Conftr

'i .':

s::,':'

vd

Elviro RotunduCo rmen Tomescu - Stqch ie

ISTORI E

t-U

III " " "af,rrotsr riqrrieuo::ace: ,"-;'s:=j:,-t:L)I 'PiPuU arPnlP^f

VOI " "'p{eulJarelnlrdecag

tOI " ""'arenle^!eol ' ' [n13 rS noSe:g :p]seaugrxor

' . . .'.".-.tl.Yi:1"j:]]: arellsle^ic izex ap nlpnls

'"' 'EAPasnS

'a16rno8rg1 1X-AIX alaloles ul ale^elpau

. . . .:l:':l:l:.P:.':.'.YY*'earun'r "ze)ap nrpnls

' ' ' 'ueurra3-oueruou

lnuadurl'er18uy'eiuerg :e1e^alpeu alalels

alapel]nl] :ze) ep nlpnls

. . . . : . . . . . . :j::.1: 15 ursua1erc3

"ze) apnrpnls

"''lligiraqrlPnlieds- F^erperu 1nier6 :ze) ep nlpruS'lepneJ Inlueruoc :ze) ep nlpnls' ' 'nlpery In^g uI puerpqoc eieyl

' ' " ' ' ullueztg lnuadrul ize) ap nlpnts':"""""'erewlaJloref

'rolrluerJ eareuq6ar3 :ze) ap nlpnts88 " ' l 1nluallru ul puqSan edorng98 plseaugruoJ ezauaSoula

?8 ' auadorna rolareodod eareruJoC

t8 """'YfYA:IIO:IWVdOUn:I-SEelelrun

zg arenle^f,

08 ' ' 'rnlnrue{sl e pleJnllnl ri prer111ru eauntsuedxgBL " " " 'Eueurlnsnu eiurpar3 'inlnurelsl eriuedyLL ""'YIIIAM'ISIVIiYZI'IIAIf, -Zeelellun

"' ueruor lruels' ' ' ' ' ppua8al rS auolst :Ieruog eaJepuoc

YNVI^IOU VSWnl - S ealelpn

vg erPnle^f

t9 ' 'etetrqs1tuv u1 arrdullg ellrnf,ol :ze) ep nlpnlsZg lliacar8 llrunl peJlue]Sow :zec ep nlpntsI9 "'' " pueluale eiodorcy:ze)ep nlpnls6V ' ' paear8 eatunl ug aralSeounc tS sounrgLv ' ' ' ' 'plpsruala edezllntr tS uopacelq rupuexalv

9V ' ' ' uolerew el ep EIlPlPg tze) eP nlpnls17V " "'-tolcarSalalEoqzPu

$7 ' sllEIIPf, t5 struol'errlstH :ze) aP nlpnlslv " " "atezl.r.rolo3 aplnsa)ord

'egedg 16 eualy :euJalul arezrue8ro - FSIlod

i'i9999

TOI

I

86L69696

tz6

Z6

I606

eJenle^g' 'aueuror-of,ep alareoqzpg 'pqelaC rS elstqarng

. . . . . :lyr:ii jlllii l:'rrernpueu 'rrcep 16 rrias

..tlf,vo-oIus _ 9 eelellun

ueroJl InroqzPu'rnlndurrlo alapua8al :ppua8al rS rgnapv

' ' ' plre 15 atelllrn elluI errueJa) '.ze) ap nlpnlsropcarB allliednco tS lernleu 1nlpel4

vzarNrs rs Ylvauc HivzITIAIf,YJIJSIN:I'I:I? Ealellun

OZ

8I9IvlII

ZL

OI8

L

' "''''' ",q";r;;"r,nr*oo,,r", #:ilil[ ' ' SarueSpqg tnl eaadodg :ze) ap nlpnts

I

j jli i, j::'1"r::1 "r :r ;ii[T:,"#lli]1il ' rrzaurq] :ze) ep nlprus

' ' Jrluv mptuarro epeq ad 1iiez11p,rc 16 areodo6' ' ' ' ' 'aplruerrd rS aldural :ze) ep nlpnls' ' ' ' ' 'uolrqeg tets-lnserg :ze) ep nlpus

