Anul al 23-te* Bttminec&i 5/IB Iulie 1915. Nr. 50

/T Nr \

ir». : P n

PREŢUL ABONAMENTULUI:Pe an an . . . • -------- 4 °°r* 0 bani.Pe o jumătate de an . . . 2 cor. 20 bani. BomAnia, America ţi alte ţări otrilne 11 cor, anual Abonamente »efac la „Tipografa Poporului“ Sibiiu.

Foaie politicăApare tn fiecare Duminecă^

Telefon Nr. Í 46.Adresa telegrafică: »Foaia Poporului« Sibiiu.

INSERATE:8» primesc la BIROUL ADMINISTRAŢIEI

(Strada Măcelarilor Nr. 12).Un şir petit pruna-dată 14 bani, a dou&oară , : 12 băni, a ireia-oară 10 báni.

Răsboiul cu Italia.După declararea de războiu a

Italiei, lumea de duşmani se aş­tepta, ca armata acestei puteri pre­gătită vreme aşa de îndelungată şi înarmată până în dinţi împo­triva noastră, se facă o seamă de atacuri şi să pătrundă ca fulgerul în inima ţării. Au trebuit sa treacă cele câteva săptămâni, pentru-ca să se dovedească pe deplin tăria Ftâncilor dela graniţa spre Italia şi vitejia cu care soldaţii noştri ştiu să-o apere. Astăzi chiar şi duş­manii sunt nevoiţi a recunoaşte, că armata italiană nu poate să străbată, decât cu jertfe foarte mari, ce ar ii silită a-le aduce, de­şi ar fi avut timp sil se pregăteascădeajuns.

Luptele dela graniţa italiană sunt, într’adevăr foarte înverşunate. Armata noastră, încă dela început Bi-a ales o astfel de linie de apă­rare, peste care să uu-i fie cu pu­tinţă a trece duşm anului. Le-a sat Italienilor oraşul Monfalcone, care nu are n ici o însem nătate şi a căutat să apere bine trecătoarea p este râul Isonzo, pe când, mai in spre nord, graniţa Tirolului, apă­rată şi de natură nu e primej ui în tr ’un chip m ai serios.

Italienii abia în săptămâna tre­cută au ajuns să îndrepţeze atacun generale împotriva liniilor noas e. Impărţindu-şi astfel armata, 1**ca în fata Tirolului până la Kreuzberg să ‘stea 6 divizii de infanterie şi de aici până la mare cam vizii, ei au î n c e p u t un ’desriădăjduit atac împotriva 0 9 .lui Grorz. Intre 24 şi 30 lume « ,“bombardară printr’un foc u c ig ^ ^ frontul nostru dintre Karfrei (poretto) şi d e infanterie,pregăti pentru atacul îs^ JxtexaIn răstimpuri încercară nv>osiSb unele locuri, cu ţinta de-a obo^

p e -o M .ţîi n o^ ri.nie lângă Roncln, m P

întăriturii dela (xorz, în. 2 7 lângă Sagrado, în 28 lângă Plava. Ei nădăjduiau, că hărţuindu-ne neîn­cetat în ţinutul dela Gorz şi răs­pândind vestea că conducerea ar­matei italiene s’a lăsat de planul de-a cuceri Triestul, îi vor face pe ai noştri să-şi retragă rezervelede acolo.

In noaptea spre 30 Iunie ei dădură cel dintâiu atac general împotriva şesului, ce se întinde in­tre Sagrado şi Monfalcone, unde credeau, că vor izbuti. De atunci, zi de zi, îşi înteţiră loviturile a- runcând în foc, când o divizie, cand mai multe, 'până în 5 Iulie, cand porniră împotriva acestei Imn cu patru corpuri armate. Ele insă, fură zdrobite, aşa încât deocamdată^nu pot să înceapă un nou atac, tre­buind să se mulţumească numai cu focul de artilerie. Armata noa­stră îşi ţiuii toate liniile, pe cari le-« avut şi mai înainte. Generalul italian Cadorna fu astfel nevoit »a spună compatrioţilor săi, c -irea şi din pricina aceasta nu se poate desfăşura o lupta mai mare. l e fapt ei' fura bătuţi deşi aveau aproape de ‘cinci ori ma. multaa r m a t ă , decât noi. _

■Poate sa stea în legătură ^ a n ­s i CU aceste lupte faptul, ■=a.sub-

şefill Franţa

£ d r r i t u i t cu g e n e r a i fran-• TTnple ziare scriu, că Francezifi ceriit italiei câteva cor£

de armata întfajutor, ceea-ce insa nu prea pare adevărat.

h i legaturi o u aceste lupte,

trecute un submarin austnâc a sc to d a t un mare vas de r ^ o m a l , Italiei pe crucişătorul „Amalti . ; Patru* sute de oameni şi-au perdut : ^ L c t o d u - s e t o valurile marn,

Flota noastră submarină, destul demică la număr, a izbutit, prin a- ceasta, în cursul războiului de faţă să scufunde al patrulea mare vas de războiu. In 21 Decemvrie a scufundat pe crucişătorul francez. „Courbet“, la 27 April pe „Leon Gambetta“, tot de al Francezilor, la 9 Iunie un crucişător englez de clasa „Liverpool“. Acum „ Amalfi al Italienilor este cel din urmă. Italienii deplâng scufundarea aces­tui vas cu atât mai ales, că flota- lor nu poate să ne facă nimic.

Spre a încunjura primejdia p e n t r u vapoarele lor, Italienii se folosesc de steaguri greceşti, ca, în chipul acesta, să înşele subma­rinele noastre. Aflând despre «- ceasta guvernul grecesc a înaintat un aspru protest către ItaUem, spunând, că ei nu pot suferi între­buinţarea steagului lor de cătlă Italieni.

Astfel, deşi a u început răz­boiul cu atâta zgomot, până acum Italienii nu au putut să secere nic o izbândă. Jertfele nenumăraţi morţi, pe cari i-au lăsat pe câmpul Te lu p « , au , rămas făra de mc.un folos.

Ziarul „Universul“ află din r

români de pe Monitorul Oasteimanifest, e ^ * V h a Z in e a n Teofil semnat ^ dep" ®dintele clubului parla- Simionovici, pM Fruntaipl r0mân tn- mentar dm .y,eV uCOvineni şi transilvă-nU* • âe îmbărbătare şi aBig » r ^ ,nenx salutări de _ neain pentru fap-

X j r f fio Întreaga t a » ^

După ce îndeamnă po »olmini la ^ L fe s tu l term nipentru patne şi r | partea împă­ca aoignrar® ro m e lo r

P*sr 2

...Conţinutul acestui manifest a pro­dus asupra soldaţilor români o mare impresie. S

«OAIA ROflORUIUl

O întâlnire, Ia Atena, aior trei regi.! Ziarui „Berlioer Tageblat“ scrie:J . .Q decursul acestei luni regii Ro­

mâniei şi Bulgariei se vor întruni la A-, tena cu regele Greciei Constantin. La început era planul ca cei trei regi "să se întâlnească la Bucureşti, s’au lăsat însă dé acest plan din cauza îmbolnă- virii regelui Greciei. .

Cei trei regi vor fi însoţiţi la în­trevederea lor din Atena de miniştri lor d* externe. Ştirea aceasta, până acum nu e întărită.

Tratativele noastre.? •Snb aceat titlu fostul deputat d. Ioan G.

F a u c eseu publică în „ Universul11 din Bucu. reşti următorul interesant articol: <

Diacuiţa continuă cu aoeeaa aprindere ţi cu aceea; vie curiozitate in jurul chestiunii cum a- nume vom merge cu tripla-înţelegere, adică ou Rusia. Cu aceasta întrebare ne soulăm, cu a- ceaată întreba« na culcăm, am putea aproape ai eerbim jubileul ei de când a fost pusă pe wpet. Ar părea că aci atâ începutul ţi sfârşitul puuojfli noaste de a lua o part« actiTă U avo- mroentolo In (iwfâjurare ţi de n ne înfăptui idealurile noame de atat şi de naţiune.

Ne d i IîuBia pentru întregirea Dom^ naţionala toate frontierele noastre naturale In-

" i“ nd’ * u ik ' “ ’ ~ i* ■»-

Ne precupeţeşti) ea realizarea aitpiraţiunilor noastre, „upunAndu le aapiraţiunelor de politică panslavintă ţi intereselor ei proprii teritoriile din can nu vrea „ă lase nimic ţi cu nici un pret * No chiamâ ea la o conlucrare militară firă alto angajamente din partoa ,i decât făgAduinţa pri*. tmeiwcă de a ne trata Ia sfânit, la maaa verde « ac« bunăvoinţă pe care nu odată am „vui prilejul si o gustăm cu toată plierea ei. doa- lunBul »romilor? Ne p„ p „ , 0 „ „„

I , “ r ‘ " 1 !»— n .« S ,i f o .n . muU •' r-Hn, ,i » „ boe.sro.t

«o. L ' l T bol ! « f d”

D up i cum câmpul ce» 1„K

t m S T . 1 B,i« ■ Iu .., a ’Menţiunilor R„,i,i f , , j ,. . * f i r i l o r ce 1, p u t o , noi In rJndu

r ; , u r; T “ :, •; !* d~ * ebl ononbililo, p o r u m .

