rom cif-rom-2010_verde.qxp

CUPRINS

Prezentare generalã ....................................................................................................... 5Populaþie .......................................................................................................................... 10Piaþa forþei de muncã .................................................................................................. 17Veniturile populaþiei .................................................................................................... 26Câºtiguri salariale .......................................................................................................... 27Cheltuielile populaþiei ................................................................................................. 29Consumul populaþiei ................................................................................................... 30Locuinþe ........................................................................................................................... 31Protecþia socialã a ºomerilor ..................................................................................... 32Asigurãri sociale ............................................................................................................ 33Asistenþã socialã ............................................................................................................ 35Sãnãtate ........................................................................................................................... 36Educaþie ............................................................................................................................ 38Culturã .............................................................................................................................. 40Preþuri ................................................................................................................................ 42Conturi naþionale .......................................................................................................... 44Investiþii ............................................................................................................................ 48Agriculturã ....................................................................................................................... 49Silviculturã ....................................................................................................................... 52Activitatea întreprinderii ............................................................................................ 53Industrie ........................................................................................................................... 54Energie .............................................................................................................................. 56Construcþii ....................................................................................................................... 57Transporturi .................................................................................................................... 58Comerþ internaþional cu bunuri .............................................................................. 61Comerþ interior .............................................................................................................. 67Servicii de piaþã ............................................................................................................. 68Turism ............................................................................................................................... 69Justiþie ............................................................................................................................... 71Statisticã internaþionalã ............................................................................................. 72

Pagina

MACROREGIUNEA UNU

MACROREGIUNEA DOI

MACROREGIUNEA TREI

MACROREGIUNEA PATRU

Oraºe

Legendã:

Municipii

Reºedinþe de judeþ

Judeþe

Regiuni de dezvoltare

GRUPAREA JUDEÞELOR, PE MACROREGIUNI ªI REGIUNI DE DEZVOLTARE

SATU MARE

MARAMUREª

SUCEAVA

BOTOªANI

NEAMÞ

VASLUIBACÃU

IAªI

MUREª

HARGHITA

BISTRIÞA-NÃSÃUD

BIHOR

SÃLAJ

CLUJ

ARAD

HUNEDOARA

ALBA

TIMIª

CARAª-SEVERIN

OLT

DOLJ

TELEORMAN

GORJ

SIBIU

ARGEª

VÂLCEA

BUZÃU

DÂMBOVIÞA

GIURGIU

CÃLÃRAªI

IALOMIÞA

BRAªOVCOVASNA

VRANCEAGALAÞI

PRAHOVA

BRÃILATULCEA

CONSTANÞA

ILFOV

BUCUREªTI

Baia Mare

Satu Mare

Zalãu

Oradea

Cluj-NapocaTârgu Mureº

Miercurea Ciuc

Bacãu

Piatra-Neamþ

Vaslui

Iaºi

Botoºani

Suceava

Bistriþa

Alba Iulia

Sibiu

Târgu Jiu

DrobetaTurnu Severin

Deva

Reºiþa

Arad

Timiºoara

Braºov

SfântuGheorghe

RâmnicuVâlcea

Focºani

Galaþi

Brãila

Ploieºti

Piteºti

TârgoviºteBuzãu

Tulcea

Constanþa

Cãlãraºi

Slobozia

CraiovaSlatina

AlexandriaGiurgiu

Centru

Sud - Muntenia Bucureºti - IlfovSud - Vest Oltenia

Nord - Vest

Vest

MEHEDINÞISud - Est

Nord - Est

â

Prezentare generalã

5

ORGANIZAREA ADMINISTRATIVÃ A TERITORIULUI ROMÂNIEI, LA 31 DECEMBRIE 2009

Numãrul judeþelor 421)

Numãrul oraºelor ºi municipiilor 320

din care: municipii 103

Numãrul comunelor 2860

Numãrul satelor 12956

1) Inclusiv municipiul Bucureºti.

Punctul extrem Judeþul Longitudinea Latitudinea(localitatea) esticã1) nordicã

Nord Satul Horodiºtea Botoºani 26o42’05” 48o15’06”Sud Oraºul Zimnicea Teleorman 25o23’32” 43o37’07”Est Oraºul Sulina Tulcea 29o41’24” 45o09’36”Vest Comuna Beba Veche Timiº 20o15’44” 46o07’27”

1) Dupã Greenwich.

POZIÞIA GEOGRAFICÃ A ROMÂNIEI

� România este situatã în centrul geografic al Europei (sud-estul Europei Centrale), la nord dePeninsula Balcanicã, la jumãtatea distanþei dintre Coasta Atlanticului ºi Munþii Urali, îninteriorul ºi exteriorul arcului Munþilor Carpaþi, pe cursul inferior al Dunãrii (1075 km) ºi cuieºire la Marea Neagrã.

� Centrul geometric al þãrii este marcat de intersecþia paralelei 45oN cu meridianul 25oE (la 100 km N-V de capitala þãrii, Bucureºti).

� Suprafaþa totalã a teritoriului este de 238391 km2.� Totalul graniþelor României însumeazã 3150 km.� Vecinii: Bulgaria, Republica Moldova, Serbia, Ucraina ºi Ungaria.� Litoralul românesc al Mãrii Negre se desfãºoarã pe 245 km, între gârla Musura (graniþa cu

Ucraina) ºi localitatea Vama Veche (graniþa cu Bulgaria).

Breviar statistic â

6 ROMÂNIA ÎN CIFRE


RELIEFUL ROMÂNIEI

Se compune din trei trepte majore ºi anume: cea înaltã a Munþilor Carpaþi, cea medie carecorespunde Subcarpaþilor, dealurilor ºi podiºurilor ºi cea joasã, a câmpiilor, luncilor ºi DelteiDunãrii. Caracteristicile principale ale unitãþilor de relief sunt proporþionalitatea (31% munþi,36% dealuri ºi podiºuri, 33% câmpii ºi lunci) ºi dispunerea concentricã a treptelor majore alereliefului.

Principalele altitudini muntoase

Denumirea Denumirea Altitudineavârfului masivului Judeþul vârfuluimuntos muntos (m)

Moldoveanu Fãgãraº Argeº 2544Negoiu Fãgãraº Argeº, Braºov, Sibiu 2535Parângu Mare Parâng Gorj, Hunedoara 2519Peleaga Retezat Hunedoara 2509Omu Bucegi Prahova, Braºov, Dâmboviþa 2505

� Lacurile sunt reprezentate prin lacuri naturale rãspândite în toate unitãþile majore de relief,de la cele glaciare în etajul alpin (Lacul Mioarelor - Fãgãraº la 2282 m), la limanele fluvio-maritime (Lacul Techirghiol la 1,5 m) ºi lacuri antropice.

Denumirea lacului antropic Judeþul Suprafaþa Volum1)

( ha ) (mil. m3)

Porþile de Fier Mehedinþi 70000,02) 2400,0Ostrovu Mare Mehedinþi 7920,0 800,0

1) La nivel normal de retenþie.2) Între confluenþa Nera – Dunãre ºi baraj (dupã datele celor douã hidrocentrale).

� Apele curgãtoare ale României sunt dispuse radial, marea majoritate având izvoarele înCarpaþi, principalul colector al acestora fiind fluviul Dunãrea, care strãbate þara în parteasudicã pe o lungime de 1075 km ºi se varsã în Marea Neagrã.

Principalele cursuri de apã

Denumirea Lungimea cursului de apã Suprafaþacursului de apã ( km ) bazinului ( km2)

Dunãre 1075 332501)

Mureº 761 27890Prut 742 10990Olt 615 24050

Siret 559 42890

1) Fãrã afluenþii care formeazã bazine de ordinul 1.

â


7Breviar statistic

Principalele lacuri naturale

Denumirea lacului natural Judeþul Suprafaþa Volum1)

( ha ) (mil. m3)

lacuri în circuri glaciare: Bucura Hunedoara 10,5 0,5lacuri în cratere vulcanice: Sfânta Ana Harghita 22,0 0,6lacuri în depresiuni carstice: Zãton Mehedinþi 20,0 1,0lacuri de baraj natural: Lacul Roºu Harghita 12,6 0,7lacuri în crovuri: Ianca Brãila 322,0 1,6limane fluviatile: Oltina Constanþa 2509,0 60,0limane fluvio-maritime: Taºaul Constanþa 2335,0 57,0lagune marine: Razim Tulcea 41500,0 909,0lacuri de luncã: Brateº Galaþi 2111,0 30,0lacuri din Delta Dunãrii: Dranov Tulcea 2170,0 21,71) La nivel normal de retenþie.

� Resursele minerale utile ale României sunt variate: petrol; gaze naturale; cãrbuni, înspecial huilã cocsificabilã, cãrbune brun ºi lignit; minereuri feroase ºi neferoase; zãcãmintede aur, argint, bauxitã; mari rezerve de sare, precum ºi o serie de resurse nemetalifere.O categorie aparte a bogãþiilor de subsol o constituie cele peste 2000 de izvoare de apeminerale, cu valenþe pentru consum ºi tratamente medicale.

Arii protejateCategorii de arii protejate Numãr Suprafaþa (ha)

2008 2009Rezervaþii ºtiinþifice 77 3102321) 3102321)

Parcuri naþionale 13 3158571) 3162711)

Monumente ale naturii 230 96228 96228Rezervaþii naturale 661 3080311) 3080311)

Parcuri naturale 14 7374281) 7638941)

Rezervaþii ale biosferei 3 664446 664446Zone umede de importanþã internaþionalã 5 616571 616571Arii de protecþie specialã avifaunisticã 108 2992798 2988713Situri de importanþã comunitarã 273 3284092 3284092

Notã: Suprafaþele ariilor protejate au fost calculate conform Legii nr. 5/2000 privind Planul de amenajare ateritoriului naþional - Secþiunea a III-a - zone protejate ºi HG-urilor nr. 2151/2004; 1581/2005;1143/2007 privind instituirea regimului de arie naturalã protejatã pentru noi zone; 1284/2007privind instituirea regimului de arie naturalã protejatã a siturilor de importanþã comunitarã, ca parteintegrantã a reþelei ecologice europene NATURA 2000 în România.

1) Suprafeþe reevaluate prin mãsurãtori realizate cu tehnologii GIS.Sursa: Agenþia Naþionalã pentru Protecþia Mediului.

Rezervaþii ale biosferei

Denumirea Judeþul Suprafaþa rezervaþiei 1) (ha)

2008 2009Total 664446 664446Delta Dunãrii Tulcea, Constanþa 580000 580000Retezat Hunedoara 38047 38047Rodna Maramureº, Bistriþa-Nãsãud, Suceava 46399 46399

1)Conform Legii nr. 5/2000 privind Planul de amenajare a teritoriului naþional - Secþiunea a III-a - zone protejate.

Sursa: Agenþia Naþionalã pentru Protecþia Mediului.

â

8


ROMÂNIA ÎN CIFRE

Temperatura aerului, în anul 2009

Maxima absolutã Minima absolutãStaþia Media anualã anualã

meteorologicã anualã Val. Data Val. Dataînreg. înreg.

Satu Mare 10,8 34,7 16;23.VII -18,3 19.IISuceava 9,1 33,2 7.VI -21,0 21.XIIOradea 11,9 35,2 3.VIII -16,6 20.IIIaºi 11,0 36,9 24.VII -19,8 21.XIICluj-Napoca 10,0 33,2 23.VII -18,1 21.XIITârgu Mureº 10,5 33,9 18.VII -17,5 4.IBacãu 10,5 36,1 24.VII -21,2 21.XIITimiºoara 12,3 35,2 3.VIII -21,4 21.XIIDeva 10,9 33,5 23;24.VII;2.VIII -17,1 21.XIISibiu 10,3 32,8 3.VIII -19,8 21.XIIVârfu Omu -1,5 18,0 24.VII -22,6 9.IGalaþi 12,3 38,4 24.VII -14,4 19.XIITârgu Jiu 11,8 36,5 24.VII -19,2 21.XIIBuzãu 12,3 36,8 24.VII -15,6 21.XIICalafat 12,4 38,2 24.VII -20,2 19.XIITurnu Mãgurele 12,4 38,2 25.VII;4.VIII -17,6 19.XIIBucureºti-Filaret 1) . . . 37,8 27.VII -12,8 10.IConstanþa 13,2 34,0 17.VII -10,0 9.I

1) La staþia meteorologicã Bucureºti-Filaret, în perioada 08.09.2009 - 05.10.2009 nu s-au efectuatmãsurãtori asupra temperaturii medii a anului.

. . . = Lipsã date.Sursa: Administraþia Naþionalã de Meteorologie.

grade Celsius

Staþia meteorologicã Cantitatea anualã (mm)

Satu Mare 628,9Suceava 622,1Oradea 609,6Iaºi 444,8Cluj-Napoca 593,8Târgu Mureº 542,3Bacãu 602,5Timiºoara 624,0Deva 585,9Sibiu 643,7Vârfu Omu 1100,5Galaþi 492,9Târgu Jiu 802,9Buzãu 479,2Calafat 689,9Turnu Mãgurele 486,3Bucureºti-Filaret 685,7Constanþa 461,7

Sursa: Administraþia Naþionalã de Meteorologie.

Precipitaþii atmosferice, în anul 2009

â


9Breviar statistic

POPULAÞIA

� 21469959 locuitori, la 1 iulie 2009;

� Densitatea populaþiei: 90,1 locuitori / km2, la 1 iulie 2009.

CAPITALA: Municipiul Bucureºti (1944226 locuitori, la 1 iulie 2009), împãrþit în ºase sectoareadministrative. Prima menþionare documentarã a fost în 20.IX.1459, ca reºedinþã a luiVlad Þepeº. Devine capitalã a Þãrii Româneºti începând din a doua jumãtate a secoluluial XVII-lea ºi capitala României din anul 1862, fiind cel mai important centru politic, economicºi cultural - ºtiinþific al þãrii.

ORAªELE PRINCIPALE: Bucureºti, Iaºi, Timiºoara, Cluj-Napoca, Constanþa, Craiova, Galaþi,Braºov, Ploieºti, Brãila.Oraºul situat la cea mai mare altitudine medie este Predeal (judeþul Braºov) = 1060 m.Oraºul situat la cea mai micã altitudine medie este Sulina (judeþul Tulcea) = 4 m.

PORTURI PRINCIPALE:

– la Marea Neagrã: Constanþa, Mangalia;– la Dunãre: Moldova Nouã, Orºova, Drobeta-Turnu Severin, Calafat, Corabia, Turnu

Mãgurele, Zimnicea, Giurgiu, Olteniþa, Cãlãraºi, Cernavodã, Hârºova, Mãcin, Brãila, Galaþi,Tulcea, Sulina.

AEROPORTURI PRINCIPALE: Bucureºti (“Henri Coandã”-Otopeni ºi Bãneasa), Constanþa(“Mihail Kogãlniceanu”), Timiºoara (“Traian Vuia”), Cluj-Napoca, Iaºi, Arad, Oradea, Baia Mare,Târgu Mureº, Suceava, Bacãu, Deva, Sibiu, Craiova, Tulcea.

LIMBA OFICIALÃ: limba românã.

ZIUA NAÞIONALÃ A ROMÂNIEI: 1 Decembrie.

DRAPELUL ROMÂNIEI este tricolor, culorile sunt aºezate vertical în ordinea urmãtoare,

începând de la lance: albastru, galben, roºu.

FORMA DE GUVERNÃMÂNT:� Republicã, conform Constituþiei adoptate în anul 1991 ºi modificatã în anul 2003;

� Puterea legislativã: parlament bicameral (Camera Deputaþilor ºi Senatul);

� Puterea executivã: guvern, condus de un prim-ministru desemnat de preºedintele þãrii;

� Preºedintele þãrii este ales în baza rezultatelor alegerilor generale prin scrutin universal

pentru un mandat de 5 ani.

MONEDA NAÞIONALÃ: “Leu”, cu subdiviziunea “ban”.Cursul monedei naþionale este stabilit zilnic pe piaþa valutarã interbancarã, moneda dereferinþã fiind euro. În anul 2009 cursul mediu de schimb leu/Euro era de 4,2373.

á


Vârsta medie a populaþiei þãrii a crescut de la 38,8 ani (anul 2006) la 39,5 ani (anul 2009), vârstãmedie ce caracterizeazã þãrile cu o populaþie „adultã”. Populaþia femininã, cu o vârstã medie de40,9 ani, a fost ºi la 1 iulie 2009 mai îmbãtrânitã decât cea masculinã cu 2,9 ani.

Populaþia pe sexe, grupe de vârstã ºi medii, la 1 iuliemilioane locuitori

2006 2007 2008 2009

Total 21,6 21,5 21,5 21,5

Pe sexeMasculin 10,5 10,5 10,5 10,5Feminin 11,1 11,0 11,0 11,0

Pe grupe de vârstã0-14 ani 3,3 3,3 3,3 3,215-59 ani 14,1 14,0 14,0 14,060 ani ºi peste 4,2 4,2 4,2 4,3

Pe mediiUrban 11,9 11,9 11,8 11,8Rural 9,7 9,6 9,7 9,7

La 1 iulie 2009 populaþia României a fost de 21469959 locuitori, din care 10,5 milioane bãrbaþi(48,7%) ºi 11,0 milioane femei (51,3%). Valorile negative ale sporului natural, conjugate cu celeale soldului migraþiei externe, au fãcut ca populaþia þãrii sã se diminueze, în perioada2006-2009, cu aproape 114,4 mii persoane. Structura pe vârste a populaþiei poartã amprentaspecificã unui proces de îmbãtrânire demograficã, marcat, în principal, de scãderea natalitãþii,care a determinat reducerea absolutã ºi relativã a populaþiei tinere (0-14 ani), ºi de creºtereaponderii populaþiei vârstnice (de 60 ani ºi peste). Comparativ cu 1 iulie 2006, în anul 2009 seremarcã reducerea ponderii populaþiei tinere (de 0-14 ani) de la 15,4% la 15,1% ºi creºtereaponderii celei vârstnice (de 60 ani ºi peste), de la 19,3% la 19,9%.

Populaþia adultã (15-59 ani) reprezintã 65,0% din total, în scãdere cu 135,4 mii persoane faþãde mijlocul anului 2006. În cadrul populaþiei adulte a crescut ponderea grupelor de vârstã40-44 ani; 30-34 ani; 20-24 ani ºi a scãzut cea din grupele de vârstã 15-19 ani; 35-39 ani ºi45-49 ani.

Vârsta medieani

2006 2007 2008 2009

Vârsta medie a populaþiei 38,8 39,0 39,2 39,5

Populaþia

â

11Breviar statistic

Populaþia pe vârste ºi sexe, la 1 iulie 2009

Vârsta (ani)

Recensãmântul populaþiei din 18 martie 2002

Populaþia dupã etnie Populaþia dupã religie

Etnia Numãr % Religia Numãr %persoane persoane

Populaþia Populaþiastabilã 21680974 100,0 stabilã 21680974 100,0

Români 19399597 89,5 Ortodoxã 18817975 86,8Maghiari 1431807 6,6 Romano-catolicã 1026429 4,7Rromi (þigani) 535140 2,5 Reformatã 701077 3,2Ucraineni 61098 0,3 Penticostalã 324462 1,5Germani 59764 0,3 Greco-catolicã 191556 0,9Alte etnii 193568 0,8 Alte religii 619475 2,9

Piramida vârstelor reflectã cel mai fidel cronica generaþiilor, evidenþiind disproporþiile înstructura populaþiei, pe vârste ºi sexe. Reducerea numãrului populaþiei tinere a îngustat ºi maimult baza piramidei vârstelor. Efectele demografice ºi economice ale acestei evoluþii se vorresimþi în timp ºi vor atrage schimbãri la nivelul diferitelor subpopulaþii (populaþia ºcolarã,populaþia de vârstã fertilã, populaþia în vârstã de muncã).

� ��

��

�

� ��

��

Populaþia

â


Natalitatea, prima componentã a miºcãrii populaþiei, a înregistrat o creºtere, continuândtendinþa anului anterior. În condiþiile în care, pe termen scurt ºi mediu, nu se poate aºtepta camigraþia externã ºi mortalitatea sã contribuie semnificativ la reducerea scãderii demograficedin România, natalitatea rãmâne singura componentã asupra cãreia se poate acþiona curezultate eficiente. Redresarea natalitãþii poate avea efecte pozitive ºi de lungã duratã.

În anul 2009, numãrul de nãscuþii-vii (222,4 mii) a crescut cu 29 mii faþã de anul 2006, iar ratanatalitãþii a ajuns la 10,4 nãscuþi-vii la 1000 locuitori.

