de loan purdea* misterul incarnarii si a mortii fiului lui dumnezeu

22

Upload: nguyenbao

Post on 01-Feb-2017

242 views

Category:

Documents


6 download

TRANSCRIPT

Page 1: de loan Purdea* misterul incarnarii si a mortii Fiului lui Dumnezeu

41

CHENOZA

de loan Purdea*

Multe doctrine ale crestinismului au tost ,,foarte mult discutate,

dar si foarte putin intelese".1 Una dintre aceste doctrine, care a dat nastere

multor tnterpretari si teorii este doctrina despre chenoza sau golirea de

sine - termeni teologici crestini care se refera la incamarea lui Hristos/

Cauza pentru care aceasta doctrina este atat de greu inteleasa sta in

misterul incarnarii si a mortii Fiului lui Dumnezeu, Cel care a devenit

om, fara a Tnceta sa fie Dumnezeu.' Aceasta problema teologica este

foarte proiimda, pentru ca atinge tangential si alte doctrine crestine

indelung dezbatute: doctrina Trinitatii, doctrina rascumpararii, doctrina

despre Hristos - Fiul lui Dumnezeu.4

H. R. Mackintosh defineste chenoza ca fiind ,,modul in care a

Doua Persoana a Trinitatii a putut intra in viata umana, asa incat sa aiba

ca rezultat expenenta omeneasca autentica descrisa de evanghelisti .

In acest studiu ne propunem sa gasim cele mai adecvate

raspunsun la intreban precum: De ce S-a dezbracal de Sine Hristos cand

a coborat pe Pamant? Ce a lasat El deoparte cand a devenit om? A murit

* Student in anul al II-lea la Institutul Teologic Penticostal din Bucuresti

1 Geoffrey W. Bromiley - ed., 77m? International Standard Bible Encyclopedia.

Grand Rapids, Eerdmans, 1982, p.7.

2 Ibid., p.7.

3 Bromiley, op. cit., p.7.

4 Merrill C. Tenney - ed., The Zondervan Pictorial Bible Dictionary, Grand

Rapids, Zondervan, 1975, p.463.

s J. D. Douglas - ed., DictionarBiblic, Oradea, Cartea Crestina, 1995 , p.224.

Page 2: de loan Purdea* misterul incarnarii si a mortii Fiului lui Dumnezeu

42

El - Dumnezeu- cand a devenit om? si altele legate de acestea, avand ca

punct de reper Filipeni 2:7.6 O analiza atenta a acestui verset, precum si a

contextului in care apare, ne va ajuta la formarea unei teorii corecte

despre chenoza si la o interpretare biblica obiectiva a acesteia.

Cu riscul de a ne lasa antrenati in studiul nostru in niste

profunzimi insondabile, am putea strapunge aceasta taina, nu bazandu-ne

pe anumite interpreted, care stint doar niste speculate,7 ci ramanand fideli

Scripturii si invataturii biblice.8 Chiar eliminand teoriile extremiste

despre chenoza, cum ar fi, de exemplu, teologia mortii lui Dumnezeu,9

vom observa ca diferente evidente exista chiar si intre teoriile moderate,

clasice sau evanghelice, astfel incat nu se poate vorbi despre o impunere

clara a unei teorii despre chenoza. De aceea se impune o critica atenta a

acestora si compararea lor cu adevarul biblic in masura in care este

exprimat, mentionarea aspectelor false sau gresite, precum si sublinierea

si sustinerea celor biblice, necompromise cu teoriile moderne

extrabiblice.

I. Etimologia cuvantului chenoza

Analiza corecta a doctrinei despre chenoza cere. In mod

obligatoriu, o etimologie corecta si cat mai completa a acestui cuvant.

Acest capitol ne va da unele lamuriri mai detaliate cu privire la originea,

sensul si folosirea acestui cuvant, indeosebi in stera religioasa.

a. Adjetivul

6 Filipeni 2:7 „ ci S-a dezbracat de Sine Insusisia luatun chip de rob. tacandu-se

asemenea oameni/or"

7 Merrill C. Tenney - ed., The Zondewan Pictorial Encyclopedia of the Bible,

Grand Rapids, Zondervan, 1975, p.784.

8 * * * Dictionarul Stephanus,trand. Constantin Moisa, Bucuresti, Stephanus,

1996, p.226.

9 In studiul de fata legatura dintre doctrina chenozei si teologia mortii lui

Dumnezeu constituie un capitol aparte.

Page 3: de loan Purdea* misterul incarnarii si a mortii Fiului lui Dumnezeu

43

Literal Kevog inseamna gol.10 In afara Noului Testament termenul

kenos era folosit pentru a exprima insusirea unor lucruri, formand

expresii de genul: ,,a lasa pe cineva cu mamile goale"11 sau ,,fara dar

sacrificiar.12

Sensul ligurat al cuvantului kenos se poate traduce prin zadarnic,

fara valoare, inutfl." In relatie cu persoanele umane tolosirea acestui

cuvant atrage mai mult decat o judecata intelectuala, o sugestie a unui

sens moral, element care devine mult mai puternic in greaca biblica.14

In Noul Testament cuvantul kenos este folosit cu sensul literal - gol -

in Marcu 12:3, Luca 20:10, Luca 1:53'\ in Luca observandu-se un sens

mai adanc al cuvantului.'''1 Sensul metaforic al cuvantului apare indeosebi

in epistolele pauline17, refenndu-se la cuvintele care contin invataturi

false18, la o persoana a carei credinta nu este urmata de fapte19, la

!"Gerhard Kiltel - ed., Theological Dictionary of the Sew Tcstament,Grav,d

Rapids, Eerdmans, 1993,voi. Ill, p.659.

" Cf. Gen. 31:42 „ Daca n-as fi avut cu mine pe Dumnezeul tatalui meu, pe

Dumnezeul lui Avraam, pe Acela de care se teme Isaac, mi-ai fi dat drurruil

acum cu mainile goale..."

12 Cf. Deut. 16:16.

" Kittel. op. cit., p. 65l).

14 Douglas, op. cit., p.224.

!- Luca 1:53 ,,Pe cei tlamanzi i-a satiirat de bunatan. si pe cei bocati i-a scos

afara cu mamile goale. "

u> Pentru mai multe detalii vezi W. E. Vine, Vine's Expository Dictionary of the

New Testament Words, McLean, MacDonald, s.a., p.365.

17 Gerhard Schneider & Horst Balz - eds.. Exegetical Dictionary of the Sew

Testament, Grand Rapids, Eerdmans, 1993, vol III, p. 281 ft*.