“ * F ' " ' " 1 " * i d* “Proape '

Z I L ' î T " " d“zi" ‘ d” l” T“ ,in' •«•■i»-«»-” “ *> '* I» « p u . . a lS tU ri d e

f t u l . « a r e . ^ uOricare a , fi ^ ^

! ° " k d i '» •i'M ţiui.« ce i.a£ w * « .« » i w iK to .u de . ^ rfabo.a

unim ? “ P7 ™ M m" 4 > P « a ta lu i,, umml m p e r ^ u , , oHe, , o m „ „ îm b tfa« 1 » . bun iro in ţa ce p u „ r t „ p u ra i de on ue-a „f„n t ^

“ ,d‘ ” " * “ * a - * a vorbi ca P ltt0 .gradid, ea‘e altcineva ca care avem _ l . , vorbit^Aceasta este Bulgaria ,

d. dipl0mat b^ gar' ■»‘al deci», f ^ a dedarat «“ «i corespondent de tiar

că România inamtea de orioe mişcare tr h nu uite Bulgaria, care v e g h ii ebue ,5

Ce e drept, aceasta declaraţie a /o.tt e « t t t t « „ H i b J d, ""

D m im l Bulgariei U B » - , d'Făcută sau ba declaraţia da aai '8II,

4itstea e ara x*. «, rea-•H . E a „ r i . r t r . u , a , , ^

P“ ‘* c“e”“ '■d deaf5?ure* evenimentelor din 1913..Io 08 8S De a80undem lucrurile ei 8g nule vedem cum sunt 9i cum nici nu pot fi ah-“ ,Ctrelea- Inaint® de a începe şl stabili un acord

o c u b . , » » , „ p ta . , , ra

cere ^ “ VOe?te BuIearia-putem da, ţi care i va fi în ^ pr#. j ţinuta faţă de noi.

Deasupra PetrogradMlurr ori d l de mareel, in împărăteasca lui strălucire, ată Sofia

în momentul de faţă._ Altmintrelea însemnează a clădi totul pe

««' i r iraci -m ‘ r' e“ ,jo!S’â'«i" î"t*nB u lş a n . „ „ „ pre61„-,8 „ u ^

Jăcut sau neplăcut, aceasta «te starea ucrurd . BuJga.ia ve{ţh.ază ^ trebQe ^ ^

^ U Bd e f£ ; i ^ - pn' ^ 8S . 88 ^

Păţaniile unui prizonier de războiu.

« £ 2 , : ™ tra la l(’ t H m M t **■

N r. 30

Sublocotenentul de artilerie, Ştefansoare h f'p a .petrecut ^ în prin- are la a Jzbutjt gă ^ ^

la v L Pâ ? Calăt0ri° dB 65 zi,e a 803it int»«»« t “ Povestit multe lucruri

resante, unui ziarist dela „Az Estw.no A,r f 8f aJuns Prizonier la Ruşi, înr L » I)rerUnA CU 1,mi ^ tova-no te T nCa 8I- .r" dntA ne' a transportat posto Moscova ţ. Omsk la Kninsk. Mai

i n d o V 1" St ndU8la No'vo-Nicolaewsk,undo am sos.t în 6 Ianunr, nnul acesta. Aici nu am mai 8pU8, că sunt Ungur, ci blovac pnn ceea-ce am cAntigat un sir întreg de drepturi. Mi e’a ingaduit, caZ I ' : ® 8lftV“’ 8ă Imi ia» o locu­inţa, ou singur, p0 spesele mele.r No;''°*Nicolaewsk o un ora* cam cu o Huţa de mn locuitori, oraş nou, caro aro lun.mă electrică, cofetărie, ca-b°-ii°ap o 1 r A cin(-'rttatograf(î şi mnj lnuh 0 b.u. Pohţ.a în oraş o fac, inccpftod cu

1 ru,‘r> Cazacii, deoare-co guvernulnn p i"8 m r°VoIuî'°- T *«nul rus, po caro eu îl cunosc nu nunmî ca sol-dat c. şi în gftnul familiei sale, mi sa pare. o înnţă cinstita, deschisă, nestri­cată Ş, CU mima bună. Am auzit, ce-i

Bite’L ^ M ^ r°Zăvii l?i (le săvAr-J«to de soldaţi ruş,, dar eu sunt convins,

ţoriMor ^ f°8t P°rUnCite d° **'-

brio I T T 1’6"' d° războîu’ din Novem-brie trecut, sunt împărţiţi în două grupe

t e L T f i * 1! Pr,'Z°nieHi de “^ n a Vf e l - S^V( o 00"’. 1306111”’ Rutenii» « o -

, r « fon ; i ' l parer ?i Homan,'iU v ffrupa a doua sunt îm-Coi d‘ Un?UrÎi> Turcii Jidovii.Ce. dmtâm sunt împrăştiaţi parte prinsatele ruseşt,, câte 1 5 0 - 2 0 0 Ia un loc,

naÎînn0^ a , VreUDui austriac, de (CâtG 5 - 9 în t r ’° casă ţ ănească), unde stau aproape fără de'

nici o aupraveghiere, parte sunt ţinuţi

I m a Z T < niSe?ti’ °n’ 0616 din Siberia: propiată în casarme sau în clădiri maimân, având şi ei deplină libertate. A-

me erii’ Pot să lu-Şi _ câştige bani pentru lucru2 . D“T Cât ,20 ,a B«t& din acest câ,tigtrebue să-ldea statului rusesc. 0 - hţeni din grupa aceasta aveau voie gă umble pnn oraş până seara la 9, acum nu li-e mai iertat, decât până Ia opt,

ţn care vreme pot să se plimbe liber, se ducă la cafenea, restaurant. Co­

manda rusească, dă ofiţerilor până Ia căpitan 50 ruble, pe lună şi 6 ruble( L T C: P®ntru m artir. Plătirea se făcea deştul de regulat şi numai banii ae cvartir cam întârziau. '

Ofiţerii prinşi, cári sunt de nâţio- nahtate slavi fac slujbă de comandanţi ai soldaţilor prinşi Ei trebuie, în fie care zi să-i cerceteze odată si să-i tn - taebe- despre starea hainelor şi a schim­burilor Ş1 alte lucruri. Totuşi unu nici la patru luni, după-ce au ajung în prin­soare, nu. au putut să ajungă la schim­buri curate, decât aceia, cari şi-au câş- bgat sau au căpătat ceva bani., Ofiţerii din grupa doua (Nemţii, Ungurii şi a. m'. d.) precum şi soldaţii lor, Bun uşi îndată în Siberia, unde sunt împrăştiaţ! prin casărmi ori prin bărăci subpământene. Ii închide ca pe cei în­temniţaţi, ofiţeri şi soldaţi deopotrivă. Sub paza Căzacdor, se pot plimba şi ei o ată la săptămână, ori pot ceroeta o- raşui cel mai apropiat Ofiţerii aceştianu pot să stea de vorbă cu soldaţii noştn prinşi.

Nowo-Nikolaewsk o un punct, pe unde trec aproape toţi prisonierii si unde ee face împărţirea între cei Slavi «i cei cari rtu sunt do obârşie Slavi. ’ Lî-e necaz mai ales.pe soldaţii din Germania, pe caro îi pun la tot felul de lucru-.

5 ° urmă Gara a povestit, cum a™ ^ °U Un Pn?ftPort rusescpeste Siberia, China, America şi să so­sească sănătos acasă.

Luptele din Galiţia.D m marele cartier gonoral eo vestoac u r -

mfttoarolo dospro luptele Ce c o n t in u ă în G a l i ţ i a :

0„ Armata lui Mnckensen ţi-a fost câţtigat în 2< Mm seara ,'po malul ostie al rflului San o poziţie IntSrită, care nvea o Intindore de aproape 70 chilomotri dela Naklo peste Knlnikov—Za- palow Iiadana pAnft la revărsarea lui Luba. cimvka. Pe cAnd aripa dreaptă a armatei rămasă poimalul colalalt a Banului so apropia în luptă continuii tot mai muit de cetatea Pnemyal, în ­cercau Ruşii să frângă poziţia noastră in tiriu din spre nord. Din 27 Alai pilna în 3 Iunie duşmanul a întrebuinţat la atacuri d* noapte toate rezervele ce 1« avea. Cu toate câ duşma­nul a angajat In decurs de opt zile aproape cinci, sprezoce divizii, ce-i drept ceva slăbite, în con­tinue atacuri de nonpt« contra liniilor a trei di- vizu germane, totuşi n'a avut noroc. El na reuşit în nici un loc de a câştiga vre-un succes oricât de mie Împotriva liniilor germane. Dimpotrivă, pierderile sale sângeroase au fost foarte grele ţi trupele abia au putut fi mânate înainte după perderile atacurilor dintâi. Oficerii rămâneau dina- pola frontului şi căutau să-i mâne în luptă ca ameninţări pe cel c* şovăiau. O ofensivă în cursul zilei nu mai cuteza duşmanul eă o facă, de frica artileriei germane. Numai dela atacuri de noapte se mai aşteaptă oarecare succes fiindcă numai atunci se putea dovedi numărul covârşi­tor. Insă rezervele nedisciplinate, instruite numai prin puţine săptămâni, nu a’au dovedit în lup. Ule de noapte, în terenul muntos. Numărul duş­manilor ce fugiau pe partea noastră creştea din noapte în noapte. Afara de a cm sta era o lipsă de oficeri, cari aă poarte comandamentul greu în luptele de noapte. Din aceste pricini, planul ontd alac general fixat pentru noaptea din 2 spre 3 Iunie a trebuit al se înlăture. Astfel întreprin­derea a dat greş. Divizii întregi ao trebuit s i fi»

depărtate din lupta* fiindcă nu se nai avea toată ‘încrederea In e l e . Pierderile fuseseră atât de grele, încât numărul de. luptă a singuritelor divini nu avea mai mult de 3000 de baionete, în Jo cjI puterii normale de 16.000 de oameni. In 12 Iunie a. venit momentul, când a putut bS se reia ofensiva germană, după ce Intr’aceea căzuse