Evoluþia natalitãþii, mortalitãþii ºi a sporului natural al populaþiei

2006 2007 2008 2009

Miºcarea naturalã a populaþiei (mii)Nãscuþi-vii 219,5 214,7 221,9 222,4Decese 258,1 252,0 253,2 257,2- Decese la o vârstã

sub 1 an 3,1 2,6 2,4 2,3Sporul natural -38,6 -37,3 -31,3 -34,8Cãsãtorii 146,6 189,2 149,4 134,3Divorþuri 32,7 36,3 35,7 32,3

Rate (la 1000 locuitori)Nãscuþi-vii 10,2 10,0 10,3 10,4Decese 12,0 11,7 11,8 12,0- Decese la o vârstã sub 1 an 1) 13,9 12,0 11,0 10,1

Sporul natural -1,8 -1,7 -1,5 -1,6Cãsãtorii 6,8 8,8 6,9 6,3Divorþuri 1,5 1,7 1,7 1,5

1) La 1000 nãscuþi-vii.

��

��

��

��

��

��

�

��

�

��

NatalitateRate (la 1000 locuitori)

Mortalitate

Spor natural pozitiv

Spor natural negativ

Populaþia

â

13Breviar statistic

În anul 2008, în mediul urban locuiau 11,8 milioane persoane, reprezentând peste jumãtate dinpopulaþia þãrii. La 1 iulie 2009, din cele 320 municipii ºi oraºe, 86,3% aveau o populaþie sub 50 mii locuitori,reprezentând 18,3% din populaþia þãrii ºi 33,3% din populaþia urbanã. Oraºele mari deþin 29,9% din populaþia þãrii ºi 54,4% din populaþia urbanã.

La 1 iulie 2009, în mediul rural locuiau 9,7 milioane persoane, reprezentând 45,0% dinpopulaþia þãrii. Comunele cu populaþia cuprinsã între 1000 ºi 5000 locuitori au reprezentat81,3% din numãrul total al comunelor.

În anul 2009 ºi-au schimbat domiciliul 330,7 mii persoane, rata migraþiei interne a fost de 15,4schimbãri de domiciliu la 1000 locuitori. Ca ºi în anul precedent, fluxurile migratorii din urban(în rural ºi în urban) deþin cele mai mari ponderi în structura migraþiei.

Gruparea judeþelor ºi localitãþilor dupã numãrul locuitorilor, la 1 iulie

2006 2007 2008 2009

Judeþe - total 42 42 42 42Sub 300000 6 7 6 6300000 – 499999 19 18 19 19500000 – 699999 10 10 10 10700000 ºi peste 7 7 7 7

Municipii ºi oraºe - total 319 320 320 320Sub 5000 20 19 21 215000 – 19999 194 199 198 19920000 – 49999 59 56 57 5650000 – 99999 21 22 20 20100000 – 199999 14 13 13 13200000 – 999999 10 10 10 101000000 ºi peste 1 1 1 1

Comune - total 2854 2855 2860 2860Sub 1000 68 73 75 801000 – 1999 568 573 587 5942000 – 4999 1769 1758 1743 17305000 – 9999 428 429 432 43010000 ºi peste 21 22 23 26

Mortalitatea, ca a doua componentã a miºcãrii populaþiei, a rãmas relativ ridicatã în România.Scãderea continuã ºi semnificativã a nivelului acestei componente trebuie luatã în consideraredin perspectiva redresãrii evoluþiei demografice a României. În anul 2009 s-au înregistrat 257,2mii decese, cu 0,9 mii persoane mai puþine decât în anul 2006, rata mortalitãþii generale de 12,0decese la 1000 locuitori a fost egalã cu anul 2006. În anul 2009 s-au înregistrat 2,3 mii decesesub un an, rata mortalitãþii infantile fiind de 10,1 ‰ (în scãdere faþã de valoarea înregistratã înanul 2006). Scãderea mortalitãþii infantile s-a înregistrat pe seama diminuãrii mortalitãþiiinfantile neonatale, neonatale precoce ºi a mortalitãþii postneonatale, atât în mediul urban, câtºi în mediul rural.Cu toate acestea, rata mortalitãþii infantile din România rãmâne în continuare una dintre celemai mari din Europa.

Populaþia

â


Primele zece oraºe ale þãrii,dupã numãrul locuitorilor, la 1 iulie 2009

Durata medie a vieþii a continuat sã creascã, valorile actuale (69,7 ani la bãrbaþi ºi 77,1 ani lafemei) fiind superioare celor din anul 2006, atât pe total, cât ºi pe sexe. Pentru populaþiafemininã, cât ºi pentru cea masculinã, durata medie a vieþii a crescut cu 1,3, respectiv 1,0 ani.Femeile au o duratã medie a vieþii mai mare cu 7,4 ani decât bãrbaþii.

Nr. Oraºul 1) Numãrulcrt. locuitorilor

1. Bucureºti 1944226

2. Iaºi 3156493. Timiºoara 3121134. Cluj-Napoca 3060095. Constanþa 3020406. Craiova 2986437. Galaþi 2907338. Braºov 2780039. Ploieºti 228378

10. Brãila 2118841) Municipiul (reºedinþã de judeþ).

Durata medie a vieþii, pe sexe (ani)

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

� ��

��

��

��

��

��

��

Masculin Feminin

Populaþia

â

15Breviar statistic

Evoluþia cãsãtoriilor ºi divorþurilor

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

Cãsãtorii

mii

Divorþuri

Cãsãtoria continuã sã se prezinte în societatea româneascã în limitele tradiþionale specificemodelului cultural naþional.Acest model se caracterizeazã prin universalitatea cãsãtoriei, ritmul destul de rapid deîncheiere a cãsãtoriilor ºi celibatul definitiv scãzut, relativa precocitate a cãsãtoriei, o relativãstabilitate a cuplurilor, exprimatã printr-o ratã moderatã a divorþurilor ºi printr-o ponderefoarte scãzutã a divorþurilor de rang superior. Constituirea uniunilor consensuale, deºi adevenit mai frecventã, nu deþine o pondere semnificativã ca formã de convieþuire a populaþiei.

În anul 2009 faþã de anul 2006, numãrul cãsãtoriilor a scãzut, ajungând la 134,3 mii. România se situeazã printre þãrile europene cu o nupþialitate mai ridicatã decât mediaeuropeanã, dacã avem în vedere cã rata nupþialitãþii în UE-27 a fost în anul 2006 de4,88‰ (valoare estimatã). În anul 2009 s-au înregistrat 32,3 mii divorþuri, cu 0,4 mii mai puþinedecât în anul 2006. Rata divorþialitãþii a fost de 1,51 divorþuri la 1000 locuitori. Niveluldivorþialitãþii se menþine relativ scãzut, comparativ cu rata divorþialitãþii din alte þãri europene,având în vedere cã rata divorþialitãþii în UE-27 a fost în anul 2006 de 2,1‰ (valoare estimatã),ceea ce confirmã caracterul de stabilitate al familiei în societatea româneascã.

Populaþia

â


2006 2007 2008 2009

Structura fluxurilor migraþiei interne urbane ºi rurale,determinate de schimbarea domiciliului (date absolute)

Total 334025 374156 389254 330672Din rural în urban 75275 80235 78671 70246Din urban în urban 100825 95431 107277 96607Din rural în rural 64001 80253 78478 67306Din urban în rural 93924 118237 124828 96513

Rate (la 1000 locuitori)Total 15,5 17,4 18,1 15,4Din rural în urban 6,3 6,8 6,7 6,0Din urban în urban 8,5 8,1 9,1 8,2Din rural în rural 6,6 8,3 8,1 8,3Din urban în rural 9,7 12,2 12,9 10,0

Migraþia internã

Cetãþeni români care ºi-au stabilit domiciliul în strãinãtatenumãr persoane

2006 2007 2008 2009

Total 14197 8830 8739 10211Pe sexe

Masculin 5341 3088 3069 3768Feminin 8856 5742 5670 6443

Pe grupe de vârstã sub 18 ani 963 1003 1214 128918-40 ani 9924 6041 5829 648641-60 ani 2621 1442 1419 206161 ani ºi peste 689 344 277 375

Dupã naþionalitateRomâni 13296 8589 8485 10052Maghiari 693 167 194 103Germani 85 12 18 15Evrei 54 21 27 27Alte naþionalitãþi 69 41 15 14

Dupã þara de destinaþieAustralia 125 83 82 128Austria 581 313 345 421Canada 1655 1787 1738 2045Franþa 529 372 431 576Germania 3110 1902 1788 1938Grecia 134 72 85 124Israel 128 57 50 111Italia 3393 1401 1098 984Spania 330 138 238 547S.U.A. 1982 1535 1591 1793Suedia 37 2 7 15Ungaria 900 266 354 331Alte þãri 1293 902 932 1198

În anul 2009, nivelul emigranþilor legali a crescut la 10,2 mii persoane, respectiv 0,48 emigrãrila 1000 locuitori.

Populaþia

á

17Breviar statistic

Dupã o creºtere continuã înregistratã în perioada 2006 - 2008, în anul 2009 populaþia ocupatãa atins cea mai micã valoare din ultimii 4 ani. Dintre persoanele ocupate, 55,2% sunt bãrbaþi.Pânã în anul 2002, majoritatea populaþiei ocupate a reprezentat-o cea din mediul rural.Începând cu anul 2003, cea mai mare parte a populaþiei ocupate îºi are domiciliul în mediulurban, respectiv 54,4% în anul 2009. Categoria salariaþilor predominã în rândul populaþieiocupate, respectiv 67,2% în anul 2009.

Numãrul ºomerilor, definit conform criteriilor BIM, a fost în anul 2009 de 681 mii persoane, încreºtere atât faþã de anul 2008 (18,4%) cât ºi faþã de anul 2007 (6,2%). În anul 2009, din numãrultotal al ºomerilor, 28,9% erau tineri (15-24 ani).

Populaþia activã, populaþia ocupatã ºi ºomerii BIM1)

mii persoane

2006 2007 2008 20092)

Populaþia activã - total 10041 9994 9944 9924- Feminin 4515 4479 4418 4400- Urban 5595 5494 5471 5475

Populaþia ocupatã - total 9313 9353 9369 9243- Feminin 4239 4237 4212 4143- Urban 5115 5072 5101 5032

ªomeri BIM1)- total 728 641 575 681- Feminin 276 242 206 257- Urban 480 422 370 443

1) Conform metodologiei Biroului Internaþional al Muncii (BIM).2) Date provizorii.Sursa: Cercetarea statisticã asupra forþei de muncã în gospodãrii (AMIGO).

În contextul procesului de tranziþie economicã, piaþa muncii din România a suferit transformãrisemnificative sub aspectul volumului ºi structurii principalilor indicatori de forþã de muncã.Acest proces s-a caracterizatat prin reducerea populaþiei active ºi a populaþiei ocupate, prinmenþinerea la valori relativ constante a ratei ºomajului.Pe parcursul ultimei jumãtãþi a anilor ’90, populaþia activã se menþinuse la valori ridicate, depeste 11 milioane persoane.Odatã cu noul mileniu, se constatã un declin uºor, dar fluctuant. În anul 2009, populaþia activãnumãrã aproape 10 milioane persoane, din care 95,6% aparþin grupei în vârstã de muncã(15-64 ani).

Piaþa forþei de muncã

â


1) Date provizorii.2) Inclusiv membru al unei societãþi agricole sau al unei cooperative neagricole.Sursa: Cercetarea statisticã asupra forþei de muncã în gospodãrii (AMIGO).

Structura populaþiei ocupate, dupã statutul profesional, în anul 20091)

Populaþia ocupatã, pe principalele activitãþi ale economiei naþionale mii persoane

Activitatea (secþiuni CAEN Rev. 2) 2008 20091)

Total 9369 9243Agriculturã, silviculturã ºi pescuit 2689 2689IndustrieIndustrie extractivã 107 100Industrie prelucrãtoare 1905 1751Producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat 126 129Distribuþia apei; salubritate, gestionarea deºeurilor, activitãþi de decontaminare 74 68Construcþii 749 726Comerþ cu ridicata ºi cu amãnuntul; repararea autovehiculelor ºi motocicletelor 1166 1157Transport ºi depozitare 454 455Hoteluri ºi restaurante 154 164Informaþii ºi comunicaþii 119 123Intermedieri financiare ºi asigurãri 110 122Tranzacþii imobiliare 15 16Activitãþi profesionale, ºtiinþifice ºi tehnice 140 148Activitãþi de servicii administrative ºi activitãþi de servicii suport 145 150Administraþie publicã ºi apãrare; asigurãri sociale din sistemul public 466 490Învãþãmânt 399 386Sãnãtate ºi asistenþã socialã 381 395Activitãþi de spectacole, culturale ºi recreative 48 45 Alte activitãþi ale economiei naþionale 122 129

��

��

��

Salariat

Patron

Lucrãtor pecont propriu 2)

Lucrãtor familialneremunerat

În anul 2009 faþã de anul 2008, repartizarea populaþiei ocupate pe activitãþi ale economieinaþionale indicã reducerea semnificativã a numãrului persoanelor ocupate în industrie ºiconstrucþii (-6,3%), ºi creºterea uºoarã a celor ocupate în servicii (1,6%).

1) Date provizorii.Sursa: Cercetarea statisticã asupra forþei de muncã în gospodãrii (AMIGO).


â

19Breviar statistic

Tendinþele economice pozitive sunt reprezentate de creºterea constantã a ponderii ocupãrii însectorul privat, de la 76,9% în anul 2006, la 80,0% în anul 2008.În anul 2009, se constatã o stagnare a fenomenului, deoarece creºterea este foarte micãcomparativ cu anul precedent, indicatorul având valoarea de 80,1%.

În anul 2009, din totalul populaþiei ocupate în sectorul privat, 64,2% îºi desfãºurau activitateaîn industrie, construcþii ºi servicii, faþã de 64,6% în anul 2008.

În anul 2008, comparativ cu anul 2006, a continuat procesul de creºtere a numãrului mediual salariaþilor (cu 379 mii persoane), în principal în activitãþile de: comerþ, construcþii,activitãþi de servicii administrative ºi activitãþi de servicii suport, în timp ce în activitãþileindustriale, numãrul salariaþilor a scãzut.Distribuþia salariaþilor pe sectoare economice în anul 2008 aratã cã, 57,0% se regãseau înservicii (sectorul terþiar) în creºtere cu 1,6 puncte procentuale faþã de anul 2007, respectiv cu3,0 puncte procentuale faþã de anul 2006.În sectorul secundar (industrie + construcþii) lucrau 40,9% din total salariaþi, cu 1,2 puncteprocentuale mai puþin decât în anul 2007, respectiv cu 2,3 puncte procentuale mai puþindecât în anul 2006.Ponderea numãrului de salariaþi care ºi-au desfãºurat activitatea în ramurile agricole(sectorul primar) a fost de numai 2,1%, în scãdere cu 0,4 puncte procentuale faþã de anulprecedent, respectiv cu 0,7 puncte procentuale faþã de anul 2006.

Notã: Sectorul privat include formele de proprietate: “privatã”, “cooperatistã” ºi “obºteascã”.1) Date provizorii. 2) Inclusiv pescuit ºi pisciculturã. 3) Inclusiv energie electricã ºi termicã, gaze ºi apã.4) Inclusiv producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat ºi

distribuþia apei, salubritate, gestionarea deºeurilor, activitãþi de decontaminare.Sursa: Cercetarea statisticã asupra forþei de muncã în gospodãrii (AMIGO).

Structura populaþiei ocupate din sectorul privat, pe principalele activitãþiale economiei naþionale

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

Servicii

%

Construcþii

Industrie 3)

Agriculturã,vânãtoare ºisilviculturã 2)

%

Servicii

Construcþii

Industrie 4)

Agriculturã,silviculturã ºipescuit

CAEN Rev.1 CAEN Rev.2


â


Numãrul mediu al salariaþilorpe principalele activitãþi ale economiei naþionale

Activitatea (secþiuni CAEN Rev. 2) 20061) 2007 1) 2008

Total 4667 4885 5046

Agriculturã, silviculturã ºi pescuit 131 123 105Industrie 1661 1649 1606

Industrie extractivã 94 84 81Industrie prelucrãtoare 1390 1381 1342Producþia ºi furnizarea de energie electricãºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat 90 89 84Distribuþia apei; salubritate, gestionareadeºeurilor, activitãþi de decontaminare 87 95 99

Construcþii 353 407 458Comerþ cu ridicata ºi cu amãnuntul; reparareaautovehiculelor ºi motocicletelor 736 795 849Transport ºi depozitare 277 284 285Hoteluri ºi restaurante 93 107 118Informaþii ºi comunicaþii 96 109 121Intermedieri financiare ºi asigurãri 85 97 108Tranzacþii imobiliare 27 28 31Activitãþi profesionale, ºtiinþifice ºi tehnice 109 118 133Activitãþi de servicii administrativeºi activitãþi de servicii suport 148 167 195Administraþie publicã ºi apãrare; asigurãrisociale din sistemul public 2) 174 197 213Învãþãmânt 383 394 394Sãnãtate ºi asistenþã socialã 321 336 350Activitãþi de spectacole, culturale ºi recreative 33 35 40Alte activitãþi de servicii 40 39 40

Notã: Pentru anul 2009, datele vor fi disponibile în luna septembrie 2010 .1) Date estimate, conform CAEN Rev.2. 2) Exclusiv forþele armate ºi personalul asimilat (M.Ap.N., S.R.I., M.A.I. etc.).Sursa: Cercetarea statisticã privind costul forþei de muncã.


â

21Breviar statistic

Notã: Pentru anul 2009, datele vor fi disponibile în luna septembrie 2010.1) Inclusiv pescuit ºi pisciculturã.2) Inclusiv energie electricã ºi termicã, gaze ºi apã.3) Inclusiv producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat ºi

distribuþia apei, salubritate, gestionarea deºeurilor, activitãþi de decontaminare.Sursa: Cercetarea statisticã privind costul forþei de muncã.

Numãrul mediu al salariaþilor din sectorul integral privat,pe principalele activitãþi ale economiei naþionale

Ca în orice economie de piaþã, sectorul privat angajeazã cea mai mare parte a forþei demuncã salariate.În anul 2008, ponderea salariaþilor din sectorul integral privat a fost de 66,2%, în creºtere faþãde anul 2006 cu 3,0 puncte procentuale.

��

��

��

��

� ��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

�

��

��

��

��

��

��

��

��

��

Agriculturã, vânãtoareºi silviculturã1)

mii persoane

Industrie2)

Servicii

Construcþii

mii persoane

Agriculturã, silviculturãºi pescuit

Industrie3)

Servicii

Construcþii

CAEN Rev.1 CAEN Rev.2


â


Numãrul ºomerilor înregistraþi ºi rata ºomajului

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

�

��

��

��

��

�

�

�

�

��

1) Anul 2009, date provizorii.

ªomerii înregistraþi 1), dupã nivelul de educaþiemii persoane

2006 2007 2008 2009

Total ºomeri 2) 460 368 403 709din care: femei 191 167 187 302

Primar, gimnazial, profesional 370 290 312 503din care: femei 141 121 132 190Liceal ºi postliceal 73 62 71 156din care: femei 40 36 42 83Universitar 17 16 20 50din care: femei 10 10 13 291) La sfârºitul anului. 2) Sursa: Agenþia Naþionalã pentru Ocuparea Forþei de Muncã.

Numãrul ºomerilor înregistraþi la Agenþia Naþionalã pentru Ocuparea Forþei de Muncã(ANOFM) a scãzut în mod constant de la un an la altul, pânã în 2007. Ca efect al crizei financiare,în anul 2009 faþã de anul 2008, numãrul ºomerilor a înregistrat o creºtere covârºitoare (75,9%).Bãrbaþii au fost majoritari în rândul ºomerilor înregistraþi (57,4% la sfârºitul anului 2009,respectiv 58,5% la sfârºitul anului 2006).Dupã ce a înregistrat o scãdere de 24 mii persoane în anul 2007 faþã de anul 2006, numãrulfemeilor ºomere începe sã creascã, la sfãrºitul anului 2009 fiind cu 115 mii persoane mai multfaþã de anul precedent.

Numãrul ºomerilorînregistraþi - totalNumãrul ºomerilorînregistraþi - femei

mii persoane %

Rata ºomajului - total1)

Rata ºomajului - femei1)

Dupã ce a atins un punct minim (4,0%) la sfârºitul anului 2007, rata ºomajului înregistrataproape cã s-a dublat în anul 2009 (7,8%).


â

23Breviar statistic

Rata ºomajului BIM (proporþia ºomerilor BIM în populaþia activã) a înregistrat la nivelul þãriivaloarea de 6,9% în anul 2009 - în creºtere faþã de anii precedenþi (cu 1,1 puncte procentualefaþã de anul 2008 ºi 0,5 puncte procentuale faþã de anul 2007). Pentru femei s-a înregistrat oratã a ºomajului de 5,8% (comparativ cu 6,1% în anul 2006), mai micã decât cea pentru bãrbaþi,care a fost de 7,7% (faþã de 8,2% în anul 2006). Rata ºomajului în mediul urban depãºeºtesemnificativ rata înregistratã în mediul rural (în anul 2009: 8,1% faþã de 5,4%).

