rom raspuns

8/17/2019 Rom Raspuns

1/94

1.

Cаracteristica stării comatoase:a) starea de obnibulare (asurzire), bolnavul se orientează cu greu, la întrebări răspunde cu întîrziereb) starea cînd bolnavul îşi revine pe un timp scurt numai la excitaţii puternice (verbale sau fizice)c) starea inconştientă cu păstrarea reflexelor d) x! starea inconştientă de lungă durată, cu lipsa totală a reacţiei la excitaţii exterioare, lipsa reflexelor şidereglarea funcţiilor vitale importante

e) pierderea cunoştinţei pe un timp scurt 2.Ce reprezintă tipul constituţional al omului:a) particularităţile morfologice ale omuluib) particularităţile funcţionale ale omuluic) particularităţile caracterului omuluid) tipul sistemului nervos al omuluie) x! particularităţile morfologice şi funcţionale ale organismului, care s"au format pe baza proprietăţilorereditare şi dobîndite, care determină caracterul reacţiei lui la intervenţia factorilor endo şi exogeni# 3.Cum se numeşte devierea coloanei vertebrale anterior$a) cifoză

b) scoliozăc) x! lordozăd) cifoscoliozăe) torace ra%itic 4.&oziţia forţată ortopnoe e caracteristică pentru:a) insuficienţa %epaticăb) insuficienţa renalăc) x! insuficienţa cardiacăd) lezarea foiţelor pleuralee) bronşita neobstructivă 5.

'aţa edemaţiată şi palidă este caracteristică pentru:a) insuficienţa cardiacăb) acromegaliec) insuficienţa respiratoried) x! glomerulonefrită difuză acutăe) guşă difuză toxică 6.'aţa %ipoctratică e caracteristică pentru:a) insuficienţa renalăb) x! afecţiuni grave ale organelor cavităţii abdominalec) insuficienţa cardiacăd) insuficienţa respiratorie

e) insuficienţa %epatică 7.xoftalm se întîlneşte în:a) mixedemb) x! tireotoxicozăc) boala ddisond) diabet za%arate) glomerulonefrită difuză cronică 8.*ngustarea fantelor orbitale se intilneste în :


2/94

a) tireotoxicozăb) x! mixedemc) insuficienţa cardiacă cronicăd) insuficienţa cardiacă cronicăe) acromegalie 9.Culoarea pielei carateristica în insuficienţa respiratorie:

a) acrocianozăb) x! cianoza difuzăc) paluared) icter e) %iperemie 10.Culoarea pielii carateristica în insificienţa cardiacă:a) culoarea roşie a pieleib) paluarec) x! acrocianozăd) culoarea ictericăe) nuanţă păm+ntie, %iperpigmentaţii

11.Care sunt semnele rozeolei$a) o pată mare roză sau roşie, care proeminează deasupra pieliib) x! erupţii de la mărimea bobului de mei p+nă la mărimea bobului de mazăre, care dispare la apăsare, şi peste "- secunde apară din nouc) placă urticariană însoţită de prurităd) %emoragie subcutanatăe) cicatrizarea pielii 12.Care sunt semnele eritemului$a) pată roză cu d# "- mm, care dispare la apăsare, ca peste "-" secunde să apară din noub) placă urticariană însoţită de prurită

c) %emoragie subcutanatăd) x! o pată mare roză sau roşie, care proeminează deasupra pielei, delimitată de piele normală#e) cicatrice pe piele 13.Ce se înţelege prin vitiligo$a) x! pete albe pe piele din cauza pierderei pigmentuluib) pete %iperpigmentarec) %iperemia tegumentelor d) pete plate gălbui, uşor proeminatee) paliditatea 14.Care sunt semnele peteşiilor$

a) x! %emoragii mici pe piele, care nu dispar după apăsareb) cicatrice pe pielec) dilatarea limitată a vaselor sangvined) urticarie însoţită de prurităe) %iperpigmentare în focar a pielei 15..scilaţiile dintre temperatura matinală şi cea vesperală la normal:a) / Cb) x! nu mai sus de -0 Cc) 1,2 C


3/94

d) ,/ Ce) -,/ C 16.3imitele oscilării temperaturei timp de 4 ore în caz de temperatură subfebrilă:a) -5 " -0 Cb) x! -0 " -6 Cc) -6 "-7 C

d) -7 " 4/ Ce) 4/ " 41 C 17.'ebra în platou (tip continuă) se cracterizează prin oscilaţii matinale şi vesperale p+nă la :a) /,2 Cb) x! 1,/ Cc) ,/ Cd) -,/ Ce) 4,/ C 18.8n ce limite oscilează febra %iperpiretică$a) -0 " -6 C

b) -6 "-7 Cc) -7 " 4/ Cd) 4/ " 41 Ce) x! 41 " 4 C 19.Cauzele dispneei expiratoare:a) lezarea tra%eei şi a bron%iilor de calibru mareb) lezarea alveolelor c) lezarea pleureid) x! obstrucţia bron%iilor mici şi bron%iolelor e) acumularea lic%idului în cavitatea pleurală 20.

Cauzele dispneei inspiratoare:a) lezarea alveolelor b) lezarea foiţelor pleuralec) x! lezarea tra%eei şi a bron%iilor de calibru mared) acumularea aerului în cavitatea pleuralăe) obstrucţia bron%iilor mici 21.Cauzele apariţiei respiraţiei periodice:a) %iperaeraţia plăm+nilor b) induraţia ţesutului alveolar c) x! stare de comăd) acumularea lic%idului sau a aerului în cavitatea pleurală

e) obturaţia unui bron% 22.liminarea sputei în cantităţi mari cu 9gura plină9 poate fi înt+lnită în:a) bronşită cronicăb) x! prezenţa cavităţii în plămînic) proces inflamator acut în plămînd) prezenţa lic%idului în cavitatea pleuralăe) bronşită acută 23.eformarea coloanei vertebrale în scolioză:


4/94

a) x! devierea curbei lateral (dreapta sau st+nga)b) curbura posterioarăc) curbura anterioarăd) torace în carenăe) torace paralitic 24.eformarea coloanei vertebrale în cifoză:

a) curbura anterioarăb) x! curbura posterioarăc) curbura laterală (în dreapta sau st+nga)d) apariţia ;mătăniilor costale9 (îngroşarea cartilagelor costale în locul trecerii lor la os)e) torace în carenă 25.


5/94

e) pleurizia uscată 31.Caracterul sunetului percutor în emfizem pulmonar:a) matb) timpanicc) submat cu nuanţă timpanicăd) x! de cutie

e) clar pulmonar 32.Caracterul sunetului percutor în %idrotorax (deasupra lic%idului):a) timpanicb) x! matc) de cutied) clar pulmonar e) submat cu nuanţă timpanică 33.Caracterul sunetului percutor în %idrotorax (mai sus de lic%id):a) timpanicb) mat

c) de cutied) clar pulmonar e) x! submat cu nuanţă timpanică 34.Caracterul sunetului percutor în obturaţia completă a unui bron% de calibru mare:a) x! matb) submat cu nuanţă timpanicăc) metalicd) clar pulmonar e) de cutie 35.Caracterul sunetului percutor în infiltraţia inflamatoare a unui lob pulmonar:

a) de cutieb) x! matc) de cutied) clar pulmonar e) timpanic 36.Caracterul sunetului percutor în prezenţa cavităţii în plămîn (mai mare de 5 cm cu pereţii netezi, şi induraţi,comunicată cu bron%):a) submat cu nuanţă timpanicăb) matc) de cutied) x! timpanic

e) clar pulmonar 37.Caracterul sunetului percutor în infarct pulmonar:a) pulmonar clar b) x! submatc) timpanicd) de cutiee) metalic 38.Caracterul sunetului percutor în %idropneumotorax deasupra lic%idului:


6/94

a) x! matb) de cutiec) timpanicd) mat = timpanice) submat cu nuanţă timpanică 39.Caracterul sunetului percutor în %idropneumotorax deasupra aerului:

a) matb) de cutiec) x! timpanicd) mat = timpanice) submat cu nuanţă timpanică 40.Caracterul sunetului percutor în %idropneumotorax deasupra lic%idului şi aerului:a) matb) de cutiec) timpanicd) x! mat = timpanice) submat cu nuanţă timpanică

41.Caracterul sunetului percutor în infiltraţia inflămătoare a ţesutului pulmonar în focar (focar mare):a) timpanicb) x! matc) submatd) de cutiee) clar pulmonar 42.Caracterul sunetului percutor în acumularea aerului în cavitatea pleurală:a) matb) submat cu nuanţă timpanicăc) x! timpanic

d) de cutiee) clar pulmonar 43.Caracterul sunetului percutor în %iperpneumatizare vicară:a) submatb) matc) x! cu nuanţă timpanicăd) de cutiee) submat cu nuanţă timpanică 44.Ce sunet percutor depistăm deasupra spaţiului >raube$a) mat

b) x! timpanicc) de cutied) submate) submat cu nuanţă timpanică 45.Ce sunet percutor depistăm mai sus de demarcaţia sunetului mat, (de linia amoiseau) din cauza prezenţeiexudatului în cavitatea pleurală$a) matb) timpanicc) de cutie


7/94

d) x! submat cu nuanţă timpanicăe) submat 46.Ce sunet percutor depistăm în caz de prezenţa aderenţelor însemnate între foiţele pleurale$a) matb) timpanicc) x! submat

d) clar pulmonar e) de cutie 47.Caracterul sunetului percutor în inflamaţia acută a mucoasei bron%iilor a) submatb) timpanicc) de cutied) x! clar pulmonar e) mat 48.Cauza apariţiei suflului tubar patologic:a) cumularea lic%idului între foiţele pleurale

b) x! cavitate mare în plămîn, care comunică cu bron%c) acumularea aerului în cavitatea pleuralăd) inflamaţia pleureie) %iperaeraţia plămînilor 49.Cauza apariţiei suflului bronşic patologic:a) x! condensarea ţesutului alveolar cu bron%ii permiabileb) prezenţa aerului în cavitatea pleuralăc) acumularea lic%idului şi a aerului în cavitatea pleuralăd) inflamaţia pereţilor bron%ialie) %iperaeraţia plămînilor 50.

Cauza apariţiei suflului amforic:a) x! cavitate mare în plămîn cu pereţi netezi şi induraţi care comunică cu bron%b) %iperaeraţia plămînilor c) prezenţa lic%idului în cavitatea pleuralăd) prezenţa aerului în cavitatea pleuralăe) obstrucţia bron%iilor 51.Cauza apariţiei respiraţiei aspre:a) prezenţa cavităţii în plămînb) prezenţa lic%idului în plămînc) acumularea aerului în cavitatea pleuralăd) x! inflamaţia mucoasei bron%iilor

e) induraţiile în focar a ţesutului pulmonar 52.Cauza apariţiei respiraţiei mixte:a) x! focare de infiltraţii inflamatoare mari, încon?urate cu ţesut pulmonar normalb) pulmonar c) inflamaţia mucoasei bron%iilor d) inflamaţia foiţelor pleuralee) cumularea aerului în cavitatea pleurală 53.Cauzele atenuării murmurului vezicular:


8/94

a) x! pierderea (diminuarea) elasticităţii alveolareb) lezarea bron%iilor c) condensare pulmonară masivăd) cavitate în plămîne) acumularea exagerată a lic%idului în cavitatea pleurală 54.Cauzele apariţiei ralurilor crepitante (crepitaţiilor):

a) spasmarea bron%iilor de calibru micb) prezenţa exudatului în alveolec) x! prezenţa exudatului şi a aerului în alveoled) prezenţa sputei lic%ide în bron%iile de calibru mice) prezenţa exudatului viscos în bron%ii 55.3ocul formării ralurilor:a) in alveoleb) între foiţele pleuralec) x! în conductele bronşice şi tra%eed) acumularea lic%idului în cavitatea pleuralăe) acumularea aerului în cavitatea pleurală