Przemyslul. ■ . iDinaintea armatei germane şi dinaintea oe-

lor două a rm ate austro-ungare, c e luptau alături de ea, duşmanul' a fost' luat poziţii puternice cari trebuiau frânte, înainte do. a se duce ofen­siva Înainte spre Lemberg. In 12 Iunie, la or­d i n u l generalului-colonel von Mackensen, aripa stingă a aamatei germane şi alături de ea aripa dreaptă a armatei archiducelui Iosef Ferdinand au trecat' la atac peste LubaciAwka ■ şi San in direcţia spre. Sieniawa şi înălţimile din ostul ei. Duşmanul s’a foet aşezat, după obioeiul său, dincolo de Lubacz6wka mai multe rânduri de tranşee. La orele 8 dimineaţa, infanteria germană a luat părâul Lubacz6wka, l-a respis pe duşman din poziţia sa Întâia, apoi din poziţia a doua şi a înaintat spre pădurea dela Kol6wka, pe când la stânga trupe germane şi austro-ungare ocupării Înălţimile dela Sieniawa. Năvălind cu putere mare din pădurea dela Kol6wka, Ruşii trecură Bfera la conira-atac. Cu toSte că fură sprijiniţi prin înverşunatul foc de artilerie şi prin arunofitori de mine şi cu toate că dădură năvală deodată din trei părţi, atccurile lor fură respinse spre pădure, unde intrară In curând Germanii. In a- cea pădure întinsă s’au dat în zilele următoare lupte grele. Companiilor ce înaintau li *e Împo­triveau grupuri mici rusejti, cari s'au fost încui­bat cu iscusinţă In pădure. In oopaci şi după tufişuri do crengi erau ascunji ţintaşi ruşi; erau aşetato în pădure şi mitraliere. In mijlocul, pă­durii duşmanul făcuse rodute, cari erau încun- juraie de mrejo do sârma şi împreunate prin tranşee. Atacul contra acostor poziţii ora deosebit do anevoios. In legătură strânsă cu trupele aui- tro ungaro, cari piitmnşeseră şi elo in pădure, am reuşii să înaintăm atacul. După co aowistă poliţie duşmană din pădure fusese slăbită într un los prin fos din mortiere şl prin aruncători de mine, fu ea ruptă si desfăcută spre ost şi nord. Duşmanul a lnocput atunci a so retrage din pă­dure. Aceasta s’a întâmplat In 1G Iunie. In- u ’aseea, celclalto părţi ale armatei generalului- colonel v. Makensen s’au pus pe lucru şi ole.

După ce a fost pornit în 12 Iunie aripa atângă a armatei germane iarăşi ofensiva, aripa dreaptă şi mijlocul au trecut în 13 Iunie la atac contra poiiţiunilor rupeşti, cari erau puternic în­tărite. Atacul a lneeput după o pregătire potri­vită prin artilerie la orele 5 dimineaţa. Pe aripa dreapta Ruşii au pus in locurile situate lingă Wieznia o împotrivire îndârjită, care a fott frântă prin atacul german. Şi trupele austro- ungare ale generalului v. Ars au înaintat epre oet prin zona păduroaaă de alături. Regimente prusiene de gardă au dat la început de o rezis­tenţă fu arte înverşunată lângă casele dese din sud dela Bklo In împrejurimea lui Mlyny. Când însă duşmanul fu respins şi de aicea şi când a fost luată şi Tuhla împreună ou trupe lnvec.nate, trupele gardei au înaintat intr’una până la dea­lurile In veet dela Wielkie Oczy. Trupele,, cari luptau In nord de acolo, au spart ţi ele liniile duşmane postate .dinainte. Rezultatul tilei a -f®3*, că porţiunile duşmane, oari erau puternic întinte, au fost sparte într’o lăţime de 50 de chilometri şi că a fost cucerit un teren de trei până . la 9 «kilometri spre ost. Insă trupele au dat iarăşi de.o poziţiune rusascS, bine inteomiti, in care duşmanul a rezistat iarăşi a i doua zi. Şi pozi- dunea aceaata, in care Ruşii au vrut iarăşi să oprească pe loc Înaintarea noastră cu nu mai puţin decât nouasprexece diviziuni, fu spartă în

, Ni. 30___________________________,14 Iunie, când duşmanul a înoeput retragerea lui In noaptea. din 14 spre 15 lume în poziţia de lângă Gr6dek. ^ t; .

Numai îa regiunea Oleszyce, duşmanul a opus Încă o rezistenţa puternică. Oraşul acesta fu luat cu asalt în 15 Iunie de trupele gene­ralului v. Emmieh. ;, . .

l" Din, 12 până in 15 Iunie armata germanS a prins 34000 de soldaţi fi a luat 70 de mi­tralieze. Mărturiile prizonierilor şi hârtiile găsite ni-au dat desluşiri interesante In oe priveşte, sta­rea actuală a armatei ruseşti. Mare lipsă era de muniţiune de artilerie si infanterie, numai puţine puşti erau la dispoziţie. Pe lângă lipsa cea mare de arme şi muniţie, puşcttul artileriei grele ger­mane este foarte simţitor.

Sub impresiunea pierderilor celor mari se micşorează pofta trupelor ruseşti de a merge In lupta. Şi lipsa de oficeri se poate simţi. Adese­ori conduci stegari batalioane întregi. Disciplina trupelor scade mereu. Cazacii sunt împărţiţi pe tot frontul şi au ordinul să Impiedtoe trupele de a trece la duşman şi *ă împuşte In soldaţii ce fug. Relaţiunile dintre oficeri şi soldaţi au de­venit foarte rele. De multe ori am aflat oazuri, că oficeri au fost împuşcaţi de oamenii lor. în ­crederea slăbită a trupelor se menţine Încă prin influinţe religioase şi prin ş.iri fantastice. Aşa s’a comunicat, că Przemyslul este recucerit şi că s’au predat acolo 45000 de Nemţi şi că Ita­lienii au făcut progrese mari. Cinci corpuri de armată japoneze să f>e In drum spra Rusia.

Depeşi.

f o a ia p o p o r u l u i

Goneralul Mustaţă despre Intra­rea în acţiune a României.

Distinsul general român Afustafă, apre- ciând In nml de eri al .Universului“ operaţiu­nile militare austro-ungare din Galiţia Ş> Polo­nia rusească, ţinu să fseft do încheiere urmiltoa- relo constatări cu privire la ţinutft Româmul! ,

„In legătură cu această stare do lucruri po teatrul do rnsboiu, a vorbi doo imediata uau apropiaţii întraro tn ac­ţiune a României alături do împătrita alianţa, ar fi o curata nebunio

„Chiar în vreme» când Ruşii n-nu fost loviţi cu totul do catastrofa, ajuto­rul Romftnioi po un teatru do rflRboiu undo milioane do oameni se arunca unu peste alţii, ar îfi avut aproape acela? efect ca o picătură de rouă co cado în mare. Şi azi înca,. cftnd armatele romă- ne, care fir veni în ajutorul Ruşilor, ar trebui să fugă cu o iuţeală fulgerătoa­re după rutji — spre a-i ajunge — având astfel să ia ajupra lo r întreaga ciocnire a Austro-Germanilor, azi, a pretinde In­trarea în acţiune a României alături de Ruşi însemnează a împinge ţara la oînfrângere naţională

„In adevăr scumpa noastră armată na merită Bă i se pregătească un mor­mânt în Carpaţi. Eâ merită, ca vitejilor ei ofiţeri şi Boldaţi, dacă vor merge pe câmpul de luptă, să nu le fi© destinatăo peire sigură, ci putinţa de^a arăta ce pot şi de-a se reîntoarce încoronaţi cu glorie în patria mărită44.O convorbire â corespondentului „Stampei“ cu d-1 Take Ionescu.

Berlin, 8 Iulie. — Coresponden­tul din Bucureşti al ziarului »Stampa“ din Turin raportează despre o convor­bire cu Take Ioneseu. Acesta atribue în­dărătniciei Serbiei neîntrarea în acţiune a ţărilor. balcanice. * Eli zice, că sfătoşe- nia care a cuprins Sofia, Athena şi Bu-

cureatii, a molipsit şi Nişul, Serbia tm- pedecă izbânda Împătritei înţelegeri. A- bum o intervenţ e a Bulgariei este cu mult m a i însemnată decât aceea a Ro­mâniei. Bulgaria ar' trebui să ajute Ia cucerirea! Oonstantmopolului. Aceasta ar fi o lovitură, de moarte pentru. Germa­nia, a cărei putere stă în conştiinţa sa încă nevătămată. De aceea este în inte­resul general, ca Bulgaria să intre fără a se uita la jertfe. Dar Bulgaria este mândră şi pretinde ocuparea imediată a Macedoniei şi Cavalei. Dacă însă ar ti înlăturată această piedecă, toate ar mer­ge încă bine. Este îadoielnic dacă Ro­mânia ar putea intra acum, când Ru­şii se retrag. Se află însă mulţi gene­rali care sunt de această părere.

Italienii şi Muntenegru.Roma. — » 7 ribuna* aminteşte tex­

tul notei guvernului din Cetinje către puterile împătritei înţelegeri, în care se atrage luarea aminte a ziselor puteri a- supra mişcărilor şi actelor de duşmănie săvârşite de Albanezi şi „puBe la cale de agenţii Austro-Ungarieî“. Prin ur­mare adaogă »Tribuna« acţiunea mili­tară a Muntenegrului în Albania nu ţin­teşte altceva decât la .zădărnicirea unel­tirilor urzite do Austro-Ungari, în pa­guba aliaţilor“. Prin opera aoeasta Mun- tenegrul împlineşte o acţiune de poliţie strategică caro este în iolosul tuturor aliaţilor.

j ns& — adaugă ziarul roman — aceasta, stare de lucruri nu va putea în­demna nici pe Sârbi nici pe Muntene­greni, să calce tratatul privitor la al­cătuirea statului albanez, cc a fost is­călit de cele patru mari puteri, cart as- tăxi se luptă umăr la umăr cu dânşii ş i faţă de cari se cuvine ca să se hră­nească cele mai vii sentimente dc recu­noştinţă.

In aceste momento orice neînţele­gere — urmează „Tribuna“ — n’ar pu­tea decât să no doparteze do adevăratul scop al Aceatui răsboiu, po care cu toţi îl ducem împotriva Auatro-Ungariei toc­mai pontru că nu trobue aă no punem la jocul duşmanului nostru.