Tinerii de 15-24 ani sunt persoanele cel mai grav afectate de fenomenul ºomajului. Astfel, înanul 2009, rata ºomajului a fost de 20,8% în rândul tinerilor (15-24 ani), cu diferenþe accentuatepe medii (27,1% în mediul urban, faþã de 15,5% în mediul rural). Valoarea acestui indicator afost de 5,4% pentru ºomerii în vârstã de 25 de ani ºi peste.

Rata ºomajului BIM 1), pe grupe de vârstã, sexe ºi medii (%)

2006 2007 2008 20092)

Total 7,3 6,4 5,8 6,9Sub 25 ani 21,0 20,1 18,6 20,825 ani ºi peste 5,7 4,9 4,4 5,4

Masculin 8,2 7,2 6,7 7,7Sub 25 ani 21,6 21,1 18,8 21,225 ani ºi peste 6,6 5,6 5,3 6,1

Feminin 6,1 5,4 4,7 5,8Sub 25 ani 20,2 18,7 18,3 20,125 ani ºi peste 4,7 4,1 3,4 4,5

Urban 8,6 7,7 6,8 8,1Sub 25 ani 27,3 24,7 23,2 27,125 ani ºi peste 6,9 6,2 5,3 6,5

Rural 5,6 4,9 4,6 5,4Sub 25 ani 15,6 16,3 14,7 15,525 ani ºi peste 4,2 3,4 3,3 4,0

Rata ºomajului BIM 1) de lungã duratã, pe sexe ºi medii (%)

2006 2007 2008 20092)

Total ( 12 luni ºi peste ) 4,1 3,2 2,4 2,1masculin 4,7 3,6 2,9 2,4feminin 3,3 2,7 1,8 1,7urban 4,7 3,9 2,9 2,6rural 3,2 2,4 1,7 1,5

Tineri (6 luni ºi peste ) 14,2 13,3 10,5 10,3masculin 14,9 13,5 10,5 10,9feminin 13,1 13,0 10,5 9,3urban 18,0 15,9 12,7 13,5rural 10,9 11,1 8,6 7,6

Rata ºomajului de lungã duratã (ponderea ºomerilor BIM aflaþi în ºomaj de 12 luni ºi peste înpopulaþia activã) a fost de 2,1% în anul 2009 (faþã de 4,1% în anul 2006). Pe sexe, acest indicatora înregistrat valori de 2,4% pentru bãrbaþi ºi 1,7% pentru femei, iar pe medii 2,6% în mediulurban faþã de 1,5% în mediul rural.

1) Conform metodologiei Biroului Internaþional al Muncii (BIM).2) Date provizorii. Sursa: Cercetarea statisticã asupra forþei de muncã în gospodãrii (AMIGO).


â


ªomajul de lungã duratã (%)- ca proporþie în total ºomeri BIM 1) -

2006 2007 2008 20092)

Total ( 12 luni ºi peste ) 56,0 50,0 41,3 30,9masculin 57,4 49,9 42,9 31,6feminin 53,8 50,1 38,4 29,7urban 55,3 50,3 43,4 32,0rural 57,5 49,4 37,5 28,7

Tineri (6 luni ºi peste ) 67,4 66,1 56,3 49,4masculin 69,2 64,2 55,6 51,5feminin 64,7 69,5 57,4 46,2urban 65,9 64,3 54,6 49,8rural 69,8 68,5 58,6 48,9

1) Conform metodologiei Biroului Internaþional al Muncii (BIM).2) Date provizorii.Sursa: Cercetarea statisticã asupra forþei de muncã în gospodãrii (AMIGO).

Rata de activitate a populaþiei în vârstã de muncã (15 - 64 ani) a fost în anul 2009 de 63,1% ºi aînregistrat niveluri mai ridicate pentru populaþia masculinã (70,9%, faþã de 55,4% pentrupopulaþia femininã) ºi pentru cea din mediul rural (64,6% faþã de 62,1% în mediul urban).

Rata de ocupare a populaþiei în vârstã de 20-64 ani a fost în anul 2009 de 63,5%, la o distanþãde 11,5 puncte procentuale faþã de þinta de 75%, propusã pentru anul 2020 prin ProiectulStrategiei Europa 2020.

Rata locurilor de muncã vacante este unul dintre indicatorii care exprimã cererea de forþã demuncã ce se manifestã pe piaþa muncii. Ca efect al crizei economice mondiale, în anul 2009,rata medie a locurilor de muncã vacante a înregistrat cea mai micã valoare (0,88%, în scãderecu 1,06 puncte procentuale faþã de anul 2008 ºi 0,90 puncte procentuale faþã de anul 2006).

Rata de activitate ºi rata de ocupare, pe sexe ºi medii (%)

2006 2007 2008 20091)

Rata de activitateTotal 63,7 63,0 62,9 63,1Masculin 70,8 70,1 70,6 70,9Feminin 56,6 56,0 55,2 55,4Urban 62,6 61,6 61,7 62,1Rural 65,2 65,1 64,5 64,6

Rata de ocupareTotal 58,8 58,8 59,0 58,6Masculin 64,7 64,8 65,7 65,2Feminin 53,0 52,8 52,5 52,0Urban 57,2 56,8 57,5 57,1Rural 61,1 61,5 61,2 60,7

Notã: Date calculate pentru populaþia în vârstã de muncã (15 – 64 ani).1) Date provizorii.Sursa: Cercetarea statisticã asupra forþei de muncã în gospodãrii (AMIGO).

ªomajul pe termen lung, a înregistrat în anul 2009 urmãtoarele valori pe sexe: 31,6% pentrubãrbaþi ºi 29,7% pentru femei, iar pe medii de rezidenþã: 32,0% în mediul urban ºi 28,7% înmediul rural. Pe parcursul ultimilor ani, fenomenul înregistreazã o tendinþã de diminuare, de la56,0% în anul 2006 la 30,9% în anul 2009.


â

25Breviar statistic

Rata locurilor de muncã vacante, pe grupe majore de ocupaþii (%)

2006 2007 2008 2009

Total 1) 1,78 2,06 1,94 0,88

Legislatori, înalþi funcþionari ºi conducãtori 1,05 1,28 1,17 0,56Specialiºti cu ocupaþii intelectuale ºi ºtiinþifice 3,15 3,21 3,17 1,40Tehnicieni, maiºtri ºi asimilaþi 1,50 2,08 2,13 1,04Funcþionari administrativi 1,59 1,82 1,68 0,69Lucrãtori operativi în servicii, comerþ ºi asimilaþi 1,38 1,64 1,57 0,89Agricultori ºi lucrãtori calificaþi în agriculturã, silviculturã ºi pescuit 1,70 1,71 1,72 1,00Meºteºugari ºi lucrãtori calificaþi 1,54 1,81 1,64 0,62Operatori la instalaþii, maºini ºi asamblori de echipamente 1,68 2,02 1,64 0,72Muncitori necalificaþi 1,85 2,05 1,94 0,77

Rata locurilor de muncã vacante, pe activitãþi ale economiei naþionale (%)

Activitatea (secþiuni CAEN Rev. 2) 20081) 2009

Total 1,94 0,88Agriculturã, silviculturã ºi pescuit 1,78 1,42Industrie total 1,57 0,64Industrie extractivã 0,28 0,06Industrie prelucrãtoare 1,78 0,72Producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat 0,41 0,27Distribuþia apei; salubritate, gestionarea deºeurilor, activitãþi de decontaminare 0,97 0,44Construcþii 1,45 0,60Comerþ cu ridicata ºi cu amãnuntul; reparareaautovehiculelor ºi motocicletelor 0,60 0,22Transport ºi depozitare 0,64 0,43Hoteluri ºi restaurante 0,71 0,40Informaþii ºi comunicaþii 0,59 0,54Intermedieri financiare ºi asigurãri 2,52 0,97Tranzacþii imobiliare 0,60 0,20Activitãþi profesionale, ºtiinþifice ºi tehnice 2,02 0,95Activitãþi de servicii administrative ºi activitãþi de servicii suport 1,33 0,73Administraþie publicã ºi apãrare; asigurãri sociale din sistemul public 2) 5,97 2,14Învãþãmânt 1,43 0,56Sãnãtate ºi asistenþã socialã 6,28 3,42Activitãþi de spectacole, culturale ºi recreative 2,25 0,94Alte activitãþi de servicii 0,99 0,54

1) Date estimate, conform CAEN Rev.2.2) Exclusiv forþele armate ºi personalul asimilat (M.Ap.N., S.R.I., M.A.I. etc.).Sursa: Cercetarea statisticã asupra locurilor de muncã vacante.

1) Exclusiv forþele armate ºi personalul asimilat (M.Ap.N., S.R.I., M.A.I. etc.).Sursa: Cercetarea statisticã asupra locurilor de muncã vacante.


á


Veniturile totale ale gospodãriilor

2006 2007 2008 20091)

- lei , lunar pe o gospodãrie -

Venituri totale 1386,3 1686,7 2131,7 2316,0

- procente -

Venituri bãneºti 80,7 81,1 83,1 83,7

Contravaloarea veniturilor în naturãobþinute de salariaþi ºi beneficiariide prestaþii sociale 3,3 3,1 3,1 2,6

Contravaloarea consumului de produseagricole din resurse proprii 16,0 15,8 13,8 13,7

1) Date provizorii.

În perioada 2006-2009, principala sursã de formare a veniturilor totale ale gospodãriilor areprezentat-o veniturile bãneºti, în creºtere de la 80,7% în anul 2006, la 83,7% în anul 2009.Veniturile în naturã înregistreazã în aceeaºi perioadã o tendinþã descrescãtoare, ajungând înanul 2009 la 13,7% pe seama, în principal, a contravalorii consumului de produseagroalimentare din resurse proprii (în scãdere cu 2,3 puncte procentuale faþã de anul 2006).

Structura veniturilor bãneºti, în anul 20091)

- total gospodãrii -

1) Date provizorii.

În anul 2009, salariile ºi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantã categoriede venituri, având ponderea cea mai mare în veniturile bãneºti ale gospodãriilor (60,9%), înscãdere, însã, cu 1,8 puncte procentuale faþã de anul 2008. O pondere importantã în structura veniturilor bãneºti ale gospodãriilor o reprezintã venituriledin prestaþii sociale (28,9%, în creºtere cu 2,9 puncte procentuale faþã de anul 2008). În schimb,veniturile din agriculturã, veniturile din activitãþi independente ºi cele din proprietate au opondere scãzutã în veniturile bãneºti ale gospodãriilor.

��

��

��

��

Salarii brute ºi altedrepturi salariale

Venituri din agriculturã

Venituri din activitãþineagricole independente

Venituri din prestaþii sociale

Alte venituri

Veniturile populaþiei

á

27Breviar statistic

În general, la condiþii de muncã egale, salariile de încadrare ale femeilor ºi bãrbaþilor suntaceleaºi. Disparitãþile dintre salariile realizate de femei ºi de bãrbaþi pe diferite activitãþieconomice sunt determinate de diferenþele de nivel de calificare ºi de poziþia ierarhicã la loculde muncã. Raportul de salarizare femei-bãrbaþi a înregistrat fluctuaþii determinate, în principal,de eficienþa activitãþilor economice din diferite ramuri, respectiv de proporþia femeilor care suntîncadrate în funcþii de conducere sau cu studii superioare. Ecartul dintre salariul mediu brut alfemeilor ºi cel al bãrbaþilor s-a diminuat de la 24% în anul 1996, la 17,6% în anul 2003 ºi, respectivla7,8% în anul 2008. În anul 2009, ecartul dintre salariul mediu brut al femeilor ºi cel al bãrbaþilora înregistrat o uºoarã creºtere faþã de anul precedent, ajungând la 8,4% (cu 0,6 puncteprocentuale).

Câºtigul salarial nominal mediu net lunar,pe activitãþi ale economiei naþionale

lei /salariat

Activitatea (secþiuni CAEN Rev. 2) 20061) 20071) 2008 20092)

Total 866 1042 1309 1381

Agriculturã, silviculturã ºi pescuit 617 743 914 1009Industrie 822 971 1189 1300

Industrie extractivã 1516 1804 2287 2283Industrie prelucrãtoare 731 871 1050 1152Producþia ºi furnizarea de energie electricã ºitermicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat 1534 1786 2389 2469Distribuþia apei; salubritate, gestionarea deºeurilor, activitãþi de decontaminare 781 925 1154 1188

Construcþii 710 881 1162 1127Comerþ cu ridicata ºi cu amãnuntul;repararea autovehiculelor ºi motocicletelor 650 822 1042 1127Transport ºi depozitare 949 1141 1454 1461Hoteluri ºi restaurante 534 651 773 775Informaþii ºi comunicaþii 1603 1837 2119 2445Intermedieri financiare ºi asigurãri 2257 2614 3205 3182Tranzacþii imobiliare 725 1185 1270 1281Activitãþi profesionale, ºtiinþificeºi tehnice 1076 1412 1749 2027Activitãþi de servicii administrative ºi activitãþi de servicii suport 525 656 835 883Administraþie publicã ºi apãrare; asigurãrisociale din sistemul public 3) 1576 1999 2411 2054Învãþãmânt 1067 1175 1538 1563Sãnãtate ºi asistenþã socialã 814 938 1266 1333Activitãþi de spectacole, culturale ºi recreative 766 922 1195 1236Alte activitãþi de servicii 549 603 780 802

1) Date estimate, conform CAEN Rev.2.2) Date provizorii, câºtiguri realizate de salariaþii din unitãþile economice cu 4 salariaþi ºi peste.3) Exclusiv forþele armate ºi personalul asimilat (M.Ap.N., S.R.I., M.A.I. etc.).Sursa: Cercetarea statisticã privind costul forþei de muncã.

Câºtiguri salariale

Câºtigul salarial real a înregistrat cãderi severe în primii ani ai tranziþiei (1991-1993), precum ºiîn anul 1997, atingând în 1997 ºi 1999 valorile minime de 56,2% ºi respectiv 57,0% din nivelulanului 1990. Începând cu anul 2003, se observã un reviriment al valorii reale a câºtiguluisalarial, reflectat de nivelul atins în anul 2008, care l-a depãºit pe cel din anul 1991 cu 48,8puncte procentuale (130,3%). În anul 2009 (date provizorii; au fost excluse din sfera decuprindere unitãþile economice cu mai puþin de 4 salariaþi) indicele câºtigului salarial real faþãde anul 1990 a fost de 130,2%.

â


Indicii câºtigului salarial real

Notã: Anul 2009, date provizorii.

Salariul mediu brut realizat de femei ca raport faþã de cel realizat de bãrbaþi, în luna octombrie

procente

2006 2007 2008 2009

Total economie 90,1 88,9 92,2 91,6

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

�

��

��

% 1990 = 100

Câºtigul salarial nominal mediu brut ºi net lunar, pe sexe

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

�

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

� !"��#$" � !"��#$" � !"��#$" � !"��#$"

lei / salariat

bãrbaþi femei

Notã: Pentru anul 2009, datele vor fi disponibile în luna septembrie 2010.

Câºtiguri salariale

á

29Breviar statistic

Cheltuielile totale de consum ale gospodãriilor

2006 2007 2008 20091)

- lei , lunar pe o gospodãrie -

Cheltuieli totale de consum 962,50 1104,70 1365,36 1468,60- procente -

Produse agroalimentare ºibãuturi nealcoolice 42,3 41,7 40,9 40,9Bãuturi alcoolice, tutun 6,0 6,5 6,5 7,1Îmbrãcãminte ºi încãlþãminte 6,2 6,8 6,7 6,0Locuinþã, apã, electricitate,gaze ºi alþi combustibili 16,4 15,5 15,6 15,8

Mobilier, dotarea ºi întreþinerealocuinþei 4,0 4,6 4,8 4,6

Sãnãtate 4,1 3,9 4,1 4,5Transport 6,7 5,9 6,1 5,8Comunicaþii 4,9 5,1 5,0 5,1Recreere ºi culturã 4,4 4,6 4,5 4,4Educaþie 0,8 0,8 0,8 0,9Hoteluri, cafenele ºi restaurante 1,1 1,2 1,4 1,3Diverse produse ºi servicii 3,1 3,4 3,6 3,6

1) Date provizorii

În perioada 2006 - 2009, produsele agroalimentare ºi bãuturile nealcoolice au deþinutponderea cea mai ridicatã în totalul cheltuielilor de consum (40,9%) în scãdere, însã, cu 1,4puncte procentuale faþã de anul 2006. Tendinþa descrescãtoare se menþine ºi dacã acesteasunt asociate cu cheltuielile pentru locuinþã, dotarea ºi întreþinerea acesteia (de la 62,7% înanul 2006 la 61,3% în anul 2009).

În anul 2009, cheltuielile pentru consumul alimentar au deþinut, pe ansamblul gospodãriilor, opondere de 35,7% din totalul cheltuielilor bãneºti de consum. În medie, pe total gospodãrii,ponderea cheltuielilor pentru mãrfuri nealimentare a fost de 35,7%, iar cheltuielile pentruservicii au înregistrat o pondere de 28,6%.

Structura cheltuielilor bãneºti de consum, în anul 20091)

- total gospodãrii -

1) Date provizorii.

��

��

��Produse alimentare

Produse nealimentare

Plata serviciilor

Cheltuielile populaþiei

á


În România, consumul de carne ºi preparate din carne se situeazã la un nivel relativ scãzutcomparativ cu standardele din þãrile dezvoltate. Consumul mediu lunar de carne proaspãtã peo persoanã a fost, în anul 2009, de 3,1kg. Împreunã cu preparatele din carne, acesta se ridicã la4,2 kg lunar, ceea ce înseamnã un consum mediu anual de 51kg pe o persoanã.

În anul 2009, consumul de bãuturi alcoolice ºi nealcoolice a reprezentat în medie lunar pe opersoanã 4,8 litri apã mineralã ºi alte bãuturi nealcoolice, 1,2 litri bere, 1,0 litri vin, 0,2 litri þuicãºi rachiuri naturale. Comparativ cu anul 2006 aceste niveluri au fost mai mari astfel: la apãmineralã ºi alte bãuturi nealcoolice cu 40,3%, la bere cu 26,8%, la vin ºi þuicã ºi rachiurinaturale cu 17,6% respectiv cu 8,0%.

Consumul mediu lunar 1),la principalele produse alimentare ºi bãuturi

U.M. 2006 2007 2008 20092)

Carne proaspãtã kg 2,693 2,905 3,070 3,115Preparate din carne kg 1,003 1,050 1,111 1,106Grãsimi kg 1,264 1,247 1,238 1,228Lapte litri 5,850 6,067 6,151 6,168Ouã buc. 13 13 13 13Zahãr kg 0,798 0,775 0,759 0,758Cartofi kg 3,705 3,639 3,614 3,586Legume ºi conserve din legume(în echivalent legume proaspete) kg 6,987 7,036 7,305 7,627

Fructe kg 2,705 3,082 3,312 3,552Apã mineralã ºi alte bãuturinealcoolice litri 3,437 4,259 4,833 4,821

Bere litri 0,919 1,081 1,201 1,165Vin litri 0,824 0,905 0,933 0,969Þuicã ºi rachiuri naturale litri 0,213 0,213 0,224 0,230

1) Cantitãþi medii lunare pe o persoanã (din gospodãriile individuale). 2) Date provizorii.

Înzestrarea gospodãriilor cu bunuri de folosinþã îndelungatãbucãþi / 100 gospodãrii

2006 2007 2008 20091)

Aparate de radio 2) 85,6 86,1 86,1 85,2Televizoare – total 118,5 124,1 132,0 134,2Frigidere ºi congelatoare 89,6 86,0 83,1 82,7Combine frigorifice 24,7 30,8 36,8 38,6Maºini de gãtit cu gaze 92,2 93,1 94,1 95,0Maºini electrice de spãlat rufe 64,8 67,1 70,8 73,9Aspiratoare de praf 52,6 55,1 58,7 61,7Maºini de cusut 20,2 20,3 20,3 21,1Biciclete 21,6 23,3 24,7 26,5Motociclete ºi motorete 0,9 0,7 0,9 1,0Autoturisme 23,4 23,1 27,1 28,61) Date provizorii. 2) Inclusiv radioreceptoare, radiocasetofoane ºi combine muzicale.

În perioada 2006-2009, înzestrarea gospodãriilor cu bunuri de folosinþã îndelungatã a crescutla majoritatea produselor. Din anul 2006 pânã în anul 2009, înzestrarea gospodãriilor cufrigidere ºi congelatoare a scãzut cu 7,7% pe seama creºterii înzestrãrii gospodãriilor cucombine frigorifice (cu 56,3%).De asemenea, înzestrarea gospodãriilor cu televizoare a crescut cu 13,2%, iar cea cuaspiratoare de praf ºi maºini electrice de spãlat rufe cu 17,3%, respectiv 14,0%.

Înzestrarea cu bunuri de folosinþã îndelungatã este influenþatã atât de resursele financiare alegospodãriilor, cât ºi de acumulãrile din anii precedenþi, precum ºi de oferta de bunuri de pepiaþã, din ce în ce mai performantã tehnic.

