rl

@ 2019 Theo Anghel@ 2019 Quantum Publishers

Acest volum este o operi de ficfiune.Orice asemdnare cu persoane, locuri sau evenimente realeeste intdmpldtoare.Este interzisi reproducerea totali sau par{ialI a textelor,pe orice suport, tiplrit sau digital, fird acordul definitoruluidrepturilor de autor.

Quantum Publisherswww. quantumpublishers.roY dnzdr i: v anzafi @ quantump ublishers. roEmail: offi ce@quantumpublishers.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a Rom6nieiANGHEL, THEO

Pdcatele fiului/ Theo Anghel. - Domnegti : euantum publishers, 201b_

vol.tsB N 978-606_8862-24-8Cartea 4. - 201,9. - |SBN 978-606-8862-75_0

821.135.L

Tipirit in Romdnia

Picatele fiului

CARTEA A PATRA

THEO ANGHEL

QTIAN-fUM

CAPITOLUL 1

Crezusem ci, de indat[ ce ajungeam in Rosenar, injurul meu avea si fie o vA'nzoleal[ de nedescris, forle denestipAnit s-ar fi pus in migcare pentru ca eu si ajungdinaintea prinlului Beleth, el s[ acfioneze cumva, qicogmarul reprezentat de armia concentratl in Elazard sidispari odati pentru totdeauna. in schimb, jupAn Rhodese mullumea cu un trai liniEtit, cu mese la ore regulate,sieste prelungite, vizite la boierii din imprejurimi sau mese

in cinstea cuiva cu care urma si incheie vreo afacere. Ficea

pe venerabilul ajuns la vdrsti inaintatS,, bucurdndu-se deiodul unei viefi pline gi oneste, inconjurat de o grimadi dealli mogi la fel de plictisitori ca el'

Monotonia vielii din cel de-al gaselea oraq mi scoteadin minfi. Asta, doar in scurtele momente cdnd, dintrecrenelurile din bitaia vAntului deqertic, nu mi dddeamde ceasul morfii, innebuniti nu doar de gAndul ci eramdeparte de prin[, dar gi de veqtile deloc linigtitoare celr"n.uu dinspre Elazard. Prinlul spusese c[ era pe punctulde a redeveni cel de dinainte de a m[ cunoaqte, adicidemon pur. Dac[ atunci termenul nu-mi evocase cine gtie

ce, acum, dupi expresiile ingrozite ale celor recuperalidintre nisipuri, bieli rit[cili ajungi mesageri fhri voie,incepeam si-mi fac o imagine destul de alarmanti'

Aga cum eram inainte de Elazard, Lheya. Nu md ;tiaiatunci. Nu ;tii de ce sunt tn stare, imi spusese prinlul odatl'Nu-l luasem in serios, dar m-am vizut for[ati si recunoscci fiul Iadului era o creaturi atAt de complexl, inc6t numi-ar fi ajuns eternitatea s[ descopir toate particularitilile

"Tfiea An!;het

naturii sale. O femeie indrigostitd vede doar ce vrea ea sdvadd, iar eu nu eram o excepfie.

Stbteam in salonul casei jupAnului Rhode, ascultd.ndinghefati dezviluirile ftcute de cilitorii degertului,convinsi ci se vorbea despre altcineva. Djinnul imi aruncaocheade cerceti.toare gi, dupd ce striinii pi.cutr, mi linigtea,spundnd ci oamenii se temeau dintotdeauna de dernoni,astfel ci nu te puteai agtepta si auzi de la ei relatiri obiective$espre creaturile pe care le urau din strifundurile fiinfeilor, ce orice gest fbr6 importanfd avea sd fie hiperbolizat,incircat cu sensuri care nu existaseri in realitate.

