 in tra- tamentul bolilor reurnatice gyde circulatie periterieg fapt ce a facut ca s5 fie solici-

tate d e rekaua farmaceuticg d e 'stat +i de bolnavi.

Prin producerea acestei materii prime, apicultorii pot realiza venituri suplimen- ,tare in stupinele proprii, asigurind astfel o utilizare mai complet5 a /capacitStii pro- ductive a familiilor de albine.

Din bro~ura : ,,Veninul db albine - Instrwiuni teh- nice pentru apicultorii pro- ducgtori" aubri : ing. AU- REL MALAIU ing. ,Eli-

sd TARTA.

Un produs nou cu eficacitate sporitii: VAWACHET- FORTE-

p n u a n u u c - . nnnc~nnn~ Varachetul forte estb un medicament de u z veterinar ce se -utili-

1 zenzg in combiterea varroozei pi braulozei slbixielor. [ [I Varrooza esto cea mai gravl parazitozg a albinelor produsl de [ 0 aearianul Varma-jacobsoni. Acest acarian paraziteaza larvele, nimfele [

~i albinele hrilnindn-se cu hemolimfl. Vfteza de inmultire a parazitului 0 este mare astfel ig familia de albine netratat5 este distrusl repede, nu- I 0 rnlrul de ,paraziti ajungind la citeva mii.

1 Brauloza este produs5 de insecta ap ted Braula eoeca, ce parazi- I

teazi albinele dar mai ales mltcile. Cind numlrul parazitilor este mare I

0 viata familiilor de albine este dezorganizatg $i miitcile mor prin pre- I 0 zenh a zeci de paraziti pe suprafata corpului lor. I u . Varachetul forte este un amestec de amitraz $i fluvalinat care [

asigurl combaterea ambelor parazitoze. ' 0 Adminbtrarea se faee prin fumigatii in aceleavi doze ~i acelagi 1 [I pmcedeu ca varachetul.

g ' Instrueliuni amtinuntite sg vor da in prospectul ce insotqte me-

I dicamentul.

I 0 Varachetul yi varache*'ul forte rint rnedicamente de bazi in tra- I 1 tamentul varrbozki. Tratamentul trebuie s5 fie corect efectuat )i in fie- [ 0 care an. Numai tratind varrooza se poate practica o apiculturl pro- I

Dr. Mircea Marin - $ef de laborator I

in Institutul de Cercetare $i Produc- t 0 - Ge pentru Apiculturg I P ~ ~ ' ~ n ~ ~ ~ = ~ ! e = ~ e r ~ e r a a n n ~ = l n n n ~ n ~ -

\ 1

Page 18: Romania Apicola 1992 Nr.8 August

Carstele mstcilor . de Poieni Elisei f TARTA

' L,I-I~IDI-I~I-I-I=I~II * I - I ~ I - ~ I - I - I ~ I - I ~ I I

B 1 La 24 k m S-V de la$i, pe qoseaua care duce spre Vaslui $i &uregti -

i intr-0 zond colinarci de unde Oncepe Podugul Moldovei o frumoasci cliidire. add- - [ post~pte Sta$ia zonal2 apicolci Moldova din satul Poien(, comuna Schitu D m , a ! lnstrtutului de Cercetare $i Productie pentru Apiculturd. Acest a~ezamint de I ~t i in td $i practicd apicold $i-a cO$tigat u n binementat renume m-au asigurat local- i nicii. '

- Nu rmmai natura generossd, amplas'amentul fericit. ales $i constructia ' de o ! ' modernitatea relevant& $i functionalitate exemplard au conferit statiunii renu- 1 1 m e k ae care pomeneam. Arei s-a validat zicala romlneascd ,.&nu1 s f i n w t e loeul'. i

1 gi cel' ciiruia i se potrivegte aceastii zicalci este dl. dr. Aurelian Enciu, $eful - i ' statiei. Pe seama lut trebuiesc puse aproape toate realizdrile de la inceputul ince- ! ,! putului cjnd s-au bcitut primii tciry$i On psrimetru2 apicol din Poieni. Proiectul 1 1 constructiei centrale ~i al aneselor a 'fost amcinuntit analizat $i timbuacitdtit cu i

! 3 arhiteetii din I.C.P.A. Cu toate cd i n perioada cind $antimu1 era organiiat pen- - tru o constructie drastic tipizatci din anume considerente uniformizatoare, proprii !

* - epocii pe care 0 sperdm definitiv incheiatci, clddirea a ie$it altfel decit impunea I ! proiectul meschin. .Adicci rnai frumoasd, mai spatioasii, mai functionald. ~i cu u n i 1 grad sporit de confwrt. La fel $-a Dntimplat $2 c u construcfiile anexe.. Sigur cli - I- i n acele timpuri maniera hceasta de a bonstrui presupunea u n rise destul do !

1! mare.-Dl. dr. Enciu a &cat $i n-a greait deloc. Finisdrile, dotdrile cu mobilier, 1 '! cu accesorii s-au fdcut la u n nivel de exceptie g i trebuie sd f i cu totul .circota$ i I ca sci nu apreciezi bunul gust ~i simtul gospoddresc care se videsc de la intrarea - :i i n incintd. Din pdcate alte statii zonale pe care le are institutul i n alte zone ale ! 1 - tcirii nu oferci o asemenea imagine gi rdci- activitcitile propriu-zise nu au f6cu.t ! gi nu fac mare _cinste celor care ku lucrat sau lucreazd acolo. C u m intentia cu I

. ! care a m fnceput aceste insemnciri nu este sii critic pe altii nu insist $i n u nomi- - I I nalizez nume $i locuri, f m i permit lnsd sd sugerez ~ e f i l o r de statii apicole zonale - - din tar6 sci viziteze Poienii, sii compare $i sci trpgci singuri con~luziile ce se ! ! impun. ~ 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 '

I I I - I - I - I ~ ~ I ~ I - ~ ~ I ~ I ~ C

Jovital $i q~ un opti,mism contaminant .d. d'r. Enciu mi-a vorbit mult $i la obie- ct despre ce a facut, despre c e ma i vrea s: fac5 in statiune. In fin~1u.l discutiei q u am putut decit s5 f iuconvinsc5vareusi chi'ar dac5 grsut5ti!?' r,i ncaulf:~mir.i!e gLi- nerate de tranzitia spre ec&cxmia d e piat5 nu au ocqli,t P~ieniiCP~rinc~ipaIl~u~l obiect dc activitate a1 statiunii este aveliorarea al- binei rombne$ti Apis mellif iea catrpatica - &otipul de Moldova. Fiind varba despr.e o ras5 toante veche a ctirei inceputuri se situeazi In pwiaa~daglaciatiunilor $i des- ,fire u? emtii,p sau o populatie bine a&p- tat& la camditiile de climii - $i flora din mn5, munca de selectie $i amdiorare este grea 9 totodatii pasionantti. Cei d in Poeni lucreazfi cu .o vietpitmre deosebit d e con- s e rvawre dar tenacitaka. , gi pr'icWerm.

lor si-au spus cuvfntul. Desigur ~r~iteri i le de selectie siat cele mu,lte $i cuaoscute : prolif,icitate, productivitate, rezistenf5 la boli $i temperaturi s cku te , ,blb.1Snde* $.a. dar se poate af i~nna c5 mgtcile obtinute la Poeni sint dintre cele ;mai bune din mr5. Cum s-as putea a!ltfel ? 0 rnatcg provenit5 de aici trebuie obligatoriu $2 fie de cea rnai bung canitate. Aceasta pen- tru cB 131. dr. E n d u este $i pre~edintdle Fili'alei judetene da.$i a Asociatiei Cresc5= torimlor de , Albine. Ori dac5 u k ~ apicultor curn,pSr& m5tci de l a Poieni $i acestea si8nt. d e proastti calitate cui s i se plemg8? Bi,neintdes filialei, pre$edintelu,i ei.

E;fectiv,ul fmi!liilor de aJbine proprie; t a k a statiunii cuprinde 500 de stypi im- partiti i.n dou5 stupine. h t r - u n a se pro-

duc. mat@ d.u'p8 o teNnolcgie: rigu,ros? ela- - - - . -- , ... . . ... .. .

Page 19: Romania Apicola 1992 Nr.8 August

borat5 $i precis respecbat5 iar At5 stugi- n=1 rcprezinth o bogatti collectie format5 di.n fami1i.i de alhbine, material biologic de inaltg vsloare identifieat .in areal'ul zonei de i.nJluent5.

.,Urmdrim evidentierea unei capacitciti sporite de a forma unitdfi, biologice cu

.vigoare $i dezvoltare puternice $i legat d e nccnsta cu o fnaltci productivitate. Vigoa- Tea biologicci ,maxim6 se .jnsofe$te. 'aulo- mat de prodwfii maxime' predza dl, d,r.. E ~ ~ Q ~ u .

Sigw cii statiunea are $i alte activ8it5ti 'care merit5 amiatite. 1% pild5 : h cola- borare cu fi~liela judeatean5 I.a$i a A.C.A., si,nt o~ganizate cunvu~ri atpicole in dous serii : pentnu Encep5tori $i pent,ru avansati.

Period'ic se desfhoar5 oiduri de lectii tematice referitoa.re la tehnologiile de obtioere, recoltme $i conditionare la mo- dul superior a unor produse apicole cum ar fi : veninull d e adbine, polenul, ceara +.a. Schinnburi,le de experient5, dezbateri- le. pas~ian~ante si pasionate, damonstratiile practice au iatrat aici in ,,obiceiurile ca- sei". La aceste 1ntt;lniri particips nu nu- mai api~u~ltorii din judetul Ia$i ci $i din alte judete, din BasaraMla $i din strg~in5- tate. U i r ~ a r e acesbr actiwi, Statiunea poart5 o corespondent5 bogat5 ou' apicul- torii din tar5 $i str5in5tate. Prim8va'ra. o parte din stwpi participl, \pe baz5 de contract, la paleriivarea unor livezi de

,meri, piersici, cai$i $i v i~ in i in zona Hor- paz. Tot pe baz8 Ode cont~racte este preg.8- tit personalu~l $i se in f i inwzl st'u'pine pent8r.u po1eniza.rea oultu~ilor legumicole din sere. fn aceast5 cliirectie au fost ohti- nute xezultate bum la Sbtiu'nea 'legumi- cola din &gu, la serele din Dancu $i I,a$i, la euituri seikiwcere de varz5, cono- pidii $i castraveti. Pe baz5 de cb t rac t se

p roduc moduie forunate din 10 stupi, se efectueaz5 demonstra'tii practice; $i sint vcolarizati 1egumScuJtorii care vor fngrci ji acwti stupi. lath $i citeva rezultate : in- tbr-o ser3 din Jhwu, cpnsecutiv pFmiz5- rii dirijate cu albime, productia mhdie pe hectar de legume a crescut de- la 30 tone la 90 tone concomiterit cu o sensibil5 im-

, bun5tHtite a calit5tii.- Capacibtea de aiproduce anual 7000 de '

m5fci nu este falosit5 integral penliru cii

in ultdma pericmd5 nn a !existat cerere mare de m5toi. Astfel, anul trrecut s-au llivrat do= 11500 de m3tci dar dl. dx. En- ciu mte 'optimist : ,,Trebuie s& ne supu- nem legii cererii $i ofertei care guver- neazci econokia de piatci. Cred cci apicul- tura care momentan traverseazd o perioa- dd de recesiune ca de altfel toatd zooteh- nia va cunoaqte o relan,~are. hru $tiu cit de repede dar .noi venim i n fntimpinarea apicultozilor $5 livrcim. ,,la vedere" mdtci- le din nucleele de- Emperechere. Asta in- senmnd cci apicultorul vine la noi; il con- ducem. in stupind, ii arcitdm matca z n nu- c leugi el se convinge cd matca depune oud $i deci corespunde exigentelor firevti ale beneficiarului. Sowtesc cd procedind astfel sintem corecti,-renumele nostru ci$- tigd, ne creqte prestigiul $i fncrederea clientului este totald".