Consumul populaþiei

á

31Breviar statistic

Evoluþia fondului de locuinþe

2006 2007 2008 20091)

Fondul de locuinþe (mii) 8231 8270 8329 8385- proprietate majoritar privatã (mii) 8036 8079 8138 8192

Camere de locuit (mii) 21273 21428 21638 21841- proprietate majoritar privatã (mii) 20918 21082 21294 21494

Suprafaþa locuibilã (mii m2) 314542 317834 322205 326413- proprietate majoritar privatã (mii m2) 308852 312309 316685 320786

Locuinþe terminate - total 39638 47299 67255 62520

- din fonduri private 34782 43000 61171 56764

1) Date provizorii.

Locuinþe terminate, pe medii

În anul 2009 au fost date în folosinþã 62,5 mii locuinþe, cu 4,7 mii mai puþine decât în anulprecedent. Pe cele douã medii de rezidenþã, ponderea locuinþelor date în folosinþã a fostapropiatã.

��

��

��

��

��

��

��

��

��

mii

Totallocuinþeterminate

Rural

Urban

Fondul de locuinþe ºi-a pãstrat trendul ascendent din ultimii ani, înregistrând 8385 mii locuinþela sfârºitul anului 2009. Dupã forma de proprietate, ponderea cea mai mare din fondul locativexistent la sfârºitul anului 2009 o reprezintã locuinþele aflate în proprietatea majoritar privatã(97,7%).

Locuinþe

á


1) Conform Legii nr. 76/2002, privind sistemul asigurãrilor pentru ºomaj ºi stimularea ocupãrii forþei de muncã.

2) Inclusiv plãþi pentru stimularea ºomerilor care se încadreazã înainte de expirareaperioadei de acordare a indemnizaþiei; pentru stimularea mobilitãþii forþei de muncã ºistimularea angajatorilor care încadreazã ºomeri aparþinând unor categoriidefavorizate pentru calificarea, recalificarea ºomerilor, pentru stimularea absolvenþilor, pentrucombaterea marginalizãrii sociale.

Sursa: Agenþia Naþionalã pentru Ocuparea Forþei de Muncã.

Indemnizaþii de ºomaj 1)

2006 2007 2008 2009

Media lunarã (lei / persoanã)Indemnizaþie de ºomaj 259 321 401 469Indemnizaþie de ºomajpentru absolvenþiiinstituþiilor de învãþãmânt 162 180 238 291

În procente faþã de salariul minim brut pe economie

Indemnizaþie de ºomaj 78,5 82,3 78,6 78,2Indemnizaþie de ºomajpentru absolvenþiiinstituþiilor de învãþãmânt 49,1 46,2 46,7 48,5

1) Conform Legii nr. 76/2002, privind sistemul asigurãrilor pentru ºomaj ºi stimularea ocupãrii forþei demuncã.

În anul 2009, valoarea medie lunarã a indemnizaþiei de ºomaj a fost de 469 lei, cu 81,1% maimare faþã de anul 2006 ºi a reprezentat 78,2% din salariul minim brut pe economie.În anul 2009, indemnizaþia de ºomaj pentru absolvenþii instituþiilor de învãþãmânt (291 lei) areprezentat în raport cu salariul minim brut pe economie, 48,5%, faþã de 49,1% în anul 2006.

În anul 2009, în totalul cheltuielilor cu protecþia socialã a ºomerilor, ponderea cea mai mare audeþinut-o cheltuielile ocazionate de plata indemnizaþiei de ºomaj (63,7%).

Structura cheltuielilor cu protecþia socialã a ºomerilor, în anul 2009

��

��

��

�� Indemnizaþii de ºomaj 1)

Plata absolvenþilor

Plãþi compensatorii

Alte cheltuieli 2)

Protecþia socialã a ºomerilor

á

33Breviar statistic

U.M. 2006 2007 2008 2009

Pensionari de asigurãri sociale1) - totalNumãr mediu anual mii pers. 5785 5726 5685 5676Pensia medie lunarã lei / pers. 298 389 573 686

Pensionari de asigurãri sociale de statNumãr mediu anual mii pers. 4633 4643 4664 4718Pensia medie lunarã lei / pers. 311 399 593 711

Pensionari de asigurãri sociale – agricultoriNumãr mediu anual mii pers. 1005 932 866 799Pensia medie lunarã lei / pers. 117 159 253 300

Pensionari de asigurãri sociale (exclusiv agricultori)Numãr mediu anual mii pers. 4780 4794 4819 4877Pensia medie lunarã lei / pers. 336 434 631 750

Pensionari beneficiari de ajutor social 2)

Numãr mediu anual mii pers. 3 3 2 2Pensia medie lunarã lei / pers. 87 111 161 188

Pensionari I.O.V.R. (invalizi, orfani ºi vãduve de rãzboi)Numãr mediu anual mii pers. 18 16 14 11Pensia medie lunarã lei / pers. 226 236 245 245

1) Cuprind pensionarii de asigurãri sociale de stat, pensionarii proveniþi din Ministerul Apãrãrii Naþionale,Ministerul Administraþiei ºi Internelor, Serviciul Român de Informaþii, Secretariatul de Stat pentru Culteºi Casa de Asigurãri a Avocaþilor.

2) Ajutor social tip pensie plãtit din fondul de asigurãri sociale.

În anul 2009, numãrul mediu al pensionarilor de asigurãri sociale a fost de 5676 mii persoane,în scãdere cu 109 mii persoane faþã de anul 2006. În schimb, numãrul pensionarilor de asigurãrisociale de stat a înregistrat o uºoarã creºtere de 1,8% faþã de 2006.

În anul 2009, pensia medie lunarã pentru pensionarii de asigurãri sociale a fost de 686 lei, maimare de 2,3 ori faþã de cea a anului 2006.

În anul 2009, pensia medie lunarã pentru pensionarii de asigurãri sociale de stat a fost de 711lei, în creºtere cu 128,6% faþã de anul 2006.

Asigurãri sociale

â


Indicii pensiei medii reale1990=100

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

%

Biletele pentru tratament balnear ºi odihnãacordate prin asigurãrile sociale

1) Inclusiv cheltuielile efectuate pentru tratamentul balnear al agricultorilor, conform O.U.G. nr. 31/1998.Sursa: Ministerul Muncii, Familiei ºi Protecþiei Sociale.

U.M. 2006 2007 2008 2009

Bilete - total mii 321,2 313,8 325,4 286,4Tratament balnear mii 272,7 261,8 250,8 214,9Odihnã mii 48,5 52,0 74,6 71,5

Cheltuielile efectuate pentrutratament ºi odihnã 1) mii lei 265062,3 314729,0 315977,1 345232,3

Asigurãri sociale

á

35Breviar statistic

Cantine de ajutor social 1)

2006 2007 2008

Numãrul unitãþilor ºi al secþiilor 124 121 125Numãrul locurilor 32486 30722 29805

Notã: Datele pentru anul 2009 vor fi disponibile în luna octombrie 2010.1) Finanþate de la bugetul local.Sursa: Ministerul Muncii, Familiei ºi Protecþiei Sociale.

Alocaþiile ºi celelalte ajutoare acordate populaþiei s-au situat pe o curbã ascendentã înperioada 2006–2008, principala sursã de finanþare a acestora a reprezentat-o bugetul de stat.În anul 2008, totalul cheltuielilor cu alocaþiile suportate de la bugetul de stat a reprezentat61,0% din totalul cheltuielilor efectuate de la bugetul de stat ºi bugetele locale.

În anul 2008, comparativ cu anul 2006, alocaþia de stat pentru copii s-a dublat, iar ajutoarele deurgenþã acordate din bugetul de stat ºi bugetele locale au înregistrat o creºtere cu 75,0%.

Bugetul local continuã sã rãmânã sursa de finanþare pentru ajutorul social, acesta deþinând înanul 2008, o pondere de 93,3% în totalul cheltuielilor de asistenþã socialã efectuate de labugetele locale.

Alocaþii ºi alte ajutoare acordate populaþiei

mii lei

2006 2007 2008

De la bugetul de stat 3647371,0 4322980,6 4721902,6Alocaþii de stat pentru copii 1263822,3 2082807,8 2586442,2Alocaþia familialã complementarã 316730,5 297426,8 288685,5Alocaþia de susþinere pentru familia monoparentalã 165108,1 155733,3 145442,8Indemnizaþia pentru creºterea copilului 1661174,0 1436236,3 1320183,4Stimulent pentru creºterea copilului 36175,2 23877,4 22211,1Contribuþii pentru asigurãrile de sãnãtate aferente indemnizaþiei pentru creºterea copilului 86557,6 104262,8 131432,1Alocaþia pentru copii nou-nãscuþi 36217,4 37877,9 39886,5Trusoul pentru copii nou-nãscuþi - 21359,1 29709,2Sprijin financiar pentru constituirea familiei - 87812,2 76656,2Alocaþii de încredinþare ºi plasament familial 71314,5 61790,2 58596,5Ajutoare pentru soþiile de militari în termen 190,0 - -Ajutoare de urgenþã 4228,5 7004,3 12786,8Ajutoare financiare 5791,6 6629,1 9494,8Ajutorul pentru persoane refugiate 61,3 163,4 375,5

De la bugetele locale 467383,2 422119,8 393058,2Ajutoare sociale 449233,0 396615,9 366540,4Ajutorul pentru acoperirea unei pãrþi din cheltuielile de înmormântare 1104,2 1561,7 2069,0Ajutoare de urgenþã 17046,0 23942,2 24448,8

Notã: Datele pentru anul 2009 vor fi disponibile în luna septembrie 2010.Sursa: Ministerul Muncii, Familiei ºi Protecþiei Sociale.

Asistenþã socialã

á


Principalele unitãþi sanitare

2006 2007 2008 20091)

Spitale 436 447 458 473Ambulatorii de spital ºi de specialitate 393 403 444 463Policlinici 260 263 269 269Dispensare medicale 211 208 213 213Centre de sãnãtate 53 46 47 472)

Sanatorii T.B.C. 7 5 5 5Sanatorii balneare 10 93) 83) 93)

Preventorii 5 4 4 4Unitãþi medico-sociale 60 66 66 68Centre de diagnosit ºi tratament 26 27 30 27Centre medicale de specialitate 120 133 158 171Cabinete medicale de familie 10969 11048 11279 11382Cabinete medicale de specialitate 6878 8370 9038 9931Cabinete stomatologice - total 10395 11008 11499 12130Alte tipuri de cabinete medicale 2275 2273 2391 2493Farmacii ºi puncte farmaceutice 6209 6906 7215 7585Laboratoare medicale 1840 2296 2555 2829Laboratoare de tehnicã dentarã 2047 2158 2130 2226Creºe 273 272 280 287

1) Date provizorii.2) Inclusiv centre de sãnãtate cu paturi de spital.3) Inclusiv sanatorii de nevroze sau de neuropsihiatrie.

Serviciile de îngrijire aferente sistemului sanitar au fost furnizate printr-o reþea de unitãþisanitare (spitale, policlinici, dispensare ºi alte instituþii) aparþinând sectorului public ºi privat.În anul 2009, din aceastã reþea fãceau parte un numãr de 473 spitale, cu 37 mai multe decât înanul 2006. Dezvoltarea sectorului privat a dus la creºterea numãrului de farmacii ºi punctefarmaceutice, astfel, în anul 2009, numãrul acestora a fost de 7585 unitãþi, cu 1376 mai multedecât în anul 2006.

Paturile din unitãþile sanitare

2006 2007 2008 20091)

Paturi în spitale 142034 138025 138184 138915Paturi în preventorii 2) 495 420 420 390Paturi în unitãþi medico-sociale 2) 2365 2823 2726 2818Paturi în sanatorii T.B.C. 2) 1437 909 918 908Paturi în creºe 132202) 131352) 13729 14161

1) Date provizorii.2) Numai sectorul public.

Sãnãtate

â

37Breviar statistic

În anul 2009, sistemul sanitar a beneficiat de 204,3 mii cadre medico-sanitare, faþã de 194,1 miicadre medico-sanitare înregistrate în anul 2006. În anul 2009, la un medic (excluzândstomatologii), au revenit în medie 426 locuitori (460 locuitori în anul 2006). La un stomatologau revenit 1720 locuitori, cu 312 locuitori mai puþin faþã de anul 2006, iar la un farmacist aurevenit 1791 locuitori, cu 382 mai puþin decât în anul 2006.

În anul 2009, la 10000 locuitori, reveneau: 23,5 medici; 5,8 stomatologi; 5,6 farmaciºti ºi 60,3personal sanitar mediu.

Numãrul cadrelor medico-sanitare

2006 2007 2008 20091)

Medici 2) 46936 48199 50267 50415Locuitori la un medic 460 447 428 426Medici la 10000 locuitori 21,7 22,4 23,4 23,5

Stomatologi 10620 11651 11901 12486Locuitori la un stomatolog 2032 1849 1807 1720Stomatologi la 10000 locuitori 4,9 5,4 5,5 5,8

Farmaciºti 9932 11108 11704 11988Locuitori la un farmacist 2173 1939 1837 1791Farmaciºti la 10000 locuitori 4,6 5,2 5,4 5,6

Personal sanitar mediu 126613 136353 132464 129453Locuitori la un cadru mediu 170 158 162 166Personal mediu la 10000 locuitori 58,7 63,3 61,6 60,3Personal mediu la un medic 2,7 2,8 2,6 2,6

1) Date provizorii.2) Exclusiv stomatologi.

Sãnãtate

á


Procesul de restructurare a sistemului naþional de educaþie ºi noile reglementãri legislative dinsfera educaþiei au condus la reorganizarea reþelei unitãþilor de învãþãmânt din România.Ca urmare a mãsurilor din cadrul reformei sistemului naþional de educaþie, în perioada2006-2009, numãrul unitãþilor de învãþãmânt a scãzut cu 240 (respectiv cu 2,8%).

Noua configuraþie a reþelei de învãþãmânt a fost corelatã cu dimensiunea populaþiei ºcolare ºicu condiþiile oferite de baza materialã existentã, în vederea asigurãrii unui proces educaþionalde calitate. Populaþia ºcolarã a scãzut, ajungând în anul ºcolar/universitar 2009/2010 sã fie cu3,9% mai micã decât în anul ºcolar/universitar 2006/2007. Este de menþionat cã învãþãmântulsuperior este în continuare extins, deºi a înregistrat fluctuaþii în aceastã perioadã, datoritã, înspecial, sectorului privat.

Pentru toate nivelurile de educaþie, gradul de cuprindere în învãþãmânt a populaþiei de vârstãºcolarã a înregistrat valori diferite pe sexe (76,8% pentru bãieþi, respectiv 80,7% pentru fete,în anul ºcolar/universitar 2009/2010).

Invãþãmântul pe niveluri de educaþie

2006/ 2007/ 2008/ 2009/2007 2008 2009 2010

Numãrul unitãþilor de învãþãmântTotal 8484 8230 8221 8244

Populaþia ºcolarã pe niveluri de educaþie (mii)Total 4346 4405 4325 4177în învãþãmântul:

Preºcolar 649 650 653 666- sector privat 11 11 12 12Primar ºi gimnazial 1842 1790 1752 1720- sector privat 4 5 4 4Liceal 781 792 785 838- sector privat 15 19 26 30Profesional ºi de ucenici 250 220 189 115- sector privat 3 3 2 2Postliceal ºi de maiºtri 38 46 55 63- sector privat 20 21 23 28Superior 786 907 891 775- sector privat 265 381 411 322

Gradul de cuprindere în învãþãmânt a populaþiei de vârstã ºcolarã (%)Total 77,3 79,7 79,6 78,7Pe sexe

Masculin 75,3 77,2 77,4 76,8Feminin 79,5 82,3 82,0 80,7

Numãrul preºcolarilor, elevilor ºi studenþilorcare revin la un cadru didactic

Preºcolari 18 17 17 17Elevi 14 14 14 14Studenþi 26 28 28 25

Numãrul elevilor ºi studenþilor care revin la 10000 locuitoriElevi 1349 1322 1293 1274Studenþi 364 421 414 361

Educaþie

â

39Breviar statistic

Structura studenþilor, pe grupe de specializãri, din învãþãmântulsuperior, în anul universitar 2009 / 2010

2006/ 2007/ 2008/ 2009/2007 2008 2009 2010

Numãrul absolvenþilor pe niveluri de educaþie (mii persoane)

Învãþãmânt gimnazial 219,5 207,8 204,0 …Învãþãmânt liceal 187,6 218,2 202,1 …Învãþãmânt profesionalºi de ucenici 133,8 113,1 100,9 …Învãþãmânt postlicealºi de maiºtri 12,7 13,0 17,6 …Învãþãmânt superior 125,5 232,9 214,8 …

Personal didactic (mii persoane)Total 277 277 275 268Preºcolar 36 37 38 38Primar ºi gimnazial 142 139 138 135Liceal 62 62 61 60Profesional ºi de ucenici 6 6 5 3Postliceal ºi de maiºtri 1 1 1 1Superior 30 32 32 31… = Lipsã date (Anul ºcolar se încheie dupã examenul de corigenþã din toamnã).

Corelat cu diminuarea populaþiei ºcolare, numãrul absolvenþilor a scãzut, cu excepþiaînvãþãmântului postliceal ºi de maiºtri, unde în anul ºcolar 2008/2009 s-a înregistrat o creºterecu 38,6% faþã de anul ºcolar 2006/2007 ºi cu 35,4% faþã de 2007/2008.La sfârºitul anului ºcolar/universitar 2008/2009, cel mai mare numãr de absolvenþi se înregistraîn învãþãmântul superior (peste 214 mii persoane), cu 71,2% mai mare faþã de anul universitar2006/2007.

Personalul didactic din toate nivelurile de educaþie nu a înregistrat variaþii semnificative înultimii patru ani, excepþie fãcând învãþãmântul preºcolar, unde numãrul cadrelor didactice acrescut cu 5,6%.

��

��

��

��

��

��Grupe de specializãri:

medico - farmaceutice

ºtiinþe economice

juridice

artistice

universitar - pedagogice

tehnice

Structura pe grupe de specializãri a studenþilor înscriºi în învãþãmântul superior, în anuluniversitar 2009/2010, reflectã alegerea celor mai mulþi studenþi din România de a studia laspecializãrile: ºtiinþe economice (28,9%), universitar-pedagogice (27,1%) ºi tehnice (21,8%). În învãþãmântul superior din sectorul privat, ponderea cea mai mare se înregistreazã pentrustudenþii care studiazã ºtiinþele economice (40,5%).

Educaþie

á


În anul 2009, numãrul bibliotecilor care au funcþionat a înregistrat o creºtere cu 148 (1,2%),comparativ cu anul 2006. Dupã forma de proprietate, majoritatea bibliotecilor sunt unitãþi de stat (circa 97,1%),bibliotecile proprietate privatã reprezentând numai 2,9%.

Reþeaua cinematograficã existentã la sfârºitul anului 2009 a cuprins 74 unitãþi cinematografice,în creºtere cu o unitate faþã de anul 2006 (1,4%). În anul 2009 a crescut numãrul spectacolelorcu circa 89 mii faþã de anul 2006, iar numãrul spectatorilor la cinematograf a crescut cu circadouã milioane.

În anul 2009, numãrul instituþiilor de spectacol (teatre, concerte ºi instituþii asimilate) a fost de161, înregistrând o creºtere de 3,8% faþã de anul 2006.Numãrul spectacolelor ºi concertelor în anul 2009 a fost de circa 20 mii, în creºtere faþã de anul2006 (cu 5,3%), iar numãrul spectatorilor a crescut cu douã milioane.

Reþeaua muzeelor ºi colecþiilor publice care a funcþionat în anul 2009 a cuprins 694 unitãþi, cu28 unitãþi mai mult faþã de anul 2006. Aceastã creºtere a fost determinatã de repunerea încircuit a unor muzee ºi colecþii publice. Numãrul muzeelor ºi colecþiilor publice proprietateprivatã a înregistrat o scãdere de 2 unitãþi în anul 2009 faþã de anul 2006.

2006 2007 2008 20091)

Numãrul bibliotecilor 12081 12366 12359 12229-proprietate privatã 426 397 367 350

Numãrul cinematografelor 2) 73 72 75 74Spectacole (mii) 96 100 128 185Spectatori (milioane) 3 3 4 5

Numãrul instituþiilor de spectacol 3) 155 156 156 161Spectacole ºi concerte (mii) 19 20 20 20Spectatori ºi auditori (milioane) 4 4 5 6

Numãrul muzeelor - total 666 679 688 694-proprietate privatã 79 81 79 77Vizitatori (mii) 10135 11255 10687 101691) Date provizorii.2) Sursa: Centrul Naþional al Cinematografiei.3) Inclusiv teatrele ºi instituþiile muzicale, proprietate majoritar privatã.

Culturã

â

41Breviar statistic

Producþii mass-media

2006 2007 2008 20091)

Ziare, reviste ºi alte publicaþii periodice 2)

Titluri – total 2261 2400 2690 ...