18 Cf. Ef. 5:6 ,,Nimeni sa nu va msele cu vorbe desarte; caci din pricina acestor

lucruri vine mania lui IXimnezeu peste oamenii neascultatori."

19 Cf. Iacov 3:20 „ Vrei dar sa intelegi, om nesocotit, ca credinta lira fapte este

zadamica?"

Page 4: de loan Purdea* misterul incarnarii si a mortii Fiului lui Dumnezeu

44

respingerea harului lui Dumnezeu20, la alte forme de activitate si munca

crestina.21

Cuvantul sinonim al lui kcvos este udTaiog, care inseamna

zadarnic, exprimand lipsa de rezultat si de scop a unui lucru22, precum si

lipsa de continut, la fel ca si kenos.21

in Noul Testament nu se gaseste cuvantul kenos ca substantiv, dar a

fost adoptat incepand cu scrierile Parintilor Bisericesti, ca fiind un

sinonim al Tntruparii lui Christos, cu un accent aparte pe umilinta si

ascultarea care L-au marcat.24

b. Verbul

Cateva din cele mai uzuale sensuri ale verbului Kevoco , propuse de

Kittel, Balz-Schneider si Douglas sunt: a deveni (sau a face) zadarnic25,

a lua26, a nimici27, a se dezbraca pe sine.28 Kc vo<d cu ultimul sens

amintit apare in Noul Testament doar in Filipeni 2:7 in relatie cu Hristos.

Sensul literal - a deveni nimic, a se nega pe sine - este scos din calcul de

20 Cf. 1 Ccr. 15:10 ,,Prin harul lui Dumnezeu sunt ce sunt i harul Lui fata de

mine nu a tost zadarnic; ba inca am lucrat mai mult decat toti: totusi nu eu, ci

harul lui Dumnezeu care este in mine.", 2 Cor. 6:1.

21 Cf. 1 Cor. 15:58, Gal 2:2, Filipeni 2:16, 1 Tes. 2:1, 3:5. In aceste texte

cuvantul kenos este folosit cu sensul de desert, zadarnic. degeaba.

" Vine, op. cit., p.365.

" Kittel. op. cit.. p.659.

-u David Otis Fuller, A Treasury ofEvangelical Writings. Grand Rapids. Kregel

Publications, 1980, pp. 15, 32, 59.

:5 Cf. Rom 4:14 ,,Caci daca mostenitori sunt cei ce se tin de Lege, credinta este

zadarnica, si fagaduinta este nimicita." I Cor. 1:17.

2(1 Cf. 1 Cor. 9:15 „ Dar eu nu m-am folosit de niciunul din aceste drepturi. i nu

va scriu aceste lucruri ca sa cer sa se faca asa cu mine; caci as vrea mai bine

sa mor decat sa-mi ia cineva pricina mea de lauda."

27 Cf. 2 Cor. 9:3 ,,Am trimis totusi pe frati, pentru ca lauda noastra cu voi sa nu

tie nimicita cu prilejui acesta, ci sa fiti gata, cum am spus."

28 Cf. Fil.2:7 ,,ci S-a dezrbacat pe Sine Insusi si a luat un chip de rob, racandu-

se asemenea oamenilor."

Page 5: de loan Purdea* misterul incarnarii si a mortii Fiului lui Dumnezeu

45

context29, in Filipeni 2:7 Kevou) insemnand golirea de Sine a lui Hristos.30

Este bine de subliniat ca subiectul verbului gkcvuxtcv este nu incarnarea,

ci Dumnezeu preexistent, spune Lohmeyer.31 Esenta ramane, modul de

existenta se schimba.32 Complementar acestui verset este 2 Cor. 8:43\ un

comentariu aproape complet al chenozei gasindu-se si in loan 17:5.34

II. Chenoza si Filipeni 2:7

a. Aspecte generale ale Epistolei catre Filipeni

Desi Policarp in epistola catre Filipeni (aprox.l 17 sau 135) vorbeste

despre Pavel ca fiind scriitor al mai multor scrisori la aceeasi biserica,

incepand cu F. C. Bauer cativa teologi au pus la indoiala paternitetea

paulina a epistolei .3S

Devreme ce Pavel era prizonier cand a scris scrisoarea (Filipeni

1:7,13,16), problema care trebuie rezolvata este din ce inchisoare a scris

Pavel. S-au sugerat Cezareea, Roma, Efes, dar un raspuns sigur este greu

de dat, din cauza argumentelor si contra argumentelor aduse in favoarea

sau impotriva fiecarei ipoteze.3ft

:v Balz & Schneider, op. cit., p.282.

V! Bromiley. op. cit., p.7.

M Kittel op. cit., p.659.

;2 Ibid., p.659.

" 2 Cor. 8:9 ,,Caci cunoasteti harul Domnului nostru Isus Hristos. El, macar ca

era bogat, s-a facut sarac pentru voi, pentru ca pnn saracia Lui, voi sa va

imbogatiti. "

M loan 17:5 ,,i acum. Tata, proslaveste-Ma la Tine Insuti cu slava pe care o

aveam la Tine inainte de a fl lumea."

35 James L. Blevins, Introduction to Philippians, "Review and Expositor", vol.

LXXVII,nr. 3 (1980), p.317.

36 Donald Guthrie, New Testament Introduction, Downers Grove, IVP, 1973,

pp.526- 536.

Page 6: de loan Purdea* misterul incarnarii si a mortii Fiului lui Dumnezeu

46

Aceasta epistola este o scrisoare a bucuriei, cum spunea un

comentator, ,,Summa epistolae, gaudeo gaudete " - ,,Rezumatul epistolei

este: eu ma bucur, bucurati-va'V'7 Cuvantul bucurie sau alte cuvinte cu

inteles asemanator apar de 16 ori in aceasta scurta scrisoare. James

Blevius spune ca desi multi vad tema bucuriei drept cuvantul cheie in

Filipeni, el sustine ca aceasta reprezinta doar ,jumatate din pictura".

Pavel spune ca fiecare crestin poate sa experimenteze bucuria in

suferinta. Filipeni a tost scrisa impotriva unui context favorabil

dezvoltarii unei teologii a martirilor in biserica.4" Aceasta idee - cea a

unei bucurii de alt tip, o bucurie in suferinta - a tost sustinuta de

Lohmeyer41, fiind preluata apoi de Ralph P. Martin42 si G. S. Duncan.4'

Aceasta bucurie vine impreuna cu pacea, din unitatea inimii si a mintii

credinciosului cu Hristos. Emest Scott spune ca Filipeni este o epistola de

dragoste.44 A.T.Robertson adauga si faptul ca epistola exprima o atitudine

de multumire si gratitudine a lui Pavel fata de dragostea bisericii din

Filipi.45 Dar mai mult decat un simplu multumesc exprimat in epistola.

