r Anul XV. Arad, Vineri, 7)20 Octomvre 1911 Nr. 220 ABONAMENTUL

Pe an an 28 Cor. Pe un jum. . 14 « Pe o lună 2.40 Ntmiănu de zi pentru Ro­mânia şl străinătate pe

an 40- franci. Telefon pentru oraş şi

comitat 502, TRIBUNA REDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA :

Strada Deák Ferenc Nr. 20 1NSERŢIUN1LE

se primesc la administraţie. Mulţumite publice şi Loc deschis costă fiecare şir

20 ffleri. Manuscripte nu să înape lăzi.

Politica Saşilor din Ardeal. Braşov, 17 Octomvre.

In viaţa politică a conlocuitorilor no­ştri saşi încep să se validiteze to t ma i mul t două curente. F a ţ ă de politica oficială oportunistă începe să se manifeste to t mai puternic nemul ţumirea pături lor largi-ale poporului săsesc. Pen t ru cei cari cu­nosc mai deaproape frământări le popo­rului săsesc, nu mai e ta ină că politica ofi­cială, adecă at i tudinea majori tăţ i i deputa­ţilor saşi cari au t recut în t abă ra guver­namentală, nu numai nu e aprobată , ci e chiar combătută de pături le largi ale po­porului cari cer o acţiune naţ ională con­ştientă.

. Intre reprezentanţ i i celor două cu­rente s'a deschis de mul t o prăpast ie a-dancă. Politicianii saşi oficiali, în frunte cu deputaţii Neugeboren şi Dr. Rudolf Schüller, măr tur isesc credinţa că în faţa întăririi tot mai amenin ţă toare a elemen­tului românesc, Saşii t rebuie să-şi apere

gatra proprie ^ i să nu facă comuni ta te cu celelalte popoare nemaghiare din ţară , nici •chiar cu Şvabii înrudiţi din Banat . Repre-îeatanţii curentului de redeşteptare na­ţională, în frunte cu deputatul Sibiiului Budolf Brand s ch, cer dimpotrivă u rmarea Шеі politici germane, în unire cu toa te

litementele germane din Ungar ia . Şi cer • ia acelaş t imp ca şi în par lamentul ţării tóse dea glas cererilor îndreptăţ i te ale lor, färä considerare dacă aceasta e pe placul

guvernelor ungureşti , pentrucă poporul săsesc din Ardeal îşi poate păstra carac terul jiaţional numai solidarizându-se cu ceilalţi Germani din ţară.

Glasurile cari cer inaugurarea unei po­litici săseşti naţionale se înmulţesc şi în afară de hotarele Ungariei. Un cunoscut publicist german, Pau l Samassa, răspun­zând unui articol al episcopului săsesc Teutsch, care luase apărarea politicei ofi­ciale, face înt r 'un ziar german din Berlin o aspră critică acestei politici de oportu­nitate, scriind între altele :

,,Chiar dacă politica de oportuni ta te a Saşilor ar fi justificată de evenimentele zilnice, ea nu poate fi edificatoare. De mul te ori s'a dovedit că vitejia, care nu prea ţ ine seamă de raţ iune, e o politică cu­minte . Sau poate n 'a fost nebunie — din punctul de vedere al politicei de oportuni­t a t e — răsboiul Burilor împotr iva Engle­zilor? Burii au fost învinşi iş au ajuns azi s tăpânitori i reali ai Africei. Dacă n ' a r fi luptat , s'ar fi înecat, paşnic, în corupţie. Ce înţeles adânc au cuvintele istoricului Treitschke : „Lupta e cel m a i moral ele­ment . " In lupta pentru bunur i ideale sunt ascunse izvoare miraculoase de forţe mo­rale. Nu-mi pot închipui că Saşii ar fi pu­tu t ajunge mai rău dacă ar fi combătu t legile şcolare ale lui Apponyi, decât au ajuns făcându-se şi ei vinovaţi în votarea lor. Nu cred ca ceea ce li-s'a promis, în ta ină sau pe faţă, în ce priveşte aplicarea legilor, nu li-s'ar fi promis şi admis dacă deputaţ i i saşi ar fi părăsi t part idul con­sti tuţional. . ."

Noul curent săsesc se întemeiază pe un principiu adevăra t : politica de oportu­ni ta te nu este niciodată favorabilă pături­lor largi, ci numai conducătorilor vremel­nici ai unui popor. Asupra pături lor largi exercitează o influenţă corumpătoare , câtă vreme conducătorilor le uşurează si­tua ţ ia . Azi nimic nu e mai uşor decât să fii deputa t sas, căci deputăţ ia nu-ţi impune nici o datorie, decât poate datoria de-a vota toa te proiectele de lege prezinta te de guvern, chiar şi proiectele cari sunt în­dreptate împotr iva poporului pe care îl reprezintă. Pol i t ica de oportuni ta te nu le impune deputaţi lor saşi nici o muncă. De acea şi găsim atâ ţ ia inşi cari nici nu şi-au făcut apari ţ ia în Cameră decât poate ca să voteze sau să-şi ridice lefurile de depu­ta ţ i .

F ă r ă îndoială, politica aceasta de pri­copseală le aduce deocamdată favoruri mater iale vremelnice. Astfel vedem că în noul buget al anului 1912 ministrul de culte prevede pentru clădirea gimnaziului săsesc din Sibiiu 400,000 de coroane; pen­tru gimnaziul din Sighişoara 350,000 cor. şi pentru cel din Mediaş 83,000 de coroane, fără altă îndatorire — cum spune organul autorizat al politicei săseşti „Siebenbür-gisch Deutsches Tageblat t" , decât ,,de-a continua a creşte pe seama patriei cetăţeni buni şi a promova cultura poporului".

Dar aceste subvenţii nu sunt recunoaş­terea îndreptăţir i i acestor instituţii săseşti la ajutorul din par tea statului, ci numai răsplata pentru at i tudinea oportunistă a cercurilor săseşti oficiale. N 'au deci nici

P o r t r e t u l . D e Victor Eft imia.

