NICOLAE TURCAN (n.1971) este lector universi-tar la Facultatea de Teologie Ortodoxd a Universitdfii,,Babeg-Bolyai" din Cluj-Napoca,.unde predd cursuri deapologetici qi filosofie. Este doctor in filosofie (Univer-sitatea ,,Babeg-Bolyai', Cluj) si doctor in teologie (Uni-versitatea ,,1- Decembrie 191.8", Alba-Iulia). Director alCentrului de Dialog intre Teologie gi Filosofie al Uni-versitdf ii,,B abeg-Bolyai" (hftp : I I cdtp. orth.ro), este gi edi-torul revistei Diakrisis Yearbook of Theology and Philosophy(http ://diakrisis. orth. ro).

Cirfi publicate: Cioran sau excesul cafilosofie, Cluj-Na-poca: Limes, 2008 (ed. a II-a: 2013); Dumnezeul ghnduri-Ior mdrunte, Cluj-Napoca: Limes, 2009; Despre maestru gialte tnthlniri. Eseuri, cronici, recenzii, Cluj-Napoca: Limes,2010; Credinla ca filosofie. \rlarginalii la gindirea Tradiliei,Cluj-Napoca: Eikon, 2011; Incepwtul suspiciunii. Kant, Hegel8 Feuerbach despre religie qi filosoJie, Cluj-Napoca: Eikon,201.'1.; Abisul gi cealaltd dragosfe, Cluj-Napoca: Limes,2012;Marx gi religia. O introducere, Cluj-Napoca: Eikon, 2013;Postmodernism gi teologie apofaticd, Floregti, Cluj: Limes,201.4; Apologia dupd sfkrgitul metafizicii. Teologie qifenomeno-Iogie Ia lean-Luc Marion, Bucuregti: Eikoru 20'J.6. Paradoxurigi ingenuncheri. Meditalii despre filosofie gi credinld, Bucuregti:Eikoru 2017 (www.nicolaeturcan.ro).

Nicolae Turcan

Chnd

ADEVARULpoartd numele

DRA G O STEI

Studii de teologie gi filosofie

EoNBUCURE$TI,2018

Colecfia UnioersitasSeria Theologia et Philosophia, nr. 7

Seria Theologia et Philosophia este editatdde Centrul de Dialog intre Teologie giFilosofie al Universitilii Babeq-Bolyai,Cluj-Napoca.

Coordonator serieNrcoran Tuncn N (Universitatea Babeg-Bolyai)

Consiliu gtiinfificPr. Prcu Ocor.reNu (Universitatea din Craiova)Pr. Gruconr DrNu Mog (Universitatea BabeE-Bolyai)Ar.rN Tar (Universitatea Babeg-Bolyai)

ISBN 978-60 6-7 11-936-7

@ Editura EIKON gi autorul, pentru prezenta editie

Bucureqti, Str. Smochinului nr. 8, sector 1

cod poqtal 01.4605, RomAniaDifuzarc I distribulie carte: tel./fax: 021. 348 1,4 7 4mobil: 0733 131.1.45, 0728 084 802e-mail: difuzare@edituraeikon.roRedacfia: tel: 021 348 L4 74mobil: 0728 084 802, 0733 131, 1,45

e-mail: contact@edituraeikon.roweb: www.edituraeikon.roEditura Eikon este acreditatd de Consiliul National alCercetirii $tiinfifice din invdfdmAntut Superior (CNCSIS).

Descrierea CIP este disponibild la Biblioteca Nafionald aRomAniei.

Imagine coperti: Srrvru OnevrrzeNEditor: VarrNrrN Alnen

CUPRINS

Cuztilnt inainte ..............9

r. cREDTNTA ............... ..................13

Critica neoateismuluila David Bentley Hart........... .........15

Apologelii gi filosofia. ....................43

II. NADEIDEATeologie si filosofiela Jean-Yves Lacoste ......................63

Anticipare gi mdrturisire.Despre eshatologie la jean-Yves Lacoste....... 95

III. DRAGOSTEA .......113

' Familia in postmodemitate' qi chemarea iubirii dumne2eiegti.................. 115

Fenomenologia iubiriila pdrintele Dumitru Stiniloae... ................... 137

Bibliografie ................ 189

6'1.