■7 J. A. Bengel citat de Charles R. Erdman, The Epistle ofPaul to the Philippians,

Grand Rapids, Baker Book House, 1966, p.27.

58 J. J. Muller, The Epistles ofPaul to the Philippians and Philemon. "The New

International Commentary of the New Testament",Grand Rapids, Eerdmans.

1974, p.21.

' James Blevins. Review and Expositor.p.3i 7.

41 Joseph S. Exell, Ephesians, Philippians & Co/ossians. "The Biblical

Illustrator , Grand Rapids, Baker Book House, n.a., vol. 19, p.90.

41 Ernst Lohmeyer, Der Bnethn die Philipper. Gottingen. Vanderhoeck&

Ruprecht, 1930.

42 Ralph P.Martin, The Epistle of Paul to the Philippians ,Grand Rapids,

Eerdmans, 1959, pp.41-42.

43 G. S. Duncan, Philippians, "The Interpreter's Dictionary of the Bible1',

Nashville, Abingdon Press, 1962, III: 788.

44 E. F. Scott, Philippians, " The Interpreter's Bible", New York, Abingdon

Press, 1955, p. 12.

45 A. T. Robertson, WordPictures, New York, Harper & Brothers, 1931, p. 133.

Page 7: de loan Purdea* misterul incarnarii si a mortii Fiului lui Dumnezeu

47

Pavel se bucura de dorinta lor de a da si de a se sacrifica.46 In Biserica

nou- testamentala, mai mult decat bucuria, suferinta este o parte esentiala

a comuniunii al carei obiect este Hristos.47 Pentru a ilustra acest tip de

unitate, Pavel apeleaza la imnul hristologic care exprima gloria, umilinta,

moartea si din nou gloria lui Hristos. Crestinii trebuie sa fie condusi de

aceeasi constiinta.4h

b. Filipeni 2: 5-11 - imnul hristologic"9

Aceasta sectiune este cea mai importanta parte a scrisorii si cu

siguranta cea mai greu de interpretat.50 Din 1927 studiul acestui imn a

fost directionat pe noi canale prin opera lui E. Lohmeyer, in Kyrios

Jesus*' si apoi In comentariul epistolei.52 Cel mai dezvoltat studiu despre

46 James L. Price, Introduction to the New Testament, p.4I7.

" Gerald Hawthorne, Plrilippians, " Word Biblical Commentary ",Wacc, Word

Books, 1983, vol. 43, p.l.

48 W. E. Vine, Epistles to the Philippians and Co/ossians, London, Oliphants,

1955, p.25.

49 R. P. Martin argumenteaza in cartea sa The Epistle ofPaul to the Philippians

de ce pasajul citat se numeste imn. p. 107. Pnntre aceste argumente Martin

aminteste de stiiul solemn al cuvintelor si modu! in care sunt alcatuite trazele,

de alegerea riguroasri a cuvintelor. care la o citire cursiva dau senzatia unei

cadente ritmice, precum si de alegerea unor cuvinte foarte rar tblosite in

Scriptura.

Hawthorne, op. cit, p. 76. ,.Diversitatea opiniilor si interpretarilor privind

intelesul acestui pasaj este destul pentru ca cititorul sa dispere si sa fie afectat

de o paralizie inte/ectuala." Alexander Bruce, The Humiliation of Christ.

Edinburg, T.& T. Clark, 1881, p. 11.

E. Lohmeyer, Kyrios Jesus: Eine Untersuchung Phil. 2: 5-1L Heidelberg,

Winter, 1928.

E. Lohmeyer, Der Briefan die Philipper, Gottingen, Vandenhoeck&

Ruprecht, 1930.

50

Page 8: de loan Purdea* misterul incarnarii si a mortii Fiului lui Dumnezeu

48

acest pasaj este eel al lui R. P. Martin51, care spune ca J. Weiss a fost

primul care a recunoscut natura poetica a pasajului. El spune ca imnul

este construit din doua strofe fiecare avand patru versuri.M Desigur ca au

fost mentionate si alte aranjamente metrice ale imnului, cele mai

cunoscute fund ale lui H. Lietzmann55, E. Lohmeyer6, M. Dibelius>7, L.

Cerfaux58, J. Jeremias59, R. P. Martin6" sau C. H. Talbert61, toti acestia

sustinand ca Pavel este autorul imnului.62 F.W. Beare crede ca imnul a

fost scris de un crestin, care a vrut sa-si exprime lauda la adresa lui

Dumnezeu in forma practicii sale precrestine de a lauda eroii divini.M E.

Kasemann are cea mai radicala parere despre acest imn, sustinand ca in

spatele folosirii pauline exista o origine elena a imnului, adaptata la

" R. P. Martin, Carmen Cristi: Philippians 2: 5-11 in Recent Interpretation and

in the Setting of Early Christian Worship, Cambrige, Cambrige University

Press, 1967.

54 Frank Stagg, The Mind in Christ Jesus, "Review and Expositor", vol.LXXVII,

nr. 3(1980), p.340.

53 Lietzmann sustine ca imnul este compus din 17 versuri. Ibid., p.340.

5fl Lohmeyer. Der Briefan..., p. 91. El imparte imnul in sase strofe, fiecare avand

trei versuri.

" Dibelius imparte imnu! in doua strofe inegale. Hawthorne, op. cit., p.77.

** Cerfaux imparte imnul in trei stante de patru, cinci si sase versuri progresiv

Review and Expositor, voi. LXXVII. nr. 3 ( i 980 ). p.340.

v' Jeremias aranjeaza imnul in cuplete de trei stante, fiecare avand patm versuri

Joachim Jeremias, Ziir Gedankentiihmng in den paulimschen Briet'en. "

Studia Paulina". 1953.

("' Martin sugereaza o impartire a imnului in sase cuplete adaptate ritmului

antifonal. Hawthorne, op. cit.. p.76.

61 Talbert imparte imnul in patru strofe a cate trei versuri fiecare. Review and

Expositor, vol. LXXVII, nr. 3 (1980), p.340.

62 Frank Stagg, Philippians, "Broadman Bible Commentary", Nashville,

Broadman Press, 1971, XI: 180, 193-198.

63 F. W Beare, The Epistle to the Philippians, New York, Harper & Brothers,

1959, pp. 1-2.