• Se reîntorcea, aproape îmbătrmit. .Sufletul îi era bătrîn de multă vreme. Iar

vederea locurilor copilăriei, îl înseninase. Vuetul Parisului, mai stăruia încă în fundul urechilor saje, dar încetul cu încetul balaurul uriaş, în oăraitaele căruia se sbătuse aţâţi amar de ani, sforăia tot mai departe şi tot mai departe îşi duhnea fumul sutelor de guri. D inu Bogdan lip-«* de zece ani din ţară. Cabareturile din Mont­martre, tavernele din cartierul latin, femeile fru-mease, caii delà curse şi toate mărunţişurile cari llcătuesc viaţa unui străin tânăr, îl furase şi pe dânBul ca pe atâţia alţii şi'l ţinea strîns acolo. Fuseseră zadarnice scrisorile trimise din ţară. Nici la moartea tatălui său nu plecase. Venise abia acum, când trebuia neapărat să fie acolo, îna­inte ca manile lacome ale rudelor să împartă ave­rea părintească.

. Şi acum începe să. uite, uită femeile şi roreele, uită cărţile greoaie cu paragrafele cărora nu le dăduse de rost nici odată. Un ideal de viaţă ttouă îl prinsese acum: visa să'şi îngrijească sin-fltt moşia, s'o mărească, să muncească, să lupte. ІМ acasă acum, era la el acasă... în t ins pe iarba n&ţire şi foarte înaltă a livezilor sau sub nucul uiitş din dealul mănăstirei îşi umplea sufletul ea seninătatea cerului de primăvară, cu mireaz-m» florilor, cu adierile vântului. Simţea tresărind unofletul său viaţa de odinioară, pierduta viaţă liopilăriei — plină de soare şi de fluturi, l ipsită | | frudà grijilor...

Erau aceleaşi locuri de altă dată. Iarba se îndoia în aceleaşi legănări de valuri, fluturii pur­tau aceleaşi haine pestriţe de odinioară şi ciudat, chiar inima lui, inima ce ş'o crezuse putrezită de atâta vreme, tresărea în piept, nerăbdătoare se­toasă de viaţă ca în vremea de demult. Era fericit, o fericire care nu mai fusese. La ce bun toate fră­mântările acelea de până acum, alergările după alte vise, întrecerile zadarnice — după o fericire căutată ?

Dar fericirea era în satul lui în frumoasele grădini părinteşti, în casa legată a părinţilor săi... Ş i azi tresărea. Păreri le de rău îl copleşesc. Pă­rinţii lu i? Nu-i văzuse de mult .ş i nu era să-i mai vadă. De tatăl său îşi aducea bine aminte că era bătrîn vioiu, care'şi petrecea toată ziua pe moşie, certându-se cu ţăranii şi bătându-i apoi pe umăr în semn de pace. Simte şi acum lacrima ce picase din ochi bătrînului când 1-a sărutat pe frunte, în ziua plecării.

— Du-te fătul meu şi cunoaşte lumea. Mă încred în tine. Şt iu că n'ai să mă faci de rîs. Şi f i i bărbat nu fi femee. Când te-o prinde dor de ţară şi de noi, potoleşte'l, că şi aşa tot n'o să f im împreună în vecii-vecilor...

Trei ani în urmă bătrînul a murit... D i n u Bogdan n*avu vreme să'l plângă mult, căci î l fer­mecase o dansatoare din Montmartre. Ş i nici mai târziu nu porni spre ţară, venia abia acum câteva zile dupăce mama lui plânsese, atâta, pe scrisoarea unde-i vestea sfârşitul apropiat, chemându'l încă odată, cea din urmă dată la sânul ei...

Bătrîna murise fără să'l mai vadă. Şi el plân­sese mult pe mormântul din curtea mânăstirei,

plânsese răscolind printre lucrurile ei — atâtea lucruri care erau ale lui, ale singurului copil. In cuferile vechi mirosind ia cuişoare, printre hai­nele bătrînei, găsea cele dintâi cărţi ale lui, jucă­rii uitate, fotografii. Zilele de demult, se perîndeau în mintea lui copleşită de amintiri, ţiindu'l cea­suri întregi deasupra vr'unui cufăr deschis cu manile răzimate de colţul lui, cu capul plecat pe coate cu ochii închişi cu mintea dusă... Poveşti le din copilărie spuse la gura sobei şi sfaturile şi mângâierile ei, şi lacrămile ei, la plecare şi atâ­tea scrisori cari îl chemau acasă — îi năpădesc în suflet, î l dor, îl fac să plângă. Chipul ei atârnat iânga icoane — acelaş chip care veghea la capul său, în oraşul depărtat care cetise de atâtea ori iertare şi îndemn la muncă, în zilele de răstrişte... Invălmăşagul norilor de patimi şi de remuşcări chipul ei fusese singurul colţ de cer senin. D e câte ori desgustat de viaţa uşuratică a Parisului, des-gustat de el însuşi şi de femeile pe cari le făcea să'şi înşele soţul — nu ridica el ochii la portre­tul mamei sale ! Ştia că departe, într'o casă simplă de boierii oltenii e o femee sfântă, prin minteai căreia n'ar fi trecut înc'odată cel mai mic gând de păcat.

Şi în amintirea mamei sale el erta pe toate vinovatele cari greşiseră. Sfinţenia ei răscum­păra păcatele tuturor femeilor din lume...

Acum când ea nu mai este, Dinu, trecea singur ca un duh din altă vreme, prin odăile largi ale ca­sei părinteşti. Paşi i săi sună prelung deşteptând ecouri în toate colţurile. Tot ce se leagă de aminti­rea mamei sale îl făcea să tresare. In fiecare zi câte un bătrîn sau câte o prietenă a moartei îi po­vesteşte amănunte din cele din urmă zile ale ei.