Nu vom lua prea în tragio profW; petele ocupări toritoriale alo Serbiei şi Muntenegrului, ştiind prea bino că nu va fi teoria faptului îndeplinit care va putea împiedeca v ii lor ul congres al păcii de a lua hoiărările cele mai nimerite cu privinţă la nouile destine politice ale Albaniei.Ziarul „Epoca“ despre luptele din

Galiţia.Bucureşti — In primul articol de

Luni al ziarului „Epoca“, sub titlul „Luptele din Galiţiâ“, Jdiscutându-se situaţia, pe teatrul oriental al răsboiului ziarul conservator trage următoarele con- cluziuni:

__ Dar daed nu se poate prevedeao acţiune austro-germand pe teritorul rusesc, ş i Teiragerea armatelor ruseşti de nord, dacă ele nu vor reuşi să st re facă cât de curând, vor avea două urmări foarte însemnate. In primul rând, este cu putinţă că, în cursul a- cestet veri) armata rusească nu va. pu­tea lua ofensiva ş i prin urmare va ră­mânea un simplu plan plănuita ofensi­vă generali a aliaţilor, despre care s a

Pag. 3

Pag- 4

vorbit atât de mult la începutul primă- verei. In a l doilea rând\ prin retrage-

se stânjeneşte ş i acţiunea Serbiei şt Italiei, care în starea actua­lă o. lucrurilorr pe frontul oriental, nu i>ot întreprinde o acţiune mai energică«

eoaia ROBDRULUI

Un ministru francez despre pace.. »Petit Parisien“ anunţă: Ministrul

social demoorat francez Guesde a declarat înaintea unei deputaţii muncitoreşti din Bethune, că răsboiul mondial se apro­pie de sfârşit şi că pacea se va încheia cel mult peste 3 luni.

Ziarul „Petit Parisien“ s’a adresat pnntr’o telegramă ministrului Guesde întrebându-1, dacă declaraţia de mai sus eate de fapt dela dânsul. In răspunsul său ministrul francez a întărit această vorbă adaugând, că are multa motive să facă o astfel de declaraţie.

întreagă presa franceză se ocupă cu declaraţia ministrului Guesde, căruia ziarele — întrebări si „Temps“, orga­nul ministeriului de externe — îi atri- buesc o mare însemnătate mai ales a- cum, când ziarul berlinez „Vonvjirts“ a scris cu permisiunea cenzurei nemţeş­ti că Germania nu urmăreşte o politică de cucerire, ci luptă pentru opace du­rabilă numai.

Guvern de coaliţie în Grecia.Rotterdam.— „Times“ anunţă: Gu-

nans a fost în zilolo din urmă de mai multe on în audienţă la regele Greciei. Jr’nmul ministru groc a raportat regelui despre Rituaţta internaţională. Ziarele gu­vernamentale cied că partidul lui Gu- nam şt Venizelos se vor coalia *i vor forma un guvern de coaliţie In ca're vor ti reprezentate toato pnrtidelo. ^Timoa« do păroro că aceasta coaliţo nu Tar

mulţumi pe Venizelos.

Regat polon.Stocholm. — Consiliul de miniştri

rusesc a hotărât că va ridica Polonia la regat suzeran în lăuntrul imperiului ruscsr S'a organizat deja un secreta­riat de stat deosebii peutru Polonia.

Serbia şi Grecia împarte Albania.Atena. »Ilestla« constată că

• J J V a ÎHldCS CU Sărb{a P**itor la împărţirea tcritorului albanez cucerii deele Serbia a cedai deja Greciei mai multe localităţi albaneze pe cari le-a cucerit.

Mari schimbări în Rusia.Criza miristerială. — Duma î f i alri-

oue drepturi de guvernământ: —- Comitetul de apărare naţională.Beriin — ^Vossiche“ află indirect

dm Peţersburg: Retragerea lui Gerem- mmiştrul prezident este apropiată.

Imediat după consiliul de coroană, în cartierul general, el şi-a cerut depărta­rea. Dâcă i se va primi şi publica, a- ceasta se va şti în scuită vreme. După toate semnele Kriwoschein ar deveni mi nistru-preşedinte, pe când Samarin ar h numit ministrul cultelor. E probabil că ţn curând va fi înlocuit şi ministrul justiţiei Schtscheglowitow şi nistru ? de comerţ, prin Scharkoeskoi caci n a corespuns aşteptărilor.

Această mişcare dovedeşte că Du ma, <*re deşi nu e convocată, dar de % t funcţionează în continuu îşi ,*a tot

mai multe puteri de guvernământ. Ea a pus condiţiunea retragerii lui Gorem- kyn, a lui Schtscheglowitow, şi a mi­nistrului cultelor Sabler, pentru ca Ru­sia să nu fie împinsă la revoluţiune.

Acum Duma face un pas mai mult. (Jonventul seniorilor a decis aproape în unanimitate, ca imediat după întrunirea Dumei, aceasta să propună crearea unui comitet de apărarea patriei, care să fie cea mai înaltă instanţă pentru apărarea patnei, căreia să-i fie subordonate toate autorităţile centrale. Comitetul acesta se va compune din miniştri, reprezentan­tul generalisimului şi câte nouă depu­taţi din Dumă şi din consiliul de stat,

De oarece hotăririle comitetului ver trebui luate cu simplă majoritate, prin faptul, că şapte din funcţionarii cei mai înalţi ai imperiului se vor afla în co­mitet în faţă a 16 parlamentari, se va smulge întreagă putere din mânile co­roanei şi a guvernului oficial. Că acest comitet nu va fi numai o instanţă pen­tru a se sfătui se vede din proiectul a- probflt do conventul seniorilor din Du­mă, după care comitetul va avea nu numai dreptul de a raporta direct prin reprezentanţii săi, ci va putea primi în şedinţele salo orice persoane, ţi va pu­tea trimite pontru controla membri sin­guratici sau alto personalităţi împuter­nicite, atât la cartierul general, cât si ft ştaburi singuratice sau la circumscrip­

ţiile militare dm inloriorul Rusiei. Esto d° accentuat că propunerea acestui pro- ioc o ege a fest primită fără excep- ţiuno de toato partidelo dela dreapta ex- tremă până la socialişti, astfel că nu-i rămâne coroanoi altceva do făcut, decât

schimbe proiectul în lege. Vos«.

Un apel al ziarului Novoje Vremja.I\ uşii se retrag în interior.__

Z'«ul ruio*c „Novojo Vremea“, a publi- cot zilcln trocuto In loc do frunio, următoarele, »cnlro poporul rus» ;

«Izbânda din Galiţia îl însufle­ţeşte po duşman şi îi dă nădejdea unei noui Înaintări ocupând locuri aflate pen-

i tru prezent în mâinile noastre. Desigur, rotrftgAndu-8o în poziţiuni ce li s’au ară­tat armatelo ruseşti vor fi nevoite să golească provizoriu şi o parte din teri­toriul patnei lâflând în mânile duşma­nului produsele muncei pacinico şi bo­găţiile cu trudă agonisite.

Populaţia civilă şi nearmată, n’are putinţa să-şi apere avutul, însă ea poato face man greutăţi vandalilor moderni, fără «ă se servească de puşti. Condu- căton, armatelor lui Wilhelm, pregătind ofensiva în teritoriul cel mai bZ â t al Rusiei, se gândesc. în primul rând să puie mâna pe proviziuni bogate, de care are nevoie. Iată deci taina ofensivei.

Uar stă în puterile noastre să nă- num calculele duşmanului emigrând din ţenton le ameninţate, în guberniile de

centru. On ce locuitor deci, îşi va tace cu onoare datoria cătră patrie, dacă ▼ a nimici toata munci sa de ani înde- ungaţi şj toată • agoniseala.- Noi nu trebue să lăsăm nimio din ceeace poate li folositor germanilor şi rma lor Ior. Trebue ca trupele noas­

tre d0 anergardă acoperind retragerea jorţalo- principale, sa jnu lase în urma

îieu isr,fară de pămâDt go1 * pus-

.Nrl 30

’ _ ' In momentul de faţă nu se poateţine seamă de interesele fiecărui. Labmp, pierderile vor fi răsplătite din belşug. '

Acum nu trebue Be avem în ve­dere altceva, decât distrugerea vrăjma­şului. Rusia a trăit timpuri şi mai gre­le: ea va trăi şi răsboiul acesta. Un popor mare nu poate fi recunoscut ca atare, de cât în clipele de suferinţă.

Telegramele războiului.

i * i • * •Situaţia îa nordul monarhiei.

Budapesta,. 10 Iulie. Ia P olon ia r u ­sească, spre ost dela Vistula lupta continuă. Am respins crunt numeroase ataouri înverşunata ruseşti. A trebuit să ne retragem trupele dinain­tea puterii covârşitoare ruseşti dela L ublin ,, de pe ambele laturi ale drumului militar, unde daş- manul a început contra-ofeneivi, pân&- pe înăl­ţimile, ce se ridică spre nord dela K rasn ik , 6pn ve*t dela Vistula am ocupat câteva poziţii de- ale avantpOgturilor. (trupeloi de dinainte) ruseşti P« valea râului Bug şi In Galiţia de ost si­tuaţia e neschimbată. Am respins eşlrile, pe cari duşmapul le a îndreptat în contra noastră pe cursul inferor al Zlotalipei. ,

. ■ a graniţele italiene. Italienii au Îndrep­tat iar fi e câteva eşiri în contra noastră Iu regiu­nea^ Gorz. In contra capului de pod dela Gorz au fost trimise în luptĂ. şi gloatele duşmane.i rupeJe noastre însă, ca întotdeauna, aşa şi acum au respins toate atacurile duşmane, Pe linia de mijloo al frontului de Isonzo, precum şi pe teri­toriul K rn e lini»te, La hotarele tirole** şi ca- rintlena docurg numai lupte do artilerie.

sud ost: Pe înălţimilo do graniţă ca «e ndiei spre ost dela Trcbinjc s’a început — tn aonle zilei de 7 1. c. — din rioii lupta în contra Muntencgnnilor. Deoarece coatra-atacul pe caro Muntenegrinii l’au îndreptat în contra noa#- !rS ,n 6 l c. a fost zftfiiSrnicit, aoeşua au mai încercat inci în noaptea ncoloinşl iile o eşire in contra noantri, rnro eşiro s'a iabit Insă de focul nostru de infanterie şi nrtilurie. Aici e acum linijU.

Scufundarea unui crucişetor italian.

Unul dinţro Bui)mnrinolo noastre a torpilat in. «l.m.nesţa riloi,de 7 1. c. In Adriatica nor-

“ u" crucişelor italian tip. A m alfih i şi l’a.cufundat. / / ^ r .