- Fiecare dezleagd tdlcui zvonurilor despre prin! agacum il duce capul, spunea spiritul, gi nu trebuie si ie increziin bolboroselile amdrAlilor ajungi in Rosenar cu cregtetelepdrjolite de soarele degertului. Si apoi, in toate cildtoriilemele de-a lungul timpului n-am vizut niciunde povestitorimai creativi decdt fiii celor $apte Orage. Au limbari{I incidin pdntecele mamei lor gi un fel anume de a expune opd.rere, ci celui care asculti nici prin cap nu-i trece ci n_arfi adevirul gol-golu!.

Totugi, si nu gtiu nimic concret era chiar mai riu decdtsi fiu siguri ci devenise un monstru. Nopfile petrecutein patul meu, cu ochii pe fereastri, la Luna c. do*rr.unepisdtoare peste durerile muritorilor, imi atingeampAntecul, parcd agteptdnd ca fiul si spunl ceva in up*ureutatilui. Desigur ci nu se anzea nicio voce, dai pielease incingea in locul in care palma zilbovea. Dintre toateinfelesurile pe care puteam si le dau unui astfel de fapt,l-am ales pe acela care imi convenea cel mai tare, singuiulin stare sd mi imbirbdteze suficient ca sd pot infiuntao noui zi fdrd el. Indiferent cAt de mult rdu se cuibiriseacum in sufletul prinfului, gtiam c6 exista mereu o cale si_lindepdrtez.

Nu-mi iegea din cap scena din ziua cAnd l-am dus pe tata

PAcalele fr'u/ati - C)artffH tt /7{1tr'1t)

la Centru, iar el m-a ridicat pe brale pentru a m[ ajuta siturc in magini. imi aminteam de cele dou6bitrdne cu coguri

de cumpirituri. Un pic tulburali de apropierea noastr6,inlepeniserim in mijlocul trotuarului, impiedicindu-le sltreai6. Vocea iritati a uneia dintre ele admonestAndu-negi cerindu-ne si ne dlm din calea ei l-a ftcut pe prin[ sirogeascl. Demonul despre care vorbeau musafirii djinnuluii-ar fi rupt gdtul in secunda doi'

Ruginati c[ renunlam cu prea mare uqurinll la bogafialirsatl de el in sufletul meu Ei credeam prostiile unora carerru-l cunoscuseri niciodati, imi fhceam indelungi procesetle congtiin!6, dupi care adormeam mai liniqtiti.

Linigtea mea dura, de reguli, pinl la urmitoarea vizitin vreunui vajnic povestag, care' cu ochi fremititori, nepunea la curent cu ultimele atrocit[fi comise de Beleth'iirau gi dintre aceia mai pulin diruifi cu talente de naratoriqi la care impostura se vedea de la o pogti. Daci eu abia miabfineam si nu-i prind de guler 9i s[-i zv?rlafatb,djinnul iiirsculta cu calm, clltinAndu-gi capul, incurajator.

intr-o seari, dupi o astfel de viziti, am izbucnit'

- MAine plec spre Elazard! O iau razna daci mai ascult

prostiile istora. Trebuie si vid cu ochii mei'Ochii blAnzi ai lui jupdn Rhode se pironiri asupra mea,

nrustritori.

- Ai ribdare. inci nu am aflat rispunsul pe care il caut'

- Caufi? m-am aprins dintr-odati 9i am ridicat tonul,

lhcdnd-o pe slujnici s-o tuleasci inapoi spre buc[tirie cutava de plicinte cu smochine pregititi pentru cini' Nucauli nimic! Doar zaci aici ca un pensionar puturos! Crezi

cd d.acd,fi-ai croit aspectul ista de bdtrAn omenos, tu chiar

egti unul? Egti un asasin nenorocit, o scursurl care doaringali! De ce m-ai tArAt aici spunAnd ci eu pot s[-l ajut-peprinl? Nu gtiu cum o si-l ajut daci stau aici, indopAndu-m[ cu mAncarea gltitd de Sesya. Sau speri c-o sd mi ingraq

't-heo Anlthe't

atAt de tare, incAt o si zdrobesc armata demonici doaragez6ndu-mi cu guncile peste ea? Trebuie sd afle ci i seintinde o curs6, ci Gaap e viu.

