pediatrie rom

102
1 Întrebările la Examenul de Stat pentru facultatea Medicină, Disciplina Pediatrie, anul universitar 2011- 2012 Copilul sănătos. 1. Nutriţia şi alimentaţia copilului. Alimentaţia exclusiva la san: definiţie, avantaje, cerinte si metode de stimulare si sustinere în viziune contemporana. Cei 10 paşi a unei alăptări de succes. 2. Alimentatia mixtă si artificială a sugarului.Diversificarea alimentaţiei sugarului. Alimentaţia copilului după vârsta de 1 an. 3. Creşterea şi dezvoltarea copilului, definitii, factorii ce influenteaza aceste procese. Aprecierea dezvoltării fizice a copilului, importanta clinica. . 4. Nou-născutul sănătos. Examinarea somatică şi neurologică a nou-născutului. Grupele de sănătate. Aprecierea complexă a stării sănătăţii copiilor, grupele de sănătate. 5. Particularităti morfo-fiziologice ale sistemului nervos la copii. Factorii care influentează dezvoltarea neuropsihică a copiilor. 6. Aprecirea dezvoltării neuro-psihice a copilului primului an de viaţă. Retardul psihoneurologic. 7. Aprecierea dezvoltării neuro-psihice a copiilor în vârsta de 2-3 ani. Pregătirea copiilor pentru frecventarea grădiniţei (generală şi specifică). 8. Imunoprofilaxia la copii. Calendarul de vaccinare. Indicaţii şi contraindicaţii pentru vaccinare. Neonatologie 9. Asfixia nou-născutului. Clasificarea, etiologia, patogenia, diagnosticul. Complicaţii ale asfixiei. Resuscitarea neonatală. ABC-ul reanimării neonatale.. 10. Septicemia la nou- născut. Clasificarea, definiţie, etiopatogenia, diagnosticul, tratamentul. 11. Boala hemolitică a nou-născutului. Icterele hemolitice (eritroblastoza fetală). Definiţie, etiopatogenia, diagnosticul, tratamentul. Incompatibilitatea Rh. Definiţie, etiopatogenia, diagnosticul, tratamentul. Incompatibilitatea ABO. Definiţie, etiopatogenia, diagnosticul, tratamentul. Diagnosticul diferenţial al icterelor neonatale. Metode contemporane de tratament în boala hemolitică a nou-născutului. Icterul hemolitic imun. Definiţie, etiopatogenia, diagnosticul, tratamentul. 12. Adaptarea nou-născutului la viaţa extrauterină.Alimentaţia nou-născutului. Prima alimentare. Stările limitrofe ale nou-născutului. Îngrijirea nou-născutului sănătos. Tualeta primară a nou- născutului, îngrijirea pielii şi a bontului ombilical.Termocontrolul. Hipotermia. Maladii nutriţionale. 13. Rahitismul carenţial. Definiţie. Etiologie. Patogenie. Metabolismul vit. D în organism. Acţiunea metaboliţilor vit.D asupra organelor “ţintă”. 14. Rahitismul carenţial. Clasificarea. Tabloul clinic. Date biochimice şi radiologice. Diagnosticul diferenţial. Tratamentul. Profilaxia. 15. Anemiile deficitare la copii. Anemia feriprivă a sugarului şi copilului. Etiologie. Patogenie. Metabilosmul fierului în organism. Profilaxia. 16. Anemia feriprivă la copii. Tabloul clinic. Diagnosticul pozitiv şi diferenţial. Tratamentul şi profilaxia anemiilor deficitare la copii. 17. Malnutriţia sugarului şi copilului mic. Etiologie. Patogenie. Clasificarea. Tabloul clinico- paraclinic. Tratamentul dietetic şi medicamentos. Profilaxia. 18. Malnutriţia proteică (Kwashiorcor). Etiologie. Patogenie. Tabloul clinico-paraclinic. Tratamentul dietetic şi medicamentos. Profilaxia Reumatologie pediatrica 19. Febra reumatismală acută la copii. Etiopatogenie. Semnele clinice. Criteriile de diagnostic. Tratamentul. Complicatii. Profilaxia primară şi secundară. Supraveghere. 20. Artrita idiopatică juvenilă. Etiopatogenie. Criterii de clasificare ILAR1997. Particularităţile clinico-paraclinice ale formei sisitemice. Principiile de tratament. Complicaţiile. 21. Artrita idiopatică juvenilă. Formele poliarticulară şi oligoarticulară. Diagnostic diferenţial. Principiile de tratament. Prognosticul.

Upload: diana-gudima

Post on 29-Dec-2015

111 views

Category:

Documents


5 download

TRANSCRIPT

Page 1: Pediatrie Rom

1

Întrebările la Examenul de Stat pentru facultatea Medicină, Disciplina Pediatrie,anul universitar 2011- 2012

Copilul sănătos.1. Nutriţia şi alimentaţia copilului. Alimentaţia exclusiva la san: definiţie, avantaje, cerinte si

metode de stimulare si sustinere în viziune contemporana. Cei 10 paşi a unei alăptări de succes.2. Alimentatia mixtă si artificială a sugarului.Diversificarea alimentaţiei sugarului. Alimentaţia

copilului după vârsta de 1 an.3. Creşterea şi dezvoltarea copilului, definitii, factorii ce influenteaza aceste procese. Aprecierea

dezvoltării fizice a copilului, importanta clinica. .4. Nou-născutul sănătos. Examinarea somatică şi neurologică a nou-născutului. Grupele de sănătate.

Aprecierea complexă a stării sănătăţii copiilor, grupele de sănătate.5. Particularităti morfo-fiziologice ale sistemului nervos la copii. Factorii care influentează

dezvoltarea neuropsihică a copiilor.6. Aprecirea dezvoltării neuro-psihice a copilului primului an de viaţă. Retardul psihoneurologic.7. Aprecierea dezvoltării neuro-psihice a copiilor în vârsta de 2-3 ani. Pregătirea copiilor pentru

frecventarea grădiniţei (generală şi specifică).8. Imunoprofilaxia la copii. Calendarul de vaccinare. Indicaţii şi contraindicaţii pentru vaccinare.

Neonatologie9. Asfixia nou-născutului. Clasificarea, etiologia, patogenia, diagnosticul. Complicaţii ale asfixiei.

Resuscitarea neonatală. ABC-ul reanimării neonatale..10. Septicemia la nou- născut. Clasificarea, definiţie, etiopatogenia, diagnosticul, tratamentul.11. Boala hemolitică a nou-născutului. Icterele hemolitice (eritroblastoza fetală). Definiţie,

etiopatogenia, diagnosticul, tratamentul. Incompatibilitatea Rh. Definiţie, etiopatogenia,diagnosticul, tratamentul. Incompatibilitatea ABO. Definiţie, etiopatogenia, diagnosticul,tratamentul. Diagnosticul diferenţial al icterelor neonatale. Metode contemporane de tratament înboala hemolitică a nou-născutului. Icterul hemolitic imun. Definiţie, etiopatogenia, diagnosticul,tratamentul.

12. Adaptarea nou-născutului la viaţa extrauterină.Alimentaţia nou-născutului. Prima alimentare.Stările limitrofe ale nou-născutului. Îngrijirea nou-născutului sănătos. Tualeta primară a nou-născutului, îngrijirea pielii şi a bontului ombilical.Termocontrolul. Hipotermia.

Maladii nutriţionale.13. Rahitismul carenţial. Definiţie. Etiologie. Patogenie. Metabolismul vit. D în organism. Acţiunea

metaboliţilor vit.D asupra organelor “ţintă”.14. Rahitismul carenţial. Clasificarea. Tabloul clinic. Date biochimice şi radiologice. Diagnosticul

diferenţial. Tratamentul. Profilaxia.15. Anemiile deficitare la copii. Anemia feriprivă a sugarului şi copilului. Etiologie. Patogenie.

Metabilosmul fierului în organism. Profilaxia.16. Anemia feriprivă la copii. Tabloul clinic. Diagnosticul pozitiv şi diferenţial. Tratamentul şi

profilaxia anemiilor deficitare la copii.17. Malnutriţia sugarului şi copilului mic. Etiologie. Patogenie. Clasificarea. Tabloul clinico-

paraclinic. Tratamentul dietetic şi medicamentos. Profilaxia.18. Malnutriţia proteică (Kwashiorcor). Etiologie. Patogenie. Tabloul clinico-paraclinic. Tratamentul

dietetic şi medicamentos. Profilaxia

Reumatologie pediatrica19. Febra reumatismală acută la copii. Etiopatogenie. Semnele clinice. Criteriile de diagnostic.

Tratamentul. Complicatii. Profilaxia primară şi secundară. Supraveghere.20. Artrita idiopatică juvenilă. Etiopatogenie. Criterii de clasificare ILAR1997. Particularităţile

clinico-paraclinice ale formei sisitemice. Principiile de tratament. Complicaţiile.21. Artrita idiopatică juvenilă. Formele poliarticulară şi oligoarticulară. Diagnostic diferenţial.

Principiile de tratament. Prognosticul.

Page 2: Pediatrie Rom

2

22. Colagenozele la copii. Criterii de diagnostic ale lupusului eritematos sistemic, dermatomioziteijuvenile, sclerodermiei de sistem. Mecanizmele etiopatogenetice. Principii de tratament.Complicaţiile.

23. Purpura Henoch-Schonlein. Etiologie. Patogenie. Tabloul clinic. Diagnosticul pozitiv şidiferenţial. Principiile de tratament. Complicaţiile. Supraveghere medicală.

Sistemul respirator.24. Febra şi sindromul hipertermic la copii. Etiologia şi fiziopatologia. Formele clinice. Diagnosticul

diferenţial. Convulsiile febrile.Tratamentul.25. Bronşitele la copii. Definiţie. Bronşita acută. Etiologie. Patogenie. Tabloul clinico-paraclinic.

Diagnosticul pozitiv şi diferenţial. Tratamentul. Profilaxia.26. Bronşita obstructivă acută la copii. Etiologie. Patogenie. Tabloul clinic. Diagnosticul pozitiv şi

diferenţial. Tratamentul. Profilaxia.27. Bronşiolita la copii. Etiologie. Patogenie. Tabloul clinic. Diagnosticul pozitiv şi diferenţial.

Tratamentul. Profilaxia.28. Pneumonia comunitară la copii. Definiţie. Etiologie. Patogenie. Criterii de diagnostic.

Particularităţile clinice la copiii de vîrstă fragedă. Diagnosticul diferenţial. Tratamentul.Supravegherea. Profilaxia.

29. Bronhopneumonia la copii. Definiţie. Etiologie. Patogenie. Tabloul clinico explorativ .Diagnosticul diferenţial.

30. Particularităţile clinico-radiologice ale diferitor forme de pneumonii la copii în funcţie de factoriietiologici: pneumococ, stafilococ, infecții atipice.

31. Conduita terapeutică în pneumonia comunitară. Tratamentul sindromal şi terapia antimicrobianăal pneumoniilor comunitare la copii.

32. Complicaţii pulmonare şi extrapulmonare în pneumonii la copii. Diagnosticul pozitiv şidiferenţial. Principii de tratament si recuperare Profilaxia.

33. Tratamentul şi recuperarea copilului cu pneumonie în condiţii de ambulator. Supravegheremedicală

34. Bronşita cronică la copii. Definiţie. Etiologie. Patogenie. Tabloul clinic. Diagnosticul pozitiv şidiferenţial. Tratamentul. Profilaxia. Supraveghere medicală.

35. Bronsiectaziile. Definiţie. Etiologie. Patogenie. Tabloul clinic. Diagnosticul pozitiv şi diferenţial.Tratamentul. Profilaxia. Supraveghere medicală. Expertiza vitalitătii

36. Malformațiile bronho-pulmonare. Definiţie. Etiologie. Patogenie. Tabloul clinic. Diagnosticulpozitiv şi diferenţial. Tratamentul. Profilaxia. Supraveghere medicală. Expertiza vitalității.

37. Fibroza chistică (mucoviscidoza). Notiune. Etiologie. Patogenie. Tabloul clinic. Diagnosticulpozitiv şi diferenţial. Tratamentul. Supraveghere medicală. Expertiza vitalitătii

Alergologie ţi imunologie.38. Alergia alimentară la copii. Patogenie. Tabloul clinic. Diagnosticul pozitiv şi diferenţial. Terapia,

profilaxia. Prognosticul. Supraveghere medicală39. Dermatita atopică. Etiologie. Factori de risc. Patogenie. Tabloul clinic. Diagnosticul pozitiv şi

diferenţial. Tratament: diete hipoalergice, terapia topica si sistemica . Prognosticul. Măsuri depreventie.

40. Astmul bronşic la copii. Definiţie. Factorii de risc si factorii triger. Patogenie. Manifestari clinice.Metodele de evaluarea copilului cu astm. Criterii de diagnostic a astmului la copiii de varsta sub 5ani si dupa 5 ani. Clasificare. Diagnostic diferential.

41. Tratamentul astmului bronşic la copii. Terapia de urgenta si terapia de control al astmului.Terapia pe trepte. Particularitatile de terapie in raport de varsta. Complicatiile in astmul bronsicla copil. Starea de rău astmatic: cauzele, tabloul clinic, tratament. Supraveghere medicală.Educatia familiei si a copilului cu astm.

Page 3: Pediatrie Rom

3

42. Particularităti morfo-fiziologice ale sistemului imun la copii de diferite vîrste. Functiile sistemuluiimun. Notiune despre sistemul de apărare specifică si nespecifică.

43. Stările de imunodeficientă la copii. Clasificare, tablou clinic, principii de diagnostic si tratament.Sistemul digestiv.

44. Boala diareică acută la sugar. Etiologie. Tablou clinic. Diagnosticul pozitiv şi diferenţial.Principii de tratament.

45. Celiachia. Etiologie. Patogenie. Tabloul clinic. Diagnosticul pozitiv şi diferenţial. Tratamentul.Evoluţia. Profilaxia. Supraveghere medicală

46. Intoleranţa la proteinele laptelui de vaci la copii. Etiologie. Patogenie. Tabloul clinic.Diagnosticul pozitiv şi diferenţial. Tratamentul. Profilaxia.

47. Insuficienţa lactazică primară şi secundară la copii. Patogenie. Tabloul clinic. Diagnosticulpozitiv şi diferenţial. Tratamentul. Profilaxia. Supraveghere medicală

48. Dereglări funcţionale ale tubului digestiv la copii. Etiopatogenie. Tabloul clinic. Diagnosticulpozitiv şi diferenţial. Diagnosticul diferenţial al pilorispasmului şi pilorostenozei. Tratamentul.Profilaxia.

49. Dischineziile (disfuncţia) căilor biliare la copii. Etiopatogenie. Formele clinice. Diagnosticulpozitiv şi diferenţial. Tratamentul dietetic şi medicamentos. Evoluţia. Profilaxia.

Hematologie.50. Purpura trombocitopenică idiopatică la copii. Etiologie. Patogenie. Tabloul clinic. Diagnosticul

pozitiv şi diferenţial. Tratamentul. Profilaxia. Supraveghere medicală.51. Coagulopatii la copii. Hemofilia. Patogenie. Tabloul clinic. Diagnosticul pozitiv şi diferenţial.

Programele de tratament. Profilaxie. Supraveghere medicală.52. Anemiile hemolitice ereditare(primare). Patogenie. Tabloul clinic. Diagnosticul pozitiv şi

diferenţial. Tratamentul. Profilaxia.Supraveghere medicală.53. Anemii hemolitice dobandite(secundare). Etiopatogenie. Tabloul clinic. Diagnosticul pozitiv şi

diferenţial. Tratamentul. Profilaxia. Supraveghere medicală.

Sistemul renourinar54. Tubulopatiile la copii. Etiologie. Patogenie. Clasificarea tubulopatiilor după localizarea afecţiunii,

sindroamele principale. Tabloul clinico-paraclinic. Diagnosticul diferenţial. Tratamentul.Prognosticul.

55. Infecţia tractului urinar la copii. Etiologie. Patogenie. Clasificarea. Particularităţile pielonefritei lacopiii de vârstă fragedă. Diagnosticul pozitiv şi diferenţial. Tratamentul. Profilaxie. Supravegheremedicalăe.

56. Enurezisul la copii. Etiologie. Patogenie. Tabloul clinic. Diagnosticul pozitiv şi diferenţial.Tratamentul. Profilaxia. Prognosticul.

57. Glomerulonefrita acută poststreptococică la copii. Etiologie. Patogenie. Tabloul clinic.Diagnosticul pozitiv şi diferenţial. Tratamentul. Profilaxia. Prognosticul. Supraveghere medicală.

58. Sindromul nefrotic idiopatic la copii. Etiologie. Patogenie. Tabloul clinic. Diagnosticul pozitiv şidiferenţial. Tratamentul. Profilaxia. Prognosticul. Supraveghere medicală.

Sistemul cardiovascular59. Malformaţii congenitale de cord. Etiologie. Factori de risc. Patogenie. Clasificare. Fazele

evolutive fiziopatologice.60. Malformaţii congenitale de cord cu şunt stânga-dreapta (canal arterial permiabil, defect septal

interatrial, defect septal interventricular, comunicare atrio-ventriculară). Fiziopatologie.Manifestările clinice. Diagnosticul pozitiv şi diferenţial. Complicaţiile. Principiile de tratamentconservativ. Indicaţiile la tratamentul cirurgical. Supravegherea de durată.

61. Malformaţii congenitale de cord cu şunt dreapta-stânga cu leziuni cardio-vasculare obstructive(stenoza arterei şi ramurilor pulmonare, coarctaţia de aortă, arc intrerupt al aortei, stenoza aorticăla copii. Fiziopatologie. Manifestările clinice. Diagnosticul pozitiv şi diferenţial.

Page 4: Pediatrie Rom

4

62. Malformaţii congenitale de cord cianotice ( tetralogia Fallot, trunchi arterial comun, transpoziţiacomleta si corectata a vaselor mari, maladia Ebştein, sindromul inimii stângi hipoplazice, drenajulvenos pulmonar total). Fiziopatologie. Manifestările clinice. Diagnosticul pozitiv şi diferenţial.Complicaţiile. Principiile de tratament conservativ. Indicaţiile la tratamentul cirurgical.Supravegherea de durată.

63. Cardiomiopatiile la copii (cardiomiopatia obstructiva hipertrofica, cardiomiopatia dilatativa şirestrictivă). Etiopatogenie. Manifestările clinice. Diagnostic. Principiile de tratament

64. Miocarditele virale la copii. Etiopatogenie. Clasificare. Particularităţile clinice la copii de diferităvârstă. Evoluţia. Complicaţiile. Principiile de tratament. Profilaxia. Supravegherea.

65. Tahicardiile supraventriculare la copii. Etiologie. Tabloul clinic si paraclinic. Ajutorul deurgenţă. Principiile de tratament. Profilaxia. Supravegherea.

66. Tahicardile ventriculare la copii. Clasificare. Particularităţile tabloului clinic. Complicaţiile.Ajutorul de urgenţă. Principiile de tratament. Profilaxia. Supravegherea.

67. Blocurile atrioventriculare la copii. Etiopatogenia. Clasificare. Tabloul clinic ţi paraclinic.Complicaţiile. Principiile de tratament. Profilaxia. Supravegherea.

68. Insuficienţa cardiacă congestivă la copii. Etiopatogenie. Particularităţile tabloului clinic în raportde vârstă. Principiile de tratament. Profilaxia.

Page 5: Pediatrie Rom

5

Testele la PediatrieRAHITISM

1. CS Care factor influenţează absorbţia vitaminei D la nivelul intestinului subţire?a) Absorbţia normală a lipidelorb) Concentraţia mărită a proteinelor în hranăc) Micşorarea electroliţilor în hrana copiluluid) Concentraţia mărită a vitaminelor grupei B în hrana copiluluie) Concentraţia mărită a glucidelor în hrana copilului

---------------------------------------------------------------------2. CS Care metabolit al vitaminei D este cel mai activ?

a) Colecalciferolb) 7-dihidroxicolesterolc) 25-oxivitamina D3d) 24,25-dioxivitamina D3e) 1,25- dioxivitamina D3

---------------------------------------------------------------------3. CS În care organ se formează cel mai activ metabolit al vitaminei D?

a) Pieleb) Intestinc) Ficatd) Rinichie) Stomac

---------------------------------------------------------------------4. CS Hiperplazia ţesutului osteoid în rahitism formează următoarele simptome, cu excepţia:

a) Şanţul Harrisonb) Bose frontale şi parietale a craniuluic) "mătănii costale"d) "brăţări rahitice"e) "şirag de mărgăritare"

---------------------------------------------------------------------5. CS Care este necesitatea zilnică fiziologică în vitamina D la copii?

a) 40 UIb) 50 UIc) 200 UId) 300 UIe) 400 UI

---------------------------------------------------------------------6. CS Rahitismul carenţial de gradul III se caracterizează prin următoarele simptoame, cu excepţia:

a) Deformaţii osoase pronunţateb) Anemie severăc) Afectarea severă a organelor interned) Retard neuromotor şi fizice) Indicii biochimici ai sângelui normali

---------------------------------------------------------------------7. CS Semnele de debut ale rahitismului carenţial sunt următoarele, cu excepţia:

a) Craniotabes

Page 6: Pediatrie Rom

6

b) Transpiraţie abundentăc) Alopecie occipitalăd) Somn neliniştite) Dermografism roşu, stabil

---------------------------------------------------------------------8. CS Semnele osteomalaciei în rahitismul carenţial sunt următoarele, cu excepţia:

a) Craniotabesb) Flexibilitatea mărită a bordurilor fontanelei anterioarec) Şanţul Harrisond) Aplatizarea occipitalăe) Alopecia occipitală

---------------------------------------------------------------------9. CM Din preparatele vitaminei D fac parte:

a) Calciferolb) Oxidevitc) Calcidiold) Calcitriole) Bio-splat

---------------------------------------------------------------------10. CM Perioada de stare a rahitismului carenţial decurge cu următoarele semne craniene:

a) Craniostenozăb) Aplatizarea occipitalăc) Cap "pătrat"d) Frunte olimpianăe) Bose frontale şi parietale

---------------------------------------------------------------------11. CM Funcţia căror organe este influenţată de metabolitul 1,25-dihidrocolecalciferol?

a) Intestinul subţireb) Rinichiic) Plămâniid) Sistemul musculare) Glandele paratiroide

---------------------------------------------------------------------12. CM Care este rolul parathormonului în patogenia rahitismului carenţial?

a) Mobilizează calciul din oase în condiţiile de hipocalciemieb) Stimulează sinteza de 1,25(OH)2D3c) Stimulează reabsorbţia calciului şi magneziului în tubii renalid) Micşorează excreţia fosfaţilor cu urinae) Măreşte excreţia bicarbonaţilor cu urina

---------------------------------------------------------------------13. CM Hipotonia musculară întâlnită în rahitismul carenţial decurge cu următoarele simptome:

a) Torace în formă de "clopot"b) Abdomen "de broască"c) Dehiscenţa muşchilor drepţi ai abdomenuluid) Cifoza dorsolombarăe) Şanţul Harrison

Page 7: Pediatrie Rom

7

---------------------------------------------------------------------14. CM Evoluţia rahitismului carenţial poate fi:

a) Acutăb) Subacutăc) Recidivantăd) Latentăe) Progresivă

---------------------------------------------------------------------15. CM În care organe are loc metabolizarea vitaminei D?

a) Pieleb) Rinichic) Ficatd) Plămânie) Intestin

---------------------------------------------------------------------16. CM Care tulburări dentare se întâlnesc în rahitismul carenţial dobândit?

a) Erupţia dinţilor de lapte întârzieb) Hipoplazia smalţuluic) Predispunerea la carie a dentiţiei definitived) Erupţia dentară definitivă precocee) Erupţia dentară de lapte precoce

---------------------------------------------------------------------17. CM Pentru diganosticarea rahitismului carenţial sunt folosite următoarele date:

a) Examenul clinicb) Modificările biochimice în sângec) Datele radiologice cu schimbări caracteristiced) Indicii dezvoltării fizicee) Starea funcţională a sistemului cardiovascular

---------------------------------------------------------------------18. CM Care factori influenţează ineficienţa razelor solare:

a) Latitudinea nordicăb) Sticla obişnuităc) Concentraţia mărită a prafului în aerd) Sezon - primăvarae) Pigmentarea cutanată

---------------------------------------------------------------------19. CM Ce schimbări la nivelul oaselor lungi sunt caracteristice pentru rahitismul carenţial?

a) "Brăţări" rahiticeb) Coxa varac) Genu varumd) Deformaţii în formă de "O"sau "X"e) Şanţul Harrison

---------------------------------------------------------------------20. CM Diagnosticul pozitiv în rahitismul carenţial se bazează pe:

a) Tabloul clinicb) Calciul seric normal sau scăzutc) Hiperfosfatemie

Page 8: Pediatrie Rom

8

d) Creşterea nivelului parathormonului în sângee) Micşorarea nivelului metaboliţilor vitaminei D (25(OH)D3, 1,25(OH)2D3)