CRITICA NEOATEISMULUILA DAVID BENTLEY HART

Introducere

avrn BrNrrry Henr EsrE uN teolog ortodoxamerican, filosof, scriitor gi critic cultural,

cunoscut publicului de la noi prin doud cdrli tra-duse de cur6nd: Frumuseleainfinituluil qi Ateismul:o amdgire.2 Specializat in studii clasice, teologiepatristicd gi medievald., Haft este recunoscut caunul dintre cei mai proeminen{i apdrdtori contem-porani ai cregtinismului in fala atacurilor neoate-ismului, fie el cu pretenfii filosofice, fie gtiinfifice.

IntAmpinirile lui Hart impotriva ateismuluinu !in, dupi cum mdrfurisegte, de vreo antipa-

1 Devrp BBNrr.nv Hr*r, Frumuselea infinitului: esteticaadeadrului creqtin, studiu introductiv de Vr.ao (Nrcranrr)Di,ni,eaN gi Mrnarl Nrevrlu, trad. Vlao (Nrcranre) Di,ninaryPolirom, Iaqi,2073.

2 Devro BrNrr.ry Hanr, Ateismul: o amdgire. Reaolutiacregtind gi adaersarii ei (Historia Christiana), edifie ingrijiti deDnacog Mins.o.Nu, trad. Eva DauraN, Doxologia, Iagi,2017.

15

C6nd adeodrul poartd numele dragostei

tie fald de necredinfd; de fapt, existi //numeroaseforme de ateism" pe care le considerd ,,mult maiadmirabile decAt multe forme de cregtinism saude religie, in general" .3 Hart accepti chiar cd ate-ismul ar putea fi o atitudine plauzibild din punctde vedere emolional gi moral. Astfel, s-ar justi-fica, in numele lui, respingerea unor dogmatismeodioase, imposibilitatea de a crede in bine intr-olume in care suferinla ii coplegegte fird excepliegi pe cei nevinovafi gi, la limitd, neacceptareaunui Dumnezeu brutal qi terorist, responsabil deeqecul acestei lumi. insi ateismul vinovat de oargumentalie falacioasd, ignorant din punct devedere teologic gi istoric gi turbulent ca orice altfundamentalism rdmAne inacceptabil.a Tocmai im-potriva acestui ateism tendenlios Ei ignar igi for-muleazi Hart critica, avAndu-i in vizor, printreal1ii, pe Richard Dawkins, Daniel Dennett, SamHarris, autori destul de cunosculi Eiin spaliul ro-mAnesg datoritd recentelor traduceri.

Doui prejudecifi

Hart considerd cX existi doui prejudecdli ma-jore ale neoateismului, care nu e, de fapt, decAt

,,cea mai zeloasX gi filamicd retoricd contempo-ran6 antireligioasi"s: prima susfine lipsa de funda-

3 Hanl Ateismul: o amdgire,p.24.a Hanr, Ateismul: o amdgire, p.24.5 Hanr, Ateismul: o amdgire,p.30.

T6 17

Critica neoateismului la Daz:id Bentley Hart

ment a credinlei qi cea d.e-a doua afirmd ci religiaeste principala cauzd, a violenfei, intoleranfei giopresiunii gi, in consecinfi, ar trebui abandonatd.