Emisiuni la radio

Difuzate de posturile publice(mii ore-program) 3) 121 122 131 138Difuzate de posturile private(mii zile-program) 4) 144 170 170 176

Emisiuni la televiziune

Difuzate de posturile publice(mii ore-program)5) 35 35 36 53Difuzate de posturile private(mii zile-program)4) 43 52 52 571) Date provizorii.2) Sursa: Biblioteca Naþionalã a României.3) Sursa: Societatea Românã de Radiodifuziune.4) Sursa: Consiliul Naþional al Audiovizualului.5) Sursa: Societatea Românã de Televiziune.. . . = Lipsã date.

În anul 2009, comparativ cu anul 2006, programul de emisie al staþiilor de radio publice acrescut cu 14,0%, în timp ce programul de emisie al staþiilor private a crescut cu 22,2%.

În anul 2009, numãrul orelor-program de emisie ale staþiilor de televiziune publice a crescutsemnificativ datoritã creºterii numãrului de posturi de emisie, cu circa 2,9% faþã de anul 2006.O creºtere semnificativã a timpului de emisie înregistreazã posturile private de televiziune(32,6% faþã de anul 2006), ca urmare a creºterii numãrului operatorilor privaþi pe piaþateleviziunii.

��

��

��

��

��

��

��

��

Ziare, reviste ºi alte publicaþii periodice

Notã: Pentru anul 2009, datele vor fi disponibile în luna septembrie 2010.

Titluri - total

Cotidiene

Alte peridiocitãþi

Culturã

á


Dupã anul 1989 mediul economic românesc s-a confruntat cu dezechilibre majore cauzate defenomenul inflaþionist.Odatã cu liberalizarea preþurilor, începând cu anul 1990, rata inflaþiei a înregistrat niveluriridicate - în special în anul 1993, când preþurile de consum au înregistrat o ratã anualã mediede creºtere de 256%. Tendinþa de reducere a ratei inflaþiei s-a manifestat din anul 1998,ajungând ca în anul 2006 sã fie înregistratã, pentru prima datã dupã anul 1990, o ratã medieanualã a inflaþiei cu o singurã cifrã (6,6%).

1) Anul 2009, date provizorii.

2006 2007 2008 2009

Indicii preþurilor de consum (%)(anul precedent = 100)

Total 106,56 104,84 107,85 105,59Mãrfuri alimentare 103,84 103,89 109,22 103,25Mãrfuri nealimentare 108,47 104,99 106,36 106,22Servicii 108,20 106,63 108,57 108,97

Rata medie lunarã a inflaþiei (%)

Total 0,4 0,5 0,5 0,4Mãrfuri alimentare 0,1 0,7 0,5 0,0Mãrfuri nealimentare 0,7 0,3 0,5 0,6Servicii 0,4 0,7 0,6 0,6

Cursul de schimb mediu pentru luna decembrie

lei / euro 3,4141 3,5289 3,9153 4,2248lei / dolar SUA 2,5834 2,4247 2,9026 2,8952

Evoluþia indicilor preþurilor de consum, câºtigurilor salariale realeºi ai cursului de schimb mediu anual

Sub impactul eliminãrii graduale a subvenþiilor de la bugetul de stat, nivelul preþurilorproducþiei industriale a reflectat creºterea costurilor, precum ºi performanþele economicerelativ mediocre înregistrate de operatorii economici. De asemenea, creºterea costurilorsalariale, reevaluarea gradualã a activelor circulante ºi a activelor fixe, deprecierea ratei deschimb a monedei naþionale etc. au avut o influenþã semnificativã asupra preþurilor producþieiindustriale.

��

��

��

��

Indicii preþurilorde consum - total

an curent / an precedent%

Indicii cursului deschimb mediuanual - lei/euro

Indicii cursului deschimb mediu anual- lei/dolar SUA

Indicii câºtigurilorsalariale reale1)

Preþuri

â

43Breviar statistic

Indicii preþurilor producþiei industriale pe total(piaþa internã ºi piaþa externã)

2005 = 100

CAEN Rev. 2 2006 2007 2008 2009

Total 109,65 117,96 136,01 138,55Industria extractivã 124,21 143,20 159,65 146,65Extracþia cãrbunelui superior ºi inferior 105,97 117,36 123,57 128,84Extracþia petrolului brut ºi a gazelor naturale 128,08 149,88 169,13 148,19Extracþia minereurilor metalifere c c c cAlte activitãþi extractive 108,79 117,72 129,98 139,53Activitãþi de servicii anexe extracþiei 128,08 149,88 169,13 146,59Industria prelucrãtoare 109,60 117,37 138,29 140,45Industria alimentarã 104,55 114,48 137,90 141,58Fabricarea bãuturilor 109,15 115,67 127,71 141,56Fabricarea produselor din tutun 118,93 135,19 149,87 180,00Fabricarea produselor textile 106,15 113,47 123,96 132,39Fabricarea articolelor de îmbrãcãminte 112,97 127,70 146,76 164,75Tãbãcirea ºi finisarea pieilor; fabricarea articolelorde voiaj ºi marochinãrie, harnaºamentelor ºi încãlþãmintei; prepararea ºi vopsirea blãnurilor 114,30 128,09 147,61 165,95Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemnºi plutã, cu excepþia mobilei; fabricarea articolelordin paie ºi din alte materiale vegetale împletite 108,73 115,39 127,59 133,12Fabricarea hârtiei ºi a produselor din hârtie 104,64 111,64 129,19 136,30Tipãrire ºi reproducerea pe suporþi a înregistrãrilor 107,49 121,48 127,23 140,47Fabricarea produselor de cocserie ºi a produselorobþinute din prelucrarea þiþeiului 125,99 130,89 170,23 136,63Fabricarea substanþelor ºi a produselor chimice 103,03 108,68 134,86 131,74Fabricarea produselor farmaceutice de bazã ºi a preparatelor farmaceutice 113,02 133,31 147,82 173,36Fabricarea produselor din cauciuc ºi mase plastice 109,38 115,87 122,86 121,46Fabricarea altor produse din minerale nemetalice 105,46 111,92 124,79 132,04Industria metalurgicã 109,27 116,42 147,69 139,65Industria construcþiilor metalice ºi a produselordin metal, exclusiv maºini, utilaje ºi instalaþii 104,31 116,41 142,02 150,16Fabricarea calculatoarelor ºi a produselor electronice ºi optice 102,71 110,78 115,33 122,49Fabricarea echipamentelor electrice 113,96 121,92 133,87 144,23Fabricarea de maºini, utilaje ºi echipamente n.c.a. 108,54 113,20 128,51 142,03Fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor ºi semiremorcilor 104,24 107,75 122,78 134,82Fabricarea altor mijloace de transport 107,82 110,14 122,95 140,16Fabricarea de mobilã 105,78 110,92 121,99 131,52Alte activitãþi industriale n.c.a. 104,05 112,79 146,45 156,69Repararea, întreþinerea ºi instalarea maºinilor ºi echipamentelor 106,03 110,88 127,07 137,82Producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat 105,03 112,52 117,39 125,55Producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat 105,03 112,52 117,39 125,55Distribuþia apei; salubritate, gestionareadeºeurilor, activitãþi de decontaminare 126,07 144,85 158,25 177,42Captarea, tratarea ºi distribuþia apei 126,07 144,85 158,25 177,42

c = Date confidenþiale.

Preþuri

á


Dupã o perioadã de declin (1997-2001) a Produsului Intern Brut (PIB), creºterea economicã s-arelansat începând cu anul 2002. Creºterea a fost determinatã, în mod semnificativ, de mãrireavolumului de activitate din domeniul serviciilor, construcþiilor ºi industriei. În ceea ce priveºteagricultura, caracterul sezonier precum ºi influenþa condiþiilor meteorologice au avut oinfluenþã ambivalentã asupra dinamicii Produsului Intern Brut.

Consumul final efectiv ºi, în mod special, consumul final individual al gospodãriilor, aucunoscut o creºtere puternicã determinatã, în mod deosebit, de majorarea volumuluidesfacerilor de mãrfuri prin comerþul cu amãnuntul, precum ºi a prestãrilor de servicii pentrupopulaþie. De asemenea, formarea brutã de capital fix ºi, în mod special, volumul investiþiilorau marcat creºteri substanþiale.

Creºterea economicã înregistratã dupã anul 2001 a fost afectatã de majorarea substanþialã adeficitului contului curent, ca urmare a creºterii mai accentuate a volumului importurilor debunuri ºi servicii, comparativ cu cel al exporturilor.

Pe fondul crizei economice mondiale, începând cu anul 2009, economia României cunoaºte ocontracþie, care se reflectã în datele macroeconomice prezentate.

2006 2007 20081) 20092)

Agriculturã, vânãtoareºi silviculturã 3) 26861,9 23992,2 34448,2 30768,0Industrie 4) 84556,0 101148,0 117995,7 116474,8Construcþii 25547,8 37923,8 54538,2 48386,4Servicii 167304,1 205292,3 251507,3 246306,2

Valoarea adãugatã brutã (VAB) 304269,8 368356,3 458489,4 441935,4Impozite nete pe produs 40380,8 47650,5 56164,6 49338,3

Produsul intern brut (PIB) 344650,6 416006,8 514654,0 491273,7

Consumul final efectiv 294867,6 344937,0 420872,2 397273,5Consumul final individualefectiv al gospodãriilor populaþiei 268441,3 313223,3 381063,0 357069,3Consumul final colectivefectiv al administraþieipublice 26426,3 31713,7 39809,2 40204,2

Formarea brutã de capital 91188,3 128858,7 160896,2 123191,8Formarea brutã de capital fix 88272,0 125645,3 164264,4 125825,6Variaþia stocurilor 2916,3 3213,4 -3368,2 -2633,8

Exportul net -41405,3 -57788,9 -67114,4 -29191,6

Venitul naþional brut (VNB) 333114,5 401081,4 499678,5 483000,4Notã: Datele pentru anii 2006 ºi 2007 sunt definitive.1) Date semidefinitive.2) Date provizorii.3) Inclusiv pescuit ºi pisciculturã.4) Inclusiv energie electricã ºi termicã, gaze ºi apã.

Produsul intern brut, pe categorii de resurse ºi categorii de utilizãri

milioane lei preþuri curente

Conturi naþionale

â

45Breviar statistic

Indicii produsului intern brut (%)

2006 2007 20081) 20092)

RESURSEAgriculturã, vânãtoareºi silviculturã 3) 106,8 90,4 110,2 109,7Industrie 4) 123,5 130,1 132,6 126,9Construcþii 160,6 215,0 271,1 234,2Servicii 130,2 139,3 146,8 136,9

Valoarea adãugatã brutã 127,3 136,1 146,5 137,0Impozite nete pe produs 136,3 139,3 146,4 128,3

Produsul intern brut (PIB) 128,3 136,4 146,4 136,0

UTILIZÃRIConsumul final efectiv 142,6 156,3 170,4 156,5

Consumul final individualefectiv al gospodãriilor populaþiei 149,7 165,0 180,6 164,0Consumul final colectivefectiv al administraþiei publice 90,2 92,4 97,4 98,6

Formarea brutã de capital 167,2 216,0 220,5 166,0Formarea brutã de capital fix 166,9 217,5 252,7 188,7Variaþia stocurilor 124,9 118,9 -532,5 -243,9

Exportul net 626,8 1126,6 1192,4 525,9

Notã: Datele pentru anii 2006 ºi 2007 sunt definitive.1) Date semidefinitive.2) Date provizorii.3) Inclusiv pescuit ºi pisciculturã.4) Inclusiv energie electricã ºi termicã, gaze ºi apã.

2006 2007 20081) 20092)

Produsul intern brut- milioane lei preþuri curente 344650,6 416006,8 514654,0 491273,7- modificãri faþã de

anul precedent (%) 7,9 6,3 7,3 -7,1Produsul intern brut pe locuitor- lei (RON) 15968 19315 23932 22882- modificãri faþã de

anul precedent (%) 8,1 6,5 7,5 -7,0- dolari (pe baza paritãþii puterii de

cumpãrare) 3) 10471 11486 12638 11917- la puterea de cumpãrare

standard 9100 10400 118003) . . .Rata valorii adãugate brute

(VAB / Producþie) (%) 46,3 47,0 46,5 46,8Rata de investiþie

(FBCF / VAB) ( %) 29,0 34,1 35,8 28,5

Notã: Datele pentru anii 2006 ºi 2007 sunt definitive.1) Date semidefinitive.2) Date provizorii.3) Previziune Eurostat.. . . = Lipsã date.

2002 = 100

Conturi naþionale

â


Variaþia creºterii produsului intern brut

Notã: Perioada 1990 – 2007, date definitive; perioada 2000 - 2005, date revizuite;anul 2008, date semidefinitive ºi anul 2009, date provizorii.

Contribuþia principalelor activitãþi la creareaprodusului intern brut (%)

2006 2007 20081) 20092)

Agriculturã, vânãtoare ºi silviculturã 3) 7,8 5,8 6,7 6,3Industrie 4) 24,5 24,3 22,9 23,7Construcþii 7,4 9,1 10,6 9,9Servicii 48,6 49,3 48,9 50,1Valoarea adãugatã brutã 88,3 88,5 89,1 90,0Impozite nete pe produs 11,7 11,5 10,9 10,0Produsul intern brut (PIB) 100,0 100,0 100,0 100,0

Notã: Datele pentru anii 2006 ºi 2007 sunt definitive.1) Date semidefinitive.2) Date provizorii.3) Inclusiv pescuit ºi pisciculturã.4) Inclusiv energie electricã ºi termicã, gaze ºi apã.

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

�

�

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

%anul precedent = 100

Conturi naþionale

â

47Breviar statistic

Ponderea sectorului privat în produsul intern brut

Notã: Anul 2008, date semidefinitive; anul 2009, date provizorii.

Ponderea sectorului privat în produsul intern brut ºi învaloarea adãugatã brutã a activitãþilor din economia naþionalã(%)

2006 2007 20081) 20092)

Produsul intern brut - total 71,6 72,0 71,7 70,5Valoarea adãugatã brutãîn:- agriculturã, vânãtoare ºi silviculturã 3) 96,7 92,6 93,9 99,7- industrie 4) 85,5 86,6 85,9 87,0- construcþii 5) 101,0 97,1 91,2 94,3- servicii 73,4 74,4 73,8 68,5

Structura valorii adãugate brute din sectorul privat,pe activitãþi ale economiei naþionale

Notã: Datele pentru anii 2004 ºi 2005 sunt revizuite, iar pentru anii 2006 ºi 2007 sunt definitive.1) Date semidefinitive. 2) Date provizorii.3) Inclusiv pescuit ºi pisciculturã. 4) Inclusiv energie electricã ºi termicã, gaze ºi apã.5) În anul 2006 întreprinderile din sectorul public au avut o valoare adãugatã brutã negativã ca

urmare a pierderilor înregistrate.

��

��

��

��

��

�

��%

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

�

�

��

��

��

��

%

Servicii

Construcþii

Industrie4)

Agriculturã,vânãtoare ºisilviculturã3)

Conturi naþionale

á


Indicii investiþiilor nete, pe elemente de structurã (%)2005 = 100

2006 2007 2008 20091)

Total 128,9 145,0 149,6 106,1Construcþii noi 127,4 141,4 142,4 122,7Utilaje 123,9 142,3 148,4 80,9Alte cheltuieli de investiþii 205,0 213,0 233,1 174,1

1) Date provizorii.

Investiþii nete, pe principalele activitãþi ale economiei naþionale

Notã: Date recalculate, conform CAEN Rev.1; sunt incluse activitãþile operatorilor economici, administraþiapublicã ºi activitãþi asociative diverse.

1) Inclusiv energie electricã ºi termicã, gaze ºi apã.

În anul 2008, pe principalele activitãþi ale economiei naþionale, o concentrare mai mare afondurilor de investiþii s-a produs în ramura industriei, incluzând energia electricã ºi termicã,gaze ºi apã (31,8%) ºi în domeniul serviciilor (53,9%).

��

��

��

�%

��

��

��

��

��

��

��

�

�

��

��

��

%

Servicii

Construcþii

Industrie 1)

Agriculturã,vânãtoare ºisilviculturã

Investiþii

á

49Breviar statistic

În anul 2009, producþia de cereale estimatã a fost mai mare decât în anul 2007, dar mai micãdecât în anii 2006 ºi 2008.

În anul 2009, comparativ cu anul 2008, la unele culturi, producþia vegetalã a scãzut la: cerealepentru boabe, leguminoase pentru boabe, plante oleaginoase, struguri ºi a crescut la: cartofi,legume ºi fructe.

Producþia ramurii agricole 1)


2006 2007 2008 20092)

Total 50650 47700 66994 60352Vegetalã 31327 28723 45742 36394Animalã 18849 18292 20536 23266Servicii agricole 474 685 716 692

1) Conform metodologiei Eurostat privind “Conturile Economice pentru Agriculturã”.2) Date provizorii.

Producþia agricolã vegetalãmii tone

2006 2007 2008 2009

Cereale pentru boabe 15759 7815 16826 14873din care:

Grâu 5526 3045 7181 5203Secarã 36 21 31 33Orz ºi orzoaicã 773 531 1209 1182Porumb boabe 8985 3854 7849 7973

Leguminoase pentru boabe 72 36 63 53Cartofi 4016 3712 3649 4004Sfeclã de zahãr 1152 749 707 817Plante oleaginoase 2050 1047 1942 1764din care:

Floarea soarelui 1526 547 1170 1098Legume 1) 4139 3117 3820 3902Fructe 2) 1486 1086 1179 1323Struguri 2) 912 873 996 990

1) Inclusiv producþia din grãdinile familiale, sere ºi solarii, culturi intercalate ºi succesive.2) Inclusiv producþia din grãdinile familiale.

În cadrul structurii producþiei ramurii agricole, sectorul producþiei vegetale este predominant,deþinând, în anul 2009, aproximativ 60% din totalul producþiei, faþã de circa 39% cât reprezintãsectorul producþiei animale ºi circa 1% serviciile agricole.

Agriculturã

â


Producþia agricolã animalã

U.M. 2006 2007 2008

Carne - total mii tonegreut. în viu 1401 1503 1426

din care:De bovine mii tone

greut. în viu 318 333 306De porcine mii tone

greut. în viu 618 642 605De ovine ºi mii tonecaprine greut. în viu 101 110 104De pasãre mii tone

greut. în viu 361 416 410Lapte - total mii hl 64607 61048 59006din care:

Lapte de vacãºi bivoliþã mii hl 58307 54875 53089

Lânã tone 19378 21025 22075Ouã mil. buc 7429 6522 6692Miere extrasã tone 18195 16767 20037Peºte 1) tone 12576 15106 16250

Notã: Producþia de carne rezultatã din sacrificãri, conform metodologiei Eurostat. Datele pentru anul 2009 vor fi disponibile în luna iulie 2010.

1) Sursa: Ministerul Agriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale.

Evoluþia producþiei principalelor cereale

��

��

��

��

��

��

mii tone

Cereale pentru boabe - total

Porumb boabe

Orz ºi orzoaicã

Grâu

Secarã

Agriculturã

â

51Breviar statistic

Efectivele de animale din proprietatea majoritar privatã (la 1 decembrie)

�

�

��

�

�

��

�

��

��

�

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��mii capete

Bovine

Porcine

Ovine

Caprine

Cabaline

U.M. 2006 2007 2008 20091)

Efectivele de animale La 1 decembrie

Bovine mii capete 2934 2819 2684 2512Porcine mii capete 6815 6565 6174 5793Ovine mii capete 7678 8469 8882 9141Caprine mii capete 727 865 898 917Cabaline mii capete 805 862 820 764

Pãsãri - total mii capete 84990 82036 84373 83843

- proprietatemajoritar privatã mii capete 84310 81610 84355 83828

Albine - total mii familii 891 982 998 1057

- proprietatemajoritar privatã mii familii 890 982 998 1057

1) Date provizorii.

Agriculturã

á


Suprafaþa fondului forestier, pe categorii de folosinþã

mii hectare

Categorii de folosinþã 2006 2007 2008 20091)

Fondul forestier - total 6427 6485 6470 6495Suprafaþa pãdurilor 6272 6315 6309 6334

rãºinoase 1893 1920 1938 1935foioase 4379 4395 4371 4399

Alte terenuri din fondul forestier 155 170 161 161

1) Date provizorii.

Volumul de masã lemnoasã recoltat, pe principalele specii

mii m3 - volum brut

Specii lemnoase 2006 2007 2008 20091)

Volumul de masã lemnoasãrecoltat - total 15684 17238 16705 16520

rãºinoase 5765 7491 6766 6635fag 4997 5182 5208 5489stejar 1632 1485 1653 1403diverse specii tari 1915 1668 1760 1845diverse specii moi 1375 1412 1318 1148

1) Date provizorii.

Fondul forestier ocupa la sfârºitul anului 2009, o suprafaþã de 6495 mii hectare, cu 68 miihectare mai mult faþã de anul 2006 (respectiv 1,1%).Comparativ cu anul 2008, suprafaþa fondului forestier a înregistrat o creºtere de 0,4%.În anul 2009 suprafaþa pãdurilor a fost de 6334 mii hectare, speciile de rãºinoase acoperind1935 mii hectare (respectiv 30,5%), iar speciile de foioase 4399 mii hectare (respectiv 69,5%).