56.3ocul formării ralurilor crepitante (crepitaţiei):a) bron%ii de calibru mareb) bron%iile de calibru mic şi bron%iolec) x! alveoled) în cavitatea din plămîne) între foiţele pleurale 57.Cauza apariţiei ralurilor ronflante:a) prezenţa exudatului lic%id în bron%ib) prezenţa exudatului viscos în bron%i de calibru mic şi bron%iolec) x! prezenţa exudatului viscos în bron%ii de calibru mare

d) prezenţa exudatului în alveolee) prezenţa lic%idului în cavitatea pleurală 58.Cauza apariţiei ralurilor sibilante (şuerătoare):a) prezenţa exudatului lic%id în bron%iile de calibru micb) x! prezenţa exudatului viscos în bron%ii de calibru mic şi bron%iolec) prezenţa exudatului viscos în bron%ii de calibru mared) prezenţa exudatului lic%id în bron%iile de calibru maree) de%idratarea foiţelor pleurale 59.Cauza apariţiei ralurilor umede buloase mari sonore:a) prezenţa exudatului viscos în bron%ii de calibru mare

b) prezenţa exudatului în alveolec) x! prezenţa exudatului lic%id în cavitate mare care comunică cu bron%d) prezenţa lic%idului în cavitatea pleuralăe) prezenţa exudatului lic%id în bron%iile de calibru mic 60.Cauza apariţiei ralurilor umede buloase medie sonore:a) prezenţa exudatului viscos în bron%ii de calibru mareb) prezenţa exudatului în alveolec) x! prezenţa exudatului lic%id în bron%ii de calibru mediu, încon?urate de ţesut alveolar condensatd) prezenţa lic%idului în cavitatea pleurală


9/94

e) prezenţa exudatului lic%id în bron%iile de calibru mic 61.Cauza apariţiei ralurilor umede buloase mici sonore:a) prezenţa exudatului viscos în bron%ii de calibru mareb) x! prezenţa exudatului lic%id în bron%ii de calibru mic, încon?urate de ţesut alveolar condensatc) prezenţa exudatului în alveoled) prezenţa lic%idului în cavitatea pleurală

e) prezenţa exudatului lic%id în bron%iile de calibru mic 62.Ce zgomote supraadăugate se auscultă în obstrucţia bron%iilor:a) x! raluri uscate sibilante şi ronflanteb) raluri umede buloase medie sonorec) raluri umede buloase marid) frotaţiile pleuralee) raluri umede buloase mici sonore 63.Cum se aude bron%ofonia deasupra focarului mare de infiltraţie inflamatoare, situat superficial:a) x! intensificatăb) nu se transmite

c) atenuatăd) foarte atenuatăe) nu se sc%imbă 64.Cum se transmite bron%ofonia deasupra cavităţii mari în plămîn care comunică cu bron%$a) este atenuatăb) nu se transmitec) nu e sc%imbatăd) x! se intensificăe) se atenuează considersabil 65.Cum se transmite bron%ofonia în caz de %idrotorax sau pneumotorax (în cantităţi mari)$

a) atenuatăb) x! nu se transmitec) nu se sc%imbăd) intensificatăe) intensificată exagerat 66.Ce sunet percutor va fi în %idro"pneumotorax$a) timpanicb) matc) submat cu nuanţă timpanicăd) x! mat = timpanice) de cutie

67.Ce sunet percutor va fi în %idro"pneumotorax$a) pulmonar clar b) matc) submat cu nuanţă timpanicăd) x! mat = timpanice) de cutie 68.Ce sunet percutor vă fi în %idro"pneumotorax$a) mat cu nuanşa timpanică


10/94

b) matc) submat cu nuanţă timpanicăd) x! mat = timpanice) de cutie 69.8n ce proces patologic limita inferioară a plăm+nului drept se deplasează în sus$a) cavitate în lobul inferior drept

b) bronşitac) emfizem lobului inferior al plăm+nului dreptd) induraţia inflamatoare a lobului superior din dreaptae) x! obturaţia complectă a bron%ului lobului inferior din dreapta 70.Cauza apariţiei ralurilor umede sonore:a) prezenţa sputei v+scaose în bron%iib) x! prezenţa sputei lic%ide într"o cavitate mare superficială care comunică cu un bron%c) bron%ospasmd) prezenţa sputei lic%ide în bron%iile micie) %iperauraţia pulmonară 71.

Cauza apariţiei ralurilor umede sonore:a) prezenţa sputei v+scaose în bron%iib) x! prezenţa induraţiei ţesutului albeolar în ?urul bron%iilor afectaţic) bron%ospasmd) prezenţa sputei lic%ide în bron%iile micie) bron%ospasm 72.Ce sindrom clinic se determină mai sus de linia amuazeau în caz de prezenţa exudatului în cavitatea pleurală$a) pneumotoraxb) atelectazie prin obturaţiec) x! atelectazie prin compresie

d) induraţie inflamatoare a ţesutului pulmonar e) obstrucţia bron%iilor 73.@obilitatea limitelor inferioare în timpul accesului de astm bronşic:a) nu se sc%imbăb) mobilitatea lipseştec) x! se micşoreazăd) se măreşte la inspir e) se măreşte la expir 74.Agomotele respiratorii supraadăugate în pneumotoraxul înc%is sunt:a) sunetul picăturii c+zînde

b) frotaţiile pleuralec) raluri crepitante(crepitaţia)d) x! lipsesce) succusiunea Bippocratică 75.8n ce maladie se determină în spută spirale Cursc%mann şi cristale C%arcot"3eden$

a) bronşită acutăb) bronşită cronicăc) x! astm bronşic


11/94

d) peumonie în focar e) pneumonie franc"lobară 76.Curba termică în pneumonia franc"lobară este:

a) neregulatăb) intermitentăc) subfebrilăd) recurentăe) x! de tip continuu (în platou)

77.3a inspecţia cutiei toracice în pneumonia cruposă se observă:

a) mărirea în volum a %emitoracelui afectat

b) micşorarea în volum a %emitoracelui afectat

c) retracţia spaţiilor intercostale din partea afectată

d) x! reţinenrea în respiraţie a %emitoracelui afectat

e) intensificarea ampliaţiilor respiratorii la %emitoracelui afectat

78.Cum se sc%imbă caracterul zgomotelor respiratori principale în perioada de aflux a pneumoniei franc"lobare$

a) murmur vezicular b) respiraţia mixtă

c) x! murmur vezicular diminuatd) respiraţia asprăe) suflul bronşic

79.Cum se sc%imbă caracterul zgomotelor reapiratori principale în perioada de stare a pneumoniei franc"lobare$

a) murmur vezicular b) respiraţia mixtăc) murmur vezicular diminuatd) respiraţia asprăe) x! suflul bronşic

80.Cum se sc%imbă caracterul zgomotelor reapiratori principale în perioada de resorbţie a pneumoniei franc"lobare$

a) murmur vezicular b) respiraţia mixtă

c) x! murmur vezicular diminuat

d) respiraţia asprăe) suflul bronşic 81.Ce tip de curbă termică este caracteristic pentru pneumonia în focar$a) ondulată

b) în platou (continuă)c) %ecticăd) %iperpireticăe) x! neregulată

82.


12/94

Cum se sc%imbă forma cutiei toracice în timpul accesului de astm bronşic$a) nu se sc%imbăb) paraliticăc) x! forma de butoid) scafoidăe) infundibuliformă

83.

Domica cu aspect macroscopic purulent poate apărea în:a) pneumonia francă lobarăb) x! abcesul pulmonarc) c%istul %idatic pulmonar

d) pleurezia purulentăe) infarctul pulmonar

84.

ispneea paroxistică expiratorie apare în:a) emfizem pulmonar

b) sindromul de condensare pulmonară neretractilăc) tuberculoză pulmonarăd) sindromul de revărsat pleural lic%idian

e) x! accesul de astm bronsic 85.nosmia desemnează:

a) sensibilitate olfactivă exageratăb) x! pierderea totală a simţului mirosuluic) confuzia mirosurilord) scăderea parţială a simţului mirosuluie) senzaţia falsă de miros fetid

86.nizocoria desemnează:

a) ptoza palperală

b) x! inegalitatea pupilarăc) malalinierea globilor ocularid) scăderea secreţiei lacrimalee) lărgirea fantei palpebrale 87.

&oziţia ortopneică apare în:a) pneumonia acutăb) pleurezia serofibrinoasăc) tetanosd) x! edem pulmonar acute) pericardita lic%idiană 88.

'aciesul pletoric este caracteristic:a) cirozei %epaticeb) x! %ipertensiunii arteriale sistemicec) endocarditei infecţioased) tuberculozei pulmonaree) insuficienţei aortice 89.

noftalmia desemnează:a) ipsa de umiditate a globilor ocularib) colecţie purulentă în camera anterioară a oc%iului


13/94

c) protruzia din orbită a globilor ocularid) inegalitatea pupilarăe) x! intruzia globilor oculari în orbite 90.

&aloare localizată la nivelul memebrelor inferioare, instalată brusc apare în:a) anemieb) obstrucţie arterială cronică

c) cord pulmonar cronicd) x! obstrucţie arterială acutăe) %emoragie digestivă superioară 91.

. paloare generalizată cu tentă păm+ntie (9teroas9) sugerează:a) anemie feriprivăb) anemie megaloblasticăc) anemie %emoliticăd) x! anemia din insuficienţa renală cronicăe) anemie post%emoragică 92.

. paloare generalizată 9albă ca varul9, recent instalată sugerează:

a) anemie biermerb) x! anemie post%emoragică acutăc) leucemie cronicăd) anemie %emoliticăe) insuficienţă renală cronică 93.

. astenie progresivă însoţită de paloare generalizată evocă:a) poliglobulieb) %ipertiroidismc) x! anemied) diabet za%arate) bronsită cronică

94.demul renal este:a) rosu si dur b) x! alb, moale si pufosc) mai pronunţat searad) durerose) pruriginos 95.

Domica cu aspect macroscopic purulent poate apărea în:a) pneumonia francă lobarăb) x! abcesul pulmonarc) c%istul %idatic pulmonar

d) pleurezia purulentăe) infarctul pulmonar96.

ispneea paroxistică expiratorie apare în:a) emfizem pulmonarb) sindromul de condensare pulmonară neretractilăc) tuberculoză pulmonarăd) sindromul de revărsat pleural lic%idiane) x! accesul de astm bronsic 97.


14/94

Cauzele intensificării vibraţiilor vocale:a) peretele toracic subţireb) x! pacientul cu caşexiec) peretele toracic grosd) stratul muscular grose) stratul adipos gros 98.

Eespiratia bron%o"veziculară (respiraţia mixtă) poate fi auzită la normali:a) în spaţiul interscapular b) subscapular c) x! deasupra lobului superior dreptd) deasupra lobului superior stînge) bazal 99.

Cauza apariţiei ralurilor uscate ronflante:a) prezenţa sputei lic%ide în bron%iile de calibru micb) bron%ospasm (la nivelul bronniilor mici şi bron%iolec) x! prezenţa sputei v+scaose în bron%iile de calibru mared) prezenţa exudatului în alveole

e) prezenţa sputei lic%ide în bron%iile de calibru mare 100.Ce sc%imbări ale %emogramei sunt caracteristice pentru pneumonia crupoasă$

a) leucopenieb) x! leucocitoza neutrofilă marcatăc) eritrocitozad) eozinofiliee) monocitoză 101.3imita dreaptă a matităţii relative a cordului este formată de:

a) aortă

b) vena cava inferior c) x! atriul dreptd) ventricul drepte) trunc%iul pulmonar 102.3imita stîngă a matităţii relative a cordului este formată de:a) aortăb) vena cava inferioarăc) atriid) x! ventricul stînge) trunc%iul pulmonar 103.

Fombarea precordială poate fi întîlnită în caz de:

a) viciu cardiac dobînditb) x! viciu cardiac congenitalc) %ipertensiunea arterialăd) febra reumatismalăe) cardiopatie isc%emică 104.Eetragerea sistolică în regiunea şocului apexian este cauzată de:a) %ipertrofie ventricului stîng


15/94

b) %ipertrofie ventricului dreptc) %ipertrofie atriului stîngd) x! pericardita adg%esivăe) %ipertrofie atriului drept 105.&ulsaţia epigastrală patologică apare în caz de:a) %ipertrofie ventricului stîng

b) x! %ipertrofie şi dilatare ventricului dreptc) %ipertrofie atriului dreptd) dilatare D# cava inferioaree) dilatare D#cava superioare 106.&ulsaţia epigastrală patologică apare în caz de:a) %ipertrofie ventricului stîngb) %ipertrofie atriului dreptc) x! anevrism aortei abdominaled) dilatare D# cava inferioaree) dilatare D#cava superioare 107.