Cea dintAi, prejudecata nefundamentdrii reli-giei, este - crede Hart - atAt de puternic5, incAtneoateii nu mai simt nevoia sd aduci argumentesistematice, ba chiar trcearcd pur gi simplu sd-iconvingd pe credinciogi cd nu au temeiuri sufici-ente pentru credinfd (precum Daniel Dennett siRichard Dawkins). Hart contraargumenteazl. inmai multe feluri" susfinAnd existenla unor temeiurirezonabile pentru a crede. Mai intAi, recunoagtecd nu pot fi aduse dovezi perfect obiective pen-tru credinld, dar dacd tot ce nu e obiectiv demon-strabil ar hhazardat, atunci ar trebui sb excludemfoarte multe din acliunile noastre zilrice,bazatepe afectivitate, alegere, anticipare gi asa mai de-parte. De altfel, o intemeiere obiectivd de tip dia-lectic ar fi irelevantS, in mdsura in care Hristos a

venit in istorie irtr-un timp qi spaliu determinate.Este un argument postmoderrL care insi nu paremai pufin pIauzlbll:

Dacd intr-adevir Dumnezeu a devenit un orr.,atunci Adevdrul a acceptat sd devind un adevdr,gi nu se poate trece cu ugurin{d de la contingenfasa istoricd la categoriile ralionalitdlii universale;iar asta inseamnd cd, indiferent ce i:rleleg cregtiniicAnd vorbesc despre adevir, nu se pot limita lasimpla extragere dialecticd de principii abstractedin fapte intratabile.6

6 Hanr, Frumusetea infinitului, p. 48.

CAnd adeadrul poartd numele dragostei

Apoi, rispunzAnd unei acuzafii a lui Sam Harris -care se indigna ci i:rvierea lui Hristos, fiind un eve-niment mdrturisit de al1ii, nu deline o intemeieresuficientd pentru ahcrezutd,, iar credinciogii credde fapt intr -o mdrturisire -, Hart afirmd din nou c5"

gi in acest caz, trebuie sd linem cont de faptul cia fost vorba despre un eveniment istoric. Cei carel-au trdit au ales mai degrabd sd moari ca martiridecAt, minfud, sd afirme contrariul, de aceeamdr-furia lor nu este neplauzibilS" mai ales ci au fostimplicafi oameni de o anumitd credibilitatemorald.In plus, chiar dacd negtiinlific qi incapabil de a-iconvinge pe sceptici, temeiul experienlei religioasea credinciogilor trebuie gi el luat in considerare.Nu in ultimul rAnd, in privinla acestei prejudecilia non-intemeierii, cu toate cd am putea accepta cd

,,existH convingere religioasi irafionald", ar trebuitotodati sd recunoagtem ci intAlnim -gi un mate-rialism ateu iralionaI".7 Prin urmare, dacl se ac-cepti cu rigur ozitate absenf a intemeierii, aceastanu se referd doar la domeniul religiei, ci se extindein egald mdsuri gi la ateism: nici ateismul nu estemai intemeiat decAt credinfa.

Ce-a de-a doua prejudecati, devenitd o acuzafiemereu reluatd fdrd spirit critic, afirmH ci religia esteviolentd saq in cazulcregtinismului, cd Evangheliaeste intolerantd.s inredecittatd ir narafiunea voinleide putere a lui Nie2sche, invinuirea suspecteazd.si sustine ci orice discurs metahzicse reduce,,la o

7 Henr, Ateismul: o amdgire, p.33.8 Henl Ateismul: o amdgire, p. L51.

18 19

Critica neoateismului la Dar:id Bentley Hart

instanfd a unei violenfe originare".e Este adevdrat,recunoaqte Hart, cd aparifia cregtinismului in lu-mea antic5 s-a caracterizatpfinincapacitatea de ase amesteca, sincretic, cu alte religii, dovedind unexclusivism pe care adeplii sdi trebuiau sd-l res-pecte,la fel cum iudaismul era neasimilabil gi ce-rea credinldirtr-un singur Dumnezeu, altul decAtzeii popoarelor; dar a considera cd politeismul to-lerant a fost inlocuit de monoteismul ingust este,potrivit lui Hart, o idee .pur si simplu fals6", h-indcd ar hhazardat sd vorbim despre,,pluralism"gi,,diversitate" i:rtr-o epoclin care aceste conceptenu existau. Politeismul Imperiului Roman a ma-nifestat toleran!5 fald de culte care se incadrauin caracterul religios proprir.r, dar s-a dovedit in-tolerant cu alte religii. Exemplele nu lipsesc: auexistat perseculii oficiale impotriva bacanalei dinEtruria (186 i. Hr.), pentru cd ,,doar zeii Romei erauadevdralii zei" ; r:.- au lipsit deportdrile gi execuliileimpotriva unor adepfi ai unor culte str5ine - cultullui Isis, in Roma secolului I i. Hr. - gi chiar impo-triva ateilor, fiindcd ateismul ,,a fost intotdeaunaceva dezgustitor, iar in anumite timpuri gi locuriconstifuia chiar o ofensd capitald";10 de asemenea,au existat perseculii gi execufii impotriva evreilorgi cregtinilor. In consecin!5, se poate vorbi despreo uniaersalitate a perseculiilor religioase:

e HRnl Frumuselea infinitului, p. 44.10 Hanr, Ateismul: o amdgire, p. 153.

CAnd adeadrul poartd numele dragostei

... e mai bine sd fie evitate generalizirile cu-prinzdtoare despre relativa ,,tolerarrl6" a mo-noteismului gi politeismului. In rdstimpuri gipe alocuri, evreii gi pigAnii i-au persecutat pecregtini, pigAnii i-au persecutat pe creqtini gi peevrei, iar cregtlnii i-au persecutat pe evrei gi pepdgAni; de fapt, pdgAnii au persecutat alfi pe-gAni, evreii alli evrei gi cregtinii alfi creEtini (gi,

desigur, in perioada moderni unii atei s-au do-vedit de departe cei mai ambilioqi criminali qi

prolifici persecutori dintre to!i...).11

ln aceste condifii, si fie oare adevdratd acuzallacd,,religia ucide"? Hart rispunde cd nu gi cd o ase-

menea afirmalie este la fel de qtiintJfici Precumcea care ar susfine cS,,politica ucide". Insi giirtr-uncaz, qiin celdlalt, contrariile sunt adevirate: reli-gia aduce pace - de altfel, pacea lui Hristos ,,carecovArgegte orice minte" (Flp 4,7) este rispunsulEvangheliei la violenla funciard a lumiilz -,lafelcum politica poate aduce pace, fiindcd violenlaline cel mai adesea de interpretarea oamenilor gi

de scopurile 1or, care, dupi cum o dovedegte isto-ria, nu sunt firtotdeauna nobile. Contraargumentullui Hart vizeazd, aEadar uniaersalitatea aiolenleiumane gi meritd redat integral:

Unii ucid pentru ci le-o cere in mod explicitcredinla 1or, al1ii deqi credinfa lor in mod clarle-o interzice, iar allii pentru ci nu au niciocredin!5 gi, prinurmare, cred cd orice le este per-

11 Hanr, Ateismul: o amdgire, p. 155.12 Hr,n1 Frumuselea infinitului, p.44.

20 21

Critics neoateismului la Daaid Bentley Hart

mis. Politeiqtii, monoteigtii gi ateii ucid - aceastiultimd categorie este cea mai prolifici la capito-lul omucideri, daci este si avem in vedere se-

colul al XXlea. Oamenii ucid pentru zeii saupentru Dumnezeul lor ori pentru cd nu existdun Dumnezeu qi destinul umanitdlii este de-terminat de strdduinfele voinfei omenegti. Ucidin ciutarea adevirurilor absolute gi din fide-litate fa{i de apartenenla la trib. Ucid pentrucredinld, sAnge, pimAnt imperiu, propdgireanafiunii, pentru,,utopia socialistd", capitalismgi ,,democratizare". Oamenii vor ciuta intot-deauna zei in numele cdrora sd poati sdvArgimari fapte de vitejie sau atrocitdfi de nedescris,chiar gi atunci cAnd acei zei nu sunt altceva de-cAt,,onoarea tribului",,,imperativele genetice",

,,idealurile sociale",,,destinul umanitdfii'l sau

,,democrafia liberald". Tot la fel, oamenii ucidpentru bani, proprietate, iubire, mAndrie, urd,invidie sau ambifie. Ucid din convingere saudin lipsd de convingere. [...] Oferd credinla re-ligioasi un temei puternicpentru a ucide? Firi