HIPOTROFIA---------------------------------------------------------------------

21. CS Tabloul clinic a hipotrofiei dobândite de gradul II se caracterizează prin toate, cu excepţia:a) Apetitul scăzutb) Toleranţa digestivă marităc) Scaun instabild) Turgorul tisular reduse) Musculatura hipotonă

---------------------------------------------------------------------22. CS Care din factorii enumeraţi mai jos nu constituie o greşeală alimentară calitativă în hipotrofia

dobîndită:a) Raţie insuficientă de proteineb) Exces de făinoasec) Carenţa de lipided) Carenţa totală de caloriie) Numărul de alăptări mărit

---------------------------------------------------------------------23. CS Tabloul paraclinic al hipotrofiei dobândite de gradul II se caracterizează prin următoarele

schimbări, cu excepţia:a) Secreţia şi aciditatea sucului gastric scadeb) Metabolismul bazal scadec) Mobilitatea fagocitelor este redusăd) IgA secretorie scadee) Activitatea dizaharidazelor creşte

---------------------------------------------------------------------24. CS Formele clinice ale hipotrofiei congenitale sunt următoarele, cu excepţia:

a) Neuropaticăb) Cardiovascularăc) Neurodistroficăd) Encefalopaticăe) Neuroendocrină

---------------------------------------------------------------------25. CS Care din factorii enumeraţi mai jos nu constituie o greşeală alimentară cantitativă în

hipotrofia dobîndită:a) Hipogalactia la mamăb) Copil anorexicc) Numărul de mese măritd) Aport insuficient cantitativ, determinat de vomitări cronicee) Dereglări de supt

---------------------------------------------------------------------26. CS Hipotrofia congenitală poate fi consecinţa următoarilor factori etiologici, cu excepţia:

a) Gestozele la mamăb) Influienţa toxică a diferitor factori nocivi profesionali la mamă şi fătc) Supraalimentaţia mamei în timpul sarciniid) Boli cronice ale mamei

Page 9: Pediatrie Rom

9

e) Alimentaţia deficitară a mamei оn timpul sarcinii

---------------------------------------------------------------------27. CS Hipotrofia dobândită poate fi consecinţa următoarelor malformaţii congenitale, cu excepţia:

a) Pilorostenozab) Sindactiliec) Megacolond) Atrezie a căilor biliaree) Malformaţii congenitale de cord

---------------------------------------------------------------------28. CS Criteriile pentru aprecierea gradului de malnutriţie la sugari sunt toate, cu excepţia:

a) Dispariţia treptată a ţesutului adipos subcutanb) Indicele ponderalc) Factorul etiologicd) Indicele de nutriţiee) Tabloul clinic

---------------------------------------------------------------------29. CM Tabloul paraclinic al hipotrofiei dobândite de gradul II se caracterizează prin:

a) Scăderea secreţiei şi acidităţii sucului gastricb) Scăderea metabolismului bazalc) Scăderea IgA secretoriid) Creşterea activităţii dizaharidazelore) Reducerea mobilităţii fagocitelor

---------------------------------------------------------------------30. CM Greşeli alimentare calitative ca factori etiologici a hipotrofiei dobândite fac parte:

a) Raţie insuficientă de glucideb) Raţie insuficientă de proteinec) Carenţa de lipided) Numărul de mese mărite) Folosirea preponderent a proteinelor vegetale

---------------------------------------------------------------------31. CM Din greşelile alimentare cantitative ca factori etiologici a hipotrofiei dobândite fac parte:

a) Apetit scăzut la copilb) Aport insuficient cantitativ determinat de vomitări cronicec) Hipogalactie la mamăd) Alimentaţie artificialăe) Dereglări de supt/deglutiţie

---------------------------------------------------------------------32. CM Criteriile de apreciere a gradului de malnutriţie la sugar sunt:

a) Curba ponderalăb) Dispariţia treptată a ţesutului adipos subcutanc) Indicele ponderald) Indicele de nutriţiee) Factorul etiologic

---------------------------------------------------------------------33. CM Hipotrofia dobândită poate fi provocată de următorii factori etiologici:

a) Alimentari

Page 10: Pediatrie Rom

10

b) Infecţii recidivantec) Malformaţii congenitaled) Vaccinoprofilaxiee) Enzimopatii ereditare

---------------------------------------------------------------------34. CM Tulburările cronice ale stărilor de nutriţie la copiii sugari includ următoarele:

a) Hipotrofieb) Hipostaturăc) Paratrofied) Eutrofiee) Hipoplazie

---------------------------------------------------------------------35. CM Tabloul clinic al hipotrofiei dobândite gradul III se caracterizează prin:

a) Apetit scăzut până la anorexieb) Toleranţa digestivă scăzutăc) Scaun constipatd) Tegumentele pal-rozee) Turgorul şi elasticitatea tisulară nu sunt schimbate

---------------------------------------------------------------------36. CM Istoricul anamnestic al hipotrofiei include:

a) Stabilirea antecedentelor infecţioase la mamă şi copilb) Modul în care a decurs sarcinac) Alimentaţia mamei înainte şi în decursul sarciniid) Greutatea la naşteree) Istoricul anamnestic nu are valoare în diagnosticul hipotrofiei

---------------------------------------------------------------------37. CM Tratamentul hipotrofiei constă în:

a) Depistarea şi lichidarea cauzelor ce au provocat hipotrofiab) Dietoterapiec) Fermentoterapied) Vitaminoterapiee) Antibioticoterapie

---------------------------------------------------------------------38. CM Profilaxia hipotrofiei prevede:

a) Supravegherea medicală activă a sugaruluib) Menţinerea alimentaţiei naturalec) Depistarea precoce şi înlăturarea greşelilor alimentared) Diversificarea adecvată a alimentaţiei naturalee) Tratamentul hipotrofiei

---------------------------------------------------------------------39. CM Formele clinice ale hipotrofiei congenitale sunt:

a) Cardiovascularăb) Neuropaticăc) Neurotroficăd) Neuroendocrinăe) Encefalopatică

Page 11: Pediatrie Rom

11

---------------------------------------------------------------------40. CM Tabloul clinic al hipotrofiei de gradul III se caracterizează prin:

a) Ţesutul adipos subcutan dispare pe abdomen şi toraceb) Faţa are formă de triunghic) Pielea este palidă, cenuşie, flascăd) Atrofie şi hipotonie muscularăe) Hiporeflexie

ALERGIA ALIMENTARĂ

---------------------------------------------------------------------41. CS Alergenul alimentar întâlnit cel mai frecvent la copiii primului an de viaţă:

a) Ouăleb) Laptele de vacic) Legumeled) Fructelee) Cerealele

---------------------------------------------------------------------42. СS Rolul principal în patogenia alergiei alimentare o are:

a) Infecţiile bacterieneb) Sensibilizarea cu creşterea nivelului de IgEc) Infecţiile viroticed) Influienţa unor substanţe industrialee) Influienţa unor substanţe chimice

---------------------------------------------------------------------43. CS Ca barieră anatomică a tractului digestiv serveşte:

a) Lamina propriab) Glicoproteinelec) Mucoproteineled) IgA secretore) Insuficienţa funcţională a glandelor tractului digestiv

---------------------------------------------------------------------44. CS Calea de sensibilizare cu alergeni alimentari este:

a) Alimentarăb) Respiratoriec) Cutanatăd) Limfogenăe) Hematogenă

---------------------------------------------------------------------45. CS În patogenia alergiei alimentare sunt implicate 4 mecanisme cunoscute, cu excepţia:

a) Tip reaginic imediatb) Tip non reaginicc) Tip cu formare de complexe imuned) Tip celular mediate) Instabilitatea membranelor celulare

---------------------------------------------------------------------46. CS Diagnosticul diferenţial în alergia alimentară se face cu următoarele maladiii, cu excepţia:

a) Insuficienţa de alfa1-antitripsină

Page 12: Pediatrie Rom

12

b) Intoleranţa la lactozăc) Intoleranţa la glutend) Maladii gastrointestinale cronicee) Dermatita atopică

---------------------------------------------------------------------47. CS Principiile de bază în tratamentul alergiei alimentare sunt următoarele, cu excepţia:

a) Excluderea alergenului alimentar din produsele alimentareb) Terapia medicamentoasăc) Terapia localăd) Antibioticoterapiae) Imunoterapia

---------------------------------------------------------------------48. CS În alimentaţia artificială a copilului cu alergie alimentară se recomandă următoarele, cu

excepţia:a) Lapte integralb) Chefirc) Biolactd) NAN hipoalergice) Amestecuri acidulate

---------------------------------------------------------------------49. CM Afectarea cutanată în alergia alimentară:

a) Exema infantilăb) Diateza hemoragicăc) Dermatita atopicăd) Purpura trombocitopenicăe) Urticaria

---------------------------------------------------------------------50. CM Afectarea tractului digestiv în alergia alimentară:

a) Enterocolonopatiab) Stomatitac) Gastritad) Intoleranţa la dizaharidee) Polichistoza pancreasului

---------------------------------------------------------------------51. CM Metodele de diagnostic în alergia alimentară:

a) Teste de eliminareb) Teste cutanatec) Teste prin inhalaţiid) Spirografiae) Testul leucopenic şi trombocitopenic

---------------------------------------------------------------------52. CM Stări acute în alergia alimentară:

a) Exema infantilăb) Şocc) Colapsd) Celiachiae) Crize de astm bronşic

Page 13: Pediatrie Rom

13

---------------------------------------------------------------------53. CM Afectările aparatului respirator în alergia alimentară poate fi sub formă de:

a) Rinităb) Laringităc) Pneumonied) Astm bronşice) Bronşită

---------------------------------------------------------------------54. CM Formele clinice în alergia alimentară:

a) Afectarea tegumentelorb) Afectarea sistemului respiratorc) Afectarea sistemului urinard) Afectarea sistemului gastrointestinale) Afectarea sistemului nervos

---------------------------------------------------------------------55. CM Tipul de sensibilizare în alergia alimentară:

a) Monosensibilizare alimentarăb) Polisensibilizare alimentarăc) Sensibilizare polivalentă (combinată)d) Bivalentăe) Non-sensibilizare

---------------------------------------------------------------------56. CM Apărarea organismului de alergenii alimentari se datorează:

a) Barierei anatomiceb) Lamina propriac) Barierei fiziologiced) Barierei imunee) Histaminei

---------------------------------------------------------------------57. CM Metodele instrumentale de diagnostic în alergia alimentară:

a) Ultrasonografia organelor interneb) Electrocardiografiac) Fibrogastroduodenoscopiad) Cardiointervalografiae) Rectoromanoscopia

---------------------------------------------------------------------58. CM Manifestările clinice ale reacţiilor pseudoalergice:

a) Urticarie acutăb) Urticarie cronicăc) Şoc anafilacticd) Astm bronşice) Furunculoza

---------------------------------------------------------------------59. CM Terapia alergiei alimentare în perioada de acutizare include:

a) Hiposensibilizanteb) Adsorbenţi

Page 14: Pediatrie Rom

14

c) Fermenţid) Biopreparatee) Antibiotice

---------------------------------------------------------------------60. CM Indicaţiile pentru tratament cu glucocorticoizi în alergia alimentară:

a) Status astmaticusb) Dermatita atopicăc) Şocd) Gastoenterocolita alergicăe) Edemul Quinke

PIELONEFRITA

---------------------------------------------------------------------61. CS Care sindrom clinic în evoluţia pielonefritei este caracteristic pentru copiii de vârstă fragedă?

a) Sindromul astenicb) Sindromul dizuricc) Sindromul dispepticd) Sindromul viremice) Sindromul neurovegetativ

---------------------------------------------------------------------62. CS Care este metoda screening în diagnosticul pielonefritei?

a) Cistografia şi urografiab) Ultrasonografia rinichilor şi scintigrafia rinichilorc) Scintigrafia rinichilor şi urografia rinichilord) Ultrasonografia rinichilor şi urografia rinichilore) Cistografia şi ultrasonografia rinichilor

---------------------------------------------------------------------63. CS Care este agentul patogen, întâlnit cu o frecvenţă de 80% cazuri în dezvoltarea pielonefritei la

copii:a) Stafilococulb) Proteusc) Klebsiellad) Esherihia colie) Mycoplasma

---------------------------------------------------------------------64. CS Copil în vârstă de 3 ani la care este stabilit diagnosticul de infecţie a tractului urinar, acesta

fiind primul episod documentat. Ce examinare include evaluarea imagistică?a) Urografiab) Cistografiac) Ecografia abdominalăd) Scintigrafia rinichilor şi urografiae) Nici una din cele enumerate mai sus

---------------------------------------------------------------------65. CS O fetiţă de 5 ani, anterior sănătoasă, este diagnosticată cu pielonefrită acută. Ce indice de

laborator nu este esenţial pentru diagnostic la moment?a) Ureea, creatininab) Sumarul urinei

Page 15: Pediatrie Rom

15

c) Colestrolul seric, acidul uricd) Uroculturae) Analiza urinei după Neciporenco

---------------------------------------------------------------------66. CS O fetiţă în vârstă de 9 ani prezintă acuze la dureri periodice în abdomen, dizurie. În analiza

sumară a urinei este prezentă leucocituria. Primar s-a îmbolnăvit la vârsta de 6 ani, când auapărut dureri în regiunea lombară, periodic leucociturie. Care din examinări nu este obligatorie lamoment?a) Sumarul urineib) Ultrasonografia şi scintigrafia rinichilorc) Urografia şi cistografia renalăd) Biopsia renalăe) Clearence-ul creatininei.

---------------------------------------------------------------------67. CS Ce investigaţie nu este de bază în cazul prezenţei enurezei la copil:

a) Anamnesticul familialb) Examenul fizical completc) Urografiad) Biopsia renalăe) Cistografia

---------------------------------------------------------------------68. CS Ce patologie renală se manifestă cu pneumaturie?

a) Glomerulonefritab) Sindromul Alportc) Cistitad) Pielonefritae) Reflux vezico-renal

---------------------------------------------------------------------69. CM Ce metode imagistice confirmă diagnosticul de pielonefrită la copii?

a) Urografiab) Scintigrafia renalăc) Ultrasonografia renalăd) Cistografiae) Citoscopia

---------------------------------------------------------------------70. CM Factorii de risc în dezvoltarea pielonefrita la copil sunt:

a) Focare cronice de infecţieb) Infecţii intercurente frecventec) Anemia carenţialăd) Gastroduodenita acutăe) Vulvovaginitele şi cistitele

---------------------------------------------------------------------71. CM Ce manifestări clinice sunt caracteristice pielonefritei la copiii de vârstă fragedă?

a) Anemiab) Polachiuriec) Febrăd) Diaree

Page 16: Pediatrie Rom

16

e) Semne generale de intoxicaţie

---------------------------------------------------------------------72. CM Factorii predispozanţi antenatali în dezvoltarea pielonefritei la copii sunt:

a) Nefropatia în sarcinăb) Pielonefrita cronică la gravidăc) Dermatita alimentară acutăd) Viroze intercurente frecvente la gravidăe) Focare cronice de infecţie la gravidă

---------------------------------------------------------------------73. CM În cazul pielonefritei, cu ce maladie este necesar de efectuat diagnosticul diferenţiat?

a) Glomerulonefritab) Tuberculoza renalăc) Cistitad) Bronşita acutăe) Bolile diareice acute

---------------------------------------------------------------------74. CM Sub ce mască mai frecvent decurge pielonefrita la copiii nou-născuţi şi sugari?

a) Sepsisb) Enterocolităc) Anemied) Infecţie virală respiratorie acutăe) Alergie alimentară

---------------------------------------------------------------------75. CM Indicaţi tratamentul pielonefritei acute, forma gravă:

a) Biterapie antibacterianăb) Perfuzii intravenoasec) Monitorizarea diurezeid) Imunosupresantee) Dezagregante

---------------------------------------------------------------------76. CM Care sunt indicaţiile pentru efectuarea cistografiei micţionale?

a) Disuriab) Enurezac) Traumatism abdominald) Prezenţa la ecografia rinichilor după micţie a urinei rizidualee) Hipertensiune arterială

---------------------------------------------------------------------77. CM Care sunt cele mai frecvente manifestări clinice a pielonefritei la copii mai mari de 3 ani?

a) Dureri în regiunea lombarăb) Disuriec) Diareed) Dureri în abdomene) Febră înaltă

---------------------------------------------------------------------78. CM Principalele simptome clinice ale „sindromului cistic" sunt:

a) Dureri abdominale

Page 17: Pediatrie Rom

17

b) Polachiuriac) Cefaleed) Dureri în regiunea lombarăe) Disuria

---------------------------------------------------------------------79. CM Care sunt cauzele enurezei idiopatice la copii:

a) Diverticulul uretralb) Predispoziţie ereditarăc) Tulburări psihoemoţionaled) Stenoza uretrei distalee) Traume emoţionale

---------------------------------------------------------------------80. CM Care sunt indicaţiile pentru urografie?

a) Colica renalăb) Hipertensiunea arterialăc) Traumatismul abdominald) Procesul acut de tuberculozăe) Oligurie

GLOMERULONEFRITA

---------------------------------------------------------------------81. CS Prin ce sindrom clinic se manifestă varianta morfologică a glomerulonefritei minimale?

a) Nefriticb) Nefroticc) Urinar izolatd) Nefrotic cu hematurie şi hipertensiune arterialăe) Hematuric

---------------------------------------------------------------------82. CS Ce variaţie morfologică corespunde glomerulonefritei acute rapid progresive?

a) GN minimalăb) GN mesangio-proliferativăc) GN extracapilarăd) GN membrano-proliferativăe) GN difuză sclerozantă

---------------------------------------------------------------------83. CS Ce sindrom clinic al glomerulonefritei acute în cazul cronicizării procesului se transformă în

forma mixtă a glomerulonefritei cronice?a) Sindromul nefriticb) Sindromul urinar izolatc) Sindromul nefroticd) Sindromul hematurice) Sindromul nefrotic cu hematurie şi hipertensiune arterială

---------------------------------------------------------------------84. CS Pentru sindromul nefrotic complect în glomerulonefrită acută este caracteristic:

a) Hematuria lipseşteb) Microhematuriac) Hematurie moderată

Page 18: Pediatrie Rom

18

d) Macrohematuriee) Eritrocite în urină 30-40 mii/ml după Neciporenco

---------------------------------------------------------------------85. CS Care este cel mai frecvent factor etiologic al glomerulonefritei acute?

a) Stafilococulb) Streptococul beta-hemoliticc) Virusuriled) Alergia alimentarăe) Vaccinările

---------------------------------------------------------------------86. CS Cărui tip de glomerulonefrită se asociază, drept complicaţie, insuficienţa renală încă din

primele zile ale debutului bolii?a) GN acută cu sindrom nefriticb) GN acută cu sindrom nefroticc) GN acută cu sindrom izolat urinard) GN malignă (rapid progresivă)e) GN acută cu sindrom nefrotic idiopatic

---------------------------------------------------------------------87. CS Pentru care sindrom al glomerulonefritei acute este caracteristică hipercolesterolemia?

a) Sindromul nefriticb) Sindromul urinar izolatc) Sindromul renald) Sindromul hematurice) Sindromul nefrotic

---------------------------------------------------------------------88. CS Care este cel mai constant şi durabil simptom paraclinic în sumarul urinei în glomerulonefrita

acută cu sindrom nefritic?a) Hematuriab) Proteinuriac) Cilindruriad) Micşorarea densităţii urineie) Proteinurie masivă

---------------------------------------------------------------------89. CM Ce variante morfologice ale glomerulonefritei se pot manifesta clinic cu sindrom nefrotic?

a) Mesangio-proliferativăb) GN cu schimbări minimalec) GN membrano-proliferativăd) IgA nefropatiae) GN membranoasă

---------------------------------------------------------------------90. CM Criteriile de diagnostic ale sindromului nefritic sunt:

a) Proteinuria minorăb) Hematuriac) Hipertensiunea arterialăd) Hipo- şi disproteinemiae) Hipercolesterolemia

Page 19: Pediatrie Rom

19

---------------------------------------------------------------------91. CM Care variante morfologice ale glomerulonefritei se pot manifesta clinic cu hematurie?

a) Mesangio-proliferativăb) GN minimalăc) GN membrano-proliferativăd) IgA nefropatiae) GN membranoasă

---------------------------------------------------------------------92. CM Care sunt criteriile glomerulonefritei de origine imunocomplexă primară?

a) Complexii imuni circulanţi în ser crescuţib) Nivel scăzut a complementului sericc) Afectarea ambilor rinichi conform ultrasonografieid) Depozitarea imunoglobulinelor de-a lungul membranei bazale glomerularee) Date ultrasonografice de afectare unilaterală a rinichilor

---------------------------------------------------------------------93. CM Ce se indică în tratamentul sindromului nefrotic?

a) Salureticeb) Osmodiureticec) Inhibitori ai aldosteronuluid) Metoda de rehidrataree) Diuretice de ansă

---------------------------------------------------------------------94. CM Criteriile diagnostice ale sindromului urinar izolat sunt:

a) Edemeb) Leucociturie tip limfocitarc) Proteinurie mai puţin de 2,5 g/24 ored) Hematuriee) Hipotensiunea arterială

---------------------------------------------------------------------95. CM Criteriile diagnostice ale formei mixte în glomerulonefrită sunt:

a) Edeme, hematurieb) Proteinurie mai mult de 2,5 g/24 orec) Proteinurie neselectivăd) Hipo- şi disproteinemiee) Hipotensiune arterială

---------------------------------------------------------------------96. CM Criteriile de diagnostic ale formei hematurice în glomerulonefrită sunt:

a) Hematurie moderatăb) Macrohematuriec) Proteinurie până la 1,0 g/24 ored) Edeme, anasarcăe) Hipercolesterolemia

---------------------------------------------------------------------97. CM Dietoterapia în glomerulonefrită include:

a) Proteine 1,5 mg/kgb) Fără sarec) Proteine 5 mg/kg

Page 20: Pediatrie Rom

20

d) Limitarea cărnii, peştelui, brânzeie) Ulei vegetal 15 ml/24 ore

---------------------------------------------------------------------98. CM Care sunt indicaţiile biopsiei renale în glomerulonefrită?

a) Proteinurie şi hematurie de etiologie necunoscutăb) Hipertensiune arterială de etilogie necunoscutăc) Ineficacitatea tratamentului administratd) Suspecţie la amiloidozăe) Tuberculoza renală

---------------------------------------------------------------------99. CM Care sunt contraindicaţiile biopsiei renale în glomerulonefrită?

a) Faza terminală a IRCb) Anevrism al arterei renalec) Rinichi unicd) Hipertensiune arterialăe) Evoluţia torpidă a glomerulonefritei

---------------------------------------------------------------------100. CM Care sunt trasăturile caracteristice de manifestare a formei maligne a glomerulonefritei?

a) Timp îndelungat se menţine oligoanuriab) Reducerea filtraţiei glomerulare din primele zile de boalăc) Proteinurie masivăd) Filtraţia glomerulară normalăe) Cilindrurie evidentă

---------------------------------------------------------------------101. CM Ce simptome extrarenale predomină în glomerulonefrita acută poststreptococică?

a) Edemeb) Oliguriec) Hematuried) Inapetenţăe) Febră

ASTMUL BRONŞIC

---------------------------------------------------------------------102. CS Celula care joacă rolul principal în patogenia astmului bronşic este:

a) Limfocitulb) Celula endotelialăc) Eozinofild) Monocite) Fibroblast

---------------------------------------------------------------------103. CS Care clasă de imunoglobuline este implicată în patogenia astmului bronşic atopic la copii:

a) IgAb) IgDc) IgEd) IgMe) IgG

Page 21: Pediatrie Rom

21

---------------------------------------------------------------------104. CS Veriga principală în patogenia astmului bronşic atopic este:

a) Procesul inflamator în mucoasa bronşiilor de origine alergicăb) Procesul inflamator al căilor respiratorii de origine viroticăc) Procesul inflamator al căilor respiratorii de origine bacterianăd) Procese autoimunee) Procesul inflamator al căilor respiratorii de origine micotică

---------------------------------------------------------------------105. CS Hiperreactivitatea bronhiilor în astmul bronşic este legată de:

a) Blocarea beta2-adrenoreceptorilorb) Leziunile morfologice ale peretelui bronhialc) Leziunile imunopatologice ale peretelui bronhiald) Leziunile funcţionalee) Leziunile infecţioase

---------------------------------------------------------------------106. CS Pentru criza de astm bronsic la copii nu este caracteristic:

a) Tusă spastică cu spută albicioasăb) Dispnee expiratoriec) Stare de agitaţie, frică, cefaleed) Dispnee inspiratoriee) Accesele survin frecvent noaptea-dimineaţa