Gocul cardiac depistat palpator ne indica la:a) %ipertrofie atriului stîngb) %ipertrofie atriului dreptc) %ipertrofie ventricului stîngd) x! %ipertrofia ventricului drepte) %ipertrofia septului interventricular 108.Gocul apexian este format din contul:a) atriului stîngb) atriului dreptc) x! ventricului stîngd) ventricului drept

e) atriului şi ventricului stîn?i 109.Holful cardiac în valvulopatiile aortice este:a) nemodificatb) obtuzc) x! pronunţatd) deplasate) inversat 110.Inda E este înaltă în derivaţiile *, **, v3, D2"5 în caz de:a) x! %ipertrofie ventriculului st+ngb) %ipertrofie atriului st+ng

c) %ipertrofie ventriculului dreptd) %ipertrofie atriului drepte) infarct miocardic 111.9&ulsus vacuus9 se apreciază în caz de:a) %iperteniunea portalăb) %ipertensiune arterialăc) %ipertensiune pulmonarăd) x! %ipovolemiee) %ipervolemie


16/94

112.


17/94

c) suflului organicd) suflului de regurgitaţiee) suflului 'lint 120.iferenţa dintre numărul contracţiilor cardiace şi numarul de unde ale pulsului este numită:a) x! pulsus deficiensb) pulsus durus

c) pulsus molisd) pulsus alternanse) pulsus parvus 121.raube în caz de insuficienţă aortică se auscultă la:a) aortăb) artera pulmonarăc) x! artera femuralăd) artera carotidăe) artera bra%ială

124.


18/94

3a bolnavii cu insuficienţă cardiacă cronică edemele apar în primul rînd:a) în cavitatea pleuralăb) în cavitatea abdominalăc) în cavitatea pericardiacăd) x! pe gambee) paraorbital 128.

Eeflexul Kitaev in insuficienţa mitrală se caracterizează prin:a) creşterea presiunii în ventriculul st+ngb) creşterea presiunii în aortăc) x! spazm reflector al arteriolelor pulmonared) spazm reflector al venelor pulmonaree) %epatomegalie 129.'reamătul catar sistolic in spaţiul intercostal ** pe dreapta este caracteristic pentru:a) insuficienţa aorticăb) x! stenoza aorticăc) stenoza mitralăd) infarctul miocardic

e) stenoza mitrală 130.


19/94

d) %ipertensiunii arterialee) insuficientei mitrale 135.ublu suflu Dinogradov"ourosier la artera femurală se poate înt+lni în:a) x! insuficienţa aorticăb) stenoza aorticăc) stenoza mitrală

d) insuficienţa mitralăe) stenoza tricuspidiană 136.ublu zgomot >raube la artera femurală se poate înt+lni în:a) stenoza aorticăb) x! insuficienţa aorticăc) stenoza mitralăd) insuficienţa mitralăe) stenoza tricuspidiană 137.>ensiunea arterială în insuficienţa aortică are urmatoarele tendinţe:a) tensiunea sistolică se micşorează, diastolică creşte

b) x! tensiunea sistolică creşte, cea diastolică se micşoreazăc) tensiunea sistolică nu se sc%imbă, diastolică se micşoreazăd) tensiunea sistolică se micşorează, iar cea diastolică răm+ne nesc%imbatăe) tensiunea sistolică nu se sc%imbă, diastolică descreşte 138.


20/94

a) stenoza mitralăb) infarct miocardicc) x! %ipertensiune arterialăd) insuficienţă mitralăe) defect septal atrial 143.&entru care valvulopatie este caracteristică diminuarea zgomotului * cu un suflu sistolic la apex$

a) stenoza mitralăb) x! insuficienţa mitralăc) stenoza aorticăd) insuficienţa aorticăe) persistenţa ductului arterial 144.Eitmul 9de prepeliţă9 se ascultă în:a) x! stenoza mitralăb) stenoza aorticăc) infarct miocardicd) extrasistoliie) %ipertensiune pulmonară

145.Eitmul 9de prepeliţă9 se percepe în:a) stenoza aorticăb) insuficienţa mitralăc) x! stenoza mitralăd) extrasistoliie) %ipertensiune arterială 146.@odificarea intervalului &J pe traseul CH atestă dereglări de:a) x! conductibilitateb) excitabilitatec) automatism

d) refracteritatee) contractilitate 147.@odificarea segmentului &J pe traseul CH atestă dereglări de:a) excitabilitateb) x! conductibilitatec) automatismd) refracteritatee) contractilitate 148.Agomotul * este clacant la apex în:a) stenoza aortică

b) insuficienţa aorticăc) %ipertensiunea arterialăd) x! stenoza mitralăe) insufuicienţa mitrală 149.Agomotul * este clacant la apex în:a) stenoza aorticăb) insuficienţa aorticăc) insuficienţa tricuspidianăd) insufuicienţa mitrală


21/94

e) x! stenoza mitrală 150.Cum se sc%imbă zgomotele cardiace în %ipertensiunea pulmonară$a) x! accent şi dedublare a zg# ** în focarul arterei pulmonareb) accent şi dedublare a zg#** în focarul aorteic) dedublarea zg# * la apexd) diminuarea zg# * la apex

e) accentuarea zg# * la apex 151.Cum se sc%mibă > în insuficienţa aortică marcată$a) nu se sc%imbăb) creşte > sistolică şi diastolicăc) scade > sistolică şi diastolicăd) x! creşte > sistolică şi scade > diastolicăe) scade > şi creşte > diastolică 152.Gocul apexian în insuficienţa valvei aortice se deplasează:a) în ?os şi în dreaptab) x! în ?os şi în st+nga

c) în sus şi în dreaptad) în sus şi în st+ngae) fără modificări 153.Gocul apexian în stenoza valvei mitrale se deplasează:a) în ?os şi în dreaptab) în ?os şi în st+ngac) x! în sus şi mediald) în sus şi în st+ngae) fără modificări 154.*ndicaţi caracteristicele auscultative ale suflului la aortă din insuficienţa valvei aortice:

a) suflu diastolic în creştereb) suflu sistolic şi diastolicc) x! suflu diastolic in descreştered) suflu diastolic presistolice) suflu diastolic continuu 155.Caracterizaţi freamătul catar apreciat la un bolnav cu stenoză aortică:a) se apreciază în regiunea şocului apexianb) x! se apreciată în spaţiul intercostal ** din dreapta sternuluic) se apreciază în spaţiul intercostal ** din st+nga sternuluid) se apreciază la mi?locul sternului la nivelul spaţiului intercostal **e) se apreciază la procesul xifoid

156.eplasarea şocului apexian spre st+nga în insuficienţa valvei mitrale depinde de:a) x! dilatarea şi %ipertrofia ventriculului st+ngb) dilatarea şi %ipertrofia atriului st+ngc) dilatarea şi %ipertrofia ventriculului dreptd) dilatarea şi %ipertrofia atriului drepte) ateroscleroza coronarelor 157.3imita stîngă matităţii relative ale cordului în stenoza mitrală pot fi deplasată:a) în sus


22/94

b) x! în sus şi în dreapta (sp# intercostal *D)c) în sus, în dreapta şi în st+ngad) fără modificărie) în ?os şi drepta 158.3imita superioară matităţii relative ale cordului în stenoza mitrală pot fi deplasată:a) x! în sus

b) în sus şi în dreaptac) în sus, în dreapta şi în st+ngad) fără modificărie) în ?os şi drepta 159.Cum se sc%imbă limitele inimii în %idropericard$a) se deplasează în st+ngab) se deplasează în dreaptac) se deplasează în sus şi în st+ngad) se deplasează în sus şi în dreaptae) x! se deplasează în dreapta şi în stînga 160.

Cum se sc%imbă limitele matităţii relative a inimii în insuficienţa valvelor tricuspidiene$a) limita dreaptă se deplasează în st+ngab) x! limita dreaptă se deplasează spre exterior c) limita st+ngă se deplasează în st+ngad) limitele nu se sc%imbăe) limitele se deplasează în dreapta şi în sus 161.Cauzele intensificării ambelor zgomotelor cardiace :a) x! peretele toracic subţireb) anemiic) %ipotireozad) %ipertensinea arterială

e) boala isc%emică cardiacă 162.Cauzele intensificării * zgomot:a) peretele toracic subţireb) x! anemiic) %ipoteriozad) %ipertensinea arterialăe) boala isc%emică cardiacă 163.8n ce afecţiuni zgomotul ** e accentuat pe aortă$a) %ipertensiunea pulmonarăb) insuficienţa valvelor aortice

c) x! %ipertensiunea arterialăd) ateroscleroza aorteie) stenoza aortică 164.8n ce afecţiuni va fi accentuarea zgomotului ** pe artera pulmonară$a) %ipertensiunea arterialăb) x! %ipertensiunea în sistemul artetei pulmonarec) staza în circuitul mared) stenoza aorticăe) ateroscleroza aortică


23/94

165.Cum se modifică tensiunea arterială în insuficienţa valvelor aortice:a) 1/N0/ mm Bgb) 11/N0/ mm Bgc) 16/N11/ mm Bgd) x! 16/N-/ mm Bge) 7/N2/ mm Bg

166.Cauzele umbrei inimii în formă de trapez la radiografie:a) x! %idropericardb) configuraţia mitralăc) configuraţia aorticăd) cor bovinume) %ipertrofia ventriculului st+ng 167.Cum se sc%imbă proprietăţile pulsului în fibrilaţia atrială$a) puls differensb) x! puls defficiensc) puls mollis

d) puls magnuse) puls parvus 168.8n ce valvulopatii poate să apară sincopa$a) x! stenoza aorticăb) insuficienţa valvei mitralec) stenoza mitralăd) insuficienţa valvelor arterei pulmonaree) insuficienţa valvelor tricuspidiene 169.8n ce valvulopatii apare puls venos pozitiv$a) insuficienţa valvei mitrale

b) x! insuficienţa valvei tricuspidienec) stenoza mitralăd) insuficienţa valvelor aorticee) insuficienţa valvelor arterei pulmonare 170.Care din afirmaţiile referitoare la zgomotele * şi ** sunt incorecte$a) * zgomot la apexul inimii este mai puternic, sonor, mai lung decîn gomotul **, urmează dupa pauza lungăb) zgomotul ** urmează dupa pauza scurtă, mai bine se aude la baza inimiic) zgomotul * coincide cu şocul apexiand) x! şocul apexian coincide cu zgomotul **e) pulsaţia arterei carotide coincide cu zgomotul * 171.

Care din afecţiunile de mai ?os nu pot fi cauza insuficienţei aortice$a) febra reumatismală (reumatismul)b) endocardita bacterianăc) x! artroza deformantăd) luesul (sifilisul)e) boala @arfan 172.

urerile tipice din angina pectorală au sediul:a) în regiunea axilară st+ngăb) în %emitoracele st+ng


24/94

c) subscapular st+ngd) în regiunea epigastricăe) x! retrosternal 173.

bsenţa pulsului arterial la nivelul extremităţilor este caracteristică:a) tromboflebitei superficialeb) insuficienţei mitrale

c) insuficienţei aorticed) stenozei mitralee) x! sindromului de isc%emie arterială 174.&entru stenoza pilorului e caracteristică voma cu alimente ingerate:a) cu "- ore p+nă la vomăb) x! în a?unc) cu 12"/ min pînă la vomad) cu 1" zile p+nă la vomăe) cu -"4 zile p+nă la vomă 175.urerile acute 9lovitură de pumnal9 în boala ulceroasă sunt cauzate de:

a) acutizarea ulceruluib) ulcer cicatrizatc) stenoza piloruluid) ulcer penetrante) x! ulcer perforant 176.*cterul fals se deosebeşte de cel adevărat prin aceea, că nu se colorează:a) x! sclereleb) mucoaselec) palmeled) suprafaţa inferioară a limbiie) ung%iile

177.ructaţie cu gaze fără miros este cauzată de:a) putrefacţieb) x! fermentaţiec) %ipersalivaţied) putrefacţie şi fermentaţiee) acidulare (oxidare) 178.ructaţie cu miros de ouă clocite este cauzată de:a) x! putrefacţieb) fermentaţiec) reflux duodeno"gastral

d) putrefacţie şi fermentaţiee) aerofagie 179.ructaţie acidă este condiţionată de :a) formare exagerată de gaz în stomacb) stenoză piloruluic) %ernia orificiului esofagian a diafragmeid) x! %ipersecreţia sucului gastrice) secreţia redusă a sucului gastric 180.