Page 9: de loan Purdea* misterul incarnarii si a mortii Fiului lui Dumnezeu

49

drama salvarii, in care Hristos este personajul principal.64 Aceasta analiza

soteriologica-eshatologica a lui Kasemann nu are destule argumente.65 O

alternative mai moderata este cea a unui imn etic - de inaltare, sugerata de

F. Stagg.66

Oricare ar fi insa originea imnului67, acesta se integreaza perfect in

contextul dat; si acest context este eel mai bun ghid al nostru pentru a-1

putea intelege.68 Mai important decat originea imnului este intentia si

rostul lui in Filipeni. Multi teologi vad aici un apel de a-L urma pe

Hristos, chiar In umilinta si dezbracare de sine.69 Caird, de exemplu, vede

In acest pasaj exemplul eel mai inaltator pentru un crestin, eel al umilintei

si al supunerii lui Hristos, care a inceput in Cer si s-a terminat la

Golgota.70 Imnul il prezinta pe Hristos ca fund eel mai important exemplu

pentru orice actiune morala.71 Aceasta este cea mai natula explicate a

imnului privit in context.

Invatatura dominanta a imnului este subliniata de F. Stagg72:

64 Ernst Kasemami, A Critical Analysis of Philippians 2: 5-11 "Journal for

Theology and the Church", 5 (1968), 45-88.

65 Pentru o analiza detailata vezi articolul lui F. Stagg din Review and Expositor,

vol. LXXV11, 3 ( 1980 ), p. 340, 342.

66 Ibid., p.340.

^ Vezi rezumatul acestor pared tacut de Hawthorne in Phi/ippians.WBC, p. 79.

'* Karl Barth, The Epistle to the Philippians. trand. James \V. Leitch, Richmond.

John Knox Press, 1962, p.59 tf.

w Aceasta parere este bine prezentata de J. Hugh Michael, The Epistle ofPaul to

the Philippians. "The Moffatt New Testament Commentary", New York

Harper & Brothers, 1927, pp. 82-97.

7(v G. B. Caird, Paul's Letters from Prison. "New Clarendon Bible", Oxford,

Oxford University Press, 1976, p. 122.

71 J. B. Lighfoot, Saint Paul's Epistle to the Philippians, London, Macmillan,

1908 - Zondervan, 1976, p. 181 ff. Pentru o parere contrara vezi Martin,

Beare si Kasemann in operele citate.

72 Frank Stagg, The Mind in Christ Jesus, "Review and Expositor", vol.LXXVII,

nr. 3(1980),p.344-345.

Page 10: de loan Purdea* misterul incarnarii si a mortii Fiului lui Dumnezeu

50

,,Pierzand viata o gasesti. Devenind siujitorul tuturor, devii stapanul lor.

Dorind sa Hi ultimul, devii primul".

Filipeni 2:5-11 este locus classicus pentru doctrina preexistentei lui

Hristos si dubla statura a Sa - de umilinta si inaltare.

C. Filipeni 2:7

,,d\\(i cairrov ckcvuxtcu uc>p<J>tV bobkov XajiJiov , Iv 'o\ioui)\iaT\ avGp

(j5tt<ov yev6ucvo<r ko\ cjxi)(iaTi cupcGci? <I)9 dvTpumo^." 73

Pentru a Tntelege cat mai bine sensul figurat al cuvantului

chenoza folosit in Filipeni 7:2a, sa analizam cateva traduceri englezesti74,

in care se pot observa tbarte bine diferitele nuan|e75 de limba folosite

pentru a sublinia anumite aspecte ale chenozei.

Kurt Aland, Mattew Black, Carlo M. Martini, Brace M. Metzger si Allen

Wikgren, The Greek New Testament, 14 rev. ed., Stuttgart, Deutsche

Bibelgesellschaft, 1994, p.675.

The New Testament in Four Versions - K.JV. RSV. Phillips, NEB,

Washington, Christianity Today, 1969. The Living Bible , London,

Coverdale, 1974. The Holy Bible - X]V,Grand Rapids, Zondervan, 1978.

The Bible from 26 Translations. The Twentieth Century New Testament.

TCNT. Con, Amp.ASV. ,Grand Rapids, Baker Book House, 1985. Good

News Bible TEV, New York, American Bible Society, 1976. The Layman's

Parallel Bible - MLB Grand Rapids, Zondervan, 1973. The Holy Bible -

NKJV. Nashville, Thomas Nelson Publishers, 1983. New American Standard

Bible- NASB. Reference Edition.Chicago, Moody Press, 1976.

Se poate observa ca majontatea traducerilor englezesti prefera expresia " but

emptied Himself " - S-a dezbracat de Sine.o exprimare mai abstracts, care

lasa loc pentru mai multe interpretari. Celelalte expresii folosite accentueaza

anumite caracteristici ale chenozei in defavoarea celorlalte.Totusi este bine

de retinut ca aceste expresii sunt partial sinonime, folosite pentru a da

veridicitate anumitor teorii chenotice.

Page 11: de loan Purdea* misterul incarnarii si a mortii Fiului lui Dumnezeu

51

KJV:

RSV:

Phillips:

NEB:

The Living Bible:

MV:

TCNT:

Con:

Amp:

TEV:

ML:

NKJV:

ASV:

NASV:

,,hut made Himself of no reputation... "

,,but emptied Himself..."

,,but stripped Himself of all privilege..."

,,but made Himself nothing..."

,,but laid aside His mighty power and glory...'

,,but made Himself nothing..."

,,but impoverished Himself..."

„ but stipped Himself (of His glory)..."

,,but stripped Himself (of all privileges and

mightful dignity)..."

,,instead of this, oh His own free will, He gave

up all He had..."

,,but emptied Himself..."

,,but emptied Himself..."

,,but emptied Himself..."

,,but emptied Himself..."

Versetul 7 face parte din prima strata a imnului si se refera la

incarnarea lui Hristos. Luand chip de rob, simultan cu aceasta, Hristos a

devenit asemenea oamenilor. Aceasta denota ca felul uman de existenta

in care a intrat Hristos reprezinta o latura a chenozei/'' Hristos nu a venit

ca rege pe Pamant, in puterea si splendoarea unei naturi umane

glorificate, asa cum se va arata la a doua venire sau cum este acum in

starea de inaltare la Tatal, ci a venit ca om.77 El a venit ca un simplu om.

in toate lucrurile a lost ca noi (cu exceptia pacatului), cu chip de rob, In

care gloria divina nu s-a revelat pe sine Insasi.78 Expresia ,,chip de rob"

reprezinta mai mult decat ,,chip de om", in ea se subtntelege

76 Muller, op. tit., p.82.

77 Ibid. p.82.

78 Ralph P. Martin, Philippians, "Tyndale New Testament Commentaries",

Leicester, IVP, 1993, p. 100.