---------------------------------------------------------------------107. CS Care este calea cea mai eficace de administrare a cromoglicatului de sodiu în tratamentul

astmului bronşic la copii:a) Intravenosb) Submuscularc) Intramusculard) Inhalatore) Per os

---------------------------------------------------------------------108. CS Investigaţia care trebuie să fie efectuată la copil cu astm bronşic în caz dacă după

inhalarea cu salbutamol, s-a dezvoltat tahicardia, este:a) Analiza generală a sângeluib) Radiografia cutiei toracicec) Analiza biochimică a sângeluid) ECGe) USG organelor interne

---------------------------------------------------------------------109. CM Trăsăturile patogenetice ale astmului bronşic atopic la copii sunt:

a) Leziunea morfologică şi funcţională a peretelui bronhialb) Leziuni imunopatologicec) Hiperreactivitatea bronhiilord) Leziunile sistemului neuroendocrine) Procesul infecţios

---------------------------------------------------------------------110. CM Diagnosticul de astm bronşic la copii se pune în baza următoarelor date:

a) Predispunerea ereditară

Page 22: Pediatrie Rom

22

b) Repatarea acceselor de obstrucţiec) Anomalii atopice de constituţied) Dereglări obstructive a bronşiilor mici la spirogramăe) Dereglări restrictive a ventilaţiei pulmonare externe conform datelor spirografiei

---------------------------------------------------------------------111. CM Astmul bronşic la copii trebuie să fie diferenţiat de următoarele patologii:

a) Aspiraţie de corp străinb) Astmul cardiacc) Mucoviscidozad) Pneumonia acutăe) Bronşita obstructivă

---------------------------------------------------------------------112. CM Simptomele caracteristice pentru clinica astmului bronşic la copiii de vârstă fragedă

sunt:a) Accese repetate de dispneeb) Expiraţie prelungităc) Sunet percutor atenuat locald) Raluri umede de calibru mare şi mediu în timpul expiraţieie) Respiraţie diminuată local

---------------------------------------------------------------------113. CM Simptomele clinice ale statusului astmatic la copii sunt:

a) Acces de dispnee care nu trece după terapia tradiţională mai mult de 6 oreb) Dereglări din partea sistemului nervosc) Dezvoltarea plămânului „mut", dispariţia tuseid) Acces de dispnee care a trecut după 4 ore de la începutul terapieie) În plămâni respiraţie aspră, expiraţie prelungită, raluri umede

---------------------------------------------------------------------114. CM Criteriile de gravitate pentru astmul bronşic la copii sunt:

a) Frecvenţa acceselor de dispneeb) Caracterul şi durata acceselorc) Frecvenţa IRVAd) Frecvenţa crizelor nocturnee) Toleranţa la efort fizic

---------------------------------------------------------------------115. CM Cauzele dezvoltării statusului astmatic la copii sunt următoarele:

a) Anularea nemotivată a glucocorticoizilor din tratamentb) Folosirea hipersensibilizanţilorc) Folosirea necontrolată şi îndelungată de adrenomimeticid) Acutizarea procesului inflamator în plămânie) Inhalaţii de gucocorticoizi

---------------------------------------------------------------------116. CM Factorii de risc, crescut în astmul bronşic la copii, sunt:

a) Predispoziţia geneticăb) Infecţiile virale frecvente cu antibioticoterapia necontrolatăc) Diateza alergică în primii ani de viaţăd) Absenţa maladiilor alergice la rudee) Disfunctia sistemului nervos vegetativ

Page 23: Pediatrie Rom

23

PNEUMONIA ACUTĂ

---------------------------------------------------------------------117. CS Pentru pneumoniile destructive este specific:

a) Leucopenieb) Leucocitoza > 20x109/lc) Deviere la dreapta a formulei leucocitared) VSH majorat pînă la 20mm/orăe) Limfocitoză

---------------------------------------------------------------------118. CS Sindromui lobului mediu este:

a) Pneumonie franco - lobară a lobului mediub) Pneumonie destructivă a lobului mediuc) Atelectazie a lobului mediud) Afectarea izolată a lobului mediue) Pneumonie оn focar a lobului mediu

---------------------------------------------------------------------119. CS Diagnosticul definitiv in pneumonie acută ca regulă se stabileşte in baza:

a) Scintigrafiei pulmonareb) Spirograifieic) Bronhoscopieid) Radiografiei cutiei toracicee) Bronhografiei pulmonare

---------------------------------------------------------------------120. CS Semnul ce nu caracterizează bronhopneumonia în focar este:

a) Evoluează cu sindrom toxicoinfecţios sever, care domină examenul fizic pulmonarb) Este cea mai frecventă formă în pneumologia pediatricăc) Se localizează bilateral, diseminat sau paravertebrald) Se produce preponderent la sugar şi la copilul până la 5 anie) Radiologic se exprimă prin opacităţi cu diametrul până la 2-3 cm

---------------------------------------------------------------------121. CS Care pneumonie va evolua cu sindromul abdominal:

a) Pneumoniile polisegmentareb) Pneumoniile interstiţialec) Pneumoniile localizate în segmentele bazaled) Pneumoniile distructivee) Pneumoniile lobului mediu cu component atelectatic

---------------------------------------------------------------------122. CS Care semn clinic nu este caracteristic pentru pneumonia segmentară:

a) Se afectează unul sau câteva segmenteb) Tabloul clinic cu expresivitate generală minorăc) Simptomatica pulmonară este foarte exprimatăd) Deseori evoluează cu component atelectatice) Radiologic se vizualizează printr-o opacitate de formă triungiulară cu vârful în hil

---------------------------------------------------------------------123. CS Indicaţi simptomul clinic specific pentru pneumonia acută necomplicată:

Page 24: Pediatrie Rom

24

a) Expir lung însoţit de geamătb) Accentuarea zgomotelor respiratoriic) Majorarea excursiilor respiratorii în zona afectatăd) Raluri distanţionatee) Raluri umede buloase mici şi crepitante localizate, ce nu dispar la tuse

---------------------------------------------------------------------124. CS Factorul etiologic în pneumonia franco - lobară este:

a) Staphilococcus aureusb) Bacilul haemofilusc) Klebsiella pneumoniaed) Streptococul hemolitice) Pneumococul

---------------------------------------------------------------------125. CM Dispensarizarea copiilor ce au suportat pneumonii acute necomplicate include:

a) Supravegherea medicului de familie pentru o perioadă de 3 lunib) Efectuarea controlului radiologic în dinamicăc) Efectuarea probelor funcţionale pulmonare în dinamicăd) Corecţia stărilor de fon (anemie, rahitism etc.)e) Efectuarea măsurilor de fortificare a statutului fizic prin administrarea de vitamine (A, B5,B12, E)

---------------------------------------------------------------------126. CM Criteriile de diagnostic a pneumoniilor acute după OMS recomandate pentru sectorul

primar sunt:a) Tuseb) Polipnee peste >50 res/minc) Prezenţa sindromului obstructivd) Dispnee, tahipnee, tiraj intercostal şi subcostale) Refuz la supt

---------------------------------------------------------------------127. CM Pentru pneumonia acută sunt caracteristice

a) Dispnee în lipsa sindromului obstructivb) Respiraţie însoţită de geamătc) Raluri umede buloase mici localizated) Emfizem pulmonare) Tiraj inter- şi subcostal

---------------------------------------------------------------------128. CM Tabloul clinico-paraclinic pentru insuficienţa respiratorie de gradul I sunt:

a) Absenţa dispneei în repausb) Cianoza periorală constantăc) Tensiunea arterială micşoratăd) Componenţa gazelor sanguine normală sau uşor micşoratăe) Cianoza periorală se păstrează la oxigenoterapie cu 40-50% O2

---------------------------------------------------------------------129. CM Variantele clinice în pneumoniile acute necomplicate sunt:

a) Pneumonie interstiţialăb) Pneumonie franco-lobarăc) Pneumonie destructină

Page 25: Pediatrie Rom

25

d) Bronhopneumonie în focare confluentee) Pleuropneumonie

---------------------------------------------------------------------130. CM Indicaţiile pentru puncţia pleurală sunt:

a) Pneumonie destructivăb) Pleurezie fibrinoasăc) Piotoraxd) Atelectazie a lobului mediue) Pleurezie exudativă

---------------------------------------------------------------------131. CM Pentru pneumoniile cu focare confluente este caracteristic:

a) Instalarea focarelor masive de infiltraţie pulmonarăb) Afectare bilateralăc) Focarele de condensare au tendinţă de destrucţie şi abcedared) Evoluează cu sindrom obstructive) Evoluează cu sindrom toxico-infecţios sever

---------------------------------------------------------------------132. CM Ce afirmaţii pentru pleureziile metapneumonice sunt corecte:

a) Se dezvoltă concomitent cu procesul pulmonar inflamatorb) Pleurezia se dezvoltă la a 2-3-a săptămână de la debutul pneumonieic) Exudatul pleural este seros-fibrinosd) În examenul sîngelui se constată majorarea considerabilă a VSH-ului (40-60mm/min)e) Complexele imunocirculante sunt majorate

---------------------------------------------------------------------133. CM Criteriile de diagnostic în pneumonia acută la copil sunt:

a) Prezenţa tuseib) Respiraţia acceleratăc) Tirajul spaţiilor inercostaled) Dispnee expiratoriee) Cianoza generalizată

---------------------------------------------------------------------134. CM Ce afirmaţii vor fi corecte pentru pneumonia streptococică:

a) Infectare pe cale limfogenăb) Procesul de curge cu un component interstiţial accentuatc) Debutul maladiei cu simptomatologie nemanifestăd) Datele fizicale pulmonare sunt puţin informativee) Pleura se afectează foarte rar

---------------------------------------------------------------------135. CM Ce afirmaţii vor fi corecte pentru pneumonia stafilocică:

a) Se întâlneşte mai frecvent la preşcolar şi şcolarb) Debutul maladiei este brutalc) Tabloul radiologic este mai sărac decât datele fizicaled) Foarte frecvent evoluează cu pleurezie masivăe) Decurge cu sindrom toxico-infecţios foarte sever

---------------------------------------------------------------------136. CM Ce date fizicale sunt caracteristice pentru pneumnia franco-lobară:

Page 26: Pediatrie Rom

26

a) Respiraţie aspră în plămânib) Spută ruginităc) Emfizem pulmonard) Crepitaţie induxe) Crepitaţie redux

BRONŞITA ACUTĂ---------------------------------------------------------------------

137. CS În tratamentul bronşitei acute simple la copii se utilizează:a) Antibioticeb) Cardiacec) Anticoagulanted) Antitusivee) Expectorante

---------------------------------------------------------------------138. CS Semnul de reper în bronşita acută simplă la copii:

a) Dispneab) Matitate unilateralăc) Raluri stabiled) Raluri difuze uscatee) Raluri localizate

---------------------------------------------------------------------139. CS Semnul fizic de bază în bronşita obstructivă la copii este:

a) Matitate toracalăb) Inspiraţie prelungităc) Expiraţie prelungită pe fon de raluri difuze uscated) Raluri stabilitee) Raluri localizate

---------------------------------------------------------------------140. CS Ce semn marchează diferenţa între bronşita obstructivă şi bronşita simplă la copii:

a) Tusea convulsivăb) Expiraţia prelungită pe fon de raluri difuze uscatec) Matitate percutoried) Tusea bitonalăe) Dispnea

---------------------------------------------------------------------141. CS Cu ce este legată epidemilogia bronşitelor acute?

a) Cu infectiile bacterieneb) Cu infecţiile virotice respiratoriic) Cu infecţiile protozoiced) Cu helminţie) Cu micoze

---------------------------------------------------------------------142. CM Cei mai frecvenţi factori etiologici în morbiditatea bronşitelor acute la copii sunt:

a) Factorii alergicib) Factorii mecanicic) Factorii bacterienid) Factorii virotici

Page 27: Pediatrie Rom

27

e) Factorii chimici

---------------------------------------------------------------------143. CM Care particularităţi anatomo-fiziologice predispun copiii la bronşite:

a) Dimensiunile căilor respiratoriib) Predispunerea mucoasei la edemaţiec) Pozitia mai ridicată a diafragmeid) Dezvoltarea insuficientă a cartilajului bronsice) Diametrul relativ mai mare al vaselor sanguine pulmonare

---------------------------------------------------------------------144. CM În tratamentul bronşitei acute simple la copii de vârstă fragedă se utilizează:

a) Preparate antibacterieneb) Vasodilatatoarec) Expectoranted) Antitusivee) Tratament simptomatic

---------------------------------------------------------------------145. CM Semnele obstrucţiei la copii sunt:

a) Inspiraţie prelungităb) Expiraţie prelungităc) Dispnee expiratoried) Respiraţie zgomotoasăe) Raluri difuze uscate şi umede (de calibru mare şi mijlociu)

---------------------------------------------------------------------146. CM Semnele de reper ale unui corp străin în bronhii la copii sunt:

a) Debut lentb) Tusea bitonalăc) Examenul obiectivd) Vârsta copiluluie) Debut acut

---------------------------------------------------------------------147. CM Semnele de reper în bronşiolită la copii sunt:

a) Sunet "de cutie"b) Dispnee pronunţatăc) Raluri crepitanted) Expiraţie prescurtatăe) Semne de intoxicaţie

---------------------------------------------------------------------148. CM Semnele de reper în bronşita acută simplă la copii sunt:

a) Dispneeb) Percutor sunet de cutiec) Raluri uscate difuzed) Raluri umede de calibru mare si mijlociue) Raluri localizate

---------------------------------------------------------------------149. CM Semnele clinice de reper în bronşită obstructivă la copii sunt:

a) Expiraţie prelungită

Page 28: Pediatrie Rom

28

b) Inspiraţie prelungităc) Raluri localizated) Raluri difuzee) Ralurile se aud la distanţă

---------------------------------------------------------------------150. CM La formularea dianosticului de bronşită obstructivă la copii se ţine cont de următoarele:

a) Fonul premorbidb) Starea socială a familieic) Anotimpuld) Factorii ereditarie) Accese repetate de tuse nocturne

---------------------------------------------------------------------151. CS Copiii cu ce patologie au predispoziţie la bronşite?

a) Cu reumatismb) Cu viciu cardiac dobânditc) Cu IRVA frecvented) Cu pielonefrita secundarăe) Cu hepatită virală acută

TROMBOCITOPATII

---------------------------------------------------------------------152. CS Cauza trombocitopatiilor constă în:

a) Scăderea factorului Willebrandb) Disfuncţia trombocitarăc) Afectarea mixtă a hemostazeid) Coagulopatie nedeterminatăe) Reducerea numărului de trombocite

---------------------------------------------------------------------153. CS Ce investigaţie nu confirmă diagnosticul de trombocitopenie?

a) Mielogramab) Determinarea anticorpilor antitrombocitaric) Aprecierea numărului de trombocited) Determinarea timpului de sângeraree) Determinarea timpului de coagulare

---------------------------------------------------------------------154. CS Pentru confirmarea diagnosticului de trombocitopatie nu are semnificaţie:

a) Aprecierea caracterului ereditar al maladieib) Determinarea structurii morfologice a trombocitelorc) Determinarea numărului de trombocited) Aprecierea funcţiei fibrinoliticee) Evaluarea factorilor trombocitari

---------------------------------------------------------------------155. CS Testul ce nu caracterizează sistemul vascular trombocitar:

a) Durata sângerării după Dukeb) Aprecierea numărului de trombocitec) Aprecierea morfologiei trombocitared) Aprecierea timpului trombinei

Page 29: Pediatrie Rom

29

e) Aprecierea funcţiilor trombocitare

---------------------------------------------------------------------156. CS Trombocitopenia este determinată de:

a) Scăderea vădită a factorului Willebrandb) Lipsa factorului antihemofilic Ac) Disfuncţia trombocitarăd) Lipsa factorului antihemofilic Be) Reducarea numărului de trombocite

---------------------------------------------------------------------157. CS Boala Willebrand se caracterizează prin:

a) Hemoragii abundenteb) Tip hematom de sângerarec) Tip mixt de sângerared) Hemartrozee) Erupţii vascular-purpurale

---------------------------------------------------------------------158. CS În purpura trombocitopenică indicaţia de urgenţă pentru splenectomie este:

a) Metroragia masivăb) Hemoragia internăc) Hemoragia intracranianăd) Hematuria masivăe) Epistaxisul de durată

---------------------------------------------------------------------159. CM Cele mai frecvente cauze ce condiţionează debutul purpurei trombocitopenice idiopatice

sunt:a) Vaccinurile profilacticeb) Infecţiile bacterienec) Infecţiile viraled) Diatezele alergicee) Fondalul premorbid nefavorabil

---------------------------------------------------------------------160. CM Confirmarea diagnozei de trombocitopenie constă în:

a) Determinarea anticorpilor antitrombocitarib) Determinarea timpului de sângerarec) Estimarea mielogrameid) Determinarea timpului de coagularee) Aprecierea numărului de trombocite

---------------------------------------------------------------------161. CM Trombocitopatiile se caracterizează prin:

a) Caracter ereditarb) Caracter congenitalc) Tip hematom de sângerared) Peteşii şi echimozee) Timp îndelungat de sângerare

---------------------------------------------------------------------162. CM Trombocitopenia se manifestă prin următoarele simptoame:

Page 30: Pediatrie Rom

30

a) Gingivoragiib) Epistaxisc) Hematoamed) Echimozee) Metroragii

---------------------------------------------------------------------163. CM În terapia trombocitopatiilor sunt indicate:

a) Terapia hormonală - grupul prednizoloneib) Dezagregante - curantil, trentalc) Sulfatul de magneziu, carbonat de litiud) Plasma proaspăt congelatăe) Masa trombocitară

---------------------------------------------------------------------164. CM În trombocitopatii pot fi dereglate următoarele funcţii:

a) Funcţia de adgezivitate şi agregareb) Funcţia de coagulare sanguinăc) Funcţia de contractibilitate a cheagului sanguind) Funcţia fibrinoliticăe) Funcţia de autoliză

---------------------------------------------------------------------165. CM În tratamentul trombocitopeniilor sunt indicate:

a) Terapia hormonalab) Hemostatice localec) Plasma nativăd) Splenectomia operatoriee) Splenectomia medicamentoasa

---------------------------------------------------------------------166. CM Trombocitopeniile la copii au caracter:

a) Ereditarb) Congenitalc) Autoimund) Heteroimune) Neimun

---------------------------------------------------------------------167. CM La copii mai frecvent se întâlnesc trombocitopeniile:

a) Ereditareb) Congenitalec) Autoimuned) Heteroimunee) Neimune

---------------------------------------------------------------------168. CM La un copil cu sindrom hemoragic pronunţat şi cu reducerea numărului de trombocite au

fost administrate următoarele preparate. Care indicaţii sunt corecte:a) Aplicaţii cu acid aminocapronicb) Aplicarea masei hemostaticec) Administrarea subcutanată a heparineid) Administrarea hormonilor glucocorticoizi

Page 31: Pediatrie Rom

31

e) Perfuzia masei trombocitare

---------------------------------------------------------------------169. CM Pentru bolnavii cu purpură trombocitopenică idiopatică nu este caracteristic:

a) Sindromul hemoragic cutanatb) Splenomegaliac) Limfadenopatiad) Metroragiilee) Hepatomegalia

---------------------------------------------------------------------170. CM Splenectomia în purpura trombocitopenică idiopatică se efectuiază:

a) În forma umedă cu evoluţie de peste 6 lunib) În forma acută cu sîngerări gravec) Suspecţie la hemoragie intracranianăd) Sindrom hemoragic cutanat generalizate) Hemoragii în organele interne

---------------------------------------------------------------------171. CM Ce afirmaţii sunt corecte pentru purpura trombocitopenică:

a) Morbiditatea este maximă la vârsta copilărieib) Frecvenţa formelor acute şi cronice este echivalentăc) Există o netă predominanţă a afectării sexului feminind) Mai frecvent sunt afectaţi copiii de 3-7 anie) Dezvoltarea fizică şi psihică a copiilor este în retardare

ANEMIILE HEMOLITICE

---------------------------------------------------------------------172. CS Pentru criza hemolitică nu este caracteristic:

a) diminuarea cantităţii de eritrociteb) reticulocitozac) icterul sclerotegumentard) hiperbilirubinemiae) fierul seric diminuat

---------------------------------------------------------------------173. CS Cel mai informativ criteriu în cadrul hemolizei intravasculare este:

a) majorarea bilirubinei indirecteb) reticulocitozac) icteruld) creşterea hemoglobinei plasmaticee) majorarea indicelui color

---------------------------------------------------------------------174. CS Criteriul esenţial de laborator în hemoliza extravasculară este, cu excepţie:

a) majorarea bilirubinei indirecteb) sferocite, microcitec) majorarea bilirubinei directed) reticulocitozae) splenomegalia

---------------------------------------------------------------------

Page 32: Pediatrie Rom

32

175. CS În cadrul sferocitozei ereditare eritrocitele au următoarea caracteristică:a) diametrul majoratb) creşte diametrul, se micşorează grosimeac) scade diametrul, se măreşte grosimead) scade diametrul, se micşorează grosimeae) eritrocitele nu se schimbă

---------------------------------------------------------------------176. CS În mielogramă în perioada de criză hemolitică în cadrul microsferocitozei ereditare se

depistează:a) inhibarea stemului eritroidb) hiperplazia tuturor sistemelorc) lipsa de modificărid) sporirea sistemului eritroide) prezenţa megacariocitelor

---------------------------------------------------------------------177. CS Pentru criza hemolitică în cadrul sferocitozei ereditare nu este caracteristic:

a) paliditateb) icterc) mărirea splineid) mărirea ganglionilor limfaticie) culoarea normală a scaunului

---------------------------------------------------------------------178. CS Pentru sferocitoza ereditară nu este caracteristic:

a) anemiab) reticulocitozac) microsferocitozad) eritrocitele în formă de ţintăe) scăderea rezistenţei osmotice minime a eritrocitelor

---------------------------------------------------------------------179. CS Pentru B-talasemie nu este caracteristice:

a) anemiab) eritrocitele în formă de ţintăc) majorarea fierului sericd) hipocromiae) hipercromia

---------------------------------------------------------------------180. CS În anemia falciformă se depistează totul, în afară de:

a) eritrocitele în formă de ţintăb) eritrocitele în formă de secerăc) mărirea nivelului hemoglobinei fetaled) în perioada de criză - şocul hipovolemice) criza vaso-ocluzivă

---------------------------------------------------------------------181. CS Anemia hemolitică dobăndită, legată de administrarea medicamentelor, este:

a) autoimunăb) heteroimunăc) izoimună

Page 33: Pediatrie Rom

33

d) transimunăe) neimună

---------------------------------------------------------------------182. CS În cadrul tratamentului anemiei hemolitice imune pe primul plan se impun:

a) terapia de substituţieb) glucocorticoiziic) splenectomiad) citostaticelee) prepatatele dezagregante

---------------------------------------------------------------------183. CS În tratamentul talasemiei nu se folosesc:

a) hormonib) masă eritrocitarăc) desferald) vitaminee) transfuzia celulelor stem

---------------------------------------------------------------------184. CS Tratamentul sferocitozei ereditare include totul, în afară de:

a) transfuziile regulate de masă eritrocitarăb) transfuziile de masă eritrocitară la scăderea hemoglobinei sub 60g/lc) splenectomied) desferale) terapie simptomatică

---------------------------------------------------------------------185. CS Metoda cea mai eficientă de tratament în sferocitoza ereditară este:

a) transfuzii de masă eritrocitarăb) desferalc) splenectomied) terapia simptomaticăe) vitaminoterapia

---------------------------------------------------------------------186. CS În tratamentul anemiei hemolitice este contraindicat:

a) vitaminoterapiab) preparatele fieruluic) desferaluld) transfuziile de masă eritrocitarăe) trasfuzia celulelor stem

---------------------------------------------------------------------187. CM Criteriile de hemoliză sunt:

a) reticulocitopenieb) nivel scăzut de eritrocite şi hemoglobinăc) reticulocitozăd) icterue) [creşterea bilirubinei indirecte

---------------------------------------------------------------------188. CM Care afirmaţii sunt corecte în cadrul hemolizei intravasculare:

Page 34: Pediatrie Rom

34

a) cauza-sindrom CIDb) cauza - transfuziile de sânge incompatibilc) hemoglobinemiad) prezenţa sferocitelor, microcitelore) hemoglobinuria

---------------------------------------------------------------------189. CM Pentru sferocitoza eriditara sunt corecte:

a) hemoliza intravascularăb) hemoliza intracelularăc) eritrocitele în formă de ţintăd) microcitozae) curba Price-Jones deviată în stânga

---------------------------------------------------------------------190. CM Pentru sferocitoza eriditara sunt corecte:

a) deficitul proteinei membranareb) epistaxisulc) tipul autozom - dominant de transmitered) splenomegaliae) reducerea rezistenţei osmotice minime a eritrocotelor