Budapesta 11 Iuliu.Po câmpul de operaţii de uonlost situaţia

f°"Cr . * neschimbata. In Polonia rusească, pe Înălţimile, cari so ridica spre nord dola K rasn ik ni continuăm lupta. Am respins.şi ori, — întocmai ra şi in zilolo do mai nainte atacurile foarte în- Terşunate pe cari Ruşii le-au îndreptat în contra noastră pe aoest front. Ne ţinem toate poziţiile de, avantposturi, pe cari le-am luat dela duşman spre rest dela Vistula.

La graniţele italiene. Pe ţărm a fost eri aproape linişte. La Gorz am silit-un aeroplan iu ­lian’să se coboare. La hotarăle carintlene şi ei- teva ciocniri mai mici. La Coldilana, lângă Buchi- “ m 11111 respins ataşul alor două batalioane du»- mtn0‘ Hofer.

Budapesta 12 Iulie---- Nici o schim­bare mai de seamă.

Budapesta 13 Iulie. — Pe vale* Bug trupele noastre au ocupat punctul de razim duşman dela Derezvlang. Pe celelalte părţi ale frontului nordostic n’au fost nici eri lupte. Situaţia e ne­schimbată.

L * graniţele italiene. Pe ţărm italienii ne-au atacat de câteva ori, dar i-am respins ca întotdeauna, astfel: la Vermegliano, RedipugUa,, precum şi pe mai multe puncte spre sud dela Kmos- cus. Lupta de artilerie dela hotarăle ca-

| rintiene decurge încă. Artileria duşma- i nă a deschis focul şi în contra poziţii.

A'i ,

Nr. 30 SOAWi BOHÛRUIÆJ!Pag. 5

: Irlor noastre de pe munţii, ce se ndicâ. spre nordost dela piscul Kreuzberg,pre- tîum şi . în contra; câtorya forturi de alenoastre din Tirol. Atacurile mai proas­pete pe cari duşmanul le-â îndreptat In •

‘ contra Coldilanei au fost zădărnicite, Întocmai, ca şi< cele de- mai înainte. -

In sudostul monarhiei.* •'! La hotarele ..H erţegoviiteL au des- Toltăt Muntenegrenii în timpul din ur­mă o activitate vie, dar fără izbândă. Astfel nu de mult pam două batalioa­ne muntenegrine ne-au atacat după o puternici pregătire de artilerie grea po­ziţiile noastre, dela A vtovac\- i’am res­p i n s însă- In acelaş timp un aeroplan, al nostru a bombardat cu multă reu­şită tabăra muntenegrină' Mai , departe spre sud un batalion duşman a intrat peste graniţe. Trupele noastre însă l’au alungat şi pe acesta printr’un contrar atac iarăş P° teritoriu muntenegrean. D upă perderile sale din săptămâna tre­cută duşmanul s a nizuit spre ost delâ Trebinje, ca să ajungă baremi cu arti­leria "rea la un rezultat oare care,

° ■ ' H'ofer. ,Pe frontul anglo-franco-ruso-

geman.B e r l in 12 Iu l ie . — S p r e su d o a t d e la Y-

p e rn , a m a r u n c a t î n iu>r. o p a r te d m poziţi ile an - g lezo d e ]»e c o as ta n o r d i c i a înă l ţ im ii K r . 0 0 . l h l u p t a p iop t l a p iep t , care s!a isca t la m a r g i ­n e a veHtică a lo ca l i tă ţ i i S o u c h e r , a m i m i n 'a L , Ui­m ito ru l n i t i ia t în r e g iu n e a d r u m u lu i , c a t f liue« i p r o Arrni«, Bpro eud d e la B o u ch ez , p e n t r u c»r» * m l u p ta t m u l t , e iarfiţ} în m ân i le n o a s t r* . I . nnt l u a t e r « ra ra cu cu neal t , c u pedantă ocbz'Ui>p an»

faeut priznnieri 163 'da' Francezi şl am luat 4 mitralieze şi o aruncătoare de miner In regiunea Combré3 precum'şi pădurea dela Ailly dua- mariul » trec« în ofensivă după o puternică pre­gătire de artilerie. 'Pa înălţimea Combréa li-a. şi suceea apoi Francezilor, ca să pătrundă în pozi­ţiile noastre : ' ttai târziu iriaă i-am bcos de acolo Ofrnsiva duşmană. în contra pozlţiîor noastre din pădurea Ailly s’à izbit de ‘focul nostru. Atn cu­răţit de duş mân partea de pâdure din nordul înăl­ţimii Bandesapt. La Amtnertaweiler, spre nord-

-vest dela JAhkircIr am ;î atacat trupele duşmane în proptiele-i ţranşeie şi âm nimicit poziţiile duş-

‘mane pe o ’estindâre,de 500 ,de metrii. TriipeU noastre' s'au reîntors tpOÎ anume, in propnile tran­şele ducând şi prizionerii făcuţi,' fără ca s& fie opriţi de duşman. , : .....

La ost şi «udost : Pe drumul Suvalki—Ka varj*;: in regiunea Lipinea trupele noastre au ocupat poziţiile avanigardei ‘duşmane, pe.o lăţi­me de ' 4 chilometrii. ' Situaţia trupelor germane de pe câmpul de operaţii jdela sudost, a nea- Bchimbată. ., ( 1 , .

Râsboiul cu Rurcii. |Conatant’nopol 13 Iulie.— Pe .frontul din

Caucaz’: In 8 1. c, un regiment duşman de ca­valerie a atacat pe aripa dreaptă, lângă hotar* nn detaşament de-al nostru, care ,i-a iuat.duşma. nului o înălţime, ce stăpânea terenul. L’am rea- pins inaă cauzăndu i mati perderi.

Pe frontul dala Dardanele aiară de obiş­nuitele lupte de artilerie şi infanterie. ee au avu1 loc lângă Sed-il-Bahr şi Ariburnu, situaţia pe a- ceat front e neschimbată. ïte-am impins mai ina mte bateriile anatoliene şi am bombsrlat cu suc- cea tabăra duşmană de lâni;ă Tekeburnu apoi regiunea Sed-il Bahr, precum «i un detaşament dujnian in marş. In repunea Tektburnu a iz-

! bucnit efi după ameazi un (o: şi se auz’.au din ; când în când bnbuituri de esplozii. I’* celclfîio ' fronturi n’a f"*’ »»'«' un •■vuniment m«i <mp'>rrart.

ECONOMIENutreţuri.

Urmare şi fine. " \Care n’a fost bucuria oamenilor când Dinu

Ie a spua intr'o zi pe la sfârşitul Iui Ianuarie:•> _ A venit'luţerna băieţi! ^ ,• 1 A venit? ' . i

. — A venit!— Pa da geaba?

, v.r Nu!; Cu plată! O coroană kilogramul Câţiva se întunecări la faţă şi Dinu ii văzu.

— Chilipirgiii să se dea la o ’parte.' Ca»vrea să cumpere? ^ *' s

Şapte inşi'ne aleseră din ceată.“- Vouă vă dau l — la zise Dinu.

Dar primarul care ştia că luţerna se dădea f fără plată, căci o plătise prefectura, pufni da râa:

__ Da bine i-ai alea, Dinule!Apoi citre oameni:__ Luţtrna se dă de geaba miii potlogari­

lor. Da. n’avem decât trei suta de kilogram*.Să vedem cui o dăm. '

Cu mare greutate s’a făcut Împărţirea «i când a venit vremea da pus ovăBul, Dinu ■» dua la câţiva din oameni lă le arate cum tra-bue pusă luţerna. ■

J.a pus mai înt&i să are mii adânc şi grăpezo bine locul Apoi a azvârlit ovăsulr patm duble la un. pogon şi i’a acoperit cu grapa lui de fer. Peste semănitura de ovă* a împrăştiat d&m&nţa de luţernă: 15 kilograme la holdă şi a acoperit-o cu grapa de spini.

Unul din ei vru aâ se arate mai deştept. __ Da’ bine, măi vericule: de oa nai se­

mănat luţern* Oxlatft cu ovisul?— Do ce î . •—_Ei, de col Nu făceai două. grlpătun _ p&i ni’am pândit că daoă le ot geaiăna

deoiUu şi U-oi «copuri cu o »ingură boroaiiurl m^rop luţvrua prta udânc.

— Ki «i?

Cum se strică şl reparează podurile în răsboiu.î l i r tmnti' lf(

Izbânda «au porderca unui lupte, in timpurilo moderne du apuin, a- i:\rn4 (l-la o scamfi do împrejurări.' Po Ifln n. soldaţi bine instrunţi ţi arme num wi cade, mai c noccsar cj> aceştia «â aibfc şi hrana trebuin- pioaaâ, cum şi rtee'-R, ea să aibă drumuri btino, po undo nă postii îna- - inta iuto şi uşor.

Bino înţeles, cu sol­daţi buni, arme practico şi destule, hrană Indca- tulitoarc, cum şi luptând

Erin locuri ou drumuri une,, nu o chiar aţa

greu a câştiga o luptă.Ou totul mai altcum riSergîniă lucrurile, cândo armată, in : goana ei de-a urmări pe duşman, se împedecă mereu de poduri stricate, linii fe­rate rupte, sau nu sant de loo drumuri bune pe teritoriul unde vrea să. înainteze.

Multe greutăţi de fe­lul acesta a întâmpinat armata austro-ungară prin .G aliţia ,- unde- in mare parte Be află un pământ tare mâlos şi slab, a cărui urmi re este nişte drumuri de ţară rele numai ca ele.foaia noastră de azi. Aci vedem, în partea de sus podul de peste Vfls lok, la Rzeizow. Acest pod a foat ruinat foarte tare: cu ajutora dina­mitei a făcut din <el mii şi mii de bucăţi de fer , cari au um plut apa, iar ochiului omenesc îi dau o privire îngrozitoare. -•

In partea de jos a chipului vedem insă starea podului 1& trei zile după stricarea lui. Mii de mâni de-ale pionerilor şi soldaţi dela tren din armata auitro-ungară şi germană au dos în trei iile la c n l atât de de-

Dar jioate Iţi va zico cetitorul: »Ki, d'apoi (îaliţin nu i vSibenal Prin Galiţia «unt doar atâtea linii K-rate, trans­porturi!-----do trupe aaudc-alc tnânrării ctc. — rc p it iaee uţor cu tro­nul*. Din depirU reju- de.’ftt aţa ar fi fî'Şt dar de aproape privit luci urile, o cu totul alt-P l I B .