„ T 1 1 B u к &т 20 Octomtfe н 1911

un tèmeiu moral şi nu sunt proprii a deş­tep ta în păturile largi sentimentul mân­driei naţionale, nefiind rezultatele unei lupte frumoase, ci numai rezultatle unui tâ rg urât .

împot r iva efectelor demoral izatoare ale acestei politici de veşnică târguiala se ridică noul curent, care vrea să redeştepte în pătur i cât mai largi sentimentul dato­riei naţ ionale şi convingerea îndreptă ţ i tă că to t ce primeşte un popor delà guvern ca „favor" se poate obţ inea prin luptă so­lidară — ca împlinirea unei cereri îndrep­tă ţ i te .

Noi nu putem decât să* ne exprimăm simpatia pentru noul curent de regenerare naţ ională a poporului săsesc, care — lup­tând alături de celealalte popoare nema-ghiare asuprite — va putea contribui în măsură însemnată la înlă turarea unui sis­tem politic corupt.

Noul ministru de comerf. „Monitorul oficial" publică în numărul său de azi două autografe re­gale despre desărcinarea ministrului Lukács ca ministru de comerţ şi numirea, în locul lui, a de­putatului Beöthy László.

*

Obstrucţia continuă. Comitetul executiv al partidelor opoziţioniste unite a ţinut azi şedinţă în care a hotărât continuarea obstrucţiei tehnice, neavând nici un motiv pentru a schimba tactica de până acum. In cursul săptămânii viitoare se vor îngădui numai două discursuri la proiectele militare.

In şedinţa de azi s'au continuat votările no­minale.

* Iarăşi tricolorul. Cetim într'o gazetă săsească

1 ; n Braşov că eri dimineaţa a avut loc în Braşov лГ. conflict între un poliţist şi un muncitor român

- i - pentru tricolorul nostru. U n grup de munci­tori români din comitatul Hunedorii a sosit la Braşov. Unul dintre ei purta pe pălărie o pan­glică tricoloră.

U n sergent de poliţie a descoperit numai de­cât ,înalta trădare" şi l'a somat să îndepărteze panglica. Muncitorul român s'a împotrivit şi de

aici s'a născut o încăierare serioasă. I n cele din urmă muncitorul a fost dus la secţie.

„Acest incident — scrie ziarul săsesc — du­rere, ne dovedeşte că ordinaţiunea europeană a ministrului de interne prin care se îngăduie pur­tarea tricolorului româneec nu mai ѳ în vigoare, căci altminteri nu se poate închipui ca un slujbaş subaltern să procedeze atât de sumar şi necru­ţător".

Nic i nu mai întrebăm dacă n'ar fi la loc o interpelare în Cameră!...

Contele Tisza asupra situaţiei. După o tăcere de luni de zile, contele

Tisza a vorbit azi în Arad alegătorilor săi. Trebuie să recunoaş tem chiar delà înce­put că aspiraţiile naţ ionale ungureşt i şi-au găsit pentru zilele noastre expresia ul t imă în credinţele politice propagate de con­tele Tisza; o expresie mai rafinată, m a i superioară şi, în consecinţă, mai conştientă decât acea pe care o pu tem desprinde din ideologia altor personali tăţ i remarcabile ale politicei ungureşti .

Cele ma i primejdioase concepţii poli­tice pentru noi, naţ iunle nemaghiare din Ungaria, — dacă, în genere, pu tem să admitem o primejduire esenţială a aspira­ţiilor noast re naţ ionale — sunt deci cele mărturis i te de contele Tisza. De aceea vom urmăr i pas de pas act ivi ta tea lui po­litică şi nu vom scăpa din vedere, că toc­mai în baza superioarelor lui cali tăţ i de om politic, contelui Tisza viitorul i-a re­zervat mar i acţiuni politice ungureşti , de-o agresivitate, după toa te semnele, mai po­ten ţa t ă decât cele din trecut , pent ru a că­rei infruntare ni-se impune to t ma i im­perios o reculegere a tu turor forţelor noa­stre de resistenţă.

Din resumatul ce dăm la vale asupra discursului de azi al contelui, cetitorii no­ştri pot să constate iarăşi exigentele abi­l i tăţ i prin cari acest om reuşeşte să ar­monizeze aspiraţiile naţ ionale ungureşt i

cu interesele de v ia ţă ale monarchiei şi să făurească, chiar din stările externe de astăzi, un argument pent ru asigurarea in­tereselor monarchiei prin triumful aspira­ţiilor ungureşti . Căci, vorbind despre ne­cesitatea reformelor mili tare, contele Ti­sza crede, că prin admiterea acestor re­forme prestigiul de putere al „naţ iunei ma­ghiare" va căpăta o ho tă râ toare influ­enţă, nu numai în ce priveşte consolidarea monarchiei, ci şi greuta tea ei ca factor în politica externă. Sporirea forţei a rma te a ţăr i i e o necesitate vitală pentru „naţiune", a spus nobilul conte, pentrucă numai a-vând la îndemână o mare forţă armată va putea să inaugureze o politică deplin energică împotriva naţionalităţilor şi să contracareze tendinţele antimaghiare ale unor cercuri din Austria.

Avem în aceste mărtur is i r i cvintesenţa politicei contelui Tisza şi îi suntem recu­noscători că ne-a desvălit 'o în termini atât de lapidari. Avem un cuvânt mai mul t de acum nainte să ne însufleţim pentru jert­fele ce ni-se cer în numele patriotismului nostru şi -al t radiţ ionalei noastre loialităţi faţă cu domnitorul. Căci declaraţiile con­telui Tisza nu sunt vorbe fără greutate în ba lan ţa politică a monarchiei , nu pentru­că el e omul viitorului. Ne-a t rada t 'o chiar el înc 'odată, prin gestul de ameninţare se­rioasă şi foarte categorică, ce a adresat la sfârşitul cuvântări i sale de azi obstruc­ţiei.

Sperăm însă să revenim asupra decla­raţii lor contelui Tisza şi ne mărginim a-cum să redăm discursul în liniile sale esen* ţiale.

