romania apicola 1994 nr.11 noiembrie

8/13/2019 Romania Apicola 1994 Nr.11 Noiembrie

1/32


2/32

r/-msWsn ''1% 1v~ava-nana ~aa naa?emUv 1a

(Su[:a11dJnVSte

(VQs .enea~naBaEewswau enn~eenaepieudwwesen~un edvealne

wux(u (nsnoenu

aeAu8 ~le~eewwwuws eedaen

(~ne ~oeoaeojnpAlnod

rauaoedjeu aooe~ae81dg3Ja

eoa:a (:oepnna2 (aeeeepaoa

1saeey~:aeow eu1e:a1

eeOJA aenneeeuep3au

,


3/32

~ . u c WCE SE E FECTUEAZA. I RN i~ ST UP IN^. . ' ~. ..a ,I seneral, ~ucrdri~e rivind hg$rea caucd+urig (re1 I , &8 d didrnetrul interior

farniliilor dB tbine pe timp de iarna se cetuma cf 0 8-1. OW,at aQIi st~toscopul edical. Ila crearea condiliilor care sa asigure albinelor IntrodWea unuia dintte,oapurile tubului pe'o deplina liriiste si inlaturarea tuturor cauzelor urdlnis si a celuilalt capat in: ureche, sau :.care ar tulbura ritmul caracteristic de viala al -folosirea stetoscopului permite perceperea6lor. . interpretarea zumzetului albinelo : ,.IPrincipalelb~ ucrari care se efectueaza - umzetul mbderat si ,unifgim arata cB .iarna in ~tu pi n~ ~~ sunt : ,. , : , fanlilia de albine este in s'hre buna si '.ca.. . 1. Preventrea deranj ir ll pi ,nellni.+irii iemareadecurge normal; ..

. bkv l o r . in tot tirnpul iernii se urmareste ca - aiaitul piernic arata ck ffknilia,estb n ;. .familiile sa nu fie deranjate de pasari de curte, suferinp;cioc?tnitori, piligoi etc.; unele dintre aceastea -' zumzetul slab, insop de zgomotul

aduc%nd marl pagube stupinei. Soarecii asemanator fosnetului frunz,elor, HseamnB careuTesc deSeori sa patrunda Tn stupi familia este infqmetata. Aceasta se inttimplEi.productInd adevarate -ravagii. Pe Itinga $ . .nu numai cdnd familia' a' intrat in iarna .cu;A .:x%psurnarea proviziilor de miere si pastura ei provizii insuficiente, ci , si atunci cand s-a

strib3 si fagurii incdt nu se mai, pot folosi, tsrminat hrana din celulele faguriloi unde s-a' .inghit si albine vii ddtorita faptulurca ele nu se format ghemul de iarna.

mai pot apara ca in sezonul cald. Din acest Din cauza temperaturii soazute (n stupii. motiv, acolo unde se constata ca soarecii au orizontalitsi cei verticali 'cu un singur c rp)patruns in cuiburile unor familif (dadavre de ghemull' nu s-a .putut tieplasa pe fag ii

albine far&.' capete sau roase, prezenla alaturali, plini du provizii si nici n partea opusa,&crementeloride soarece, rumegus de ceara a faguriloi. respectivi unde proviziile sunt.

. in cantitate exagerata pe fundul stupului si la intacte. . J. . urdinis) ,, de\r ne necesara , interven ia Cdnd zumzdtul dste foarte slab sau nu seapicultorului pentru evacuarea soarecilo,r. , percepe +roape.deloc, se va interveni, far32. ~uprabeghereamodului de iernare a abuz insti, prin lovirea cu mtina a peretelui dinfamlllllor de albine prin controale auditive. fala al stupului.Modul.de jernare si starea; unei familii pot fi Daca ,albinele raspund printr-un zumzetapreciate cu usurinla prin "ascultare", ara a se. puternic, care. insa incekaza numaidectit, .recurge 1a.deschidereastupuluj. ikemneaza ca familia ierneaza. n cbndi iiLa cercetarea familiilor de albine, sau la bune. , Zumzetul. pre ung, neuniform: in,orice intarven ie in- nteriorul stwpilor in care intensitate 'pltIng8tor"indica absenla matcii..acestea sirnt adapostite, se va recurge numai Din cauza nelinistii provocate de lipsa matcii' , , in situafii excep?ionale, ctind viala familiei in familia consumx. mai multe provizii, ,se ,cauza eSte ameninlata de lipsa de provizii, de imbolnaveste de . diaree, se epu6eaza siimbolnavire seu alte stari anormale ce nu se adeseori pigre in intregime. CBnd in stupina ,pot inlatura din 'afara. Ascultarea familiilor fe exista matci derezerva, indreptarea familiei de.albine in lunile de iarna se face o data la 3 4 albine se face astfel:.cuibul familiei orfane sesaptamani, apropiind urechea de peretele din descopera, dupa ce, in prealabil stupul a fostfa a al stupului. Unii crescatori de albine se transport?t intr-o incapere unde temperaturafolosesc, in acelasi scop, de un tub de este de aproximativ +15 C, insa numai atat


4/32

cat s$ poate da intr-o parte diafragma Si hai intai intr-6 ,incapeie Tncalzita. Aici i 6primulfagure cu atbine pentru a se introduce . inlatura capacul, impachetajul si mai apoiin spaliul go1 creat fagurii, albinele qi maica podisorul. Observand pozi iaghemhlui, avemdintr-un nucleu. CBnd nu exist8 nuclee cu grija ca fagurelecu miere sa fie introtlus intr-om&ci de ~ezerva, amilia de albine orfana. se margine a lui,-in asa felincBt celul6lecu miereuneste cu alta familie rnai slab4 care are sa.fie in contact c~ albinele. in cazul.cand pematca, prdoedfindu-se la fel. cei doi faguri marginasi in-careurmeazs sa seAprecikrea mobului de iernare a albinelor introduca fagurele u miere se gasesc putinese poate face si ,du@ aapectut .diferitelor albine, aiunci el se introduce peste inca .oresturi, dupa cantitatea de albine mOarte rama, spre mijlocul cuibului; unde se afla mai@site pe jos, in fala urdinisului, dupa resturile multe albine, in asemenea cazuikse face catescoase de pe fundul Stupului si aspeduklor. un orificiu de.trecere prin mijlocul'fagurilor cuMortalitatea exagerata a albinelor se puline albine si cel cu provizii (de grosimeadatoreste fig faptului ca familia a iernat cu prea 'unui degetai) prin care albinels de pe faguriimulte albine varstnice, fie uzurii organismului marginasi pot trece.si se pQt alatura restului .,lor din cauza unor boli., de albine din ghem, in cazul in care se . . :Premnfa afbinelor umede,; n;~'egaite, . administraaza familiei zahar candi, ,serbe\ i;:,

arata ca in stup~esteprea multa.Qiiditate. turte, nu rnai este necesara aducerea sthlpbJbiCadavrele de albine fara capete 'Sau roase, intr-o incapere incalzita, administrareaprezenla excrementelor dd soareci, arata ca facandu-se direct pe vatra stupinei. p >acesti p6$culosi dilunatori au patruns n stup. 3. indepiqarea .fafa zgomot a zapeziiRumegusul si albinele'moarte se scot dec neattlnate si a ghelii de pe scAndurelele depe fundul sti:pului. cu o sBrma imdoita ia un ..zbor ale stupilor s1 desfuhdareaoapat in t~hghi rel)t; Rumegusul de Pagure st?, urdinisurilor blocate de albinele moarte.s& -pastreaza ca materie prima de ceara sub urmarestk ca in interiiorul stupilpr sa 'nu'.'. forma de bulgdra~i pentru extraclia patrunda apa sau zapada prin orjficiile decon inutului de c6ara in primavara. Separarea. ventila ie sau crapaturi. Se curqa scandura dealbinelor moarte -din rumegusul de faguci se , zbor s i, u r d ~ n i ~ le zapada transformata infabe c u ajutorul unei site. Albinele moarte se sl'oi de gheqa. Gheala se inlatura cu ajotorul -~strang si. ard. I unei-uergele de fier sau a unui cqit incalzitDaca albinle au abdomenul umflat si se, pentru a se evifa zgomotul si. deranjareb,'vM ppefe.dediaree la,urdinis sau pesctindura albinelor. . . ..de zbor,. ?nieamn+ ca farpilia Ide albihe Acopeiirea parjiali sau in totalit&@ a -respectiya ede.pe ck de a se,irnbolnavi sau stupilor cu zapadti n'u este, un prilej' deeste . dejd. bolnava de diarea $din cauza Cngrijorare, caci prin -a'ie\asta se' asigura ,oproviziilor , de - calitate iinferioaia sau a . ,protec?ie suplimentar8 contra pierderilor de ,consumului exagerat de hrana ca urmare a cdldura., ~otodata, ueste pri l~j elngrijorarecondfiiiior nefavorabile be iernard. . . nici ,in ce ,priveste sufocarea~albi~lor,aci ,B&zen a cristalelor printre cadavrele . de prin zapada, afdnata patrunde' aerul curat in . ,albine dokdeste ca mierea din fagurii pe @re . : st'upi. . .ierneaza .abinele s-a qistalizat. Din contra, , Catre sfArsitul'iernii, se inlAt'ura z8lfadasau.acolq unde mortalitatea este neinsernnata gi '~petecele" le zapad? de pe toat& .vatra .rumegusd de faguri nu esteumed, Crlseamna stupiwi. e t e bine, sa se presare paie, pkavaca iernarea decurge normal. . . . . : sdu frunze uscate pe a t ra dupinei. ~w ma i e j

. Completarea , proviziilor in . cuiburile . asemenea materiale, izolatoare, albineie sefamiliilor slab .aproviaiona]e, precum-' i : p'bt a~eza,.'fara ericol in timpul.zborurilor de'aproui'zionareq ,celor lipsite de hranti n cur& ire.. ,%ltfel, asezandu-se p e zapada,sezonul tece se;'face mai usor cand ,@rezerva. pamantg ,' umed si inghetat. , ele ramanstupinei eiista faguri cu miere capacita d e amoqite, n u mai pot zbura si.mor.'calitate superioara. Pentru aceasta opera ie, 4 iniesnirea sl supravegherea zborurllorbtupul cu familia. ce ,trebuie ajutata se duce de curatire ale.albinelor. in condflii normale, .. .,, , . - ,