puerprlol eievr tS Iernteu 1nlpary. . .f,IINY INfNINAIUO HiYZIfIAIJ - I EEiEIIUN

arenle^g''tat3rnlelaur EeJeluanul

.. ;;;; i:i},:'".,hiJi""aJenle^g

' "'''rnlnrieds e rS lnlndurq earadacra4

.......................af,i.Iolsl4Jeo^ZJ .InINIOJAUJV:IU

6t

8toc

s8

I

frtr

?tCC

7C

0t6Z

8e9Z

9Z

VZ

ZZ

IZ9LVL

ZL

TL

0L drenie^g89 ""L""'earezluEruouLg " " 1nruslul16a:J :zer aP nIPnlS

99 ' a1a1dua1 'lolrueruor yaz:ze) ap nlpnls99 ' 'PuetUoJ elEruJV :ze) ap nlpnlsVg ' ' raduo6 :ze) eP nlpnlst9 ' grolerpelS rS unassolo3 :ze) ep nlpntsZg ' 'ac11qnd alatuarunuoru ri pSerg :ze) ep nlpnts *0g " " " pueruor eaunl ul guerpuoo eierl-INIIISNOf,:IU - ISIuOISI'INilIflVJ'IV _ I PAIE}IuN

%

ALEABETUT ISTORIEIRECONSTITUIREA TRECUTULUI

TECTIA 1: IZV*.&RH ISTGRICHLECTIA 2: PERCHFEREA TIMTUE UI $I A $PdfrUtUI

. CUNOSTINTE

I trn acest capitol ,Li dlscoperi informaliiinteresante despre modul in care se scrie istoria,despre instrumentele gi .metodele care ajutitra' descoperirea urmelor vielii oamenilor dintrecut, despre cAt de importantd este activitateacercetetorilor din diverse domenii care-i ajutd pe

istoriciin munca 1or.

':. ... , ,,, COMPETENTE- Prin realiZarca activitelilor propuse, vei avea ocazia sd

rydAeziEi sf, compari urme ale vielii gi activitilii oa-,,menilor din diferite perioade ale istoriei, sd folosegti

,, uhi1i1ile de mSsurare a timpului istoric, si localizezi.-pe.hart6 spaliile in care au triit primii oameni gi sd

'.descrii modulin care viala gi activitatea lor au fost in-

:,fluefitate de mediul natural-geografic.

Pictura. rupestrddin peEtera Lascaux, Fran(a

a. lstoria, impreuni cu altediscipline auxiliare (arheologie,cronologie), reconstituie trecutulomenirii.

b. Sursele primare, sursele se-cundare gi istoria oralS sunt prin-cipalele instrumente de lucru aleistoricului.

c. Studiul istoriei ne ajuti sd in-lelegem prezentul;isi ne pregd-tim pentru viitor.

ArEreologie = disciplind care seocupd cu descoperirea gi va-lorificarea gtiinlifici a urmelormateriale ale vielii ;i activitaliioamenilor din trecut.Artefact = obiect, produs al acti-vitS!iiumane.FosilS = rest sau urmi de orga-nism animal sau vegetal, conser-vat in pSmdnt.

Arrarrrul rsrcnrl

lzvoare istorice

De la Preistorie la istoria scrisi este un drum lung. preistoriaeste cea mai indepdrtati gi mai indeiungate perioadi din evolutiaomenirii. Informaliile despre viala oamenilor preistorici sunt ob,ti_nute doar pe baza cercetarii izvoarelor nescrise, care sunt scoase lalumini de citre arheoiogi. Acegtia pot fi considerali detectivi carecauti urme ale prezenlei omului: fosile sau obiecte ascunse in pd-mant, in pesteri sau in ape. Arheologii coraboreazi cu alli specialigtipentru a stabili vechimea obiectelor descoperite gi pentru a le incadrain perioadele de timp corespunzitoare. Dupd ce iunt datate, devinsurse importante pentru scrierea istoriei gi sunt expuse in muzee.

^ odata cu aparilia scrisului, sursele istorice s-au dirersificat gi aufost mai ugor de desclfrat. Literatura, documentele oficiale, scrisorileoferd o imagine mult mai clara asupra vielii oamenilor din trecut.

Istoria orali. De-a lungul timpului, cunogtinlele Ei experienleleumane s-au transmis din generalie in generalie gi pe cale orali. Le-gendele, miturile, povegtile, canfecele reprezintd ."rr.r. pentru cer-cetarea istoricS. Mdrturiile gi amintirile unor oameni care au,fostimplicali in diferite evenimente pot completa sau corecta aspecte maipulin cunoscute, care nu apar in alte tipuri de surse istorice.