- Dupi cum !i-am spus, in fala celui care este prinfulacum nu vei apuca nici si deschizi gura. Asta, presupundndcI ai p rtea si stripungi paza strasnici din jurufiui, aiiguratdde regele Amaymon. Gaap trebuie s6-gi fi anunfat deyl tatnlcd tu qtii ci nu e mort gi n-am niciun dubiu cd nici Satanainsuqi n-ar putea ajunge la el daci nu i s-ar permite.

- Dar... a spus cd vine aici pentru protecfia mea, amsuspinat, pradi unei dureri sfdgietoare.

- $i aga a fost. Inilial, ofti djinnul.- Ce spui? am simfit ci-mi ingheafi sAngele in vene.Privi o vreme in podea, dupi care mi prinse de bra!

gi md trase spre trepte. De la nivelul intii al casei, dinspatele unui hol ingust, nigte sciri intortocheate urcau gi sepierdeau in intuneric. Mi-a dat drumul, sfituindu-md sd_lurmez sprijinindu-mi cu palmele de perefi ca sd nu miimpiedic. Am auzit scrdgnetul unei chei in broasci, apoiscArfditul unei ugi. O lumin[ aurie clipi slab in fala ochilormei. A durat ceva pdni am observat ci ldqnise chiar dinpalma intinsd a djinnului. A impins-o ugor deasupra uneimese ce ocupa mare parte din incdpere. Uluiala cd flaclraaceea plutea de una singuri a durat pufin, fiindcd aten{iami-a fost atrasi de lucrurile aruncate alandala p. -uia.Pergamente de soiul celor gisite in cufhrul din podul vileiprinfului erau desfhcute pe toati suprafafa lemnului, fixatecu pietricele care le impiedicau sd se ruleze din nou.

- Ce-i aici? m-am intors spre djinn.- Cdt ai clipi, jupdnul dispdru gi in loc incepu si pluteascifuiorul alburiu, forma fireasci a spiritului.

- O! gemu satisfbcut. De cAnd agteptam si mi intindnifel! $tii cum e cdnd stai prea mult in formi uman6? Caatunci cdnd egti prea strAns intr-o rochie cu corset.

Pacitlele frtilttl - ()t:trl

l"hreo li'ftgtlel

in vremea lui BelethZiua se va acoperi cu noaptea ;i Soarele

va deveni Lund.Rdddcina pdstratd tn pdmhnt nu atinge trunchiul,

;iJloarea nu prinde soarele.Trunchiul spurcat tn veci sd nu-;i afle tnceputul.

UneiJlori rare, nevdzute, sdrutatd doar de soareledurerii, trebuie sd-i smulgi toate petalele.

Seyab s-o tnghitd, altfel, neamul dinthi va pieri.Copacul va tmplini ce s-a hotdrht.

Dacd djinnului nu i s-a aprins niciun beculef citindrdndurile misterioase, mie nici atdt.

- Ce semn e 6sta? i-am aritat desenul straniu din josulpergamentului.

- Habar nu am, recunoscu.- Unei Jlori rare, nevdzute, sdrutatd doar de soarele

durerii, trebuie sd-i smulgi toate petalele, am citit cu vocetare. Asta am mai auzit-o, iar prinful mi-a explicat ceinseamnd, dar nu pricep rostul ei aici.

Chiar gi aga, in formi eterici, simfeam neputin{aspiritului de a-mi oferi mai multe explica{ii.

- Ce este Seyab? am mai frcut o incercare, privind sprelocul unde il auzisem ultima oari.

Djinnul se involburi in aer, recdpitdndu-gi siluetaprelungi a jup6nului.