Organizaţia din Arad a partidului guverna­mental a luat pentru ziua de azi cele mai întinse măsuri pentru a preveni disordinile anunţate de partidul socialist. In teatrul unguresc de vari unde a avut loc „darea de seamă a depuatului Aradului" n'a putut să pătrundă decât un publie „de încredere": întreagă evreimea şi funcţiona-mea oraşului. F i x la orele 3 d. a. contele Tisza a apărut pe scena teatrului şi şi-a început numai decât cuvântarea:

Şi el îi iubeşte pe toţi moşnegii aceia pitici, pe ' toate bătrînele încovoiate, căci fiecare din ei, are ? ceva din fiinţa ei căci în ochii tuturor s'a oglindit cândva fala ei.

Ce triste sunt cimitirele sărace din jurul mă­năstirilor !

Pes te crucile de lemn, peste movilele de pă­mânt, păzite de vişini mărunţi trec adieri plân­gătoare şi'n umbră pâlpăie luminile de candelă, aprinse în amurg. Câte un glas de fată boceşte pe vr'un mormânt; femei cernite înf ig lumânări de ceară pe vr'un colţ de lespede — şi noaptea i vine să pustiască ţara morţilor. In adăpostul unei hori de brăduţi e mormântul ei, mai frumos ca toate celelalte. Sunt mai multe flori acolo, iarba nu creşte printre pietri pe marginea lespezii se cunosc mai multe urme de lumânări. O soră a moartei vine de câteva ori pe săptămână şi plânge

pe mormânt. Neveste înzestrate de răposată, toarnă undelemn în candelă, copilite botezate de ea, ciudate în tristeţa lor vremelnică, presară mic-şunele şi aglice, culese pe marginea cărărilor din crîng. Şi el le vede din poala nucului înalt, vede

şi luminiţa de pe mormânt, ascultă tânguitorul cântec de mort — dar nu se coboară să plângă pe groapa mamei, fiindcă ştie că s'ar izbi cu fruntea de lespedea rece a mormântului...

într'o seară întârziase sub nuc. Nici o umbră nu se mai strecura printre cruci.

Cimitirul cu umbra lui deasă, cu luminile cande­lelor, părea un cer încărcat de stele.

Oare stelele nu sunt candele aprinse pe mor­mintele sufletelor?

Dinu visa în liniştea nopţii. Deodată tresări. Auzise fâşiitul cetinei. Stre-

curîndu-se tiptil, un bătrîn îngenunchie la mor­mânt şi rămase acolo vreme îndelungată. A doua seară iar. Şi o săptămână în şir, bătrînul veni să se roage pe mormânt. In ziua cea din urmă, când adâncit în visare n'auzise nici un sgomot în jurul său, moşneagul simţi o mână pe umăr. Era fiul moartei.

— Ce cauţi aici? — întrebă blând glasul tre­murător al celui reîntors.

Bătrînul strigă înăbuşit, îl privi mustrător, se smulse de sub apăsarea Iui, şi o luă la fugă pe­ste morminte. Acum fugeau amândoi, ca două nă­

luci în lumina răsăritului de lună; păreau doi morţi înviaţi cari se fugăresc pentru duşmăniile din viaţa cealaltă.

Fugeau pe coasta dealului, peste livtii, pe uliţele satului. La o cotitură, bătrînul pieri. Dinu rămase uluit. întrebări ^c/udate îi chinuiau mintea. Ce căutase pe groapa mamei sale? D c ce fugise? Ce taine ascundeau toate astea? întreaga noapte c-1 nu putu să doarmă. Isi frământa mintea cu tot felul de gânduri.

Spre zori alergă în odaia icoanelor. Lumina candelei cădea şi pe obrazul chipului

din perete. Ciudat. I-se păruse? Părea că ochii ei cer iertare, părea că mâna ei se ridică epre obraz degetul îi apasă buzele, par'că ar fi vrut să zică:

— N u mai cerceta! Iar ochii ei spuneau acum: D e ce te-ai mai întors? ...Şi Dinu, cu sufletul cuprins de cea mai mare

amărăciune pe care o simţise vr'odată, scoase por­tretul dintre icoane şi'l duse în odaia de alături, atârnându'l printre celelalte portrete, printre oa­meni...

Funii şi articole de funărie se pot cumpăra delà firma 1 1 « I m Х м 1 1 J L 1 « 4 * ! m a r e industrie de ar-

Molnár is Mátrai, ssäbk Magazinul şi biroul: Séna-íér 1. Domiciliu şi fabrica: Klapka-sor 2

Are în depozit şi vinde cu preţuri extraordinare de ieftine: saci de in, cânepă, urzică. Scoarţe din ţese-tură de in, impenetrabile, saltele şi sfoară de legat altoîî, precum şi alte sfori la diferite maşini. — Tri­mitem cu plăcere mustre şi lămuriri. Cumpărătorilor vechi le dăm rabat Comandele se execută prompt

s a

20 Octomvre n. 1911

N'am de gând — a zis — să fac o dare de. seamă după tipicul obişnuit. Sper că cunoaşteţi atât situaţia parlamentară actuală cât şi fazele ei de evoluţie, din ziare. Voi stărui numai asu­pra chestiunilor esenţiale, cari trebuie să preo­cupe pe bărbaţii politici serioşi, înzestraţi cu sen­timentul răspunderii. Chestiunea care dominează situaţia ѳ chestiunea reformelor militare. Daţi-mi, voie să fac o scurtă reprivire asupra trecutului, ea să putem înţelege deplin importanţa acestei chestiuni.