25/94

ructate cu gust amar este cauzată de:a) refluxul maselor alimentare în esofagb) x! refluxul bilei în stomacc) %iperaciditateag astricăd) descompunerea substanţelor proteice în stomace) a%ilie 181.

Eepulsie faţa de carne (aversiune) se întîlneşte, de regulă, la bolnavi cu:a) gastrită cronicăb) boală ulceroasăc) x! cancerul stomaculuid) colecistita litiazică (colelitiaza)e) ciroza %epatică 182.Domă matinală 9pe stomac gol9 cu eliminare de mucus indică la:a) gastrită acutăb) x! gastrită cronicăc) boală ulceroasăd) %epatita cronică

e) esofagita 183.Doma acidă matinală indică la:a) stenoza piloruluib) reflux duodeno"gastralc) x! %ipersecreţia gastrică nocturnăd) a%alazia cardiie) esofagita 184.meliorarea epigastralgiei dupa vomă, este caracteristică pentru:a) %epatita cronicăb) colecistita cronică

c) x! boală ulceroasăd) colită cronicăe) cancer stomacului 185.Citofobia este întîlnită în caz de:a) colecistita cronicăb) cancer stomacalc) x! boala ulceroasă a stomaculuid) boala ulceroasă a duodenuluie) esofagita 186.Citofobie se consideră:

a) scăderea appetituluib) perversie la alimentec) creşterea appetituluid) x! refuzul de alimentaţie pe fond de appetism normale) perversie de gust 187.Constipaţia reprezintă reţinerea îndelungată a maselor fecale în intestin mai mult de:a) 16 oreb) 4 orec) -5 ore


26/94

d) x! 46 oree) 0 ore 188.&rezenţa mucusului în fecale e cauzat de afectarea:a) stomaculuib) duodenuluic) pancreasului

d) intestinului subţiree) x! intestinului gros 189.urerile gastrice care se asociază cu încordarea musculară pronunţată apar în:a) inflamaţia intestinului subţireb) x! la trecerea inflamaţiei pe peritoneuc) %emoragia intestinalăd) ulcerele multiple ale sigmoiduluie) toate de mai sus 190.ispariţia peristalticii intestinale la auscultaţia abdomenului ne vorbeşte despre:a) colita cronică în acutizare

b) meteorismc) x! ocluzie intestinală paraliticăd) limitarea îndelungată a primirii %răniie) ulcer peptic a stomacului 191.>ăcerea 9mormîntală9 apare la auscultaţia abdomenului în caz de:a) ocluzie intestinală mecanicăb) x! perforaţia ulcerului cu paralizia intestinuluic) penetraţia ulcerului în pancreasd) stenoza decompensată a piloruluie) colon iritabil 192.

Eeacţia Hregersen se foloseşte pentru determinarea:a) pB sucului gastricb) x! %emoragiei ocultec) glucoza sîngeluid) glucoza în urinăe) acidului clor%idric în sucul gastric 193.'ibre musculare cu stratificare în masele fecale se înt+lnesc:a) la persoane sănătoaseb) la inflamaţia peretelui intestinalc) în %emoragiid) în ulcer a peretelui intestinal

e) x! în insuficienţa fermentativă 194.'ibre musculare fără stratificare în fecale se înt+lnesc:a) x! la persoane sănătoaseb) inflamaţia peretelui intestinalc) în %emoragiid) în ulcer a peretelui intestinale) în insuficienţa fermentativă 195.Cauza pruritului cutanat în patologia ficatului este:


27/94

a) conţinut crescut de colesterol în s+ngeb) x! acumularea acizilor biliari în s+ngec) acumularea stercobilinei în s+nged) conţinut mărit de bilirubina necon?ugată în s+ngee) conţinut mărit de bilirubina con?ugată în s+nge 196.*cterul tegumentelor şi mucoaselor se observă în caz de acumulare în s+nge:

a) acizilor biliarib) în exces a leucocitelor c) x! creşterea concentraţiei bilirubineid) concentraţie mărită a %emoglobineie) scaderea %emoglobinei în sînge 197.8n ce cazuri e nevoie de a efectua palparea balotantă (flotantă) a ficatului$a) %epatomegalie marcatăb) micşorarea marcată a ficatuluic) meteorismd) x! ascită marcatăe) peritonită

198.8n care din afecţiunile de mai ?os se întîlneşte simptomul 9g%eţii plutitoare9:a) c%ist %epaticb) colelitiazac) %epatitad) c%ist %idatice) x! ciroza %epatică cu ascită 199.Culoarea galben"roşietică a pielii e caracteristică pentru icterul:a) mecanicb) x! parenc%imatosc) %emolitic

d) mecanic=%emolitice) fals 200.Culoarea galben de lămîie a tegumentelor e caracteristică pentru icterul:a) x! %emoliticb) parenc%imatosc) mecanicd) mecanic=%emolitice) fals 201.Coloraţia galben"verzuie a tegumentelor e caracteristică pentru icterul:a) %emolitic

b) parenc%imatosc) x! mecanicd) parenc%imatos=%emolitice) fals 202. a&rurit cutanat marcat preponderant e caracteristic pentru icterul:a) %emoliticb) parenc%imatosc) x! mecanicd) %emolitic=parenc%imatos


28/94

e) fals 203.3a bolnavii cu ciroza %epatică în rezultatul dereglării metabolismului colesterolului pe piele apar:a) steluţe vasculareb) teleangioectaziac) x! xantome şi xantelasmed) erupţii peteşiale

e) leziuni de grata? 204.Cauzele %emoragiilor din venele esofagiene în ciroza ficatului sunt:a) micşorarea protrombinei sîngeluib) micşorarea fibrinogenului sîngeluic) trombocitopenied) x! creşterea tensiunii în venele esofagienee) leucocitopenie 205.8n icterul %emolitic urina este pigmentată considerabil din cauza creşterii concentraţiei în urină a:a) bilirubinei indirecteb) bilirubinei directe

c) x! stercobilinogenuluid) %emoglobineie) acizilor biliari 206.Conţinut mărit de amidon în masele fecale preponderent se determină în patologia:a) stomaculuib) x! intestinului subţirec) intestinului grosd) pancreasuluie) vezicii biliare 207.Hreaţa este un act reflex legat cu excitarea:

a) x! nervului vagb) nervului recurentc) nervului frenicd) nervului faciale) nervului trigemin 208.&eristaltismul macroundular sonor ce apăre la auscultaţia abdomenului ne vorbeşte desprea) x! ocluzie mecanică a intestinuluib) perforaţia ulceruluic) atonia intestinuluid) stenoza decompensată a antruluie) peritonită fibrinoasă

209.&entru formarea anastamozelor cava"cavale în %ipertensiunea portală este caracteristică dilatarea venelor:a) mai sus de ombelicb) mai ?os de ombelicc) x! în regiunile laterale a abdomenuluid) mai sus şi mai ?os de ombelice) împre?urul ombelicului 210.8n caz de anastomoze între v#porta şi v#cava superioară în %ipertensiune portală este caracteristică dilatareavenelor peretelui abdominal anterior:


29/94

a) x! superior de ombelicb) inferior de ombelicc) în regiunile laterale ale abdomentuluid) superior şi inferior de ombelice) paraombelical 211.8n caz de anastomoze între v#porta şi v#cava inferioară în %ipertensiune portală este caracteristică dilatarea

venelor peretelui abdominal anterior:a) superior de ombelicb) x! înferior de ombelicc) în regiunile laterale ale abdomentuluid) superior şi interior de ombelice) în ?urul ombelicului 212.&rurit cutanat marcat în ciroza %epatică este mai caracteristic pentru:a) ciroza portalăb) x! ciroza biliarăc) ciroza postnecroticăd) ciroza cardiacă

e) steatoza %epatică 213.Constipaţiile în boala ulceroasă sunt condiţionate de:a) x! %ipersecreţia acidului clor%idric în stomacb) %iposecreţia acidului clor%idric în stomacc) disc%inezia reflectorie a intestinuluid) regim de pate) erori alimentare 214.urerile în regiunea %ipocondriului drept ce poartă caracter bont, de obicei, sunt cauzate de:a) necroze %epaticeb) x! întinderea capsulei %epatice

c) peri%epatită acutăd) inflamarea cailor biliaree) splenomegalie 215.Ce mecanism predomină în icterul supra%epatic (%emolitic)$a) x! dereglarea funcţiei %epatocitului de a capta bilirubinab) dereglarea procesului de con?ugare a bilirubineic) dereglarea excreţiei bilirubinei de către ficatd) dereglarea excreţiei bilirubinei prin blocarea căilor biliaree) distrugerea eritrocitelor 216.


30/94

d) gastrita tip Fe) gastrita tip C 218.Colaterale venoase apar în:a) %ipertensiunea arterialăb) x! ciroza %epaticăc) %emoragii repetate

d) astmul bronşice) boala ulceroasă 219.Caracterizaţi durerea in boala ulceroasă cu localizarea ulcerului in regiunea cardială a stomacului:a) dureri de 9foame9b) x! dureri precoce postprandialec) dureri tardive postprandialed) dureri nocturnee) dureri permanente 220.&entru ce afecţiune sunt caracteristice dureri permanente în regiunea epigastrică$a) gastrită cronică

b) duodenită cronicăc) colecistită calculoasăd) boala ulceroasă fără complicaţiie) x! cancer gastric 221.&entru ce afecţiuni sunt caracterisitce dureri sezoniere$a) %epatităb) gastrităc) x! ulcer duodenald) cancer gastrice) cancer esofagian 222.

urerile ;de pumnal9 în boala ulceroasă sunt cauzate de:a) acutuzarea ulceruluib) apariţia %emoragiei gastricec) malignizarea ulceruluid) dezvoltarea stenozei piloricee) x! ulcer perforant 223.&ruritul cutanat în afecţiunile %epatice este cauzat de acumularea în piele a:a) colesteroluluib) bilirubineic) x! acizilor biliarid) albumunei

e) estrogenelor 224.


31/94

a) 1,5 " ,/b) /,/c) /,2"1,/d) x! ,/"4,/e) 2,/"0,/ 226.demele de origine %epatică apar din cauza:

a) x! %ipoalbuminemieib) %ipoalbuminurieic) %ipoglicemieid) %iperglicemieie) %ipoazotemiei 227.


32/94

d) 'ee) acid lactic 233.Cauzele dezvoltării icterului mecanic:a) x! litiaza coledocianăb) litiaza biliarăc) intoxicaţie cu ciuperci

d) cancer gastrice) stenoza pilorică 234.Care este localizarea cea mai frecventă a cancerului gastric$a) x! regiunea antro"piloricăb) curbura micăc) curbura mared) regiunea cardialăe) fundul gastric 235.'orma %istologică cea mai frecventă a cancerului gastric este:a) x! adenocarcinoma

b) sMir c) cancer dur d) cancer diferenţiate) cancer cu celule plate 236.ezvoltarea precoce a %ipertensiunii portale este caracteristică pentru:a) ciroza %epatică macronodularăb) ciroza %epatică primitivăc) x! ciroza %epatică micronodularăd) cancer primar %epatice) %epatita cronică virală 237.