Page 12: de loan Purdea* misterul incarnarii si a mortii Fiului lui Dumnezeu

52

serviabilitatea si ascultatarea, nu dorinta de inaltare sau mandrie,

caracteristici dominante ale umanitatii adoptate de lisus.79

Hristos S-a dezbracat de Sine, devenind om, slujind, suferind si

dandu-Se pe Sine Insusi pe cruce. Hawthorne80 neaga faptul ca Hristos

,,S-a dezbracat, golit pe Sine de ceva" cand S-a incarnat. Alec Motyer81

sustine ca intrebarea care trebuie pusa nu este ,,de ce S-a dezbracat El?",

ci ,,m ce S-a dezbracat El?" 82 Acesta este mistenil care depaseste orice

ratiune, iar ,,gandul" din spatele tuturor acestor lucruri este modelul de

urmat la care sunt chemati cei din Filipi.81

84IV. Extrema teologiei chenotice: teoria mortii lui Dumnezeu

Majoritatea teologiilor radicale moderne se bazeaza pe distinctia

facuta de Barth intre adevarata credinta si religia umana, aceasta

excluzand distinctia intre viata religioasa si viata seculara.1'<i In spatele

crizei politice si sociale a bisericii, in spatele crizei de credibilitate a

mesajului ei si a formei sale institutionale, planeaza marea intrebare

hristologica: ,,cine este Hristos pentru noi astazi?"8" In mod inevitabil

aceasta intrebare se leaga intrinsec de ideea de Dumnezeu si ridica o alta

intrebare: ,,care Dumnezeu motiveaza credinta crestina: Dumnezeul

w Muller, op. cit., p.82.

Ko Hawthorne. Philippians. p. 85ft'.

81 Ben Witherington III, Friendship and Finances in Philippi. "The New

Testament in Context", Valley Forge, Trinity Press International, 1994, p.66.

8- Alec Motyer, The Message ofPhilippians, Leicester, 1VP, 1984, p. 113.

H F. Stagg, The Mind in Jesus Christ "Review and Expositor", vol. LXXVII,

nr.3(1980), p.344.

84 Pentru o istorie amanintita a ideii Dumnezeu a muritvezi Helmut Thielicke,

The Evangelical Faith, Grand Rapids, Eerdmans, 1974, pp. 232-264.

85 Stanley Grenz & Roger E. Olson, 20* Century Theology. God & the World in

Transition Age, Carlisle,UK, The Paternoster, 1992, p. 156 ff.

86 Jurgen Moltmann, The Crucified God, London, SCM Press, 1974, p.200.

Page 13: de loan Purdea* misterul incarnarii si a mortii Fiului lui Dumnezeu

__ 53

crucificat sau dumnezeii religiei?"87 Gandirea teologica moderna

concentreaza aceste intrebari, precum si cele despre cunoasterea lui

Dumnezeu, In moartea lui Hristos pe cruce si se incearca o intelegere a

modului de existenta a lui Dumnezeu prin prisma mortii lui Hristos.88

Prima si cea mai semnificativa gandire teologica radicala s-a

dezvoltat in anii '60, cand cativa ganditori ,,crestini"au adoptat afirmatia

lui Nietzsche, Dumnezeu este mort .8>) Ca reactie la aceasta ,,paper back

theology"9", in anii '60 multi crestini au folosit sloganul ,,Dumnezeul meu

nu este mort, imi pare rau pentru al vostru".91

Cele mai proeminente voci care au sustinut teoria mortii lui

Dumnezeu au fost: Thomas J.J. Altizer, William Hamilton, Gabriel

Vahanian si Paul van Buren.

Hans Urs von Balthasar spune ca ,,este imposibil sa vorbesti

despre incarnarea lui Dumnezeu, despre o teologie a Incarnarii care sa nu

fie urmata de o teologie a crucii: atat timp cat spui incarnare, spui

cruce".92 Cruce Inseamna suferinta, deci asa cum Dumnezeu a suferit in

Hristos, in acelasi fel se poate vorbi despre Dumnezeu care

experimenteaza moartea, spun teologii radicali.93 Barth nu sustine direct

aceasta alirmatie, ci pune o intrebare retorica: ,,Se poate face o distinctie

"Ibid., p.201.

ss Moltmann, op. c/'t., p. 201.

K0 Sinclair B. Ferguson, David F. Wright - eds.. .Yen Dictionary Theology.

Leicester, IVP, 1991, p. 189.

w n paper back theology" este un termen folosit pentru a desemna o teologie

ieftina, o teologie neteo/ogtca, o teologie care nu-L are in centru pe

Dumnezeu ca Dumnezeu ci ca un subject de studiu.

91 Grenz & Olson, op.cit.,,p. 157.

92 Hans Urs von Balthasar, Mysterium Pasca/e, in Mysterium Salutis. Grundriss

heilgeschichtlicher Dogmatic III, 2, 1969, p. 142.

93 Alister E. McGrath, Christian Theology. An Introduction,Oxford, Cambridge,

Blackwell, 1993, p.221.

Page 14: de loan Purdea* misterul incarnarii si a mortii Fiului lui Dumnezeu

54

intre Dumnezeul care L-a lasat pe Iisus sa moara si Dumnezeul care a

murit in acelasi timp cu Iisus?

Primul ganditor ,,crestin" care a sustinut teoria mortii lui

Dumnezeu a tost T. Altizer. El nu a inventat fraza Dumnezeu a murit,

pentru ca Tnainte cu un secol Friedrich Nietzsche in Thus Spake

Zarathustra a facut acelasi anunt. Ceea ce a reprezentat Nietzsche pentru

secolul sau a fost si Altizer pentru generatia anilor '60.9?i El afirma ca

,,Dumnezeu a murit in timpul nostru. in istoria noastra, in existenta

noastra" si nu vorbeste de o moarte ontologica a divinitatii, ci de faptul

ca, in prezent, Dumnezeu a murit.96 Altizer argumenteaza ca Dumnezeu a

devenit pe deplin uman in Hnstos si asa a pierdut atributele Sale divine

si, de aceea, si existenta Sa divina.97 Este semniticativ faptul ca Altizer

apeleaza la texte nou-testamentale pentru a gasi o baza biblica punctului

sau de vedere cu privire la moartea actuala a lui Dumnezeu. In incarnare,

Dumnezeu S-a anihilat pe Sine Insusi prin dizolvarea diferentei dintre El

si om.98 Ca sprijin pentru ideea sa ca Dumnezeu a experimental moartea

prin moartea lui Hristos aduce Filipeni 2:7. Chenoza sau golirea de sine,

proces care implica incarnarea, a fost unul ireversibil. ,,Resping ideea ca

Dumnezeu a devenit om in Hristos si intr-un anumit sens a anulat

umanitatea Lui intorcandu-Se in domeniul spiritual".99 Excluzand

invierea lui Hristos, inaltarea si sederea Lui la dreapta Tatalui, Altizer

spune ca in Hristos toti oamenii pot gasi noi resurse, care erau intr-un fel

de neatins atat timp cat Dumnezeu era viu, fund prea departe de om

atunci cand El era transcendent.1""

94 Karl Barth, Church Dogmatics, Edinburgh, T. &T. Clark, 1957, II, 2, p. 166.

95 Stanley N. Gundry & Alan F. Johnson, Tensions in Contemporay Theology,

Chicago, Moody Press, 1976, p. 162.