---------------------------------------------------------------------191. CM Pentru criza hemolitică în cadrul microsferocitozei ereditare sunt caracteristice:

a) paliditateab) icterulc) mărirea splineid) mărirea ganglionilor limfaticie) epistaxisul

---------------------------------------------------------------------192. CM În microsferocitoza ereditară se observă:

a) suprimarea sistemului eritroidb) reducerea rezistenţei osmotice a eritrocituluic) reducerea indicelui de culoared) reducerea diametrului eritrocituluie) curba Price-Jones deviată în dreapta

---------------------------------------------------------------------193. CM Simptomele B-talasemiei sunt:

a) diminuarea nivelului de eritrocite şi hemoglobinăb) eritrocitul sub formă de „ţintă"c) sporirea nivelului fierului sericd) sporirea indicelui de culoaree) reducerea nivelului fierului seric

---------------------------------------------------------------------194. CM În tratamentul talasemiei se folosesc:

a) hemotransfuziileb) desferalulc) splenectomiad) prednisolonule) preparatele fierului

Page 35: Pediatrie Rom

35

---------------------------------------------------------------------195. CM Simptomele clinice ale anemiei falciforme sunt:

a) anemiab) icterulc) crizele vaso-ocluzived) crizele aplasticee) hemoragii

---------------------------------------------------------------------196. CM Pentru sferocitoza eriditara sunt corecte:

a) se depistează în vârsta înaintatăb) predispoziţie la litiază biliarăc) microsferocitozad) eritrocite sub formă de „ţintă"e) deficitul proteinei membranare

---------------------------------------------------------------------197. CM Pentru B- talasemie sunt caracteristice:

a) mărirea hemoglobinei fetaleb) dereglarea sintezei lanţurilor globineic) hipocromiad) diminuarea fierului serice) eritrocitele sub formă de „ţintă"

---------------------------------------------------------------------198. CM Pentru anemia hemolotică prin deficitul de glucozo-6-fosfat dehi-drogenaza sunt

corecte:a) criza apare după administrarea medicamentelorb) hemoliza intravascularăc) hemoliza intracelularăd) hemoglobinuriae) majorarea bilirubinei indirecte

---------------------------------------------------------------------199. CM Pentru anemia hemolitică autoimună sunt corecte:

a) debutul lentb) debutul acutc) durerile abdominale, febra, urina întunecatăd) proba Coombs directă negativăe) efectul pozitiv de la glucocorticoizi

---------------------------------------------------------------------200. CM În anemia falciformă se constată:

a) criza megaloblasticab) eritrocite în formă de secerăc) eritrocite sub formă de „ţintă"d) majorarea hemoglobinei fetalee) microcite

---------------------------------------------------------------------201. CM Tratamentul sferocitozei ereditare include:

a) transfuzii regulate de masă eritrocitară

Page 36: Pediatrie Rom

36

b) transfuzii de masă la hemoglobină mai mică de 60 g/lc) splenectomied) preparate de fiere) terapie simptomatică

---------------------------------------------------------------------202. CM În tratamentul talasemiei pot fi folosite:

a) masă eritrocitarăb) transfuzii de celule stemc) transplant de măduvă osoasăd) desferale) preparate de fier

---------------------------------------------------------------------203. CM Un copil de 10 luni internat cu t 38,6oC, slăbiciune, paliditate, icter, splenomegalie. Tata

a suferit de o boală hematologică şi lui i-a fost extirpată splina. Analiza sângelui: Hb - 44g/l, Er.- 1,4 x1012/l, IC - 0,94; reticulocite 18%. Diagnosticul preventiv şi terapia de urgenta :a) hepatităb) criză hemoliticăc) anemie ereditarăd) transfuzii de masă eritrocitarăe) preparate de fier

---------------------------------------------------------------------204. CM Pentru criza hemolitică în cadrul deficitului de glucozo-6-fosfat dehi-drogenază sunt

corecte:a) e legată de administrarea medicamentelorb) se manifestă pe fondul infecţieic) reticulocitoză marcatăd) hemoglobinemiee) hipocromie

---------------------------------------------------------------------205. CM Pentru anemiile hemolitice autoimune sunt corecte:

a) se leagă cu antigenii termicib) se leagă cu antigenii hipotermicic) au caracter ereditard) debut acute) dureri în abdomen, febră, icter

---------------------------------------------------------------------206. CM Semne de hemoliză intravasculară:

a) aglutinarea spontană a eritrocitelorb) hemoglobinemiec) hemoglobinuried) hepatosplenomegaliee) reducerea numărului de reticulocite

---------------------------------------------------------------------207. CM Pentru criza hemolitică în sferocitoza ereditară sunt corecte

a) paliditateab) icterulc) hepatomegalia

Page 37: Pediatrie Rom

37

d) splenomegaliae) hemoragiile nazale

---------------------------------------------------------------------208. CM Pentru anemia hemolitică prin deficit de glucozo-6-fosfatdehidroge-nază sunt corecte

următoarele:a) mai frecvent se întâlneşte la barbaţib) hemoliza - peste 48 ore după administrarea medicamentelorc) splenectomia eficientăd) hemoliza intravascularăe) hemoglobinuria

---------------------------------------------------------------------209. CM În cadrul talasemiei la bolnavi se observă:

a) oasele cutiei craniene au aspectul „periei" (semnul „ariciului")b) craniul de turnc) reţinerea creşterii copiluluid) hipoplazia măduvei osoasee) urolitiaza şi litiaza biliară frecvente

---------------------------------------------------------------------210. CM La o fetiţă de 2 ani pe fondul IRVA au apărut brusc paliditatea, icterul, dureri în

abdomen, t 38,6° C. S-a depistat splenomegalia. Analiza generală a sângelui: Hb - 60 gr/l; Er -2,0x1012/l; IC - 0,9; diametrul eritrocitelor 5,5-6,0 mkm; reticulocite - 15‰; bilirubină totală -76 mmol/l, indirectă - 73 mmol/l; ALAT - 0,27, ASAT - 0,32 mmol/l. Care afirmaţii suntcorecte:a) criză hemoliticăb) hepatită viralăc) boală sferocitarăd) introducerea masei eritrocitaree) indicarea preparatelor de fier

ANEMIILE FIERIPRIVE

---------------------------------------------------------------------211. СS Nivelul hemoglobinei la nou-născut imediat după naştere constituie:

a) 100-140 g/lb) 110-130 g/lc) 120-140 g/ld) 140-160 g/le) 180-240 g/l

---------------------------------------------------------------------212. CS Nivelul hemoglobinei la sugarul sănătos nu trebuie să fie mai jos de:

a) 90b) 100c) 110d) 120e) 130

---------------------------------------------------------------------213. CS Cauza mai frecventa de dezvoltare a anemiei fieriprive la copii este:

a) maladiile cronice

Page 38: Pediatrie Rom

38

b) factorul alimentarc) hemoragiile croniced) dereglarea absorbţiei fieruluie) bolile infecţioase

---------------------------------------------------------------------214. CS În diagnosticul anemiei fieriprive cel mai important indice este:

a) hipocromiab) prezenţa sursei de hemoragiec) scăderea nivelului fierului sericd) raţia alimentară insuficientă în fiere) creşterea viguroasă a copilului

---------------------------------------------------------------------215. CS În cadrul anemiei fieriprive se reduc următorii factori, în afară de:

a) procentul de saturaţie a transferineib) nivelul fierului sericc) nivelul fieritinei în serd) concentrarea hemoglobinei în eritrocite) capacitatea fierocaptantă a serului sanguin

---------------------------------------------------------------------216. CS În tratamentul anemiei fieriprive de gr. II este indicat:

a) produselor alimentare vegetaleb) transfuzii de sîngec) bucatelor preparate din ficatd) preparatelor de fier pentru administrarea peroralăe) preparatelor de fier pentru administrarea parenterală

---------------------------------------------------------------------217. CS Intensitatea absorbţiei fierului din preparatele medicamentoase depinde preponderent de:

a) aciditatea sucului gastricb) activitatea amilazei salivarec) starea funcţiei secretorii a stomaculuid) proprietăţile chimice ale compuşilor fierului, care intră în componenţa preparatelormedicamentoasee) activitatea proteolitică gastrică

---------------------------------------------------------------------218. CS Anemia "tardivă" a prematurilor este:

a) hemoliticăb) fieriprivăc) posthemoragicăd) aplasticăe) ereditară

---------------------------------------------------------------------219. CS Din care produs alimentar fierul se asimilează mai bine:

a) carneb) fructec) legumed) făinoasee) lactate

Page 39: Pediatrie Rom

39

---------------------------------------------------------------------220. СS Pentru anemia B12 deficitară nu este caracteristic:

a) tipul megaloblastic de hematopoiezăb) dereglarea secreţiei factorului internc) anemia hipercromăd) aportul insuficient al vit. B12 cu produsele alimentaree) sporirea nivelului fierului seric

---------------------------------------------------------------------221. СS Un copil de3ani are manifestări clinico- paraclinice de anemie fierodeficitară gr.II. Cea

mai efIcientă metodă de tratament este:a) administrarea preparatelor de fier parenteralb) administrarea preparatelor de fier intravenosc) administrarea preparatelor de fier per os până la normalizarea hemoglobineid) administrarea preparatelor de fier per os până la normalizarea hemoglobinei încă 2-3 lunie) numai normalizarea alimentaţiei

---------------------------------------------------------------------222. CS Copil de 2 luni, născut prematur, este la alimentaţie naturală. Analiza generală a

sângelui: Hb - 130 g/l; Er. - 3,9x1012 /l; Ic.- 0,82; VSH - 7 mm/h. Care recomandaţie esteoptimală:a) administrarea preparatelor de fier în doză curativăb) numai îmbunătăţirea alimentaţiei mameic) numai administrarea preparateor din fier mameid) administrarea preparatelor de lapte adaptatee) administrarea preparatelor de fier în doza profilactică

---------------------------------------------------------------------223. СS Pentru deficitul de fier nu este caracteristic:

a) mai frecvent se depistează la vârsta de 6-24 lunib) copilul se alimentează îndeosebi cu lapte şi terci de grişc) deficitul de fier decurge asimptomaticd) hipocromiee) nivelul fierului seric este majorat

---------------------------------------------------------------------224. CS Tratamentul copiilor de vârstă fragedă cu anemie fierodeficitară include următoarele,

excepţie făcând:a) preparatele de fier 4- 5 mg/kg/24 ore per osb) cura de tratament doar pina la normalizarea hemoglobineic) continuarea tratamentulului 2-3 luni numai după normalizarea hemoglobineid) administrarea parenterală a preparatelor de fier în sindromul de malabsorbţie 1-2 mg/kg/24oree) corecţia raţiei alimentare

---------------------------------------------------------------------225. CS Ce afirmaţie nu este corectă în cazul anemiilor prin deficit de acid folic:

a) administrarea fenobarbitalului influenţează asupra metabolismului acidului folicb) se dezvoltă în patologii malignec) nu se dezvoltă la alimentarea cu lapte de caprăd) poate fi în sarcinăe) se depistează în sindromul de malabsorbţie

Page 40: Pediatrie Rom

40

---------------------------------------------------------------------226. CM Cauzele apariţiei anemiei fierodeficitare la copii sunt:

a) insuficienţa fierului în produsele alimentareb) aplazia măduvei osoasec) sindromul de malabsorbţied) cerinţele sporite ale copilului în Fee) bolile infecţioase

---------------------------------------------------------------------227. CM Depozitul Fe în organism se află în:

a) noduli limfaticib) ficatc) rinichid) ţesut musculare) splină

---------------------------------------------------------------------228. СM Tabloul clinic al anemiei fierodeficitare include:

a) paliditatea tegumentelorb) limfadenopatiac) schimbările trofice ale pielii, părului, unghiilord) suflul sistolic la apexe) febra

---------------------------------------------------------------------229. СM Pentru anemia fierodeficitară sunt caracteristice reducerea următorilor indici:

a) hemoglobinăb) hematocritc) reticulocitele sângelui perifericd) indicele de culoaree) diminuarea moderată a numărului de eritrocite

---------------------------------------------------------------------230. CM În anemia fierodeficitară se observă:

a) diminuarea fierului sericb) reducerea capacităţii fierocaptante a plasmeic) hipercromiad) hipocromiae) anizocitoza,poichilocitoza

---------------------------------------------------------------------231. CM Pentru anemia B12 deficitară sunt caracteristice:

a) hematopoieza de tip megaloblasticb) diminuarea reticulocitelorc) anemia hipercromăd) sporirea fierului serice) anemia microcitară

---------------------------------------------------------------------232. СM Pentru deficitul latent de fier sunt caracteristice:

a) diminuarea hemoglobineib) nivelul Hb în normă

Page 41: Pediatrie Rom

41

c) testul disferal pozitivd) reducerea nivelului fierului serice) reticulocitoza

---------------------------------------------------------------------233. CM În condiţii fiziologice, fierul se absoarbe mai bine din:

a) produsele din carneb) ficatc) produsele din peşted) legumee) fructe

---------------------------------------------------------------------234. СM Tratamentul anemiei fierodificitare include:

a) fermentib) glucocorticoizic) vit. B12d) acid ascorbinice) preparatele fierului

---------------------------------------------------------------------235. СM Profilaxia anemiei fierodeficitare la sugari indică:

a) preparate de Fe în ultimele 3 luni de sarcinab) alimentarea cu lapte de vacic) alimentarea naturalăd) preparate de fier la toţi sugariie) preparate de fier prematurilor pe parcursul primului an de viaţă

---------------------------------------------------------------------236. CM Un copil de 7 ani prezintă paliditate, cefalee, dureri abdominale. Analiza generală a

sângelui: Er. - 3,8x1012/l, Hb - 99g/l, Ic - 0,78. Analiza maselor fecale - ouă de helminţi.Indicaţiile optime sunt:a) mebendazolulb) naftamolulc) preperate de fier paranterald) preperate de fier per ose) biseptolul

---------------------------------------------------------------------237. CM Un copil de 2 ani. În anamneză: infecţii respiratorii frecvente, ente-rocolită. Este palid,

pofta de mâncare diminuată. An.generală a sângelui: Hb - 92 g/l; Er. - 3,8x1012/l; I.c - 0,72, VSH- 7 mm/h. Sunt corecte ur-mătoarele:a) anemie fierodeficitarăb) tratamentul cu preparatele de Fe să fie efectuate până la normalizarea indicilor sângelui roşuc) preparatele de fier să fie administrate până la normalizarea hemoglobinei plus încă 2 lunid) preparatele de fier administrate parenterale) doza curativă este de 4-5 mg/kg Fe elementar în 24 ore

---------------------------------------------------------------------238. СM Un copil de 8 luni este palid, excitat, transpiră, tresare,doarme rau. Fontanela mare - 2x3

cm., capul de formă patrată, occipit aplatisat. Analiza generală a sângelui: Er. - 3,6x1012/l; Hb -89g/l, I.c - 0,74, VSH - 7 mm/h. Diagnosticul prezumtiv:a) anemie gradul I

Page 42: Pediatrie Rom

42

b) anemie gradul IIc) rahitism gr. I, evoluţie acutăd) rahitism gr. II evoluţie acutăe) rahitism gr II evoluţie subacută

---------------------------------------------------------------------239. CM Absorbţia de fier în intestine se dereglează în:

a) celiachieb) mucoviscidozăc) parazitoze intestinaled) rahitisme) colecistită

---------------------------------------------------------------------240. CM Care indici confirmă diagnosticul de anemie fierodeficitară:

a) diminuarea fierului sericb) mărirea capacităţii generale de conjugare a fierului în plasmăc) reticulocitoza marcatăd) majorarea capacităţii latente de conjugare a fieruluie) macrocitoza

---------------------------------------------------------------------241. CM La reducerea eritrocitelor în cadrul anemiei fierodeficitare se depistează:

a) anizocitoză, microcitozăb) eritrocite în formă de ţintăc) poichilocitozăd) sferocitozăe) macrocitoză

---------------------------------------------------------------------242. СM Anemia fierodeficitară e necesar de diferenţiat cu următoarele:

a) anemia hemolitică dobândităb) talasemiec) anemia B12 deficitarad) hemofiliee) diateza hemoragică

---------------------------------------------------------------------243. CM Pentru anemia foliodeficitară sunt corecte:

a) se dezvoltă la alimentaţia cu lapte de caprăb) se observa in cadrul sindroamelor de malabsorbtiec) se dezvoltă în boli maligned) poate fi în sarcinăe) administrarea fenobarbitalului nu influenţează asupra metabolismului acidului folic

---------------------------------------------------------------------244. CM Un copil de 8 luni. În luna a 7-a i-a fost introdus complement sub formă de terci. Scaun

abundent, spumos, lipicios. Coprograma: acizi graşi +++, săpunuri ++. Analiza generală asângelui: Er. 3,5x1012/l. Hb - 90g/l. Indice de culoare 0,76. Care din afirmaţiile menţionate maijos sunt corecte:a) mucoviscidozăb) celiachiec) anemie fierodeficitară

Page 43: Pediatrie Rom

43

d) excluderea din alimentaţie a terciului din cerealee) administrarea preparate de fier

---------------------------------------------------------------------245. СM Un copil de 3 luni. Venit în policlinică pentru vaccinare. Analiza sângelui

Er.3,8x10x12/l, Hb - 92 g/l. I.C. - 0,72. Deciziile optime:a) permiterea vaccinăriib) aminarea vaccinariic) prescrierea fierului timp de 2 săptămânid) nu se prescrie administrarea fieruluie) prescrierea tratamentului cu preparate de fier în decurs de 2 luni per os

---------------------------------------------------------------------246. CM Care din simptomele sunt caracteristice anemiei fieriprive:

a) tremurul în extremităţib) modificările pielii, unghiilor, păruluic) splenomegaliad) gustul perverse) sindromul hemoragic

---------------------------------------------------------------------247. CM Anemia microcitară este caracteristică în următoarele:

a) deficit de fierb) anemia B12-deficitarăc) intoxicaţie cu plumbd) patologie membranară a eritrocitelore) talasemie

---------------------------------------------------------------------248. CM Anemia macrocitară este caracteristică în următoarele:

a) anemie B 12-deficitarăb) talasemiec) anemia Fanconid) anemia acid folic deficitarăe) enzimopatii

---------------------------------------------------------------------249. CM Copil de 8 luni se află numai la alimentaţie naturală. Indicele sân-gelui: Hb - 102g/l, Er.

- 4,2x10x12/l, I.C. - 0,72. Concentraţia de fier seric - 14 mkmol/l. Sunt corecte următoareleafirmaţii:a) deficitul latent de fierb) anemia fierodeficitarăc) introducerea suplementuluid) preparate de fier parenterale) preparate de fier per os pe 2 luni

---------------------------------------------------------------------250. CM Un copil de 8 săptămâni, născut prematur cu greutatea de 2500 g. La alimentaţie

naturală. Acuze nu prezintă. Analiza generală a sângelui este normală. Recomandărilemedicului:a) preparate de fier profilactic 1-2 mg/kg corpb) preparate de fier 6 mg/kg corpc) nu necesită preparate de fier

Page 44: Pediatrie Rom

44

d) preparate de fier parenterale) durata profilaxiei până la 1 an

---------------------------------------------------------------------251. CM În cadrul profilaxiei specifice a anemiei fierodeficitare sunt corecte urmatoarele

afirmaţii:a) se indică preparate de fier prematurilor de la 8 săptămânib) se indică preparate de fier gravidelor cu sarcină multigemelarăc) doza Fe este 5 mg/kg în zid) doza Fe este 1-2 mg/kg în zie) durata cursului 1-2 ani

BOLI DIFUZE ALE ŢESUTULUI CONJUNCTIV

---------------------------------------------------------------------252. CS În artrita juvenilă manifestările sistemice sunt următoarele, cu excepţia:

a) Febrăb) Rash reumatoidc) Limfadenopatie generalizatăd) Sindromul Raynaude) Serozitele (pericardita, pleurezie etc. )

---------------------------------------------------------------------253. CS În care formă de artrită juvenilă e necesară corticoterapia:

a) Forme oligoarticulareb) Forme poliarticularec) Forma sistemică fără răspuns la antiinflamatoared) Rash reumatoide) Iridociclită în debut

---------------------------------------------------------------------254. СS Care semn tegumentar este specific pentru artrita juvenilă:

a) Macule roze cu noduli subcutanaţib) Rash " în fluture"c) Edem periorbital liliachiud) Îndurarea şi subţierea pielii feţiie) "Livedo" vascular cu necroze distale

---------------------------------------------------------------------255. СS Care semn cutanat este specific pentru lupusul eritematos sistemic:

a) Macule roz cu noduli subcutanib) Edemul periorbital liliaciuc) Îndurarea şi subţierea pielii feţeid) Rash-ul „în fluture"e) „livedo" vascular cu necroze distale

---------------------------------------------------------------------256. CS Artrita în lupusul eritematos poate avea următoarele semne, cu excepţia:

a) Oligoartrităb) Poliartrităc) Afectarea articulaţiilor marid) Erozivăe) Asimetrică

Page 45: Pediatrie Rom

45

---------------------------------------------------------------------257. CS Pentru confirmarea diagnozei în lupusul eritematos una din datele paraclinice este

hotărîtoare:a) Anemieb) VSH sporitc) Disproteinemied) CIC sporite) Factor antinuclear peste 1:100

---------------------------------------------------------------------258. СS Care semn clinic nu este caracteristic pentru dermatomiozită:

a) Edemul periorbital liliachiub) Miozita simetrică în centurăc) Atonia intestinalăd) Nefrita progresantă în uremiee) Afecţiuni ale coronarelor

---------------------------------------------------------------------259. CS Care este medicamentul de elecţie în dermatomiozită:

a) Hidroxiclorochinab) Metotrexatc) Azotioprimd) Prednisolone) Indometacin

---------------------------------------------------------------------260. CS Care eate articulaţia cea mai rar afectată în artrita juvenilă:

a) Coxofemuralăb) Radiocarpienăc) Acromioclavicularăd) Cervicale C1-C2e) Temporomandibulară

---------------------------------------------------------------------261. СS Ce nu este caracteristic pentru în periarteriita nodoasă:

a) Leucocitozab) Eozinofiliac) Antigenul HBsd) Trombopeniee) Hipergamaglobulinemie

---------------------------------------------------------------------262. CS În etapa iniţială a sclerodermiei sistemice cel mai frecvent semn este:

a) Edemaţierea pieliib) Anomalii de pigmentarec) Faţa cu aspect de mascăd) Fenomenul vazomotor paroxistic (Raznaud)e) Ulceraţii tegumentare

---------------------------------------------------------------------263. CS În sclerodermia sistemică afectarea renală predomină prin:

a) Proces inflamator în interstiţiu

Page 46: Pediatrie Rom

46

b) Leziuni vasculare severec) Afectarea bazinetelord) Prezenţa refluxului urinare) Insuficienţa renală precoce

---------------------------------------------------------------------264. CS Manifestările articulare în dermatomiozita juvenilă sunt următoarele , cu excenţia:

a) artralgiib) artrita neerozivăc) artrita fugaced) artrita deformantăe) artrita acută

---------------------------------------------------------------------265. CS Prognosticul nefavorabil în dermatomiozita juvenilă este determinat de:

a) Afectarea muşchilor coapseib) Afectarea muşchilor scapularic) Afectarea muşchilor faringelui şi esofaguluid) Afectarea muşchilor intercostalie) Afectarea articulaţiilor

---------------------------------------------------------------------266. CM Care din explorările enumerate sunt decisive pentru diagnosticul lupusului eritematos

sistemic:a) Hemogramab) Proteinogramac) Anti ADN dublu catenard) Seromucoidule) Anticorpi antinucleari

---------------------------------------------------------------------267. CM Care din explorările enumerate nu sunt decisive pentru diagnosticul lupusului eritematos

sistemic:a) Anticorpii antinuclearb) Anti ADN dublu catenarc) VSH sporitd) Complecşii imunocirculanţie) Anticorpi antitrombocitari

---------------------------------------------------------------------268. CM Care sunt cauzele hipertensiunii arteriale în poliarteriita nodoasă:

a) afectarea vaselor suprarenaleb) afectarea vaselor cerebralec) afectarea vaselor renaled) glomerulonefrita progresivăe) vasculita ureterelor

---------------------------------------------------------------------269. CM Care grupă musculară sunt mai rar afectate în dermatomiozită juvenilă:

a) Muşchii coapseib) Muşchii glutealic) Muşchii occipitalid) Muşchii intestinelor

Page 47: Pediatrie Rom

47

e) Muşchii globilor oculari

---------------------------------------------------------------------270. CM Care sunt semnele mai informative în diagnosticul sclerodermiei sistemice:

a) Subţierea şi atrofia pielii feţiib) Febrăc) Disfagiad) Sindromul urice) Încetinirea pasajului "bolului de bariu"-radiologic