Statiunea pmt6 v i d e pe baz3 de co- marnd5 ferm5 stupi cu famihi de albine avind m5ki selectionate . $i verifieate- O r i w e dintn-e cei doi spxialigti sau cei doi apicultori din statinne pot acorda la solicitare asi~tentii tehnic5. Trebuje amin- tit c3 productia medie anua'l5- de miere obtinut5 de o familie recordist3 se situ- eaz5 la nivelul de 60 kg in cam1 unui cu- Ues abunident $i conditii meteomlogice fa- vorabile astfel c5 - cum spunea cu un anume patos interlooutorul nostru : .,AL- R I N A / E S T E 0 COMOARA V I E , ESTK SPECIA CEA MA1 RENTABILA P E X T R U OM, EA INSEAMNA VIATA, SANATATE $1 PROSP,ERITATEi'.

De aceea se spune cd acolo unde e.ristCi un stup On curtea gospodarului intrd $i sdncitatea pe u$a casei.

'Marere savant Albert Einstein spunea cd dacd aceastci insect6 ar dispcirea com- plet de pe suprafafa pdmintului, nici ontul n-ar' avea mult de trdit. Despre irrtentia de a se impozita apicultUra nu pot sci spun decit cd dacd intentia se va mate- rializa o a , ?i o mare nedreptate cu conse- cinte negative a cdror amploare este greu de ,evakuat. Cite foloase aduce albina omu- '

lui ? Foarte multe ! ' Albina trebuie per- manent ocrotitd, apicultorii trebuie incu- rajati constant. Oare nu-i destul cci ndi .agresdm aceastd-minunatd insect6 cu h i - tea substante organo~clorurate, organo-fos-

Page 20: Romania Apicola 1992 Nr.8 August

forice, cu pesticide, cu ploi ocide.? Con- sider cci albfna este o vi@tcitoare cu cele mai alese insu~i7i. Dumneaeu a c~eat-o pentru cd natura $i omul au nevoie de in- su~irzle ei. Dadd n-ar f i eristat o aseme- nea vietuitoare, atit de complexd, stit de folositoare cred cd epocu zborurilor cos- mice a r f i depci~it cu 1000 de ani gene- , ratta noastrci. Mierea ca aliment complex cu degajare rapid6 de energie este atit de importantd $i poate a fa se justificci greva pe care au fiicut-o cosmonautii r u ~ i atunci cind li s-a scos din ratie acest aliment. Trebuie sci fiti de acord cci nu exist6 vreo colectivitate uma?ui care sci inglobeze atftea insn$iri $i calitciti .cite se Cntilnesc intr-o familie de albine. Pe lin- gd perfectionarea diviziunii sociale a muncii in stup vom intilni discipline, or- dine, curcitenie, arhitecturji riguroasd, spi- r i t ale sacrificiu, integriiate aga cum nici- unde altundeva nu existci. Probabil de aceea nzarele apicultor Prof. dr. ing. V.

HARNAJ 8$i pusese fn birou, pe peretele

-- . . b -

central, la loc de cinste un basorelief pe care scria :

,,PRIVIND ALBINA INTELEGI' , INTE- LEPCIUNEA"

Am redat doar o ' p a r k din celev5zute $i vorbele auzite cu pri~lejul unei depla- s5r,i %cute ilnt-un Enceput de februarie la Poieni. Nu pot s5 inchei f5r5 a preciaa c5 tot ce s-a "hfiipt'uit $i se Enf5pbuiqte. acclo st5 sub . semnu9 eforturilor unei ech,ipe for,m!at5 din : iag. MARIA MAGDICI care inainte de facurltate a ab- .sdv,it Liceul apicol Bheasa $i apiculbrii MIHAI Dm>.IU yi ADRIAN IONESCU $i ei absolventi ai acel'uiavi Mceu. Nu exage-

, sez cu nirnic aind afirm cii sub conduce- rea d-lu,i dr. M u fiecam membru a1 echiwi $tie cu psecizie ce s5 fac5, cum s B fac5 $i cilxl s5 fac5 in arite mo- m a - t fie c5 lu~reaz5 B ship, fie in afa- P& Bui. Seriozitate, competent5, profesio- nalism $i, nu . f,n . ultiunul rind, dragostea de d,bi,ne a.r fi sintetic. aalit5v,le u m n e care garanteazk caratele aurului MATCI- LOR DE P0IE)NJ. Celor care, ciG.nd ates- te imem~nki-i, le st&ruie o 'umbr5 de in- doialii le spun : mergeti $i vedeti,!

r u e m w m m m ~ a m n m e m m

1 Din presa central3 I

$i albinele au de suferit. P e t e 100 000 familii de albine s-au.pierdut, cele mai rnulte provenind din CAP-urile pe care le-a ,,&ministrat'' comisarul UCA - dl. $tirbu, cu rang $i leaf5 de ministru privilegiat a1 domnului Ion Iliescu. Mai nou, ~i Regia Autonom5 a PBdurilor, ,,Romsilva", (cu acordul binevoitor a1 mi- nistrului Mediului, dl. Marcian Bleahu) prin ordinul 278, din 15.mai 1992, per- cepe o tax5 de 25 de lei pentru fiecare familie d e Blbine care i$t permite s5 zboare din stup, prin urdini~, in p5durile ,,RomsilvaW S.A. Avadat., in secolul a1 XYI-lea ,,cel rnai specializat En biruri" se pl5tea fumgritul, oieritul, vin5ritul. rnuch.relu1 mare, rnuca~elurl ~mic, taxa la v,aduri $i paduri, baxa pe caciciuli $.a.rn.d. iar acum ,,pgdurarii cu p5duri t5iate" cer albinelor o tax5 pentru florile din paduse $i de pe cimpuri. Mai intelegem ca celor de la ,,Romsilva" n-avem ce le psetinde, dar ne mir5 cum dl. Bleahu a acceptat aberatia respectivi. Cum s5 per- cepeti domnilor silvicultori ta',xe pe zumzetul albinelor ? E ca $i cum ati cere I impozit privighetorilor ! Exist5 pldure f5r5 albine? A$a vreti s5 devenifi ren- tabili .? Urmind jocul absurdul.ui, va trebui ca $i stuparii s5 v5 perceapi tax5 1 pentru polenizare ~i a$a, s5 ne tot furkm ciiciula unii la altii.

Ion MARCOVICI

P.S. Apreciem demersurile (far5 izbind5)- ale domnului ministru a1 agri- colturii - Petre Mgrculescu, d?r ii atragem atektia c5 albinele nu ,,p5$uneazlU cum a scris intr-o adresg ciitre. dl. Bleahu ; albinele nu pasc $i nu rumeg5 ; cind cesceteazg florile, ele combin5 suave elixire din infin.itu1 mare $i infinitul mic.

(Arlicol apdrut in pagina a 9-a a cotidianului - ,,Romania liberci" nr. 657 din 23 mai 1992)

1s 5

Page 21: Romania Apicola 1992 Nr.8 August

Aurel CHIRU1,ESCU

I ----------.. -2-CZCI-CZC-4

?Tin ameliorarea calitcitilor ~i conditiilor de v ia t i a l e animalelor s-a \ \ ohtinut 0 cre$tere important6 a productivitcitii in zootehnie. Utilizarea ccc.estor \

metode ,nu a r e aceeasi eficacitate in npiculturci deoarece ele nu se rejcrri lo unu( d inhe caraclerele esenliaie ale aibinrlor, de care depind calitci~ilc ;i con. \

\ ,di$ii!e lor de viatci, cel social. Stupina nu reprezintd doar o crescritorie d e \ \ albine.

Fiind consecinta u n e i nctivitciti oryc~nizate, productivilatea in .apiclilturci \ \ ca ~i factorii de care depiitde, sint fenuinene co.tnplexe, in care sfnt implicate \ \ nu numai procese biologice dar $i sociale. Interactiunile ciceslora, ce o ~ c lor \ \ in.tr-o colonie, dclermiiaci dificultalea problenzclor in. legciturci cu produ.cti.citnteo

Pentru rezolvarea lor este .necesar ca obieclivul , inelodelor de cercetc~re .yi \ \ exploaiare d in .apiculturci sci-1 reprezinte exislenta biologicci a albiizclor $1 \ \ forma lor de orgunizare, ce le asigurii aceuslfi existentti, ii dirijeazii inanijes-

tartle $2 ,constituie astfel factorul determinant a1 fenomenelor, comportanter~tului \ \ ~i ,,pr0ductiZ)iliLtii muncii" acestor fiinte sociale. ~--CCCC2-CCZC-

\ .ZZCCCZ-CCI(

Calititile albinelor Utilizarea stupului modern a permis o

seam5 de observatii cu privire la activi- tatea lalbi~ne~lor,intr-o colonie, din care s-a constabat : - .,o anulmit2 ordine", respectat2 cu

strictete at i t in ceea ce priveste construc- tia cui~buhu~i ci t $i in reallizarea fiecsrei lucr2ri dim st'up. ,,Modolul" .acestom . ~ i ,.algori~tmulW opratiilor ,pri:n care sinl efectucate fiiind prev5zute E.n programul ge- netic ,de funct imare a1 albinelor, aces; meoanism boi10g~i.c deter,min2 automatis- mu1 execut5rii ,lor ; - ..o form5 de oreanizare" in care I'un-

tionbarea albinelor egte t o t u ~ i diferentiats, mdeabilg, cmrdonat5 qi dirijat2. fn pnacbic5 s-a abservat c5, orice modi-

ficare a ordinei (deteriorarea fagurilor, o a.lt5 ampliasare .a hmranei sau puietului, ,ac- cidentarea unstrcii etc.) declan$eaz2 o anu- mitg reactie a coloniei, care i$i modific6 f o m a d e orgzmiza~re. Aceasta se efectyea- zg prilntr-o nou5 diviziune a m'uncii, ce impune o madifciare a 'functionsrii albi- n d o r necesn-5 ,,restabi!lirii ordinzi". S-a

. consbatat astfel c5, functionarea progmmu- 1ui genetic a1 allbinelor este dirijat d e co- lwie. De , a m in afara ei comportamen- tul a lb imlor se deregleazs, ele nemai'fiind dec9t ni$e f i inte bezrnetie.

Aiceast5 consbatare a deschis noi pers- pective metodelor m t r e d e exploatare.

. Utiiiziiwd anumite rnodi~ficilri ale ordinei ( i n i v m r e a co~punilor, spargerea cuibu- lui, crearea d e spatii intre faguri, orfani-

zarea. .stolonarea etc.) reu$im sk tleclan- $Bm o renctie a coloniei pri,n care s5 di- r'ijgm $i s 3 stimul5rn functionarea albine- lor ci tL,e anumile lactivilsti prc3ucli\.e.