%Ibid.,p.l62ff.

97 Ferguson & Wright, op. city p. 189.

98 Gundry & Johnson, op. cit, p. 163.

99 Gundry & Johnson, op. cit, p. 164.

100 Ibid., p. 165.

Page 15: de loan Purdea* misterul incarnarii si a mortii Fiului lui Dumnezeu

55

William Hamilton spune ca omul modern ,,nu mair poate crede in

Dumnezeu"."" El isi insumeaza intelegerea sa despre aceasta teorie in

cativa termeni: ,,trebuie sa afirmam moartea lui Dumnezeu, de vreme ce

nu mai putem vorbi confidential cu El. Trebuie sa apara intr-un nou stil

care sa tie credibil In era noastra tehnologizata".102 El spune ca nu trebuie

sa ,,vorbim despre absenta experientei cu Dumnezeu, ci despre experienta

absentei lui Dumnezeu".1'"

Gabriel Vahanian nu otera o schema sistematica a ,,demisiei lui

Dumnezeu" cum face Altizer, nici nu propune un viitor creativ pentru

protestantii tipici, cum face Hamilton, opera lui continand Indeosebi

elemente traditionale culese, care contribuie la sustinerea ideii conform

careia Dumnezeu a murit, precum si expunerea lectiilor pe care crestinii

din ziua de azi le pot Invata din acestea.1011

Paul van Buren urmeaza linia filosofilor lingvisti in a argumenta

ca ideea, conceptul de ^Dumnezeu este fara infeles cognitiv", de vreme ce

existenta si natura lui Dumnezeu nu pot fi verificate de metodele

stiintifice.l05 Pentru Paul van Buren, cuvantul ,,Dumnezeu" este mort."16

In 1969, sociologul Peter Berger critica teologia lui Altizer si

Hamilton, spunand ca ,,societatea umana are resursele necesare pentru a

redescoperi supranaturalul".107 La randul sau, teologul Langdon Gilkey

sustine ca exista ,,posibilitatea reinnoirii limbajului divin in cultura

seculara"."18 Ambii ajung la concluzia ca teologiile radicals inclusiv

101 Ferguson & Wright, op. cit., p. 189.

102 Gundry & Johnson, op. cit., p. 165.

103 W. Hamilton citat de McGrath Tn Christian Theology, p.22!

104 Gundry & Johnson, op. cit., p. 165.

105 Ferguson & Wright, op. cit, p. 189.

106 Gundry & Johnson, op. cit, p. 168.

107 Grenz & Olson, op. cit, p. 160.

108 Ibid., p. 160.

Page 16: de loan Purdea* misterul incarnarii si a mortii Fiului lui Dumnezeu

56 __^_

teologia mortii lui Dumnezeu, interpreteaza in mod total gresit experienta

umana, ignorand deschiderea ei spre transcendentalul dincolo.m

Teologia mortii lui Dumnezeu a fost o mis,care minora (chiar

daca a avut o larga publicitate), dar una instructive, pentru ca ea a

subliniat decaderea liberalismului si slabiciunea neo-ortodoxismului, care

au dominat teologia secolului XX."° Chenotismul extremist al lui Altizer

are radacini in Barth, iar cuvintele lui Hamilton despre omul modern isi

gasesc ecouri In opera lui Bultmann.111 Tillich credea ca oricine poate

gasi pe Dumnezeu imbratisand necredinta."2 Crestinismul nereligios al

lui Bonhoeffer a influentat, de asemenea, teologia mortii lui

Dumnezeu.113 Daca suntem de acord cu.liberalismul si neo-ortodoxismul,

atunci Dumnezeu este prea transcendent pentru a putea f\ cunoscut sau

prea imanent pentru ca faptele si cuvintele Sale sa poata fi distinse de

acelea ale naturii sau omului, de aceea ce putem avea decat o moarte a lui

Dumnezeu sau un Dumnezeu inexistent ?!; se pare ca aceasta este singura

concluzie a acestor teorii. Majoritatea teologilor au respins teologia

mortii lui Dumnezeu, ca fiind prea radicala in afirmarea absolute!

imanente si eliminarea transcendentului."4

Gundry sustine ca aceasta teologie radicala are un oponent pe

care adeptii ei refuza sa-1 vada: puterea intrinseca a Cuvantului inspirat,

puterea Duhului Slant care a fost agentul inspirarii, motiv pentru care

aceasta teologie dispare asa cum a apamt.M%

1<W Ibid., p. 161.

ll0Thielicke. op. cit., p.264.

111 Ferguson & Wright, op. cit, p. 189.

112 Ibid., p. 189.

113 Ferguson & Wright, op. at., p. 189.

1M Grenz & Olson, op. cit, p. 161.

115 Gundry & Johnson, op. cit., p. 170.

Page 17: de loan Purdea* misterul incarnarii si a mortii Fiului lui Dumnezeu

57

V. Chenoza si chenoticismul116

Conceptul de chenoza este legat prin intelesul sau de relatia

dintre cele doua naturi divina si umana a lui Hristos. Incercandu-se

definirea acestei relatii, pe parcursul istoriei au fost respinse mai multe

teorii, precum: docetismul117, ebionismul"8, arianismul119, apolina-

116 Doctrina despre chenoza este explicate pe larg de Donald Dawe in The Form

of a Servant: A Historical Analysis of the Kenotic Motif .Philadelphia,

Westminster, 1963 si de A. B. Bruce in The Humiliation of Christ,

Edinburgh,

T. & T.Clark, 1881.

117 Docetismul isi ia numele de la verbul grecesc Sokguj, care inseamna a parea

sau a aparea. Teza lui centra la este ca lisus parea doar a fi uman. Dumnezeu

nu a putut deveni cu adevarat material, deoarece fntreaga materie este rea. iar

El este perfect, pur si sfant. Dumnezeu 1 transcendent nu s-ar fi putut uni cu o

influenta atat de corupta. Umanitatea lui lisus, natura Lui fizica, a fost pur si

simplu o iluzie, nu o realitate. lisus a fost mai mult o fantoma sau o aparitie,

decat o fiinta umana. J. F. Bethune - Baker, An Introduction to the Early

History ofChristian Doctrine. London, Methuen, 1903, p. 80.

