Frances Hodgson Burnett

Micul lordcu ilustratii de Reginald B. Birch

Traducere;i prefayd de Lucian Pricop

EDITURA CARTEX

CAPITOLUL I

Cedric nu qtia absolut nimic despre sine. Nu i se vorbiseweodatd despre asta. $tia doar c[ tatll sdu a fost englez, pentruc[ aqa ii spusese mama; apoi insd tata murise, iar el era atdt demic, cd nu-gi mai amintea mai nimic despre ddnsul! Doar c6era inalt, cu ochi albaqtri qi mustati lungd qi cderuextraordinarsd fie plimbat prin camerl pe umerii lui. Dup[ moartea tat6lui,Cedric a observat cI nu era tocmai indicat sd vorbeasci cumama despre el. Cdt timp tatil sdu a fost bolnav, Cedric a fosttrimis de acas5, iar cdnd s-a intors totul se sfhrgise. Mama, carefusese gi ea foarte bolnavl de sup[rare, igi reluase locul pescaunul de l6ng6 fereastrS. Era aqa de patidl qi firav[, iidisp[ruseri gropi]ele din obraji, iar ochii ei triqti plreau maimari qi se imbrlca mereu in negru.

-Dragamea, i se adresd Cedric (tata o strigase intotdeaunaaga gi de la el invd(ase s6-i spund astfel), draga mea, cum semai simte tata?

ii simli bra(ele tremur0nd qi, ridic0ndu-qi capul cu p6rulbuclat, i se v[zu chipul. Observd cd era pe cale s6 izbucneascdin pl6ns.

- Draga mea, repeti el, se simte bine?Apoi, deodatd, inimioara il indenind si o strdngd in brafe,

sd o sdrute qi si-gi apropie obranicatifelat de al ei; aqa gi fEcu,iar ea igi aqezd, capulpe umdrul lui podidind-o un pl6ns amamic

l1

qi imbrdligdndu-l strdns de parcd n-ar mai fi vrut s5-i deadrumul.

- Da, se simte bine, suspind ea. El se simte bine, dar arnrdmas doar noi doi singuri pe lume.

Atunci, aga mic cum era, a inleles cdtatdl sdu, tdndr, inaltqi frumos, nu se va mai intoarce vreodati; a inleles cd murise,a$a cum au murit gi al1ii, deqi nu reu$ea si in{eleag[ acest lucrustraniu care aducea atdta triste{e celor din jur. $i pentru cdmama plAngea ori de cAte ori el vorbea despre tata, se hotdrisingur s[ nu mai pomeneasc[ prea des de ddnsul. Mai desco-peri cd nu trebuia sd o lase prea mult timp sd stea nemiqcat[ Eitdcutd, cu ochii afintifi spre foc ori pe fereastrd. El gi mama nugtiau prea multl lume qi trdiau foarte retraqi, degi Cedric nurealiza, pe atunci, acest lucru. Abia cind crescu mai mare, afldde ce nu venea nimeni pe la ei.

I s-a spus mai tdrzitt. cI mama fusese orfan[ qi singur[ pelume c6nd tata a luat-o de so[ie. Era foarte frumoasd 5i odoamnd bogatd,, in vdrst5, o angajase drept inso(itoare, dar nus-a purtat prea bine cu ea. intr-o zi, cdpitanll Cedric Errol, unobignuit al casei, o vdzl urcdnd in fugd scdrile, cu ochii plinide lacrimi. Era atdt de drlgu!5, de inocentl qi de trist6, incAtcipitanul nu a mai reuqit si o uite. $i, dupd ce s-au intdmplatmulte lucruri ciudate, s-au cunoscut mai bine, s-au iubit multqi s-au cds[torit, deqi cisdtoriale-aqeatmulli duqmani. Dintreto[i, cel mai invergwat a fost tat[l cipitanului, un bltrdnaristocrat englez, foarte bogat, furios qi manifest6nd dispreffafi de America qi americani. Avea doi fii mai mari decAtclpitanul Cedric, iar legea pre ciza cdprimul ndscut moqtenegtetitlurile strdlucitoare qi domeniile familiei. Dacd acesta murea,urmdtorul prelua mogtenirea1' aqa cd, deqi provenea dintr-unneam ales, c[pitanul Cedric avea pu[ine ganse si ajungi elinsugi vreodatl prea bogat.