\ \


5/32

.. . 1

fn sezonul nefmmabil alMnOle .all7kapactatea urm&rindu:se rhod"1 e desftQurare a ~boru lu i -de a acumula h intestinul gros cantitate s fie identiticate familiile ce prezinta star1important&de excremente. Apar?ia tilelor cu a m m a le solqionate.aceste caruritempeiaturi de 1 2 O permite zborwi de Este impdant -de rqinut ca fmiHile de ,curqire ale albinelar si eliberarea intestinului albine care . e f e c r d a : borurl de cwafire maisupraincarcat. bwurik t%rzii de, toamna si timpuriu vor dezvolla rapid irr pci-a.chiar in cw sul lunilor de arna (posibtle irt unii Unele familii 'fBc fncerc8rl de zbof,, laani ifPlunile decembrle, ianuarie, fw uari e ) au temperaturi mai sca ut? . Acest f inomen mate ,o 'irrfhm a deasebit de byna asupra iemarii, insemna- p r e z q a .mu st&ci anormale ce auEste impintant ca albinele'a beneficieze de dus la supraineatrcafea intqstinului grog a1zborul de curqire pmtru a se evita albinelcx. , -Ueclansarea diareei pe a1 c l e i fond se poi Se. atrage a t q i a . ~ u ~ i o r ,n . mdd ,instala boli grave, in special nasemoza. deosebit, asupra necesitqii de a asigwa ,S imularea zborulur de curqire necesita zborul albinelor in primele ..zile ' avorabile,c%eva m3suri: eliberarea urdinisului de albine deoarece in c w i i l e - climatice din aramoarte, indepartarea chiar a capacelor noastra, dupa c& w a zile. calde din ultimastupilor si a materialului de protecfie, a? ?nca parte a .lunWebruarie sau din, primeparte a, , .'t&ele- soarelui sa 7ncalzeasca direct lunii m d le , ievine o perioada rece care poalepodisorul. Pentru a 'stimula albinele sa iasa dura chiar doua-trei saptam%ni., i n fam iliileafara din stup se recomanda si lovirea usoara care au facut zborul in primele zlle favorabile,a perqilor stupului g n t r u a agita albindle,care. cregerea puietului pe scara larga insepe cuapoi ies. Este, de asemenea, important ca, doua-trei saptamBni mai repede ~ dec i lt nvatra stupinei ie bine curaiata si sa se celelalte familii, ceea, ce este deosebit de ,aQlice masuri pentru topirea zapezii. Farniliile important in special . pentru culesul de lanormale 'befectueaza un zbor intens, cu o salcAm.duraia de ,30-50 inute. Prezenla apicultoruluiin stupifla este obligatorie pentru ca (Din brop ra: lerr~areaamiliilor de albine ) .

Prezidiul celul d e al XIV-lea Simporton Nationai de isforle SI Retrologfe Agrari. Eacau 23 27 august 1994 (in paglnlle urm3 oare,publicam ,doua materiaie legate de aceasfe presfigioas8 man~festaren care 16tor1a piculfuri~ lost bine reprezenfafA.1


6/32

CALENDARUL APICULTORULUl PE LUNADECEMRRIEUltima luiid din calendar si prima l u d de iarnd;'luna lui 'Indream dnd s d u l din

intreaga tar8 se acoperir d e zBpsd8 protejand culturile agrico le fn.Wnt4nfate. Esteluna solsti/iului de iarnd care marcheqd zilele cete mai s c u m d in tot cursul anului.Pulsa iile d e aer polar,sunt m i uternice si intillnirea lor ocazionel& cu masele deaer cald trQnsportate din bazinul mediteranean produc serioase penurba?ii sischimbdri meteorologict? care pot aduce pe Idngd visco le de zdpadd +i zile insoritecare sd provoace in unele cazuri zborulB lbinelor. Ifficd in prima fazd a ierdlrii care incepe o data cu rdcirea timpului cdndtemperatura scade sub 8 iar albine le @i reduc activitatea pi se adund strdns ISjurul mdtcii pentru a \ se I M h i si a suporta temperaturile reduse, acum cdndtemperaturile sgmentin sub o0C hemul de iernare este complet format +i are of o r m sfericd sau 'elipsoidaltl in func ie de amplasarea rezervelor de hrand +i aformatului r a m e l~ r .&re s a organizat.

De reguld, albinele de la marginea ghemhlui de iernare sunt mai vdrstnice 91protejea2a famllia impotriva pierderilor de cdldur8. : ceste albine alcdtuiesc ostructurd special& care poartil denumireq de coajd a ghemului care v a r i d cadimensiune I n func ie de temperatura 'aerului din jurul ghemului i determindcom portarea indiGidual8 a fam iliilor de albine in perioarda de iernare. Consumul dehrand in aceestd lung este de 750-0 850 g miere pe familia d e albine. -

Asigurarea condqiilor pentru iernarealiniqita a albinelor;pSupravegherea si c o ~ r o l u l odului de'iernare a familiilor de albine prin ascdtari,analiza resturilor descoperite la urdinisurile sipe fundul stupilor; ,inlesnirea si supravegherea zboryrilor decuratire ale albinelor;indreptarea ia timp starllor anormale

necesari n sezonul apicol al anului urnititor;Analizarea activitalii desfaerate insezonul apicol, al anului care se incheie hscopul eliminarii cauzelor care au determinatobtinerea unor rezultate necorespunzatoare;lncheierea de contracte pentruvalorificarea produselor apicole din produc iaanului urmator;didicarea nivelului profesional prh:

c se iyesc,h cuiburile unor familii de albine; j studierea literaturii de specialitate, abonarea lalndepartarea f8rd z omot a tapezii revista "Rombnia- a p i c o ~ , pan iciparea 18inghqate formata p sd nd urele de zbor ale cursuri, schimburi de experieqd si attetupllori * . . manifestari organizate de cet'curile apicob si'incep ere a.W ierii st hsbrmhrii ramelor filialele judqene ale Asociqiei Crescatorilor depe care urrneata ite fkqi fagurli artificlali Albine din Rombnia. ,/ -9


7/32

Zpiu t .,L A S O ~ ? ~ ? . ~ ~reste valoarea . J. , Prof. Victor NEACU . -

Sa fie clar, nu ridic problema pregairii sa fa c nici o nominalizAre. i n majoritatea-tehrlice a apicultorului, ci o ridic pe aceea a . azurilor tranzac ia nu a fost incheiata pentrudiminuarii situa iilor de a reactions in condfliile . o difereqa de -100 lei pe kg. Ei bine aceastalipsei de informqii asupra modificartlor factorilor . . suta, . reprezenta i exact castigulinterni si externi econornici. Consecinfa,acestor .subsemna t~ul ... e ispune. ca e mult la zecile., . .. ,@$pecte printre care SIexlbilitatea in adaptarea de tonel u zic ca nu, inand cont defactorii. ..., , .

, . -;"sol~iilor.comportamentu1yipicuttorului fqa de .de risc care apar inevitabil..\ , . , . A, . . .noile ceriqe , n care este pus s e co.ncretizeaza, ?n luna octombrie 1993. ae nt ri aqeasta. . in stocarea mierii, ku aRe euvinte prin . lipsa suta de l e i afacerea' nu. a fost incheiats, la

- adaptarii la soJit?iile inanciaredale de moment. , -nerealizarea ,, ., ei jafl8ndu-se apicultorii: .Cunosc apicultori care 9tocheaza multe tone de Motivalia? pie till mic Merit.. ~ s t & i ,dupqmiere tie-a lungul anilor, in, ciuda-ofertelor de aproape . u n an qe.zlls, ,l&nd legaura cuoumpararepe care le-au avut, d urn spusele lor res'pectivii,' aflu cu stupoare ca rnierea anuluicam mici ca pr$ si,cantitate. , . 1993 se- afla in :stoc, b& .adaugtindu-se silata cum, totul a pornit de la necesitabea rscolta anhlui 1994.unui export de 40 tone miere lunar, in baza.. Pentru aceasta suta de lei per kg; pe careunei comend ferme - prin contraq - cu o nu putearn sa o ofer, un apicultor a preferat safirm& de peste potare. Tin , sa, precizez cd pastreze cele 4 tone de miere p care 18 avea,prep1 oferit de acea firma era mic; insa in spuhandu-mi ca prefera sa q pastreze:limitele mediei ofenelor practicate in exIerior. aio .. ii va creste valoarea ...Nimic mai falsSi, i aceste condqii, exponul se puted realiza ; zi, pentru aceeasi-'marfa pe care.0 avea

Su n mic beneficiu; daca, aplcultorii ar f i avut in 1993, mi-a cerut mai mult decttt anul trecut: o buna pregatire economics. cu . o suta de lei .. Oare stocarea a adus uni n baza de cifre am sa juste?ea pltis de vatowe, sybstaqiala? .. Ho t&% NU,celor afirmate, fiind lesne nu am cei in cauza au pierdut. .... . .I

/6

.

. '. . ..I .,:

v

Strategia in &picultur;d (vezi ar ti c o l~ l~ d inevista noastra nr. -617994 p. 14 se refer8 la unansam blu de mgsuri gi actiuyi generate d e o rezultanta din princihiul de reford$ pi dezvoltare.econom icd a farii: Sc2pul este cresterea volum ului sau ,sporir& ~ sficientei produc? ieireducerea c h e lt u ie h r gi buna varorificare a productiek ~ i oh~plexlta~e. 'i d imns iunb; 'strategia econ om ic3 fn a~ ic u ltu r3 u poate fi scutlf3 de.g iese li saw d ificulH~i.;'Acestea orapdrea datorita lipsei de informaTie,' d e expe~ien ta,edpsei unui concept prosriu ,f iecdruiapicultor gi.h spec ial "lt?formdrii", nu ,a lipse i de .informa$e, a Complexitdfii situafiilor gimentaIit@ilor Wrd suport economic a unor api@ lton'. Durerile, acestor ba lans4ri econom icepot fi atenuate, o serie d e greseli pot fi prevenite, hliiturate dacd in k n c e p f i a ap(cultoru1ui\exist3 un fir bin8 determ inat de gdndire .econom ic3. Un apicultbr madern nu , poate fiperformant, Ii3s8nd lucrurile l a voia fnttlmplarii. AsMzi ir ., m a re .p a rt & ' e confrunt3m bu-p ~ pb le m e. e, t ip managerial, de marketing; inainte ehiar de a .amihti pe cele de ordintehnd fog ic. Competitivitatea apicu ltorului depinde intr-o mi3sur3 aprec iabild de instrumenfaruleconomic' folosit. /at3 cum, s tu d iq in cauza poate constitui o part~??/cd din strategiarentabil123riiapfcole, este un punct >de edere propriu si va trebui acceptat ca atare. Nu mdindoieqc, cB vor existagi alte puncte d e vedere, unii'vor avea alte argumente, poate solidepentru a-gi sus fine punctul de vedere. Dincolo , de parerile ,contradictorii o problemd var i i d n e nerezolvatd: ce ne facem cu mielea?

.~


8/32

Sa analizam lucrurile astfel; la etaparespectiva banca DAClA FELIX oferea odobanda pe termen d_e 137% pentrudepunerile de peste trei milioane lei.