118 Numele de ebionit, ce denva dintr-un cuvant ebraic, care Tnseamna sarac, a

fost aplicat initial tuturor crestinilor, apoi a fost folosit ?ntr-un sens mai

restrans pentru a-i desemna pe crestinii iudei, ulterior aplicandu-se doar unui

grup aparte sau unei secte de crestini iudaici eretici. In secolul II, aceasta

erezie a negat dumnezeirea lui Hristos, considerand ca lisus este fiul natural

al lui Iosif si al Mariei care a fost ales sa fie Fiul lui Dumnezeu cu ocazia

botezului, atunci cand El S-a unit cu Hristosul etern. Charles C. Ryrie,

Teologie elementara. Ghid sistematic pentru intelegerea adevarului biblic,

Fagaras, Agape, 1998, p.229.

"y Arianismul isi trage denumirea de la numele unui prezbiter alexandrin cu

numele de Arie. Aceasta este o erezie care a negat existenta eterna a lui lisus

ca Logos. Arius a argumentat ca de vreme ce lisus a fost nascut, El trebuie sa

fi avut un inceput. Arienii sustineau ca natura divina a lui Hristos era similara

cu a lui Dumnezeu, homoiousian, dar nu identica, homoousian. Conciliul de

la Niceea a condamnat aceasta invatatura in 325 d. H., afimand ca lisus a

Page 18: de loan Purdea* misterul incarnarii si a mortii Fiului lui Dumnezeu

58

rianismul120, nestorianismul121 sau eutihianismul.122 Pentru a pune capat

acestor dispute la Conciliul de la Calcedon din 451, ortodoxia a afirmat

ca Hristos este o singura Persoana cu natura omeneasca perfecta si

divinitate dep/ina.

avut aceeasi natura cu Dumnezeu. Mi Hard J. Enckson, Teologie s/stematica,

Oradea, Cartea Crestina, 1998, vol. 2, pp.268-272.

120 Apollinarius eel Tanar (care a murit pe la 390) a Tncercat sa evite separarea

nelegitima a naturilor lui Hristos. El a sustinut ca Hristos a avut un corp

omenesc si un suflet omenesc, dar ca El a avut Logosul divin in locul unui

spirit omenesc. Acest Logos a dominat corpul si sufletul omenesc pasiv.

Aceasta erezie afecteaza natura umana a lui Hristos. fiind condamnata la

Conciliul de la Constantinopol din 381. Ryrie, op. cit., p.229.

121 Nestorianismul L-a Tmpartit pe Hristos in doua Persoane (desi nu este Iiinpede

daca Nestorius insusi a sustinut in mod clar aceasta afirmatie). El explicat ca

Iisus Hristos a fost prosopon (forma sau aparenta) a unirii celor doua naturi.

Naturii omenesti i-a fost suprapusa forma Dumnezeirii, iar Divinitatea a luat

asupra ei forma unui serv. rezultatul fiind aparitia lui Iisus din Nazaret.

Astfel, fn aceasta conceptie ceie doua naturi au fost separate, avand ca

rezultat existenta a doua Persoane. Invatatura a fost condamnaia ia Concihul

de la Etes din 431. Ryrie, op. cit., pp.229-230.

"* Aceasta erezie este cunoscuta si sub numele de monotlzism. Eutih a sustinut

ca Hristos a avut o natura divina care n-a fost totalmente divina, si nici natura

omeneasca n-a fost in mod autentic omeneasca, rezultand o singura natura

amestecata. Aceasta idee a fost condamnata la Conciliul de la Chalcedon din

451. Jaroslav Pelikan, The Christian Tradition. Chicago, University of

Chicago, 1971, vol. I, pp.262-263.

O eroare similara a aparut dupa Chalcedon, si ea a sustinut ca Hristos avea o

singura vointa, desi recunostea verbal ca El are doua naturi. Aceasta

conceptie este numita monothelism. Ea a fost condamnata la al treilea

Conciliul de la Constantinopol in 680. Ryrie, op. cit. p.23O.

Page 19: de loan Purdea* misterul incarnarii si a mortii Fiului lui Dumnezeu

59

Chenoticismul, alaturi de adoptionalisml2\ hristologie

neipostatica124 si doctrina Tncamarii dinamice125, incearca sa fie un

raspuns la problema unirii celor doua naturi divina si umana In Hristos.

Prin hristologie chenotica intelegem o doctrina a incarnarii care

presupune cateva modiiicari reale ale atributelor divine, ca si conditie

necesara pentru o intrare reala si personala a Fiului lui Dumnezeu in

istoria si experienta umana.126

Toate teoriile chenotice au la baza pnncipiul lui Mackintosh:

,,Viata umana a lui Dumnezeu nu este posibila tara ca anterior sa fi

existat o ajustare, din proprie initiative, a divinitatii".127

Toate teoriile chenotice se pot incadra in una dintre urmatoarele

trei categorii128 definite si differentiate prin ceea la ce a renuntat Hristos

cand S-a golit de Sine.

123 Adoptionalismul sustine ca Iisus a tost ales de Tatal pentru a fl Fiul, fara nici

o considerate a preexistentei sau a golirii de Sine a lui Jisus Stanley Horton

- ed., SystematicTheology,Springfield, Lagion Press, 1995, p.317.

I2* Hristologia neipostatica spune ca umanitatea lui Iisus a fost impersonal!

Punctul principal al acestei teorii este ca omul Iisus nu a avut o subzistenta

separata de cea a celei de a doua persoane a Trinitatii. Ea spnjina aceasta idee

prin negarea faptului ca Iisus a avut o personalitate umana individual! Karl

Barth, Church Dogmatics, Edinburgh, T. & T. Clark, 1936, I, 1, pp. 149-150.

's Doctrina incarnarii dinamice sustine ca prezenta lui Dumnezeu m Dumnezeul-

om nu a fost sub forma unei uniri ipostatice a celei de-a doua persoane a

Trinitatii cu Iisus din Nazaret, o fiinta umana individual! Mai degraba.

incarnarea ar trebui imaginata ca prezenta activa a puterii lui Dumnezeu in

persoana lui Iisus (monarhismul dinamic ). Aceasta inseamna ca incarnarea

nu a fost atat de mult o unire a lui Iisus cu Dumnezeu intr-un fel de unire

ipostatica, cat o locuire a puterii lui Dumnezeu in El. Donald Bail lie, God

Was in Christ,New York, Scribner, 1948, pp.92-93.