Îndeosebi trebue să ţi­nem cont şi do împre­jurarea, că în Galiţia armatele austrj-ungarA ţi rusească, prin mai multe părţi şi de mai multo-ori, s’au mâna* una pe alta înapoi. Iar acela o lucru bine cu­noscut do toţi, că o ar­mată când se retrage sau e fugărită înapoi, strică toate liniile ferate şi podurile pe unde tre­ce, ca astfel prin acea­sta să-l , împedece pe duşman lh goana lui da urmărire.

Aşa au făcut Ruşii acum, când au fost b i - tuţi înapoi şi s’au re­tras din Galiţia: au srti- cat toate podurile, pa uode treceau trenuri sau erau alte drumuri de ţară. Un aştfel de eax ne arată chipul din

parte, încât podul a putut din nou să fie folosit pentru trecerea - lui (în partea stângă, pân i la jumătate, să vede bine cum sun aş , te nouile %ine). Iar după. alte câteva zile bune desigur câ » fort pe a e - plin reparat. Dar câte poduri, mai mici sau mai m ardea aoe8 î s'au stricat decursul războiului european, p i c*l® mtinse câmp de luptă.?

P«g. 6KÖAIA ROeOKÜLUl

' ~ Şi moare colţul de luţeraă până a nu răzbi în faţa pământului.

Românul făcu ochii marip încreţi fruntea ; '!»••*»«: f j’ f ^ y , 1 ţ . i —’ Aşă-i-mă,' vezi? Eu nici nu mă gân-

diam la asta. JDar le puteai eemăna - pe amân­două . deodată ? •, v ;

■— Le semănăm, * dar' era să le seamăn foarte prost. Nu vezi ce mică-i sămânţa de luţernă; ,

Dino arăta la câţiva numai 91 aceştia , Ia ceialaţî. In primăvara aceea douizeci de po- gaane fură semănate cu luţemă In ţara Răs- crucenilor.

Iar când printre firele de ovăs, începură a se desluşi foile de luţemă, oamenilor , le venia ea chiuie de bucurie. Erau.nişte foiţe mici, ro­tunjoare, îngrămădite pe alocuri ca o spuzeală.

Şi din zi în zi se împuterniciau firele de luţemă. A venit cu .vremea şi secera ovâauiui şi luţemă rămase acum stăpână pe loc. Dar dacă nu se făcuse de coasă, era minunată de păşuna*. Vre-o doi Români băgară vitele în ea, fără a întreba pe Dinu. Nu ştiu cnm ee făcu însă că acesta aflS şi veni Ia ei:

~ Bine, măi creştinilor, cum băgaţi voi vitele în luţemă de acum? Nu vă e vouă milă de munca voastră?

Oamenii tăcură mâlc şi-şi făcură de lucru cu răsucitul ţigărilor. Apoi, după ca îşi aprinse ţigara, unul din ei zise:

— Ei şi dao’am adus vitele In ea, cel ?— Ce-i? Mai întrebi ce-i? O să rămâi

S ră ea. Mă capsomane: luţemă nu trebue păs­cută în anul dintâi, până nu se înputeraiceşte ea bine.

— Aşa o fi, măi fra’meu! — zise cela­lalt român. Hai cu vitele acasă!

— Hai darf răspunse tovarăşul lui şi scoa­seră vitele din luţemă.

In al treilea an al ei, luţcma era o mi­nune. Ţarna Răscrucii mândria cu ea. Când începeau florile albastre a se deschide, oamenii

după spusa lui Dinu — «şiau la coasă. Si nuţreţul dea, frumos cădeau în brazde groa»e Dar la o lună după ooasa Întâia, luţcma eo fă­cea iar de coasă. Albinele huzuurau şi Dinu «•e oamenilor:

— Alâi băieţi: actuj putem ţinea şi câte nn uleiu (stup; pe lângă casă că au albinele de unde culeg® miere.

De trei ori au cosit Riscrucenii lucerna In anul acela şi pe toamnă au mal bâgat şi vi- iele n ea să pască. Iar cind a venit iama cu geruri şi viscole, oei ce puseeeră lucemă nu >e mai întrebau ca mai înainte:< — Cu oo-om scoate noi oare vitele din iarnă ?

Pe primăvară Insă Dinu primi de la un fost tovarăş de şcoală al lui, care acum erâ în­grijitorul unei moşii mari, vreo zece kdograme de tafoju cu care aamănă un pogon. Iarba cu trei . riUirl ioarte bino la adăportul orzului cu oare *u*u*>eemenată şi părea a flgidui un fân foarte . * . r lntf’° *’» pe când o arăta unor oamo-

^ S r , r P,ri1dwxii,i ’n ,oc M Alunecila faţă. trifoiul Iui avea torţei.f‘,re eâibui> Bubtlri lungi se inco-

«aeert pe tulpimţele de trifoiu, şi legaseră tufă‘aU Pţfproape o jumătate de stânjen pătrat.

■ — Cum dracu?! — se miră Dinu. Eu mam uitat bine la sămânţa de trifoiu şi n’am Tăzut nici fir de sămânţă de torţei

1 A/° 'i 86 ploCÎ ?i se uită cu băgare de eea. mă la firele acelui primejdios duşman al trifoiului.

Bine c'am dai de el până a nu face sămânţa ţi a nu i se coace.

Da ca era e& fje ? I Cjne ştie când mai puteam pune trifoiu pe locurile noastre I Asta-i buruiana afurisită, neică. Trebue e’a opresc până nu-mi năpădi şte tot pogonul.

• Şi reperndu-se acwă, Dinu veni cu o coa­sa,- ea un hârleţ şi cu o sarcină de pae. Cosi

■tot petecul cu torţei şi mai in'ră cu coasa şi Împrejurul lui ca. doi paşi lăţime. Amestecă apoi cositura cu paele ce, adusese şi le dădu foc. Dupâ ce arse tot, ae , apucă de săpă . petecul acela la o casma adâncime, acoperind acel Iod cu pământ în grosime de-o palmă bună. Se uită cu băgare de seamă la opinci şi văzând că n’a rămas nici un capăt ide torţei pe ele, luă t lanul şi-l cercetă cu băgare de, seamă.

Oamenii cu care venise el, plecară de mult in sat, aşa că Dinu se putea uita în tihna *jeste tot locul. Nn mai văzu nimio. La două săptă­mâni iar trecu prin trifoiu şi nici de astă dată nu văzu nimic., In anul acela, după ce-a secerat orzul, trifoiul bo sbură bine pină’n toamnă şi el 11 cosi_ odată. Iar in anul al doilea se hotârî să-şi iacă singur sămânţă de. trifoiu. Când veni vre­mea coasei întâia, el îşi cosi trifoiul ca de obi- oeiu. Dar la coasa a doua lăsă netăiat un par- •1 *rumoa G* aşteptă să se coacă bine trifo­iul de pe el. Când firele se uscaseră de tot şi capetele de trifoiu păreau ruginii, ee apucă şl cu­lese acele căpete, lăsând tulpiniţ>ele pe loc. Şi după ce * sfârşit de treerat spicoasele, începu a bate trifoiul. Dar lucrarea era migăloasă şi Dinu o lăsă până după ce făcu semănăturile şi ogoa­rele do toamnă.

Iar în miezul iepnei *e apucă Iar de ea şi »coase vreo 20 de chilogramede sămânţă curată de trifoiu. Avea de sigur vre-un plan, Dinu nos­tru căci in primăvara următoare semănă două pogoane da trifoiu.

Tot în primăvara aceea, câţiva oameni tă- bărlră pe el, si-i înveţe ce alte nutreţuri pot pune, căci ei n ’aveau nici trifoiu, nici luţernă.

— Puneţi porumb I le răspunde Dinu:Oameni se uitară unul ia altul, crezând oă

Dinu îl ia tn bătaie de joc şi unul din ei zise:— Da’ nu punem noi porumb în fiecare an?— Apoi nu aşa,— Dar cum?— Săm&naţi-l mai des, des de tot, aă creas­

că firele unole lângă altele, ca Bă nu se poată îngroşa şi când o incepe să-i dea pe id*oolo spi­cul, tăiaţi-] ca pe fân, uscaţi-1 şi faoeţi-1 por­coaie, apoi căpiţe, Şi dacă voiţi să aveţi un nu­treţ şi mai bun, sătnănaţi>l în doua cu meiu.

Oamenii îl ascultară şi chiar In primăvara apern făcură aşa precum II invăţară Dinu, iar în •ama ce urmă, nu mai duseră nici o grijă pen­tru vitele lor care eşiră frumoase in primăvară.

Iar primăvara, cum înfloria bine pămân­tul, Dinu Lilitaru trecea cu grnpa prin luţemă, având grijă aă-i întoarcă dinţii înapoi.

Mai mulţi oameni Insă se plânseră odată că luţcma se prea scutură la strâns şi nu rămâ­ne din ea decât beţele tulpinilor.

Dacă d’j intoaroom pe amândouă părţile, nu »0 usucă bine; dacă o întoarcem, se scutură.Ce-i de făcut?

— Să vă invăţ eul Aţi văzut voi ce mi-am făcui eu acum de curând?

— Ce?— Nişte capre de u»cat lucerna şi trifoiul.— Nu le-am văzul.— Trei pari ascuţiţi la capetele de jos şi

legaţi împreună la capetele de sus, Pe aceşti pari bat nişte beţe care ţin paiele de fân să nu caiă In joe.