Constituţia din 1867 a ridicat naţiunea ungu­rească la rangul de factor cu greutate în balanţa politicei europene. Ea îşi pierduse această impor­tanţă, încă în 1526, după dezastrul delà Mohács. A avut-o însă pe timpul glorioşilor regi din casa arpadiană, pe timpul Anjoueştilor şi pe timpul lui Matia. In 1867 vremile s'au împlinit , o ple­iadă de mari bărbaţi au vestit aceasta. E i au dat naţiunei un mare avânt în calea ei de evoluţie. Devenind naţiunea ungurească factor hotărîtor alături cu Austria, a primit o mare răspundere în faţa istoriei universale. Naţ iunea şi-a câştigat un frumos prest igiu mai ales prin jertfele înţele­gătoare ce a adus pentru armată. Au fost, sunt, şi or să vie vremuri când jertfele pentru armată sunt o chestiune de viaţă pentru ori ce popor. Vai de naţiunea care a neglijat să-şi aranjeze rapor­tul de forţe interne. Lipsa de înţelegere pentru iorţa armată poate să f ie fatală într'un moment dat şi iluzia deşartă a puterii să se răzbune amar. Aci prestigiul Ungarie i a suferit o gravă ştir­bire prin lipsa aceasta de înţelegere. Noi suntem vinovaţi de multă indiferenţă în acest punct şi etăm şi azi nepăsători în faţa neliniştitoarelor semne ce se arată lo orizont, din toate părţile, în special însă dinspre Balcani. D in clipă în clipă putem să ne aşteptăm la surprize fatale şi e tim­pul suprem să ne întărim pentru toate eventua­lităţile.

Dar neglijarea forţei armate se resimte şi în interiorul ţării noastre. Naţ iunea maghiară a ajuns să nu mai poată inspira respect nici în lă-Ыги, decum în afară. Prest ig iul ei e sdrunci-Ш şi lipsa de prestigiu a slăbit în grad pri­mejdios, chiar şi rela{iile naţiunei cu coroana. Putem, oare, să facem vre-odată, fără armată co-mpuntătoare, o politică deplin energică împo­triva naţionaliştilor? Şi vom putea, oare, să des-voUăm resistenţa necesară, ce trebuie să opunem mor tendinţe antimaghiare din Austria? — în gr-adul cerut de interesele superioare ale naţiunei ungureşti! Dar e o chestiune vitală chiar pentru monarhie prestigiul naţiunei ungureşti, căci nu­mi triumfând aspiraţiile noastre vom putea de-mi o forţă de consolidare a monarhiei, o forţă cm să cadă cu cuvenita greutate în cumpăna po-Шш externe a Austro-Vng ariei.

împrejurări specifice complică azi situaţiia noastră .internă şi străinii nu pot înţelege natura {i«auzele acestor complicaţii. N u pot înţelege nen-tni ce întârziem cu votarea reformelor militare într'o situaţie externă atât de dificilă cum e cea dată. O armată puternică ne-ar face doar mai. temuţi şi ne-ar reda sentimentul siguranţei, cáct ar garanta şi triumful aspiraţiunilor ma­ghiare, ar garnta realizarea deplină a constituţiei din 1867.

In Austria nu se bucură nimeni de legi le din 1867, tocmai fiindcă ele însemnează triumful ace­stor idei. O mare parte a opiniei publice din Au­stria etă şi astăzi la pândă pentru a prinde mo­mentul priincios scopului de a răsturna aceste legi. Pe linia întreagă, aproape, s'au realizat doar atenei aspiraţiile ungureşti. într 'un singur punct au convenit bărbaţi politici din 18Ѳ7 să facă con-eeeii coroanei şi aceasta e armata. E i n'au putut învinge nedumeririle coroanei în ce priveşte or­ganizaţia armatei. De aici se explică sentimentul de,durere ce a rămas să dăinuiască şi azi în po­porul unguresc, de aici nemulţumirea lui cu ar­mata. Duşmanii au exploatat acest punct vulne­rabil al nostru. Peccatur — însă — et intra et eptra muros.... Ideea monarhiei unitare tot mai iipiteşte în unele cercuri politice, deşi nu există o rătăcire тц mare decât această ideie, după ce ştim că armata numai dacă îşi va deschide por­ţie pentru sentimentul naţional va putea să aibă cfiiagul însufleţirii soldaţilor.

Vorbeşte apoi despre luptele politice din dece­sul din urmă, arătând zădărnicirea comandei un-

•eejti. Chestiunea armatei a trîntit atâtea ca-

„ T R I B U N A

bineţe (Széli, Khuen) până s'a putut ajunge la o învoială mai acceptabilă în cunoscutul program al „comisiei de nouă". I n baza programului ela­borat de comisie i-s'a deschis un larg teren limbei şi spiritului unguresc în armată. Ofiţerii vorbesc azi tot mai mulţi ungureşte. Instrucţia se face şi ungureşte. Deocamdată nu s'a putut obţine să aş­teptăm cu paciinţă plinirea vremilor, când aspi­raţiile ungureşti să se realizeze şi pe teren mi­litar.

Face o scurtă revistă a crizei de sub coaliţie şi arată discordia dintre şefii coaliţiei în ches­tiunea armatei, precum şi neputinţa lor de-aşi fi realizat dezideratele. Vorbind apoi despre jert­fele reclamate de reformele militare, spune, că uu sunt nesuportabile. Cine cunoaşte gradul de des-voltare al forţelor noastre economice nu poate să afirme aceasta. Adevărat că sunt grele, dar sunt reclamate de nevoi şi mai grele. E minimul cu putinţă ce se cere în proietele militare. Plusul de cheltuieli e în mare parte pentru echipamentul şi armamentul trupelor, ceea ce indică o desvoltare, nu extensivă, ci intesivă a armatei, — lucru cerut şi de opoziţie. Sporirea contingentului de recruţi ѳ deasemnea minimal. Starea de azi în armată e că, în vreme de bătaie, chiar în l inia primă e nevoie de rezervă, ceea ce din punct de vedere militar însemnează o formidabilă anomalie. Dar şi din punct de vedere umanitar anomalia aceasta nu mai poate fi tolerată. Rezerviştii sunt oameni slăbiţi de nevoile vieţii şi au uitat cei mai mulţi serviciul, aşa că tocmai ei, cari sunt în acelaş timp şi capi de familie, sunt cei mai primejduiţi as­tăzi. Soldaţii activi sunt mai destoinici şi se pot feri mai bine în foc. U n răsboi în asemenea îm­prejurări ar putea să aibă urmări de-a dreptul catastrofale, căci ar răpi cele mai scumpe vieţi ţării. Cât de vinovaţi sunt deci cei ce întârzie o schimbare a acestor împrejurări triste! (A-plauze).

