rom

3
Ex. 4 / pag. 151 Î: Numeşte modul de formare a substantivelor proprii Ionuţ şi Alexăndrel. Dă o explicaţie pentru utilizarea acestor forme în context, şi nu a formelor de bază. R: Substantivul „Alexăndrel” s-a format prin derivare cu sufixul „-el” de la substantivul „Alexandru”. Substantivul „Ionuţ” s-a format prin derivare cu sufixul „-uţ” de la substantivul „Ion”. Ei sunt tineri, sunt în formare, de aceea autorul foloseşte diminutivele. De altfel, şi personajele mature din roman li se adresează în acelaşi fel. Acţiunea se petrece într-o societate patriarhală, unde relaţiile maturi – tineri sunt foarte stricte. Pentru a intra în lumea maturilor şi a fi recunoscuţi ca atare, cei tineri trebuie să treacă printr-o mulţime de încercări ( cam ca în basme ). Până atunci, distanţa se păstrează şi ea trebuie marcată şi prin modul de adresare. Ex. 10 / p. 151 Î: Reciteşte paragrafele de mai jos: În acest timp Alexăndrel-Vodă lepăda dulama şi primea de la un slujitor sabia; se întorsese cătră ameninţări zâmbind cu nepăsare. Dintrodată în înfăţişare i se arătă semeţia şi-i sclipeau în aburul lunii ochii, pândind vânătoreşte şi pieziş. Jder se ţinea cu mult mai umilit în faţa unei primejdii viitoare. Îşi ferise calul în tufe, îşi descânta uneltele aplecându-se asupra lor. Ca şi oştenii de meserie se dosise după un copac al dumbrăvii. Însă voievozii au altă rânduială în lume, se gândi el, şi trebuie să se ţie în orice împrejurare cu multă fală! Compară atitudinea lui Alexăndrel-Vodă, respectiv, a lui Ionuţ în faţa primejdiei, referindu-te la unul dintre următoarele aspecte: – statutul social pe care îl reflectă fiecare portret; – trăsătura morală evidenţiată (pentru fiecare personaj); – procedeele de caracterizare (gesturile şi mimica fiecăruia); – figuri de stil utilizate pentru fiecare portret; – semnificaţia reflecţiei lui Ionuţ (monologul interior). R: Atitudinile celor doi sunt diferite. Ele reflectă în primul rând statutul social diferit al celor doi. Alexăndrel-Vodă este os domnesc, viitor domnitor. Este educat în spiritul mândriei originii şi statutului său. Nu are teamă şi nu trebuie să arate că ar avea. Pregătit să lupte oricând, aşteaptă cu nerăbdare confruntarea. Atitudinea sa emană superioritate, orgoliu, curaj, dispreţ faţă de moarte şi de duşmani. Pe de altă parte, Ionuţ Jder este soldat şi se comportă ca atare. E conştient de răspunderea sa – are în grijă persoana viitorului domn -, de aceea este precaut. Nu-şi poate permite să se arate semeţ în faţa lui Alexăndrel, pentru că asta ar jigni autoritatea