---------------------------------------------------------------------271. CM Care sunt medicamentele eficiente în tratamentul sclerodermiei sistemice:

a) Indometacinăb) Corticoterapiec) Azatioprinăd) Antiagregantee) Salicilate

---------------------------------------------------------------------272. CM În care din bolile enumerate poate să apară osteonecroza vasculară:

a) Artrita juvenilăb) Artruita psoriaticăc) Dermatomiozitad) Sclerodermia sistemicăe) Lupusul eritematos sistemic

---------------------------------------------------------------------273. CM Care din bolile enumerate poate să apară infarctul miocardic la copil:

a) Artrita juvenilăb) Lupusul eritematos sistemicc) Dermatomiozitad) Sclerodermia sistemicăe) Poliarteriita nodoasă

---------------------------------------------------------------------274. CM Care afirmaţie referitoare la etiopatogenia maladiilor difuze ale ţesutului conjunctiv sunt

adevărate:a) Se includ mediatorii celularib) Se includ mediatorii plasmaticic) Scad T-helperiid) Sporesc T-supresoriie) Sporesc Ig G

---------------------------------------------------------------------275. CM Care preparate sunt selective în artrita juvenilă sistemică cu grad înalt de activitate:

a) Salicilateleb) Steroiziic) Hidroxiclorochinad) Metotrexate) Indometacin

---------------------------------------------------------------------276. CM Care factori predispozanţi sunt decisivi în apariţia artritei juvenile:

Page 48: Pediatrie Rom

48

a) Anginele des suportateb) Reacţii alergice la medicamentec) Microtraumele frecvented) Cariile dentaree) Încălcarea graficului de vaccinare

---------------------------------------------------------------------277. CM Factorii predispozanţi hotărîtori în apariţia lupusului eritematos sistemic:

a) infecţiile bacteriene rar suportateb) reacţii alergice la medicamentec) expunerea îndelungată la soared) încălcarea graficului de vaccinaree) vîrsta fragedă

---------------------------------------------------------------------278. CM Care semne clinice mai rar se întilnesc în lupusul eritematos sistemic:

a) afectarea pieliib) afectarea rinichilorc) afectarea ficatuluid) afectarea SNCe) valvulopatii

---------------------------------------------------------------------279. CM Care din explorările enumerate sunt hotărîtoare pentru diagnosticul lupusului eritematos

sistemic:a) Leucopeniab) VSH sporitc) Hipergamaglobulinemiad) Trombocitozae) anticorpii antinucleari

---------------------------------------------------------------------280. CM Care semne clinice sunt hotărîtoare în confirmarea artritei juvenile forma sistemică :

a) artrita cu durata de 6 săptămînib) febra cu durata mai mare de 14 zilec) lipsa serozitelord) hepatosplenomegaliae) febra

---------------------------------------------------------------------281. СM Semne clinice specifice pentru dermatomiazită sunt:

a) Edem periorbital liliachiub) Afectarea muşchilor scheletaric) Artrită deformativăd) Afecţiuni a coronarelore) Nefrită progresantă în uremie

---------------------------------------------------------------------282. CM Semne clinice specifice pentru poliarterita nodoasă sunt:

a) "Livedo" vascularb) Afectarea rinichilorc) Febrăd) Copil afebril

Page 49: Pediatrie Rom

49

e) Hipertensiune arterială

---------------------------------------------------------------------283. CM Complicaţii frecvente a poliarteritei nodoase sunt:

a) Infarct miocardicb) Deformări articularec) Uremied) Hemoragii digestivee) Greaţă , vărsături

---------------------------------------------------------------------284. СM Care sectoare a pielii se afectează mai rar în sclerodermia sistemică:

a) Degetele mâniib) Faţac) Braţul , antebraţuld) Trunchiule) Abdomenul

---------------------------------------------------------------------285. CM Tratamentul de elecţie al sclerodermiei sistemice include următoarele:

a) antiinflamatoarele nesteroidieneb) d-penicilaminac) colchicinad) corticoterapiae) vasodilatatoarele

---------------------------------------------------------------------286. CM Prezenţa calcificărilor subcutane sau în fascii necesită diagnosticul diferenţial al

următoarelor maladii:a) artita juvenilă sistemicăb) dermatomiozitac) Lupusul eritematos sistemicd) Sclerodermie sistemicăe) Poliareriita nodoadă

---------------------------------------------------------------------287. СM Prezenţa infarctului miocardic la copil necesită diagnostic diferenţial al următoarelor

maladii:a) dermatomiozitab) lupus eritematos sistemicc) artrita juvenilă sistemicăd) sclerodermia sistemicăe) poliarterita nodoasă

---------------------------------------------------------------------288. CM Prezenţa pleureziei izolate , fără opacităţi în ţesutul pulmonar, este caracteristică pentru

următoarele maladii:a) Artrita juvenilă sistemicăb) Dermatomiozitac) Lupusul eritematos sistemicd) Sclerodermia sistemicăe) Poliarterita nodoasă

Page 50: Pediatrie Rom

50

---------------------------------------------------------------------289. CM Prezenţa hepatomegaliei cu transaminasele crescute necesită diferenţierea

următoarelor maladii:a) Artrita juvenilă sistemicăb) Dermatomiozitac) Lupus eritematos de sistemd) Sclerodermia sistemicăe) Poliarteriita nodoasă

---------------------------------------------------------------------290. СM Modificări în sumarul urinei, sporirea urinei şi creatininei în serul sangvin necesită

diferenţierea următoarelor maladii:a) sclerodermia sistemicăb) dermatomiozitac) lupusul eritematos sistemicd) poliarterita nodoasăe) artritei idiopatice juvenile

---------------------------------------------------------------------291. CM La un copil cu diagnosticul de maladie difuză a ţesutului conjunctiv nediferenţiată la

radiogramele pulmonare în dinamică se intensifică fibroza interstiţială. Diagnosticul diferenţialinclude:a) Sclerodermia sistemicăb) Poliarterita nodoasăc) Dermatomiozitad) Lupusul eritematos sisrtemice) Artrita idiopatică juvenilă

---------------------------------------------------------------------292. CM La un copil cu suspecţie la maladie difuză a ţesutului conjunctiv analizele de laborator

indică anemia de gr. I, trombocitele peste 400x10 /l, leucocitoză şi VSH moderat crescute.Maladiile mai probabile sunt:a) Sclerodermia sistemicăb) Poliarterita nodoasăc) Lupusul eritematos sisrtemicd) Dermatomiozitae) Artrita idiopatică juvenilă

---------------------------------------------------------------------293. CM Un copil acuză slăbiciuni în membrele inferioare şi dispnee inspiratorie. Următoarele

investigaţii sunt decisive pentru confirmarea diagnosticului:a) Proteina serică şi fracţiile eib) Ureeac) Enzime serice (LDH, KFK, AST, ALAT)d) Colesterolule) Electromiografia

---------------------------------------------------------------------294. СM Pentru confirmarea artritei juvenile sistemice în debut decesive sunt următoarele

date:a) Hemogramab) VSHc) Trombocitele

Page 51: Pediatrie Rom

51

d) Sumarul urineie) Antistreptolizina-O

---------------------------------------------------------------------295. CM Complicaţiile taratemtului cu antiinflamatoare nesteroidiene pot fi:

a) Creşterea VSHb) Cefaleeac) Sporirea transaminazelord) Acumularea de lichid în articulaţiie) Necroza papilară în rinichi

CELIACHIA

---------------------------------------------------------------------296. CS Diagnosticul de celiachie se confirmă prin:

a) Dozarea albuminei în meconiub) Rectoromanoscopiec) Biopsia mucoasei intestinaled) Dozarea clorului în sudoaree) Examen baritat

---------------------------------------------------------------------297. CS Celiachia este o intoleranţă la:

a) Dizaharideb) Glutenc) Lipide animaled) Monozaharidee) Lipide vegetale

---------------------------------------------------------------------298. CS Steatoreea cu predominarea acizilor graşi este în:

a) Alergie alimentarăb) Enteropatia exudativăc) Insuficienşă de lactazăd) Celiachiee) Pancreatită acută

---------------------------------------------------------------------299. CS În celiachie este contraindicat:

a) Terci din grişb) Terci din hrişcăc) Terci din orezd) Terci din porumbe) Terci din soia

---------------------------------------------------------------------300. CS Celiachia este o enteropatie mediată prin mecanisme:

a) Enteropatie mediată imunb) Enteropatie bacterianăc) Enteropatie parazitarăd) Enteropatie alergicăe) Toate corecte

Page 52: Pediatrie Rom

52

---------------------------------------------------------------------301. CS Celiachie este o consecinţă a interacţiunii următorilor factori, cu excepţia:

a) Factorul exogen - glutenulb) Factorul genetic (ereditarc) Factori imunologici celulari şi umoralid) Factorul enzimatic - insuficienţa de peptidazee) Factorul infecţios-parazitar

---------------------------------------------------------------------302. CS Celiachia este:

a) Maldigestieb) Malabsorbţiec) Dereglare a circulaţiei limfatice intestinaled) Accelerare a tranzitului intestinale) Toate corecte

---------------------------------------------------------------------303. CS Leziunea caracteristică la biopsia intestinală în celiachie:

a) Atrofie vilozitară totală sau subtotalăb) Infiltrat al mucoasei cu bazofile şi mastocitec) Depozite imune din IgE, complement şi fibrinăd) Hipoplazia criptelor intestinalee) Hipocelularitate în lamina propria

---------------------------------------------------------------------304. CS Pentru diagnosticul de celiachie nu sunt valabili:

a) Anticorpi antigliadinici IgAb) Anticorpi antiendomisiali IgAc) Anticorpi antinuclearid) Anticorpi antireticulină IgAe) Anticorpi transglutaminazici

---------------------------------------------------------------------305. CS Cel mai frecvent celiachia debutează la vârsta:

a) Neonatalăb) Sub 6 lunic) 6-10 lunid) După 12 lunie) Pubertate

---------------------------------------------------------------------306. CS Celiachia apare la diversificarea alimentaţiei cu:

a) Pireu din fructeb) Pireu din legumec) Piure din carned) Paste făinoasee) Produse de mare

---------------------------------------------------------------------307. CS Care afirmaţie nu este corectă în tratamentul celiachiei:

a) Dietoterapia este esenţială în vindecareb) Steroizii sunt frecvent utili în vindecarec) Dispariţia semnelor bolii este în săptămîni-luni de tratament

Page 53: Pediatrie Rom

53

d) Vitaminele liposolubile trebuie de suplimentate) Regimul fără gluten pentru toată viaţa

---------------------------------------------------------------------308. CM Celiachia este intoleranţa la proteinele din:

a) grâub) orzc) soiad) oreze) secară

---------------------------------------------------------------------309. CM Celiachia este rezultatul interacţiunii următorilor factori:

a) factorul infecţios-parazitarb) infecţia virală persistentăc) factorul geneticd) factorul toxic-gliadinăe) factorul imunologic

---------------------------------------------------------------------310. CM Distrugera enterocitelor în celiachie este datorată următoarelor:

a) efectului toxic al gliadineib) intermediul Ig Ec) mecanismelor imuned) acţiunea cronică a virusurilore) acţiunea cronică a microbilor

---------------------------------------------------------------------311. CM Leziunile caracteristice la biopsia intestinală în celiachie:

a) Hipoplazia criptelor intestinaleb) Număr crescut de limfocite intraepitelialec) Hipocelularitate în lamina propriad) Atrofia vilozitară subtotalăe) Doar o reacţie vasculară

---------------------------------------------------------------------312. CM Semnele digestive tipice în celiachie sunt:

a) saune apoase, cu mucus, spumoase, frecventeb) diaree cu mucus, puroi, sângec) scaune voluminoase, fetide, steatoreiticed) abdomen voluminos (pseudoascită)e) anorexie rebelă constantă

---------------------------------------------------------------------313. CM Stadiu avansat în celiachie se caracterizează prin următoarele:

a) scaune cu sânge, mucus, puroib) hipocalciemiec) malnutriţie severăd) deshidrataree) constipaţie

---------------------------------------------------------------------314. CM Boala celiacă atipică are următoarele manifestări:

Page 54: Pediatrie Rom

54

a) sindromul anemic cronicb) osteoporoza prematurăc) artrita deformantăd) nanisme) neuropatie periferică

---------------------------------------------------------------------315. CM Care afirmaţii despre tratamentul celiachiei sunt corecte:

a) regimul dietetic este unica condiţie pentru vindecareb) excluderea parţială a glutenului din alimentaţiec) excluderea absolută a glutenului din alimd) regimul fără gluten toata viaţae) regimul fără gluten până la pubertate

---------------------------------------------------------------------316. CM Care produse sunt contraindicate în celiachie:

a) din orezb) din grâuc) din soiad) din secarăe) din porumb

---------------------------------------------------------------------317. CM Care produse sunt permise în celiachie:

a) din hrişcăb) din porumbc) din soiad) din orze) din secară

FEBRAREUMATISMALĂ LA COPII

---------------------------------------------------------------------318. CS Perioada de activitate în febra reumatismală durează:

a) 1 săptămânăb) 2-3 săptămânic) 6-8 săptămânid) 12 săptămânie) 10 zile

---------------------------------------------------------------------319. CS Profilaxia secundară a febrei reumatismale fără complicaţii cardiace va fi pe o durată de:

a) 1 anb) 2 anic) 10 anid) 5 anie) 25 ani

---------------------------------------------------------------------320. CS Care manifestare clinică nu este caracteristică în stenoza mitrală la copii:

a) dispneeab) palpitaţiile

Page 55: Pediatrie Rom

55

c) obosealad) hemoptiziae) suflul diastolic la apex

---------------------------------------------------------------------321. CS Care semn nu este caracteristic pentru insuficienţa aortală:

a) este frecvent asimtomaticăb) hipertrofia ventricolului dreptc) suflul diastolic în focarul aortald) hipertrofia ventricolului stânge) poate fi complicată cu insuficienţa cardiacă

---------------------------------------------------------------------322. CS Pentru profilaxia secundară a febrei reumatismale fără complicaţii cardiace se vor utiliza

următoarele medicamente, cu excepţia:a) benzatin benzylpenicillina 600 000 la copii <27kgb) ampicillină 500 mg de 2 ori pe zic) erythromicina 30-40 mg/kg (în alergie la peniciline)d) benzatin benzylpenicillina 1,2 mii la copii > 27 kge) azitromicina (în alergie la peniciline)

---------------------------------------------------------------------323. CS În febra reumatismală pentru eradicarea infecţiei streptococice se vor administra

următoarele preparate, cu excepţia:a) procain-penicillinab) phenoxymethylpenicillinac) erythromicinad) sulfadiazinae) roxitromicina

---------------------------------------------------------------------324. CS În tratamentul febrei reumatismale cu salicilaţi nu se va respecta:

a) doza iniţială va fi de 120 mg/kgb) doza următoare în tratament va fi 60-120 mg/kgc) nu se va administra un antacidd) se va administra după alimentaree) se vor monitoriza trombocitele şi durata hemoragiei

---------------------------------------------------------------------325. CS Care maladie nu se poate dezvolta după febra reumatismală:

a) artrita cronicăb) pericardita izolatăc) insuficienţa valvelor aortaled) subfebrilitatea prelungităe) insuficienţa mitrală

---------------------------------------------------------------------326. CS Diagnosticul de febră reumatismală, conform criteriilor Jones, poate fi confirmat în

prezenţa unui minimum de:a) 1-2 criterii majore şi 1 criteriu obligator minorb) 3 criterii minorec) 4 criterii minored) 5 criterii minore

Page 56: Pediatrie Rom

56

e) prezenţa streptococului în exudatul faringian

---------------------------------------------------------------------327. CS Eritemul marginal în cadrul febrei reumatismale poate fi:

a) cu caracter migratorb) cu durată de săptămânic) cu extindered) cu prurităe) cu sechele severe tegumentare

---------------------------------------------------------------------328. CS Nodulii subcutanaţi Maynet în febra reumatismală sunt:

a) plasaţi pe toată suprafaţa corpuluib) cu sediul periarticularc) dureroşid) imobilie) cu durata de luni întregi

---------------------------------------------------------------------329. CS Care din următoarele stări este corectă în prognosticul coreei:

a) prognosticul este nefavorabil cu sechele organiceb) prognosticul, în general, este favorabilc) sunt dereglări mintale şi de comportament permanented) prognosticul este nefavorabil în dezvoltarea cardiopatiei dobândite obligatoriie) acutizările sunt dificil de controlat medicamentos

---------------------------------------------------------------------330. CS Febra reumatismală la copii are următoarele caracteristici, cu excepţie:

a) afectează articulaţiileb) afectează cordulc) afectează sistemul nervos centrald) este de etiologie streptococicăe) cu sechele articulare severe

---------------------------------------------------------------------331. CS Care boală nu se încadrează în maladiile difuze ale ţesutului de colagen:

a) febra reumatismalăb) artrita idiopatică juvenilăc) sclerodermiad) periarterita nodoasăe) dermatomiozita

---------------------------------------------------------------------332. CS Manifestările pleuropulmonare reumatismale sunt:

a) frecvente la copiib) excepţionale la copiic) confluented) cu sindrom obstructive) cu permanente recidive

---------------------------------------------------------------------333. CS Manifestările clinice ale reumatismului articular acut apar la interval de la infecţia

streptococică de:

Page 57: Pediatrie Rom

57

a) 2 lunib) 2-3 săptămânic) 6 lunid) 1 ane) 1 zi

---------------------------------------------------------------------334. CM După care maladii apare puseul reumatismal acut:

a) faringităb) sinusităc) stafilodermied) varicelăe) rujeolă

---------------------------------------------------------------------335. CM Reumatismul articular acut mai frecvent se depistează la vârstele:

a) sugaruluib) prepubertăţiic) 5-15 anid) după 25 anie) preşcolare

---------------------------------------------------------------------336. CM Primele simptome în debutul reumatismului articular acut sunt:

a) febrab) durerile abdominalec) cefaleead) artralgiilee) oboseala

---------------------------------------------------------------------337. CM Afectarea articulară în reumatismul articular acut este:

a) multiplăb) migratoriec) simetricăd) erozivăe) cu implicarea coloanei vertebrale

---------------------------------------------------------------------338. CM Criteriile clinice ale carditei reumatismale sunt:

a) suflul cardiac cu caracter organic ce nu exista anterior ataculuib) mărirea corduluic) insuficienţa cardiacă congestivăd) hipertensiuneae) hipotensiunea

---------------------------------------------------------------------339. CM Leziunile endocardului în reumatism se localizează cu predilecţie la următoarele valve:

a) tricuspidab) pulmonarăc) mitralăd) aortalăe) mitrală şi aortală

Page 58: Pediatrie Rom

58

---------------------------------------------------------------------340. CM Criteriile majore în reumatism după Jones (1944) sunt următoarele:

a) carditab) poliartritac) nodulii subcutanaţid) coreea Sydenhame) eritemul nodos

---------------------------------------------------------------------341. CM Criteriile minore clinice după Jones (1944) sunt următoarele:

a) antecedente de boală cardiacă reumatismalăb) poliartralgiic) febrăd) cardităe) coree Sydenham

---------------------------------------------------------------------342. CM Criteriile minore de laborator după Jones (1944) sunt următoarele:

a) alungire interval PQb) reactanţi de fază acută pozitivic) HBsAg pozitivd) sporirea transaminazelor sericee) hipocalciemia

---------------------------------------------------------------------343. CM Criteriile obligatorii după Jones în diagnosticul reumatismului arti-cular acut sunt

următoarele:a) evidenţa infecţiei streptococice recenteb) creşterea semnificativă a ASL-Oc) prezenţa streptococului hemolitic în exudatul faringiand) antecedente cu scarlatină recentăe) antecedente de rujeolă recentă

---------------------------------------------------------------------344. CM Tratamentul puseului reumatismal are drept obiective următoarele:

a) tratamentul la domiciliub) tratamentul etiologic nu este obligatoriuc) tratamentul igieno-dieteticd) tratamentul etiologic al infecţiei streptococicee) tratamentul simptomatic antiinflamator

---------------------------------------------------------------------345. CM Tratamentul infecţiei streptococice în puseul reumatismal se va efec-tua cu următoarele

preparate antibacteriene:a) amoxicillinăb) penicilinăc) sulfamided) eritromicinăe) cefalosporine

---------------------------------------------------------------------346. CM Corticoterapia în puseul reumatismal este indicat în:

Page 59: Pediatrie Rom

59

a) forma uşoarăb) formele fără afectare cardiacăc) cardită severăd) insuficienţă cardiacăe) pericardită

---------------------------------------------------------------------347. CM Corticoterapia orală în puseul reumatismal va fi asociată cu:

a) regim alimentar comunb) regim alimentar hiposodatc) reducerea aportului de glucided) sporirea aportului de proteinee) restricţii în aport de potasiu

---------------------------------------------------------------------348. CM Prognosticul în puseul reumatismal va fi nefavorabil în prezenţa:

a) gradului înalt de activitateb) copilului de vârstă micăc) formei uşoared) formei fără cardităe) copilului purtător de sechele valvulare

---------------------------------------------------------------------349. CM Histopatologia procesului reumatismal recunoaşte următoarele stadii

a) degenerescenţa fibrinoidăb) necroza fibrinoidăc) infiltraţie eozinofilicăd) proliferative) formarea granulomului Aschoff

---------------------------------------------------------------------350. CM Enumeraţi stadiile reversibile histopatologic în procesul reumatismal:

a) degenerescenţa fibrinoidăb) necroza fibrinoidăc) proliferativd) formarea granulomului Aschoffe) Infiltraţie eozinofilică

---------------------------------------------------------------------351. CM Enumeraţi semnele clinice necaracteristice pentru miocardita reumatismală:

a) suflul sistolic neexistent anteriorb) mărirea limitelor corduluic) insuficienţa circulatoried) suflul protodiastolice) dedublarea zgomotului II

---------------------------------------------------------------------352. CM Afectarea valvei aortale în reumatism este clinic manifestată prin:

a) suflu diastolicb) suflu sistolicc) dedublarea zgomotului IId) zgomotul II asurzit în focarul aortale) suflu sistolic pe proiecţia aortei abdominale

Page 60: Pediatrie Rom

60

---------------------------------------------------------------------353. CM Radiologic insuficienţa aortală este exprimată prin:

a) mărirea ventricolului stângb) mărirea atriului stângc) dilatarea aorteid) dilatarea atriului drepte) dilatarea ventricolului drept

---------------------------------------------------------------------354. CM Insuficienţa mitrală severă se caracterizează prin:

a) diminuarea intensităţii zgomotului Ib) suflu sistolic la focarul valvelor mitralec) zgomotul II accentuat în focarul a. pulmonared) suflu diastolic în focarul aortale) diminuarea intesităţii zgomotului II

---------------------------------------------------------------------355. CM Datele EcoCG cordului în insuficienţa mitrală sunt următoarele, fac excepţie:

a) dilatarea cavităţii atriului stângb) dilatarea cavităţii ventricolului stângc) şunt stânga-dreapta la nivelul septului interatriald) îngroşarea valvelor aortalee) îngroşarea valvelor mitrale

---------------------------------------------------------------------356. CM Care manifestări clinice sunt caracteristice pentru coree:

a) mişcări involuntare distaleb) hipotonie muscularăc) hipertonie muscularăd) instabilitate în poziţia romberge) instabilitate psihoemoţională

---------------------------------------------------------------------357. CM Afirmaţi criteriile minore în febra reumatismală (după Jones), cu excepţia:

a) febrab) atralgiac) tahicardiad) carditae) majorarea indicilor reactanţi ai fazei acute a inflamaţiei

HEPATITELE CRONICE LA COPII

---------------------------------------------------------------------358. CS La instituirea tratamentului antiviral în hepatita cronică virală la copil sunt folosie

următoarele criterii, în afară de:a) Prezenţa Ag HBs, Ag Hbe, AND-HBV, Anti Hbcor IgMb) Prezenţa Anti-HCV, ARN-HCVc) Prezenţa Anti-Delta, ARN-HDVd) Prezenţa semnelor clinicee) Transaminaze serice scăzute

---------------------------------------------------------------------

Page 61: Pediatrie Rom

61

359. CS Factorii favorabili pentru un răspuns bun la terapia cu Interferon în hepatitele cronicevirale la copil sunt, în afară de :a) Valori foarte crescute ale transaminazelorb) Sexul femininc) Nivelul moderat crescut al ADN-uluid) Infectare în perioada perinatalăe) Durata sub 2-3 ani a bolii

---------------------------------------------------------------------360. CS Contraindicaţii pentru terapia cu glucocorticoizi în hepatitele cronice la copil sunt toate,

în afară de:a) Boala ulceroasăb) Osteoporoza pronunţatăc) Hepatita autoimunăd) Ciroză decompensatăe) Hipertenzie portală pronunţată

---------------------------------------------------------------------361. CS Contraindicaţii pentru terapia cu citostatice în hepatita cronică la copii sunt toate înafară

de :a) Starea precomatoasă şi comatoasă a bolnavuluib) Hepatită autoimunăc) Infecţiile severed) Leucopeniae) Hipoproteinemie