Matematic 4000 kgx 1200 lel oferili pe kg= 4 800.OQO lei, supa pe care apicultorul ar fiincasat-o in. cazul acceptarii pretului.4.800.000 lei clepusr la banca pe termen, azi,suma, ar fi adus 12.176.000 lei princapitalizarea luna de luna a dobanzii. PutiniFlu ca su a depusa in banca cu contractpentru o 6umita dobbnda care e la zi si.estef~xa en& la incheierea termenului pentru carea fost dppusa, chiar daca a doua ZI dupasemnarea contractului dobanda scade p

Revenind in momentul de fa a apicultorul,posesorul celor 4000 kg, cere 1400 lel pe kg;pentru .aces mlere pe care nu a vttndut-o in1993. M~er i~e care a stocat-o un an de zile,ca producator i-a crescyt prep1 cu 100 lei perkg, 61 nca nu a vbndut-o .. Daca in momentulrespectiv ar vinde-o azl la pretul k e h , situa?iafinanclara ar arata astfel: 4000 kgx 1400 lei =5.600.000 lei.

Daca ar fi v~ndutLo tuhci - 1993 -.cu 1200lei kg, si banii erau depusi pe termen ..12.176.000 lei (cu dobanda) - 5 600.000, leisuma realizaQili azl. = 6.576.000 lei, m esuma pe care a pierdut-o acest aplcultor, prininci?ipa anare sau lipsa de calcul. Se pare cacei din mediut satesc au circumstan eatenunate prin lipsa,de informare.

Dar i rezkrt un ca mai '~oncludent,subiectul locuind intr-un oras, capitala de judq:In martie 1994 un apicultor oferea sprevanzare 1000 kg de miere fle tei'la prep1 de

. 1600 lei per kg. n rgu l nu s-a incheiatdeoarece nu- se oferea mai muit de 1500 lei.Azi dupa 7 lunl cere cu o suta de lei ma1 mult,adica 1700 leikg,pe aceeasi marfa pe care nua vbndut-o atunci .. Din nou matematic: 1000kg x 1500 lei (pre? oferii si refuzat) = 1.500.000lei, care depusi atunci la ban& pe termen 6luni i-ar fi adus suma de 2.100.000 lei. inbrezent aceasta tona daca ar vinde;o cu catcere azi 1700 eilkg ar valora 1.700.000 lei. latacum si acest apicuttor pierde 400.000 lei in 6juni, iar mierea nu e Inca vbnduta.

Dragi apicultori, sa' nu desconsideramvaloarea vanzaril, a actului On sine "en grassn.Prin vbnmre nu mai ai grija de docarea ei,

grija dep&cie)ii, .a;fuRu~ui, ar butoaiele sunteliberate pentrunoua produc le. Unii apicultorineavand-vase prin,blocajrde acest fel, au pusmierea in butoale in care au ptegatit vinul,uica, au Tmprumutbt vase care au fostiptrebuin gte la muraturi, varza etc. Ce .conteaza, dupa opinia lor, vasele au fost binespalate...

\

Dar, sa prezint si un c& de data si marecent&; apicultorul ?ff cauza, e inginet cu o ,buna pregame profesionala dar nu si cu o hglandire, economics adecvata realit&ilor.Domiciliul? in inima capaitale, Totusi .. nouaproduc ie pe acest an 2500 kg miefe polifloraeste stocata, afacerea :nefii'nd parafata totpentru qceasta suta de lei "ghinronlsW

Din nou un calcul: 2500 kg x 14 l ieilkg(prq oferlt) = 3.500 000 le~.Daca targul,ar;fF1avut Ioc, aceasta suma depusa laBANKCOOP, ar f l adus prin dobandahn venlt ,de 7.105.000 le~.mpaqind 7.105.000 lei la 364ziletan rezuka o suma de 19 541 le~, uma pecare zilnic acest apicultor o pierde prlnstocare, cautand o oferta ma1 mare cu 1 - 0 0 - t e i ~ ~ . -pe kg:

Un calcul sumar ne arata c8 de clrca 45 zile, mierea nu a fost vanduta ($1 Inca cde zile sauluni?) 45 21le 19.'541lei valoare zi = 877 500 leislyTla pe care a pierdut-o Tn acest interval detimp. Zilele trec si mlerea se afla in stoc?

Dac4 " k l " ar primi nu cu o suta mai ~ u kci qu doua sute, calculul ar arata: 2500 kg xu*:-1600 leilkg = 4.000.000 lei (valoare demoment). Ori daca t&gul se incheia atunci cu1400 lei kg 3.500.000 lei 877 500dobdnda = 4.377.500 lei..: far& comentafii..

Stimali apicultori, spa?iul nu-mi permite sa\/a prezint si alte forme de manifestari ale"gandirii economice".Daca, ast&i prezentul "banca", ne oferaaceasta sansi, a dublarii valorii mlerii, aceastasansa nu trebuie' pierduta. Prezentul si viitorulsunt subordonate straiegi~~bfe le preced. Sdnu desconsideram sansa. Aceasta tranzitie nu 1constituie sine , numai decapitareaapicultorului sa nu ne decapitam singuri), ciea constituie si stimularea dreptului de decizib,de judecata, interpretare si constructivitate innoile condi ii economico-financiare.

Continuare in pag. 27)'


9/32

/c O Q P E R ~ I CU APICULTORII DIN'REPUBLICA MOLDOVA -I

Covorbirc cu domnul inginer Eugen MAna , ? ,prqcdintele k~ocia ie ieCres~tori lore Alhinc din Rorndnia. \- e cDr4nd v-aff fntors din Repubffca - DatA ar f l sa etapizam legaturile cuMoldova onde - uItimBle doua zile ale lunii Republica' M old wa putem constata ca inseptembrie - rmpreun3 cu domnul Nicolae domeniul apiculturii acests kqatur i au urmat laPlaton, director economic a1 Asociatiei, afi modul general evolqiile pe care cele douaefectuat o vizita-be ucru la invitaria conducerii societa i le-au parcurs si in alte domenii cd deParlamentului Repyblicii M4dova. Ce ne ,.pilda in, domeniile: ,cultural, de, k,a?am 'ant,deputefi spune despr e aceasM vizita ludnd in reorganizare a diverselor sectoare, financiar si,considerare yi alte actiuni de cooperare cu ay -m a i departe. ,, :

, .': aceasta farape terhe de apicultura derulate fn lntre 'inqiativele de apropiere .suf letea ~caffmp? cred ., rebule a amintesc vizita din luna- eblasareano as tri a fost facuta- cu noiembrie 1992 a. unei delega fii, de 15 .in te tjia de a discuta unele ljrobleme privitoare ' apicultori roman1 chre s au deplasat . i n -la reorganizarea in Republica Moldova a Republica Moldova, la ;Baimaclia, locul deasocialiei de apicultura precum si pentru - nastere a rbgretatului prof.dr.ing.-V. ,Harnaj.

, stabilirea catorva aq iun i viitoare referiioare la ' tunci, Scoala nationals medie din Baimaclia::: :ealizarea de . cooperari tehnico-stiintifice, a primit numele fostului presedinte al

roiganizatorice $ economice in apicultura. Asociatiei CresCatorilor,de Albine d in Romania ;Legat- de , alte activitqi. derulate anterior si a1 APIMONDIA, s-a inaugurat In aceeasirecentei vizite trebuie sa amintesc Protocolulde colaborare semnat Tn urma cu doi ani in' luna martie 1992 - cu prilejul vizitei n ~ o r n h i a

. a unor factori de conducere ai apiculturii dinAepub lica Moldova. Acest protocol de inteflii'evidenUa domeniul d e cuprindere sau attfel' ,spus sfera de interese care se referea laaspectele qiiflifice, tehnice, economice,publioistice din domeniul de interes cpmun .apicultura.

De altfel -acest pro tocol a fost publicat i nrevista "Romania apicol8" nr. 411%. Tot in.revista au fost -mediatizate ,in timp si alteac iuni ce s-au desf*urat ca de pitda primireaunei tfelegati a apicuttorilor rdmdn~ e catreI presedintele Republicii Moldova domnulMircea Snegur in luna iunie a antllui trecut,fapt consemn t de asemenea in revistaRomania apico a" nr. a aceluiasi an.

ycoala un punct muzeistic $omemorativ $1 af&t montata pe un perete al lacasului deinvatamant o placa de m armura-care evocapentru Amarele inaintas recunostin aapicultorilor de pe,ambele maluri ale Prutului.Ritrnul amplifiarii legatwilor in domeniulqpicutturii n-a fost cel asteptat de noi si aicima refer la cohcretizarea ac iunllorconsemnate4 in protoco ul amintit. Acesteaqiun i au fost 6arecum.intarziate din cauzatransformaritor cafe ay avut loc i n Romania .$imai ales in Republlca Moldova in cadrultranzGiei ~ocieta'gi pre economla de .piqa sirestructurarii un6r kjs tiiq ii centrale 9i locale. latimp, contactele cr cominuat si auJost iniliatesi unele ac?iuni oncrete cdnform prevederilorProtocolului c de pilda expedierea gratuita in.Republics Moldova in fiecare luna a cate 18dde reviste "Romania ' apicola" pentru- Credefi ca am putea considera c3 documentarea apicuttorilor care nu erau

r w i l e despre cape vorbim a existat o etapi abonati. Se p a t e spune ca acum ne aflam laanterioarg - una de apropiere spiritual8 si o inceputul unei etape de parteneriat economic,alta etapa, ulterioar4, de integrare economic3 btapa cu perspective promigitoare.fntre apicultorii celor doua p i ? - Pentru cA afi amintit de revista


10/32

"Romania apicola" cred cB este. bine si l familiilor de albirie.. De asemetiea s-auprecizsm cB fn Colegiul de redactie este eviden iat posibilita ile de livrare a unor Imembru $i un apicultor din Republicai ,produse si' preparate bioenergizante,Moldova (domnul Mihai Begliu) pi c3 ne-am , . apiterapeutice si cosmatice'pentru popula ie.strsduit s publicam relat3rile primite dt3 la Am prezentat gazdelor . intr-o expozi iecorespondenfii no+ de dincolo de Prut. Din produsele ce le putem , oferi spre. pBcate aceste re1afa;ri sunt cam sporadice comercializare. in cadrul discufiilor , s-a ..insB sperBm ciI frecv~nlaor se va imbunBtBli: conturat posibilitatea valorificari; . acestorCred cB cititorii ar i interesari sa die-chre au marfuri intr-un magazin apicol ce urmeaza afost rezultatele concrete ale ftcektei ultime se deschide 'in chisin& si altul in orasulvizite. I ' \ Edine pentru zona de nord a Republicii