Economii de cheltuieli s'ar putea face numai în contul honvezimei, unde rămân însă în acest caz aspiraţiile naţionale! (Aplauze). Arată apoi avantajele economice şi sociale ale serviciului de doi ani. Serviciul de doi ani va curma anomalia ca în prima l inie de bătaie să f ie trimişi rezer­viştii, după ce va creşte numărul soldaţilor ac­tivi.

Trece apoi la partea a doua a vorbirii, la ob­strucţie. Votările nominale din Cameră scutesc pe opozanţi să se rostească asupra chestiunei, de pildă, a rezerviştilor. Arată fazele prin cari a trecut obstrucţia. (Vorbirea contelui Coloman Tisza, caniculele, cazul ziarului „A Nap" etc.) Azi în sfârşit se ivesc semnele şovăitoare ale unei păci. Ironizează mijloacele de luptă ale obstruc­ţiei şi le înfierează. A stat la îndoială, dacă e bine să vorbească despre obstrucţie. Spune că e omul luptelor hotărîte şi că n u se teme să vor­bească. S'ar bucura totuş dacă s'ar putea evita necesitatea luptei. In anii din urmă s'a putut ob­serva o potolire a divergenţelor personale dintre partide. N u trebuie readusă sălbăticia luptelor dintre partide. Să facem totul pentru contracara­rea efectelor nihiliste ale obstrucţiei. Citează nişte declaraţii făcute de Justh delà catedra preziden­ţială, declaraţii în care el vestejia în principiu foarte aspru campaniile obstrucţioniste din tim­pul coaliţiei. Chiar coaliţia a fost nevoită să înăs­prească în mod provizoriu regulamentul intern în 1908, după ce s'a convins că libertatea de cu­vânt trebuie aplicată numai până unde încetează discuţia întemeiată pe argumente. Citează mai multe fragmente din vorbirile parlamentare ale conţilor Apponyi şi Andrássy, în cari aceştia au reprobat obstrucţia ca mijloc de luptă parlamen­tară. Apponyi a admis-o numai pentru cazuri de extremă necesitate, ca mijloc revoluţionar, Unde sunt însă astăzi criterii le unei revoluţii ? N u e-xistă azi nici un argument serios în sprij inul ob­strucţiei, în vreme ce necesităţile de viaţă ale na­ţiunei maghiare reclamă imperios încetarea ei, căci n u e decât cea mai condamnabilă anarhie ori nihilism, oare seacă toate forţele ţării. Iată şi conţii Apponyi şi Andrássy mărturisesc aceasta şi totuş l'au reprobat pentru înscenarea acelui 18 Noemvrie memorabil (Aplauze.) Azi nici chiar opinia publică din partidele opoziţioniste nu a-probă obstrucţia. Dovadă spiritul ce a domnit în congregaţia comitatului Pest , care e un vechiu comitat opoziţionist. Vorbeşte pe lung contra ob­strucţiei şi face un ult im apel pentru contenirea ei şi pentru reuşita acţiunei întreprinse de preşe-

Pag. 3

dintele Camerei, de Berzeviczy. Ar fi o greşală fatală să nu se oprească obstrucţia pe povârnişul care a apucat şi să încerce şi mai departe a coborî tot mai jos prestigiul ţării.

E ora a 12-a. Marile interese ale naţiunei ma­ghiare cer să înfăptuim fără amânare reformele militare şi să-i punem la adăpost viitorul în a-ceste zile de mari primejdii . Mă voi bucura dacă va reuşi aceasta pe cale paşnică, în caz contrar însă vă declar în chipul cel mai solemn că, fără şovăială, fără să zăbovesc o clipă, îmi voi jertfi toate forţele şi toate calităţile cu câte m'a dăruit Dumnezeu pentru izbânda acestei supreme cauze naţionale. (Prelungi aplauze).

Sfârşind contele Tisza, adunarea a luat hotă-rîrea să trimită omagii telegrafice guvernului.

Seara la orele 7 şi jumătate a avut loc la res­taurantul hotelului Crucea-Albă un banchet, unde contele Tisza a ţinut un toast de acelaş înţeles general..

O deputafiune românească la contele Tisza.

Aflăm că az i , , în tre orele 11 şi 12, contele Tisza a primit, în şirul audienţelor ce a acordat, şi o deputaţiune românească, compusă, afirmativ, din reprezentanţi ai Românilor din Arad. Deputa-ţiunea a cerut contelui Tisza să găsească la şcoa-lele elementare de stat un post pe seama învăţă­torului Aurel Micloşi. Cererea aceasta cică ar fi fost sprijinită cu argumentul, că învăţătorul Mi­cloşi, oare ocupase anii trecuţi un post la una din şcoalele confesionale româneşti ale Aradului, a fost lipsit de pane pentru spiritul unguresc în care instrua pe şcolari. învăţătorul Micloşi e deci jertfa autorităţilor noastre şcolare — a spus brava deputaţiune. I n timpul cât a stat şcoala aradană, a câştigat chiar mai mulţi aderenţi pe seama ideilor ungureşti. — Ca să fie la culmea mândriei româneşti, deputaţiunea bravilor ara-dani, cică ar fi făcut contelui Tisza şi făgăduială că membrii ei îşi vor trimite copiii în viitor nu­mai la şcoala ungurească, ba i-au dat contelui pi o declaraţie despre aceasta.

Bravul domn Micloşi, care prin urîta dsale faptă vrea să sdruncine şi armonia în sînul popo-raţiei din suburbiile româneşti ale Aradului, după cât ştim e susţinut de anumiţi membri ai con-sistorului arădan al căror „om de încredere" este. Răspund aceşti domni pentru faptele lu i? ! Ş i în genere mai pot răspunde pentru faptele lor chiar, prin cari au sdruncinat de mult armonia societăţii intelectuale din Arad?!