Importanfa studiului istoriei. sunt multe motive pentru carestudiem istoria. Ea ne prezintd marea poveste a omenirii, de la ori-gini pand in zilele noastre. pentru scrierea ei, istoricii analizeazd gi in-terpreteazd izvoare sau surse istorice. Acestea pot fi informalii scrise,urme materiale 9i alte tipuri de dovezi ale vietii gi activitdlii oamenilordin trecut. Cunoagterea istoriei ajuti la inlelegerea prezentului. In-venliile 9i realizarile din trecut devin lectii de via1a. Istoria ne oferiexemple de succes gi modele de urmat, dar si greseli care nu trebuierepetate. Prin cunoasterea trecutului, extragem invatdminte pentruacliuni gi decizii din viitor, pentru noi si tar.iiia noasrri, dar gi pentrucomunitatea din care facem parte.

|a,-. : ; ,,, . .'.,- '::'::,-' l"'::-.i ::-:. r-.' i:: '

, : .P-ovestea unei,suise,,,it16iiss 1,..=

brie 1 g4'0, Marcel,,Ravidat se pltmba

taiaFlarea-

iura

in

Surse

d Progresul ;tiinlific ;i tehno-logic contribuie la perfeclionareametodelor folosite de cercetitoriin descoperirea, analiza ;i inter-pretarea dovezilor trecutului.

/ ?rin cunoagterea diversitSliide credinfe 5i civilizalii invSldms6-iacceptim pe ceilalli gisd res-pectdm idei 9i opinii diferite deale noastre.

$antier arheologic complex: cea maiv eche construc;ie religioasd realizatd

de om, mileniul al X-lea t. H.,sud - e stul An at oli ei (Tur cia).

@=***o***u

@s:m:es

Surse secundare: provin de la persoane care nu au fost martore laeveniment, dar se baze azd peinforma.tiile oferitede sursele primare. Cdnd istoricii au la dispoziliedoar surse secundare, este foarte important sd

fie atent selectate, analizate gi comparate.

. . Pornind de la definiliile de mai sus, menfionali trei exemple desurse istorice primare gi trei exemple de surse istorice secundare. Ex-

ru

le

te

l.r-

rtri

plicali diferenla dintre ele.

B. ,,Dacd ne indreptdm spre risdrit, in Grecia, Asia Mici, Palestina, Egiptsau Irak, sau spre sud, in Mexic, Guatemala gi Peru, vom gdsi oamenicare rdscolesc ruinele frumoase gi triste. Ei vor si reinvie civilizalii pier-dute gi pe acei oameni aproape legendari - regi, preoli, ostagi, artigti gi

unii me;tegugari - care, inainte de a fi dispf,rut, au lisat opere care neuimesc gi astizi. Acegti oameni se numesc arheologi."

(Anne Terry White, Lumi dispdrute)

o Precizeaz5, pe baza textului, scopul muncii arheologilor. Com-pard munca arheologilor cu cea a istoricilor. Menlioneazd o asemS-nare qi o deosebire.

C. ,,in rostul cunoagterii faptelor omenegti, invdlitura va fi temeinicd

Ei rodnicd, dacd afli intr-o fapti strdlucitd o pildd luminoasd qi unindemn puternic, ca si-!i zideqti o viald noui, adevdratS, pentru binelegi propSgirea ta, dar mai ales a patriei tale, gi sd te fereEti de ceea ce

a fost ruginos Ei urAt la inceputul ei dintAi, gi ddundtor qi meritdndosAndd, prin sfArqitul josnic al faptelor."

, ._.' lTitus Livius, De latntemeierea Cetdfii)

1. Precizeazd., pe baza sur-sei C, doud avantaje ale cunoag-terii faptelor omenegti.

2. Imaginali-vd cd iucraliintr-un grup de cercetdtori al-cdtuit din arheologi, geografi,istorici, muzeografi. Alegeli fi-ecare dintre voi un rol. Descri-eli cum veti proceda, in funcliede rolul pentru care a[i optat.

D. Asociazd activitatea din

ei-

FI

rr

F

a

oL

II

"' Umbra Obeliscului din Luxorarita trecerea timpului?

/ PAnS in secolulalXlV-lea nu auexistat ceasuri in casele oamenilor?

I Orologiul din Praga afigeazipozilia Soarelui gi a Lunii, semneleastrologice 5i numele sfdntului dinziua respectivi?