---------------------------------------------------------------------362. CS O ameliorare clinică şi biochimică la un pacient cu ciroză biliară primitivă se poate obţine

prin administrare de:a) Acid ursodezoxicolicb) Glucocorticoizic) Colchicinad) Ciclosporina în doze marie) Imuran

---------------------------------------------------------------------363. CS Tratamentul pruritului din ciroză biliară primitivă se face cu:

a) Vitamina Db) Vitamina Ac) Colesteraminad) Silimarinae) Vitamina K

---------------------------------------------------------------------364. CS Contraindicaţiile absolute la terapia cu interferon în hepatita cronică virală la copii sunt,

cu excepţia:a) Valori crescute ale transaminazelorb) Ciroză decompensatăc) Hepatită autoimunăd) Alte boli autoimunee) Depresie în anamneză

---------------------------------------------------------------------

Page 62: Pediatrie Rom

62

365. CS Pentru sindromul de colestaază din hepatita cronică la copil nu este caracteristic:a) Bilirubina serică crescutăb) Fosfataza alcalină crescutăc) Colesterolul crescutd) Betalipoproteinele crescutee) Hiperfibrinogenemie

---------------------------------------------------------------------366. CS Ce nu este caracteristic pentru sindromul hepatopriv din hepatita cronică la copil:

a) Hipoalbuminemieb) Hiperbilirubinemiec) Hipofibrinogenemied) Diminuă factorii de coagularee) Scade protrombina serică

---------------------------------------------------------------------367. CS Pentru sindromul mezenhimal-inflamator din hepatita cronică la copil nu este

caracteristic:a) Hipergamaglobulinemieb) Nivel crescut imunoglobuline sericec) Leucocitoză, neutrofilozăd) Nivel scăzut gamaglobuline sericee) Autoanticorpi organ-specifici

---------------------------------------------------------------------368. CM Care sunt caracteristicele fazei replicative a hepatitei virale cornice B:

a) Antigenul HBeb) Anticorpii antiHbec) ADN HBVd) Anticorpii antiHBcorIgMe) Antigenul HBs

---------------------------------------------------------------------369. CM Care hepatite cronice pot fi tratate cu interferon alfa?

a) Autoimunab) Induse medicamentosc) Hepatita Bd) Hepatita Ce) Criptogene

---------------------------------------------------------------------370. CM Hepatita cronică virală B prezintă virusologic:

a) ADN- HBVb) HBs Agc) ARN-HCVd) HBcorAge) HBe Ag

---------------------------------------------------------------------371. CM Care sunt factorii precipitanţi al encefalopatiei hepatice la copii?

a) Hemoragia gastro-intestinalăb) Excesul de glucide din alimentaţiec) Constipaţia

Page 63: Pediatrie Rom

63

d) Consumul exagerat de legumee) Hipopotasemia

---------------------------------------------------------------------372. CM Hepatita cronică virală C are caracteristici:

a) Prezintă anticorpi anti HBcorb) Are ARN-HCVc) Se tratează cu prednizolond) Are anticorpi anti HBse) Are anticorpi anti HCV

---------------------------------------------------------------------373. CM Terapia imunosupresivă în hepatita autoimună la copil se face cu următoarele preparate:

a) Prednisolonb) Azatioprinăc) Interferon alfad) Levamizole) Delaghil

---------------------------------------------------------------------374. CM Sindromul de hepatocitoliză în hepatita cronică la copil este evidenţiat prin următoarele

teste:a) Nivel seric crescut al transaminazelorb) Nivel seric crescut lactatdehidrogenazăc) Nivel seric crescut fibrinogend) Nivel seric crescut bilirubinăe) Nivel seric crescut crioglobuline

---------------------------------------------------------------------375. CM Sindromul de colestază în hepatita cronică la copil este evidenţiat prin următoarele teste:

a) Nivel seric crescut protrombinăb) Nivel seric scăzut gama glutamiltranspeptidazac) Nivel seric crescut fosfataza alcalinăd) Nivel seric crescut bilirubinăe) Nivel seric crescut crioglobuline

---------------------------------------------------------------------376. CM Sindromul hepatopriv în hepatita cronică la copil este evidenţiat prin următoarele teste:

a) Nivel seric crescut al transaminazelorb) Hipoalbuminemiec) Nivel seric crescut fosfataza alcalinăd) Hipofibrinogenemiee) Hipoprotrombinemie

---------------------------------------------------------------------377. CM Marcherii sindromului imuno-inflamator în hepatita cronică la copil sunt:

a) Hipergamaglobulinemieb) Hipoalbuminemiec) Nivele crescute imunoglobuline sericed) Hiperfibrinogenemiee) Creşterea titrului complementului

---------------------------------------------------------------------

Page 64: Pediatrie Rom

64

378. CM Enumeraţi manifestările clinice extrahepatice din hepatita autoimună la copil:a) Icterul sclerotegumentarb) Artralgii şi artritec) Vergeturi abdominale violaceed) Erupţii cutanate maculopapuloasee) Hepatomegalie

---------------------------------------------------------------------379. CM Factorii predictivi pentru raspunsul favorabil la terpia antivirală în hepatita cronică virală

la copil sunt:a) Nivel crescut de 2-5 ori ale ALTb) Boală de scurtă duratăc) Încărcătura virală redusăd) Sexul masculine) Infecţia dobândită perinatal

---------------------------------------------------------------------380. CM Care din următoarele nu sunt criterii de diagnostic pentru hepatita autoimună la copil?

a) Hipergamaglobulinemieb) Anticorpi antinucleari pozitivic) Prezenţa markerilor hepatitelor viraled) Răspuns favorabil la corticoterapiee) Nivel seric crescur de cupru

---------------------------------------------------------------------381. CM Care din virusurile cu tropism hepatic au potenţial demonstrat de cronicizare?

a) VHBb) VHCc) VHAd) VHEe) VHD

SINDROM HIPERTERMIC ŞI CONVULSIV

---------------------------------------------------------------------382. СS Pentru convulsiile febrile ale copilului mic nu este caracteristic:

a) Apar doar în context febrilb) Au durată scurtă, de obicei sub 15 minc) Sunt tonico clonice generalizated) Apar între vârsta 6 luni - 5 anie) Prezenţa anomaliilor neurologice în perioadele intercritice

---------------------------------------------------------------------383. CS Convulsiile febrile simple, benigne se caracterizează prin următoarele, cu excepţia :

a) Sunt tonico clonice generalizateb) Criza este scurtă, sub 15 minc) Criza este unilateralăd) Stare neurologică normală postcriticăe) Nu se repetă în intervalul de 24 ore

---------------------------------------------------------------------384. СS Pentru convulsiile febrile complexe nu este caracteristic :

a) Apar în afara unui context febril

Page 65: Pediatrie Rom

65

b) Durata prelungită a crizeic) Repetarea crizelor în intervalul de 24 ored) Prezintă risc de sechele neurologicee) Pot fi generalizate şi unilaterale

---------------------------------------------------------------------385. CS Centrul de termoreglare este situat în:

a) Măduva spinăriib) Hipotalamusc) Bulbul rahidiand) Cerebele) Punte

---------------------------------------------------------------------386. CS Pierderile de căldură se produc prin , în afară de :

a) Iradiereb) Evaporarec) Conducţied) Termolizăe) Convecţie

---------------------------------------------------------------------387. CS Preparatul de prima intenţie în febră la copii este :

a) Acid acetilsalicilicb) Diclofenacc) Paracetamold) Pipolfene) Analgina

---------------------------------------------------------------------388. CS În tratamentul crizei de convulsii febrile la copil, preparatul de elecţie este:

a) Diazepamb) Glucozac) Prednizolond) Peridoxine) Dimedrol

---------------------------------------------------------------------389. CS Calea preferenţială de administrare a diazepamului în convulsii la sugari este :

a) Intravenoasăb) Intrarectalc) Intramusculard) Prin sondă nazogastricăe) Percutanat

---------------------------------------------------------------------390. CS Tratamentul unui sugar cu febră peste 38C nu va include:

a) Descoperirea tegumentelor (dezbrăcarea)b) Ştergerea pielii cu un burete înmuiat în apă caldăc) Acetaminofend) Ibuprofene) Acid acetilaminosalicilic

Page 66: Pediatrie Rom

66

---------------------------------------------------------------------391. CS Care din afirmaţii nu este corectă în tratamentul unei stări febrile la copil:

a) Preparatul de prima alegere este acetaminofenb) Calea preferenţială de administrare acetaminofen este parenteralăc) Preparat de alternativă este ibuprofend) Se va trata obligatopr cauza febreie) Se vor folosi metode nemedicamentoase (fizicale)

---------------------------------------------------------------------392. СM Examinarea bacteriologică este necesară în caz de următoarele stări febrile:

a) Infecţii virale acuteb) Dureri în abdomen cu diareec) Erupţia dinţilord) Otită acutăe) Dureri în regiunea lombară

---------------------------------------------------------------------393. CM Convulsiile febrile complexe la copii au următoarele manifestări :

a) Durează peste 15 minuteb) Pot genera status convulsivc) Nu se repetă în serie în aceaşi zid) Adesea sunt unilateralee) Apar în afara unui context febril

---------------------------------------------------------------------394. CM Convulsiile febrile simple la copii au următoarele caracteristici :

a) Anamneza neurologică negativăb) Apar în context de febrăc) Primar generalizated) Durează peste 15 minutee) Se repetă în aceeaşi zi

---------------------------------------------------------------------395. CM Pierderile de căldură se produc prin :

a) Iradiereb) Termogenezăc) Convecţied) Evaporaree) Conducţie

---------------------------------------------------------------------396. CM Variaţiile nictimerale ale temperaturii corporale sunt determinate de:

a) Temperatura mediuluib) Activitatea fizicăc) Activitatea sistemului endocrind) Culoarea pieliie) Tranzitul gastrointestinal

---------------------------------------------------------------------397. СM Cauzele sindromului febril la copii sunt :

a) Luxaţia congenitală de şoldb) Infecţii viralec) Infecţii bacteriene

Page 67: Pediatrie Rom

67

d) Febră metabolicăe) Hipocalcemia

---------------------------------------------------------------------398. CM Substanţele pirogene, care provoacă febra , se clasifică în :

a) Pirogene exogeneb) Pirogene metabolicec) Pirogene endogened) Pirogene primaree) Pirogene secundare

---------------------------------------------------------------------399. СM Pirogene - secundare sunt :

a) Bacteriileb) Virusurilec) Prostoglandineled) Proteina C - reactivăe) Ceruloplasmin

---------------------------------------------------------------------400. CM Pentru febră benignă ( roză ) sunt caracteristice următoarele :

a) Piele palidă, acrocianozab) Conştiinţa păstratăc) Extremităţi recid) Răspuns adecvat la antipireticee) Piele roză , umedă

---------------------------------------------------------------------401. СM Pentru febra malignă ( palidă ) sunt caracteristice :

a) Simptomul ,, pată albă pozitivb) Răspuns adecvat la antipireticec) Piele palidă, acrocianoză, reced) Extremităţi caldee) Comportament obişnuit

---------------------------------------------------------------------402. CM Evaluarea copilului cu febră include următoarele:

a) Aprecierea stării imunologiceb) Antropometriac) Rigiditatea muşchilor occipitalid) Erupţii cutanate generalizatee) Dureri în ureche

---------------------------------------------------------------------403. СM Cele mai frecvente cauze ale sindromului febril la sugari sunt:

a) Otitab) Pneumoniac) Infecţia tractului urinard) Rahitismule) Anemia carenţială

MCC

Page 68: Pediatrie Rom

68

---------------------------------------------------------------------404. CS Care este ipoteza contemporană a etiologiei malformaţiilor congenitale de cord:

a) Infecţii intrauterineb) Interacţiunea factorilor de mediu şi geneticic) Anomalii geneticed) Prevalent acţiunea factorilor de mediue) Nedefinită

---------------------------------------------------------------------405. СS Ca metodă de diagnostic şi de tratament contemporană utilizată frecvent la copii cu

malformaţii congenitale de cord se consider:a) Electrocardiografiab) Cateterism intervenţionalc) Ecocardiografiad) Coronarografiee) Scintigrafia miocardului

---------------------------------------------------------------------406. CS Cea mai frecvent înâlnită malformaţie congenitală de cord la copii este:

a) Defect septal interatrialb) Foramen ovale patentc) Canal arterial permiabild) Defect septal interventriculare) Stenoza aortică

---------------------------------------------------------------------407. CS Prevalenţa malformaţiilor congenitale de cord după O.M.S. este de:

a) 2 la 1000 de naşterib) 4 la 1000 de naşteric) 14 la la 1000 de naşterd) 8-10 la 1000 de naşterie) 20 la 1000 de naşteri

---------------------------------------------------------------------408. CS Malformaţia congenitală de cord cel mai frecvent depistată la nou-născuţii prematuri este:

a) Defect septal atrialb) Defect septal ventricularc) Canal arterial persistentd) Coarctaţie de aortăe) Tetralogia Fallot

---------------------------------------------------------------------409. CS Care malformaţie este considerată anomalie a tractului de ieşire din ventriculul stâng:

a) Maladia Ebsteinb) Defect septal ventricularc) Transpoziţia necorectată a vaselor marid) Sindromul ventriculuui stâng hipoplazice) Stenoza congenitală a valvei mitrale

---------------------------------------------------------------------410. CS Complicaţiile în coarctaţia de aortă severă la nou-născuti sunt, cu excepţia:

a) Şoc cardiogenb) Acidoză metabolică

Page 69: Pediatrie Rom

69

c) Hemoragie intracranianăd) Hipotensiune arterialăe) Insuficienşă cardiacă severă

---------------------------------------------------------------------411. CS MCC cu şunt stînga - dreapta sunt următoarele, cu excepţia:

a) Defect septal ventricularb) Defect septal atrialc) Tetralogia Fallotd) Defectul septului atrioventriculare) Persistenţa ductului arterial

---------------------------------------------------------------------412. CS Imaginea radiologică a cordului de tip „coeur en sabot" este carcateristică în:

a) Transpoziţiea necorectată de vase marib) Coarctaţie de aortăc) Anomalia Ebsteind) Tetralogia Fallote) Vene pulmonare total aberante

---------------------------------------------------------------------413. CS Semnul clinic cel mai caracteristic în stenoza pulmonară moderată este:

a) Cianozab) Dispnee de efortc) Sincoped) Crize de „rău hipoxic"e) Insuficienţa cardiacă congestivă

---------------------------------------------------------------------414. CS Standardul de aur în stabilirea diagnosticului de drenaj venos pulmonar aberant este:

a) Ecocardiografiab) Rezonanţa magneticăc) Electrocardiografiad) Radiografia toraceluie) Coronarografia

---------------------------------------------------------------------415. CS Metoda invazivă de închidere a canalului arterial permiabil la nou-născuţi prematuri este:

a) Tehnici paliativeb) Banding arteriei pulmonarec) Ocluzionare pe cale endovenoasă prin cateterismd) Ligaturarea canalului prin toracotomiee) Prostoglandina E

---------------------------------------------------------------------416. CS Clasificarea defectului septal interventricular include tipurile, cu excepţia:

a) Infundibularb) Muscularc) Infantild) Tip canal atrioventriculare) Perimembran

---------------------------------------------------------------------

Page 70: Pediatrie Rom

70

417. CS Anomalii ale tractului de ieşire din ventriculul drept sunt, cu excepţia:a) Stenoza pulmonară valvularăb) Stenoza ramurilor arterei pulmonarec) Tetrologia Fallotd) Atrezia arterei pulmonaree) Ventricul unic

---------------------------------------------------------------------418. CS Vârsta optimală de închidere chirurgicală a defectului septal interventricular larg este:

a) circa 5 anib) Pînă la 1 anc) 3 anid) 15 anie) după 5 ani

---------------------------------------------------------------------419. CS În malformaţiile congenitale de cord ductodependente menţinerea canalului arterial

deschis se efectuiză prin administrarea de:a) Indometacinăb) Prostaglandina Ec) Imunoglobulinăd) Ibuprofenăe) Terapie cu oxigen

---------------------------------------------------------------------420. СS Semnele clinice frecvente ale hipoxiei cronice în Tetralogia Fallot sunt, cu excepţia:

a) Hipocratism digitab) Poliglobuliec) Absces cerebrald) Leucocitozae) Accese hipoxice

---------------------------------------------------------------------421. CS Indicaţie chirurgicală majoră pentru corecţia chirurgicală în stenoza aortică la copii este:

a) Apariţia manifestărilor cliniceb) Valoarea gradientului presional transvalvular în limitele >50-70 mm Hgc) Hipertrofia ventricului dreptd) Dilatarea postenotică considerabilăe) Suflu diastolic

---------------------------------------------------------------------422. CS Standardul de aur în diagnosticul MCC este:

a) Electrocardiografiab) Radiografia cardiopulmonarăc) Ecocardiografia bidimensională cu Dopplerd) Tomografia computerizatăe) Coronarografia

---------------------------------------------------------------------423. CS Care este procedura obligatorie postoperatorică la copii purtători de proteze sintetice:

a) Profilaxia endocarditei infecţiose pe toată viaţab) Tratament anticoagulant sub controlul coagulării odată la 1 lunăc) Cateterism cardiac odată la 6 luni

Page 71: Pediatrie Rom

71

d) Controlul coagulării odată la 2 săptămâni pe toată viaţae) Hemocultura obligatorie odată la 3 luni

---------------------------------------------------------------------424. CM Pentru Tetralogia Fallot sunt caracteristice următoarele anomalii anatomice:

a) Defect septal ventricularb) Stenoză pulmonarăc) Defect septal atriald) Hipertrofia ventricului drepte) Dextropoziţia aortei

---------------------------------------------------------------------425. СM Semnele clinice caracteristice în defectul septal interventricular cu debit mare sunt:

a) Dispneeb) Dificultăţi de alimentaţiec) Suflu diastolicd) Deficit nutriţionale) Infecţii respiratorii recurente

---------------------------------------------------------------------426. CM Care manifestări clinice sunt caracteristice în stenoza aortică strânsă:

a) Sincopab) Fatigabiliatate la eforc) Hipocratism digitald) Dureri anginoasee) Suflu sistolic de ejecţie de gradul 3-4 la apex

---------------------------------------------------------------------427. CM Aspectele clinice majore în coarctaţia de aortă sunt:

a) Sugar cu insuficienţă cardiacăb) Cianoză difuzăc) Hipertensiune arterială prestenoticăd) Diminuarea pulsului la membrele inferioaree) Hipotensiune arterială prestenotică

---------------------------------------------------------------------428. CM Evoluţia naturală a defectului septal interventricular depinde de:

a) Dimensiunile defectuluib) Viteza şuntului interventricularc) Localizarea defectuluid) Presiunea în artera pulmonarăe) Grosimea peretelui ventriculului stâng

---------------------------------------------------------------------429. CM Malformaţiile congenitale de cord cianotice cu hipervascularizare în circuitul pulmonar

sunt:a) Tetralogia Fallotb) Transpoziţia de vase mari necorectată (D transpoziţie)c) Defect septal atriald) Anomalia totală de întoarcere venoasă pulmonarăe) Canal arterial persistent

---------------------------------------------------------------------

Page 72: Pediatrie Rom

72

430. СM Semne electrocardiografice caracteristice pentru anomalia Ebstein sunt:a) Hipertrofia ventriculului stângb) Bloc de ramură dreaptac) Bloc de ramura stîngad) Hipertrofia atriului drepte) Hipertrofia atriului stîng

---------------------------------------------------------------------431. CM Complicaţiile postchirurgicale în MCC cu şunt stînga - dreapta sunt:

a) Dereglările de ritm cardiac şi conductibilitateb) Afecţiunile vasculare pulmonarec) Şunturile rezidualed) Endocardita bacterianăe) Hemoragii intestinale

---------------------------------------------------------------------432. СM Defectul septal interatrial mic se caracterizează prin:

a) Suflu continuu la focarul aorteib) Asimptomaticc) Suflu sistolic discret de cu maximum de auscultaţie la baza corduluid) Zgomotul II dedublate) Dispnee de efort

---------------------------------------------------------------------433. CM Criteriile ecocardiografice în canalul atrioventricular complet sunt:

a) Defect septal atrial de tip ostium primumb) Defect septal ventricular cu localizare înaltăc) Stenoza arterei pulmonared) Valvă atrioventriculară unicăe) Defect septal ventricular muscular

---------------------------------------------------------------------434. CM Medicamentele utilizate în cuparea crizelor hipoxice sunt:

a) Morfinăb) Diureticec) Betaadrenoblocanţid) Inhibitorii enzimelor de conversie a angiotenzinei IIe) Glicozizi cardiaci

---------------------------------------------------------------------435. CM Indicaţiile pentru închiderea chirurgicală a defectului septal interventricular sunt:

a) Intoleranţa clinică pe tratament medicamentosb) Progresarea hipertensiunii arteriale pulmonarec) Multiple defecte musculared) Prematuritatee) Instalarea unei complicaţii la orice vârstă

---------------------------------------------------------------------436. CM Factorii postnatali care favorizează închiderea canalului arterial permiabil la nounăscut

sunt:a) Prematuritateab) Întreruperea producerii de Prostaglandină Ec) Mărirea progresivă a rezistenţei vasculare pulmonare

Page 73: Pediatrie Rom

73

d) Reducerea funcţiei ventriculului drepte) Micşorarea progresivă a rezistenţei vasculare pulmonare

---------------------------------------------------------------------437. CM Care din malformaţiile congenitale enumerate se consideră malformaţie vasculară:

a) Anomalia Ebsteinb) Coarctaţia de aortăc) Anomaliile artereilor coronariened) Anomalia arcului aortice) Ventricul unic

---------------------------------------------------------------------438. CM Complicaţiile în evoluţia defectului septal interventricular neoperat sunt:

a) insuficienţa cardiacăb) Insuficienţa aorticăc) Hipertensiunea pulmonarăd) Trombembolie cerebralăe) Endocardită infecţioasă

---------------------------------------------------------------------439. СM Cateterismul intervenţional este utilizat în corectarea următoarelor malformaţii la copii:

a) Dilatarea stenozelor valvulareb) Închiderea defectelor septalec) Implantarea protezelor valvulared) Închiderea canalului arterial permiabile) Dilatarea stenozelei pulmonare

---------------------------------------------------------------------440. CM Complicaţiile bandingului arterei pulmonare sunt:

a) Pericarditab) Paralezia nervului diafragmalc) Aritmiid) Trombozee) Stenoză funcţională a arterei pulmonare

---------------------------------------------------------------------441. CM Complicaţiile evolutive posibile în canalul atrioventricular parţial neoperat sunt:

a) Insuficienţa mitralăb) Endocardita infecţioasăc) Hipertensiune pulmonară arterialăd) Hipertensiune arterialăe) Tulburără de ritm atriale

---------------------------------------------------------------------442. СM Semnele clinice auscultative în hipertensiunea pulmonară sunt:

a) Suflu continuu sau diastolic prelungit la baza corduluib) Apariţia zgomotului IIIc) Zgomotul II accentuat şi dedublat la focarul pulmonareid) Hipertensiunea sistemicăe) Suflu de regurgitare pulmonară

---------------------------------------------------------------------443. CM Complicaţiile postoperatorii posibile în Tetralogia Fallot pot fi:

Page 74: Pediatrie Rom

74

a) Insuficienţa pulmonarăb) Disfuncţie ventriculară dreaptac) Hipertensiune pulmonarăd) Stenoză reziduală pulmonarăe) Tahicardii ventriculare

---------------------------------------------------------------------444. CM MCC cianogene sunt:

a) Ventricol unicb) Trunchiul arterial comunc) Transpoziţia de vase marid) Defect septal ventriculare) Persistenţa canalului arterial

MALABS.---------------------------------------------------------------------

445. CS Enzimele pancreasului exocrin sunt următoarele, în afară dea) Amilazab) Lipazac) Tripsinogend) Pepsinae) Tripsina

---------------------------------------------------------------------446. CS Deficitul secretor pancreatic poate fi determinat de următoarele afecţiuni, în afară de:

a) Mucoviscidozаb) Pancreatitele cronicec) Tumorile pancreaticed) Gastroduodinitae) Traume pancreatice

---------------------------------------------------------------------447. CS În condiţii normale, flora microbiană intestinală este maximă în

a) Colonb) Duodenc) Cecumd) Intestinul subţiree) Stomaс

---------------------------------------------------------------------448. CS Enteropatia exudativă primară apare în caz de:

a) Limfangiectazie intestinală idiopaticăb) Intoleranţa proteinelor din grâuc) Boli alergiced) Infecţie intestinalăe) Pneumonie netratatа

---------------------------------------------------------------------449. CS Rolul principal în patogenia enteropatiei de gluten aparţine

a) Glucidelorb) Gliadinec) Infecţiei intestinaled) Helminţilor

Page 75: Pediatrie Rom

75

e) Dizenterie

---------------------------------------------------------------------450. CS Dieta agliadinică exclude următoarele produse, cu excepţia

a) Crupe de grişb) Crupe de arpacaşc) Crupe de hrişcăd) Crupe de grâue) Crupe de orz