Care afirmaţie descrisă de mai ?os nu este corectă pentru %ipertensiunea portală$a) dezvoltarea colateralelor venoaseb) %emoragie din venele varicoase a esofaguluic) ascitad) x! sindromul febrile) splenomegalia 238.*n caz de aparitie a %emoragiei din ulcer duodenal:a) durerea existentă brusc se intensificăb) x! durerea existentă dispare sau se micşoreazăc) apare senzaţia de amarăciune în gurăd) dureri iradiează în regiunea lombar

e) dureri iradiează în regiunea precordială 239.*cterul mecanic în litiaza biliară apare în caz de:a) concrement în regiunea colului vezicalb) x! obturaţia coledoculuic) obturaţia ductului vezicald) obturaţia ductului pancreatice) vezica biliară 9deconectată9 240.Care mecanism predomină în icter %emolitic$


33/94

a) dereglarea con?ugării bilirubineib) dereglarea excreţiei bilirubinei de către %epatocitc) dereglarea con?ugării şi excreţiei bilirubineid) dereglarea eliminării bilirubinei prin ducturile biliaree) x! destrugerea marcată a eritrocitelor cu eliberarea în exces a bilirubinei necon?ugate 241.

&rin diureză pozitivă se înţelege:

a) diureza diurnă mai mare dec+t nocturnăb) diureza nocturnă mai mare dec+t diurnăc) diureza în 4 ore mai mare de 1,2 ld) x! volumul urinei emise (cantitatea de urină) în 4 ore e mai mare dec+t cantitatea lic%idelor ingeratee) diureza nictemirală e mai mică de 1,2 l

242.&rin diureza negativă se înţelege:a) volumul diurezei în 4 ore e mai mic de /,2 lb) x! volumul urinei emise în 4 ore e mai mic dec+t cantitatea lic%idelor ingeratec) diureza nocturnă mai mare dec+t diurnăd) diureza diurnă mai mare dec+t nocturnăe) volumul de urină eliminat în 4 ore e mai mare de l

243.Ce inţelegem prin dizurie$a) poliurie

b) x! micţiunea dificilă, însoţită sau nu de dureric) oliguried) dureri în regiunea lombarăe) prezenţa eritrocitelor în urină

244. &rin oligurie se înţelege:a) x! diureza (în 4 ore) e mai mică de 2// mlb) diureza (în 4 ore) e mai mică de 2/ mlc) diureza nictemerală mai mare de 1,2 ld) volumul de urină eliminat noaptea e mai mare dec+t volumul de urină eliminat ziua

e) volumul de urină eliminat în 4 ore e mai mic dec+t volumullic%idelor îngerate 245. &rin poliurie înţelegem:

a) diureza nictemirală e mai mică de 1lb) x! diureza nictemirală e mai mare de 1,6 lc) diureza de zi e mai mare dec+t de noapted) diureza nocturnă e egală cu cea diurnăe) micţiuni dureroase

246.&rin anurie înţelegem:a) volumul de urină eliminat în 4 ore e mai mic de lb) volumul de urină eliminat în 4 ore e mai mic de 1 l

c) x! volumul de urină eliminat în 4 ore e mai mic de // mld) nu se elimină deloc urinae) volumul de urină eliminat în 4 ore e mai mic de /,2 l

247. &rin işurie înţelegem:a) x! reţinerea eliminării urinei (retenţie de urină)

b) volumul de urină eliminat în 4 ore e micşoratc) micţiuni dureroase şi îngreunated) micţiuni frecventee) eliminarea urinei în cantităţi egale peste intervale egale de timp


34/94

248.&rin polac%iurie înţelegem:

a) micţiuni dureroaseb) reţinerea eliminării urineic) x! micţiuni frecvented) emisie îngreunată de urinăe) urină nu se emite deloc

249. &rin izurie înţelegem:a) x! emisie de urină în cantităţi egale peste timp egalb) densitatea specifică a urinei e mică (1//6 "1/1)c) emisie de urină în cantităţi diferite peste timp egald) micţiuni frecvente

e) micţiuni dureroase# 250.

&rin nicturie înţelegem:a) x! diureza diurnă mai mare decît nocturnăb) diureza nocturnă mai mare decît diurnăc) diureza nictemerală e scăzutăd) diureza nocturnă lipseşte

e) diureza nictemerală e mai mare de l 251.&rin strangurie înţelegem:

a) retenţia de urinăb) micţiuni dureroasec) micţiuni îngreunated) micţiuni frecventee) x! micţiuni dureroase, îngreunate, cu porţii mici de urină

252.&rin %ipostenurie înţelegem:

a) diureza nictemerală micşorată

b) densitatea specifică a urinei e monotonă şi scăzutăc) emisie de urină cu densitatea specifică mărită (mai mare de 1/6)d) micţiuni raree) x! emisie de urină cu densitatea specifică scăzută

253.&rin %ipoizostenurie înţelegem:

a) x! emisie de urină cu densitatea specifică scăzută şi monotonăb) diureza nictemerală mărităc) micţiuni frecvente

d) micţiuni dureroase şi îngreunate

e) diminuarea volumului de urină eliminat în 4 ore

254.&rin ce metodă de investigaţie clinică se determină simptomul &asternaţMi$a) palpaţiab) x! percuţiac) tamponament a regiunii lombared) auscultaţiae) ultrasonografie

255.


35/94

8n nefroptoza de gradul * se palpează:a) polul superior al rinic%iuluib) rinic%iul nu se palpeazăc) x! se palpează polul inferior al rinic%iuluid) se palpaează tot rinic%iul (polul superior şi inferior)e) rinic%iul se palpează în bazinul mic

256.

8n analiza urinei după OeciporenMo se determină numărul de eritrocite, leucocite şi cilindri, în urinarecoltată:a) în 4 oreb) în - orec) într"un minutd) într"un litrue) x! într"un mililitru

257.8n urina normală matinală cantitatea maximală de proteine:a) mai mare de -,2 grNlb) mai mică de -,2 grNlc) x! /,/--gNl

d) lipseştee) mai mică de 1grNl 258.ensitatea specifică a urinei la normal poate varia timp de 4 ore:

a) x! 1/1/ " 1/6b) 1/1/ " 1/12

c) 1//7 P 1/11 d) 1/1 " 1/-6

e) 1/12 " 1// 259. 8n nefroptoza de gradul ** rinic%ii:

a) nu se palpeazăb) x! se palpează rinic%iul în întregime (polul superior şi inferior)

c) se palpează polul inferior al rinic%iuluid) rinic%iul se palpează în bazinul mice) rinic%iul e deplasat în partea opusă a abdomenului

260.Culoarea tegumentelor în afecţiunile renale:

a) cianoticeb) x! palidec) roz"paled) %iperemiate

e) icterice 261.&entru analiza urinei după OeciporenMo urina se recoltă:

a) timp de - oreb) timp de 4 orec) porţiunea nocturnăd) x! porţiunea mi?locie din micţiunea de dimineaţăe) porţiune de dimineaţă

262.&acientul are o poliurie c+nd diureza pe 4 ore constituie: a) mai nult de 2// ml

b) mai mult de 1,/ lc) mai mult de 1,2 l


36/94

d) x! mai mult de 1,6 l e) mai mult de -,/ l 263.

&roba OeciporenMo reprezintă:a) determinarea cantităţii de leucocite, eritrocite şi cilindri în urina în 4 oreb) determinarea cantităţii de leucocite, eritrocite şi cilindri în urina pe 1 orăc) x! determinarea cantităţii de leucocite, eritrocite şi cilindri în urina în 1 ml

d) determinarea cantităţii de leucocite, eritrocite şi cilindri în urina pe - oree) determinarea cantităţii de leucocite, eritrocite şi cilindri în urina într"un litru de urină 264.nuria reprezintă eliminarea de urină pe 4 ore sub:

a) 6// mlb) 5// mlc) 2// mld) // mle) x! 2/ ml

265.

Corelaţii între diureza diurnă şi nocturnă este :a) :1

b) x! -:1c) 1:1) 1:e) 1:-

266.Ce e poliuria compensătoare$

a) x! mărirea emisiei cantităţii de urină de către rinic%i în dereglarea funcţiei de concentraţie a rinic%ilorQb) perioada de micşorarea edemelor c) mărirea excreţiei de urină de către rinic%i în caz de îngerare mărită a lic%iduluid) emisie urinei la consumul diureticilor e) emisia urinei mai mult de 1 l

267.&rin metoda &asternaţMii se determină:a) dimensiunile rinic%ilor b) nefroptozac) x! apariţia în urină a proteinelor după tapotament în regiunea lombară şi apariţia durerilor în regiunealombară

d) inflamaţia pelvisului renale) dilatarea pelvisului renal

268.


37/94

egumente uscate, reci se depisteaza în:a) x! %ipotiroidismb) %ipertireoidismc) coma %ipoglicemicad) sindromul *ţenMo"Cus%inge) obezitate

271.8n ce afectiuni poate surveni starea de coma$a) pneumonieb) x! diabet za%arat

c) bronsita cronicad) astm bronsice) x! ciroza %epatica 272.8ngustarea pupilelor (mioza) se consatata în:a) %epatita acutab) x! uremiec) x! intoxicatii cu morfinad) emfizem pulmonar e) insuficienta respiratorie 273.ilatarea pupilelor (midriaza) este întîlnita în:

a) x! intoxicatii cu atropinab) mixedemc) x! coma diabeticad) coma uremicae) x! coma %epatica 274.xpresia fetei bolnavului cu %iperfunctia tiroidei:a) x! oc%i lucitori cu clipirea rarab) îngustarea fantelor orbitalec) x! exoftalmie (oc%i mari, larg desc%isi)d) edematierea feteie) x! fata exprima spaima

275.xpresia fetei în %ipofunctia glandei tiroide:a) x! edematierea feteib) x! trasaturile fetei sterse (fara mimica)c) exoftalmd) x! îngustarea fantelor orbitalee) cianoza fetei 276.Cauzele sc%imbarii culorii pielii sunt :a) x! gradul de umplere a vaselor sangvine cu sange


38/94

b) x! cantitatea si calitatea pigmentuluic) x! grosimea si transparenta pieliid) gradul de umiditate a pieliie) elasticitatea pielei 277.Cauza paloarei pielei:a) x! spazmarea vaselor sangvine

b) %ipercolesterolemiac) x! dilatarea vaselor sangvine abdominaled) %ipoalbuminemiae) x! anemia 278.Biperemia pielei poate fi înt+linta în:a) x! stari febrileb) x! policitemia (boala DaRuez)c) %ipercolesterolemied) ictere) colaps vascular 279.

Cauza culorii cianotice a pielei este:a) x! insuficienta cardiacab) x! insuficienta respiratoriec) insuficienta %epaticad) anemiae) eritremia (boala DaRuez) 280.Cauzele umiditatii exagerate a tegumentelor:a) x! gusa difuza toxicab) %ipofuntia glandei tiroidec) x! scaderea critica a febreid) x! coma %ipoglicemica

e) coma %iperglicemica 281. CalinCauzele pielii uscate:a) x! diabet za%aratb) x! %ipofuncţia glandei tiroidec) x! de%idratarea organismului (diaree, vomă îndelungată)d) x! uremiee) obezitate 282. Calin@ărirea ganglionilor limfatici submaxilari se întîlneşte în:a) x! procesul inflamator în cavitatea bucalăb) %iperfuncţia tiroidei

c) %ipofuncţia tiroideid) meningităe) x! limfogranulematoză 283. Calin'ebra %ectică se caracterizează prin oscilaţii nictemirale p+nă la:a) 1 Cb) Cc) ,2 Cd) x! -,/ Ce) x! 4,/ C


39/94

284. Calin8n ce afecţiuni pulmonare apare %emoptizia$a) x! cancer pulmonar (bronşic)b) infiltraţie inflamatoare (pneumonia în focar)c) x! bronşiectazied) pleuriziee) x! infarct pulmonar