Upload: certo2011

Post on 17-Dec-2015

5 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

c

TRANSCRIPT

Ex. 4 / pag. 151: Numete modul de formare a substantivelor proprii Ionu i Alexndrel. D o explicaie pentru utilizarea acestor forme n context, i nu a formelor de baz.R: Substantivul Alexndrel s-a format prin derivare cu sufixul -el de la substantivul Alexandru. Substantivul Ionu s-a format prin derivare cu sufixul -u de la substantivul Ion. Ei sunt tineri, sunt n formare, de aceea autorul folosete diminutivele. De altfel, i personajele mature din roman li se adreseaz n acelai fel. Aciunea se petrece ntr-o societate patriarhal, unde relaiile maturi tineri sunt foarte stricte. Pentru a intra n lumea maturilor i a fi recunoscui ca atare, cei tineri trebuie s treac printr-o mulime de ncercri ( cam ca n basme ). Pn atunci, distana se pstreaz i ea trebuie marcat i prin modul de adresare.Ex. 10 / p. 151: Recitete paragrafele de mai jos:n acest timp Alexndrel-Vod lepda dulama i primea de la un slujitor sabia; se ntorsese ctr ameninri zmbind cu nepsare. Dintrodat n nfiare i se art semeia i-i sclipeau n aburul lunii ochii, pndind vntorete i piezi.Jder se inea cu mult mai umilit n faa unei primejdii viitoare. i ferise calul n tufe, i descnta uneltele aplecndu-se asupra lor. Ca i otenii de meserie se dosise dup un copac al dumbrvii. ns voievozii au alt rnduial n lume, se gndi el, i trebuie s se ie n orice mprejurare cu mult fal!Compar atitudinea lui Alexndrel-Vod, respectiv, a lui Ionu n faa primejdiei, referindu-te la unul dintre urmtoarele aspecte: statutul social pe care l reflect fiecare portret; trstura moral evideniat (pentru fiecare personaj); procedeele de caracterizare (gesturile i mimica fiecruia); figuri de stil utilizate pentru fiecare portret; semnificaia refleciei lui Ionu (monologul interior).R: Atitudinile celor doi sunt diferite. Ele reflect n primul rnd statutul social diferit al celor doi. Alexndrel-Vod este os domnesc, viitor domnitor. Este educat n spiritul mndriei originii i statutului su. Nu are team i nu trebuie s arate c ar avea. Pregtit s lupte oricnd, ateapt cu nerbdare confruntarea. Atitudinea sa eman superioritate, orgoliu, curaj, dispre fa de moarte i de dumani.Pe de alt parte, Ionu Jder este soldat i se comport ca atare. E contient de rspunderea sa are n grij persoana viitorului domn -, de aceea este precaut. Nu-i poate permite s se arate seme n faa lui Alexndrel, pentru c asta ar jigni autoritatea domneasc. Este ns la fel de curajos ca acesta i se pregtete cu seriozitate de lupt.Pentru a-i prezenta pe cei doi, Sadoveanu folosete caracterizarea indirect. Trsturile de caracter ale lui Alexndrel reies mai ales din mimica lui. l vedem zmbind cu nepsare n faa primejdiei. Are nfiare semea, iar ochii i sclipesc n aburul lunii, pndind vntorete i piezi. Dei el este cel atacat, are atitudinea sigur de sine a animalului de prad ieit la vntoare. Ionu Jder este caracterizat tot indirect, dar nu prin mimic, ci prin gesturile sale. l vedem pregtindu-se de lupt: i ascunde calul ntre tufe, se aaz n dosul unui copac i i verific armele. Pentru a sublinia nelepciunea tnrului otean, Sadoveanu introduce un scurt monolog interior al acestuia din care reiese c acesta nelege i accept diferena de statut i atitudine dintre el i coconul domnesc.n prezentarea lui Alexndrel, Sadoveanu folosete i cteva figuri de stil. Metaforele sclipeau i aburul, precum i epitetele vntorete i piezi contribuie la conturarea apariiei spectaculoase, de felin de prad ieit la vnat, a tnrului viitor voievod.Portretul lui Ionu Jder este simplu, lipsit de podoabe artistice, doar metafora descnta accentund nc o dat seriozitatea i responsabilitatea oteanului.Ex. 11/p.152: n urmtorul capitol al romanului (XII), un lotru / un adversar i caracterizeaz n mod direct pe cei doi adolesceni:nici n-am crezut noi vreodat s avem asemenea nacaz cu nite feciorai nebuni. Este mai cu sam unul la care am stat i ne-am uitat ca la Belzebut. Vrednic i cu semeie se ine coconul, iar noi nu-i putem face nicio stricciune. ns tovarul su are ntr-nsul jaratic i piper.Avnd n vedere aceast mrturie, precizeaz trstura dominant a fiecruia dintre cei doi adolesceni. Cine crezi c a nvins n lupt: tinerii moldoveni sau adversarii lor?R: Din mrturia lotrului reiese c Alexndrel este un tnr capabil, bun otean i mndru n atitudine, iar Ionu Jder este ager i vijelios n lupt, admirat chiar i de dumani pentru calitile sale. Lotrul recunoate deschis superioritatea adversarilor si, de aceea ne putem nchipui c nu au reuit s-l prind pe coconul domnesc, fiind nvini n lupt de moldoveni.