Unde se va opri acest mizerabil proces de dis-trămare!

Dacă se vor adeveri ştirile aceste, învăţătorul Micloşi, dimpreună cu toţi tovarăşii lui trişti — e vrednic de cel mai mare dispreţ al societăţii noastre şi datoria de-al boicota ni-se impune tutu­rora.

Invitare la abonament începând cu 1 Octomvrie, un nou cuar-

tal, rugăm pe onoraţii abonaţi, cărora li-a expirat abonamentul, să binevoiască a grăbi eu reînoirea lui la vreme.

Apelăm totodată la acei onoraţi restan-ţieri, cari au cerut amânare până la acest termin să binevoiască a-şi achita datoriile ІФГ, căci administraţia nu e în poziţie a le mai putea acorda nouă amânări.

Abonamentul la „Tribuna" este: pe un an — — — — 28.— cor. pe 1 / 2 an — — — — 14.— cor. pe 1U яа — — — — 7.— cor. pe 1 lună — — — — 2.40 cor.

Pag. 4 „ T R I B Ü N A* 20 Octomvre il. 1911

U n o m a g i u B e g e l u i C a r o l . Acum câteva zile s'au împlinit trei«luni de

când laBerlin, un grup de admiratori ai Eegelui României Oarol I, au aşezat o placă comemorativă pe zidul casei din alte Iacobstrasse, în care M. Sa a locuit acum 50 de ani.

Cu ocaziunda aceasta, „Revista Armatei" din Bucureşti, publică un prim articol, datorit pe­nei unui înalt militar în activitate.

Reproducem aci câteva pasagii din acest arti­col important:

„ îna inte de a face descrierea plăcii şi a solem­nităţi i caro a avut loc — începe articolul — so­cotim de cel mai mare interes pentru noi, Ro­mânii, să revedem acele frumoase pagini din viaţa iubitului nostru Rege, care corespund epo-cei la oare se referă placa comemorativă.

Era în vârstă de 18 ani. Cu mare succes trecu principele examenul de

ofiţer, în anul 1857 la Munster, obţinând men­ţiunea „bine", — condiţie care nu era obligatorie pentru un membru al Casei Hohenzollern — în urma căruia fu înaintat la gradul de scublocote-nent în I-iul regiment de artilerie de gardă din garnizoana Berlin.

U n an mai târziu, spre marea bucurie a tână­rului principe, tatăl Său, principele Carol An­ton de Hohenzollern se mută la Berin, spre a lua preşidinţia ministerului prusian, pe care'l con­duse timp de patru ani. Aceşti patru ani de viaţă intimă cu veneratul Său tată, au fost de mare însemnătate pentru tânărul principe, căci a avut prilejul să se iniţieze în cele mai de seamă che­stiuni de politică, învăţăură care mai târziu ca Suveran, şi-a dat roadele atât de folositoare poporului român.

„Reproducem aci — după scrieri autorizate — câteva notiţe asupra caracterului principelui şi a modului său de a se conduce pe acele vre­muri.

„La fel cu tatăl Său, nu era de loc partizan al ideilor reacţionare care domneau în anumite cercuri înalte; era mai mult liberal şi avea rela-ţiuni cu mai multe famili i burgheze, lucruri cari nu prea erau bine văzute la Curte.

In această privinţă principele Carol al Pru­siei s'a arătat, într'o ocazie, minat că principele Carol de Hohenzollern a dansat în uniformă în casa unui ministru. Tânărul principe a răspuns că „nu a dansat acolo ca ofiţer al gardei şi ca prinţ de Hohenzollern!"

Spirit liberal, nu-i plăcea prea multă etichetă, ţinea să fie în contact cu poporul, cu burghezia şi era foarte mulţămit când putea să petreacă în mijlocul ei, acesta a fost caracterul suveranu­lui nostru care a făcut din principele Carol de Hohenzollern un rege ideal pentru un stat con­stituţional".

Şi acum să continuăm revista vieţii scumpu­lui nostru suveran în ce priveşte epoca ce ne in­teresează în această împrejurare.

Mai târziu tânărul principe întreprinde mai multe călătorii, dintre care putem cita: una la Paris , în vizită la Curtea Imperială cu care se înrudea, deoarece o bunică a principelui era din casa de Beauharnais şi alta din fmilia Murat; alta în Franţa de Sud, Portugalia, Algeria etc., călătorii cari impresionară mult pe tânărul prin­cipe care arăta un mare interes de ţările străine şi desvoltarea lor culturală.

In toamna anului 1862 principele fu mutat prim locotenent în regimentul al doilea de dra-goni de gardă, care n'a luat parte la mobilizarea campaniei din 1864.

Această dispoziţie nu conveni de loc tânărului

principe, care ardea de dorul câmpului de bătălie : E l rugă cu insistenţă pe venerabilul Său tată ca să stăruiască pe lângă Rege să'l trimeată pe tea­trul de operaţie.

Regele Wilhelm îi îndeplini dorinţa şi'L ataşă ca ofiţer de ordonanţă pe lângă fiul său, kron-prinţul Frederik.

Acesta fu un eveniment din cele mai fericite pentru principe.

D e mult avea cea mai mare consideraţie şi simpatie pentru ruda Sa, mai în vârstă; cu acea­stă împrejurare însă această dragoste reciprocă deveni mai intensă în timpul campaniei şi dete naştere unei strînse prietenii, dare ţnu până la moartea împăratului Frederik.

Ca amintire a timpului petrecut în răsboi, kronprinţul dărui vărului său o sabie de onoare, al cărei mâner era gravat după modelul desenat chiar de principesa de coroană şi care a fost în­mânată principelui cu prilejul botezului princi­pelui Sigismund, cel mai tânăr fiu al kronprin-ţului, al cărui naş a fost tânărul principe Carol de Hohenzollern.