Oamenii nu prea erau lămuriţi cum vin caprele aeelea, dar când le văzură dupâ câtva timp pe câmp, înţeleseră că se puteau face uşor de ori şi cine ei de oafcce lemnele nu erau acum- pe prin partea locului, mulţi din ei se grăbiră eă-şi facă şi ei. C. Sandu-Aldea.

acelo ra , ca ri încă n u m-âu~iwtnn,v u

c “ “ tUS âPn i " d ° “ a ju ,n a ta te *

- C redem IubS ' t

aceş tia . ™ ^ e> ^ o n a m e n tn l In zilele

Mai facem ' apoi c u n o sc u t Că n u - m e r i ; d e p r o b ă trim item la d o rin ţăon-cu i g ra tis . A bonam en tu l se p o a L face cu în cep u tu l lâ fiecare lu n ă d u p â sb lu l-v e c h iu . N um eri de p robă se p o t

P™ fe, V artă po?talS- .FoaiaPoporului“ peste tot Jocu,! Acesta ecea m a . veche , , m ai ie f fn S foeie po-p o ra ls , c a re a p ă ră in teresele neam u lu i n o s tru ! *

f Pctru dc Mocsonyl. nDrapeIuI“ afls? - x?arU ara' Că tineri>l vlăstar al ilustrei

famibi Mocsonyi, a căzut în atacul - de noapte dat de cavaleria austro ungară in 24 Iunie la’ Ianchostan spre nord-ost dela Lemberg • Dimi-S “ i CllIea m.0rt de Pe teribil«l câmp d .luptă «i aşezat intr’un mormânt separat, Din,să fit f T *1 V°r lua mă8Uri' cadavrul f fie ^ ** °?ezat spre vecinică odihnăîn mausoleul dela Foeni.

funebrei^1 ll*S ,nd°liatft a Iansat urm«‘orul anunţ

«r. 30

Cu scopul de căsătorie!ferf frumoasă, cn!tă, co earíeteí’ Ä

Eo sunt mes*ri»ş jtuie de *nî

Ştirile Săpfămînii.Sibiiu, 15 Iulie. n.

Spre ştire. Din săptămâna a- ceasta încolo suntem sib'ţi a opri foaia

accîteî foî- La caz eneconvemreretnmit epL«t:la şi foto-

noara riinP0,'v^I*Cl'eîia e ches:ie de °- noare dm ambele pirţL

d« 7,1^5*' Terez!a de Moc80nyi năBtj. Horváth de ZalabÍT ca mamă, atât îu numele ei, cât şial fiicelor ş. fi,lor Ecaterina, E u g en ia , Alexan­dru şl Ionel, al nepotului Anton Mocsonyi de Joen şi al tuturor rudeniilor, cu inima frântă de- durere aduce la cunoştinţă, că prea iubitul fiu, frate şi văr P e tru de M ocsonyi subloootenent ~ |9, 1f ereŞimentul «le dragoni Arhidu-% ií?or f r<- 15> 18 ,8a!tul doIa Iar7ozow stary,.în I 0,1101 moarte de erou«in al áü-Iea an al vieţii.

j Rămăşiţele pământeşU alo scumpului de- oedat s au aşezat în mod provizor fn cimitirul din Iarycsow stary.

Parastasul pentru odihna sufletului răpo- satului In Domnul, se va celebra la 24 Iulie (6 Aoguit) a. c. la orelo 10 a. m., In bisericile Rr. or române dm Copolnaş, Bichiţ, Ţela, Foen şi Budapesta. 1

Capolnaţ, la 22 Iunie (5 Iunie) 1915. Odihnească in paco.

Arhiducele Fredcrlc Ia Cernăuţi. Ca mart alai a foat primit In Capitala Bucovinei- comandantul de armată, feldmareşalul arhiducele. Frederic. 1 » vorbirile guvernatorului Bucovinei Şi primarului Cemăuţului — a răspuns arhiduoele arătând cum vitejia bucovinenilor de toate na­ţionalităţile au contribuit în mare măsură la ma­rile izbânzi şi şi-a exprimat oonvingerea oă o pace cu izbândă şi onorabilă va vindeca toate rănile pricinuite ţării de acest război. Seara arhiducele s părăsit Cemăuţul.

Schimbare de locuinţă. Dr.. K álm án R u dolf\ advocat aduce la cu­noştinţă, că caneelaria sa advocâţiâlă din strada Turnului Roşu Nr. 2-a a m utató In Nagyszeben (Sibiiu), Strada. Măcelarilor Nr. 8.

Băile dela Ocna sunt vizitate, în sezo­nul actual, mai alee de publicul sibian şi din - împrejurime. Trenurile«merg regulat; li s’a dat ■i o înoire bine pnmită de călători, şi anume: vagoane de vară, mari şi luminoase.

Redactor responzabil: Dr. Ioan Broşa.Pentru editură responzabil: Ioau H ertş.

Tiparul: .T ipografia Foporülul“

2151Nr. 949/914

Publicaţiune. ■u l r * * Veştem esarândează înî n ^ ? ? Pablici’ c e s « ^ ţinea

elan» comunei din loc, la

2 Angnst 1915 orele 3 d. a. st. n. :1. Păşunatul cu oi din munţii

Bncecia şi Jida pe perioda de 3 ani, începând din 1 Ianuarie 1916 şi până în 31 Decemvrie 1918.

Preţul strigărei 1500 Cor. Va­dra 10«,,.

2. Păşnnatul de vară şi primă­vară cu oi din hotarul Intravilan pro 1915/1916. .

Preţul strigărei 1000 Cor Va- diu 10*/,.

Condiţiunile de licitare ee pot vedea în cancelaria comunei în orele de oficiu.

Veştenij 12 Iulie 1915.

■ Primăria--oQmunaJă.

Inga Mileaprimar.

Aurelin M oganotar.

Nr. 30 ,< v * * '/ V. v 0- VFOAIA BOBÛRUIIII ►ţ, -a*««?*, ívj- Pag-, =7

; V :* j ' - î ţ a i A N A “ .jtnfotit di credit s! economii soc/ pe acţii ta iîcuidaFB In Petroşenl. j taharéh is MllntÉzet rfomnytársaság felszámolái alatt Fetrozsguybei.-— :------ — r T . T ~ l ~ ~ ~ T l J r~ 7 ~ ~ 7 T T :- 7 ” 1 . •»

. i .bx y a- / V» ; i i '• *.>. * vSiWíí’

a**js ÿ ,*

i.

:

Convocare.'■ Acţionarii i b ln c i i .JIANA*) ins t i tu t d* credit ţ i de economii soc ie ta te pe

« ţ i i In Iicuidare se c o n v o ac i p r in »ceasta la

adunarea generalăpe anul de gestinne 1914, ce se Va ţinea In 2 August to. c., la orele 10 a. m In localul băncii „Ardeleana*, filiala Petroşeniv ...,,... » .... , *, *• t ‘

r ' ^ " O r d i n e de zi: . .............. . . ^f Deschiderea f i constituirea a iun irii. ' v j

v '' 2. Raportul licuidatorihr. . . v_ .

3. Cetirea bilanţului, .a tontului. Profit Perdtre. "*•

4 Eventualele propuneri intraU conform statutelor.Domnii acţionari, cari doresc a lua parte la aceasta adunire sunUugati Mi

a . --♦iii* tnaîntft de desehideiea.adun&rii la ca&sa unuia din institutele* »Ar defewa« filiala Petroţeni, »Ardeleana« Orăţtie-, . »Haţiegana“ în Haţieg şw„ assa

d6 ViT ! l câSn u Ş depune numfcul de acţi prescri, de .ta -ra ţinea cu aceeaş ordine de zi, la locul ţi timpol numit in 9 A l t i s t n . 1915, ■firi considerare la num irul ae\ulor depusa ţi .firi alti publicare

Petroţeni, la 1 Iunie 1915'. L i c v i d a t o r i i .

Meghívó.; i i i i-k! -iii -i -S î«iîî'-3P

M.5

A „JtANA“, takarék és hitelintézet .felszámolás.alaţti részvénytárgaságrész- vényesei ezennel meghivatnak 1615 augusztus 2-án az /vBArdeleana“' takarék es ^ hitelintézet petrozséni fiókjának heliyiségcben. d. e .1 0 ójakor megtaitunao .»

'\U

:v| jN a p iren d i1.. A- közgyűlés megalakulása. < - ■ ' . ,

2. Felszámolók jelentése. ' - •••- ' - *

3. Mtrleg,, nyerésig,és- vtssesí.számla felolvasása.4. Esetleges indítványok..'

!S

4. £LSe{ tegcs znauuuTij/vK.\ > ■ >. ‘s ’v * 1 , ^’ A k i k e z e n k ö z g ü l é s r e r é s z t :v e n n i , ó h a j t a n a k , r é s z v é n y e k ^ é s m e g h a U l m a - ţ

zásaikat, az „Ardeleana“ takarék és^Mtelintézet, . .p e ^ i to ^ fiobtoM. a ?.gana“. takarék és hitelintézet r, t. Hataiegen, az „Ardeleana , .takarék ésju te i ..

F-scont - Váltó-táró» . . • • , • • • • • • tnprurauturi hipotreare — Jeltálog köresbnokKealitiţi —. ..........................................................Efecte — Krtékpapuok . . . •S p e s e restituibile - ViBszafizotendo k o iu é g e kVadiuri — Bánatpénzek . . ............................Mobiliar — F e lsze re lé s ............................................Perdero — Vo szic b ó r ................................ •

K. f S9M4-08 44T10—

110 4400 50

326' 70-—

cm:—3587b’-ii

Capital social — ’Alaptőke .Fond de r e z e r r ă — T ar ta lékalap . • • • • ' 'Fond specia l de r e z e rv i — K ülön tar ta lékalap . . . Fond de penziűni — Nyugdíjalap • ■ t • •Fond do binefaceri — Jótékonyczélualap . . •

Depozit«» de cassá — Pénzt9ri b e t é t e k .....................Co. Crt. A-deleana — Folyószámla hitel . . . • •

K. f.60000 — 1739273

960-0«, 109203

, .601 ■ 302-23 721-87

18059-— 23975.10

B P E S E — K IA D À R O K

Fierdrre tran»pu»S — Áthotott-ToazteMcíí . lntore*> la Co. Crt — Kolyonzáinla katuut.ik Dircriio ’ipeno — Killi'nfílo költségek

Pptro jon i , la :U Deccmvrio 1914

Dr. Olariu m. pl i rnidator — felizAmolrt

Dr. ^Klimbca m. pl lruii la tnr — fflszAmoKi

BucHu m. p.licu'rla’or — felsisámoló:

Pcntruru contabilitato : Ocorge Dragancscu m. p-

m° ' . , • • »Hat in deplini con»f«anţ4 cu cirţilie Institutului.Subanmnattul r..raitct d-> sufraTfirhiare am k 'é s 'ftaokst a* intézet könyveiül egyező ben találtuk-Alóli'ott lelügyelü lun»!.á< a lenti »íáw'^kat megvizsgált, k cs ..