---------------------------------------------------------------------451. CS Maladiile inflamatoare cronice ale intestinului care decurg cu sindrom de malabsorbţie

sunt, în afară dea) Boala Crohnb) Rectocolita ulcerohemoragicăc) Tuberculoza intestinalăd) Enteropatia exudativăe) Colita cronică

---------------------------------------------------------------------452. CS Formele monosimptomatice ale celiachiei sunt următoarele, în afară de

a) Forma hemoragicăb) Forma edemicăc) Forma cu vomă izolatăd) Forma anemicăe) Forma septică

---------------------------------------------------------------------453. CM În celiachie diareea are la bază următoarele mecanisme:

a) Scăderea transportului de aminoacizi prin membrana enterocitelorb) Scăderea hidrozei peptidelor mici şi dizaharidelor la suprafaţa enterocitelorc) Dereglarea absorbţiei de apă şi de electroliţi în duoden şi jejund) Secretarea sporită a apei şi electroliţilor în intestinul grose) Hipercalciemia

---------------------------------------------------------------------454. CM În celiachie scaunul poate fi

a) Voluminosb) Frecventc) Cu luciu de grăsimed) Cu miros neplăcute) Cu striuri de sânge

---------------------------------------------------------------------455. CM Intoleranţa de gluten din cereale se caracterizează prin:

a) Dereglări de absorbţie intestinalăb) Normalizarea clinică şi histologică în lipsa glutenului în hranăc) Recidiva clinico - histologică după introducerea glutenului în hranăd) Schimbări histologice atrofice în mucoasa duodenului şi intestinului subţiree) Secreţia majorată de secretină şi colecistochinină

---------------------------------------------------------------------456. CM Celiachia poate decurge cu afectarea următoarelor sisteme:

Page 76: Pediatrie Rom

76

a) Sistemul ososb) Sistemul nervosc) Glandele suprarenaled) Sistemul gastrointestinale) Sistemul respirator

---------------------------------------------------------------------457. CM În celiachie pot apărea următoarele dereglări ale sistemului nervos

a) Parestezii cu pieredera sensibilităţiib) Convulsiic) Ataxiid) Paralizie) Hidrocefalie

---------------------------------------------------------------------458. CM Dietoterapia în celiachie se caracterizează prin:

a) Excluderea produselor alimentare care conţin glutenb) Excluderea laptelui la asocierea insuficienţei de lactazăc) Respectarea dietei agliadinice toată viaţad) Introducerea în raţion a terciului de grişe) Excluderea sării de bucătărie

---------------------------------------------------------------------459. CM După dieta agliadinică în celiachie unele semne dispar în următoarea ordine

a) Simptome subiective - peste 3-15 zileb) Restabilirea ponderală începe de la a 3 - a săptămânăc) Talia corespunde vîrstei - peste 1,5 - 2 anid) Dereglările histologice se ameliorează peste 2 săptămânie) Ameliorarea apetitului peste - 3 luni

---------------------------------------------------------------------460. CM Boala cronică pulmonară, întâlnită în mucoviscidoză se caracterizează prin:

a) Obstrucţia bronşică şi bronşiolică complicată cu infecţia secundarăb) Viteza de transport mucociliar este foarte redusăc) Schimbările în analiza sumară a urinei sunt pronunţated) Boala este progresivă şi duce la insuficienţa cronică pulmonarăe) Viteza de transport a mucocitelor este mărită

---------------------------------------------------------------------461. CM În tabloul clinic al mucoviscidozei se întâlnesc următoarele sindroame

a) Ileus meconialb) Sindromul diareic cronicc) Tulburări funcţionale ale glandelor sudoripared) Boala cronică pulmonarăe) Sindromul convulsiv

---------------------------------------------------------------------462. CM În mucoviscidoză se întâlnesc următoarele complicaţii:

a) Retard staturoponderalb) Prolaps rectalc) Insuficienţă bronhopulmonară cronicăd) Diabet zaharate) Hipercalciemie

Page 77: Pediatrie Rom

77

---------------------------------------------------------------------463. CM În diagnosticul mucoviscidozei sunt folosire următoarele criterii

a) Testul sudorii pozitivb) Insuficienţa pancreatică exocrinăc) Simptomul de obstrucţie pulmonară cronicăd) Antecedentele familiale sugestive de boalăe) Hipercaliemia

---------------------------------------------------------------------464. СМ Din examenele paraclinice ale celiachiei fac parte

a) Testul de toleranţă cu lactozăb) Testul sudoriic) Testul de provocare cu glutend) Biopsia intestinalăe) ECG

MUC.

---------------------------------------------------------------------465. CS Fibroza chistică este o :

a) Boală congenitalăb) Boală monogenicăc) Boală dobîndităd) Aberaţie cromozomialăe) Boală poligenică

---------------------------------------------------------------------466. CS Fibroza chistică are transmitere

a) Autosomal recesivăb) Autosomal dominantăc) Legată de X-cromosomd) Multifactorialăe) Este dobîndită

---------------------------------------------------------------------467. CS În fibroza chistică sunt afectate:

a) Glandele endocrine secretoare de mucusb) Celule Langerhansc) Glande parietale stomacaled) Glande exocrine secretoare de mucuse) Enterocite

---------------------------------------------------------------------468. CS Organele afectate primar în fibroza chistică, cu excepţia:

a) Pancreasulb) Plămîniic) Căile biliare intrahepaticed) Cordule) Glandele sexuale masculine

---------------------------------------------------------------------469. CS Forma cu debut neonatal al fibrozei chistice este:

Page 78: Pediatrie Rom

78

a) Atrezia căilor biliareb) Pneumoniec) Ileus meconiald) Icter nucleare) Displazie bronşică

---------------------------------------------------------------------470. CS Dereglarea primară în fibroza chistică, forma intestinală este:

a) Malabsorbţiab) Maldigestiac) Limfangiectazia intestinalăd) Dereglarea fluxului sanguin intestinale) Toate corecte

---------------------------------------------------------------------471. CS Diagnosticul de fibroza chistică se confirmă prin:

a) Atrofie vilozitară subtotală la biopsieb) Rectromanoscopie-eroziuni ale mucoaseic) Coprograma-acizi graşi crescuţid) Amilaza serică crescutăe) Nivelul de clor în sudoare crescut

---------------------------------------------------------------------472. CS Pentru fibroza chistică nu este caracteristic:

a) Nivel crescut de lipază sericăb) Coprograma-găsimi neutre crescutec) Nivel crescut de albumine meconiud) Testul sudorii pozitive) Tripsina în fecale scăzută

---------------------------------------------------------------------473. CS Diareea în fibroza chistică are următoarea caracteristică:

a) Scaune apoase, frecvente, spumoase cu mucus, acideb) Polifecalie, fetide, steatoreice, lipicioase, păstoasec) Diareea cu sînge, mucus, puroid) Doar hemocolităe) Diareea cu tenesme

---------------------------------------------------------------------474. CS Pentru fibroza chistică nu este caracteristic

a) Ileus meconialb) Malnutriţia staturoponderalăc) Insuficienţă renalăd) Boala pulmonară progresivăe) Insuficienţa pancreatică exocrină

---------------------------------------------------------------------475. CS Tratamentul de fond în fibroza chistică nu prevede:

a) Substituţie cu enzime pancreaticeb) Antibioticoterapie cronicăc) Kinetoterapied) Dieta fără glutene) Mucolitice

Page 79: Pediatrie Rom

79

---------------------------------------------------------------------476. CS Excreţie crescută a clorului cu sudoare este caracteristică pentru:

a) Pancreatită cronicăb) Celiachiec) Enteropatie exudativăd) Intoleranţă la dizaharidee) Fibroza chistică

---------------------------------------------------------------------477. CM Caracteristicele genetice ale fibrozei chistice sunt:

a) Boala autosomală X-lincatăb) Boală monogenicăc) Boală autosomal -recesivăd) Boală autosomal -dominantăe) Aberaţie cromosomială

---------------------------------------------------------------------478. CM Organele afectate primar în fibroza chistică sunt:

a) Creierulb) Glandele sexuale femeninc) Căile biliare hepaticed) Pancreasule) Mucoasa traheobronşică

---------------------------------------------------------------------479. CM Pentru ileusul meconial din fibroza chistică sunt caracteristice:

a) Debuteză în primele 24-48 ore după naştereb) Diaree, vărsături, meteorismc) Vărsături bilioase, deshidratared) Lipsa eliminării de meconiue) Radiologic-absenţa aerului în colon

---------------------------------------------------------------------480. CM Diareea din fibroza chistică are următoarele caracteristici:

a) Scaune steatoreice, nedigerateb) Scaune voluminoase, lucioase, fetidec) Scaune apoase, frecvente, acided) Scaune cu mucus, sînge, puroie) Scaune cu aspect normal

---------------------------------------------------------------------481. CM Care din manifestările clinice sunt caracteristice pentru fibroza chistică:

a) Alergie alimentarăb) Tuse recidivantă, dispnee, wheezingc) Diaree cronică-steatoreed) Ileus meconeale) Malnutriţie staturoponderală

---------------------------------------------------------------------482. CM Elementele fiziopatologice esenţiale în fibroza chistică sunt:

a) Secreţie de mucus vîscos, abundent, deshidratatb) Obstrucţia canalelor excretorii ale glandelor exocrine

Page 80: Pediatrie Rom

80

c) Dezvoltarea fibrozei pulmonared) Secreţie normală de mucuse) Secreţiile celulelor afectate sunt sărace în calciu, proteine

---------------------------------------------------------------------483. CM Următoarele examene paraclinice confirmă diagnosticul de fibroza chistică

a) Nivele crescute de IgE sericeb) Nivele crescute anticorpi antiendomisialic) Testul sudorii pozitivd) Creatoree, steatoree în mase fecalee) Nivele scăzute tripsina în masele fecale

---------------------------------------------------------------------484. CM Tratamentul fibrozei chistice include următoarele:

a) Dieta hipercaloricăb) Dieta fără glutenc) Mucoliticed) Substituţie cu enzime pancreaticee) kinetoterapie

---------------------------------------------------------------------485. CM Tratamentul manifestărilor pulmonare din fibroza chistică include următoarele:

a) Substituţie cu surfactantb) Antibioticoterapiac) Imunoglobuline intravenosd) Mucoliticee) Kinetoterapie

---------------------------------------------------------------------486. CM Terapia nutriţională din fibroza chistică include următoarele cu excepţia

a) Dieta bogată în glucideb) Dieta bogată în lipidec) Suplinire cu vitamine liposolubiled) Substituţie cu enzime pancreaticee) Dieta fără gluten

HEMOFILIA

---------------------------------------------------------------------487. СS Caracteristicile hemofiliei sunt următoarele, cu excepţia:

a) sângerării de tip hematomb) hemartrozeic) hemoragiei întârziate posttraumaticed) peteşiei şi echimozelore) numărului normal de trombocite

---------------------------------------------------------------------488. СS Hemofilia A incluide:

a) deficitul factorului IXb) deficitul factorului VIIIc) deficitul factorului XId) deficitul factorului XIIe) deficitul factorului V

Page 81: Pediatrie Rom

81

---------------------------------------------------------------------489. CS În hemoragie la copil cu hemofilia A indicaţia optimă este:

a) plasma proaspăt congelatăb) plasma nativăc) crioconcentratuld) masa eritrocitarăe) masa trombocitară

---------------------------------------------------------------------490. CS În tratamentul hemofiliei este contraindicat:

a) crioconcentratulb) tamponul hemostaticc) imobilizarea de scurtă durată a membrului afectatd) aspirinae) plasma proaspăt congelată

---------------------------------------------------------------------491. СS Hemofilia A este o boală:

a) Autosomal-domonantăb) Autosomal-recesivăc) X-lincată, recesivd) Multifactorialăe) Toate corecte

---------------------------------------------------------------------492. CS Boala Willebrand se caracterizează prin:

a) sângerare tip hematomb) sângerare tip mixtc) sângerare tip vascular - peteşiald) prognostic nefavorabile) hemartroze frecvente

---------------------------------------------------------------------493. СS Penru boala Willibrand nu este caractristic:

a) reducerea factorului VIIIb) adgezia trombocitară diminuată la suprafaţa sticleic) agregarea redusă a trombocitelor cu ristocetinăd) trombocitopeniae) majorarea timpului de sângerare

---------------------------------------------------------------------494. CS Ce parametru nu se modifică în hemofilia A:

a) timpul de coagulare după Le-Waitb) nivelul factorului VIIIc) timpul tromboplastinei parţial activated) timpul de recalcificare a plasmeie) numărul de trombocite

---------------------------------------------------------------------495. CS Pentru hemofilia A nu este caracteristic:

a) Durata de sîngerare crescutăb) timpul de coagulare crescut

Page 82: Pediatrie Rom

82

c) timpul tromboplastinei parţial activate crescutd) Durata de sîngerare normalăe) deficit al factorului VIII

---------------------------------------------------------------------496. CS Pentru hemofilia A este caracteristic totul, în afară de:

a) debutul rar la vârsta neonatalăb) echimozec) debutul bolii după 1 an de viaţăd) hemartrozee) hematoame după traume neînsemnate

---------------------------------------------------------------------497. CS Tratamentul hemartrozei acute în cadrul hemofiliei nu include:

a) indicaţia reopoliglucineib) introducerea crioconcentratuluic) imobilizarea articulaţiei pe un timp scurtd) puncţia articulaţiei în cazul hemartrozei evidenţiatee) aplicarea bandajului elastic

---------------------------------------------------------------------498. CS La bolnavi cu artropatie hemofilică nu este corectă următoarea afirmaţie:

a) posibilitatea tratamentului chirurgical la gradele III-IV-Vb) rentgenoterapia e indicată la gradul IIIc) rentgenoterapia e indicată la gradul Id) rentgenoterapia e indicată copiilor mai mari de 5 anie) la gradul V e indicat un curs cu prednisolon

---------------------------------------------------------------------499. CS În hemofilie nu este corectă următoarea afirmaţie:

a) hemartroza - este o manifestare caracteristicăb) crioprecipitatul este mai eficient decât plasma proaspăt congelatăc) sângerarea începe imediat după traumăd) extracţia dentară se efectuează cu pregătire prealabilăe) imobilizarea articulaţiei la hemartroză e de scurtă durată

---------------------------------------------------------------------500. CS Pentru hemofilia B nu este corect:

a) deficitul factorului IXb) deficitul factoruluiXIc) prognosticul favorabil pentru viaţăd) se întâlneşte mai rar decât hemofilia Ae) feciorii bolnavului sunt sănătoşi

---------------------------------------------------------------------501. СS Diagnosticul hemofiliei se confirmă prin:

a) probele endoteliale pozitiveb) mărirea timpului de sângerarec) peteşii şi echimozed) hemartroze, hematoamee) metroragii

---------------------------------------------------------------------

Page 83: Pediatrie Rom

83

502. CS La diagnosticul diferenţiat al bolii Willebrand şi hemofiliei, nu este în favoarea boliiWillebrand:a) tipul autosomal - dominant al moşteniriib) diminuarea agregării şi adegeziei trombocitelorc) majorarea timpului de sângerared) tip mixt de sângeraree) recesiv, unit cu X-cromosom tip de moştenire

---------------------------------------------------------------------503. CM Tabloul clinic al hemofiliei se caracterizează prin:

a) hemoragii multipleb) hematoamec) hemartrozed) echimoze şi peteşiie) hemoragie peste 1-2 ore după traumă

---------------------------------------------------------------------504. CM Diagnosticul de hemofilie se stabileşte în baza:

a) anamnezei ereditareb) creşterii timpului sângerării după Dukec) consumului redus al protrombineid) diminuarea numărului trombocitelore) sporirea timpului de coagulare după Le-White

---------------------------------------------------------------------505. CM Pentru hemofilie sunt caracteristice:

a) timpul sângerarii sporitb) majorarea timpului de coagulare după Le-Whitec) timpul tromboplastinei parţial activate sporitd) reducerea adgeziei şi agregaţiei trombocitelore) deficitul factorului VIII sau IX

---------------------------------------------------------------------506. CM Tipul de hemofilie se bazează pe:

a) insuficienţa factorului Willibrandb) deficitul factorului VIIIc) deficitul factorului IXd) deficitul factorului XIIe) deficitul factorului XI

---------------------------------------------------------------------507. CM Care din afirmaţii sunt caracteristice pentru Hemofilie:

a) Durata de sângerare crescutăb) timpului de coagulare crescutc) timpul tromboplastinei parţial activate crescutd) Tip hematom de sângeraree) Este o boală genetică

---------------------------------------------------------------------508. CM Pentru boala Willebrand sunt caracteristice:

a) scăderea adeziunii trombocitelorb) deficitul factorului IXc) deficitul factorului XII

Page 84: Pediatrie Rom

84

d) deficitul factorului Willibrande) majorarea duratei de sîngerare

---------------------------------------------------------------------509. CM Care din afirmaţii sunt caracteristice pentru boala Willibrand:

a) transmiterea recesivă, X - lincatăb) tipul autosomal - dominantc) diminuarea adeziunii şi agregaţiei trombocitelord) tipul mixt de sângeraree) hemartroze frecvente

---------------------------------------------------------------------510. CM Pentru bolnavii cu artropatie hemofilică sunt caracteristice următoarele afirmaţii:

a) tratament chirurgical la al III-lea stadiub) rengenterapia la I stadiuc) rengenterapia la stadiile III-Vd) rengenterapia se efectuează copiilor în vârstă peste 5 anie) terapia cu glucocorticoizi la al V-lea stadiu

---------------------------------------------------------------------511. СM Pentru hemofilia B sunt caracteristice:

a) prezenţa hematoamelor şi hemartrozelorb) majorarea timpului tromboplastinei parţial activatec) prognosticul pentru viaţă e favorabild) deficitul factorului IXe) deficitul factorului XI

---------------------------------------------------------------------512. CM Hemofilia A se caracterizează prin:

a) debutul rar în perioada neonatalăb) echimozec) debutul bolii în a doua jumătate al 2-lea an de viaţăd) hemartrozee) hematoame

---------------------------------------------------------------------513. CM Pentru hemofilie sunt adevărate următoarele afirmări:

a) hemofilia C - se îmbolnăvesc bărbaţii şi femeileb) hemartroză - manifestare caracteristică a boliic) hemoragii - intervin imediat după traumăd) hemofilia B se întâlneşte mai des ca hemofilia Ae) în hemofilie, injecţiile intramusculare sunt interzise

---------------------------------------------------------------------514. CM În hemofilie se modifică următorii indici ai coagulogramei:

a) timpul tromboplastinei parţial activatb) asimilarea protrombineic) testul cu etanold) timpul trombinice) timpul recalcificării plasme

---------------------------------------------------------------------515. CM Pentru terapia transfuzională în hemofilia A sunt corecte:

Page 85: Pediatrie Rom

85

a) tratamentul începe imediat după traumăb) se indică crioprecipitatc) crioprecipitat este mai eficient ca plasma proaspăt congelatăd) doza de 25-30 UA/kg este eficientă în terapia plăgilor şi hematoamelore) Transfuziile de sînge direct de la rude sunt admisibile

---------------------------------------------------------------------516. CM Pentru terapia transfuzională simtomatică în hemofilie sunt corecte:

a) începe în primele ore după traumăb) se indică crioprecipitatulc) crioconcentratul este mai eficient decât plasma proaspăt congelatăd) doza 25-30 UA/kg este eficientă în terapia plăgilor mici şi hematoamelore) transfuziile de sânge direct de la rude sunt admisibile

---------------------------------------------------------------------517. CM În evidenţa bolnavilor cu hemofilie sunt corecte următoarele afirmaţii:

a) vaccinări contra hepatitei B trebuie efectuate regulatb) imobilizarea de durată a articulaţiilor în hemartrozec) aplicarea tamponului hemostatic în traumed) investigaţii periodice la HIVe) extracţii dentare se efectuează cu pregătire prealabilă

---------------------------------------------------------------------518. CM În tratamentul hemofiliei sunt contraindicate:

a) crioconcentratulb) plasma proaspăt congelatăc) imobilizare de durată a articulaţieid) aplicarea locală a bintului elastice) facorul VIII concentrat

---------------------------------------------------------------------519. СM Programul de terapie a hemartrozei acute la bolnavii cu hemofilie include:

a) perfuzii de reopoliglucinb) administrare de crioprecipitatc) imobilizare articulară pe 3-4 ziled) fonoforeza cu hidrocortizone) puncţie obligatorie a articulaţiei

---------------------------------------------------------------------520. СM Dispanserizarea bolnavilor cu hemofilie include:

a) vaccinoprofilaxie planicăb) vaccinoprofilaxie selectivăc) administrarea acidului acetilsalicilic la bolnavii cu infecţii respiratirii acuted) diminuarea efortului fizice) eliberarea de la lecţiile de educaţie fizică

---------------------------------------------------------------------521. CM În boala Willebrand nu sunt indicate:

a) acidul acetilsalicilicb) dicinonulc) plasma proaspăt congelatăd) crioprecipitatule) indometacinul

Page 86: Pediatrie Rom

86

---------------------------------------------------------------------522. CM Pentru diagnosticul diferenţial, între hemofilie şi trombocitopenie, care criterii pledează

în favoarea hemofiliei:a) hematomulb) epistaxisul, metroragiilec) peteşiile şi echimozeled) probele endoteliale pozitivee) hemartrozele

CARDIOPATII PRIMARE LA COPII

---------------------------------------------------------------------523. CS Numiţi cea mai frecventă formă de cardiomiopatie primară întâlnită la copii

a) Numiţi cea mai frecventă formă de cardiomiopatie primară întâlnită la copiib) Miocardita acutăc) Cardiomiopatia dilatativăd) Cardiomiopatia restrictivăe) Cardiomiopatia peripartum

---------------------------------------------------------------------524. CS În diagnosticul miocarditei acute la copii tehnicile de biologie moleculară se utilizează

pentru confirmareaa) Necrozei miocitareb) Prezenţei virusuluic) Apoptozei celulared) Inflamaţiei miocarduluie) Fibrozei interstiţiale

---------------------------------------------------------------------525. CS Miocardita acută fulminantă la sugari debutează frecvent cu

a) Lipsa semnelor de insuficienţă cardiacăb) Semne de infecţie respiratorie acutăc) Semne digestived) Şoc cardiogene) Convulsii febrile

---------------------------------------------------------------------526. CS Care semn clinic este caracteristic pentru debutul miocarditei acute la un copil mare

a) Insuficienţa cardiacă congestivăb) Infecţie respiratorie acutăc) Hipertensiune arterialăd) Infecţie gastrointestinală acutăe) Dificultăţi de alimentaţie

---------------------------------------------------------------------527. CS Semnele radiologice evocatoare pentru miocardită acută la copil mare sunt, cu excepţia

a) Cardiomegalieb) Congestie venoasă pulmonarăc) Silueta cordului cu aspect „cord în sabotd) Asocierea revărsatului pericardice) Edem pulmonar

Page 87: Pediatrie Rom

87

---------------------------------------------------------------------528. CS Izolarea virusurilor în miocardita de etiologie enterovirală la copii poate fi făcută din

următoarele mostre biologice, cu excepţiaa) Lichid sinovialb) Scaunc) Lichid cefalorahidiand) Urinăe) Miocard

---------------------------------------------------------------------529. CS Semnul ecocardiografic evocator în diagnosticul miocarditei acute la copii este

a) Hipertensiune pulmonară avansatăb) Scăderea fracţiei de ejecţie a ventriculului stângc) Hipertrofia miocardului ventriculului dreptd) Prezenţa revărsatului pericardice) Insuficienţă mitrală

---------------------------------------------------------------------530. CS Care semn clinic nu este comun în miocardita acută la sugar

a) Dificultăţi în alimentaţieb) Palpitaţiic) Hepatomegalied) Dispneee) Tulburări de ritm

---------------------------------------------------------------------531. CS În tratamentul de debut al miocarditei acute virale la copii nu se recomandă administrarea

dea) Antiviraleb) Antiinflamatoare steroidienec) Antiaritmiced) Diureticee) Remedii inotrop pozitive

---------------------------------------------------------------------532. CS Complicaţiile majore în miocardita acută la sugari sunt, cu excepţia

a) Şoc cardiogenb) Tulburări de ritm cardiacc) Insuficienţă cardiacă congestivăd) Cardiomiopatie hipertroficăe) Tulburări de conducere atrioventriculară

---------------------------------------------------------------------533. CS Tratamentul cardiomiopatiei dilatative la copil include următoarele, cu excepţia

a) Endocardectomieb) Terapia sindromului de insuficienţă cardiacăc) Prevenirea accidentelor trombemboliced) Terapia aritmiilore) Transplantul de cord