În anul 2009 s-a recoltat un volum de masã lemnoasã cu 185 mii m3 mai mic faþã de anul 2008(respectiv cu 1,1%) ºi cu 836 mii m3 mai mare faþã de anul 2006 (respectiv cu 5,3%).

În anul 2009, pe specii lemnoase, rãºinoasele reprezintã 40,2% din volumul total recoltat, fagul33,2%, stejarul 8,5% ºi diverse specii tari ºi moi 18,1%.

Silviculturã

á

Întreprinderile active din industrie, construcþii, comerþ ºi alte servicii, pe activitãþi ale economiei naþionale

numãr

Activitatea (secþiuni CAEN Rev. 2) 2007 2008 Sem. I20091)

Total 499533 534525 488102Industrie extractivã 903 1083 514Industrie prelucrãtoare 56200 57305 46132Producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat 392 506 200Distribuþia apei; salubritate, gestionarea deºeurilor, activitãþi de decontaminare 2146 2366 9894Construcþii 48562 59389 36762Comerþ cu ridicata ºi cu amãnuntul; reparareaautovehiculelor ºi motocicletelor 209297 214137 193628Transport ºi depozitare 30707 34489 38824Hoteluri ºi restaurante 22089 23653 22997Informaþii ºi comunicaþii 19009 20049 16290Tranzacþii imobiliare 13339 14767 6058Activitãþi profesionale, ºtiinþifice ºi tehnice 53666 59181 88336Activitãþi de servicii administrative ºi activitãþi de servicii suport 17368 19480 15845Învãþãmânt 2) 2161 2681 835Sãnãtate ºi asistenþã socialã 2) 8100 8677 5194Activitãþi de spectacole, culturale ºi recreative 4420 4990 1205Alte activitãþi de servicii 11174 11772 53881) Date provizorii.2) Include numai întreprinderile cu activitate de învãþãmânt sau sãnãtate ºi asistenþã socialã, organizate

ca societãþi comerciale.

Întreprinderile active mici ºi mijlocii din industrie, construcþii, comerþ ºi alte servicii, pe activitãþi ale economiei naþionale

numãr

Activitatea (secþiuni CAEN Rev. 2) 2007 2008 Sem. I20091)

Total 497690 532688 486461Industrie extractivã 879 1061 494Industrie prelucrãtoare 55218 56407 45440Producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat 342 451 154Distribuþia apei; salubritate, gestionarea deºeurilor, activitãþi de decontaminare 2080 2295 9823Construcþii 48377 59195 36612Comerþ cu ridicata ºi cu amãnuntul; reparareaautovehiculelor ºi motocicletelor 209120 213945 193391Transport ºi depozitare 30612 34385 38743Hoteluri ºi restaurante 22063 23631 22963Informaþii ºi comunicaþii 18958 19991 16213Tranzacþii imobiliare 13334 14760 6043Activitãþi profesionale, ºtiinþifice ºi tehnice 53625 59132 88179Activitãþi de servicii administrative ºi activitãþi de servicii suport 17252 19340 15808Învãþãmânt 2) 2160 2680 831Sãnãtate ºi asistenþã socialã 2) 8094 8670 5186Activitãþi de spectacole, culturale ºi recreative 4407 4978 1196Alte activitãþi de servicii 11169 11767 53851) Date provizorii.2) Include numai întreprinderile cu activitate de învãþãmânt sau sãnãtate ºi asistenþã socialã, organizate

ca societãþi comerciale.

53Breviar statistic

Activitatea întreprinderii

á


Indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie (%)2005 = 100

CAEN Rev.2 2006 2007 2008 2009

Total – pe secþiuni 111,8 130,9 157,1 135,2Industrie extractivã 114,9 129,8 137,6 122,1Industrie prelucrãtoare 111,7 131,0 158,3 136,0

Total – pe marile grupe industriale Industria bunurilor intermediare 111,2 135,9 164,2 126,0Industria bunurilor de capital 119,1 147,7 185,2 188,0Industria bunurilor de folosinþã îndelungatã 115,7 137,7 157,3 126,8Industria bunurilor de uz curent 108,5 125,6 146,4 135,9Industria energeticã 109,4 104,9 124,0 91,3

Notã: Date rezultate din cercetãri statistice infraanuale, recalculate conform CAEN Rev.2.

Indicii producþiei industriale

2005 = 100

��

��

��

��

��

�

��

��

��

��

��

��

�

��

��

��

��

��

��

Total

Industrie extractivã

Producþia ºifurnizarea de energieelectricã ºi termicã,gaze, apã caldã ºi aercondiþionat

Industrieprelucrãtoare

Industria româneascã, aflatã de mult timp într-un profund proces de restructurare, în special îndomeniul extracþiei, rãmâne tributarã importului de materii prime, resimþind totodatã lipsainvestiþiilor pentru modernizare ºi relansare a producþiei.În perioada 2006-2009, indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie, precum ºi seria brutã aindicilor producþiei industriale faþã de anul de bazã (2005) au înregistrat o evoluþie ascendentã,remarcându-se, în principal, industria prelucrãtoare.Cele mai importante creºteri au cunoscut ramurile: fabricarea echipamentelor electrice;fabricarea produselor din cauciuc ºi mase plastice; fabricarea autovehiculelor de transportrutier, a remorcilor ºi semiremorcilor; industria construcþiilor metalice ºi a produselor din metal,exclusiv maºini, utilaje ºi instalaþii; prelucrarea lemnului ºi fabricarea produselor din lemn ºiplutã, cu excepþia mobilei; fabricarea articolelor de paie ºi din alte materiale vegetale împletite.

%

Industrie

Notã: Date recalculate conform CAEN Rev.2.

â

55Breviar statistic

Indicii producþiei industriale (%)Serie brutã 2005 = 100

CAEN Rev.2 2006 2007 2008 2009

Total 109,3 120,6 123,8 116,9Industria extractivã 102,4 100,8 100,7 88,7Extracþia cãrbunelui superior ºi inferior 112,7 114,3 114,2 98,3Extracþia petrolului brut ºi a gazelor naturale 95,7 94,6 89,4 84,7Extracþia minereurilor metalifere 79,9 18,8 4,0 2,8Alte activitãþi extractive 129,1 152,6 170,9 109,6Activitãþi de servicii anexe extracþiei 107,1 108,4 121,3 108,7Industrie prelucrãtoare 112,5 126,1 130,1 121,6Industria alimentarã 105,0 129,0 135,7 134,6Fabricarea bãuturilor 117,0 123,1 138,5 128,5Fabricarea produselor din tutun 91,8 115,5 141,2 141,1Fabricarea produselor textile 95,3 101,1 92,5 72,2Fabricarea articolelor de îmbrãcãminte 101,2 88,8 71,0 52,9Tãbãcirea ºi finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj ºi marochinãrie, harnaºamentelor ºi încãlþãmintei; prepararea ºi vopsirea blãnurilor 101,6 95,9 82,7 65,1Prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn ºi plutã, cu excepþia mobilei; fabricarea articolelor din paie ºi din alte materiale vegetale împletite 121,5 133,2 122,7 145,1Fabricarea hârtiei ºi a produselor din hârtie 112,3 120,0 112,6 101,1Tipãrire ºi reproducerea pe suporturi a înregistrãrilor 102,2 96,7 121,2 128,0Fabricarea produselor de cocserie ºi a produselor obþinute din prelucrarea þiþeiului 97,0 94,9 94,5 83,6Fabricarea substanþelor ºi a produselor chimice 104,2 104,7 121,4 102,0Fabricarea produselor farmaceutice de bazã ºi a preparatelor farmaceutice 98,1 108,0 125,8 104,6Fabricarea produselor din cauciuc ºi mase plastice 128,0 161,8 179,2 167,3Fabricarea altor produse din minerale nemetalice 115,0 147,4 166,0 114,7Industria metalurgicã 101,4 103,1 87,1 55,8Industria construcþiilor metalice ºi a produselor din metal, exclusiv maºini, utilaje ºi instalaþii 125,8 147,0 170,4 148,2Fabricarea calculatoarelor ºi a produselor electronice ºi optice 134,1 131,2 137,3 103,7Fabricarea echipamentelor electrice 134,3 140,6 155,9 181,0Fabricarea de maºini, utilaje ºi echipamente n.c.a. 106,1 135,1 129,9 107,3Fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor ºi semiremorcilor 114,1 138,9 142,7 158,0Fabricarea altor mijloace de transport 112,7 128,1 129,4 107,3Fabricarea de mobilã 113,6 117,3 113,2 96,8Alte activitãþi industriale n.c.a. 106,0 115,4 83,5 74,1Repararea, întreþinerea ºi instalarea maºinilor ºi echipamentelor 103,6 111,3 91,4 92,2

Producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat 92,3 96,3 96,6 103,4Producþia ºi furnizarea de energie electricã ºi termicã, gaze, apã caldã ºi aer condiþionat 92,3 96,3 96,6 103,4Industrie - totalpe marile grupe industriale:- industria bunurilor intermediare 118,6 131,0 136,1 123,4- industria bunurilor de capital 114,8 138,9 145,3 143,5- industria bunurilor de folosinþã îndelungatã 113,2 116,5 112,7 95,7- industria bunurilor de uz curent 104,7 111,6 114,1 104,5- industria energeticã 95,0 97,0 96,2 96,5

Notã: Date recalculate conform CAEN Rev.2.

Industrie

á


Balanþa energiei electricemiliarde kWh

2006 2007 2008 20091)

Resurse 63,7 62,9 65,8 58,1Producþie 62,7 61,6 64,9 57,5

- produsã în termocentrale 38,7 37,9 36,5 30,0- produsã în hidrocentrale 18,4 16,0 17,2 15,7- nuclearo-electricã 5,6 7,7 11,2 11,8

Import 1,0 1,3 0,9 0,6

Destinaþii – total 63,7 62,9 65,8 58,1Consum – total 51,9 53,0 52,7 48,7

- în economie 41,3 42,0 41,6 37,0- iluminat public 0,6 0,6 0,7 0,7- populaþie 10,0 10,4 10,4 11,0

Export 5,3 3,4 5,2 2,9Consum propriu tehnologicîn reþele ºi staþii 6,5 6,5 7,9 6,5

1) Date provizorii.

Deºi în perioada 2006 - 2008, resursele de energie primarã au înregistrat o uºoarã tendinþã decreºtere, în anul 2009 se înregistreazã o scãdere cu 13,2% faþã de anul 2008. Pondereaimporturilor a scãzut în anul 2009 la 26,3% (comparativ cu 33,9% în anul 2008), importurile deþiþei reprezentând 62,5% din totalul importurilor.

Energie primarãmii tone echivalent petrol1)

2006 2007 2008 20092)

Resurse 47630 47460 48310 41956din care:

- producþie 3) 27065 27300 28861 26813- import 17605 17399 16386 11036

Producþie 3) 27065 27300 28861 26813din care:

- cãrbuni 6477 6858 7011 5855- þiþei 4897 4651 4619 4349- gaze naturale 4) 9395 9075 8982 8625- energie electricã 2961 32645) 42335) 42335)

Import 17605 17399 16386 11036din care:

- cãrbuni 2359 3021 2030 665- þiþei 4) 8676 8531 8417 6894- gaze naturale 4839 3904 3567 1614- energie electricã 85 109 79 56

1) Combustibil convenþional cu puterea calorificã de 10000 Kcal/kg. 2) Date provizorii.3) Inclusiv produsele energetice obþinute ºi consumate în gospodãriile populaþiei.4) Exclusiv gazolina ºi etanul din schelele de extracþie, care sunt cuprinse la þiþei. 5) Inclusiv energie eolianã.

Producþia de energie electricã a scãzut uºor datoritã scãderii producþiei de energie produsã întermocentrale ºi hidrocentrale.

Energie

á

57Breviar statistic

Indicii lucrãrilor de construcþii (%)serie brutã 2005 = 100

2006 2007 2008 20091)

Total 115,4 153,8 195,2 165,8Construcþii noi 115,4 173,2 203,8 175,6Reparaþii capitale 121,1 137,6 203,9 154,8Întreþinere ºi reparaþii curente 112,4 110,8 167,4 145,3

Notã: Date rezultate din cercetãri statistice infraanuale. 1) Date provizorii.

��

��

��

��

��

��

�

��

proprietatemajoritar privatã

%

proprietatemajoritar de stat

Lucrãri de construcþii, pe forme de proprietate

Notã: Pentru perioada 2005 - 2007, date recalculate; sunt incluse activitãþile operatorilor economici,administraþia publicã ºi activitãþi asociative diverse. Datele pentru anul 2009 vor fi disponibile în luna noiembrie 2010.

Lucrãrile de construcþii, dupã modul de execuþie

��

��

Construcþii noiºi reparaþii capitale

Întreþinereºi reparaþii curente

2006 2008

Notã: Datele pentru anul 2009 vor fi disponibile în luna noiembrie 2010.

Construcþii

á


U.M. 2006 2007 2008 20091)

Transportul feroviar Locomotive 2) numãr 1982 1986 1907 1845Vagoane pentru trenuri de marfã 2) mii vagoane 56 55 47 46Vagoane pentru trenuri de pasageri 2) numãr 5522 5326 5105 5137Mãrfuri transportate mil. tone 68 69 67 51Parcursul mãrfurilor 3) mild. tone-km 16 16 15 11Transportul naþional ºiinternaþional de pasageri mil. pasageri 94 88 78 70Parcursul pasagerilor mil.

pasageri-km 8093 7476 6958 6128Transportul pe cãi navigabile interioare Nave fãrã propulsie pentru transportul mãrfurilor 4) numãr 1207 1199 1221 1232Nave pentru transportul pasagerilor 4) numãr 60 72 75 65Mãrfuri transportate 5) mil. tone 29 29 30 25Parcursul mãrfurilor 5) mild. tone-km 8 8 9 12Transportul naþional ºiinternaþional de pasageri mil. pasageri *) *) *) *)

Parcursul pasagerilor milioanepasageri-km 13 23 21 20

Transportul prin conducte petroliere magistraleMãrfuri transportate mil. tone 13 12 12 9Parcursul mãrfurilor mild. tone-km 2 2 2 1Transportul maritim Nave pentru transportul mãrfurilor 4) numãr 35 31 27 24Mãrfuri transportate 6) mil. tone 47 49 50 36Transportul aerianAeronave civile înmatriculate cu certificat de navigabilitate aerianã- pentru transportul pasagerilor numãr 57 62 71 84- pentru transportul mãrfurilor numãr - - - -

Mãrfuri transportate 7) mii tone 23 22 27 25Transportul naþional ºi milioaneinternaþional de pasageri 7) pasageri 5 8 9 9Transportul rutierMãrfuri transportate milioane

tone 335 357 365 293Parcursul mãrfurilor miliarde

tone-km 57 60 56 34Transportul naþional ºi milioaneinternaþional de pasageri pasageri 228 231 2978) 2628)

Parcursul pasagerilor milioanepasageri-km 11735 12156 201948) 171088)

1) Date provizorii.2) Mijloace de transport feroviar existente în inventar la sfârºitul anului. 3) Parcursul tarifar al mãrfurilor.4) Datele se referã la nave înmatriculate în Registrele Matricole ale Autoritãþii Navale Române.5) Serie de date statistice în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1365/2006 al Parlamentului European ºi

al Consiliului privind statistica transportului de mãrfuri pe cãi navigabile interioare.6) Serie de date statistice în conformitate cu Directiva 42/2009/CE a Parlamentului European ºi a Consiliului

privind raportãrile statistice referitoare la transportul maritim de mãrfuri ºi pasageri.7) Serie de date statistice în conformitate cu Regulamentul CE nr. 437/2003 al Parlametului European ºi al

Consiliului privind raportãrile statistice referitoare la transportul aerian de pasageri, mãrfuri ºi poºtã.8) Date obþinute conform noii metodologii (unitatea de observare este autovehiculul care are

licenþã validã pentru transportul persoanelor).*) Sub 0,5.

Transporturi

â

59Breviar statistic

Transportul de pasageri al aeroporturilor

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

pasageri îmbarcaþi pasageri debarcaþi

În cursul anului 2009, comparativ cu anul 2008, toate modurile de transport au înregistratscãderi.

Transportul rutier a înregistrat o evoluþie constant crescãtoare în perioada 2006-2008, dinpunct de vedere al cantitãþilor de mãrfuri, cu o scãdere de 19,7% în anul 2009 faþã de anul 2008ºi de 12,5% faþã de anul 2006.

Transportul portuar de mãrfurimii tone

2006 2007 2008 2009

Transport maritim 46709 48928 50458 36094- mãrfuri încãrcate 22150 20298 20857 19687- mãrfuri descãrcate 24559 28630 29601 16407

Pe cãi navigabile interioare 29304 29425 30295 24743- internaþional 12577 12710 7526 6382- naþional 16727 16661 22646 9843- tranzit ... 54 123 85181)

1) Include date privind transportul între porturile din Bulgaria (transport de tranzit pentru România), înconformitate cu legislaþia Europeanã.... = Lipsã date.

mii

Transporturi

â


Transportul de pasageri ºi mãrfuri al aeroporturilor

U.M. 2006 2007 2008 2009

Pasageri mii pasageri 5497 7831 9077 9093Mãrfuri (inclusiv poºtã) tone 22591 22268 26686 24499Miºcãri aeronave numãr 120701 133646 150120 160047

Transportul de mãrfuri al aeroporturilor

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

mãrfuri încãrcate(inclusiv poºtã)

mãrfuri descãrcate(inclusiv poºtã)

Numãrul autovehiculelor înscrise în circulaþiemii bucãþi

20061) 20071) 2008 20092)

Autobuze ºi microbuze 32 36 42 41Autoturisme 3221 3554 4027 4245Mopede ºi motociclete(inclusiv mototricicluri ºi cvadricicluri) 44 56 72 80Autovehicule de marfã 457 587 645 6621) Date rectificate faþã de cele publicate anterior, de cãtre Ministerul Administraþiei ºi Internelor. 2) Date provizorii.Sursa: Ministerul Administraþiei ºi Internelor (Direcþia Regim Permise de Conducere ºi Înmatricularea Vehiculelor).

tone

Transporturi

á

61Breviar statistic

Exporturile, importurile ºi soldul operaþiunilor de comerþ internaþional cu bunuri

2006 2007 2008 20091)

Exporturi FOBmilioane euro 25850 29549 33725 29116milioane dolari SUA 32336 40471 49674 40621milioane lei 91472 98579 123812 123479

Importuri CIFmilioane euro 40746 51322 57240 38897milioane dolari SUA 51106 70414 84286 54256milioane lei 144087 171319 210133 164930

Sold (exp. FOB - imp. CIF)milioane euro -14896 -21773 -23515 -9781milioane dolari SUA -18770 -29943 -34612 -13635milioane lei -52615 -72740 -86321 -41451

1) Date provizorii.

Exporturile, importurile ºi soldul operaþiunilor de comerþ internaþional cu bunuri

&�� &��&��

&�� &��

&��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

�� &��&��&��

��

Exporturi FOB

Sold (exporturi FOB - importuri CIF)

Importuri CIF

milioane euro

Volumul valoric al comerþului internaþional al României a înregistrat în anul 2009 o scãdere faþãde anul precedent, astfel: exporturile FOB au înregistrat valoarea de 29116 milioane euro (înscãdere cu 13,7% faþã de anul 2008), iar importurile CIF au fost de 38897 milioane euro (înscãdere cu 32,0% faþã de anul 2008), soldul balanþei comerciale în aceste condiþii fiind de -9781milioane euro.