.- Am fkst primfi de df hul Petre Moldova. Dkzvoltarea activitaglor econpmiceLucinschi, presedintele Parlamentului s de dintre cele dou8 asocia?iicoridideram cd se vadomnul DumRru Puntea, fost vicepresedinte a1 .infaptui dupa reorganizarea asocia iei~hrlamentuiui,actualmente prefectul raionului hpicult.orilor din Republica Moldova siEdine cu cawam purlat discqii cu privire la amenajarea magazinelor- respective, htr-o . :., . ,::-reorganizarea asocialiei de apicultwti din etqpa ulterioara ne propunem sa incheiem u$: : i,: : , :Republica Moldova. in aceasta idea delegatia contract pelrtru organizarea unei ,sqiet flr..' L . .noastra a prezentat domnului- luctnschi si comerciale mixte romhno-moldovepe.: -. : - : .,domnului Puntea, 'structura cle.organizare a S-a convenit de asemenea initiera unorapiculturii in RomAnia precum si principalele comacte permanente si un activ schimb deaspecte are activR@ilor. organizatorice, idorma ii intre apicultorii din cele doua aii intehnic&economice, ,$tiin?ifiq si publicistice , vedefea dezvoltarii, amplificarii rela iilor d eale unitatilor asoci$iei:< filiafb jydqene. colaborare si paneneriat pe multiple planuri. ..-Combinatul apicol, ln'stitutul de Cercetare si Diversificarea si dezvoltarea 'relafiiroe~roduq ie entru Apicultura, Redaclia rehtei economice vor fi in masura'sa asigure peritru"RomBnia apicokl". Au fost reanalizate ambele par$ ob inerea' profitului scontat siposibilitqile de aprovizionare, din domhqia a bineinleles o mai buna manifestare aapicultorilor moldoveni, cu faguri artificiali, iegaturilor apicultorilor din teritoriile de,pe celeutilaje, unelte si medicament0 de uz apicoi in doua maluri ale Prutului: *vederea cre~teri i poteqialului productiv al (Convbbire consemnata de E. Taqa) d


11/32

SIMPOZIONUL N A F O N A L DE ISTORIE $(RETROLOGIE GR R A R O M ~ N I E I ,L.4 A XIV,A.EDITIE (II ), ~ a c i u ,3-27 august 1994;,Vasife I3OI ESCU~i ~:epre~edinteFilialei SlRAR Banal I . . '

,. . ,.,Dupa douB zile de deibateri pe sectiuni: ne-au fost- prezentate in amanuntimea lor de

agricultura ' generala, cultura plantelor, catre efudttul Prof.-PaulTarhlungh, dupa care,viticultura, cresterea animalelor, silvicuttura, in coptinuare arrl -fost oaspb?ii StaTiunii deinstitu ii-relalii' +i .ideologii agrare; apicultura ~i cercetare si produc ie pofnicola S.C.

,. sericicu ura, precum si viala vurala, a lucrarilor Fructexpori S.A. Bacau - 'cu deg"star'ea de. , simpozianului consacrate studiului experienfei rigoare a produselor sale.. . . . .' umane acurnulafe in dbmeniul agrar, sub. Prima ' zi.:;de. elr~ursi8..documentar3 s-a' ~ $ p & 3 conamic, tehnic, stiinFic si social, inchdiat :'cu. 'viz' irea.. ParCutui- dendrologic

'partea. doua a programului manife tarii a "Hemeiusl" din apropierea munlcipiului Bacaw.cuprin9 pontru zilele de 25 si 26 augus7a.c. o Cea de a doua z de informareserie de vizite documentare la obiective documentara a inceput ,cu vizitarea .mwzeistice, istorice, social- culturale si sta iur)i Sancfuarului eroilor nhamului de ta Oituz, ade cercetare si producfie pomicole ,si glorioaselor lupte din 1917, unde si-au datlegumicole, . . + din municipiul.si ude ul Bacau. ' jertfa suprema un numa de 18.613 eroi.:.I, Intrio orgnrizare turistica desavarsita, sub legendari in ifocul luptei biruitoare. inti-o.c@nbucerea coordonatorului stiintific al atmosfera inalptoare de sarbafoare nafionala,simpozionulul P:of.dr:'loan Ciuta, coloana . ?n prezenla adunarii intregii suflari a popula ieice or 6 avlocsre cu simpozionivti, avand in din Oituz si localit& ile limitrofe, in sunetele

. frunte o masina cu un echipaj at poliiiei rutiere fanfa'rei militare, a recitarii de poezii patriotice ,: si urmata de o autosalvare cu personalul de car . elevii scolilor locale, a intonarii.

m6dical de, prim ajutor, programul de imnurilor: ' i te i culori dunosc pe lume" si "Pe-aldodumenta,re a debutat cu vizitarea Muzeului nostru .,.steag. e scris unire", precum si ''a .

> . , judetean de lstorie "IULIAN ANTONESCU" din discursurilor , nflacarate de omagiere aBacau, contin'uand apor c u Complexul- -faptero[ evltejie sadrsite i n primul r&boiarhitectural .medieval din ~&hu-cu r t k mondial pe vatra Idcalita ii cbt si a tedeumuluiDomnegi si .biserica monument '"~recista", savdrsit de un sqbor de -preo i, s-a prbnuitc i?oritB de A exandru Voievod, f i u l ui Stefan pomenirea erailor martiri .cazqi pe aceasta .cel Mare. Pclpasul urmator a" fosi facut la latura a "triunghiulul moqii din zona: Maasti;Necropola "ION IONESCU de -la Brad" Mhr&+e$ti si Oituz. Mommul de . hal are(181 8-1891) -niloruI . agriculiutii .moderne patriotica a fost atfd de. puter$c. exprimat Cnc&romanestk'd~ocalitatea Btad,-comunaNegri, a emo ionat. intreaga-:asisten@ patticipantaunde simpozioni$ii au participt --la edeumul ' 'pdna dincdlo de'lacrihi, fapt e ar putea sa fie -desfasurat ', de un sobor de preoti la . ' amintit, nunlaf prin reaqia afectiva a

\ ,monumetitul funerar al marelui disparut. in , eminentului pahiot-prof.. Paul ~aralungadinacelasi perimetru, fiind situath .$ Cetatea .' Pr&@l-bc&, cat si de stareaedotiva produsaidacica Zargidava, concomitent s-a15 vizitat si autorului racestor- rdnduri, us cu'. gandul laruinele acesteia,in stadiu. de restaoliare. Pe eroismul'~tatlui:,au, r&ms "mare mutilat detraseul de inapoiere au fost vizitate Muzeul s i r&boiii din -1uptelede la Oituz-posfura ce i-a -Gradina botanica din Prajesti, obiective ce marcat &ister?afizica &ruintr& restul viqii lui.I Prima parte a acestui articol a fost publicat6 nurn6rul anterio~alevistei.

r


12/32

; . De la, Oituz, Caravana s-a continuat ~articipan jlor; a lucrairile sirnpozionului lipelerinajul docurnentar pe traseul Onesti, s-au acordat diri panea Cornitetului deTargu Ocna pana la ,Slanic Moldova, unde, organizare - medalia jubiliara-XXV- -a celui dedupa vizitarea statiunii bafneo-climateride $i AL XWLLEA SlMPOZlON NATIONAL DEdegustarea unui pastrav cu rnamaIlgu a, : ISTORIE: SI RETROLOGIE , A G R A R ~ Acoloana s-a hapoiat la TBrgu Ocna si a vizitat ROMANIEI": 1969-1994, Bacau 23-27.08.1994,Salina Trotus si stqiunea de tratament a .. iar ia.,incheierea qianifestarii, in cadrul uneiafeqiunilor respiratorii din mina de sare. mbse festive'oferithde organizatori cu sprijinul .\inapoierea spre Bacau s-a f?~cut'pe 'ruta spoirsorilor, s-a toastat si concluzionat in. Moinesti, cu un popas la Centrul de Cultura si . scurte alocqiuni reusita dezbaterilor . .Crea ie "Rosetti-Tescanu- George Enescu" de problemei.agraredin ara noastra..

. la Tescani: m d e s au . vizitat dpqnatele Tot ' i n plan organizatoric, nu poate f idocumentare9 -a audiat un, concert okanizat trecut cu . vederea aportul adus reusitei.adhoc de orctlestra simfonici3 a Filarrnonicii lucrarilor secliei de istorie a apiculturii, de .Bacau in onoarea simpozionistilor. . . . . catre iscusitul ing. Dan T'ilici -\ secretarulPe .intreg traseul ,viiitelor de docurnentare . tehnic al Filialei A.C.A. Bacau, caruia,efectuate in cele doua zile, participqii.s-au membrii' acestei sectii T s3nt recunoscEitoribucurat de - informarea competent& .,asupra si-i adreseaza rnul urnirile lor cordiale. . . -. .Otiiectivelor vizitate, dar si d e ospflalitatea De :asernenea, se .Cuvine . sa -ami%imcaracteristica sufletului bland si generos a1 despre aprecierile rneritorii &-I. revinrnoldovean~rlui eaos, despre a ~Feidescriere organizatorului lucrarilor simpozioanelo.r pbla obiect.nu ne permite spqiul tipografic, ins8 parcursul unui, sfert de , veac - Dr.ing.recornandam cu muka caldurti iubiorilor de . Eu0en;Constantin Mewes, ac iune intrata. indhmqie si istorie sa vititeiie aceasta zona. - traditie ce se doreste a fi continuatti cu cea d8,binecuvhntata de ~umnezeu, e' la cgnfluenta a XV-a. ediiie din anul 1995, de la ~ r a d rnuli%i:i&,Bistritei cu Siretu1;pentru a-$irnbog4i cugetul altele ce se vor mai desfasura de-a 'lungulcu irnpresii si irnagini d e neuitat dintr-o zona anilor pe cuprinsul prii noastre.istorica, etnograficZl si folclorica deosebita. . .

parte dintre; participanti in timpul vizitei de docurhentare la'~om~lexulrhitectural medieval din: BacHu- Curtile ~ornnesti scult~explica~lileirectorului Cornplex~lui. , . 4


13/32

Prof ostacheP lUVicep re~ed in te ksoc ia \ ic i C rc sd to r i h ~ rde Albine din Rom8niac .S-au adus elogii ilranului r o d n ih secolul valori materiale din cele rhai vechi timpuri. De ,nostru pentru toate merftele indubitabib priv illd attfel documentele istorice denumesc m ~ i i l erezisteqa lui caje e i m n a t rezisteqa fara sate, "mosii rnoafte" iar i n Moldova "pustii"neamului nostru i n istorie.- El a constituit care sunt date fie manastillor fie bo@riiorpentruel9rnentul de baza in luptele pentru apararea intemeierea satelor. Nu trebuk se inpieagaindependen ei tarii - el a fost ostqul anonim c t ~ ocdind aranul un ic' creator e valoricare s-a sacrificat.lupt8nd sub Stefan cel Mare, diminuam rolul pe care I-au juc t in istoria

loan Voda cel Cumplit, Radu de laAfumqi (care noasha nqionala ca si in istoria tuturorlmpins de nu se gie ce nevoi a 'Vebuit & popoarelor personalitqk, cei care au polarizatinfranga qi o r&coala 8r&eascS), Mihai Cn anumite mornente energiile naponate si le-au.Vieazu, Aron Voda si in vremurile mai noi el aluptat la Plevna, Grivqa, Smardan, Marm i, Oiuz,Maraseqi. ,Onasilor acestora. anonimi b a t )hch~natversuri nemuritoare Vasile Alecsandtt,~$3;George Cosbuc, Stefan losif. Cu gtlndul la eiw a dat Eminescu Screoarea a HI-a, lor le-ainchinat Octavian Goga cea mai mare parte dingeniala sa oped si tot lor le-a consacratRebreanu cea mai mare patte din creqia saliterara ca si Sadoveanu si Tudor Arghezi, ca si

dirijat spre linte dinainte bate si curesponsabilttate analizate. A.y ' au fost Petru IM u g , Alexandru cel Bun, Stefan cel Mare si aniiin Moldova, sau Basarab I, Vladislav, Mircea celBatrdn, F4adu.de la Afumqi, Vlad Tepes, MihaiVieazu in Tara Romeneasca si Tnainte' de eidacii Burebista si Decebal.Taranul roman stupar I-a continuat pestuparul vanator de albine - tradqie care s-aperpetuat Tm Transilvania de n o d p%na n zilele