Calit5ti,le .productive 'ale albinelor de- pind de caracterele lor genetice. d a i ma- nifestsrile acestor caractere sin! t l i l ' l j ;~!~ d e colonic ~i reprezintti niqte ..fencjmene asociate orgnniz2riiU. Tinind \'::mil de ;Ice;.t aspect a1 functionsrii al1:inelor in- Lr-o colonie. lmeto'deie noastrc de ~x:310;1- tare au dellenit ~ n ~ t i e ,,interven\ii i : i erg- I1li:area ei'., pe care le utjlliz2m incc;,ind cu lucrririle de prim2var5 qi in:l.-in:l CLI

pi.eg5li1-ez co!oniilor pentru iernn:.

Conditiile de via@ ale a l h i l ~ c l o r

, 01J inea in care albinele esecut: IucrB- rile in stup a t e o reactie reflex2 n exis- tentei lor biologice. Organimi-c.2 acestor reactii re,prezi,nts manifest,area unei alie existente, cea social%, colonia. Din intcr- dependents dintre ordinea $i gganizarea coloniei $i interactiunile celor dou5 exis- Lente, comportameritul albinelor ~i feno- menele ce au loc in interiorul ei slnt de- ter,rnin.ste d e procese bidlogice diri jate d e procese sociale.

ConditiiJe existentei biologice ,ale albi- nelor s'int asigurate d e colonie intr-un rnediu interior, intretinut $i relaliv con- .stant, ca $i existenla organelor in orga- jnism. Pentru 'aceasta colonia j$i modificg organizarea in Ewnctie d e lagrevitatea f,actoridor ex te rn i sau interni. Adaptabili- latea $i asigwrarea conditiilor de v i a t l

Page 22: Romania Apicola 1992 Nr.8 August

ale allbinelor sint mi$te f e n m e n e asociate orgmiz5rii ~i constituiesc functii ale colo- niei.

Ex,istenta biologics a albinelor este 'po- sibil5 nu'mai b t r -o ,existent5 sociel5, care reprezint5 astfel pentru acesk fiinte so- ciale ,,o conditie specif.ic8 d e viatii" $ esle o component5 a bialcgiei albinei.

Conditiile existentei biologice (in prin- cipat hrana, c5ldura $i ordinea) sint cu- no<c.ute, constante $i de aceea relativ ~ $ 0 1 .

d e asigurat. Cele sociale reprezint5 ins% o problem5 dificil5, deoarece organimrea coloniei se afl5 intr-o continu5 sohimba- re. Acesle modific5ri, fijnd d e obicei spe- cifice. este necesar s 5 le cunoaqtem pen- tru a le determina cauzele $i s5 utiliz5m inierrentiile necesare inl8tur5rii lor, s3 ajutam colonia in perioadele nefavorabi- le $i mai ales in cazul accidc,ntelor. Asi- gurarea conditiilor sociale dete,rini,n5 com- plexitalea si specificul metodelor d ~ . ex- ploatare din apicultur5. ,

Prociuctivitatea gi organizarea In aceela~i conditii de c'lim5 $i cules

producfia poate fi mai mult sau mai gu- tin satisf5catoare in functie de priceperea cu care pregatim $i efectuiim valorifica- rea si diversificarea ei. Aceste realizdri sint rezultatu~l unor procese de productie. Prod'uctivitatea depinde de organizarea acestor 'procese, in c,are un efectiv cit mai mare de albine este repartizat $i uti- lizat la operatiile direct producti*. Me- Lodele noastre de ex'ploatare depind de cunocjtintele referitoare la conditiile ne- cesare coioniei pentru efectuarea unei astfel de organiz5ri.

Forme de organizare a coloniei, ca ~i modific5dle ei, s e efectueazh prints-o seam5 de.. semna8le olfactive, tactile, vi- zuale, schimburile de hran5, dansul etc.. prin case albinele comunicri (organizarea este o problem5 de comunicare), i$i co- ordoneazii functionarea, coleaboreaz5 g i s- ajutii. Toate aceste re1ati.i sociale si,nt ni$te ,.mijloace de productie" de care de- pinde productivdtatea muncii albinelor. Cercetarea acestor relatii, din care se compune n:ecanism~ll prin care colonia i$i autoregleazii functionarea, se poate efec- tua grintr-o an.aliz5 vtiintific8. Ea este de o deosebit5 important5 pentru tehnologie. deoarece in stnuctura acestui mecanism putem interveni mai uvor decit ne per- mite riaiditatea $i conservatorisrnul struc- tu,rii biologice a albinelor.

Procedeele noastre de exploatare au fost oblinute in practic5 datorate unor cunog- t,inte rezultate din observatii nemijloci- te, care prin natura lor se rezuma doar la aspectele exterioare ale organiziirji cji Penomenelor dintr-o colonie. In aceste conditii progreswl tehnologic in apicultur5

rea~lizat la Inceputul acestui secol s-a in- trempt $i ou t p t 5 imporkmta acordaL5 schimbului d e exeperient5, nu ,am reu$it- s5 depiQirn acest fenomen negativ.

CUNCLUZII' Pare surpri,nz5tor c5 utidizarea stupului

nlodern $i succesele obtintute . in ceea ce priveste d,iversificarea iprodvctiei $i cre7 terea prociuctivitiltii, ce au s t imdat acti- vitatea de cercetare, nu au fost in m5su-

. rB s5-i influentw,e orientarea. Apicultma. care in stupii traditionlali se r-urna la crecjterea $i intretinerea albinelor, a fost considerat5 o ramur5 a zootehniei,, a de- terminat ca obiectivul p~incipa~l ad cerce- t5rii aceski fiinte sociale s b f i e IPmitat la existents ei biologic5. h consecint5 crite- rii!e investiggrii fenomenelor, ce au loc intr-o form5 organizats, au fost procese- le biologice. Diversibtea acestor procese a produs o sumedenie de explicatii, deoa- rece caracterul lor comun, cel socia.1,. nu a fost luat in considerare.

Din aceast5 perspedit.5, cercetarea unui fenomen specific fiintelox sociale, schim- bul' de hran5, a ajuns la concluzia c5 re- reprezimnt5 un proces .de nutritie, astfel incit functiile acestor relatii sociale i n mec~anismul organizsrii coloniei nu au pu- tut fi corect intenpretate. Prin acelasi mod de invest.igare, comprtamentul albinelor ce reprezint5 o .man.ifestare a existentei lor sociale, un fenomen asoeiat organizkii. a fost considerat un act reflex, ' determi- na de instinctul sooial, sau de matcg pri.n feromonii ei, de aceea colonia a fost re- dus5 la ilmaginea s i w l i s t 5 a familiei al- binelor adunate in j u r d rn5tcfi.

Pe baza volumu1,ui i'mportant de 6- nostinte refer'itoare la exislenta biologi- cii a albinelor, pn capitobul despre ,,Co- lonia de albine" din manualele noastre de apiculturs nu s-a r e u ~ i t decit o des- criere a fenomenelor $i activitgtii ce au loc intr-o colonie. Deoarece despre forma lor de organiz~are, cblonia, nu se face nici o mentiune, continutul acesteoi capitol nu corespunde cu titlul sgu. Ignorarea exis- tentei socaile a albinelor se reflect5 in pragresul nesatisf5c5tar a1 procedeelor noastre de explcatare.

Investigarea complexit5tii biologiei al- binei prin interdependen@ $i jnteractiu- nile celoi- dou5 existente aile sale, poate oEe1-i noi perspective necesare dep5virii impasukui in care s-a a f ~ h t exploataren in apiculturg intr-o perioad5 cind a avut loc o revolutie tehnico-$tiintificS.

Page 23: Romania Apicola 1992 Nr.8 August

CURIER JURIDIC

. - PREVEDERI DIN LEGEA' SANITARA ' - ' \ VETERINARA Nr. 6011974

I

- pentru a Se efectua.' un control sis- ' ferite. Arnplasasea unei stupine in raza de tematic asupra st"arii sanitare, a familiilor zbor a albinelor apaqinind altor stupine de albine, precum $i pentni avertizare in (fntre aceste stupine $i sursa de cules) este cazul tratarnentelor fitosanitare, conduc5- intenis& A~ezarea stupilor se face de ma- torii. u n i ~ t i l o r detingtoare de stupi pre- nier5 neregulatii, oferind suficiente puncte cum $i apicultorii cu stupine personale sint de repes pentru a evita r5t5cirea albine- obligati ca ping la data de 20 ianuarie a lor de la!un stup la altul. .-

fiecarui an s5 declare la primsriile locale . b

hrniliile de albine pe care le posed5 Si - S, vor lua misuri pentru prevenirea locul w d e acestea sint amplasate. Cei furti~agului, ciutind ca in perioadele lip- care pract ie stupgritul. pastoral sint obli- site de cules s5 nu se lucreze la- stupi de- gati ca b termen de 24 ore de la muta- cit seara, sau cind timpul nu permite zbo- rea stupinei pe teritori'ul unei noi locali- rul intens a1 albinelor. In aceste perioade

! t i t i sg mrnp prirnkia respect,ivs ulnlde se vor reduce urdinivurile la roiurile $i se a f l i amplasat5 st,upina $i ad.ress la familiileslabe,

c care pot fi ggsiti proprietarii lor. Avind in vedere c5 aceste reguli obli- . gatorii privind practicarea stupSritului , pastoral sint valabile nurnai atunci cind - Pentru etectuarea transportuiui de dePlasam stupii la barinele sau

i stupi in pastoral eSte nevoie de autoriza- masivele din p5duri sau cultul.i - tie de stupgrit pastoral $i certificat sani- - agricole,,preciz5m in continuare definitia I tar veterinar de transport. Certificatul sa7 termenului de bazin melifer Si masiv me- k nitar veterinar este valabil 30 de zile, cal- lifer prevederilor STAS nr, 1137'i, culat din ziua eliberirii. Dup5 de@$irea

acestui timp se face reinnoirea pe verso 80 care stabilevte principalii termeni refe- a certificatului pentm o alG perioadg de r ih r i la baza melifer5 $i polenizare pre- 30 zile.. Eliberarea certificatului sanitar cum $i definitia 'acestora. veterinar de transport, precum $i prelun- . .

girea certificirii se face de catre rnedicul ptin bazih me~ifer se- intelege un a- veterinar a1 circumscriptiei sanitare ve- terinare pe teritoriul c5reia se aflP stupina real in care sint concentrate p5duri sau 'la aces d a a , Medicul veterjnar este obli- culturi melifere C U * potential nectaro-me- gat s5 controleze toate farniliile de albine lifer ridicat. din shpina respectivs. Controalele anuale $i pbriodice pot f i executate de catre me- - Prin masiv melifer fntelegem' o su- dicul sau .tehnicianul veterinar de circurn- piafats mare-ocupata cu specie meli- scriptie, cu sprijinul cercurilor apicole A.C.A. Cu ocazia acestor examene, perso-. . fer5 forestierg sau o cultur5 agricol5 cu nalul s a n i t ~ veteri,nar va instrui detin5- potential nectaro-p~lenifer ridicat. (T. V.) torii farniliilor de albine asupca obligatii- lor ce le revin in problemele de crevtere