-' Primul ceas de buzunar a fostinventat de un german in 1510 qi

nu indica decdt ora, firi minute?

li,, - -,..",1i-r+': "03 :':=;'rr;

/qil"fl.EVETAT-i

A.Instrumente de lucru ale istoricilor

imaginea alituratA cu unul E

din iolurile de mai sus. t: h,

Alrnssrul isroRrrr {;

l I

I

(o

I

@xs**ri:*nContinent = suprafalS vasti depim6nt, mirginiti total sau par-

lial de miri sau oceane.Cronologie = de la cronos - timpqi logos -;tiin!5, disciplina care se

ocupi cu datarea evenimentelorgi misurarea timpului.Eri istorici = perioadl care are careper un eveniment real sau ima-ginar, pentru numirarea anilor.Spaliu istoric = teritoriu sau zondgeograflci ?n care a avut loc uneveniment istoric.

{ :r ALrqsEruLrsroRrErt,

iililil

Perceperea timpuluigi a spafiului

Timpulistoric. Oamenii au fost preocupali dintotdeauna de ritmulvielii. insd, in trecut timpul nu era calculat 9i mdsurat cu exactitateadin zilele noasffe. La inceput, s-au orientat in funclie de schimbareaanotimpurilor gi de alternarea luminii cu intunericul. Pe mdsurd ceocupaliile oamenilor s-au diversificat, au fost realizate primele calen-dare. Acestea se bazau pe fenomene naturale cu o anumitd periodici-tate sau pe rotalia Lunii in jurul PdmAntului. Calendarul solar, utilizatin zilele noastre, are in vedere rotalia Pdmdntului in jurul Soarelui.

Cum misurim timpul istoric? Pentru istorici, stabilirea succesiu-nii evenimentelor pe axa timpului are o mare importanle. Ei apeleazdla cronologie pentru mdsurarea timpului gi pentru datarea evenimen-telor istorice. incd din cele mai vechi timpuri, astronomia a oferit uni-ti1ile fundamentale pentru mdsurarea timpului: ziua, luna si anul.Pentru o datare mai precisS, specialigtii au foiosit 9i unitdli de timpmai mici decdt ziua (ora, minutul,vsecunda), precum gi unitSli maimari decAt amtl: deceniul, secolul sauveacul Eimileniul. Pentru periog-dele foarte mari de timp se foloseqte cea mai mare unitate de mdsurd -era istoricd".

Spafiul istoric. Istoria nu se desfdgoard doar in timp, ci gi in spa-

!iu. Pentru a explica modul in care omenirea a evoluat in interacliunecu mediul inconjurdtor, istoricii au nevoie Ei de cunogtinle de geogra-fie. Ei trebuie sd identifice locul unde s-au petrecut evenimentele gisi explice modul in care cadrul natural geografic a influenlat viala giactivitatea oamenilor. Geografia vine in sprijinul istoriei cu hi4i, pecare sunt reprezentate continentele. formele de relief, oceanele, m5-rile, cursurile de ape g.a.

Trdsdturile culturale si componamentale ale oamenilor se diferen-liazd gi in funclie de spaliu, :s:o:ic din care provin, precum si de tim-pul istoric in care au riii:-

Primul calculator ;tiin;ific din lume,vechi de 2000 de ani. Masoard pozi;iasoarelui, a lunii sau a planetelor dupd

introducerea unor date.rl

B

@n****.r.a. Erele suntdelimitate prin rapor-

tarea la un eveniment important.b. Evenimentele care s-au pro-

dus inainte de anul 1 fac parte dinera de inainte de Hristos (i. H.) ;isunt plasate pe axa timpuluiin or-dine descrescdtoare, de la cel maiindepirtat la anul 1.

c. Evenimentele care s-au pro-dus dupi anul 1 fac parte din erade dupd Hristos (d. H.) ;i sunt in or-dine crescStoare, de la anul 1. c

t.t"Li

(I

t

I

I

I

inulIteauealcehn-lici-]lzat

sru-

azdEn-rni-nul.

Erpnaiba-a-

ACTIVITATI

. Studiazd harta cu atenlie gi localizeazd continentele gi oceanelereprezentat e. P reclzeazl trei continente gi trei oceane identificate.

B.Unitdli de mdsufare atimpului.