~ Creanga iar Blaga a considerat cB vqnicia s-a noastre sub denumirea d? barcuit. Dimitriedscut la sat. Cantemir ("Descrierea Moldovei", Ed.' A c q i p a n i au t de tap purt81ori istoriei. Tineretului Bucuresti, 1967, p. 213) aminfesteel au CiSirit si Bu apus merep ca soarele, au o traditie care persista si acum in lumeaizwr& si au curs, spre viitor ca apele, lor ledatoram pastdrea limbli de 18 latini @na azi sitot prim ei ne-am realizat ca lucratori aipam5ltu lui $1 ca pastmori de tradeii care fie'arata de unde venim si ce destin ne aqeapta.Acest laran truanic pi dbdator a fost sicontinuatorul apiculturii pe melagurib rom-tisi despre apicuttorul jaran nu s-a \iorbit sau s-avo rbi mult prea pqin .Fara indoiala parnanturile .roma"e$i i u orqea hidrografica deasa (rauri, paraie, bSQi,

satelor - ki ~unun ie ,~ reo tb la la urma celordoi cun uny sil guste de trei ori pdirre intinsa .Tn miere semn a l dragoStei si unirii vesnice". .De altfel mamaliga' (de mei la inceput sitdrziu din porumb), laptele i mierea au fostnelipsite in hrana dacilor si tradeia a continuat-ode-a lungul veacurilor pranul r o M n cel care acontinuat $1 nomenclatura l@ iM n abricuttura, inapicuttura si in folosirea cuvintelor de fiecare zi.Vom zice acela$ lucru si despre continuitateaimbracamintei. Legenda care explia prove-lacuri, iazuri) i n jurul carora iau- naqere lunci, nienfa albinei din transformaiea unei fetefanqe, paduri, livezi denumite docum'entar frumoase este aceeasi cu cea latina care arata"pometuri", vii si prisaci. Avem o clima-prop ice & albina a aparut prin metamorfozarea de catreapiculturii, dar ce s-ar fi ales de toatcv aceste Jupier'a frurnoasei Melissa Unele procedee\ conditii fara thranul roman, unicul creato rde a ~ i m l e ~'olwlare au . v&Mme milenara. .

' 1 Cornunicardn prentnlat de autor in & a istorie a apbunurii din cadrul ce~u~del XIV-lsa Sirnpozlon National de lstorie giReWogie Agra.6 a Fiorniniei, BacBu, n n ugust 1 . . . \ < ,


14/32

,Iwinru-e~eesa ~eWqo?u'eseeEn.onqea~udweJae?eee .1aew\1needF%sqn '1'AXeon?Jeww,nkwSn laeESs

'11J ieep,o-UPeeeeaodln-~aaoe auiuwn(e

.uoaeeede pgd'aasseu ww8ejeueee3aeS woaueeSuS 1nA13Jus aessee'eee8nS- aaoaeueouwuonweee oweeoa~U,* 'eemJ~e~Nnean loaeeuuSoen

-mouh au.eaSZ@,eeaqe,\.ouoe,nS esSe

~eensm&& .aesneoep~esouaedu~ lneauessleeeso nQuaeuvISdn u~m'use's3e~-e e3Wp

esUQeOd J3~UU-U.need ee3s%JUpJWO4sU g9snuUppeUpOa


15/32

doc. 4, pag: 4 din 2 iulie 1398). Asemeneadocumente de daruiri de sate cu meh iunea,"cu tot venitul" a emis Si Alexandru .eel Buncare da in, 11 februarie '1400 lui Dan Vames"din a noastra dreapta ocindsi dedina": (decidin proprietatea personala) un loc de sasesate. Episcopia RadBu ilor ca si Biserica 'Sf.Vineri din Roman dobandesc 'in ara noAstri3 aMoldovei" sate (idem doc: 10 $16).

Ca satele.erau cohduse de juzi sau cneji.0dovedeste documentul emis de Alexandru celBun la 12' ulie 1415 manastirii Bistrila (idemdoc. 44, p. 38 prin care i s e dB proprietateaasupra satelor "satul lui Opris si a lui Oana sBfie uric acestei mi3nastiri cu tot venitul de lamic a mare" (nu se pr;ecizeaza in cG consta.venftul) si cu staja si nimeni aRul sa nu cutezesa 'sa.7ncerce peritru nimic" deci interdic ia. .~ u p aceea to i voievozii veacului a1 XV-Iba s idin Moldova si. din ~ a r a omAneasc'a voremite documente cu men iunea "undeaufost"jude sau cneaz cutare, in ce constau veniturile,:unui sat si prin urmare obliga iile aranilor o.-afl8m din primele documente de scutire.\Definirea veniturilo?~ flam dintr-un docurhentde laStefan voievod de scutire de dari a unui"sat al manastirii Horodnic in care a men ionat"darea" referitoare la vite si stupi pe care odadeau laranii visteriei domnesti si, pe caiedomnia le cedeaza manastirii, nici illid (dare decereale), nici podvoada' (caratura cu carul),

nici deseatina (zecimali%j, nici oslub, niciposada (lucru la intariturile de pamdnt silemne), nici la moak ,sa nu lucreze, nici lacetate, nici vin s a nu care, nici (a oasteniciodath sa. nu mealga 'nici la u/old"(chemirea poporulu,i "in leafa")). Urmeazainterdictia de rigoaie: nimenl din dregatoriinostri nici macar sa nu se .iveasca in dcestsat".:Acela care va caica dis$ozi i& "va plati cucapul" (DIRA veac XIV-XV, vol. I, doc. 242, p.204).,'Pentru prima-datadijma din stupi aparein documente in 1446' martie 11 cand Stefanvoievod Rul dlri Alexandru cel .Bun fxutestesatele : Dvorinesti, Timisesti, Carstihel siBalosesti, Basotiani: t&r&nele si ~relgomifestide toate obliga iiie "nici'deseatina de stupi side porci" iDIR A, sec. XV- XVI, vol.l, pag. 260) -Toate sarcinile economice, reveneau .pranilor care, erau desigur si apicultori ass lcum o dovedesc daniile ds-l6curi de prisacasi. de prisaci cu stupi date manastirilor siboierilor. Pe calea acestor danii apar marileprisaci medievale care cresteau mereu canumar dar nu ca intindere, neputdnd depasiaria data de "o aruncatura a unui ba in toatedirec iilaN (idem pag. 269-270) sau cu un topor(idem s'ec. XVII, vol. IV; dqc. 514, p. 4bl). .Arirnca un ilacau voinic si deprins cu aruncatu(idem 'sec. XVI, vol. I, doc. 409, p. 44). Ariaitingea asifel aproape un hectac. Prisacile sefaceau' n-general n branisti, n paduri.

~ s ~ e c < h timpuldeefasurarii lucrarilor Sec iei.de istorle a apiculturii. inprezidiu d-l prof. CostachePAIU presedintele Sec iei(in centru), d-na Aristi aDUMA de la Muzeul deotiin ele ~atur i i in Bacau sid-l in . Valer LUPSAN,repreze\ ant al Filialeijude ene A.C.A. Mureg. (innumahl anterior al revistei aaparut o ampila relatare .asupra lucrarilor Sec iei.)


16/32

-~c o l o q i e - ~ - ~ i c il l ~ l i ~COLOGlA APLICATA 1 ETOLOGIA ALBINELOR,

PEKSPECT~VA PKACTIC$ DE~MBUNA I ATIRE 1 .- SPORIRE A PRODUCI'IILOR APICOLE

Ca la f~ecare farsit de toamna pe I&gaalte multe preocupri ale apicuhorilor se facebilanpl actwita ii si, mai ales, al rezultateloranulul, inand seam? de toate aspectele ces-au desfasurat pe parcurs se face si o analit&a calita i~ ac iunilor intreprinse pentru,.bunul, me& al stupinelor. Lucrarile 'preg811toarepentru ~arnaa stupilbr, se ,executa urmandindrum8rlle dlri manualele apicultor~lor,celedin revgta "Romanla aplcola" s.a. cu cat vorf~mai rlguros puse in aplicare, cu at8 colonliledB alblne vor i e ~ in primavara mai apte pentrua-si relua actlv~tafea ormala9 a se men ~ne aun poten ~al bun. Totodata, gandurile nu pots8 nu cupr1nd8etape retrospective $1 aspectede perspectiv8 .despre activlta ~le aptco\e siimportan aAor sub'difer~teaturi.

1. Cresterea albinelor o indelet-nicire cu mare importan 5 economicZisi soclalA, care merlta in plln a fiinouhjata 4 dezvoltata.Cunoscuta de mli de ani, Crestereaalbinelor, lntltulata felurit (stuparit, prlsacar~t,aplcultura), a cunoscut in tlmp o evolu ~efavorabila ev~denta$I o mare dezvoltare, cuunele oscila ~i eterminate de anum~te ondi ~~

social-istorice, legate $I de aspektele naturlldin difer~tele one ale pr ii noastre Nu lnslstamasupra acestui subiect complicat, despre care' vorbesc nertumarate documente atonce,etnografice etc , unele publicate si in paginllerevistei aplcole. Aceasta cu atat mai mult, cucat stramos~i nqtr i dac~ 1 rpmani aucunoscut si practicat intbns aceastaindeletnicire, pe care a mostenif-o $I aperfec ionat-o poporul romah, p6nB la un nivelcalitativ si cantitativ (productlv) deventcunoscut si mult solicitat pe piafa interna, darsi pe multe piqe externe. intr-o ara cu o

natura mlnunata $1 atat de darnlca, cu oameniharnici si inimosi in toate me~tesugurile, anala cele ma1 complicate, cu splrrt lnventlv Icfeatlv, nu numal economlc si practlc, aartlstlc in toate dlrec\rlle, nu putea sa nuprosbere SI aceasta indeletnlcire cu atdtearoade b~nefacatoare $I toate acestea i t ? alestuparltulul urmare a dragostei $I acunostln elor insllslte, adesea dln tit8 in flu, 1 'imboga lte mereu prin munca I observa ~~atente, pentru a creste pe Ianga casa 1 pelocurl potrlvlte cu nevo~leor aceste harnlceculegatoare, prducatoare de mlere, cea& ,a&5@propolls $1 alte substan e. Multe S-a;descoper~t de-a lungul vremur~loi despreblnefacerile 1 rostul produselor acestor weta ~,atat de bine organlzate $I cu atdtea cal~ta ~data cu progresele stlln elor $I ale tehnlc~lor etot felul - alte multe cal~ta\iale prodweloralbinelor au ma1 fost descoper~te, oi extracte6 olosin e au fost experimentate, toate pentrunevo~le si sanatatea oamen~lor valort3ndinzectt, chrar insubt fa 8 de unele doc1or11 .ch~mlce, slntetlcey Multe vle?u{toare care neinconpara aduc aporturl valoroase pqmenllor(nu ne refer~ma cele domestke, cac3 alblnele,dupa atatea mllenil ne dau dovada ca nu auajuns la o reala domestlclre), dar alblnele -~nAndseama I de grupele de anlmale intrecare sunt sltuate (claslflcate, dupa stucturacorpulu~ or), reprezlnta o mare exceppe Sema1 pot alatura "vlermll de matase" (de faptlarvele flutur~lor de matasg crescute) dec~sericicultura. bsa, daca oarhenil au ma1 pututrenunta pe alocuri la serlcicultur8, ma1 alesdupa real~zarea~brelor rnteilce cu aspect dematase (artiflclala), rmun area la aplculturaprln d~mlnuarea acestel actmta ~, decldiminuarea tuturot produselor aplcole,' arirrsemna o p~erdere reparabila: Ch~ardaca