B i ap5raie a &fiEit;itii f m l i i l o r Qe al'bine. n conditiilepractic5rii stupiiritului pasto-

ral se prevede c5 : ,,numSrul stupilor in- . r stalati pe o vatri nu -va-depS$i 100 fa- t - rnilii la masivele melifere din p5duri $i

50 famifii la culturile agricole. La ma- sivele rnelifere din psduri, distanta din- tre dous vetre va fi de cel putin 50 m. - cind stupii fac parte din aceeaki s iu- '

1 . pin5 - $i de cel putin 100 m - cind stupii apartin unor stupine diferite. La oulturile agricole, distanta dintre stupine '

va f i de cel putin 100 m. cind stupii fac parte din aceeavi stupin5 gi 'tle cel putin

+ '900 m. cind stupii apartin unor stupine di-

Page 24: Romania Apicola 1992 Nr.8 August

R C I O R C A APICOLA R.M.A. 10-A , . i t i . l l . ' i l ~ - Eungin~e - 3 510 mm ; Ldtime 1680 m m ; indl t ime 1 430 m m ( c u s tupi) 755 mm

( f .stupi) tl;LL'I'KKlSTICI - pDate fi tractatlf cle atctoturisme Dacia, Oltcit, Lada, Skoda etc. ; este nljusd d i n : ~ a s i u , cap d e cuplare, platform6 - platforma are capacitatea de incdrcare

10 stupi $i poate fi dela$atd d e remorcd. -: Pret ; 90 313 lei

(1 L A D i T A PENTRU TRANSPORT RAME $1 TOPITOR SOLAR P E N T R U CEARA ROI!IRI I I . . - - - . . . Caract~ris t ic i : Caracteristici : - confectionatd d in cherestea d e rdyinoase $ i - confectionat d i n cherestea de ~dginoase P.F.L. - f o l o s e ~ t e energla solard - dimensionat6 pentru 6' Tame Pref : 784 lei Pret : 1065 lei

Page 25: Romania Apicola 1992 Nr.8 August

Interdependenla dintre apicultura ~i

Vasile POPESCU , , -$

Apontia J gi PerpetUUTm existentei u m r apecii de organisme diferite, precum din regnul animal ~i d in cel vegetal, necesitd pdstra~ea unei forme de condetuire reciprcx: avantajousci ambelor d iv i~ iuni , ;simbiozd ce face posibild producerea a dmcd categorii de bunuri, una pe'seama celeilalte. fn aceastd w n - C junclur& se inscrre ++ interdependenta dintre apiculturd qi agrlculturd: albinele > :: avind nevoie de flori ca sk $r6iasc6, ia i florile de albine ca sd rodeasck.

4 Operatiunea de cercetare a florilor de cdtre albine are ca efect, .pe de o recoltarea nectarului $i a polenului floral necesare producerii mierti $i

celorlalte produse apicole, iar pe de altci parte, prin centactul albind-flwre, ' polentzarea culturilor agrrcole entomofzle +i, drept urmare, obtinerea unui spor valoric de fructe, legume $i seminte ce d e p d ~ e ~ t e pfnii la de 30 de, ori valoarea produselor apicole. Datoritci acestor factori, contrrbutia apiculturii la produce- # rea alzmentatiei necesare populatiei planetei noastve este cu atit mai evident6 mm

cu dt, potrivit coneluziilor la care au njans biologii, doc6 dbinele or dispare $ . 5 de pe suprafata pdmintului, o dat6 cu ele, concomitent cu mierea $i relelalte %

$ produse apicole, ar dispdre 4i pedte 100 rnii de 6pecii ri plante, n cdror exis- tent6 este indisolubil legatd de polenizarea lor cu ; ajutorul 8acestos minunate $t irarnice insecte.

A$a dupS cum se cunoavte, una dintre marile -probleme ce preocups diferite or- ganisme de. nivel national $i mondial con- st5 Cn &utarea asidua d e noi surse pen- tru asigurarea $i PmbunHtAtirea continua a alimentatiei oamenilor de pretutindeni. f n aceasti opera de progres $i bun5stare a omenirii, menits imbunstgtirii, conditii- lor de hran5 ~i de sanstate a pbpulatiei. este profund implicats $i apicultura, care,

' pe ling5 producerea la nivel mondial a celor peste 400 mii de tone- de miere $i ale celorlalte produse ale stupului,. mai- particips En mod activ $i la crevterea pro- ductiei agmalimentare, prin polenizarea curtunlor agricole entomofile. Prin acti- unea de polenizare ce se efectueazfi in proportie de 8501" de cstre albina meliferz $i numai 15OI0 de cBtre celelalte insecte polmizatoare, precum $i @in efectul cu- rentilor de aer - vintul, se obtine un spor de prcductie agricolg ce se estimeaz5 caintibti+ h ,h 50 $i 500°/,, la fructe cll 50--60%, :la vita de vie cu 20-3O0/o, la seminte de floarea-soarelui c u ,20-35%, .la seminte de trifoi cu 2 0 0 - - 5 0 0 ~ , ~ , la bost5:- noase cu 2-400% etc.). . -

La aceast5 actiune d e polenizare a cul-. turilor agropomicole entomofile i$i aduc aportul peste 100 mil de posesori de stu-

pine din-Tars nmstr$, cu cele circa 1.200.000 famiiii d e albine ampl,&sate pe intreg teritoriul, a cHror participare, in- diferent d e gradul de calamitare a culesu- rilor de nectar, cit gi a1 eforturilor fizice $i materiale ce-i afecteaz5 in mod direct - pe apicultori acegtia contribuie in mod dezinteresat in lbeneficiul intregii societgti prin crevterea calitativ5 $i sporurile can- titative de seminte, legume $i fructe ce se obtin pe unitatea de suprafstg ocupatj cu culturile respwtive..

In contextul acestui considerent soci6- economic, apiculturii trebuie s i i se acorde importanta $i ajutorul necesar indeplini- rii rolului ce-i revine pentru ameliorarea crizei economice care seface tot mai inult simtit5 in ultima vreme, f n acest sens consider5m imperios necesar sprijinul pe verticals. a1 factorilor de r s o r t in vederea reglernent5rii unor, aspecte ce impieteazs asupra dezvoltjrii $i practicarii stupgritu- lui, astfel :

1. Atribui:rea efectivs de loturi din re- - zerva fondului funciar, apicultorilor do-

miciliati in mediul urban, pentru ampla- sarea stationars a stupinelor lor in peri- metrul culturilor agropomicole entomo- file ; '

v

(continuare f n pug. 25) *

Page 26: Romania Apicola 1992 Nr.8 August

Din istoricul apiculturii basarabene prof. Costache PAIU

Vicepregedinb a1 Asociafiei Cres&torilor de Albine din Rom8nia a :

Daci vrem $6 vorbim despre apicultura mici p mmi?ukrtirile Qi episcopii- ca g i t d - Basarablei - despre treculul ei, trebuie ranii - pimi atulaci a d e a u acest impozit s5 pornim de la apicultura Moldovei, pen- numai tdranii.' Tot cronicarul Muste ne tru cd ,,Basarabiau s-a niiscut dupd pa- spune cd Nicolae Mavrocordat a ridicat

*tea de la Bucuregti din 1812, datd pin6 aceastd dare de pe boieri - ,,& n u mai la care se vo:tbea doar de Moldova. Rugii dea deseatina tdrdnegte". ~ o M o v a de au cyeat-o gi au intretinut-o ca pe o di- peste Prut era renumitd Qn zone produ-

1 versiune international6 care sa le jisti- ciitoare de miere. Satul Suhinti din flnu- fice g i sd le acopere raptul unei pdrti lul Soroca este dat mindstirii Voronef de i , din Moldova & ale ckei granite s-au c d f f e Rudu Voevod i n 1617 fiw ,,sat i t apropaat doar i n 1792 prin pacea de la de deseatina pe stzlpi". Ministirile basara-

I I

Iagr. Productia de mier l g i de ceard a bene posedau stupine m r i . Miniistirile Modolvei constituia u n factor esential %n Pegtera din Orhei, mfniistirea Cii15ragi .dezvoltarea tcirii. Dimitrie Cantemir con- ckiideau cite 30 puduri (a 16 leg pudul) de szdera cd ,,pcidurile (Moldovei) oferci u ? ~ miere pe an. Cea mai bogatd prisacd se material abundent pentru cearii g i miere pare cii era la mindstirea Saba dar nici 'insri i n pravila, tcirii st6 scris cd este Cipriana nu era mai prejos avind o po-

I oprzt ca niment sd nu tie mai multi stupi zitie geograficii deosebit de avantajoasd : decit suferii locul siiu ca nu cumva mul- piiduri Dntinse de tei $i numeroase poieni. ~ timea stupilor sii aducd supiirare vecini- In sec. XVII Moldova pldtea sultanului lor". Faima Moldovei ca producdtoare de ( i n afar6 de bani) 10 000 oca de cearii $i miere g i cearci era veche g i toti ciildtorii 10000 oca de miere. Era o real6 bogdtie striizni care au trecut pe aici au mentio- realizatii de locuitorii Moldovei. nat la loc de cinste aceste produse. Paolo Desfacerea Basarabiei de Moldova n u a Cznumi, reguzanul Raicevici ca g i Peys- micgorat preocuparea pentru albiniirit. sonel gi Carra laud6 fdrd rezervd cantita- Florin BegFzescu citeazd din Buletinul Sta- tea gi calitutea cerii g i mierii din Mol- tistic a1 Romciniei numerele 1 g i 2 d in .dova ( a se vedea ,,Cdldtort strdini prin 1920 situafla apiculturii din B'asarabia Tdrile Romane)." Exista o dare pe stupi u d e ,,cultura albinelor forma o preocu- - deseatina - pe care o pliiteau gi tii- pare de prediEec$ie g i rentabild $72 gospo-. ranai ceea ce dovedggte cd Endeletnicirea ddria rurald". rntre 1890-1910 -, deci pe aceasta se pdstra din vechime $i n-a tle- o perioadii de 20 de ani numdrul stupilor venit niciodatii u n monopol a1 boierilor. aratii o descre~tere i n vreme ce producfia Darea aceasta o reintplnim g i la Enceputul de miere e zn crestere ceea ce dovedegte secolului a1 X ~ I I I (18)-lea sub Mihai Ra- introducerea stupului sistematic. Acelagi covitd (1707-1709) care au scos ,,deseati- lucru dovedegte gi menfinerea constant5

I na pe stupi sd dea $i boierii mari $i cei a productiei de ceard.