285. Calin>usea matinală e caracteristică pentru:a) x! tabacismb) x! bronşită cronicăc) x! boala bronşiectaticăd) %idrotoraxe) insuficienţă mitrală 286. Calin8n care afecţiuni pulmonare degetele pot avea formă de 9beţişoare de tobă9$a) x! bronşită cronică complicată cu bronşiectaziib) afecţiuni pulmonare acutec) %idrotorax

d) x! absces pulmonar cronice) pneumonie 287. Calin8n care afecţiuni pulmonare degetele pot avea ung%iile în formă 9sticlă de ceasornic9$a) x! bronşită cronică complicată cu bronşiectaziib) afecţiuni pulmonare acutec) %idrotoraxd) x! absces pulmonar cronice) pneumonie 288. Calin&articularităţile toracalgiilor cauzate de lezarea pleurei:a) x! se intensifică la respiraţie adîncă

b) x! se atenuiază în poziţia forţatăc) x! se intensifică la tusead) x! caracterul durerilor sub formă de ?ung%ie) dureri retrosternale sub formă de accese 289. Calinlegeţi formele normale a cutiei toracice:a) în formă de butoi (emfizematoasă)b) paraliticăc) x! normostenicăd) x! %iperstenicăe) x! astenică 290. Calin

legeţi formele patologice a toracelui:a) %iperstenicăb) x! ra%iticăc) x! paraliticăd) astenicăe) x! emfizematoasă 291. CalinCare sunt semnele caracteristice pentru toracele ra%itic$a) x! mărirea dimensiunii antero"posterioare în carenăb) x! ung%iul epigastral ascuţit


40/94

c) x! apariţia ;mătăniilor costale9d) ung%iul epigastral obtuze) asimetria %emitoracelor 292. Caliniferenţa dintre cutia toracică emfizematoasă şi normostenică este:a) x! ung%iul epigastral obtuzb) x! coastele situate mai orizontal

c) x! mărirea dimensiunii antero"posterioare în comparaţie cu cele lateraled) x! aspectul de toracele blocat în inspir e) ung%iul epigastral de 7/ 293. Caliniferenţa dintre cutia toracică emfizematoasă şi astenicăa) x! ung%iul epigastral obtuzb) x! coastele situate mai orizontalc) x! tendinţa de egalareQ a dimensiunilor antero"posterioare şi transversaled) x! aspectul de toracele blocat în inspir e) ung%iul epigastral mai mic de 7/ 294. CalinCauzele atenuării sau dispariţiei vibraţiilor vocale:

a) induraţia ţesutului pulmonar în infiltraţia inflamatoareb) x! îngroşarea peretelui toracic (din contul ţesutului adipos)c) x! acumularea de lic%id în cavitatea pleuralăd) cavitate în plăm+ne) x! obturaţia unui bron% de calibru mare 295. Calin


41/94


42/94

d) prezenţa exudatului în alveolee) lezarea pleurei 307. CalinCauza apariţiei ralurilor uscate sibilante:a) prezenţa sputei lic%ide în bron%iile de calibru micb) x! bron%ospasmc) x! prezenţa sputei v+scaose în bron%iile mici şi bron%iole

d) prezenţa exudatului în alveolee) x! prezenţa sputei v+scaose în bron%iile de calibru mare 308. CalinCauza apariţiei frotaţiilor pleurale:a) x! de%idratarea foiţelor pleurale (uscarea)b) prezenţa sputei în bron%iic) x! prezenţa fibrinei în spaţiul pleurald) prezenţa sputei în bron%iie) inflamaţia alveolelor 309. Caliniferencierea frotaţiilor pleurale de raluri umede:a) se aud numai în exspir

b) se aud numai în inspir c) x! se aud mai bine la apăsarea cu stetoscopul pe cutia toracicăd) x! nu se sc%imbă după tusee) x! se aud în respiraţie imitată cu gura şi nasul înc%ise 310. Caliniferencierea frotaţiilor pleurale de raluri crepitante (crepitaţii):a) x! se aud în ambele faze al respiraţieib) se aud la apogeul inspiraţieic) x! se aud în respiraţie imitată cu gura şi nasul înc%ised) x! se intensifică la apăsarea cu stetoscopul pe cutia toracică, la inspir profunde) se sc%imbă după tuse 311. Calin

iferencierea frotaţiilor pleurale de raluri crepitante (crepitaţii):a) x! se aud în ambele faze al respiraţieib) se aud numai în expir c) x! se aud în respiraţie imitată cu gura şi nasul înc%ised) x! se intensifică la apăsarea cu stetoscopul pe cutia toracicăe) se sc%imbă după tuse 312. Caliniferencierea ralurilor crepitante (crepitaţiilor) de raluri umede buloase mici:a) se aud în inspir şi expir b) x! se aud la apogeul inspiruluic) x! nu se sc%imbă după tused) x! se aude uniform sunetul acustic

e) se aud difuz, modificîndu"se dupa tuse 313. CalinCauzele intensificării bron%ofoniei:a) x! infiltraţia inflamatoare a ţesutului pulmonar b) prezenţa lic%idului în cavitatea pleuralăc) prezenţa lic%idului şi aerului în cavitatea pleuralăd) x! prezenţa cavităţii mari în plămîn, superficială, care comunică cu bron%e) obstrucţia bron%iilor 314. CalinCauzele atenuării bron%ofoniei:


43/94

a) infiltraţia inflamatoare a ţesutului pulmonar b) x! prezenţa aerului în cavitatea pleuralăc) prezenţa cavităţii în plămîn,care comunică cu bron%d) x! %iperpneumatizarea plămînilor (emfizem)e) x! prezenţa lic%idului în cavitatea pleurală în cantităţi moderate 315. CalinCe zgomote principale şi supraadăugate se vor auzi în bronşita cronică, fără complicaţii:

a) x! raluri uscateb) x! raluri umede nesonorec) raluri umede sonored) x! respiraţie asprăe) respiraţie mixtă 316. CalinCauza sonorităţii ralurilor umede (ralurilor subcrepitante):a) x! prezenţa secretului lic%id în cavitate cu pereţi netezi şi induraţi, superficială, care comunică cu bron%b) %iperpneumatizarea plămînilor c) x! prezenţa sputei lic%ide în bron%ii, încon?uraţi de ţesut pulmonar condensatd) prezenţa sputei lic%ide în bron%iile micie) prezenţa sputei v+scoase în bron%ii

317. Calin


44/94

d) vibraţiile vocale şi bron%ofonia nemodificatee) vibraţiile vocale şi bron%ofonia lipsesc 322. Calin*ndicaţi în care din sindroamele enumerate bron%ofonia este atenuată$a) sindromul de induraţie inflamatoareb) sinrdomul cavităţii în plăm+nc) x! sindromul acumulării lic%idului în cavitatea pleurală

d) x! sindromul acumulării aerului în cavitatea pleuralăe) x! sindromul %iperaeraţiei pulmonare 323. Calin*ndicaţi în care din sindroamele enumerate bron%ofonia nu este atenuată$a) x! sindromul de condensării inflamatoareb) x! sindromul cavităţii în plăm+nc) sindromul acumulării lic%idului în cavitatea pleuralăd) sindromul acumulării aerului în cavitatea pleuralăe) sindromul %iperaeraţiei pulmonare 324. CalinCe este caracteristic pentru %idrotoraxul avansat$a) x! sunet percutor mat

b) murmur vezicular atenuatc) vibraţiile vocale atenuated) bron%ofonia exageratăe) x! lipsa zgomotelor respiratorie 325. CalinCe este caracteristic pentru %idrotoraxul avansat$a) murmur vezicular intensificatb) x! sunet percutor matc) vibraţiile vocale intensificated) x! lipsa bron%ofonieie) frotaţiile pleurale 326. Calin

Cauzele diminuării murmurului vezicular sunt:a) x! pierderea elasticităţii alveolelor b) inflamaţia mucoasei bron%iilor c) x! prezenţa lic%idului în cavitatea pleuralăd) x! %idropneumotoraxe) cutia toracică subţire 327.8n care din sindroamele menţionate freamătul vocal este intensificat$a) x! sindromul de condensare a ţesutului pulmonar b) sindromul atelectaziei prin obturarec) sindromul de %idrotoraxd) sindromul de pneumotorax

e) x! sindromul cavităţii în plăm+n, care comunică cu bron%ia 328.Ce modificări ale limitelor pulmonare pot fi în emfizem pulmonar$a) nu sunt modificărib) x! se deplasează în sus limitele superioarec) x! se deplasează în ?os limitele inferioared) x! se micşorează mobilitatea maximală a limitelor inferioare a plămînilor e) se măreşte mobilitatea maximală a limitelor inferioare a plămînilor 329.Cutia toracică emfizematoasă prezintă:


45/94

a) ung%iul epigastric ascuţitb) ung%iul epigastric dreptc) x! ung%iul epigastric obtuzd) x! fose supraclaviculare nivelate sau bombatee) fose supraclaviculare ad+ncite 330.@ecanismul apariţiei ralurilor crepitante (crepitaţiei):

a) spasmul musculaturii netede a bron%iilor b) inflamaţia mucoasei bron%iilor c) acumularea exudatului în lumenul bron%iilor d) x! acumularea exudatului în lumenul alveolelor e) x! acumularea transudatului în lumenul alveolelor 331.3imitele plămînilor în timpul accesului de astm bronşic:a) nu se sc%imbăb) limitele superioare se deplasează în ?osc) x! limitele superioare se deplasează în susd) limitele inferioare se deplasează în suse) x! limitele inferioare se deplasează în ?os

332.>ranspiraţia cu caracter exploziv apare în:

a) x! coma %ipoglicemicăb) %ipotiroidismc) x! infarct miocardic acutd) x! %emoragii digestive masivee) anemie feriprivă 333.Bipotermia poate apărea în:

a) %ipertiroidismb) x! coma barbituricăc) x! intoxicaţia cu cocainăd) x! intoxicaţia cu morfinăe) x! expunere prelungită la frig 334.


46/94

@idriaza bilaterală apare în:

a) x! intoxicaţia cu ciupercib) luesc) x! intoxicaţia cu atropinăd) anemia feriprivă

e) pneumonia acută 337.Cianoza adevărată:a) este o coloraţie brun"roscată a tegumentelorb) x! este o coloraţie albastră"violacee a pielii si mucoaselorc) este determinată de scăderea %emoglobinei reduse în s+ngele capilar sub 2 gNdld) x! este determinată de cresterea %emoglobinei reduse în s+ngele capilar peste nivelul critic de 2gNdle) apare în insuficienţa renală 338.&ruritul generalizat poate apărea în:

a) x! uremie

b) diabet za%aratc) x! sindrom de colestazăd) x! dermatoze alergicee) pediculoză 339.&etele %emosiderozice:

a) apar în insuficienţa arterială cronicăb) x! apar în insuficienţa venoasă cronicăc) sunt dispuse la nivelul feţeid) x! sunt dispuse la nivelul membrelor inferioaree) x! au o culoare brun"cenusie

340.Bemoptizia nu apare în:

a) x! emfizem pulmonar b) tuberculoză pulmonarăc) infarct pulmonard) stenoză mitralăe) x! astm bronsic 341.urerea toracică cauzată de fracturile costale este:

a) x! accentuată de respiraţie

b) x! accentuată de effortc) neaccentuată de effortd) x! accentuată de tusee) x! obiectivată prin presiune digitală 342.Cauzele accentuării vibraţiilor vocale:

a) x! induraţia ţesutului pulmonar în infiltraţia inflamatoareb) îngroşarea peretelui toracic (din contul ţesutului adipos)


47/94

c) acumularea de lic%id în cavitatea pleuralăd) x! prezenşa cavităţii în plăm+ne) obturaţia unui bron% de calibru mare 343.Ce formă toracică e caracteristică pentru emfizem pulmonar$

a) x! de butoi

b) paraliticăc) asimetricăd) mărirea în volum a unui %emitoracee) x! ung%iul epigastral mai mare de 7/S 344.


48/94

d) x! participă în respiraţie muşc%ii auxiliarie) x! bombarea foselor supraclaviculare 350.@icşorarea mobilităţii %emitoraceului unilateral poate fi condiţionat de:

a) scaderea mobilităţii articulaţiilor costo"sternaleb) scaderea mobilităţii articulaţiilor costo"vertebrale

c) x! acumularea unilaterală aerului în cavitatea pleuralăd) creşterea presiunii intratoracicee) x! acumularea unilaterală lic%idului în cavitatea pleurală 351.