---------------------------------------------------------------------534. CS Manifestarea clinică cea mai comună în cardiomiopatia dilatativă la sugar

a) Dispnee la alimentaţie

Page 88: Pediatrie Rom

88

b) Sincopac) Febrad) Dureri toracicee) Palpitaţii

---------------------------------------------------------------------535. CS Monitorizarea Holter se indică în cardiomiopatiile primare la copil în

a) Ritmul idioventricular pe ECG standardb) Dispnee în repausc) Orice copil cu suspiciune de cardiomiopatie primarăd) Tahicardiee) Edeme periferice

---------------------------------------------------------------------536. CS Metodele obligatorii de diagnostic în cardiomiopatie primară la copil sunt, cu excepţia

a) Biopsia endomiocardicăb) Electrocardiografia cu înregistrarea Holterc) Ecocardiografiad) Anchetă familială completăe) Radiografia cardiopulmonară

---------------------------------------------------------------------537. CS Cardiomiopatia hipertrofică la copil diferă de cea a adultului prin următorul criteriu

a) Нipertrofie ventriculară stângăb) Pronostic mult mai nefavorabilc) Nu necesită supraveghered) Lipsa complicaţiilor aritmicee) Sincope

---------------------------------------------------------------------538. CS Numiţi semnul clinic comun în cardiomiopatia hipertrofică la copil de vârstă fragedă

a) Intoleranţă la efortb) Copil cu suflu sistolic asimptomaticc) Dispnee la efortd) Sincopae) Palpitaţii

---------------------------------------------------------------------539. CM Clasificarea etiologică divizează cardiomiopatiile primare în următoarele grupe

a) Geneticeb) Acutec) Restrictived) Viralee) Mixte

---------------------------------------------------------------------540. CM Marcherii serici specifici utilizaţi în diagnosticul de miocardita acută la copii sunt

a) Creatininkinaza fracţia MBb) Troponina cardiacă Tc) Lactatdehidrogenaza fracţiile 1,2d) Antistreptolizina Oe) Troponina cardiacă I

Page 89: Pediatrie Rom

89

---------------------------------------------------------------------541. CM Factorii etiologici virali frecvent implicaţi în miocarditele acute la copii sunt

a) Coxsackie Ab) Coxsackie Bc) Adenovirusd) Herpesviruse) Trуpanosoma cruzi

---------------------------------------------------------------------542. CM Investigaţiile instrumentale neinvazive utilizate la copii pentru confirmarea

diagnosticului de miocardită sunta) Radiografia cutiei toraciceb) Biopsia endomiocardicăc) Electrocardiografiad) Cateterismul cardiace) Ecocardiografia

---------------------------------------------------------------------543. CM Modificările electrocardiografice sugestive pentru miocardita acută la copii sunt

a) Bloc incomplet de ram drept al fasciculului Hisb) Tahicardie sinisalăc) Modificări de segment ST şi de undă Td) Sindrom de preexcitare ventricularăe) Bloc atrioventricular de gradul II sau III

---------------------------------------------------------------------544. CM Cele mai comune criterii de diagnostic ecocardiografic în miocardita acută la copii sunt

a) Dilatarea cavităţii ventriculului stângb) Hipo-/akinezia peretelui ventriculului stângc) Hipertrofia peretelui ventriculului dreptd) Scăderea fracţiei de ejecţiee) Hiperkinezia pereţilor ventriculului stâng

---------------------------------------------------------------------545. CM Complicaţiile cele mai frecvente în miocardita acută la copil mare sunt

a) Cardiomiopatia dilatativăb) Insuficienţă cardiacă congestivăc) Accident vascular cerebrald) Hipertensiune arterialăe) Tulburări de ritm şi de conducere

---------------------------------------------------------------------546. CM Pentru miocardita acută fulminantă la copil mic sunt caracteristice următoarele semne

a) Prodrom viral scurtb) Şoc cardiogenc) Hipertensiune arterialăd) Sindrom convulsive) Dimensiuni normale ale cordului la radiografia cardiopulmonară

---------------------------------------------------------------------547. CM Diagnosticul diferenţial în miocardita acută la copilul mic se face cu următoarele entităţi

clinicea) Deficit de carnitină

Page 90: Pediatrie Rom

90

b) Hipertensiunea pulmonară primitivăc) Originea anormală a arterei coronariene stângid) Bloc atrio-ventricular congenitale) Coarctaţie de aortă

---------------------------------------------------------------------548. CM Caracteristicile comune ale cardiomiopatiei dilatative la copil

a) Cea mai frecventă formă de cardiomiopatie primarăb) Etiologie mixtă (acută/genetică)c) Debutează cu accese hipoxiced) Se asociază cu disfuncţie sistolică a ventriculului stânge) Este cea mai frecventă cauză de moarte subită de origine cardiacă

---------------------------------------------------------------------549. CM Indicaţi modificările ECG sugestive în cardiomiopatia hipertrofică la copil

a) Modificări ale segmentului ST-Tb) ECG normală la sugaric) Semne de hipertrofie ventriculară dreaptad) Asocierea de interval QT lunge) Unda Q patologică

---------------------------------------------------------------------550. CM Diagnosticul diferenţial în cardiomiopatia hipertrofică la sugar se face cu următoarele

entităţi clinicea) Stenoza aorticăb) Sindromul Downc) Cardiomiopatia restrictivăd) Miocardita acutăe) Glicogenoze

---------------------------------------------------------------------551. CM Examinareа clinică a rudelor de gradul I a unui copil cu cardiomiopatie hipertrofică va

includea) Electrocardiografiab) Ecocardiografiac) Troponine şi enzime cardiaced) Consultul geneticianuluie) Scintigrafia miocadului

---------------------------------------------------------------------552. CM Managementul copilului cu cardiomiopatie hipertrofică include

a) Restricţii moderate în activitatea fizică cu evitarea sportului de performanţăb) Blocantele canalelor de calciu la copil asimptomaticc) Betaadrenoblocantele la copil cu variantă obstructivă de boalăd) Profilaxia endocarditei infecţioase pe viaţăe) Digoxina

INSUFICIENŢA CARDIACĂ

---------------------------------------------------------------------553. CS Semnul clinic major în insuficienţa cardiacă cronică stînga la copil este:

a) Durerea precordialăb) hepatomegalia

Page 91: Pediatrie Rom

91

c) tahipneead) edemele perifericee) cefaleea

---------------------------------------------------------------------554. CS Criteriu indispensabil în insuficienţa cardiacă cronică la copil este:

a) cardiomegaliab) durere abdominalăc) edemele perifericed) dispneeae) tahicardia

---------------------------------------------------------------------555. CS Hipotensiunea arterială şi diminuarea pulsului este caracteristică în:

a) feohromacitomb) şoc cardiogenc) insuficienţă mitralăd) insuficienţă aortalăe) insuficienţă renală

---------------------------------------------------------------------556. CS Semnele detresei respiratorii în insuficienţa cardiacă cronică la copil sunt toate, cu

excepţia:a) bătăi ale aripelor nazaleb) tirajulc) geamătuld) hepatomegaliae) raluri pulmonare

---------------------------------------------------------------------557. CS Semnul clinic major în insuficienţa cardiacă cronică dreapta la copil este:

a) tahipneeab) hepatomegaliac) cardialgiad) sincopae) tusea

---------------------------------------------------------------------558. CS Manifestările clinice ale debitului cardiac scăzut sunt următoarele, cu excepţia:

a) paloare, transpiraţiib) ritm de galopc) cardiomegalied) tahicardiee) zgomote cardiace clare, sonore

---------------------------------------------------------------------559. CS Cel mai frecvent insuficienţa cardiacă la copil debutează la vîrsta de:

a) nou-născutb) sugarc) preşcolard) şcolare) adolescent

Page 92: Pediatrie Rom

92

---------------------------------------------------------------------560. CS Pentru monitorizarea terapiei cu digitale este indicat:

a) radiografia corduluib) ultrasonografia corduluic) electrocardiografiad) caterismul cardiace) monitorizarea tensiunii arteriale

---------------------------------------------------------------------561. CS Oboseala şi paloarea în insuficienţa cardiacă este cauzată de :

a) hiperfuncţia cateholaminicăb) retenţia hidrosalină ocultăc) reducerea debitului cardiacd) perturbarea circulaţiei coronarienee) edemul pulmonar interstiţial

---------------------------------------------------------------------562. CS Dispneea paroxistică nocturnă apare în:

a) astmul cardiacb) astmul bronşicc) insuficienţa respiratoried) hipertensiunea pulmonarăe) permeabilitatea vasculară sporită

---------------------------------------------------------------------563. CS Hemoptizia, frecventă în stenoza mitrală, e cauzată de:

a) compresia nervului recurent de către atriul stăngb) ruptura venelor bronşice dilatatec) edemul pulmonar interstiţiald) hipertensiunea arterialăe) permeabilitatea vasculară sporită

---------------------------------------------------------------------564. CS Vocea răguşită, bitonală în insuficienţa cardiacă este cauzată de:

a) compresia nervului recurent de către atriul stâng dilatatb) ruperea venelor bronşice dilatatec) edemul pulmonard) detresă respiratoriee) laringospasm

---------------------------------------------------------------------565. CS Tulburările dispeptice (anorexie, greţuri, vărsături) în insuficienţa cardiacă sunt cauzate

de:a) insuficienţa hepaticăb) insuficienţa renalăc) congestia venoasă splanhicăd) edemul cerebrale) gastroduodenită cronica

---------------------------------------------------------------------566. CS Semnul precoce în insuficienţa cardiacă la sugari este:

a) tahipneeab) semne meningiale

Page 93: Pediatrie Rom

93

c) oliguriad) cianozae) paloarea

---------------------------------------------------------------------567. CS Creşterea în greutate la copil mic cu insuficienţa cardiacă este cauzată de:

a) diatezei limfatico-hipoplasticeb) dispneeic) insuficienţei hepaticed) edemee) insuficienţă renală

---------------------------------------------------------------------568. CS Transpiraţia profuză în insuficienţa cardiacă la copil este cauzată de:

a) dispneeb) hiperfuncţia cateholaminică indusă de reducerea debitului car-diacc) edemed) obosealăe) hipotensiune arterială

---------------------------------------------------------------------569. CM Rolul sistemului nervos vegetativ simpatic asupra performanţei cardiace constă în:

a) creşterea frecvenţei contracţiilor cardiaceb) creşterea fracţiei de ejecţiec) diminuarea frecvenţei contracţiilor cardiaced) reducerea duratei potenţialului de acţiunee) reducerea influxului de Ca în celulă

---------------------------------------------------------------------570. CM Rolul sistemului nervos vegetativ parasimpatic asupra performanţei cardiace constă în:

a) diminuarea frecvenţei contracţiilor cardiaceb) reducerea duratei potenţialului de acţiunec) reducerea influxului de calciu ionizatd) majorarea frecvenţei contracţiilor cardiacee) majorarea debitului cardiac

---------------------------------------------------------------------571. CM Semnele de congestie pulmonară în cadrul insuficienţei cardiace la copil sunt:

a) tahipneeab) dispneea la efortc) tusead) lipsa ralurilore) paliditatea

---------------------------------------------------------------------572. CM Semnele de congestie venoasă sistemică în insuficienţa cardiacă la copil sunt:

a) lipsa edemelorb) ficatul în limitele normeic) hepatomegaliad) edemele perifericee) pulsaţia venelor jugulare

---------------------------------------------------------------------

Page 94: Pediatrie Rom

94

573. CM Semnele insuficienţei cardiace cronice la copil sunt:a) bradicardiab) tahicardiac) accentul zgomotului II pe artera pulmonarăd) pulsul paradoxale) ritmul de galop

---------------------------------------------------------------------574. CM Radiografia toracică în insuficienţa cardiacă la copil relevă următoarele:

a) cordul în limitele normeib) staza venoasă pulmonarăc) trunchiul arterei pulmonare în limitele normeid) cardiomegaliee) lipsa stazei venoase pulmonare

---------------------------------------------------------------------575. CM În insuficienţa cardiacă la copiii de vârstă fragedă clasa funcţională III NYHA/Rose sunt

prezente următoarele semne:a) tahipnee marcată la efort micb) dispnee intensă la efort micc) tahipnee în repaosd) retard staturoponderale) diafareză in repaos

---------------------------------------------------------------------576. CM Acţiunea preparatelor digitalice are următoarele efecte:

a) inotrop pozitivb) batmotrop negativc) tonotrop pozitivd) cronotrop negative) dromotrop negativ

---------------------------------------------------------------------577. CM Efectele pozitive ale digitalizării în insuficienţa cardiacă la copiii sunt următoarele:

a) sporirea frecvenţei cardiaceb) persistenţa ralurilorc) ameliorarea simptomelor cliniced) micşorarea dimensiunilor corduluie) ameliorarea diurezei

---------------------------------------------------------------------578. CM Semnele intoxicaţiei cu digitale, conform datelor electrocardiografice, sunt:

a) scurtarea intervalului PQb) prelungirea intervalului PQc) subdenivelarea segmentului STd) aritmiile ventricularee) aritmiile supraventriculare

---------------------------------------------------------------------579. CM Manifestările gastrointestinale în intoxicaţia cu digitalice sunt urmă-toarele:

a) anorexiab) greţurilec) vărsăturile

Page 95: Pediatrie Rom

95

d) constipaţiilee) durerile abdominale

---------------------------------------------------------------------580. CM Digitalicele sunt contraindicate în:

a) uremieb) bloc sinoatrialc) bloc atrioventricular gr. II, IIId) tahicardiee) edem pulmonar

---------------------------------------------------------------------581. CM Indicii de performanţă miocardică sunt următorii

a) contractilitateab) frecvenţa respiratoriec) frecvenţa cardiacăd) presarcinae) postsarcina

---------------------------------------------------------------------582. CM Manifestările cardinale ale insuficienţa cardiacă cronică la copil sunt următoarele:

a) cardiomegaliab) cardialgiac) hepatomegaliad) tahipneeae) tahicardia

---------------------------------------------------------------------583. CM Grupele de medicamente folosite în insuficienţa cardiacă cronică la copil sunt:.

a) Antagoniştii de calciub) Inhibitorii enzimei de conversie angiotenzinăc) Antagoniştii de aldosteronăd) Betaadrenoblocantelee) Tonicardicele

---------------------------------------------------------------------584. CM Investigaţiile paraclinice obligatorii în insuficienţa cardiacă cronică la copil sunt:

a) Radiografia cardiopulmonarăb) Spirografiac) EcoCG Dopplerd) Nivelul peptidelor natriureticee) Nivelul electroliţilor serici

---------------------------------------------------------------------585. CM Efectele betaadrenoblocantelor în insuficienţa cardiacă cronică la copil sunt:

a) Reduc frecvenţa contracţiilor cardiace (reducînd consumul O2)b) Efect antiaritmicc) Efect antiischemicd) Efect tonicardic pozitive) Efect antioxidant

---------------------------------------------------------------------586. CM Selectaţi răspunsurile incorecte în tratamentul insuficienţei cardiace cronice la copil:

Page 96: Pediatrie Rom

96

a) poziţia semişezândăb) oxigenoterapiec) reducerea volumului alimentard) aportul sporit de lichidee) nu sunt indicate diureticele

---------------------------------------------------------------------587. CM Mecanismele compensatorii cardiace care intervin în condiţiile reducerii debitului

cardiac sunt următoarele:a) dilatarea cavităţilor corduluib) hipertrofia fibrelor muscularec) tahicardiad) bradicardiae) cordul cu limitele normale

---------------------------------------------------------------------588. CM Semne de stază pulmonară în insuficienţa cardiacă cronică la copil sunt următoarele:

a) dispneeab) tahipneeac) wheezinguld) tusea spastică iritativă la eforte) vocea normală

---------------------------------------------------------------------589. CM Acţiunile Inhibitorilor enzimei de conversie angiotenzinei în insuficienţa cardiacă

cronică la copil sunt următoarele:a) redeuce iritabilitatea cardiacă (depresor simpatic)b) csade postsarcinac) reduce prasarcinad) scade retenţia de sare şi apăe) efect inotrop pozitiv

---------------------------------------------------------------------590. CM Efecdtele adverse ale Inhibitorilor enzimei de conversie angiotenzinei sunt următoarele:

a) hipotensiunea arterialăb) tusea cronicăc) erupţii maculopapuloased) tahicardiee) toxicitate renală

---------------------------------------------------------------------591. CM Supraîncărcarea cronică de presiune (obstacole în ejecţia ventriculară-încărcare sistolică)

are loc în:a) hipertensiunea arterială sistemicăb) stenoza aorticăc) coarctaţia de aortăd) hipertensiunea arterială pulmonarăe) insuficienţa aortală

---------------------------------------------------------------------592. CM Supraîncărcarea cronică de volum-încărcare diastolică are loc în:

a) transfuzii masive, transfuzie fetofetalăb) regurgităţii aortale, mitrale

Page 97: Pediatrie Rom

97

c) şunturi stâng-dreapta importanted) coarctaţie de aortăe) stenoză aortică

---------------------------------------------------------------------

Page 98: Pediatrie Rom

98

R Ă S P U N S U R I

RAHITISM1. A2. E3. D4. A5. E6. E7. A8. E9. ABCD10. ACDE11. ABDE12. ABCE13. ABCD14. ABC15. ABC16. ABC17. ABC18. ABCE19. ABCD20. ABDE

HIPOTROFIA21. B22. E23. E24. B25. C26. C27. B28. C29. ABCE30. ABCE31. ABCE32. ABCD33. ABCE34. ABC35. ABC36. ABCD37. ABCD38. ABCD39. BCDE40. BCDE

ALERGIA ALIMENTARĂ41. B42. B43. A44. A

45. E46. A47. D48. A49. ACE50. ABC51. ABE52. BCE53. ABDE54. ABD55. ABCD56. ABCD57. ACE58. ABCD59. ABCD60. ACE

PIELONEFRITA61. C62. B63. D64. C65. C66. D67. D68. C69. ABC70. ABE71. CDE72. ABDE73. ABCE74. AB75. ABC76. ABD77. ADE78. BE79. BCE80. ABC

GLOMERULONEFRITA81. B82. C83. E84. A85. B86. D87. E88. A89. BCE

90. ABC91. AD92. ABCD93. ABCE94. BCD95. ABCD96. ABC97. ABDE98. ABCD99. ABC100. ABCE101. ADE

ASTMUL BRONŞIC102. C103. C104. A105. A106. D107. D108. D109. ABCD110. ABCD111. ABCE112. ABD113. ABC114. ABDE115. ACD116. ABCE

PNEUMONIA ACUTĂ117. B118. D119. D120. D121. C122. C123. E124. E125. ADE126. ABDE127. ACE128. AD129. ABD130. CE131. ACE132. BCDE133. ABC134. ABD

Page 99: Pediatrie Rom

99

135. BDE136. BDE

BRONŞITA ACUTĂ137. E138. D139. C140. B141. B142. ACD143. ABD144. ABCE145. BCDE146. ABDE147. BCDE148. BCD149. ADE150. ACDE151. C

TROMBOCITOPATII152. B153. E154. D155. D156. E157. C158. C159. ABCD160. ABCE161. ADE162. ABDE163. CE164. AC165. ABDE166. ACDE167. CD168. ABDE169. BCE170. ABC171. ABCD

ANEMIILEHEMOLITICE

172. E173. D174. C175. C176. D177. D178. D179. E180. C

181. B182. B183. A184. A185. C186. B187. BCDE188. ABCE189. BDE190. ACDE191. ABC192. BD193. ABC194. ABC195. ABCD196. BCE197. ABCE198. ABDE199. BCE200. ABCE201. BCE202. ABCD203. BCD204. ABCD205. ABDE206. ABCD207. ABD208. ABDE209. ABCE210. ACD

ANEMIILE FIERIPRIVE211. E212. C213. B214. C215. E216. D217. D218. B219. A220. E221. D222. E223. E224. B225. C226. ACDE227. BE228. ACD229. ABDE230. ADE231. AC

232. BCD233. AC234. DE235. ACE236. AD237. ACE238. BE239. ABC240. ABD241. AC242. ABE243. ABCD244. BCDE245. AE246. BD247. ACE248. ACD249. BCE250. AE251. ABD

BOLI DIFUZE ALEŢESUTULUI

CONJUNCTIV252. D253. C254. A255. D256. D257. E258. D259. D260. C261. D262. D263. B264. D265. C266. CE267. D268. CD269. CD270. ACE271. BCD272. AE273. BCE274. ABE275. BD276. BCE277. BCD278. CE279. ACE280. ABDE

Page 100: Pediatrie Rom

100

281. ABD282. ABE283. ACD284. DE285. BCDE286. BD287. ABE288. AC289. ABC290. ABC291. ACDE292. BE293. CE294. ABC295. BCE

CELIACHIA296. C297. B298. D299. A300. A301. E302. B303. A304. C305. C306. D307. B308. ABE309. CDE310. AC311. BD312. CDE313. BCD314. ABDE315. ACD316. BD317. ABC

FEBRAREUMATISMALĂ LA

COPII318. D319. D320. D321. B322. B323. D324. D325. A326. A327. A

328. B329. B330. E331. A332. B333. B334. AB335. BCE336. AD337. ABC338. ABE339. CDE340. ABCD341. ABC342. AB343. ABCD344. CDE345. BDE346. CDE347. BCDE348. ABE349. ABDE350. AB351. DE352. AD353. ABC354. ABC355. CD356. ABDE357. CD

HEPATITELE CRONICELA COPII

358. E359. D360. C361. B362. A363. C364. A365. E366. B367. D368. ACDE369. CD370. ABDE371. ACE372. BE373. AB374. AB375. CD376. BDE377. ACE

378. BCD379. ABC380. CE381. ABE

SINDROMHIPERTERMIC ŞI

CONVULSIV382. E383. C384. A385. B386. D387. C388. A389. B390. E391. B392. BDE393. ABD394. ABC395. ACDE396. ABC397. BCD398. ACDE399. CDE400. BDE401. AC402. CDE403. ABC

MCC404. B405. B406. D407. D408. C409. D410. D411. C412. D413. B414. B415. C416. C417. E418. B419. B420. D421. B422. C423. B424. ABDE

Page 101: Pediatrie Rom

101

425. ABDE426. ABD427. ACD428. ACD429. BD430. BD431. ABC432. BCD433. ABD434. AC435. ABC436. BDE437. BCD438. ABCE439. ABDE440. ABE441. ABCE442. ACE443. ABDE444. ABC

MALABS.445. D446. D447. A448. A449. B450. C451. D452. C453. ABCD454. ABCD455. ABCD456. ABCD457. ABC458. ABC459. ABC460. ABD461. ABCD462. ABCD463. ABCD464. ACD

MUC.465. B466. A467. D468. D469. C470. B471. E472. A473. B

474. C475. D476. E477. BC478. CDE479. ACDE480. AB481. BCDE482. ABC483. CDE484. ACDE485. BDE486. AE

HEMOFILIA487. D488. B489. C490. D491. C492. B493. D494. E495. A496. B497. A498. C499. C500. B501. D502. E503. ABCE504. ACE505. BCE506. BCE507. BCDE508. ADE509. BCD510. ACDE511. ABCD512. ACDE513. ABE514. ABE515. ABCD516. ABCD517. ACDE518. CD519. BC520. BDE521. AE522. AE

CARDIOPATII PRIMARELA COPII

523. C524. B525. D526. A527. C528. A529. B530. B531. B532. D533. A534. A535. C536. A537. B538. B539. ABE540. ABCE541. ABCD542. ACE543. BCE544. ABD545. ABE546. ABE547. ACDE548. ABD549. BDE550. ACE551. ABD552. ACD

INSUFICIENŢACARDIACĂ

553. C554. A555. D556. D557. B558. E559. B560. C561. C562. A563. B564. A565. C566. A567. D568. B569. AB570. ABC

Page 102: Pediatrie Rom

102

571. ABC572. CDE573. BCDE574. BD575. ABD576. ACE577. CDE578. BCDE

579. ABCE580. ABC581. ACDE582. ACDE583. BCDE584. ACDE585. ABCE586. DE

587. ABC588. ABCD589. ABCD590. ABCE591. ABCD592. ABC

Bibliografie generală pentru studenţii facultăţii Medicinăla disciplina «Pediatrie»:

Literatura de bază:1. Cursul predat.2. Rudi M. Curs de pediatrie. Vol. I. Chişinău, 19993. Rusnac T., Rudi M. Curs de pediatrie. Vol. II. Chişinău, 20014. Lazăr D. Patologie pediatrică. Vol. I şi II. Bucureşti, 19995. Ciofu E., Ciofu C. Esenţialul în pediatrie. Bucureşti, 19996. Dezvoltarea copilului şi conduita în maladiile nutriţionale. Sub red. A. Voloc, V.

Ţurea. Chişinău, 20077. Behrman R., Kliegman R. Nelson Textbook of Pediatrics. 18-th edition, 2010

8. Шабалов Н. П. Детские болезни. V -е изд. С. Петербург, 2002