Productia de Productia. de Observatii miere b c~m-8 fn puduri pudari

(un pud =16kg) . 12 396 ' 4617 Dateleaufost lmtede 8 892 2 850 Begnescu durpg studiul 6 685 1807 lui d. Diacov asupra 11 911 2 868 stup8ritului in Basara- 14 107 3 717 bia. 17 565 4 802 - 16 060 4 101

In 20 de ani numi i~ul stupiolr a sclizut (Cetatea Albd). Anul agricol 1918-1919 a cu aproape 500/0 iar producfia de miere a fost u n a n apicol relativ bun in Basarabia crescut - cea mai mare crestere reali- datoritd faptului cd a fost secetos g i zfndu-se i n 1907. pelttru cd au survenit g i transformiiri in

Judetul cu cea mai avanlatd introduce- proprietatea rural6 ca urmare a impro-. re a sttipului sistematic era Akerman prietdririlor. Predominau Dncd stupii pri-

Page 27: Romania Apicola 1992 Nr.8 August

mitivi, sistematizaren era prezentii i n jude- tul Ismail unde erau 1 2 3 6 stupi sisemati- tici fat& de 123 primitivi ; la fel Tighina $i Cetatea Albii iar i n nord Hotin. Cei mai multi stupi 5 371 erau i n j d e t u l Ti- ghina dar i n general - centrul Basarabi- ei $i nordul posedp stupi mai multi, su- dul fiind o regiune de stepci, czr mai pu- pine pdduri $i unde s-a pus mai mult accent pe sericiculturii. Ulterior $i i n aceastii zond se va dezvolta stupiiritul da- toritii- extinderii culturii de foalrea-soaw- lui. Dovadd. este mevterea productie f n anul 1920 jn judetele din sud. In 1919 Basarabia a produs 69594 kg miere $i

-10704 kg de cearci. La expozitia agrico-

lii a Moldovei din 1923 - organizatri. lh la$i - Statiunea apicolii Chi$indu a luat medalie de au+ pentru produse apicole $i material didactic iar Zemstvele Tighina $i Soroca au luat tot premiul Zntii, Zernstvele Orhei ~i Biilti iuu premiul I1 $i tot pre-

I miul 11 ia $i preotul V . R u g i d din Chi+-i- ,rzciu ca $i pumero$i apicultori din Ismail, Soroca, Cotzugeni (ling6 Chiviniiu). Cu oca- zia acestei expozitii de la Ia$i - dr. Agricola cardas, u n savant in ale agticul- turii $i 'un mare izbbitor al apiculturii va cere ca urmcitorul congres agricol sd aibd loc la Chi@ndu, a$a cum va cere $i va obtine organizarea unei facultiiti de $tiin- f e agricole En capitala Basarabiei.

m m m m w m m m m m m m m m m m m w m m m m m m m m m m m m m m I

1NTERDEPENDENTA DINTRE APICULTURA $I PRODUC JlA AGRICOL A (continuare din pug. 23) elrentuale ese~ur l inerente oricEirei inde-

2. Accesul neingrgdit a1 stuparllor in letniciri incepiitoare. Acest sprijin se im- pune cu atit mai mult, cu cit pretul fa-

pastoral, pe loturile cu 6ulturi agricole gurilor artificiali necesari oriciirui ince- entomofile ale Societitilor Comerciale pator $i a1 biostimulatorilor (zahgrului) Agricole (fostele fntreprinderi Agricole de ' de pe piata 'libera a f5cut ca aceste pro- Stat) in conditiile $i facilitstile' previizute de Ordinul nr. 15911974 a1 Ministerului. Agriculturii $i Alimentatiei, privind. pole- nizarea dii-ijat5 a culturilor agricole ento- mofi le cu ajutorul albinelor, .precum $i i n 'masivele melifere ale silviculturii fgrii o- preliqti bsnevti sau pretentii la cote de productii de miere din partea apiculto-- rilor ;

3. Acordarea unei protectii reale a fa- miliilor de albine de catre unitStile agri- cole $i silvice care coordoneazii, execut5 sau beneficiazii de tratamente fitosanitare cu pesticide, astfel incit prevederile Ordi- nului comun a1 Ministerului Agriculturii $i Alimentatiei nr. 4511991 ; , Ministerul Mediului nr. 6811992 ; Min i s t e z l Trans- porturilor nr. 178611991 ; Departarhentul Administratiei Publice Locale nr. 15/3404/ 1991 $i a1 Asociatiei CrescEitorilor de Al- bine din R o m ~ n i a nr. 127/1991 (ordin pu- blicat $i in revista noastr5 nr. 3/1992) s5 devin5 salutar pentru ocrotirea cfectiv5 a albinelor ;

4. Atragerea i n rindul apicultorilor de noi potedtiali stupari, prin acordarea u- nor facilitAti efective care s5 stimuleze preocuparea incep5torilor $i sii previn5 a- bandbnarea stup2ritului. din cauza unor

duse sii -devisn5 imacceiibile fapt ce con- stituie un . obstacdil foarte greu intrio ten-

. tativii de a deveni a~i~oultor. F5-5 adoptarea in scurt t imp a ' unor

reglemengri menite sprijinirii; ocrotirii $i stimulgrii practicsrii stupEiritului, vom f i ' nevoiti s5 asist5m .la aparitia unui de- clin al activitgtii apicole, fenomen ce nu poate f i stgvilit numai cu sfaturi, iluzi $i optimisme ieftine. De altfel, ,despre starea de perspecti.v5 a apiculturii am m i sem- nalat $i in articolul ,,Apicultura incotro ? " . .

publicat in revista ,,Fbmi<nia apico]5" mr. 111992 la pag. 15-18 f&~-5 c a sii se fi produs revir,iment.d mult w b p t a t . D& aceea n u , v m pregeta s5' i m s k t h prin toate mijloacele in vederea acond5'ri.i de cMre fonurile abilitak a sprijindui con- oret ~i permanent n e c e pexpetugrii a8piouJ tu'rii.

Prin interdependenta dintre apicoltur5 $i agriculturg, indisolubil legat.5 de exis- tents bazei ma,teriale a celor douii ramuri de productie, apicultorii $i agricultorii o- ,

goarelor contribuie - laolalt5 la mobiliza- rea resurselor agrare pentru obtinerea u- nui volum tot mai sporit de produse agro- alimentare atit de necesare subzistentei populatiei.

25

Page 28: Romania Apicola 1992 Nr.8 August

Roirea - rnarea jert'f a adusa zeilor pretenfioii ai speciei

prof. Emilia ~i Marin POPESCU-DICULESCU ~ -

I

Iubite citior, dacd -vei rdsfoi din este acela care hotdid$te . roithi ... --Restul curiozitate sau din:.r-un capriciu ,carten nu este decit o taind i n jurul etireia n u

. , ,,Vista albinelor", scyisci' de belgianul poti face decit presupuneri miti h u l 6 iau Maurice Maeteflinek; laureat a l~ .P~ lemiu - mai putin pldcute, mai mult sau mi pa- lui Nobet pentru literaturd i n 1911, poe- t in ingenioase. N u n e - a m trudit citeva zia scrierii sale iti va deschide ,,ochii su- mii de ani sd ndscocim o explicalie mulT fletului" vei reaminti cu drag de tumi&oare pentru mdretia fulgerului? Ori- adevdrul $i dulceata 'ei. In ,,cuvintul ina- ce inteligentd incepe sa lfncezearca cind o inte" alcdtuit de cel care a fost V . Har- Scoti din sfera ei ca fe este mereu 'micd . naj .se noteazd lapidar, dar convinglitor : $i cind o pui f e d gn .fat6 cu 'nigte, eve- ,,Nimic din farmecul cdrtii nu s-a epuizat. nimente pe care nu le-a pus niciodatd i n fondul ei educativ continud sd fie valabil mivcare ... $i astdzi". Tot at f t de mult se va f i minunat $i va

Fragmentat6 i n alte $apte cdrti, autorul fi ascultat ~i privit $i m&tu$a Stan= din- d6 friu liber puterii sale de intelegere, t ~ - u n colt, uitat de lume, bineinteles din- fdcindu-ne ,,cuno$tintd, putin cite putin, tr-0 perspectivd mai poetic6 $i la u n alt

- cu cetatea cea ~ n a i bine chibzuitii $i din nivel. 0 fntreagc povestire cu ,,~,oitul acest motiv fdrd pereche, a albinelo~". stupiloru ne deapdnil Ion Aghrbiceanu i n Cea de doua ,,Carte" .a SU Se intitulea- volumul , , ~ i l e din cartea naturii", u n fel zd nefiresc de scurt $i -See : ,,Roiull.'. Pe de variant6 a unoi- ,,Amintiri din, copild- parcursul a 34 pagini se incearcci descifra- , , ~ & ? u $ ~ - , venea la ',stupin& $i i n fie- rea acestui mister, ,,faptd care, coli$tient care ,sear8 dupe , ce se intorceau albinele 'saw nu, depd$e$te rnorala omeneascii. Spi-. d , pe hdar , $i se aita cu-bdgdre de seam6 ritul stupului este acela- care hotdr.&te la ,urdini$ul ccror cognire rlimineau gr6; ' ceasul marei jertfe a anulUf adusd genid- m,,i mai de albine. Din ele t.rebu1

. '

lui speciei - md refer la roire - cind u n iau porneasc6 cele dintti ,roiuyi... intreg popor ajuns jn culmea ~ U t e r i i $i . Dar semnele o i n ~ e l a u merezL $i iatli, a i n f l o r i~ i i i$i Eas6, deodatd, i n ml^inile gata sd treacd sdptdminli tot pindind generatiei viiloare, toate .bogiitiile, palate- zadarnic pin& ce trecpn cu bine de ami- le $i casele, tot rodul - trudei, Pentru a .~i. Apoi nu mai ie$ea la stupind pin6 cciuta, departe, cine $tie unde, f n nesigu- sears ; $tia cd dupd-amiazd nu mai rote$- rantd $i silrcicie, o noud patrie..: NU este te nici s.upul eel nzai jncdrcat & albi- . o migratie oarbd, ci m i degrabi u n scl- ,,,..<* Bunica are n i ~ t e nepotei ,sfrico$i crificiu ce pare gindit, a1 generatiei de tnc&u, dar inimovi. fi sint de mure a ju- .

' nzi pentru generatia de miine ... ne tor. .,se . ~ i t a u minanati, pdfrungi de tin- spune cli nu matca ci spiritul s t u ~ u l u i

, tecul zborului 107, $i i$i uitau $i de foa- - . me". Sub privirile nevinovate, da f cu-

rioase peste mfisurli, ,,bunica a indltat acum - i n a ~ - o minii co$nita pre[lcititd, tot fluierd ~i se retrage incet de la stupinci. deasupra capului, i n jurxl coqnitei, $ i - Onvdluitd de roiul ce fierbea i n jurul ei, pind sus, i n vdzduh".

E u n spectacol de niuitnt. roil?cl albi- . nelor ! Cu bucuria faptei inzp!inite, bd- -

trina le explicci mititnilor de azi, mirilor . albinari de mfine.: ,,S-a- a$ezat matca i n co~ni td , copii l De-acum . nu. .?at fuge ro- iul. VOT veni ele $i cele care se m.ai in- virt prin alti pomi". fn aceastd vreme,

. trudit in stupin3 e indelungalb, pink cind i n seninul 'cerului apare ,,o stea", :.ingura care $i r6scirise, scdpdrind a b ~ c u r i e ' ' . ~

- .

26

Page 29: Romania Apicola 1992 Nr.8 August

U n alt fmpdtimit a1 micilor vieti& a dedicat albinelor aproape u n 'Zntreg volum, inlitulindu-1 fir6 echivoc ,,Prisacaa. Din grddina de vis a poetului de la Mdrti$or se vor fi ridicat albinele in multe hore ca-n zilele de sdrbdtoare sufleteascd, mul- tumind pe neobositii Paraschiva qi Tudor. Poezia acestor momente n-a scdpat meta- forelor de diamant ale artistului. Reluin- du-i cuvintele p t e m sii-i intelegem uni- versul sufletesc : ,,Cred cd va-ncdpea l h t r - u n stup $ i d stea i Care a veit /Din- tr-un roi de m s l s care diseard, E mie- re $i ceard".