49/94

Cauzele accentuării vibraţiilor vocale:a) x! induraţia ţesutului pulmonar în condensare neretractilăb) îngroşarea peretelui toracic (din contul ţesutului adipos)c) acumularea de lic%id în cavitatea pleuralăd) x! cavitate în plăm+ne) acumularea de aer în cavitatea pleurală 358. Calin

8n care din sindroamele enumerate se depistează atenuarea sau dispariţia vibraţiilorvocale$a) x! atelectazia prin obturaţieb) sindrom cavitar c) x! %idrotoraxd) x! pneumotoraxe) induraţia inflamatorie a ţesutului pulmonar (condensare pulmonară) 359. Calin8n care din sindroamele enumerate se depistează atenuarea sau dispariţia vibraţiilor vocale$a) x! atelectazia prin obturaţieb) sindrom cavitar c) x! %idrotorax

d) x! pneumotoraxe) condensare pulmonară neretractilă 360.&entru patologie cardiacă dispnee ca regulă este:

a) expiratorie

b) x! inspiratorie

c) mixtă

d) x! la efort fizic

e) lipsa dispneei

361.3imitele pediculului vascular sunt formate de:

a) x! aortăb) vena cava inferioarăc) atriid) ventriculee) x! trunc%iul pulmonar

362.3imitele pediculului vascular sunt formate de:a) x! aortăb) x! vena cava suparioarăc) atriid) ventriculee) x! trunc%iul pulmonar 363.Componentele zgomotului * cardiac sînt:a) x! musculară


50/94

b) x! atrială

c) ventriculară

d) x! vasculară

e) x! valvulară

364.Componentele zgomotului ** cardiac sînta) ventriculară

b) musculară

c) atrială

d) x! vasculară

e) x! valvulară

365.Componentele zgomotului ** cardiac sînt:

a) x! valvulară

b) musculară

c) x! vasculară

d) atrială

e) sanguină

366.Componentele zgomotului ** cardiac:

a) x! inc%iderea valvei aorticeb) x! vibratia portiunii ascendente a pereţilor aortei si trunc%iului pulmonar c) x! inc%iderea valvei trunc%iului pulmonar d) desc%iderea valvei aorticee) desc%iderea valvei trunc%iului pulmonar 367.

Componenta valvulară a zgomotului * este cauzată de:

a) x! vibraţia valvei mitraleb) x! vibraţia valvei tricuspidec) vibraţia valvei aorticed) vibratia arterei pulmonaree) creşterea viscozităţii s+ngelui 368.


51/94

a) stenoza aorticăb) x! stenoza mitralăc) insuficienţa mitralăd) stenoza pulmonară

e) x! stenoza tricuspidiană

369.


52/94

c) în punctul FotMin"rbac%d) la apexe) la nivelul procesului xifoid 374.9&ulsus differens9 se determină în caz de:

a) %ipertensiune arterială

b) fibrilaţie atrialăc) insuficienţă mitralăd) x! stenoza unei artere bra%ialee) x! stenoza mitrală critică375.

Cauzele cianozei in insuficienţa cardiacă sunt:

a) x! staza în circuitul micb) reducerea presiunii în circuitul marec) micşorarea presiunii în artera pulmonarăd) respiraţia frecventă

e) x! acumularea in s+nge a %emoglobinei peroxidate 376.3a auscultaţia cordului în caz de insuficienţă mitrală se determină:

a) x! diminuarea zgomotului * la apexb) x! suflu sistolic la apexc) suflu diastolic la apexd) accentuarea zgomotului * la apexe) accentuarea zgomotului ** la aortă 377.3a bolnavii cu stenoză mitrală la apexul cordului se auscultă:

a) diminuarea zgomotului *b) x! suflu diastolicc) suflu sistolicd) x! zgomotul * clacante) diminuarea zgomotului ** 378.8n cazul decompensării părţii st+ngi ale cordului limitele matităţii relative ale cordului se deplasează:

a) x! în ?osb) în dreapta şi în ?osc) în dreaptad) x! în st+ngae) în sus 379.iminuarea uniforma a ambelor zgomote cardiace se constată în caz de:

a) x! obezitateb) stenoză tricuspidianăc) %ipertensiune arterialad) x! micşorarea capacităţii de contracţie a miocarduluie) insuficienţă mitrală 380.


53/94

Bipertrofia ventriculului st+ng se manifesta prin creşterea amlitudinii undei E în următoarele derivaţii CH:a) D1"b) x! D2"5c) ***d) x! *e) x! aD3 381.

Bipertrofia ventriculului drept se manifesta prin mărirea amplitudinii undei E în următoarele derivaţii deCH:a) x! ***b) D1"c) *d) D2"5e) x! aD' 382.Bipertrofie atriului st+ng se manifesta prin următoarele modificările al CH:a) x! & bifid şi pozitiv în *, **, aD3b) creşterea amplitudinei undei E c) unda > negativă

d) x! & negativ în ***, aD3e) axa electrică a cordului cu 9deviere spre st+nga9 383.Conturul drept al cordului este format din:

a) ventriculul dreptb) ventriculul st+ngc) atriul st+ngd) x! atriul drepte) x! vena cava superioara 384.iminuarea sonorităţii zgomotului ** la aortă este întîlnită in:

a) x! insuficienţă aorticăb) %ipertensiune arterialăc) micşorarea presiunii în artera pulmonarăd) x! stenoza aortică severae) x! %ipotensiune arterială 385.Creşterea sonorităţii zgomotului ** la aortă (accentul) este întîlnită in:a) insuficienţă aorticăb) x! %ipertensiune arterialăc) micşorarea presiunii în artera pulmonarăd) x! îngroşarea aterosclerotică a valvelor aortice

e) %ipotensiune arterială 386.3a auscultaţia cordului în caz de insuficienţă aortică se determină:

a) x! diminuarea zgomotului * la apexb) x! diminuarea zgomotului ** la aortac) suflu sistolic la apexd) x! suflu diastolic la aortae) suflu sistolic la aorta 387.


54/94

3a bolnavii cu stenoză aortică severa se auscultă:a) accentuarea zgomotului * la apexb) suflu diastolicc) x! suflu sistolicd) accentuarea zgomotului ** la aortae) x! diminuarea zgomotului ** la aorta 388.

Eitmul de galop apare in caz de:

a) stenoza mitralăb) x! miocardităc) x! infarct miocardicd) insuficienţă mitralăe) insuficienţă tricuspidă 389.Eitmul de galop apare in caz de:

a) stenoza mitralăb) x! miocardită

c) x! insuficienţa ventriculară stîngă severăd) insuficienţă mitralăe) insuficienţă tricuspidă 390.&enrtu accesele de angină pectorală este caracteristic:a) x! durata durerilor retrosternale p+nă la 12 minb) x! durerile cedează după administrarea nitroglicerineic) iradierea durerilor în piciorul stîngd) %emoptizia

e) ameţeli 391.


55/94

e) dedublarea zg# ** la aortă 394.


56/94

400.


57/94

c) %epatita cronică

d) x! pericardita constrictivă

e) sindromul de isc%emie arterială acută

406.

urerea de natură pericardică:

a) nu este accentuată de tuse si deglutiţie

b) x! este accentuată de miscările toraceluic) cedează în repausd) cedează la administrarea de nitroglicerină sublingual

e) x! apare în pericarditele acute uscate

407.1#*nspecţia pacientului cu insuficienţă cardiacă dreaptă relevă:

a) ortopnee

b) x! cianoză generalizată

c) x! turgescenţa ?ugularelor

d) x! prezenţa edemelor declive

e) paloare generalizată

408.&acientul cu insuficienţă cardiacă st+ngă poate prezenta:

a) x! dispnee

b) x! tuse seacăc) x! spute %emoptoiced) x! cianoză perioronazală

e) simptome datorate stazei viscerale abdominale

409.Caracterizaţi zgomotele cardiace în insuficienţa aortică:

a) x! Ag# * la apex poate fi diminuat

b) Ag# * la apex poate fi accentuat

c) x! Ag# ** la aortă este diminuat sua lipseşte


58/94

d) Ag# ** la aortă este accentuat

e) suflu sistolic la aortă

410.Caracterizaţi suflul sistolic din stenoza aortică valvulară:

a) atenuat, de durată scurtă, fin

b) x! rugos pe aortă

c) x! creşte la reţinerea respiraţiei după un expir cu apnee

d) se accentuiază în ta%iaritmii

e) x! se propagă pe arterele carotide 411.*ndicaţi semnele CH caracteristice stenozei aortice:

a) x! ritm sinusal

b) fibrilaţie atrială

c) ritm atrioventricular

d) x! %ipertofie ventriculului st+ng

e) %ipertrofie atriului st+ng#

412.*ndicaţi semnele stetoacustice ale insuficienţei valvei mitrale:

a) Ag# * deseori lipseşteb) x! Ag# * frecvent diminuatc) Ag# * frecvent accentuatd) Ag# * frecvent nemodificate) x! Ag# ** pe artera pulmonară accentuat# 413.


59/94

415.Cum se sc%imbă limitele inimii în caz de acumulare mare de lic%id în pericard$

a) x! se măreşte bilateral matitatea absolută a inimiib) se măreşte bilateral matitatea relativă a inimiic) se măreşte matitatea relativă a inimii în st+ngad) se măreşte matitaea relativă a inimii în dreapta

e) x! ung%iul cardio"%epatic devine obtuz416.

atele palpatorii în insuficienţa valvulelor aortice:

a) x! pulsaţia retrosternalăb) x! şoc apexian globulosc) şoc apexian micşorat în amplitudined) şoc cardiace) x! puls 9celler et altus9 (saltareţ ţi depresibil) 417.&ulsaţia epigastrală se înt+lneşte în:

a) %ipertrofia ventriculului dreptb) x! %ipertrofia şi dilatarea ventriculului dreptc) %ipertrofia ventriculului st+ngd) x! pulsaţia aortei abdominalee) x! pulsaţia ficatului 418.8n ce valvulopatii apare 9freamătul catar9 sistolic$

a) x! stenoza aorticăb) stenoza mitralăc) insuficienţa valvei mitraled) x! stenoza orificiului arterei pulmonare

e) x! în tetralogia 'allot 419.8n ce valvulopatii se palpează 9freamătul catar9 diastolic$a) stenoza arterei pulmonareb) x! stenoza mitralăc) insuficienţa valvelor mitraled) x! stenoza tricuspidianăe) insuficienţa tricuspidiană 420.atele palpatorii în stenoza mitrală:a) x! freamătul catar diastolicb) x! pulsaţia în regiunea epigastrală

c) şoc apexian intensificatd) x! şoc cardiace) pulsaţia retrosternală 421.atele palpatorii în stenoza aortică:

a) pulsaţia retrosternalăb) x! fenomenul freamătului catar sistolicc) x! pulsul tardus et parvusd) şocul apexian atenuat


60/94

e) apariţia şocului cardiac 422.Cum se sc%imbă proprietăţile pulsului în stenoza mitrală$

a) x! p# differensb) x! p# dificiensc) p# dicroticus

d) p# parvuse) p# celler 423.&roprietăţile pulsului în insuficienţa valvelor aortice:

a) x! p# magnusb) x! p# celler et altusc) p# mollesd) x! p# frecvense) p# differens 424.Ce proprietăţi ale pulsului se determină la palpare$

a) x! presiuneab) x! ritmulc) x! frecvenţad) x! amplitudineae) tensiunea arterială 425.


61/94

c) x! Ag# ** la aortă este diminuatd) Ag# ** la aortă este accentuate) suflu diastolic la aortă 429.Caracterizaţi zgomotele cardiace în stenoza aortică:a) x! Ag# * la apex poate fi diminuatb) Ag# * la apex poate fi accentuat

c) x! Ag# ** la aortă este diminuatd) Ag# ** la aortă este accentuate) x! suflu sistolic la aortă 430.*ndicaţi valvulopatiile congenitale:

a) insuficienţa valvei mitraleb) x! coarctaţia de aortăc) x! tetralogia 'allotd) x! defectul septal ventricular e) insuficienţa valvei tricuspidiene 431.