Deceniulo.perioadi de 10 ani

. Folosind unit51ile de mdsurare a timpului din piramida de mai sus,completeazd secolele gi mileniile in care se incadreazi datele de mai jos:

Data Mileniul Secolul

271

1989

2077

. Deseneazd o frrzd cronologici dupd modelul de mai sus. Colo-reazd cu rogu perioada corespunzitoare erei de inainte de Hristos gi

cu albastru era de dupd Hristos. Cautd semnificalia istoricd a urmdtoa-relor date gi plaseazi-le pe ax5, in ordinea cronologicd a desfSgurdriiIor:44i. H.; 753 i. H.; 1918; 106; 2007.

'/ Progresele inregistrate intehnologiile de informare gi co-municare i-au determinat pe uniispecialigti si afirme ci omenirea a

intratintr-o noui er5 a lnternetului,dat fiind numirul tot mai mare al

orelor petrecute tn mediul on-line.,r Dezvoltarea tehnologiei GPS

(Global Positianing'Sysfem) vine inqjutoru[ oqmepilor cu :de!e]

.,{xuttmai exacte gi ne ajuti s5 utilizimhdrlile pentru a ne orienta in locurimai pu[in cunoscute.

Calendarul cu 12 luni pe careil folosimtn zilele noastre a fostfolosit de romani in Antichitategi avea lainceput 10luni. Lunile

ianuarie ;i februarie au fostintroduse msi tdrziu. Prima zi a

anului - 1 ianuarie - a fost stabilitdde Iulius Caesar

(100-44 i. H.). De aceea,s e num e qt e c alend arul iulion.

tu

@rostr

h

I

FFneFa-l

Fe,F;iIp.iri-i

bn-

h..'

i

/ Dacii, strimogii rom6nilor, aveau

cunogtinle inaintate de astrono-mie 9i foloseau un calendar anualfoarte apropiat de cel din zilelenoastre?

'r lntervalul de 5 ani se mai nu-megte cincinal sau lustru?

ArrnnrruL rsronrrr 1 1

1#=t =g

A. ,,Arheologia nu mai poate fi consideratd, deja de multi vreme,o gtiinld legat5. de anticari, ea reprezentdnd un cuprinzdtor m5-nunchi de direclii de cercetare, in care, de exemplu, gtiinlele naturiijoaci un rol de seamd. De la fizic5 a;teptim datdri precise ale restu-rilor organice, obtinute pebaza misurdtorilor cu radiocarbon. (...)

$tiinlele geografi ce inlesnesc reconstituirea schimblrilor peisaiuluiin decursul ultimelor milenii. Biologia este o parte componenti aoricirui Eantier arheologic, oferindu-ne explicalii asupra speciilorde animale vanate gi de animale domestice crescute, asupra specii-1or de plante culese qi cultivate, dar gi asupra felului in care oameniitratau problema resurselor naturale."

(Svend Hansen, Descoperiri arheologice d.in Germania)

I

e

Fosile preistorice.

B. Tipuri de calendare

1. Citegte informaliile din tabel gi noteaze doud asemdndri gi doui deose-biri intre doud dintre calendarele prezentate.

t" Construiegte o axd a timpului, pe care sd notezi doui momente maiimportante din viala personald. Stabilegte care dintre acestea este mai apro-piatd de ziua in care realizezi exerciliul.

.i. Imagineazl,-yi cI egti muzeograf. Trebuie sS.realizezi o expozilie cutitlul lnsrrumente de md.surare a timpului. Precizeazd, trei astfel de in-strumente gi ordoneazS-le cronologic, conform folosirii 1or de-a lungulistoriei.

o Citegte cu atenlie textul. Completeazd un tabel dupd modelul dat:

Disciplina/domeniulde cercetare

Cum contribuie la cercetarea istoricS?

Fizica

Biologia

Geografia

Nume tip Numir de luniintr-un an

Numirde zile

intr-un an

Numirde zile

intr-o lund

Numir dezile intr-osf,ptimdni

Zile inplus

Luni inplus

Gregorian Solar 12 365 sau 36628,29,30

sau 317 da nu

Iulian Solar t2 365 sau 366 28,29,30usau 31 '

7 da nu

Evreiesc Solar 9ilunar

12 sau 13 353,355, 383sau 385

29 sau 30 7 da da

Islamic Lunar t2 354 sau 355 29 sau 30 7 da nu

12 AlrnrrruL rsronrrr

Calendq.rul evreiesc.