V6ziq.d u n roi mai mic $i mai neajuto- rat, u n Foarece a jndrdznit sd-i fure pu- tinele provizii pe care le avea, dar a ui- tat cd energia lui e mai mare decit a stupului mamd. Dind ,,ochii cu norodul", lighioana hoatd a fost sanctionatd prompt +i fdrd replicd : ,,Roiul cum de 1-a zdrit l C-a intrat, 1-a cople$it6'. Aici cuvintul ,,roiull' poate f i luat $i cu sensul de stup obi~nui t , nu numai ca u n debutant i n noul an apicol. Poetul ne-a %sat pldce- rea de a ne alege no\i sensul dotit."

,,Roti cei grdbiti d in luna lui mai" ... 1-au fascinat $Z pe cel mai mare povesti- tor a1 rombnilor, pe Mihail Sadoveanu." ,,Cintecul aminlirii" i1 poartd pe scriitbr printr-o ,,prisacd de altddatd". Mo$ Necu- lai Andru$cd i se laudd: ,,Acu eu invd- t a m treaba mu$telor de la unul Dumitru Cimpanu i n Poianu Rotundd. Eram fld- cdua$ $i qedeam $i eu. pe lingii bordei, drept ajutor mo$neagului ... $i mai ales- avearn eu treabd $i eram de ajutor la ' vremea roitului. Stam cu ochii zgiiti la stiubeiele insemnate cu cdrbrsne, $i din- tr-o sutd de $tiub&e se nimereau a f i multe insemnate de biitrin. $i numai cind pcepeau albinele sd fure repede - repede pe u r d i n i ~ $i sd .joac6 $i sd imwfnzeacd v d z d u h ~ l ca o puzderie, strigam la pris6-

. car cit ce puteam : - M o ~ u l e ! Mo$ule ! $-apoi venea el $i md imboldea $i mi

suiam eu c-un ~tiubeia? prin copaci $i prindeam roiul. Si mo$neagul i i da : - Ha-ha ! ha-ha ! iaca-i bun ... Bea u n g5t de rachiu $i se ducea s'd

se culce. $i eu iar md a$ezam ling6 $tiu- be i c $i el ricbica de subt o- tufd capul $i sd iiistea la mine : - Mdi Culai ! da' sd n u deie dracu sd

scapi vreun roi cd te zdrobesc ! Cii eu le descint $i le cunosc care au roit ...""

Cduti$nd sd uite drama din familie, pd- tia cu mzlsafirul : ,,- laca, vezi ~ t iube ie- le acestea ?... poti zice cd-s ni$te cetdti a muytelor .... Ea a m prins aici, Ontr-un copac, u n roi. $ -am ian uite-te dumnea- -

' ta ce de-a albindrit." Alte doruri din afunduri de istorie ro-

mbneascii il cheam6 pe povestitor i n pri-

sdca lui Simion Bugski, sprijinitoru lui Nicoarti Potcoavd i n tentativa sa dc redre- sare a Moldouei. Moqul are semnele sale $i le $tie -rostul la toate : ,,Se schimbd vremea, s-a auzit afard glasul lui mo$ Simion Bugski, se string albinele i n gra- bd, n u mai a m a pdzi roi. Roiul, de-a u J

ma 1-oi prinde m i , a fost de pdrk; ,,inteleptul acestui pdmint binehvintat $i poftit de guri strdine.

Fdrd sd-$i supere gazda, musafirul o laudd, clrindu-i linivtea de care are ne- voie : ,,Mare meater e$ti dumneata, frate Simioane ... Vreau sh prind $i eu, nu roi ci u n pui de somn,."

In avataru~ile ,,Divanului persian" ale aceluiavi Sadoveanu scris este despre unul Bubuc, norocosul gdsitor ,,la marginea unei dumbrdvi a1 unui roi sdlbatic de albine ; 1-a afumat $i i-a luat trei fa- guri. A pus fagurii intr-o scoartd de tei $2 a venit cu ei la tirg, ca sd-i vindd unui negutdtor." "

Sris i n maniera artistic6 sadoveniand, romanul ,,Nemuritorul albastru" al lui Radu Ciobanu invie vremi de glorie pen- t ru neamul blagoslovit al moldovenilor. Prin veacuri a m fost poftd strdinilor $i mas2 $i addpost prietenilor. Ne-o confir- , - md cdldtorul Iohan Fuchs, venit din in- depdrtatele finuturi apusene ,,la Moldo- va... unde s-ar afla ... o mdndstire care ar avea o cearii cu totul deosebitd dintr-o prisacd ce s-ar chema ,,Roiul de aur". Mi se pare c6 sun6 putin a poveste; se. tntretinea el in vorbd c-un alt suflet pribeag, Toma, care n u ezitd sd-i confir- m e cd la noi pove$tile sent adevdruri pure : ,,0 f i sunind: dar n u este poveste. Miindstirea aceea se cheamii Humor ...

Timpul legendelor este prielnic inchi- . puirilor filrii hotare. fntre legende $i ade- vdr granitele depind de sufletele noastre. $i cu c f f timpul e dus spre inceputuri, cu ntit mintea ne lucreazii mai mult $i mai fericit.

Pe atunci qind $i sfintii aveau pdcatele lor $i alergau, pedepsind*se, desculti prin iarba innouratd, dupii o codanii sau dupd o zin.5 cu numele de Zemora, pretextind cd urea ,,sd prind-t+n roi de albine". ,,Ti- ndrul ve$nic pddurabic" n u este altul decEt Zamolxe, simbolul ete?'nitdtii pe pdmint a1 neamutui dac".

Roiul t-a uitat acolo. L-a uitat $i 1-a g6- sit u n o m de rind sau poate u n voievod, pe nume Dromichnites. Crezind fn ,,vita de vie,. $i in albine, Si in cjntecul mier- lelor", pdstorindu-$i i n sdniitate fizicd $i moral5 poporul, vestitul domn reu$e$te sd le dea du$manilor conduvi de Lisimah o lecfie de viat i . Oricine intrd i n raza lui de actiune este Dnvdtat albindritul. $f pe Bidia, fiica lui Lisimah, liisatd lui de sotie, o convinge cii ,,fagurii de miere te fntineresc" g i cii folmsele albinelor sint

Page 30: Romania Apicola 1992 Nr.8 August

. nebdnuit de nauri. Intrind cu o cwnitd i n brate, voievodul exclamci plin de bucurie molipsitoare : ,,Am prins roiul. Bidia, vi- no sa vezi cum aratd de-aproape albine- le ..." Metaforicii $i relevant6 este i n con. tinuare discutia dintre ei :

,,-$i dupci ce w iu l de albine e aici, ce faci Dromichaites ? - Agtept sa vinci timpul." I?'

Pe vremuri roii i$i purtau singuri de grijd. Nimic nu-i tulbura i n mersul lor.

- Rari ccildtori se mai infruptau din roadek lor. ' Se pierdeau, de cele mai multe ori, i n strdfunduri de pcidure. A$a va f i ,,des- coperit un roi de albine. scilbatice. intr-o scorburci" $i romanul Diales, ldsat pe pa- nzintul dacilor spre a-i potoli din elanul lor razboinic $i ai civiliza. I n lungul d rum spre Porolissum, o~teanul f$i luase u n

, prieten, simbol a1 trdiniciei gi pdcii pe acest pcimint bintuit de atitea rele, pe Va - leria intr-un drum a1 bdrbdfiei $i a1 fru- musetii, drum lung prin istorie pina la noi. ,,Ptrinse fagurii dulci gi aromati, intre frunze late de ,lipan, ca .sd aibe ce sci

, mcininc ? mai tirziu". Vred3,icia $i priceperea i - a u insotit me-

reu pe .-pmenii acestor pdminteni. ,,Dom- nia sa I L ~ C O Hudici, cel mai bogat dintre boierii din Tara-de-Sus" $i cu gase pri- sacari de ajutor ,,fntr-a$a ccilduzesc ei roii $i mdtcile, incit nimene n u umple l a Sintilie, ... atjtea bufi cu miere. gi n u cld- de$te i n camdri atitea sloiuri de cearii". If'

. ,,Dupe pilda roilor", Moldova a fost f e - - ricitii $i imbel$ugat@ On t imp de- pace. Pdmintenii au sperot cci pcimintul este binecuvi~,tat pentru ei de-aici le-a venit dainuirea. I"

$i documentar este scris mult .,de vesti- tele prisdci .moldovene$ti." Istoricul sa- vant, N . lo-qa consemneazci notitele unui misionai i n Moldova lui 'Vasile Lupu :

-,,dinti-un stup, 'ies, vara, $apte $t chiar mai multe m j ~ ~ r i " . IG U n naturalist ger-

' man c a l d t o 7 ~ i n tdrile noastre se minu: na : ,,$i ce tard bogatd !. E ca o grddind roditoare $i bine scidit d... Numai de l a al- bine, u n stup roind al f i zece, ciwispre- - zece, se fac 72.000 de 'lei pe a n ..." 1"

Dar de atunci e mult $i vremea basme- lor a plecat cu bcitrinii care se numesc ulcele ~i strbchini. Povesti se mai dud $i asthzi ,,in ccisuta cu pitici" g i ele sint S Z L ~ puse ,,pe nerdsuflate". Trecind peste ru- $in2 de-a. f i aflat cci el este h t u l , faguri- lor plini cu miere", matahala f6r6 coa- dd conduce o fetita rdtacitd pe drumul spre casa : ,,Eu, cel m i mult te pot -duce pin6 la fagul u n d ~ r-a pripcigit u n roi d e . albine scilbatice". Mai. mult nu poate face ; nu-1. ducea capu!.

f n schimb. a i n d r d z ~ i t sci pofteascd la bucata de fagure din co$ul unui bciietel ce. se indrepta plin cu daruri pe o pote- CLY spre casa bunicii. Certat de pcirinti , pentru neglijenta sa, puiul de o m infruntci pericolele ~i ajunge ,,la o scosburd, unde $tie el u n ,roide pr$as. . Puse roiul hoinar i n cognifa noua', gi-1 duse i n griidina bdtrinei. ,,A doua zi prin sat se rcispindise vestea cci darurile le adusese chiar Craiul Codrilor ,,despre care se auzise cci ax purta ' de grijd celor singuri". Is

Fcit-Frumosul basmelor noastre populare ' ' i$i cintci pofta inimii sale, aducindu-gi aminte de clipele jericite petrecufe linga

- aleasa. sa : ,,Mincam miere de roi l $i ne iubeam amtndoi." -

Gindirea scindtoasci a omulut din p0po.r a lcisat i n graiul strcibunilor vorbe mari si fntelepte validate de viatci $i timp. f n

.stup legea $i totul este maica. Pentru al- bine clipele sZnt zile $i ele altor legi dau socoteald. De aici concluzia prove~biald : ,,Roiul care inatca pdriiseqte, u$or se prd- pcide$tel'.'" Acesta este Si molioul pentru Care ,,divorturile" intre roi $i matcci sint rare, ele trciind u n t i m p - mi i n f ens decjt a1 nostru.. 0 legendd laiinci, transmisci prin Virgi-

lius, dezvciluie ,,,o negraitci minune". Des- cifrind tninele unui ,,roi de nlbine" este.