- Pei, acum pricepi de ce nu !i-am zis nimic. Speram s[reu$esc sd in{eleg ceva. Te-am adus aici ca si vezi cd nu zacca un... Cum mi-ai zis? Pensionar?

- Timpul trece, djinnule.

.10

it.ti ( :.illrt.,t,t l\ tlttl

- $tiu, domnifd.Lumina de deasupra mesei arunca umbrc stratrii pe

chipul lui.

- Spune-mi, cum de un spirit aqa de bitrfln ca tine n-a;tiut ci Gaap nu e mort?

B[trAnul nu rati sclipirea binuitoare din ochii mei'

- Daci o siL-mi mai pui multe intrebiri la care si nu fiucapabil si rispund cu altceva in afari de Nu Stiu,o si ajungsir cred ci, intr-adevir, sunt inutil gi nu am cum sd-l ajut peprin! in incercarea prin care trece.

- Sd-I ajut pe prinf tn incercarea prin care trece...,nri-am bitut blrbia cu degetul. Mi intreb daci nu cumvatu ai alte interese in babilonia asta. Mi-ai fhcut mult riuirr trecut. Dar acum probabil ci e deja prea$nzitt si miarit neincrezbtoare, djinnule. Sunt aici, la dispozilia ta.l)aci urmireai si-mi faci riu, acum ai ocazia. Nu-mi maiprelungi agonia.

)upinul flcu doi pagi spre mine, fixindu-ml cu atenfie.Vechea mea teami de el s-a reactivat, astfel ci m-am pomenitrctrigdndu-mi frri sd-mi fi propus congtient s-o fac'

- Daci ai face ce-!i trece acum prin cap, adici si profi1icle forma mea uman[ gi si-mi infigi in gAtlej pumnalul pec:are il lii ascuns intre fuste, ai rS,mAne complet singur6,tlomnili, firi un cunoscut care si te ajute.

Spre deosebire de omulelul chel, ochii jupdnului eraunrari, de un gri deschis, animafi de genul acela de luminic:are insufletegte armate si se arunce in lupti chiar cAndsorlii de izbdndd le sunt potrivnici. Inima care mi secocofase in gAt s-a linigtit ca prin farmec. Cumva, in ciudail ceea ce qtiam despre el, simleam c[, de data asta, spuneaadevirul.

Am scos pumnalul dintre faldurile fustelor Ei i l-amaritat. Z|mbicAnd recunoscu o piesi din coieclia pistratdin biroul de la primul nivel al casei.

lI

Thea A'n'Jh.et

il subtilizasem intr-o zi cdnd rlmisesem singurd.fupAnul plecase cu treburi prin oras, Sesya, unica slujnici,bucdtdreasi, menajeri, timdduitoare gi orice ifi mai puteatrece prin cap, se lupta in bucitirie si transeze o capriadusd de oierul regelui Rosenarului, astfel cd n-am pututrezista ispitei de a purica locul.

Mi lisasem eu pe mina djinnului, adevirat, dar n-ofbcusem din pricind ci md pocnise increderea in moalelecapului. La cum evoluau lucrurile in Bucuregti, cu Gaappe urmele mele, era o chestiune de ore pAni cAnd ag fi fostucisi. Nici aici nu mb sim{eam protejatd din cale-afar6, dargAndul cd eram atAt de aproape de prin! md alina.

- $tii de mult timp cI il am?- Face parte din colecfia mea preferati. Desigur ci

Etiam. N-am zis nimic pentru ci am infeles ci te liniqteaintrucitva.

- $tii cd nu te pot rdni cu ea.Ca prin vis, mi-am vdzut mAna dreapti lAgnind prin

aer, lbc6nd un arc amplu, apoi infigind pumnalul in palmaintinsi pe masi a jupAnului. Senza{ia cirnii moi stripunsede tdig gi felul in care lama a ricogat pulin pe lAngi unuldintre oasele fine mi-a provocat un goc cumplit. Priveamca hipnotizati la scena care se petrecuse ftri voia mea.