12

Dar naturail inzestri pe cel mai mic dintre bdieli cu daruripe care nu le oferise qi frafilor mai mari. ii aaau o infEligarefrumoas[, puternic6 qi plind de noblefe, un zAmbet cald, o vocepl5cutl qi vesel5. il fecu viteaz,bun gi cu o inimi foarte bund,ceea ce ii frcea pe ceilalli s5-1 indr6geascd fdrl intdrziere. Nustlteau aqa lucrurile qi cu fralii mai mari: niciunul nu era chi-peq, blind sau foarte inteligent. Ca elevi la Eton nu au fostfoarte agreali de colegi gi nu au invS(at prea bine; qi-au pierdutvremea qi banii ir,zadar, fdrl sd-qi faclprieteni. B5trdnul Earl,tat6l 1or, era dezamdgit qi umilit vdzdnd cd moqtenitorul nu-ifdcea cinste qi nu promitea si ajungS altceva decAt un omegoist, risipitor qi mediocru, lipsit de calitdli inalte qi nobile.,,E trist, gAndea bdtr6nul, cI tocmai cel de al treilea fiu, cel frrdavere, era inzestrat cu toate calitd{ile, toat[ puterea qifrumuselea". Uneori ii era ciudd pe t6ndrul chipeq pentru cdinsugirile sale ar fi fost nimerite pentru titlul de noblele qiproprietdtile intinse pe care el, contele, avea sd le lase mo$te-nire; gi totugi, in addncul sufletului siu vanitos qi neinduplecat,era foarte legat de fiul cel mai mic. intr-un astfel de momentde pornire, il trimisese intr-o c61[torie in America; voia si-lindepdrteze pentru o vreme pentru a nu mai fi nevoit mereusd-l compare cu fra{ii s[i; era un moment in care acegtia, prinfelul lor de a fi, ?i aduceau o mullime de sup[riri.

Dar, dupd vreo $ase luni, incepu sd se simtd singur qi sisufere in secret de dorul fiului, aga ci ii scrise cdpitanuluiCedric qi ii ceru s[ se intoarcl acasd. Scrisoarea sa coincise cuaceea a c[pitanului, care il inqtiinla despre dragostea lui pentruo tdndrd qi frumoas[ americmrd qi decizia de a se cisdtori cuea. Cdnd primi aceste rdnduri, bltr6nul Earl fu cuprins de ofurie cumplrtd. Caracterul s[u il conducea spre decizia de a nurenunla la prejudec[lile sale. Valetul, care se afla atunci incamerS, crezu cd stdp6nul s[u va avea un atac de apoplexie dinpricina mdniei. Timp de o or5 url[ ca un tigru, apoi se aqez[

l3

gi-i scrise fiului sdu o scrisoare in care-i interzicea sd mai vin[vreodatd in casa pdrinteasci, ori sd le mai trimitd vr"eo veste,

lui sau frafilon ii spuse cI putea si trdiascd qi s[ moari unde va

voi, c[ legiturile cu familia erau pentru totdeauna rupte qi c6,

in timpul vie(ii sale, sd nu aqtepte vreun ajutor de la tathl slu.Cdpitanul fu profund mAhnit de scrisoarea aceasta; se

sim{ea foarte ataSat de lara sa qi igi iubea casa pdrinteascd; iliubea pOnd gi pe tatil siu, aqa mdnios cum era, qi fusese al[turide el ?n fa{a tuturor necazurilor pricinuite de ceilalli fii. Realiza

insl cd viitorul nu-i va aduce niciun semn de bun[voin(i dinpartea lui.

La inceput nici nu gtiu ce sI faci. Nu fusese obignuit cu

munca qi nu avea deloc experienld ca lucr[tor, dar era curajosqi plin de voin[5. iqi vdndu postul din armatd qi, dupl multeincerclri, reuqi sd-qi g[seascd o slujbd la New York gi se insurd.

Ducea acum o via(d diferitd fa[d de cea minunatd din Anglia,dar tdndr gi fericit cum era, spera ca muncind din rdsputeri s[facd lucruri mari in viitor.

Locuia pe o straddliniqtitd, intr-o cas6 modest6, in care se

ndscu Si bdietelul s5u, iar via{a ii era atdt de plind de voioqie,in simplitatea ei, incdt nu regret[ nicio clipd cd se insurase cuinsolitoarea unei b[trdne, o fatd din America, lipsit[ de avere,

tocmai pentru cd era o fbpturd deosebit[ qi o iubea, iar ea iliubea qi ea. Bdie[elul era foarte dr[guf qi le semdna deopotrivdamdndurora. Deqi ndscut intr-o cas[ siracd qi retras6, a fost de

la inceput un copil norocos. Mai intdi fiindcd era sdndtos, aqa

c[ nu crea nimdnui mari bdtdi de cap; apoi, fiindcd se purta atdt

de dr[gdlag, inc6t aducea numai veselie in jur; in al treilea rdndera atdt de frumos, incdtpdreaun desen. Spre deosebire de allibebeluqi, el se nlscuse cu mult p5r moale qi bdlai, care se

transformd in cdrlion{i pdn[ la gase luni. Avea ochii mari,cdprui, gene lungi qi un chip minunat; avea un spate puternic,picioare dezvoltate, incdt la nou6luni inv[![ repede sd mearg5.

t4