17/32

-. .. ,~ sunt unele sbmnale de descurajare pe alocuri,motivabile in parte in aceasta perioada detranzqie, apicultura ramhe si trebuie sa .radna, atet o ,-pasiune nobil8, cat si oindeletnicire care' este si va deyeni -mairentabila. Apicultorii aiet cei cu experienp,cat si cei tineri si incepatori, vorj adaptaactivitatea lor la unele condi ii care s-aumodificat treptat in ansamblurile naturii dindiferite zone, respectiv: paduri, . lunciimpadurite si zavoaie, pasuni naturale, zoneacvatice curgatoare si statatoare, precum siintinderile cu culturi diferite: agricole; viticole,pomicole, gradinarii, zone floricole si cu plantemedicinale etc., inclusiv din orase si sate, dinlungul unor drumuri nepoluante s.a. Toate

acestea trebuie cunoscute si rev&ute anual,pentru a avea garanlia ca situa ia lor anuala (sisezoniera)' corespunde pentru albine, cuprecadere pentru stuparitul pastoral, fiindalese locurile favorabile. Normal, trebuie avutein vedere si prognozele elaborate despecialisti.2 Ecologia si etologia in sprijinulapicultorilorDaca am putea avea, pe o lunga peliculasau alt sistem, imagini din diferite etape aleistoriei apiculturii din ara noastra, si roadelegenera iilor de apicultori, ne-am da seama carnunca si stradaniile lor n-au fost deloc rnaiusoare, mai ales ca eissi confec ionau cel rnaiadesea singuri si toate accesoriile si sculelenecesare, pe care in zilele noastre le putemprocura ca produse industriale apicole, chiarsi material biologic (de ex. nlatci seleqionates.a.). Este drept ca natura era rnai primaraodinioara, mai favorabila pe mari intinderi,modificarile ce s-au succedat insa au devenitnecesare vie ii si economiei evoluate aoamenilor.Toate dorneniile de activitate ale orneniriiau progresat. Pentru apicultura sunt rnaiimportante, in primul rand, realizarile stiinlificesi ale unor domenii tehnice, care au permis sirnai amanun ita cunoastere a structuriloralbinelor, a fiziologiei (func iile organismeior

lor), a diferitelor comportamente, precum siutilizarile mult mai largi ale produselor .apicole,rnai ales din punct de vedere terapeutic etc.Progresele au dus la multe aspecte complexe,

dbersificate, asemenka: rerultaje au impd&. .numai o sporire a dunoasterii stiiqifice ..sitehnice, de folosire corecta a atetor .obiecte ,uzuale, instala ii, masini' etc., . pha lacomplexele industriale. Ele au lus si lamodificari ale , intreguiui peisaj natural(salbatic) si antiopic (rezultat d in adivita ile . .omului), numb rnai modern mediut' ,fnconjuri5tor", cu care de fapt venim in.'-contact in fiecare clipa, si pe care din motivevitale trebuie sa-l protejam, sa-l ferim ctIt rnai .mult de degradare, de poluare (termen atBtde cuprinzator si cu efecte atet dedaunatoare). Problemele mediuluiinconjurator sunt foarte complicate;am puteaspune fara gres ca ele sunt chiar vaste,intri~nindoate condi iile, toate fenomenele cese petrec in jurul nostru, atfit fenomenelenaturale rnai geu de dirijat si de evitat, unelechiar inevitabile, cat si fenomenele ce seproduc prin nenumaratele activif% i aleoamenilor. Stiin a a creat o ramura ,$ecercetare, cu multe aplicatii practice, numitaecologie, despre care auzim to1 , mai desmultiple referiri, dar a caror finalizare depindein tot rnai mare masura de cunostin ele, deatitudinile si de participarea oamenilor. Amputea spune a tuturor oameniior, in zona sau ,sectoarele lor de activitate si de viap, spre a fiaplicate corespunzator. Etologia sau stiin acomportamentului, de o importanla maxima intoate domeniile, si deosebit de necesara inapicultura ( inand seama de intreaga activitatea albinelor si de capacit$ile lor orientative, derela ii intre caste etc.), caci ne arata cumreaqioneaza albinele in diferitele situa ii, lafenornenele naturale si la cele produse deactivitatile omului. Aceasta ne poate daposibilitatea sa intervenim in mod favorabil incazul unor factori negativi, daunatori. Niciomul nu se exclude din acest vast domeniu alstiin ei comportamentului, ba foarte des, dinnecunoastere sau datorita dezinteresului fa Ade rnediul sau inconjurator, nu contribuie laocrotirea acestuia. La o vegeta ie sanatoasa(singura sursa a viefii prin oxigenul pe care ni-lofera permanent), la un aer cat rnai curat,nepoiuat cu substanle nocive, tot mai greu depastrat si datorita atator masini si instala ii detot felul, la ape de asemenea curate,nepoluate, atat pentru folosirea lor directa, cat


18/32

aemuo osea?Ieowe up~(neeee3e& 'zwews?gsep~ 14edaenwe Juupamauaneua1 'uuadend~eeUn ~eeoIs1eawloonc3dSe i?e~'eeuaoleeem ~naoQo

,'6'J?odeu wiednaq06ug~ .puia

Iand 1aeuae,eeeee .anwnqae

e34o?o aee3~ac?seen 8y0eUUJnue eSeeeda

'aBou$nge?Jawn luuan~ebe~ao 6eoe'aae?qm,no InelnQeeoao?I eeugweuJene'neb naeaePA(oa up3aan'nueJau SnooJ3ueaeuuZ eeua0ao'ewndnu

*

eJ1eg nu?dJnsuees.eBane'~3 oepe4o

baeeeO.S ~e'oouee9uaee 'qeesmewaeodg 'uo~enaw'uoupo naaaudFuaeaeew aAoee~aeB~qeaee 'sxseeneeddny uaoe.eaa pe~a,uoeA ueaaeaowJ3dau$adesw1 'auanaiaeoeaeeaqd ?uaeuuaago??eson ae?noJiq0enao o~aeeaeaaaw36Pa peu6Sweou esAonnonaaapon ."nnuuue1 eusuaeuo6eeud 'a3eapunaeu aaApmaeeaoi'eeesnese nae.ode'awea ae16n'enudaeu ans~ePenu


19/32

I i

).patrimoniu etnagrwk sl chi r etnologic indetetnicire, vor contribu i - desigur SI stirnula i(pentru diferite zone ale Iarii, legat de de catre profesorii lor - la depistarea $itermlnolagie, folosinfe etc.), care se punerea in valaare a unor asemenea comorlimpu lineaz si scF4pierd, n" vor mai putea fi istonco-documenrare.if oncluzle, se impun-recuperatb, situqie care sste intr-un fet S( in cu necesitate eforturi pentru pastrarea $Idetrimentul istorlei apicukurii, diferitele obiecte dezvoltarea," creqerli aknslor, foloslndu-seconstituind tpt atatea documente auten t~ce, e toate poslMlaF$Ue pe linizt demersufibr, dar,simare valoare. Poate dhiar stud en ^^ de la grupa a bnei rnediatizari cxusspunztoare, prin raclloApicultura, din diferite paqi ale ZBrii, din @ televiziune, presa i reviste, filme . ~idragosted si pasiunea pentru \aceastiI videofilme, Simpozioaneetc. e \ ,

CERCETARE& $APITOTAL PROIEC~ARE 4P R O D I M P E X S.R.L.

Str. dictot Romano 22, Bucureqti, Ro rnlnia, telefoane: 61 5 11.76; 311.29.42Oferg utilaj? apicole ihedite u performanfe ?i randwnen te r id i~ terealizate d up i brevetele si sub coordonarea ing. ALEXAh?RU.NICOLAEL1. ~entrif p rnanllnlii gravitanonal radisl dngeniialg pliabili.

Extractia mierii nu mai neCesit5 Pntoarcerea ramelor sau schimbareasensului de rotatie. Capacitatea 12 ranie/qarj5 (centrifugarea a 3 6 Sau 9rame posibilg). Dimensiuni 5 x 60 x 95 cfn (transportabilii in.portbagaj) . Gr eu yt e 20 kg.2. Aparate pentru lichefierea mierii cristalizate, direct in bidoanelede pistrare confecponate din metal sau plaqtic, de forme diferite sicapacitilti de la 40 .la I(X) kg rniere. Teinperatura de lichefiere 45 6,controlatii prin termostat; eostul energiei 3-4 \ei/kbmierf3 ~ ' r e s e d eburpen tru e tractia cerii din faguri ref irm ati.Ec4 Topitoare cu .abur .echipate cu prese d'e extracfie pentru ia f iePntregi cu realizarea dezinfeciiei : piistrarea insiirrnirii. Capacit5tiprelucrare 10 sau 15 rame (filguri)/$arjii. Randamente extractie

160 170g ceariilfagure STAS..Utilajele f blo srjc energia. electric5 sa u orice altii ~ u r s i i e ineslzire;cost consum 3-'4 leilfagure.

fLivrir i pe cornand5 sau din stoc la prefuri competitive.


20/32

PRODUSELE ,APICOLE i~ C ~ S M E T I C A-,PROPOLISUL ~

Cosmeticinn Constanla PFEIF1:ERI

. .,:. /r Cosyetica, c a. . . isciplina adicicenta amedicinbi ,are:?n prinMpal rol, de .prwenire adegradarii teni in^,. de meflinere timp . it maiindelungat a aSpectului tonic si suplu al'fenului. .De asemenea, cosmetica mai are rolul dea trata diverse deficien e ale tenului cum ar fi:deshidratarea, seboreea, atonia etc.