- O, Doamne! Eu nu..., am dat si ingaim ceva.- Nu te speria, domnili, spuse calm djinnul, scofAnd

tacticos pumnalul.Ridicd palma cu degete rigchirate pdni la nivelul ochilor

mei. SAngele gdlgdia in pulsafii lente prin rani, se prelingeape piele, apoi cidea pe podea.

- Nu pot fi ucis sau rdnit de nimeni, domnili. Crezicd de-a lungul timpului pufini au fost cei care mi-au vrutcapul pe un platou? Cineva tot ar fi reugit sd-l oblini.

- Cum nu pofi fi rdnit? S6ngerezi!- Mda, aici e gpilul, strAmbi din nasul sublire. Nu pot

iLti - (;iltfa.\,t tt /).trlt1:1

li r-rcis sau rinit de nimeni, cu exceplia celei care va impliniprofelia. De tine vorbesc, rispunse privirii mele uluite.l)oftim! Acum, ci gtii asta, ce ai de gdnd si faci?

Degetele mele erau inci strdnse in jurul mdneruluipLrmnalului. Am privit arma, dupi care, speriati descmnificalia cuvintelor djinnului, am intins bralul gi l-aminvitat s-o ia. N-a lbcut niciun gest. Doar a privit cu luareirrninte la jum[tatea insAngerati a lamei.

- Pdstreazi-l, a spus. Astfel, gi tu, gi eu, vom gti cisuntem parteneri, c[ niciunul nu va fi dezavantajat Ji-amirrcredinlat singurul secret pe care n-ar fi trebuit sl-l afli inlcgirturi cu mine. Daci alli djinni ar afla, ar croi legendetlcspre prostia unui semen de-al lor.

- Djinn, am bdiguit, coplegitd de sentimentul ciirsistam la ceva remarcabil. Cu siguranli, egti o creaturilrrscinant6.

'1,imbi Ia a:uatl complimentului. Pentru o secund6,rrri s-a pirut ci pielea uEor zbArcit\ a obrazului siu s-airrpurpurat, dar in lumina chioari ce plutea deasupra nulrutcarn jura ca a$a s-a intAmplat.

- Nu mi-ai spus niciodati despre tine gi prinf, am;rtkrptat un ton mai relaxat.

- Povestea mea a inceput cu atAt de multi vreme inurmir, ci i s-a pierdut originea. Mare parte din trecutulrrrcrr este inviluit in ceaf6. in cap imi vin doar frAnturi, darrrtit cle $terse, incAt nu pot spune daci sunt doar amintiris;ru clorinte.

.- Mi-ai povestit despre Tosa.- Adevirat, dar nu pot spune cAnd s-a intAmplat asta,

( u r)r de sunt djinnul prinlului Beleth gi nu al altcuiva, de ce,1rr:ntru o vreme) am simlit ci trebuie si rni supun regeluiA ntaymon, iar acum si simt tocmai pe dos, ci ascultindu-lrru fac ceea ce mi-a fost menit si fac. Nu am nimic concretirr minte, doar senzafii gi emofii striine. Povestea asta cu

t3

Th,ea 'p"ne,het

profefia a fost la fel. Mi pomeneam gAndindu-mi la lucruride neconceput, fbri si am idee cum ajunseseri in minteamea. $i atAta m-au pistonat, ci am ajuns si cred cd erau alemele. Poate chiar sunt! Cine gtie? Binuielile mele au fostalilate in ziaa in care te-am luat de lAngi rebeli gi te-amdus la rege. Vorbea cu fiul s[u despre o profefie. Era pentruprima oari cAnd auzeam gi pe altcineva pomenind defantoma ce-mi bAntuia spiritul de ceva vreme. De aceea nute-am ucis in catacombele de sub palatul Elazardului. $tiuci a fost infernal pentru tine chiar gi aga, dar nu md puteamtrlda. Regele trebuia si fie incredinfat de loialitatea mea.Mi-am pus nddejdea in prin! gi in sentimentele pe care leare pentru tine, gi nu m-am ingelat. Te-a scos de acolo.