' indoiali ci adesea o face. Insd frecvent oferd gi

. raliunea pentru arefuza sd ucizi sau pentru a fi'' milostiv sau pentru a cduta pacea. Doar o igno-

rare profundd a istoriei ne-ar putea determinasd nu recunoagtem asta. Adevdrul e cd religia qi

ateismul sunt variabile culturale, in timp ce uci-derea este o constantd umane.13

Concluzia care s-ar putea formula este cd pre-judecata intoleranlei gi violenfei Evangheliei nuia in considerare caracterul general valabil al

13 Hanr, Ateismul: o amdgire, pp.3314.

C6nd adevdrul poartd numele dragostei

intoleranlei Ei violenlei umane. Din nefericire pen-tru nenumdratele victime, existd suficiente eveni-mente istorice care dovedesc aceast[ universalitate,de aceea acuzafiile formulate de neoateism impo-triva religiei nu sunt decAt prejudec5li drapate inadevdruri de cdtre diverse ideologii sau interese,fie ale unor puteri politice, fie ale unor persoaneumane lipsite de scrupule. Dar la fel de adevd-rat este ci religia poate fi pagnicd, iar credinciogiipot avea temeiuri suficiente pentru credinla lor.A susfine cI gAndirea 9i limbajul sunt forme deputere, cdmetahzica disimuleazl o voin!5 de pu-tere - aga cum o face Nie2sche gi apoi postmoder-nismul lui Deleuze, Foucault g.a. - inseamnd defapt a evidenfia un singur sens al pragmaticii lim-bii, un sens istoric, supus unor raporfuri de forldori unor relafii politice. Dimensiunea pdcii nu se

opune dimensiunii violenlei, ci se nagte dintr-oaltd pragmatici a limbii, ce se desfdgoari in cAm-

pul iubirii, darului, jertfei gi inlelepciunii. Este ne-drept si suspectim gAndirea doar de voin!5 deputere: existiin ea o voinfi de non-putere, o cdu-tare a afirmafiei pure de sine, o dorinli dupi sacri-ficiu in numele a ceva mai inalt. OricAt ar incercapostmodernii sd eludeze aceastd dimensiune, ea

rdmAne pentru totdeauna inscrisd in cea mai abi-sald dimensiune a omului.la

increderea neoateismului contemporan cd osocietate seculard ar fi prin natura ei tolerantigi mai putin dispusd la violenfd decAt societ5lile

la Henl Frumuselea infinitului, p.116.

22

Critica neoateismului la Dauid Bentley Hart

influenfate de credinld este, simplu spus, neade-viratl. Prin numdrul de victime pe care le-a produs,societatea modernd nu a dovedit vreo toleranlimai mare, ci dimpotrivi. Cine ar putea garantac5, in absen{a unei referiirle transcendente, vor fialese valorile altruiste in detrimentul egoismuluiviolent? Daci valori precum compasiune4 mila qicaritatea nu se gisesc in nafurd, ci sunt rezultateistorice ale unor credinle gi culturi, atunci, con-siderd Hart, renunlarea la creEtinism nu conducein mod necesar la menfinerea lor, poate nici m5-car la suslinerea viefii.15

Critica noilor atei:Dawkins, Dennet, Harris

N eo ateismul dez amdgitor

Neoateismul se bucurd de succes intr-o lumepostcregtind, tulburatd la rdstimpuri de violenfeleislamului radical. De la indlfimea unor competenlegtiinfifice, el formulea zd argamente impotriva reli-gpet, ffudmdcar sd se mai stidduiasci si o inleleagdgi fdrd a se simli inconfortabil din pricina incultu-rii religioase dublatd, adeseori. de cea filosoficX.16

1s Hanr, Ateismul: o amdgire, pp. 35-39.16 Pentru un rispuns apologeticin fala gtiinlelor contem-

porane, a se vedea ApnrnN LsN{rNr , et aI., Apologetica ortodoxd(Colecfia Cursuri, Manuale qi Compendii de Teologie Orto-doxd), vol. 2, Dialogul cu gtiinlele contemporane, Basilica,Bucuregtl 20L4, pp. 709144.