P o tro z sé n y , 1915 junin* l-én .

, loan Homao m. p. ion Dama m. p,

Nr. 3f>3 — 9 ÎS. - • r>"

P u b l i c a ţ iu n e .Comuna Honganl da in nrAn^ă

drdptul do vflnnt pd timpul din 101G până 1921 prin licitftV'UTie publică i co bo va ţinea in 25 Iulie a. c. la j 2 ore d. am. i

Condiţiunila se pot vadea la can­celaria comunală in orele oficioaaă.

Bongârd, la 12 Iub’e 1915.P rim ăria comunală.

L e m n e d e F o cşl d e

Lucru.;Stejar tânăr bine uscat

2 3 C o r o a n e - ’ stânjenul in pTidure. I B S C O P . Vagonul cu 10.0f!0 Kgr. încărcat ai predate din staţia Vurpod.

Asemenea am 1 0 . 0 0 0 b a - t u c i «i 600 grămezi aşchii ames­tecate cu darabé groase.

Pălurea departe 2 kdometri du staţia Vurpod; Adresa: '

S . M . M a r i n e s c uV u r p o d ' lât.Kâ Sibiiu. (Nsgy3zeben‘(

C asadin str. Ledererg Nr. 17 si casa din str. Reisbachg. Nr. 13 sunt a © v â n z a r e A se întrebain Saggasse Nr. 15.

S u n t m o r a rde meserie şi mă ! pricep la ori-ca moaiă mânată de apă. Caut deci un loc potrivit, Sunt în vârstă de 47B„i ,i om,o avere mişcStoare de 200U cor. de-aşi găsi,, m’aşl căsători cu O văduvă sau o fată mai înaintată în vârstă. L« dorinţă pot trimite şi po­za. Informaţii la administraţia fou.

M minerală dc Zaizon |a sosit acum proaspătă. ' î

Asupra puterii de-a vindeca a acestei 3Pfr,®’3° JDr. Vilhelm Hanko, bacteriolop regn şi Dl. Df'-. ‘ ^ m rn d a l’a defecte ^Ar 7 o irn n trv o ru l Béla* se poate uideosebi recomanda la aeiecie t

»ttü&sr&igzsu“»:ssss ^ <cumpări mai multe "22 fii. Se găseşte ; a

i n £ n i« i iv prăvălie de vinuri şl ape minerale. ^1. ÜDSBT PlOtZ S f a d a C i s n & d i e i 3 9 .

şi laI fpjfz HarSlIS, R o s e n a n g e p N p . 6 . y

D « , 1,1

N a l t h e r Tablete,„ „ U l««"! “ > “ “ ai° ’ " • ; "!

Acâ r Æ ”r 0JJÆ “ s ^ 'Pleţ«i » • «rf-.c“ - 6-

1 « eB,“ra 0e"eAuret Popescuy - S lb llu , mtc& 2 5 _

8

S A t e l i e p u l p e n t p u d e n i i s t l c â alui ■■■■

■ ‘" I I V ' ““ .■ ramăne închis până la sfârşitul acesei luni din caura, că 6e 5 renQVească sălile./

f o a ia p o p o r u l u i Nr. 3o

îl

• J Ú L I U S G R A V E N H O R S T ,= curelar tn O râ ş t Ic- S z á sz v á ró s, =

>ecomaöd4 onoratului public " ' ' 1

Ateluml 5» de corelării, seláríe ji coferSrie.nade ie execuţi ori ce fel de lucrări aparţinitoare acestei branşe cu

ffi preţuri foarte moderate, " jn

Maoazin hooaf * ,n,brîn® p*ntrn «™ie peatm op ci. şeie Şiju u ţju a il l liu y u i . coferirle; precnm ţi In articoli pentru eărutat ei- lin t, m it, sport p voiaj ţi alte articole de galanterie cu preţuri moderate

Mare asortiment: " is “ ••»■•p«-'Toite artioolele din braaţeele numi» ţ! repiraluri lor se execută promt ti ieftin.— Curele pentru maţini, curele de cuiat ţi legat permanent in depozit.

Comande prin posti se efectuesc promp şi conştiincios. C n u p A r ţ i vân d to t fe lu l C a lfe ţ i u c e n ic i s e

d e p le l verx l. p r im e sc .

• v■ ' D e s c h i d e r e d e p r ă v ă l i e !

| P A R F U M B R Î A A U C î U S T I N , IJ în legi tură cu articoli pentru toaleta Ham'eior ţi domnilor -- în strada Cisnădiei. Nr. 3 (edlficlnl Trossyiianlel). î• _ w?°S.f*/*“ 8jutaî binevoitor Iu noua mea întreprindere, iar eu -■ m& vom fiii» de-a eeryi pe ou., muşterii real ?i solid.. ■■ ........ ----------Peot™ sprijin binevoitor,' seimnez' cu toată stima ..... ■

\ ‘ '

* ...................... » » » » » » » M M i M M i a m , . . . . . /

■»■w, »ouinw. cu ţoată suma ..... ■

V. W. AUGUSTIN. «

= Berea albă şi neagră din =B e r e r i a d e l a T r e i - S t e j a r i

în S I B I I U

este foarte bună şi gustoasă! n ws -

Un tinărdin familie bună, absolvent de 3 mu4 ckftse gimnaziale, reale sau civile, afli loc de practicant 1* firma Ioan Corn ţa &. Fin Sellşte (Sze* llst/c).

S ’a perdut,o I a p ă P O f i e S n o l i l -■ & de po hotarul Corbului (Korbi).Semnul e o potcoavă do fier po pi­ciorul din dfiript ji pe coamă dea- aupra o pată albă. Piciorul plâng şchioapă dar nu tare. Cine va afla’o să o înştiinţeze la ELi*tb«ti» Mărgi­nean din Korbi u. p. AI*6uc«a com. Făgiraţuiui, de unde va primi ciniite fmmoană. 2144

Martin Riegerdin Apoldul de ji# 2sr, tG (Nipp- ipold}, are 80 hectolitre de v i n de v&nzape, eu’ 5 0 —80 cot„ un Ul_ Arati ji 1—5 probe de Tin- 2142

r«do\fîc fercaczc r o l i o r d e b ă r b a ţ i

SFBIIU, s trad a CisnUdiel Nr. 12 recomandă p . t publicului

•«le mal n o n e u t o i c d e t o a m n ă f i i ^ r o i i u n i a r c

M O r U m c n t . -■ ■

Noutăţile•oafte chiar acum. p e n t r u i i n J a c d e kdrbaţl * to f c lu d la m c

cari *• axecutl dupi mâjură cw» mal moderne vestminte pre- c tm : S a c k o , J n q u e t « »i ta « |-

d e ‘ « « Io n , cu pre|uri foarte moderate.___ DeoaebUA i« t c t . f l . . a emşritâ noutjjiic dc »*-r<U rturi şi clirl** \ 1 ° Muna fn 0 fPt,s|l bojfat.

™ » p r* re T c rc n * lio rc n n -»•cp^sate In atelierul meu, Imi per- ■ d e o ,c b lu « tenţiun*

wPrc0{f »* *eolc>Kl ab- •oirentf. — In cnznri de nr- geatăcoafecţlonez un rAnrf

dc haine £j» timpr n h i ^ n 1°™ * Un',o rn ,‘‘ pentru »o*Mţari. cum ţ l lot (ele! de artlcll«M lfo rm ă . dupi c.-c*cripjie ero-*™r* cea mal nouă.

Această bere e căutată >1 •e bea cu plă­cere de toţi cari o cunosc> atât la oraşe cât yl la sate

124: E

Că berea ■■ ° ° «oaatră e futrte d a ta ­ţ i m p*ate ▼edea i i i e acolo că c*»-păriltoril «a iatmi Iţesc ■■mereti ■■■■

■ * ------------

Curclărie’ ?clărie ?i “corerărieOREWDT g . & FEIRI W .

(•tflaloari Sodctntea cnrelnrllor)« . , ' -------- — ■— i i n r ) -----~ i~Sfrad« Osnadici 45 - SIBIIU-Hdlauetgasst 45Aăajarin foarte borat In articole, pentru c r t r o - ţ * t , c A l i r t t , T A n a t, • p o r t çj v o i a j , p 0 .

fl P tO cotA * » r lp o r tm o B c c sl r e ţ e l e s o l i d e ţl

alte articole de ga­lanterie cu preţurile cele mal moderate.Cn- rele dc mn^lnl, cn- rele dc cnaut ţi le« STut, Skr(varzobl) permanent In depozit.^ i,# MVj

Î S t i rt£f*în,e <J'.n ,br\ n!i,<‘ ll repsratura lor se executăpro«t „ « ft.n .-L ,« te dc preţuri, la cerere, se trim it S_ _ Comande prin p o itâ se efcctue«: prorat şl conştienţioa. ——

Mare deposit dc hamuri pentru cal dela sohiH i# cele mal Ieftine pân.1 Ia cele mal fine c o o S î

ioare ((oluri) de cal şl cofere de călătorie

RENUMITELE G H E T E T U R U L„TURUL1

Fab rică de ghete societate pe acţiî

în T IM IŞ O A R A .

Cea mai mare fabrică de ghete în monarhie.

j Magazin sucursale: în SIBIIU,k T ' » , *______

CONDUC n o i P R E T U T I N D E N I

130 sncflrsale proprii.Anual se fabrică:

9 0 0 .0 0 0 parechi.1200 muncitori şi

impiegaţi.

Strada Cisnădiei.