- Debilul ila mintal voia si facl experimente pe mine!am exclamat, amintindu-mi de teroarea din laboratorulcelui ce se credea fiul regelui Elazardului.

- Trebuia si fie credibil. De-aia am ficut in a;a felincdt sd incapi pe mdna lui. Ar fi fost ciudat si scapi doarcu o julituri sau cu pirul deranjat din coc. Din picate,stradania mea a fost inutil6. CAnd am aflat cd. Gaap te-aucis, mi-a cdzut cerul in cap. Pur Ei simplu, puzzle-ul nu searanja aga cum trebuia. Lucrurile care trebuiau sd fie acolodispiruseri odati cu piesa centrald. Flri tine, domni!6,nimic din ce simfeam ci trebuia sd fac nu avea rost. O!Dar c6nd te-am vizut din nou, la inchisoare... i1i maiamintegti? Luasem locul prinfului. Cdnd te-am vizut, cuinelul pe deget... O! Am gtiut atunci ci nu sunt doar undjinn pe punctul de a innebuni.

Obrazul ii fu stribitut de o emolie atAt de vizibili, ci mis-a transmis 9i mie. Dacd tot ce spunea era adevirat, puteamsi infeleg importanla acelei intdmpliri. imi relineam cugreu impulsul de a-l atinge consolator pe umir. M-a opritdoar gAndul ci regretele lui de acum puteau fi ingredierrtelerrne i rnari escrocherii pe seama mea.

Ml indoiesc ci i-a scdpat felul ugor stAngaci itt carcrni-am stipAnit pornirea, dar a fost suficient de inlclcpt s[nu pomeneascd nimic despre asta.

'Itecuseri doul siptim6ni de cind md allam inItosenar. Cam tot pe atunci armata oragului a inceput sist' mobilizeze. Tinerii cirora le crescuseri tuleiele eraurccrutafi, spre jalea mamelor ce nu se indurau si le deatlrumul, iar birbalii in toati puterea cuvdntului igi scoteaulir lumini armele ruginite prin magazii. Chiar daci lustrultlc odinioarl fhcea iar lamele prelungi si scdnteieze insoAre, sperau cu tofii si nu ajungd si le foloseasci. Asta ar fiinscmnat ci zidurile cetilii ar fi cedat, iar lupta corp la corpcu soldalii demonici n-ar fi reprezentat decAt o modalitatey,rozaYl. de a se petrece in moarte.

Pregitirile de rizboi rezonart in mine un pic diferitllla de cetileanii ingrijora{i pentru soarta oraqului.l'rinful acceptase si conduci armata demonici 9i si atacel{osenarul? Asta nu se potrivea pe niciunde cu lucrurile

l)c care le gtiam despre el. Refuzam sl cred cI se vinduselcgelui Amaymon. Pe de alti parte, influenla aceluinronstru asupra fiului siu cel mare nu putea fi ignorati,oricAnd mi-ar fi plicut mie sdL cred asta. Beleth nu era prinsintr-un ambuteiaj pe una dintre goselele Bucuregtiului, ciinnrijlocul imperiului demonilor ce priveau cu jind, cu balelecurgA'ndu-le in collul gurii, spre tirAmurile muritorilor.

Cu astfel de gdnduri imi chinuiam aProape toate orele pecare le petreceam treaz6, fiindci noplile imi erau stipAnitecle imaginea puternici a trupurilor noastre pierdute unulin altul. Pe cAt de intense erau momentele din vise, pecAt de senzuale qi reconfortante, pe atAt de sfAqietoare eraLrezirea. PAntecele mi se incorda pAni la durere 9i tot trupulrni se incovoia ca un arc.

Sd-mi ating burta in locul in care se addpostea rodul