, prezisii 'soarta fecioarei Lavinia $i a ora- $ului Roma. Era vrei~tca cind se credea i n basme g i se vorbea in poezii, a$a cum - frumos scria Eminescu. ,,Iafd c6 intr-o zi, venind cu mare zz~.vzet prjn acrul lim- pede un ' ro i de albine se ageaza pe virfrd - Laurului $i prinzindu-se de lcibute unele de altele, rcimaserci spinzurate de ramurile

'

lui verzi. Augurul lcimur$pe. datd : -',,Vcid cum se apropie' u n viteaz striiirt $i cum, pornind de acolo, o oaste pune stcipinire pe cetcituia oragului nostru".." --

Toatci viafa lui omul este Ensotit de in- trebdri ccirora cautci s6 le dea u n 76s- puns gi-un sens: Dar timpul este nercib-

Page 31: Romania Apicola 1992 Nr.8 August

ddtor gi nebbnuit. Striibiitind dimensiuni- le 'lumii de dincolo de moarte, Blaga ri- dicd intrebiiri pin6 $i pentru u n dispcirut : ,,Ce-o f i acuma pe pcimint ? Mai curg ace. lea$i stele peste fruntaa lui i n s toluri ls ' din slupii mei mai zboarci roiuri de a l . . bine sp~_e pciduri ? 22 i

f n cele ,,Trei ipostaze ale mdrii", Stefan Augustin Do inu~ filozofeazd privind ui , mit u n ,,scilbatic roi de-albine-n ciiutarea, grtidinilor cu floarea incertci." ,,Totul e numai promisiane.

..,,lubirea far-de-care n u infloresc nici prunii" este chematii ,,sd vie a1 stupind unde-a roit u n roi" $i unde ,,minunea ce.' reascd s-a-mplinit". Cel Endriigostit sav fn pielea indrdgostitului n u este altul de- cit Ion Horea. Gfnduri lrainice $1 legau de-o dragoste fcirii -margini. ,.De-asupra casei, roiul pcirea u n continent," -de undo intelegem ca i u b i r ~ a e inf ini te $i fiirii bariere.

lon Lotteanu le surprinde i n manifestii- rile lor de roire intr-un ungher de sub ,.acoperigul unei sfinte biserici". L in i~ tea $i inciltimea le-a favorizat alegerea destul de ciudatci. dacii nu absurd6 pentru inte- leqerea noastrii. 2"

Desi mic la Onceput de drum, roiul de cum s-a instalat in nova sa locuintii incepe o altii trud.6 cu $i mai multii r.jvn.6 : ,,luti, ca roiul de albincw sint .gi ,,priehindeii de-o gschioapii care ,,harnici foc", dau o minii de ajutor siidind ,,piri de vigini'. ling6 blocul lor. Comparatia ' sugereazii" voioria gi dorinta lor de afirmare,:'O

,,Niciodatci stupul n u e mai frumos de- cit i n ajunul acestei renuntdrt eroice. Pen- tru el este ceasul fdrii seamiin: plin de viatd, Enfrigurat, dar senin, ceasul belgugu- lui $i a1 deplinei desfiitiiri".

,,Pentru cine le-a cunoscut, pentru cine le-a iubit, o varii fdrd albine i se pare tot atit de tristii $i searbddd ca o ,primdvarii fcirii ciripjt de pcisciri gi fcirdr flori".

Roirea este ,,mares ,jertfd adusii zeilor pretentiogi at speciei".

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

,,Un fo$net depiirtat, ca din zenit IS-a revdrsat din zori peste ponoare l$ i -n ae- rul de raze poleit, j Deodatii ,pared, floare dupd f loare, lA prins puteri gi a porni: sci zboare" in poezia elevului Mihail Cos- ma, intztulatii chiar ,,Roiull'. ,,Natura toatii-mbsiicatii-n nestemate" privegte cu uimire aceastii scirbiitoare a albinelor ,,ce zmiiltuiesc vcizduhul En culori". 2i

,,Dorul'- e dor pentru tot ce se numeg- t e viatci. Cineva, n-are important6 cine, ,,inchise ochii" $i spectacolul i se pare dantesc: ,,Pared nu m i erau plipe de miere, zburau du$mrinoase. pline de urd. $i doar ele zburau pline de dragoste, era un stup i n riua lui de drago~te ."?~

Metaforic vorbiwl, abia tinjndu-$i respi- ratza, Lucian Avrame~cu este ,,imbolnd- vzt ... de iubire l de fericirea de-a avea u n roi de albzne de aur / i n fiece cuvint" poe- tic scris La fel stau lucrurile $i cu Marin Con-

stantin, ,,cind cerne blind lumina" marea luiphlcere a fost $i a rdmas scrisul. Atun-

"- ci -,;cuvi?ttele, ca roiul de- albine" v i n $i se a$ea& -WtrrinH i n ,,uleiurile" lui. lite- rare. %i 4

,,A sosit s t u f k h n aori I Prin puzderia de flori" $i Zn psezia 2ui A d ~ i a n Muntiu, in- ttiulatii f6rd echivoc ,flStupul''. E timpul cind t e i i -~ i fring tulpinile ..." +-i ,,stau al- binele ciorchini I rntte f r u ~ e $i lumini" agteptind marele sema a1 di t l i , cind i$i vor face ,,o nouii ~ i a t d " . ~

1. Maurice Maeterltnek, Viata albinelor,, Editura APIIMONDIA, 1976, p. 3, 1-22-23. 32 ; 2. Ion Agtlr- biceanu, File din cartea naturii, Editura Ion Creangi. p. 30-34 ; 3. T. Arghezi, Prisaca, Edi- tura Tineretului, p. 43 ; 6. T. Arghczi, Versuri, Editura C,artea Romtlneasc5, vol. I, p. 444-+,15 ; 5. M. Sadoveanu, Opere 12, Editura de 6tat pen- tru -LiteraturA $1 Ar9, p. 209 ; 6. M. Sadovea- nu, Cintecut aminttrtt, Editura Cartea Romtl- neasc5, 1981, g . 605405 : 7. M. Sadoveanu, Chcizeci de po-Sstiri, Editura Minerva, 1984, D. 90 : 8. M. Sadoveanu. Nicoard Potcoava. 'Lyceum. Editura Tineretului, p. 269. Q72 : 9. M. Sadoveanu. Opere 15. Editura de Stat pen- tru Literatura $1. Arti , p. 461 : 10. Radu Cio- banu, Nemuritorul albastru, Editura Eminescu. Bucurevti, 1976, p. 20-21 ; 11. Lucian Biaga, T P n r n L . r m l I. Editura Mherva. Bucuresti. 1984. .. .. - -

p. 4539 : 12. D. R. ~ o p e s c u , ~ e a t r u , p. i 8 7 4 i d : 13. Bogdan Stihi, 'dcvlla $i leul, Editura Miner- va, 1973, p. 93 ; 14. M. Sadoveanu. Fratfi Jderi. vol. I1 Editurn .Tineer.tului, p. 33-35 ; 15. M. sadovianu. Nunta Domnitei Ruxandra.. 'Editura. - - car& ~~oint lneasca , 1980, p. 94 ; 16. N. lorga. Istoria rom6ni:or prin cdldtori. Editura Emi- nescu. n. 230. 433 : 17. ~l i sabe ta Preda, Bostd- niria~' jGr6ecbtd, Editura Ton /creang3, p. t10 ; Viorioa Nicoar5, Fata de lut, Editura Ion CreangB, p. 19-22 ; 19. Tralan Cantemir, Fol- clor literar vilcean Editat la Rm. Vilcea 1979. p. 65 : 20. Fintina 'adevbratb nu mghealb 'nicio- datd. Editura I. Creang5, 1980, p. GO ; 21. Ver- giliu, Eneida, Editura Tineretului. Lyceum, p. 237 ; 22. L. Blaga, Poemele luminii, Ed. ,pentru literaturi, ,1968. p. 58 ; 23. St. Augustin Doi- nag, Poeme, Editura Cartea Romtlneasc~, 1983. p . 141; Q4. ,,Almanahul literar", 1980, p. 28, 40 : 25. Leiis Gonescu, Eugenia Barcan, Serbd- rile color mlci, Editura Sport-Turism. 1983. 4. 288 ; 26. D. R. ~opescd , Dor, Editura pentru Literaturh, 1966, p. 36 ; 27. M. constantin. Cind cerne blind lumina, Editurn 1011 Creang5. Bucurgti, 1879. p. 36 : 28. .Lucian Avramescu. Ne cer iertare. 11. Editura Eminescu, Bucures- ti. 1983. p. I50 : 29. Adrian Muntiu. Circlrl, Editura Ion CreangB, 1971, -p . Y7 ; 30. Constan- tin Scripca,. Soarele imi bate-n geam, ~unimea, p. 35. <

Page 32: Romania Apicola 1992 Nr.8 August

I Dr. ing. IOAN V. C ~ R N U 1912- 1992 I

- lor agricole, cercetdri pe care le coxtinud ca cercetator gtiinttfic ptincipal, apoi gef de laborator la Institutu1 de Cercetare $i Producfie pentru Apiculturii pimi 2n 3975. Posesor a1 unei vaste $i profun.de cunov- tznte p~o fe s tomle , preocupat de o atentd $i exhaustivd documen!are a abordat te- rn,€ de studiu de stringent6 actualtlaie mh- nifestind u n acut s imt de invesliaatie

In primdvara acestui an a plecat i n ve~nic ie cel care a fosi? cel mai cunoscut $i important cercetdtor $tiintifie $i publz- cist romcin specialist in resurse melifere. Fiu de agricultor ndscut la '21 iulie 1912

/ fn localitatea Fdg6ra$ul Nou, judetul Tul- cea a absolvit lzceul din reqedinta jude- tuluz iar i n 1936 Academia de fnalte studii agronomice d in Bucuresti i-a acor- dat diploma de inginer agronom. Intre 1937-1948 a lucrat ca asistent cercetcitor la lnstztutul de Cercetciri Agronomice a Romhniez unde a intrat prin concurs $i unde a avut o sustinutd activitate de cer- cetare. Ca o recunoa$tere a meritelor sale intre 1941-t943 a fost trimis la u n sta- giu de specializare f n G e r m n i a la Ins'i-

8 tutu1 Erwin Bauer din Muncheberg Mark. Aici sub indrumarea profesorului , Rudorf a intocmit o tezci de doctorat cu tiilul ,,Cercetdri comparative (Bdneasa - Mun- cheberg) asupra procesului de coacere la

I la dzfwite soiuri de floarea-soarelui". Ti- tlul de doctor i n agronomie dobtndit i n 1944 nu i-a fost recunoscut de c6tre Co- misia superioari? de diplome d in Bucureg- ti decit in 1968 intrucit in acea perioadd