, ,Aceste deficienie sunt tratate in cabinetulnostru avand la ' baza produsele dpicole -mierea, polenul, laptisorul de _:matca,propolisul \. pe Ianga substan ele. f6losite in', ,tratamentul clasic. .Rezultatele oblinute pe parc;rsbl anilorsunt relevante in ceea qe priveste aportul adusde produsele stupului, 'ele av8dd iun rol de

,hranire, hidratare $ ,&neliorare 'in vedereamen inerii sanata?iipileii.' .Una dintre afec iunilef pielii de care am fostpredcupati in decursul activita ii noastre estecea. .denumita 'in accepfia generala ca . odermiatoza inestetlca. Pe scurt, acneea sepoate defini ca,o.,complica?ie seboreei.,Ca siseboreea, acneea, are anumite sedii de eleqiesi anwae: la fa &. predomina pe nas, .pome i,regiunea medians ,preauriculara, l runchi -cuprinde regiunea presternala, intrascapulara,cu extindere la ceafa si in regiunea lombara.Transformarile care au loc in intregorgaoisrtiul uman, inclusiv in piele, in perioadapuberta$i,'>unt responsabile de declansareaseb~reei si acneei la unele persoanepredispuse. Cea mai importanta transformaredin aceasta perioada este intrarea in funclie aunor glande endocrine si anurne cele sexuale..

.- - .Tratamentul.clasic al acneei are .la bazdacliunea locals gi generala si se adreseazafactoribr cauzali. , ..ratamentul . ocal urmareste suprimarea, stenliei sebacee.prin decaparea porilor folicuiari.in acest Scop,se apllca o medicqie c h i d i d

unafzioterapi~ i mici p r o c~e e ~~h in r ~ i ca le ~

Substante reductoar,e (sulf;. camfor, acidsalicici rezorcink sapunuri..acide) administratelocal, si antibiotice pentru tratament.. .- Tn cadcul cabinetului nostru s-au Ontreprinso serie de studii urmate de teqtari in.vedereastabilirii capacitalii curative a .. produselorapicole asupra,acneei uvenile. ,in principal n cadrul testarilor efectuate s-apus accemul pe stagnarea evoluliei acneefdeclansate,-'i'nlaturareaeterqiei foliculare Sip .refacerea lesuturilor catt mai aproape de'. aspectul normal al pielii,Ac ionAnd in aceasti direclie, propolisuls-a dov6dit a fi un element terapeutic eficientcu atfit rnai mult cu &t cklzurile tratate au fost' . .: ..preluate de cabinetul nostru dupa ce au urmat:.. t c Z & %tratameotul cfasic, cazurile dovedindurse .rebele la acest tip de tratament.Propolisul a :fast 'utilizat sub forma depudrd, unguente solutii aicoolice, spray,fiecare dinqe acestea utilizAlldu-se difereqiafsi sp'ecific in cadrul tratamentului.Astfel;pudra de propolis a fost ap'licata phtimetoda masajuluk a :s , solutiile alcoollce au, ost utilizate n vederea asepsiei dupa extragerea

. comedoanelor si indepartarea pustulelor. , -Unguentul a fost utilbat in adivarea sistemului .cirhtator prm aqiundbiomecanica askra pielii.Spray-ill :a fost indicat pentru aplica\iilocale in afara tratamentului In. cazuldeschiderii accidentale a pustulelot.. Ca ,aqiufie general& propolisul s-a dovedit aaha, o serieue:efecte benefice asupra acrreei.. . Ac iunea ;bactericida si bacteriosiatica aavut ca. efect stagnarea si regresia procesuluiinflarnaior avilnd la baza anihilarea ac iunii deinflalie misrobiana. 1 (. Aqiunea antiseptic23 impiedichd aparflia unor

. t noifocare de infwie ale foliculiior piloseboreici..Ac iunea de reglare a secre iei sebacee, prin Phchiderea porilor si redu~erea antit'a ibMedica ia chimica- cuprihde detergenti i de Set5um produs de glandele specifice. -

I Cornunicare@e z e W Scoala de vat&de apiterapie Universitatea Mgrii Negre Mangalia 2430iulie 1994I


21/32

Pe p&o&il mai~rxkturtgatil,ropolisul areo acfiune de coreetare a ph-ului 'elii la valoribnorm (6,s) efecl de amell ate a tenuluiseboreik care re p h 4 mOdficaf spre alcalin.Prin Giunea de m] u pudra sau

1 unguente cu propdis se ealizeaza o redresare acirculqiei limfatice $ sanguine la nivelul p~elii,circulqie M i i t a d n cazJ acneei.Am lasat la urma cel ma1 Importantefe talpropolisului in tratarea acneei, efect careconsta in marea putere, de refacere aesuturilor, de cicatrizare, efect preponderentasupra aSpectului estetlco-plastic al pielii.

Rezuttate:I Cele relatate mai sus se bazeala pe

fmctlca de 21 cu z i in Cadrul cabinetului decosmetics SI pe studiul facut asupra unorloturi .de pacieqi Fare au fost urrnariii peintervale de timp pan& a 2 ani.Astfel, la un Id dd 25 pacieqi aflqi inurmarire S-a owinut urmatorul procentaj:

5 rezolvate (cazuri) I5 amelioratein curs de ameliorare% nerezolvate

Men ionam: cazurile nerezolvate au aparutdatorita nerespectarii si intreruperii tratamen-tului din pattea pacieqilor respectivi.

Ca distributie pe sexe au fost rerolvati6007bB@i si 4007 ete.Gama de varsta a 03a baiqi intre 15-18ani iar la fete 14-25ani.Dupa cum se observa media de versta '

este superioara apariliei acneei juvenile, ceeace indica vdrsta avansata de prgzentare latratament in raport cu vdrsta de declan~are.

Exemple:Ca exemple concrete am ales doua cazurl,tipice dupa cum urmeaza:1. Baiat - 17ani - acneea a debutat in jurulverstei de 15 ani a facut tratament

dennatologic cu anatoxina stafilicocica iar invara anului 1985 a apelat la cosmeticoterapiesi este in.faza de ameliorat.

2. Fata - 20 ani - a facut tratamentderrnatdogic cu tetraciclina si lqiunep baza de 'sut acid saliic, rezorciM, fara rezultat. in urmarratamentului aplicat la Aprterap~e ste vindecata.

3. aiat 16 ani - cu acnee apanRa la 14 ani,*a facut tratament derrnatologi~cu/tetraciclin$

Ilotiuni astringente gi alcalizate. in urmatratamentului cu produse apicole este

.ReaomandLICa urrnare a cetor aratate mai sus SI a

expetleqer de zi cu zi coleC$lVul nostruretomanda propolisul m tratarea acneeijuvenile, produsdove a fi qiutar i n cazuriletipice c& $i cele rebele le nee^ jw6llile.

in' complet&e pentru oQinerea unuirezultat integral ?i stab& m@ioniIm ca peIBngiI ratamentul speclflc in W r u l cabinetuluinmru este necesar ca pacienlii sil respectecu strlctete recornandarile noastre de i g iehzilnica o al~menta ~e ra ionala faracond~mmte, xcitante, dulciur~n exces, v~aja.psihlca echilibrata prin evltarea stresulul.

De asemenea mai recomandam ca incazurl cu tulburari interne sa se reallzeze'paralel tratamentul medicamentos adecvat invederea Tnlaturar~~auzelor interne ale acneei.' Concluzih - ,

In urrna celor araate mai sus putemcongetiia ca propdisul este un produsdemareeficieqa n tratarea acneei juvenile umlAnd ca incontinuare S? se aprofundeze studiul clinil pe,un ,lot lbgft de pacieqi si de asemeneaimpreuna cu un lot martor pentru stabilirea maiprecisa a valorii efectului realizat de propolisraportat la tratamentul cu produse clasice.

I Alb he le vindecil stefilitatea~ INri pute i avea copii? Trata i-va culaptisor de matca lata un eventual indemq almedicilor adresat femeilor care sufera dinplicina sterilita ii lor. Temeiul stiintitic alacestei posibiie recomandari 7 Coostitu~edescoperirea unor ginecologi egipteni, inurma studiului efectuai pe un lot de 30 depaciente aflate in tratament. Astfel, el auconstatat ca pre?ioasdsubstan il nutritiva aresi darul de a determina cresterea secre ieiunor brmoni imponaqi n procesul ovula iei;FSH LH si progesteron. in cau l careipoteza lor va deveni o certitudine, multedintre femeile conslderate sterpe au prilejulsa binecuvdnteze Inca o data albinele.


22/32

rFITOTERAPIA I DIETOTERAPIA B0L IU )R, APARATULUI DIGESTIV*~11)IDr.Ovidh BOJOR

\ -

Enferocaltte dkme Pentru enterocolit&le de putrefa4'ie se -Cauzele sum multiple: infeqii rnlcrobkne r~ ~ m m a n * W ~ oa re a fo rf ' nu ~:sau ce k produse dd ciuperci patogem Florr de Mu%l Flo~esChamomillae),....a. p&azitare, de origine medicamntoasa i n Flori Coada vr ice lului Flores Millefdii) 20special in urma admlflmraril indelungate a M n t a Herba Menthee) ............................0..... .....ntibioticelor pe cale orala, alergice etc Frunze de S a k i Folium Selviee i. 20 gin a u l in care procesul patologic Pelin Herba Absinthi) ...............................5afecteaza numai intestinul sub lire denumirea Fructe de Fenicul F ~ U C ~ U Soeniculi)...... 5 5uzuala a bo lii este emerita iar d a d este afectat Se prepara o infuzie concentratti din 2intestinul gros, boala se nurne$e


23/32

,indulceste cu miere si se bea seara Inainte de iudicum, Ferula narthex, ~itrulus'coloc~ntis1culcare. Doza trebuie individualizat8. , multe alte-plante exotice. in special in a douain constipaliacronica accentul se. pune p$r ,, ..perfie. a secolului noqru ,s-au fabricat foarteregimul igieno-d,ietetic: n numeioase boli cum , muRe produse de . sinteza i n combaterea .sum tumorile digestiv6, ; ,boala : lilcef'bas$; I paraz?ildr:intq&ia~dar care aveau in acelasi,cbpendicita crenica, hipotiroidia, diskineziile . timp un grad mai mare sau rnai mic de.rectalq; tulburari psihice etc., ac&niul se "toxicitate afectdnd alte organe decet tractul,pun8 pe tratamentul etiologic. Profilactic se gastro-intestinal. .racomanda mentinerda -reflexutui de defecare Datorita acestui fapt.ititofetapk .$&a axatla ore fixe ajutat de un pahar w a@ in care cercetarile din nou asupra plantelor'& aiqlunes-au dizolvat 2 linguriy de miere care se ia antihelmintica.:, . .dimindata imediat dupa trezire. . . . . in?ma noastra geogkfl&l ""ui dintre.ceiin ,constipa?iile cronice habitual0 mai : raspiIndi?i paraziti . este Oxiuris