*ndicaţi valvulopatiile congenitale:

a) insuficienţa valvei mitraleb) x! coarctaţia de aortăc) x! tetralogia 'allotd) x! canal atrial persistente) insuficienţa valvei tricuspidiene 432.&entru care valvulopatii sunt caracteristice durerile retrosternale (angorul pectoral)$

a) insuficienţa valvei mitraleb) x! insuficienţa valvelor aortice

c) x! stenoza aorticăd) stenoza mitralăe) insuficienţa valvei tricuspidiene 433.voluţia căror valvulopatii pot determina apariţia şocului cardiac$

a) stenoza aorticăb) x! insuficienţa valvelor tricuspidienec) insuficienţa valvelor aorticed) x! stenoza mitralăe) x! insuficienţa valvei mitrale 434.

Care sunt cauzele pulsaţiei în regiunea epigastrală$

a) x! %ipertrofia şi dilatarea ventriculului dreptb) %ipertrofia ventriculului st+ngc) x! pulsaţia aortei abdominaled) %ipertrofia şi dilatarea atriului st+nge) x! pulsaţia ficatului 435.@aladiile în care se întîlneşte suflu sistolic sunt:


62/94

a) x! insuficienţa mitralăb) x! insuficienţa tricuspidianăc) insuficienţa arterei pulmonared) x! stenoza aorticăe) atenoza mitrală 436.


63/94

d) x! creşterea concentraţiei C. în s+nge

e) aportul insuficient de oxigen spre miocard

442.Doma esofagiana are urmatoarele particularitati:

a) x! survine fara greturib) apare dupa greatac) masele vomitive contin %rana modificatad) x! masele vomitive contin %rana nemodificatae) x! masele vomitive nu contin pepsina si acid clor%idric 443.8ngustarea functionala a esofagului se deosebeste de cea organică prin:a) x! %rana solida trece cu mult mai liber b) %rana lic%ida trece cu mult mai lentc) se dezvolta treptatd) x! apare sub forma de accese) nu dispare dupa administrarea spasmoliticilor

444.Bipersalivatia e caracteristica pentru urmatoarele stări patologice:a) colecistitab) x! esofagitac) x! stenoza esofaguluid) %epatita cronică viralăe) ciroza %epatica 445.@irosul fetid din gura se datoreaza:a) bolii ulceroase necomplicate a stomaculuib) gastritei acutec) gastritei %iperacide cronice

d) x! cancerului esofagian complicat cu stenozae) x! a%alaziei cardiei 446.ructatie cu miros fetid din gura este caracteristică pentru:a) gastrita acutăb) x! %iperclor%idriec) x! cancerului gastric cu a%ilied) x! dilatarea pronunţată a stomaculuie) esofafita catarală 447.@asele vomitive cu miros fetid, care contin produse alimentare demult ingerate, se observa în:a) x! diverticule esofagiene

b) a%alazia cardieic) x! cancerul esofagian cu distructied) x! stenoza piloruluie) gastrita acuta 448.ructatia amara se depisteaza în:a) stenoza esofaguluib) stenoza piloruluic) x! refluxul duodeno"gastrald) x! colecistita cronică


64/94

e) gastrita %iperacidă 449.isfagia este caracteristica pentru urmatoarele stări patologice:a) x! cancerul esofagianb) x! combustia esofagianac) x! tumori mediastinaled) angina pectorala

e) x! insuficienta mitrala 450.@etode cele mai informative diagnostice în afectiuni esofagiene sunt:a) x! examenul citologic al apelor de spalaturab) x! radiografia esofaguluic) x! fibroesofagogastroscopiad) pB"metriae) EU"scopia baritată a esofagului 451.ispariţie poftei de mîncare (anorexie) , mai des se întîlneste în:a) %epatita cronicăb) esofagita

c) stenoza piloruluid) x! cancer gastrice) x! isterie 452.&erversia poftei de mîncare se întîlneşte la pacienţii cu:a) gastrita cronicăb) boala ulceroasăc) x! la gravided) x! a%lor%idriee) %iperclor%idrie 453.8n care din cazurile de mai ?os numite se întîlneşte eructaţia:

a) x! psi%oneurozab) x! boala ulceroasăc) %epatita cronicad) x! stenoza piloruluie) colon iritabil 454.@irosul fetid din cavitatea bucală se datorează:a) x! cariei dentaleb) colecistitei cronicec) x! tumorii maligne a esofaguluid) x! degradarii alimentelor în acalazia cardieie) %epatitei cornice

455.&ofta de mîncare la bolnavii cu boala ulceroasa este:a) x! marita (bulemia)b) x! frica fata de mîncare (citofobia)c) perversia poftei de mîncared) aversiune fata de carnee) aversiune fata de fructe 456.Doma de origine gastrică are urmatoarele particularităţi:a) se produce fără greaţa


65/94

b) x! se produce dupa greaţac) masele vomitive conţin alimente nedîgerated) x! masele vomitive conţin alimente digeratee) x! masele vomitive conţin pepsina si acid clor%idric 457.Doma aparută peste 1/"12 minute după masa se întilneşţe în:a) acalazia cardiei

b) x! ulcerul porţiunii cardiale a stomaculuic) x! cancerul porţiunii cardiale a stomaculuid) x! gastrita acutăe) gastrita cronică 458.Doma aparută peste "- ore dupa masă se întilneste în:a) acalazia cardieib) ulcer duodenalc) x! ulcerul corpului stomaculuid) x! cancerul corpului stomaculuie) ulcerul porţiunii pilorice a stomacului 459.

Doma aparuta peste 4"5 ore după masă se observă în:a) x! ulcerul porţiunii pilorice a stomaculuib) x! ulcerul duodenalc) gastrita acutăd) cancerul intestinului grose) esofagită 460.Eeactia bazica a maselor vomitive se întilneşte în:a) %iperclor%idrieb) x! stenoza piloruluic) x! insuficienţa renalăd) x! refluxul duodenogastral

e) gastrita acută 461.cidul lactic, determinat în şucul gastric inducă la:a) gastrita %ipoacidăb) x! ac%ilie gastricăc) x! neoplasm al stomaculuid) stenoza piloruluie) gastrita cu aciditatea nemodificată 462.Bematemeza este des întîlnită în:a) x! boala ulceroasăb) x! gastrita cronică erozivă

c) x! cancer si polipi ai stomaculuid) pielonefrita cronicăe) colecistita cronică 463.Bemoragia gastrică clinic se manifestă prin:a) x! %ematemezab) x! voma cu 9zaţ de cafea9c) constipaţiid) x! melenăe) diaree


66/94

464.3a inspecţia abdomenului peristaltism gastric este apreciat la:a) persoane sanatoaseb) x! persoane casexiatec) în gastrita %iperacidăd) x! stenoza piloruluie) persoane obeze

465.Clapota?ul gastric se determină peste 0"6 ore dupa masa:a) la persoane sanatoaseb) x! în stenoza piloricăc) x! în gastrosucoreed) în ulcer duodenal necomplicate) în gastrita anacidă 466.&entru %emoragiile gastrice e caracteristic:a) x! voma 9zaţ de cafea9b) voma cu sînge de culoare roşu"aprinsc) x! melena

d) fecale sub forma de bulgaraşie) %ematemeza 467.Doma în cazul bolii ulceroase are urmatoarele particularităţi:a) x! greata precedeaza vomab) x! apare la apogeul dureriic) x! aduce amelioraea stăriid) x! masele vomitive au gust i miros acrue) voma este permanentă 468.in care componente e format reactivul Hregersen$a) iod

b) solutie de lugolc) soluţie amidopirina 1/Vd) x! apa oxigenată (peroxid si %idroxid)e) x! benzidina 469.8n patologia ficatului şi cailor biliare ridicarea temperaturii (starea febrila)se întîlneşte în:a) x! procese acute inflamatorii a colecistuluib) x! abcesele ficatuluic) disc%inezia cailor biliared) ciroza %epaticae) x! cancerul %epatic

470.eplasarea limitei inferioare a ficatului în ?os se manifestă în:a) micsorarea ficatuluib) x! %epatitac) x! c%ist %idatic a ficatuluid) x! cancerul si ciroza ficatulue) ascita 471.ureri în regiunea iliacă dreaptă se determină în:a) x! apendicita


67/94

b) x! tbc ceculuic) x! cancerul intestinului grosd) cancerul intestinului subtiree) colecistita acuta 472.Cauzele meteorismului sunt:a) x! intensificarea formarii gazelor în intestin

b) x! scaderea motilitaţii intestinalec) x! aerofagied) x! scaderea absorbţiei gazelor prin peretele intestinale) reflux duodeno"gastral 473.Folnavul cu un proces neoplazic al stomacului prezintă acuze la:a) xerostomieb) x! repulsie faţa de carnec) x! voma cu alimente îngerate în urmă cu 4 ored) x! dureri permanente în epigastrue) bulemie 474.

eplasarea marginii inferioare a ficatului în ?os se observă la:a) meteorismb) x! poziţia ?oasa a diafragmuluic) ascitad) x! %epatita acutăe) x! c%ist %idastic a ficatului 475.eplasarea marginii inferioare a ficatului în sus se observă la:a) x! meteorismb) gastritac) x! ciroza %epatică atroficăd) colecistita

e) c%ist %idastic476.'ebra în patologia sistemului %epatobiliar denotă de:a) x! abcesul ficatuluib) x! cancerul ficatuluic) stenoza piloricăd) x! colecistita acutăe) disc%inezia vizicii biliare 477.uscultatia ficatului este informativă pentru diagnostic în:a) %epatitab) ciroza %epatică

c) ascitad) x! peri%epatitae) x! pericolecistita 478.Care din segmentele intestinale se palpeaza bimanual:a) intestinul sigmoidb) intestinul cecc) x! colonul ascendentd) x! colonul descendente) pilorul


68/94

479.ructaţie cu miros de putrefacţie este cauzată de:a) x!


69/94

c) teleangiectaziid) x! fisuri pe buzee) prurit cutanat 487.&entru %emoragia gastrica este caracteristic:a) sputa sanguinolentab) x! voma 9în zat de cafea9

c) x! melenad) x! palpitatiie) diareea 488.&ruritul cutanat apare în:a) x! boala BodgMinb) gastritac) x! icter mecanicd) anemia post%emoragicae) x! diabetul za%arat 489.Care din segmentele intestinale se palpeaza bimanual$

a) colonul sigmoidb) x! colonul transversc) x! colonul ascendentd) x! colonul descendente) pilorul 490.3a palparea superficiala a abdomenului se poate aprecia:a) marginea ficatuluib) x! încordarea musc%ilor abdomenuluic) mobilitatea colonului sigmoidd) x! %ernia liniei albee) dimensiunile colonului transvers

491.Ce este caracteristic vomei în stenoza pilorului$a) apare la apogeul dureriib) are miros acruc) masele vomitive contin bilad) x! are un miros de ou clocite) x! o cantitate mare de mase vomitive 492.8n ce stari se constata o marire simetrica a abdomenului:a) x! obezitateb) %epatomegaliec) tumoare mare în cavitatea abdominala

d) x! ascitae) splenomegalie493.

&entru %emoragia gastrica este caracteristic:a) x! voma 9în zat de cafea9b) x! prezenta produselor alimentare in masele vomitivec) prezenta bulelor de aer în s+ngele eliminatd) culoarea rosu"aprins al s+ngelui eliminate) x! reactia acida a maselor vomitive 494.


70/94

*ndicati modificarile primite la palpatia ficatului în %epatita cronica:a) x! suprafata ficatului netedab) suprafata ficatului tuberoasac) x! senzatii dureroase usoared) x! marginea ficatului ascutitae) marginea ficatului neregulata 495.

*ndicati modificarile obtinute la palparea ficatului în ciroza %epatica:a) suprafata ficatului netedab) x! suprafata ficatului tuberoasac) x! sensatii dureroase usoared) sensatii dureroase pronuntatee) marginea ficatului ascutita 496.Cauza durerilor epigastrice:a) x! inflamatia mucoasei stomacului (gastrita)b) x! dilatarea stomaculuic) x! stenoza piloruluid) disfagia

e) x! compresiunea plexului solar ( de catre tumora) 497.


71/94

d) %emoroizie) cancer rectului 502.'osfataza alcalina creste în s+nge în:a) x! colestaza intra si extra%epaticab) x! ciroza biliarac)

rom raspuns

Documents