Comerþ internaþional cu bunuri

â


Comerþul internaþional cu bunuri pe secþiuni, conform Nomenclatorului Combinat milioane euro

Cod NC 2006 2007 2008 20091)

Export FOB E 25850 29549 33725 29116Import CIF I 40746 51322 57240 38897

I Animale vii ºi produse E 211 252 278 326animale I 707 870 1191 1108

II Produse vegetale E 407 440 1198 1116I 538 1037 1259 998

III Grãsimi ºi uleiuri E 57 68 106 88animale sau vegetale I 74 144 227 160

IV Produse alimentare, E 179 362 583 704bãuturi ºi tutun I 1106 1288 1669 1544

V Produse minerale E 2702 2295 3142 1784I 6033 6139 7850 3884

VI Produse chimice E 1049 1130 1428 1069I 3111 3873 4727 4301

VII Materiale plastice, cauciuc E 1091 1454 1711 1424ºi articole din acestea I 2526 3086 3313 2544

VIII Piei crude, piei tãbãcite,blãnuri ºi produse din E 223 233 232 191acestea I 754 762 693 560

IX Produse din lemn, E 925 993 949 927exclusiv mobilier I 386 579 599 379

X Pastã de lemn, hârtie, carton E 134 178 162 167ºi articole din acestea I 768 866 967 901

XI Materiale textile ºi E 4169 3932 3544 2912articole din acestea I 3385 3629 3476 2749

XII Încãlþãminte, pãlãrii, umbrele E 1384 1358 1239 1028ºi articole similare I 414 512 552 445

XIII Articole din piatrã, ipsos,ciment, ceramicã, sticlã E 195 236 216 180ºi din materiale similare I 737 944 1076 643

XV Metale comune ºi E 3877 4815 4940 2923articole din acestea I 4030 5675 6501 3790

XVI Maºini ºi aparate, echipamenteelectrice; aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul E 5245 6552 8061 7680ºi imaginile I 9881 12851 13715 10457

XVII Mijloace ºi materiale E 2545 3577 4139 4884de transport I 4711 7102 7131 2897

XVIII Instrumente ºi aparate optice,fotografice, cinematografice,medico-chirurgicale ºi similare;ceasuri; instrumente muzicale; E 178 232 314 352pãrþi ºi accesorii ale acestora I 707 823 943 651

XX Mãrfuri ºi produse diverse E 1165 1362 1389 1263I 777 1027 1231 793

XXII Produse necuprinse în E 114 82 94 98alte secþiuni din N.C. I 101 113 119 93

Notã: Diferenþele între datele pe total ºi valorile obþinute din însumarea diverselor structuri utilizate suntdatorate rotunjirilor.

1) Date provizorii.


â

63Breviar statistic

Notã: Diferenþele între datele pe total ºi valorile obþinute din însumarea diverselor structuri utilizate suntdatorate rotunjirilor.1) Þara de destinaþie pentru exporturi; þara de expediþie pentru importuri intracomunitare ºi þara de origine

pentru importuri extracomunitare. 2) Date provizorii.3) Se cuprind bunurile pentru care nu s-a completat pe declaraþia vamalã þara de destinaþie la export ºi þara de origine la import.

Exporturile, pe grupe de þãri1)

milioane euro

2007 2008 20092)

Total 29549 33725 29116Europa 26041 29507 25750

Uniunea Europeanã (UE-27) 21269 23765 21642AELS 536 630 656Alte þãri din Europa 4236 5113 3452

Asia 2017 2273 2018Orientul Mijlociu ºi Apropiat 1126 1339 1097Alte þãri din Asia 891 934 921

Africa 506 843 706Africa de Nord 378 485 527Alte þãri din Africa 127 359 179

America 934 1012 598din care:

America de Nord 639 624 366America Centralã ºi Caraibeanã 134 205 138America de Sud 162 183 95

Oceania 43 68 20Þãri nespecificate 3) extra UE 8 22 26

Principalele modificãri structurale intervenite în evoluþia exporturilor pe secþiuni conformNomenclatorului Combinat (NC) în anul 2009 comparativ cu anul 2008 constau în:- majorarea ponderii la secþiunile: “Mijloace ºi materiale de transport” cu 4,5 puncteprocentuale; “Maºini ºi aparate, echipamente electrice; aparate de înregistrat sau de reprodussunetul ºi imaginile” cu 2,5 puncte procentuale;- diminuarea ponderii la secþiunile: “Metale comune ºi articole din acestea” cu 4,6 puncteprocentuale; “Produse minerale” cu 3,2 puncte procentuale.

Scãderea mai accentuatã a importurilor de bunuri comparativ cu exporturile, în anul 2009 faþãde anul 2008, a fost influenþatã preponderent de diminuarea valoricã a importurilor laurmãtoarele secþiuni NC: “Mijloace ºi materiale de transport” cu 59,4%; “Produse minerale” cu50,5%; “Metale comune ºi articole din acestea” cu 41,7%; “Maºini ºi aparate, echipamenteelectrice, aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul ºi imaginile” cu 23,8%; “Materialeplastice, cauciuc ºi articole din acestea” cu 23,2%; “Materiale textile ºi articole din acestea” cu20,9%.

Indicii valorii unitare ai comerþului internaþionalcalculaþi din valori exprimate în euro (%)

anul precedent = 100

2006 2007 2008 20091)

Export FOB 108,2 106,0 103,8 89,3Import CIF 103,6 98,2 103,4 89,31) Date provizorii.


â


Exporturile (FOB)cu principalele þãri partenere, în anul 2009 1)

(structurã calculatã din date în mii euro)

1) Date provizorii.

Importurile (CIF)cu principalele þãri partenere, în anul 20091)

(structurã calculatã din date în mii euro)

1) Date provizorii.

Germania

Italia

Turcia

Franþa

Ungaria

Alte þãri44,6%

18,8%

15,3%

8,2%

5,0%4,3%

Italia

Germania

Ungaria

FranþaR. P. Chinezã

Alte þãri

17,3%

11,7%

8,4%

6,2%4,9%

46,7%

Bulgaria3,8%

Austria4,8%


â

65Breviar statistic

1) Þara de destinaþie pentru exporturi; þara de expediþie pentru importuri intracomunitare ºi þara de originepentru importuri extracomunitare.

2) Date provizorii.3) Se cuprind bunurile pentru care nu s-a completat pe declaraþia vamalã þara de destinaþie la export ºi

þara de origine la import.

Importurile, pe grupe de þãri 1)

milioane euro

2007 2008 20092)

Total 51322 57240 38897

Europa 44265 47756 32644Uniunea Europeanã (UE-27) 36587 39838 28526AELS 459 513 445Alte þãri din Europa 7220 7405 3673

Asia 5212 7357 4918Orientul Mijlociu ºi Apropiat 771 441 287Alte þãri din Asia 4441 6916 4631

Africa 266 285 262Africa de Nord 165 225 170Alte þãri din Africa 101 60 92

America 1433 1710 1053din care:

America de Nord 802 1023 583America Centralã ºi Caraibeanã 79 78 76America de Sud 552 609 394

Oceania 117 131 19

Þãri nespecificate 3) extra UE 28 1 2

Ca orientare geograficã a exporturilor, principala destinaþie o reprezintã statele membre aleUniunii Europene, care, în anul 2009 deþin 74,3% din valoarea totalã a exporturilor.Principala zonã de provenienþã a importurilor o reprezintã de asemenea statele membre aleUniunii Europene, acestea deþinând 73,3% din valoarea totalã a importurilor anului 2009.


â


Exporturi FOB29116 milioane euro

Importuri CIF38897 milioane euro

Comerþul internaþional cu bunuri,pe grupe de þãri, în anul 2009 1)

1) Date provizorii.

2007 2008 20091)

Exporturile (FOB) pe moduri de transport

Total 29549 33725 29116din care:

Transport feroviar 1420 1852 1188Transport rutier 19114 22434 20435Transport maritim 6175 7560 5649Transport fluvial 277 420 335

Importurile (CIF) pe moduri de transport

Total 51322 57240 38897din care:

Transport feroviar 3237 3297 1111Transport rutier 32774 37928 27503Transport maritim 8015 10312 5952Transport fluvial 315 373 407

1) Date provizorii.

��

Uniunea Europeanã AELS

Alte þãriAlte þãri din Europa

73,3%

9,5%

1,1%

16,1%

74,3%

11,9%

2,3%

11,5%

Exporturile (FOB) ºi importurile (CIF), pe moduri de transportmilioane euro


á

67Breviar statistic

Comerþul cu amãnuntul 1), pe grupe de mãrfurimilioane lei preþuri curente

CAEN Rev.1 2006 2007 2008

Total 84192,8 101023,8 127644,7

Mãrfuri alimentare 37178,5 44406,3 54574,0Mãrfuri nealimentare 47014,3 56617,5 73070,7Notã: Datele pentru anul 2009 vor fi disponibile în luna noiembrie 2010.1) Exclusiv vânzarea, întreþinerea ºi repararea autovehiculelor, a motocicletelor ºi comerþul cu amãnuntul

al carburanþilor.

Indicii volumului cifrei de afaceri pentru comerþul cu amãnuntulcu excepþia autovehiculelor ºi motocicletelor, pe grupe de mãrfuri

2005 = 100

CAEN Rev.2 2006 2007 2008 20091)

Total 119,1 143,3 173,0 155,1Cu vânzare predominantã de produsealimentare, bãuturi ºi tutun 115,7 135,3 156,1 149,1Cu vânzare predominantã de produse nealimentare 121,0 146,0 179,7 162,4Comerþul cu amãnuntul al carburanþilor pentruautovehicule, în magazine specializate 121,0 151,7 188,6 151,5Notã: Date rezultate din cercetãri statistice infraanuale, recalculate conform CAEN Rev.2.1) Date provizorii.

În anul 2009, indicii volumului cifrei de afaceri a întreprinderilor cu activitate principalã decomerþ cu amãnuntul cu excepþia autovehiculelor ºi motocicletelor au înregistrat o creºtere cu55,1% faþã de anul 2005. S-au înregistrat creºteri la vânzãrile predominante de produsenealimentare, cu 62,4%, la comerþul cu amãnuntul al carburanþilor pentru autovehicule înmagazine specializate, cu 51,5%, precum ºi la vânzãrile predominante de produse alimentare,bãuturi ºi tutun, cu 49,1%.

Evoluþia indicilor volumului cifrei de afaceri pentru comerþul cu amãnuntul cu excepþia autovehiculelor ºi motocicletelor

ºi ai serviciilor de piaþã prestate în principal pentru populaþie

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

%

an curent / an precedent = 100

1) Date provizorii.

Indicii volumului cifrei de afaceripentru comerþul cu amãnuntulcu excepþia autovehiculelor ºimotocicletelorIndicii volumului cifrei de afaceripentru servicii de piaþã prestateîn principal pentru populaþie

Comerþ interior

á


Indicii volumului cifrei de afaceri pentru servicii de piaþã prestate în principal pentru populaþie

2005 = 100

CAEN Rev. 2 2006 2007 2008 20091)

Total 128,2 140,5 143,7 121,3din care:Hoteluri ºi restaurante 126,4 146,1 139,6 112,7Jocuri de noroc ºi alte activitãþirecreative 138,5 175,8 195,8 204,0Activitãþi ale agenþiilor turisticeºi a tur-operatorilor; alte serviciide rezervare ºi asistenþã turisticã 127,8 75,4 89,2 45,4Coafurã ºi alte activitãþi deînfrumuseþare 144,8 172,5 174,6 137,9Spãlarea, curãþarea (uscatã) articolelortextile ºi a produselor din blanã 102,2 109,0 107,9 75,5Alte activitãþi 94,6 84,5 118,9 91,5

Notã: Date rezultate din cercetãri statistice infraanuale, recalculate conform CAEN Rev.2.1) Date provizorii.

În anul 2009, activitatea de servicii de piaþã prestate în principal populaþiei a înregistrat unindice de volum cu 21,3% mai mare faþã de media anului 2005.

Venituri din activitãþile de servicii de piaþã


CAEN Rev. 1 2006 2007 2008

Servicii de piaþã prestate în principalpentru populaþie 17583,2 21707,6 28989,5Servicii de piaþã prestate în principalpentru operatorii economici(inclusiv transporturi, depozitare ºicomunicaþii) 92209,9 116652,1 152455,2

Notã: Datele pentru anul 2009 vor fi disponibile în luna noiembrie 2010.

Servicii de piaþã

á

69Breviar statistic

Cazarea turiºtilor

2006 2007 2008 2009

Capacitatea de cazare turisticãExistentã1) (mii locuri) 287 284 294 303

În funcþiune (mii locuri-zile) 56500 57138 59188 61104- proprietate majoritar privatã(mii locuri-zile) 47809 48995 51395 54164

Numãrul turiºtilor cazaþi în structurile de cazare turisticã (mii)

Total 6216 6972 7125 6141din care: strãini 1380 1551 1466 1276din total:

- proprietate majoritar privatã 5549 6304 6478 5652

Numãrul înnoptãrilor în structurile de cazare turisticã (mii)

Total 18992 20593 20726 17325din care: strãini 3242 3586 3359 2668din total:

- proprietate majoritar privatã 15802 17539 17785 14969

1) La 31 iulie.

Cãlãtoriile internaþionale înregistrate la frontierele României

În anul 2009, numãrul sosirilor vizitatorilor strãini în România a fost de 7575 mii persoane (înscãdere cu 14,5% faþã de anul 2008), iar numãrul plecãrilor vizitatorilor români în strãinãtate aînsumat 11723 mii persoane (în scãdere cu 10,3% faþã de anul 2008).

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��

��mii

Sosiri Plecãri

Turism

â


Cãlãtoriile internaþionale înregistrate la frontierele României

2006 2007 2008 2009

Sosirile vizitatorilor strãini în România (mii)

Total 6037 7722 8862 7575din care:

Austria 151 218 210 180Bulgaria 399 818 1114 877Italia 278 398 433 375Germania 343 473 522 443Republica Moldova 1490 1110 1429 1043Turcia 219 284 303 258Ucraina 433 720 730 724Ungaria 1367 1743 1950 1836

Sosirile vizitatorilor strãini în România,dupã mijloacele de transport utilizate (mii)

Total 6037 7722 8862 75751)

Rutiere 4390 5753 6885 5925Feroviare 316 275 253 208Aeriene 1122 1460 1462 1277Navale 209 234 262 164

Plecãrile vizitatorilor români în strãinãtate,dupã mijloacele de transport utilizate (mii)

Total 8906 10980 13072 117231)

Rutiere 7418 8762 10381 9335Feroviare 237 247 259 214Aeriene 1225 1944 2404 2147Navale 26 27 28 21

1) Inclusiv cãlãtoriile efectuate pe jos.Sursa: Ministerul Administraþiei ºi Internelor, Inspectoratul General al Poliþiei de Frontierã.

Turism

á

71Breviar statistic

Instituþiile abilitate sã asigure respectarea ºi aplicarea legii sunt Ministerul Justiþiei ºi MinisterulAdministraþiei ºi Internelor. În anul 2009, în România erau 3904 judecãtori, în scãdere cu 5,7% faþã de anul precedent ºi cu2,8% mai mulþi decât în anul 2006.În anul 2009, din numãrul total de cauze înregistrate, 87% au fost cauze civile. Numãrul decazuri penale ºi civile care au revenit în medie spre soluþionare unui judecãtor a variat între 455în anul 2006 ºi 488 în anul 2009.

În perioada 2006-2009, numãrul persoanelor condamnate definitiv care au revenit la 100000locuitori s-a redus, ajungând de la 263 în anul 2006, la 159 în anul 2009.

numãr

2006 2007 2008 20091)

Judecãtori 3799 4111 4142 3904Cauze intrate la instanþele judecãtoreºti (mii) 1729 1532 1597 1903

- penale (mii) 333 246 239 239- civile (mii) 1396 1286 1358 1664

Persoane condamnate definitiv 56705 46127 36795 34226din care, pentru:

Infracþiuni contra persoanei 15275 10195 7246 6460Infracþiuni contra patrimoniului 2) 23620 19518 14837 12691Infracþiuni silvice 2377 1614 782 803Infracþiuni de serviciu

- dare de mitã 67 89 58 45- luare de mitã 77 87 62 49- trafic de influenþã 92 61 48 31- primire de foloase necuvenite 1 1 4 1

Infracþiuni contra autoritãþilor 303 224 196 190Infracþiuni economice 21 9 10 4Infracþiuni care aduc atingere unor relaþii privind convieþuirea socialã 2054 1861 1240 1012Infracþiuni la regimul circulaþiei pedrumurile publice 8046 8637 9042 10012Rata criminalitãþii (persoane condamnate definitivla 100000 locuitori) 263 214 171 1591) Date provizorii.2) Infracþiuni contra avutului privat ºi infracþiuni contra avutului public.Sursa: Consiliul Superior al Magistraturii.

2006 2007 2008 20091)

Infracþiuni cercetate de poliþie - total (mii) 233 281 289 300Rata infracþionalitãþii (infracþiuni cercetate de poliþie la 100000 locuitori) 1078 1307 1345 13971) Date provizorii.Sursa: Inspectoratul General al Poliþiei Române din cadrul Ministerului Administraþiei ºi Internelor.

Justiþie

á


Þara

Populaþia la 1 ianuarie (milioane locuitori)

2000 2007 2008 2009 2000 2007 2008 2009

Total din care: femei

UE-27 482,8 495,1 497,61) 499,71) 247,7 254,6 254,81) 255,81)

Austria 8,0 8,3 8,3 8,4 4,1 4,3 4,3 4,3Belgia 10,2 10,6 10,7 10,81) 5,2 5,4 5,4 5,51)

Bulgaria 8,2 7,7 7,6 7,6 4,2 3,9 3,9 3,9Republica Cehã 10,3 10,3 10,4 10,5 5,3 5,3 5,3 5,3Cipru 0,7 0,8 0,8 0,8 0,4 0,4 0,4 0,4Danemarca 5,3 5,4 5,5 5,5 2,7 2,8 2,8 2,8Estonia 1,4 1,3 1,3 1,3 0,7 0,7 0,7 0,7Finlanda 5,2 5,3 5,3 5,3 2,6 2,7 2,7 2,7Franþa 60,5 63,4 64,0 64,4 31,1 32,8 33,0 33,2Germania 82,2 82,3 82,2 82,0 42,1 41,9 41,9 41,8Grecia 10,9 11,2 11,2 11,3 5,5 5,7 5,7 5,7Irlanda 3,8 4,3 4,4 4,5 1,9 2,2 2,2 2,2Italia 56,9 59,1 59,6 60,0 29,4 30,7 30,7 30,9Letonia 2,4 2,3 2,3 2,3 1,3 1,2 1,2 1,2Lituania 3,5 3,4 3,4 3,3 1,9 1,8 1,8 1,8Luxemburg 0,4 0,5 0,5 0,5 0,2 0,2 0,2 0,2Malta 0,4 0,4 0,4 0,4 0,2 0,2 0,2 0,2Olanda 15,9 16,4 16,4 16,5 8,0 8,3 8,3 8,3Polonia 38,7 38,1 38,1 38,1 19,9 19,7 19,7 19,7Portugalia 10,2 10,6 10,6 10,6 5,3 5,5 5,5 5,5Regatul Unit 58,8 60,9 61,21) 61,61) 30,2 31,0 31,11) 31,41)

România 22,5 21,5 21,5 21,5 11,5 11,0 11,0 11,0Slovacia 5,4 5,4 5,4 5,4 2,8 2,8 2,8 2,8Slovenia 2,0 2,0 2,0 2,0 1,0 1,0 1,0 1,0Spania 40,0 44,5 45,3 45,8 20,4 22,9 22,9 23,2Suedia 8,9 9,1 9,2 9,3 4,5 4,6 4,6 4,7Ungaria 10,2 10,1 10,0 10,0 5,4 5,3 5,3 5,3

1) Date provizorii.Sursa: Eurostat.

Statisticã internaþionalã

â

73Breviar statistic

Nãscuþi-vii Sporul naturalÞara (la 1000 locuitori) (la 1000 locuitori)

2000 2007 2008 2000 2007 2008

UE-27 10,6 10,6 10,9 0,6 1,0 1,2Austria 9,8 9,2 9,3 0,2 0,2 0,3Belgia 11,3 11,4 11,7 1,1 1,9 2,2Bulgaria 9,1 9,8 10,2 -4,9 -4,9 -4,3Republica Cehã 8,8 11,1 11,5 -1,8 1,0 1,4Cipru 12,2 10,9 11,6 4,5 4,1 5,1Danemarca 12,6 11,7 11,8 1,7 1,6 1,9Estonia 9,5 11,8 12,0 -3,9 -1,2 -0,5Finlanda 11,0 11,1 11,2 1,4 1,8 2,0Franþa 13,3 12,8 13,0 4,4 4,5 4,5Germania 9,3 8,3 8,31) -0,9 -1,7 -2,0Grecia 9,5 10,0 10,3 -0,2 0,2 0,8Irlanda 14,4 16,2 16,9 6,1 9,8 10,5Italia 9,5 9,5 9,6 -0,2 -0,2 -0,1Letonia 8,5 10,2 10,6 -5,0 -4,3 -3,1Lituania 9,8 9,6 10,4 -1,4 -3,9 -2,6Luxemburg 13,1 11,4 11,5 4,5 3,4 4,1Malta 11,0 9,5 10,0 3,4 1,9 2,1Olanda 13,0 11,1 … 4,2 2,9 3,0Polonia 9,8 10,2 10,9 0,3 0,3 0,9Portugalia 11,7 9,7 9,8 1,4 -0,1 0,03Regatul Unit 11,5 12,7 12,9 1,2 3,2 3,5România 10,5 10,0 10,3 -0,9 -1,7 -1,5Slovacia 10,2 10,1 10,6 0,5 0,1 0,8Slovenia 9,1 9,8 10,82) -0,2 0,6 1,72)

Spania 9,9 11,0 11,4 0,9 2,4 2,9Suedia 10,2 11,7 11,9 -0,3 1,7 1,9Ungaria 9,6 9,7 9,9 -3,7 -3,5 -3,1

1) Date provizorii.2) Serie întreruptã.. . . = Lipsã date.Sursa: Eurostat.