, recornand3 atternarea produsdlor taxative pentru vermicularis. impotriva oxiurazei fitoterapia. a' nu crea obiinuinfa. Adel se pa te ncepe cu recomanda pelinul (Artemisia absinthium) sub1-2 lingurii ulei de ricin sau de parafina, apoi forma de amestec de paqi egale ,de flori :continua cu ceaiuri laxative sau cu produse uscate cu miere. - . - . ,fitderapeutice oarte ,numeroaseCn toate larile. in Din. acest amestec se iau diminea a, peRomania se "produc: Rhamnolaxolul, Laxatinwl, stomacul got 1-2 lingurite preferqbil,cu infuzieCortelaxul; Carbociful etc. , . .' de f ructe de A'riason (Fructus Anisi).Una dintre 'spesiile'cele-mai utilizate pentru Cu acliune selec'tivii asupra. ascarizilorefectele laxati-puratie este CrusInuI (Frhng0la. (limbricilor) se recornandB rada~ina e larbg .alnus) din care se prepara un decoct. n m6dul Mare (Radix Inulae) sub forma de decoct.,.;-:, : urmator: I .. ~ . - lingua e coaja.de Crusin se oparqte marunt, la o can& ce apa. Se beau 3-4 linguricu o cans de a@ fierbinte; se lass i n repaos ,pe zi timp de cel pqln 0sapt#mana.timp de 112 ora, apoi se fierb6 la foc domol At in oxiuraze si in combaterea ascarizilor,15-20 minute. Decoctul se bea cdldut, indulcit cu de mare importar@ este igiena individuals2 liriguriie mkre, seara inainte de sulcare. Mierea' lecornand~du-se paralel cu tratamentul interhse poateutiiiza n,cantitate de cca. 100g pe,zi, n si tratamentul extern (Mi e ~ z u tau clisrne) cu.. - ma1 rnuke repriie asociata cu suc de mere. urmatorulapystec de plante:

. . Polenul, 20 g zilnic se ia,cu apa indulcita Rp. ' ..cu miere. Cura. se . f&e : timp de doua Flori Coada ~oricelului~l or ss i l le 'fol i i ):.30 gsaptamani iar apoi se reia cwa cu polen. . Fructede:Fenicul (Fructusfioeniculi .......10 gDintie fructe 9i \egume ,.in co"stipa iile Fructe de Coriandru (Fructus Coriandri) ..10 gcronice se recomandh: ciresde, caisele, fragii, Cimbru de Cuitura (Herba Thym i)...... . .7....20capsunile, merele, perele moi,. pepenele Pelin (Herba Absinthii) sau de, . . .galen,' smochinele, prunelesiqufa de strugyri Pelinip (Artemisia annua) ...... .............. L 0 gsau must, iar ca legume: castravqii, ceapa, . Din. acest amestec se ,face' o infuzieprazul, dovleacul, patlagelele vinete, spanacul, fol'osind 4-5, linguri de plante la 1 litru de'apa.tomatele, maz&ea si fasolea verde. Tratamentul .extern const3 in spalaturi: sauRegimul trebuie sa fie bogat in celulo'za, clisme dupa fiecare scaun: .

, dkci fructeie se vor mdnca cu coaja cu tot iar in tratamentul glardiozei recomandam'unpdinea cea mai recomandata , este cea produs fitoapiterapeutic- preparat dupa unintegral& tipul graham." . , . brevet romanesc de catre Filiala Cluj a regiei. ' elmintlazele ,. Autonome Plafar. Acest produs cunoscut subin trecut s e - utilizau in combaterea benumir'ea de 'GIARDINOCID, preparat peparazililor intestinali enracte sau substan e de enracte de piante .pi 'propolis. iactive pure obrinute in .plante ca: feriga, inlbcuieste cu .succes produsele dh sintezasantonina, din Arthemisia cina, Abutilon Easigyn sau Metronidazol care s-au.dovedit a. . fi ,foarte toxice pentru copii mod deosebit.

\ ./ .22 ,


24/32

1Tratamentul cu acest produs, sub forma depicauri, se face de intreaga familie timp dezile, irmate de o pauza de zile si inca untratarflent de zile. Experimentarile clinice catsi practica din ultimii 10 ani au demonstiateficienfa ratamentului cu GIARDINOFID.Dintre legume si seminle in tratamentulRelmintiazetor menlionam in special Usturoiuldin care se poate prepara uc decoct dintr-ocapa@na da'usturoi la o cana cu apa; duparacire se adauga 2-3 linguri e de miere. Sepoate pastra la frigider 3-4 zila Seadministreaza in func ie de vtirsta: la copii 2linguri e seara, la adolesceqi 2-3 li~guriearaiar la aduvi ctite 112 pahar. Tratamentuldureaza minimum7 zile.

- In combaterea helmintiazelor cdor mai\

diferite, un vechi rehediu traditional ilconstituie sem~n ele de dovleac Cqdurbita .maxima, Curcubita pepo). Se folosesc caatare, decorticate cate 100-150 pe zi sausub forma de emukie preparata din 100 gsemin e decorticate ,cay se pi%ma bineintr-un mojar s se'r'aduce- treptat sirop dezmeura ptintt obiin; o :mulsie omogena,Cantitatea objintna se ia.in doua reprize. Se5epeta dedoua ori pe saptamtina.~isfdnctiile epato-biliareSe drsting doua forrne grave de hepatitevirale:cea de tip A care se transmitepe cale alimentaa sicea de tip B care $e transmitepe cale parenterala(transfuzli, i n e i i w sef~ngi nsufcient steribzate,man&m,stomatslogice etc. . I -in ambele forme internarea intr-un spital ddboli lnfeqioase este o obligqie la fel ca siinstituirea unui tratament medical de specialitate. .Un rol important il are repaosul completfizic si psihic precum si un regim alimentar

adecvat despre care yom vorbi la sftirsitulacestui subcapitol.In ceea cepriveste fitoapiterapia, ea joadun rol important attit in prevenirea bolilorhepatice ctit mai ales in perioada deconvalescer?apentru a impiedica pronicizareasi degenerarea esuturilor ficatului. ,Indiferent. ci este vorba de hepatiteleinfecjioase sau' de cele provocare de, ubstan?ele chimiee tbxice Cntre care sialcovlul, SB recurge la .tratamentul cuantihepatotoxice, hepatotrofice (favorizante

ale -vindecarii celulelor hepatice lezate 'si la bstimulante ale fync iei hepatice.Dintre acestea putem sit& pe prim planArmurariul ( ~ i l ~ b u m ariahum) care sta lab&a a . numeroase produse .farm'aceuticeindigene si straine care valorifica' 'in specialsitybina s i sustan ele active inrudite exisfentein semiqele acestei plante. in esen a aqiuneaacestor substanje asigura proteqiamembranei .celulare. iepatice ,si stimuleazachiar refacerea celulelor lezate.

.Semiritele de Armurariu be pot prelucra si . .n casaeprin nlhcinarea acestora . preparaieaunei infuzii din 1-2 linguri e.(recent mhcinate)la o can& cu apa. Se indulce~te u miere. Sebeau cjoua cani pe zi, prima diminea a inaintede micul dejun dupa care bolnavul va mdi stain pat pe partea dreapta 20 minute. Curadureazh 2 saptamtini fara intrerupere Isepoate relua la nevo'ie dupa o luna. in foarterare cazuri s-au semnalat efecte secundarenedorite .la acest t,ratament. De aceea cura cusemin e de Armurariu trebuie individualizata. . ,., ,


25/32

timp de 8 zile; se iau d e 3 ori pe zi caepicBuri.

Pe baza de Herba Chdidonii 'suntnumeroase produse farmaceutice intre care giHepatobilul, prod- realizat dupa un brevetromanesc.

'in tratamente de lunga durata mai suntrecomandate numetoase ake plantemediclnale dintre cake mentionam: frunzele deAnghinare Folium Cynarae), SunatoareaHerbs Hyperici), frunzele de MentBr FoliumMenthae), Radacina de B~Stur0 RadixBardanae), Radacina de ~hpadie RadixTaraxaci) .$ akele.Am meqionat mai inainte rolul deosebit alalimentatiei in afqiunile hepato-biliare. Din

hrana zilnica a celui suferind de afqiunihepatice, nu trebuie lipseasca mierea,polenul, pastura si Iaptisorul de matca, macarin cure de o zi pe saptamaria.in faza preicterica, atunci cAnd co~dratiagalbuie a tegumentdor si,mucoaselor nu a

aparut Inca, sau in prima saptilmdna, cand deobicei predomina tulburarile digestivemanlfestate prin greturi, vi irSaturii lipsa depofta de mancare si somnolen?&se vor evitacarnea, ouale, grasimile inclusiv branzeturilegrase. Abia in'a 8-a zi de icter se va prescrieun regim complet, normocaloric, bogat ingluc~de si rotide dar sarac in grasimi,compus in special dh: lapte degresat, brdmadulce de uaca, iaurt, &te farnoase, cartofrfie$ sau mp ~ n coaja: peste alb, fructe silegume, La inceput se recomanda legumele,fierte in abur iar apoi treptat, crude sub formade salate. Sunt contraindicate vineteie, fasoleaboabe, ridichik $I legurnele care pr@fermentare produc meteorlsm (balonari)intestinal.

in aceasta perioada a bDlii se recomandalichide din abunden & (apa, sucuri de fructe,limonade etC.) toate naturale, rieconservate,infuzii si decocturi de plante medic~nale. unttotal CQnt~aifldiCate auturile comerciale dinarome si coloran i artificiali, cJLt6ata reclamafacuta de firmele comerciale care beneficrazade pe urma desfacerii lor, in detrimentulsanata ii bolnavllor sau, 'mai grav, a celorsanatosi. Dupa, opinia noastra, in acestdomen~u a1 "modei" bauturilor ana?caolicepreparate din concentrate gi coloraqi sintetici

ar trebui instituita o educa ie sanitara inspecial in randul rlumarului majoritar al celorneav~zati supra nocivitqii acestor bFiut2ri. Lafel ca si In cazul 'diferiielor sortimente de igaricu gusturi si arome rafinate carora prin ceiemai diferiie mijloace de reclama li se facanuquri publicitare (in larile avansateeconomic, tehnic $1 stiinlific, interzise) artrebuica si in cazul bauturilor imbuteliata sietichetate excelent, sa se adaugeavertismentul: "daunator sanatqii".

De aMel ast&i s'e qie ca majoritatea'afeqiunilor gastro-intestinale, hepatice, renalesi nu in ukimul rand al celor ale sistemuluinervos se datoresc'wnservelor, alimentelorchimizate, a bauturilor p baza de arome sicoloranti sintetici. Pe d planeta 'din ce in cemai poluata, lntfoducerea ziinica prrnalimentafie a unuiWctor nociv plus nu facedecat sa peterioreze starea de sanatate apopulatiei.

+ D-na Vastilca CiOCA cornunidarea s a pubitcat in num8rulanterior l revlstel) qi d l dr PaulAGACHE Directordl Cuour~lor ev rb deAplterapie. ,


26/32


27/32


28/32


29/32


30/32


31/32


32/32

romania apicola 1994 nr.11 noiembrie

Documents