23

Cfrnd adeodrul poartd numele dragostei

David Bentley Hart se arat6. dezamdgit de acestnivel cultural scdzut al dugmanilor Bisericii care,de-a lungul timpului s-a bucurat mdcar de adver-sari redutabili, civlhzafi, originali gi culli. Celsus,

,,critic pdgAn semnificativ al credin!ei"17, qi Porfirerau mai mult decAt familiarizali cu credinla pecare o criticau; David Hume era un maestru alscepticismului, iar Voltaire, Diderot gi alli filo-sofi iluminigti erau scriitori eleganli. Nici mdcarNie2sche, de la indlfimea culturii lui vaste, nugi-a permis, in pofida faptului cd a fost cel maimare critic al cregtinismului, sd emiti opinii ipo-crite gi false despre istoria acestuia gi si o consi-dere, asemenea noilor atei, doar ,,un gir nesfArgitde violenfe, tiranii gi nevroze sexuale".18 De alt-fef crede Hart, Nie2sche a infeles dimensiunearevolu(iei creEtine ce a rdsturnat valorile Antichi-tifii gi, adversar de calitate, a permis teologiei ca,

,,in oglinda disprefuluilui" , ,,sdintrezlreascd cevadin propriile profunzirni" .1e

In comparafie cu acegtia, acuzdHart,

pisdlogii din ziua de azi par mult mai lenegi, cu maipufin discemdm6nt mai pufin subtili, mai puf,nrafinafi, mai emofionali, maiingAmfafi din punct

17 Hanl Frumuselea infinitului, p.146.18 Hanl Ateismul: o amdgire, p.26.le Hart ajunge chiar sd rdstoame dialectic sensul criticii lui

Nie2sche in contrariul ei, addugAnd in acelagi loc: ,,Pe scur!la Nietzsche vocea necredinlei se amplificd in sfArgit pAndajunge la registrele vocii credinlei gi astfef in chip curios,sdrbdtoregte credinla". H rr.r, F r umus e! ea infinitului, p. 746.

24

Critics neoateismului la Daaid Bentley Hart

de vedere etic gi multmai interesafl de simplificdrifacile ale istoriei decAt de investigafii serioase qiriguroase despre ce a fost qi este creqtinismul.2o

De aceea, ir cdutarea doar a senzafionalismuluivandabil de un nivel intelectual sc6,zut, ,,ceataNoilorAtei este o dezamigire"zl, dovedindu-se in-capabild sd producd o necredinfd profundd. intr-unstil polemic gi argumentat, Hart se mird de inca-pacitatea lor de a in{elege cd materialismul doc-trinar, pe care il invocd gi il idolatrizeazd,, estede fapt o teorie metafizicd aproape imposibil desusfinut din punct de vedere logic; cd secularis-mul este o tradifie istorici ,,imbibat6,de sAnge ome-nesc", despre a cdrei superioritate eticd este bizara se vorbi, fiindci n-a dovedit-o in niciun fel; gicd principiile morale pe care le invocd provin defapt din revolufia cregtind, de aceea viitorul nu lepoate garanta pur,si simplu.z2 Sunt argumente im-portante, reluate gi dezvoltate in critica la adresareprezentanfilor noului ateism.

.' Critica lui Richard Darnkins

in cunoscuta sa carte, Dumnezeu: o amdgire,Richard Dawkins afirmd incd din prefala - cu izideologic- cd doregte sd trezeasci mAndria de a fiateu, comparAnd situalia ateilor contemporani cucea ahomosexualilor dinurmd cu cincizeci de ani.

20 Flanl Ateismul: o amdgire,pp.26-27.21 Hanl Ateismul: o amdgire, p.262.22 Flanr, Ateismul: o amdgire, pp.262-263.

25