â


Durata medie a vieþii (ani)

Þara 2000 2006 2007 2008

Austria 78 80 80 80Belgia 78 79 80 80Bulgaria 72 73 73 73Republica Cehã 75 76 77 77Cipru 77 78 78 78Danemarca 76 78 78 79Estonia 71 73 73 73Finlanda 77 79 79 80Franþa 79 81 81 81Germania 78 79 79 80Grecia 78 79 79 80Irlanda 77 78 79 79Italia 79 81 81 82Letonia 71 72 72 72Lituania 73 71 71 71Luxemburg 78 78 80 80Malta 77 80 79 80Olanda 78 80 80 80Polonia 73 75 75 76Portugalia 76 78 79 78Regatul Unit 77 79 79 79România 71 72 73 73Slovacia 73 74 74 75Slovenia 76 78 78 78Spania 78 80 80 81Suedia 80 81 81 81Ungaria 71 73 73 73

Sursa: World Population Data Sheet, 2009.


â

75Breviar statistic

Rata medie anualã a inflaþiei (%)

Þara 2000 2007 2008 2009

UE-27 1,9 2,3 3,7 1,0Austria 2,0 2,2 3,2 0,4Belgia 2,7 1,8 4,5 -Bulgaria 10,3 7,6 12,0 2,5Republica Cehã 3,9 3,0 6,3 0,6Cipru 4,9 2,2 4,4 0,2Danemarca 2,7 1,7 3,6 1,1Estonia 3,9 6,7 10,6 0,2Finlanda 2,9 1,6 3,9 1,6Franþa 1,8 1,6 3,2 0,1Germania 1,4 2,3 2,8 0,2Grecia 2,9 3,0 4,2 1,3Irlanda 5,3 2,9 3,1 -1,7Italia 2,6 2,0 3,5 0,8Letonia 2,6 10,1 15,3 3,3Lituania 1,1 5,8 11,1 4,2Luxemburg 3,8 2,7 4,1 -Malta 3,0 0,7 4,7 1,8Olanda 2,3 1,6 2,2 1,0Polonia 10,1 2,6 4,2 4,0Portugalia 2,8 2,4 2,7 -0,9Regatul Unit 0,8 2,3 3,6 2,2România 45,7 4,9 7,9 5,6Slovacia 12,2 1,9 3,9 0,9Slovenia 8,9 3,8 5,5 0,9Spania 3,5 2,8 4,1 -0,3Suedia 1,3 1,7 3,3 1,9Ungaria 10,0 7,9 6,0 4,0

Sursa: Eurostat.


â


Þara Rata de ocupare (%) Rata ºomajului 1) (%)

2000 2006 2007 2008 2009 2000 2006 2007 2008 2009

UE-27 62,2 64,5 65,4 65,9 64,6 8,6 8,1 7,1 7,0 8,9Austria 68,5 70,2 71,4 72,1 71,6 3,6 4,7 4,4 3,8 4,8Belgia 60,5 61,0 62,0 62,4 61,6 6,9 8,2 7,5 7,0 7,9Bulgaria 50,4 58,6 61,7 64,0 62,6 16,4 9,0 6,9 5,6 6,8Republica Cehã 65,0 65,3 66,1 66,6 65,4 8,7 7,1 5,3 4,4 6,7Cipru 65,7 69,6 71,0 70,9 69,9 4,9 4,6 3,9 3,6 5,3Danemarca 76,3 77,4 77,1 78,1 75,7 4,3 3,9 3,7 3,3 6,0Estonia 60,4 68,1 69,4 69,8 63,5 12,8 5,9 4,7 5,5 13,8Finlanda 67,2 69,3 70,3 71,1 68,7 9,8 7,7 6,9 6,4 8,2Franþa 62,1 63,8 64,6 64,9 64,2 9,1 9,2 8,3 7,8 9,5Germania 65,6 67,5 69,4 70,7 70,9 7,2 9,8 8,4 7,3 7,5Grecia 56,5 61,0 61,4 61,9 61,2 11,2 8,9 8,3 7,7 9,5Irlanda 65,2 68,6 69,1 67,6 61,8 4,2 4,4 4,5 6,3 11,9Italia 53,7 58,4 58,7 58,7 57,5 10,1 6,8 6,1 6,7 7,8Letonia 57,5 66,3 68,3 68,6 60,9 13,7 6,8 6,0 7,5 17,1Lituania 59,1 63,6 64,9 64,3 60,1 16,4 5,6 4,3 5,8 13,7Luxemburg 62,7 63,6 63,6 63,4 65,2 2,3 4,7 4,7 4,9 5,4Malta 54,2 54,8 55,7 55,3 54,9 6,7 7,3 6,4 5,9 6,9Olanda 72,9 74,3 76,0 77,2 77,0 2,8 3,9 3,2 2,8 3,4Polonia 55,0 54,5 57,0 59,2 59,3 16,1 13,8 9,6 7,1 8,2Portugalia 68,4 67,9 67,8 68,2 66,3 4,0 7,7 8,0 7,7 9,6Regatul Unit 71,2 71,5 71,3 71,5 69,9 5,3 5,4 5,3 5,6 7,6România 2) 63,6 58,8 58,8 59,0 58,63) 6,9 7,3 6,4 5,8 6,93)

Slovacia 56,8 59,4 60,7 62,3 60,2 18,8 13,4 11,1 9,5 12,0Slovenia 62,8 66,6 67,8 68,6 67,5 6,7 6,0 4,8 4,4 5,9Spania 56,3 64,8 65,6 64,3 59,8 11,1 8,5 8,3 11,3 18,0Suedia 73,0 73,1 74,2 74,3 72,2 5,6 7,0 6,1 6,2 8,3Ungaria 56,3 57,3 57,3 56,7 55,4 6,4 7,5 7,4 7,8 10,0

Notã: Rata de ocupare calculatã pentru populaþia în vârstã de muncã (15 - 64 ani).1) Conform metodologiei Biroului Internaþional al Muncii (BIM).2) Sursa: Cercetarea statisticã asupra forþei de muncã în gospodãrii (AMIGO).3) Date provizorii.Sursa: Eurostat.


â

77Breviar statistic

Câºtigul salarial mediu brut anual (Euro)

Þara 2000 2006 2007 20081)

UE-27 … 31302,1 … …Austria … 36673,0 … …Belgia 31644,0 37674,0 … …Bulgaria 1436,1 2195,0 2626,0 3368,0Republica Cehã … 8284,4 … …Cipru 16334,9 21310,2 … …Danemarca 40962,2 48307,3 53165,0 48499,0Estonia … … … …Finlanda 27398,3 34080,0 36126,0 …Franþa 26712,0 31368,6 … …Germania 37319,0 42382,0 … …Grecia 14721,0 … … …Irlanda … … … …Italia … … … …Letonia … 5210,9 6690,2 8208,0Lituania … … … 7514,0Luxemburg 35875,0 43621,0 45284,0 …Malta 11658,2 11669,4 … 15695,0Olanda 31901,0 … … …Polonia … … … 10789,0Portugalia 12619,6 15929,6 … …Regatul Unit 37676,5 44495,6 46050,5 …România 2) 1732,0 3937,8 5066,0 5785,0Slovacia 3583,1 7039,6 8400,1 9197,0Slovenia … … … 16711,0Spania 17432,0 21150,2 … …Suedia 31620,8 35084,0 36871,4 35406,0Ungaria 4172,5 7840,2 8952,0 …

Notã: Câºtigul salarial mediu brut anual pentru activitãþile de industrie ºi servicii comerciale. 1) Date conform CAEN Rev.2.2) Sursa: Ancheta anualã asupra costului forþei de muncã (cuprinde toate clasele de mãrime, inclusiv cele

cu sub 10 salariaþi).… = Lipsã date.Sursa: Eurostat.


â


Þara 2000 2006 2007 2008

UE-27 1) 1,86 1,84 1,85 1,90Austria 1,91 2,46 2,54 2,671)

Belgia 1,97 1,86 1,90 1,922)

Bulgaria 0,52 0,48 0,48 0,492)

Republica Cehã 1,21 1,55 1,54 1,47Cipru 0,24 0,43 0,44 0,462)

Danemarca 2,24 2,48 2,553) 2,721)

Estonia 0,61 1,15 1,11 1,292)

Finlanda 3,34 3,45 3,48 3,73Franþa 2,15 2,102) 2,042) 2,022)

Germania 2,45 2,54 2,53 2,631)

Grecia ... 0,571) 0,581) …Irlanda 1,12 1,32 1,282) 1,432)

Italia 1,05 1,14 1,18 1,182)

Letonia 0,44 0,70 0,59 0,61Lituania 0,59 0,79 0,81 0,80Luxemburg 1,65 1,66 1,581) 1,622)

Malta ... 0,64 0,582) 0,542)

Olanda 1,82 1,782) 1,712) 1,632)

Polonia 0,64 0,56 0,57 0,612)

Portugalia 0,761) 1,001) 1,21 1,512)

Regatul Unit 1,85 1,76 1,82 1,882)

România 0,37 0,46 0,52 0,584)

Slovacia 0,65 0,49 0,46 0,47Slovenia 1,41 1,56 1,45 1,66Spania 0,91 1,20 1,27 1,35Suedia ... 3,74 3,61 3,751)

Ungaria 0,78 1,00 0,97 1,00

1) Estimãri Eurostat. 2) Date provizorii. 3) Serie întreruptã. 4) Date semidefinitive. … = Lipsã date.Sursa: Eurostat.

Ponderea cheltuielilor cu cercetarea-dezvoltarea în Produsul Intern Brut (%)


â

79Breviar statistic

Þara 2000 2006 2007 2008

UE-27 7,11) 9,7 9,5 9,5Austria 8,3 13,1 12,8 13,2Belgia 6,2 7,5 7,2 6,8Bulgaria … 1,3 1,3 1,4Republica Cehã … 5,6 5,7 7,8Cipru 3,1 7,1 8,4 8,5Danemarca 19,4 29,2 29,2 30,2Estonia 6,5 6,5 7,0 9,8Finlanda 17,5 23,1 23,4 23,1Franþa 2,8 7,7 7,5 7,3Germania 5,2 7,5 7,8 7,9Grecia 1,0 1,9 2,1 2,9Irlanda ... 7,3 7,6 7,1Italia 4,8 6,1 6,2 6,3Letonia ... 6,9 7,1 6,8Lituania 2,8 4,9 5,3 4,9Luxemburg 4,8 8,2 7,0 8,5Malta 4,5 5,4 6,0 6,2Olanda 15,5 15,6 16,6 17,0Polonia ... 4,7 5,1 4,7Portugalia 3,4 4,22) 4,42) 5,32)

Regatul Unit 20,5 26,7 20,03) 19,9România 4) 0,9 1,5 1,5 1,8Slovacia ... 4,1 3,9 3,3Slovenia ... 15,0 14,8 13,9Spania 4,1 10,4 10,4 10,4Suedia 21,6 32,02) 32,42) …Ungaria 2,9 3,8 3,6 3,1

1) Estimãri Eurostat. 2) Date provizorii. 3) Serie întreruptã. 4) Sursa: Cercetarea statisticã asupra forþei de muncã în gospodãrii (AMIGO).… = Lipsã date.

Sursa: Eurostat.

Gradul de participare la procesul educaþional sau de instruire a persoanelor în vârstã de 25 - 64 ani (%)


â


Ponderea gospodãriilor cu acces la internet (%)

Þara 2006 2007 2008 2009

UE-27 49 54 60 65Austria 52 60 69 70Belgia 54 60 64 67Bulgaria 17 19 25 30Republica Cehã 29 35 46 54Cipru 37 39 43 53Danemarca 79 78 82 83Estonia 46 53 58 63Finlanda 65 69 72 78Franþa 41 49 62 63Germania 67 71 75 79Grecia 23 25 31 38Irlanda 50 57 63 67Italia 40 43 47 53Letonia 42 51 53 58Lituania 35 44 51 60Luxemburg 70 75 80 87Malta 53 54 59 64Olanda 80 83 86 90Polonia 36 41 48 59Portugalia 35 40 46 48Regatul Unit 63 67 71 77România 1) 30 35 36 42Slovacia 27 46 58 62Slovenia 54 58 59 64Spania 39 45 51 54Suedia 77 79 84 86Ungaria 32 38 48 55

1) Sursa: Ancheta în gospodãrii privind accesul la tehnologia informaþiilor ºi comunicaþiilor.Sursa: Eurostat.


â

81Breviar statistic

Productivitatea muncii pe persoanã ocupatã- PIB în PCS pe persoanã ocupatã (UE-27 = 100) -

Þara 2000 2007 2008 20091)

Austria 120,7 114,0 113,5 113,9Belgia 136,7 126,8 125,5 125,0Bulgaria 30,4 35,1 37,2 37,3Republica Cehã 61,8 71,5 72,0 71,9Cipru 85,0 86,2 87,4 86,7Danemarca 110,6 102,9 101,5 102,5Estonia 46,9 65,1 63,8 62,3Finlanda 114,9 113,3 111,6 107,5Franþa 125,1 121,6 121,6 124,5Germania 108,1 108,3 107,0 104,6Grecia 93,7 99,82) 102,22) 103,8Irlanda 127,5 137,5 130,2 134,2Italia 126,1 110,3 109,5 108,5Letonia 40,2 51,3 52,3 51,7Lituania 42,7 59,2 62,0 57,4Luxemburg 176,0 179,2 175,8 173,6Malta 96,8 88,9 87,3 88,8Olanda 114,5 113,6 114,5 114,2Polonia 55,3 61,8 62,0 65,3Portugalia 68,9 70,7 71,2 73,6Regatul Unit 110,8 110,0 110,0 109,2România … 43,7 46,6 …Slovacia 58,1 75,8 79,3 75,2Slovenia 76,2 84,0 84,4 80,8Spania 103,8 103,3 103,6 110,0Suedia 113,6 112,3 110,6 108,8Ungaria 57,73) 68,3 71,3 72,0

1) Previziuni Eurostat. 2) Date provizorii.3) Serie întreruptã. … = Lipsã date.Sursa: Eurostat.


â


Þara


Produsul Intern Brut/locuitor (în PCS1))

2000 2007 2008

UE-27 19100 24900 25100Austria 25400 30600 31000Belgia 24000 28800 28900Bulgaria 5300 9400 10400Republica Cehã 13000 19900 20200Cipru 16900 23300 24000Danemarca 25100 30200 30100Estonia 8500 17100 16900Finlanda 22300 29400 29300Franþa 22000 27000 27000Germania 22600 28800 29000Grecia 16000 231002) 236002)

Irlanda 24900 36800 33900Italia 22300 25800 25500Letonia 7000 13900 14400Lituania 7500 14800 15500Luxemburg 46400 68600 69300Malta 15900 19000 19100Olanda 25600 32900 33600Polonia 9200 13600 14100Portugalia 14900 18800 19100Regatul Unit 22300 29100 29100România 5000 10400 118003)

Slovacia 9500 16900 18100Slovenia 15000 22100 228004)

Spania 18500 26200 25700Suedia 24100 31200 30700Ungaria 10700 15600 16100

1) PCS = Puterea de Cumpãrare Standard: reprezintã moneda de referinþã stabilitã la nivelul Uniunii Europene pentru a exprima rezultatele Programului European de Comparare ºi este o unitate de valutã convenþionalã care exclude influenþa diferenþelor între nivelul preþurilor dintre þãri.2) Date provizorii. 3) Previziuni Eurostat.4) Serie întreruptã.5) Date semidefinitive.6) Date revizuite. … = Lipsã date.Sursa: Eurostat.

â

83Breviar statistic


Rata de creºtere a PIB (%) Capacitatea / necesarul de finanþare(anul precedent =100) al administraþiilor publice - % în PIB

2000 2007 2008 2009 2007 2008 2009

3,9 2,9 0,7 -4,2 -0,8 -2,3 -6,83,4 3,1 2,0 -3,6 -0,4 -0,4 -3,43,7 2,8 1,0 -3,0 -0,2 -1,2 -6,05,4 6,2 6,0 -5,0 0,1 1,8 -3,93,6 6,0 2,5 -4,83) -0,7 -2,7 -5,95,0 4,4 3,6 -1,7 3,4 0,9 -6,13,5 1,6 -0,9 -4,9 4,8 3,4 -2,79,6 6,3 -3,6 -14,1 2,6 -2,7 -1,75,0 4,2 1,2 -7,8 5,2 4,2 -2,23,9 2,2 0,4 -2,23) -2,7 -3,3 -7,53,2 2,5 1,3 -5,0 0,2 - -3,34,5 4,0 2,02) -2,02) -5,1 -7,7 -13,69,4 6,0 -3,0 -7,5 0,1 -7,3 -14,33,7 1,6 -1,3 -5,0 -1,5 -2,7 -5,36,9 10,0 -4,6 -18,0 -0,3 -4,1 -9,04,1 8,9 2,8 -14,8 -1,0 -3,3 -8,98,4 5,2 - -3,4 3,6 2,9 -0,7… 3,9 2,1 -1,9 -2,2 -4,5 -3,8

3,9 3,5 2,0 -4,0 0,2 0,7 -5,34,3 6,6 5,0 1,7 -1,9 -3,7 -7,13,9 1,9 - -2,7 -2,6 -2,8 -9,43,8 3,0 0,5 -4,9 -2,8 -4,9 -11,52,46) 6,3 7,35) -7,12) -2,5 -5,4 -8,35)

1,4 10,4 6,2 -4,7 -1,9 -2,3 -6,84,1 6,8 3,5 -7,8 - -1,7 -5,55,0 3,7 0,9 -3,6 1,9 -4,1 -11,24,4 2,6 -0,2 -4,9 3,8 2,5 -0,55,2 1,1 0,6 -6,3 -5,0 -3,8 -4,0

â


Indicii producþiei agricole (1999-2001=100)

Þara 2000 2006 2007

Austria 97 96 98Belgia 102 56 57Bulgaria 96 85 66Republica Cehã 97 88 91Cipru 99 88 85Danemarca 100 101 101Estonia 103 99 112Finlanda 102 102 103Franþa 100 93 92Germania 100 95 96Grecia 100 86 84Irlanda 99 95 93Italia 99 95 94Letonia 100 108 120Lituania 106 93 109Luxemburg 110 58 58Malta 99 94 92Olanda 101 91 94Polonia 99 91 96Portugalia 100 98 95Regatul Unit 101 96 94România 1) 88 118 97Slovacia 92 85 80Slovenia 99 98 102Spania 102 103 102Suedia 101 92 96Ungaria 93 98 95

Sursa: FAO Statistical Database.1) Conform metodologiei Eurostat privind “Conturile Economice pentru Agriculturã“.


â

85Breviar statistic

Indicii producþiei industriale Indicii lucrãrilor(total industrie, exclusiv de construcþii 1)

construcþii) 1)

2007 2008 2009 2007 2008 2009

UE-27 … … … … … …Austria 113,34 115,85 101,44 109,48 109,33 106,88Belgia 2) 107,99 107,263) 92,383) 105,70 104,093) 97,213)

Bulgaria 116,28 116,97 96,603) 158,71 153,443) 131,163)

Republica Cehã 119,853) 117,603) 101,813) 113,76 113,55 112,603)

Cipru 105,08 109,51 99,473) 111,17 113,71 101,393)

Danemarca 102,06 100,94 85,78 107,78 101,80 85,94Estonia 116,99 110,92 82,06 148,33 125,56 89,96Finlanda 115,28 116,52 91,99 118,972) 124,162) 107,702)

Franþa 102,07 99,86 87,76 105,41 106,61 99,27Germania 111,44 112,03 93,17 108,51 109,04 108,77Grecia 103,21 98,78 … 118,33 127,22 101,343)

Irlanda … … … 84,41 59,04 37,643)

Italia 105,73 102,27 83,54 110,90 111,08 98,40Letonia 107,73 103,56 86,76 129,07 125,11 81,39Lituania 109,11 115,06 98,27 149,14 155,18 79,94Luxemburg 101,40 96,31 80,85 104,99 103,73 104,56Malta 118,40 109,653) 96,783) 110,22 112,833) 109,353)

Olanda 103,873) 105,373) 97,343) 108,49 114,49 107,322)

Polonia 122,54 125,72 121,02 135,39 148,65 155,67Portugalia 103,44 99,17 90,64 89,98 88,77 84,15Regatul Unit 101,02 97,98 87,62 103,77 102,44 90,953)

România 120,62 123,74 116,95 154,17 195,41 166,02Slovacia 134,79 137,94 117,913) 121,77 136,21 120,89Slovenia 113,30 116,03 96,313) 136,89 158,09 125,02Spania 106,15 98,53 82,60 … … …Suedia 106,62 103,77 85,09 113,88 118,64 114,35Ungaria 118,59 118,40 97,70 85,49 81,02 77,51

Notã: Serii brute.1) Date conform CAEN Rev.2.2) Estimãri Eurostat. 3) Date provizorii. … = Lipsã date.Sursa: Eurostat.

2005=100

Þara


á

rom cif-rom-2010_verde.qxp

Documents