126 Beare, op. tit, p. 160.

127 H. R. Mackintosh, The Doctrine of the Person of Jesus Christ, 3th edit.,

Edinburg,T-& T. Clark, 1914, p.470.

Page 20: de loan Purdea* misterul incarnarii si a mortii Fiului lui Dumnezeu

60

-a lasat unele atribute divine - asa-zise relative, adica neesentiale in

divinitate, precum omniprezenta, omnipotent si omniscienta. Printre

sustinatorii acestor teorii sunt: Thomasius, Kaftan, Delitzsch, Lange,

Crosby.

-a renuntat la toate atributele divine, inclusiv la functiile cosmice si etice.

El a parasit constiinta divina si a avut doar un suflet uman in timpul vietii

pe Pamant (Liebner, Gess, Godet, Hofmann).

-Hristos a renuntat numai la modul divin de existenta pentru a si-1 putea

asuma pe eel uman. Printre multii sustinatori ai acestei teorii sunt: Ebrard,

Bruce, Gore, Fairbainn, Denney, Mackintosh. Dintre multele obiectii

aduse chenoticismului cele mai importante vor fi subliniate in cele ce

urmeaza.

Teoria chenotica afecteaza si anuleaza doctrina scripturala a

Trinitajii, daca o persoana a Acesteia, Fiul, lasandu-si atributele sau

modul divin de existenta a incetat sa tie pentru un timp Dumnezeu.

Aceasta ar duce de de la doctrina Trinitatii la triteism.129

Chenoticismul se bazeaza pe conceptia panteistica conform

careia Dumnezeu si omul nu sunt absolut diferiti, si astfel unul poate sa

se transforme in celalalt. Ideea hegeliana a devenirii este aplicata lui

Dumnezeu si linia de diferentiere absoluta dispare.13"

De asemenea, chenoticismul aduce in discutie doctrina

mutabilitatii lui Dumnezeu. Acel Dumnezeu care zice ,,Eu sunt eel ce

sunt** este prin El Insusi neschimbabil. Un Dumnezeu schimbator nu este

Dumnezeul Scripturii.1'1

Teoria chenotica distruge adevarata divinitate a Fiului etern.

Hristos fara atributele divine nu este Dumnezeu adevarat; si un

1:8 Aceasta impartire are la baza clasificarile tacute de Miiller fn The Epistles of

Paul to the Phiiippians and Philemon, p. 83 si a lui Berkhor" in Systematic

Theology, Grand Rapids, Eerdmans. 1953, p.327.

129 MQller, op. cit, p.83.

130 Berkhof, op. cit, p.328.

131 A. A. Hodge, Outlines ofTheology,Gmnd Rapids, Zondervan, 1979, p.389.

Page 21: de loan Purdea* misterul incarnarii si a mortii Fiului lui Dumnezeu

61

Dumnezeu care ,,S-a amputat pe Sine" de atribute pentru a deveni om,

care i-a abandonat existenta div ina, nu mai este Dumnezeul real.132

Chenoticismul face ca slujba de mediator intre Dumnezeu si om a

lui Hristos sa fie imposibila. Hristos f&rfi atributele divine nu mai este

Dumnezeu - om, ci numai om, ceea ce ar insemna ca toata credinta si

increderea noastra in El sunt zadarnice.133

In cele din urma se poate spune ca textul din Filipeni 2:7 nu ne da

nici un motiv pentru a presupune ca ideea chenotica moderna a fost in

mintea lui Pavel cand a scris aceasta scrisoare filipenilor.I3J

VI. Concluzii

Problema golirii de Sine a lui Hristos sau a chenozei a tost mereu

discutata de-a lungul istoriei Bisericii. incepand cu Sinodul de la Antiohia

din 341, cand s-a afirmat ca Hristos S-a golit pe Sine de calitate a de a fi

egal cu Dumnezeu, continuand cu epoca Reformei cand discutia s-a

centrat in jurul posibilitatii ca Hristos sa Se fj golit pe Sine de unele

atribute divine fara sa afecteze divinitatea Sa esentiala, s-a ajuns ca in

secolul 17 sa se aiirme ca Hristos a fost, de fapt, mai putin decat o

Persoana divina.115 In secolul 19, sub influenta teoriilor evolutioniste si a

criticii radicale, au aparut noi forme ale teoriiJor chenotice, care au adus

cu ele dimensiunea negarii de Sine a lui Hristos.1V Noile teorii chenotice,

care au gasit un larg ecou in Germania la apantia lor. sunt in prezent tara

sustinatori, putin interes existand pentru acestea in Europa de Vest.1"

": J. I. Parker, Knowing God, Downers Grove, IVP. 1978, pp.52-53.

'■" Muller, op. cit.., p. 84.

!34 W. Morgan, The Religion and Theology ofPaul. Edinburgh, T. & T. Clark,1917, p.66.

135 Ryrie, op. cit, p.237.

136 Ryrie, op. cit, p.237.

137 Witherington III, op. cit. p.66.

Page 22: de loan Purdea* misterul incarnarii si a mortii Fiului lui Dumnezeu

62

Berkhof spune ca Hristosul chenotismului modem nu este nici

Dumnezeu, nici om, adica nu este nici Dumnezeul crestinismului.138

Ceea ce se poate accepta din doctrina chenozei este ca ,,in timp

ce nu a incetat sa fie in natura Sa ceea ce era Tatal, Hristos a ajuns sa fie

subordonat Tatalui din punct de vedere functional, pentru perioada

umanitatii. Asumandu-si o natura umana, El a acceptat anumite limitari in

functionarea atributelor divine. Aceste limitari nu au rezultat in urma unei

pierderi, chiar si de buna voie a atributelor divine, ci in urma adaugarii

atributelor umane.139 Isus putea sa-si exercite atributele divine doar in

dependents de Tatal si in limitele unei naturi umane depline.14' Asumarea

naturii umane a insemnat o umiliere incomensurabila, care a atras cu sine

toate neajunsurile conditiei umane.14!

Pentru crestinii din ziua de azi ceea ce este important de retinut

din teoria chenozei este exemplul pe care ni L-a dat Hristos in umilinta,

supunere si ascultare, exemplu care trebuie urmat de toti cei care cred in

E1.M2

138 Berkhof, op. cit, p.329.

lA" Erickson, op. cit., p.311-316.

140 Augustus Strong, Systematic Teolosy. Westwood, N.J.Reveli, 1907, pp.703-

704.

141 Erickson, op. cJt., p.353.

142 Ernest S. Williams, Systematic Theology,Springfield. Gospel Publishing

House, 1953, p.36.