- dosarul, de cadre era mai important decit - cel care atesta valoarea real6 a unui o m

de gtzzntd. fntre anit--1945-1951 a fost in- pner $ef i n cadrul fostului Departament Gostat din Ministerul Agriculturii iar mai apoi pind- i n 1957 - $ef d e serviciu i n Directia General6 a Economiei Apelor din Ministerul Agricul_tUrii $i SilviCMlturii. Inc6 de la inceputul organizdrii Institu- tulut de Cercetciri pentru Cereale $i plan- te tehncie Fundulea este solicitat s& aju- le la mnstituirea sectorului de cercetare i n domeninl selectiei $i ameliordrii plan- felor, domeniu i n caYe a activat pin6 i n 1959. fncepind cu acest din urm& an se transferd la Statiunea Centrald de Cerca- ldri pentru Apicultutd ~i Sericiculturd unde instituie ample cercetdri En dome- niul bazi melifere $i polenizdrii culturi-

~tzintificil urmind o metodd $i o metodi'cci de cercetare caracterizate p i n rigoare $i meticulozitate. Probabil cd seriozitatea, rigoaren $i meticulozitatea i-au fost im- primate i n timpul stagiului de :specializa- re d in Germania unde :-a fcic~t .$i sPi fa- ce cercetare gtnntificd cu edgenta bine- cunoscut.@. Toate acestea sustinute de u n efort $i o putere de analizd ezemplare i-au permis o orientare justd in prelu- crarea datelor experimentale $i i n for- mularea unor concluzii cu autenticd va- loare teoreticci $i praclicd. A contribuit astfel, personal sau i n colaborare cu alti . specialigti, t imp de mai bine de 20 de ani la rezolvarea unor probleme ale produc- - tiei apicole. Ca sci citcim u n singvr exem- plu, referindu-ne la lucra~ea ,,Eificienta economicd a polenizdrii entornofile a - -

florii-soarelui" putern preciza c6 demon-' strarea efectului benefic"asupra 'calZtri$ii g i cantitdtii recolteloi. de seminte obtinu- te wnsecutiv polenizdrii saturate cu al-' bine a cullurilor respective o.. determinat ,

extiltderea i n practieci a recomndciritor sale - ca mdsurd agrotehnicd de importan- td majord. I

. Problemele db perspectivci ~ ale a p h l - Iurii din. Romlinia nu puteau f i rerolvate f6rci a tine con? de evolutia rcsurselor me- .

lifere g i de valorificare superioard a aces- ' , tora. $i in ' acest domeniu contributiile sale SEQ? esentiale. . ~ '

0 atentie deosebitd 'a acordat-a Iucrdri- lor de selectie a plantelor meli fere $i de stabilire a capacitcitii nectaro-polenifere la u n n u m b important de specii d in flora spontand $i cultivatd intocmind un. nor- mativ cu caracteristicile esentiale feno- - >

apicole la peste 200 de specii, normativ citat de n e n u d r a t i autori ai .unor lu- i. crdri de specialitate.

A initiat $i. finalizat certet&ri amdnun- tite privind biologia $i hpor tan ta eco- nomic& a lecanidelor producdtoare de ma- mi din zonele silvice a coniferelor iden- tificind o specie nowi .- Physokermes

Page 33: Romania Apicola 1992 Nr.8 August

hemycriphus '-1. semnalatd pentru prima datd On fauna tdrii. Stabilind ritmul .de secretie a1 manei i n raport cu altitudinea $i conditiile meteorologice a indicat cdile care permit o mai completci valorificare a resurselor melifere din zpna montand. A elaborat. o metodologie v&.datd de prac- ticci pentru intocmirea ' prognozei resurse- lor melifere d in zona montami.

Lucrdrile sale au updrut i n numeroase publicatii d in tard $i ztrciincitate ceea ce i-au adus u n binenzeritat prestigiu gi o recunoastere a valorii sale de o m ,de $ti- intii. A f o s t cooptat En 1979 mehbru a1 Comisiei Internationale de Botaizicci Api- cold a Uniunii Internationale de Stiinte Botanice. - -

Dupii 1975 d e ~ i pensionar $i-a continu- at activitatea i n Institutul de Cercetare $i Praducfie pentru Apicul6urd $i ca pre- ~ e d i n t e a1 Comisiei ,de bazci .melifer& din cadrul Asociatiei Crescdtorilor de Albine. Pinci, i n anul 1989 a fost membru a1 Co- legiului de redactie al revistei , ,ROMANIA APICOA", publicatie i n care -i-nu apdrut u n mare numcir de articole destindte spe- ciali$lilor dar mai files apicultorilor prac- ticieni. A tinut o multime de conferinte, a acordat permanent asistent6 tehnicii i n Bucty-e$ti si .in teritoriu fiind apreciat ca u n excelent vorbitor avind capacitatea stiintificci $i puterea de convingere asu-

m 1 1 1 1 1 1 1 1 1 ~ 1 1 1 m 1 1 1 1 1 m I m I ~ I I I I I I I I

pra unor adevciruri mai pufin cmnoscute din d m e n i u l sdu de activitate.

Principalele lucrdri d in domeniul plante- lor melifere care ne-au rcimas de la dr. ing. loan v. Cirnu sint : ,,Mierea de ma- n&" - Editura APIMONDIA, 1971 ; ,,Ba- za m~liferci $i polenizarea culturiloi- ento- mofile" Editura Ceres, 1973 ; ,,Plante me- lijere" - Editura Ceres ,1973 ; ,,Flora meliferd" - Editura Ceres, 1980 ; ,,Spori- rea productiei vegetale prin polenizare cu ajutorul albinelor" - Editura Ceres. 1982. S-a stins d in viafci la 16 aprilie 1992 lcisind i n manusoris u n volum inti- tulat : ,,Mierea de pddure $i valoarea eC dieto-terapeuticci". Poate cd f n vremurr mai propice se va gdsi u n editor pentru acsastci carte scrisci i n colaborare.

Din aceastd sumarci prezentare a perso- nalitdtiz sale putem afirma t d prin pleca- rea i n eternitate a celui care a fost dr. ing. loan V . CZrnu noi toti a m pierdut u n pasionat $i erudit botanist, u n cunoscdtor de elitci a1 florei nathrale $i cultivate a Romkniei, u n prestigios autor de lucrdri de referintci i n domeniu, u n agronom de mare valoarea $i u n autentic iubitor a1 albinelor.

Bunul Dumnezeu sci-1 odihneascii i n loc luminat, i n loc .cu flori $i zumzet de al- bine ! e

/ APICULTORUL :AMATOR I 1 de dr. ing. ALEXANDRINA ADLER I

Este vwba de o brogur5 de popularizare apirut5 la editura Ceres la finele anulul 1990 pentru apicultorii incepritori. Are format mic de buzunar - cuprin- zind 96 pagini Si 25 ilustratii.

Lucrarea este sistematizat5 i n 12 capitole sugestiv intitulate, cu un continut interesant $i util in lipsa unei l u c k - i mai ample gi complete. In suita capitolelor se pun la dispozifia apicultorilor incep5tori cunqtintele de baz5 inceplnd de la organizarea unei stupine gi crearea unor familii de albine puternice gi s5niitoase, pin5 la recoltarea $i extragerea mierii. Spatiul cel mai important este acordat capitol~llui ,,prevenirii gi combaterii bdilor la ahbine sau cum se poate feri de distrugere munca unui an intreg". LuErarea se incheie cu enunfarea unqr reguli utile de ordin general. La inceputul lucrhrii 1% capitolul ,,Cu ce se incepe, sau cum, se organizead o stupinii" se recornand5 apicultorilor arnatori stupul RA 1001

- e r e este descris i n mod sumar praentindu-se i n figura 1 partile lui componente. Penfifl: ~ i t a eventuale confuzii cu-privi're la recunoagterea $i alegerea tipului de stup Cle &re apicultorii incep5tori este bine ca cititorul sii retin5 faptul cii in -text se descrie stupul RA 1001 dar i n desenul din figura 1 n u se prezint5 a$a c u m se rnentioneazg- p5rtile componente ale stupului RA 1001 ci piifiile componente ale stupului vertical care este o variant5 asem5nfitoare dar care prezint5 unele modiflc3ri constructive. Astfel, la acest ultim model in comparafie cu stupul R A 1001 s-a renuntat l a falturile de imbinare intre p5rtile componente ale stu- pului, la feversibilitafea~soclului, la modificarea sistemului de aerisire $i a sis- .ternului de Eixare a ~ B r t i l ~ r comnohente nenbru transoort i n nastoral si altele. . - Ambele rnodele sint, 6sri bune +i. &omandate apicultoriior fncepitori.

Traian BUCOVINEANU

Page 34: Romania Apicola 1992 Nr.8 August

-

DOCUMENTAR AP~COL

Trei ' v i r u ~ i ai albinelor asociati' cu Nosema LIU T. P. in "krneri&n: Bee Journal" vol. 131 m. 8, pag. 512

Cu peste zece ani in urn:, irnpreun5 cu un entornolog care e ra totodat: $i o a- utoritate in dorneniul bolilos albinelor, a m pus problema c5 organismele d e No- sema pot fi gazdfi $i vectori a i bolilor vi- rotice.

Trebuie s5 admit c5 problema a ,fast pus2 speculativ din partea mea din m o - ment ce ideea c5 un Asbfel d e lucru a r putea f i posibil a re dou5 irnplicqtii : - Prima, c& trni perrnite s5 pun intr-o

perspectivh rnai bun5 rngrirnea reiativfi $i rnetoda prin care v i rwi i se reproduc si executl oficiul d e vector. - T n a1 doilea rind evidentiaek posibili-

tatea c5 a fost o legCitur5 mai strinsB $i verificabil: intre un fenomen pe care 1-am observat cu rnulti ani in urm:. Eu a m ob- servat c5 boli'le virotice si Nosema ade- sea rnerg -min5 in rnin5.

De fapt, acola,unde s-au observat tra- tamente irnpotriva Nosemei, prin orice mijloc, s-2 observat un spor considerabil in prpductivitate $i sSn5tate care a r pu- tea f i ih parte explicate prin lipsa Nose- rnei, da r a r fi mult rnai acceptabil dacfi a r insemna c5 a u .fast msi putine parti- cule virale care s5 infesteze familia.

T. P. Liu (1991) confirm5 d e asemenen. acest l u c ~ u $i e d e remarcat c5.1 citeaz: virusul botcilor negre $i virudul apicol .,Y" ca 'fiind boli asociate in ~ u r e 1 a ~ i e . p ~ - ternic5 cu nosernoza. Virusul filamentos este a treia posibilitate. . > .

Morala intregii istcrii este c l combate- rea Nosernei este esential5, pentru bun5s- tarea familiei nu numai in bunt11 ei mers, dar d e asernenea ca rnijloc d e lirnitare

- sau chiar de el iminare a.efectqlor altor boli, indeosebi ;I acelora . d e origine viral:.

. . Intimplritor legstura, dac5 exisG vreu- _

na, inc5 mai trebuie s5 fie' conPirrn&fi, intre Nosema $i bolile bacteriene este a l t domeniu d e investigatii. Desigur nu exist5 Xici o dovad5 c5 bac te r ia poate s2 tr5- iasc5 in interiorul sporului d e N o ~ e m a eva cum este posibil cu particulele Virale. Dar, efectul debilixator a1 Nosernei fn SIB- birea .stupului, astee1 aducindu-1 in s i tua- - tia d e a putea f i supus infectiei -bacteriene este. ce4a care nu trebuie treCut_ c u . vede-

.- rea. ~ . .

Traducere de Adriana. BUCATA Liceul cle Iniormat.ic5 Bucureti

- MICA PUBLICITATE . '