După cele câteva luni de campanie, foarte ac­tive şi interesante şi de mare însemnătate pentru experienţa militară a principelui, serviciul redus de garnizoană era natural să nu'l mulţămească.

Chemarea României era deci binevenită şi principele nu stătu un moment la îndoială spre a răspunde acelei stăruitoare chemări.

Pentru aceasta însă trebuia să ia avizul can­celarului de fer, Bismark, apoi învoirea regelui Wilhelm.

I n ziua de 19 April st. n. 1866 principele Ca­rol părăsi locuinţa sa din Alte Iacobstrasse spre a merge la Bismark, care era suferind.

Cancelarul încuraja pe principe din toate punctele de vedere, îndemnându'l să urmeze che­mării României, lămurrindu-i, într'o convorbire de o oră şi jumătate toată situaţia politică.

Cu mult mai greu a fost însă de căpătat apro­barea Regelui , care totuşi, la plecare, sărută şi îmbrăţişa pe nepotul său cu cuvintele: „Dumne­zeu să te păzească".

In aceeaşi seară principele părăsi capitala Pru­siei în care se afla delà 1857 şi pe care o revăzu abia după gloriosul răsboi dus contra Turcilor, când scăpă ţara de suzeranitatea Semilunei, că-pătându'şi astfel un strălucit renume şi coroana regală de oţel.

* Iniţ iat iva aşezării plăcii comemorative se

datoreşte unor distinse persoane din Berl in, ad­miratori ai scumpului nostru suveran şi buni prie­teni ai României, în frunte cu scriitorul P . Linden­berg, entuziast filo-român, care a publicat în dese rînduri apreciaţii măgulitoare la adresa ţări i

noastre.

Tabela, monumentală în înfăţişarea ei, mode­lată cu multă fineţă şi măestrie de profesorul Io-hann Boese, reprezintă admirabilul bust al Ma­iestăţii Sale Regelui , în uniformă română, pur­tând bastonul de mareşal împodobit cu lauri, care arată legătura dintre M. Sa şi armata germană.

Sub portretul Maiestăţii Sale se află gravată următoarea inscripţie:

„Regele Carol al României a locuit aci ca prin­cipe de Hohenzollern până la 11 Apri le 1866, aparţinând regimentului I I de dragoni al gardei.

„Cutezător ca viteaz în răsboi^ înţelept ca conducător în timp de pace, a cucerit în timpuri grele, pentru poporul său, independenţa şi co­roana de rege, înconjurînd ţara Sa, în t impul 1 ngei şi fericitei sale domnii, cu o coroană de j „шгіе înfloritoare".

CONVOCARE Aderenţii part idului naţ ional român din

comitatul Timişului sunt convocaţi la

adunarea poporală, care se va ţ inea în Belinţ, la 22 Octomvrie, 1911 st. n. Duminecă la orele 2 d. m. pe p ia ţa dinaintea casei protopopului Ghe-rasim Sârb, cu u rmătoarea

ORDINE DE ZI: 1. Si tuaţ ia politică generală. 2. Sufragiul universal. 3. Proiectele mili tare. 4. Propuneri , proiect de rezoluţii. Belinţ, la 25 Septemvrie, 1911 st. n.

C®mitehd aranjator.

Gherasim Sârb, protopop, Belinţ, Emanuil Ungurean, Dr. Aurel Cosma, Dr. George Adam, Dr. Cornel Crăciunescu, Dr. Vaier Mezin, Dr. Toan Doboşian, Romul Cărăbaş, Dr. Pompil Cio­ban, Petru Ionaş, Dr. Coriolan Balta, din Timi­şoara, Dr. Lucian Georgevici, Nicolae Martino-viei, Ioan Oprea, Lucian Sepeţian, Ioan Popo-vici, Fortunat Mureşan, Dimitrie Buibaş, Con­stantin Micu, Alexiu Putici, Nicolae Recheşian, Trăilă Clipici, Ioan Pig l i , Moise Barbulescu, Cristofor Trăilă, Todor Novac, Pompei Dorea, Petru Raica, Petru Cralovicean, Iulian Fărcaş, George Maxim, Vasi le Spân, Andrei Popovici, Alexandru Ianovici, Teodor Nedin, Fil ip Vuia, Trifu Jivcovici, Ştefan Murgu, Tima Radi, Emi-liu Brânda, Ioan Oficerescu, Isa Ion, George x\doc, Blagoe Godean, Mihail Bocşa, Iosif Gloam-beş, George Ursu, Constantin Drăgici , Dimitrie Popovici, Nicolae Raicu, Virgi l Amandia, Con­stantin Popovici jun., Nicolae Manea, Constant» Pava, Damaschin Cărăbae, Ştefan Haţieg, CoV" stantin Mateica, Dimitrie Cimponeriu, Vichent»-Marcu, George Magier, Constantin Mihai, Cfr riolan Bireescu, George Balint, Aurel Petcu. ' Constantin Iancovici, Ioan Vacarescu, Vasile Il ie, Aug. Rufu, Nie . Cloambeş, Trăilă Beluft Iosif Jivan, Trăilă Belu, Constantin Iacob, Nico lae Bobu, Iosif Secoşian, Iosif Cuciuc, Trăils Jugariu, Trăilă Izvineanţă, Pavel Clipici, Trăiţi Jica, Iosif Spăriosu, Ion Vicol, Ioan Buha, Iosif Buha, Iosif Belu, Nicolae Darabant, Torna Ib­ras, Nicolae Belintianu, Ioan Marcu, Ioan Cotaţi, Iosif Bujoran, Moise Manea, Dimitrie Milivoi, Iancu Cristea, Danilă Dumitru, Ioan Grubu, Dimitrie Gheorghina, Nicolae Gurban, Nieée Neşcu, Ion Neşcu, Moise Neşcu, Andrei Keţsa, Petru Barbulescu, Dionisie Şorian, Constantin Popovici sen., Romul Maleta, Ion Stoia, George Georgevici, Petru Martin, Constantin Martin, Pavel Martin, Joan Suici, Iosif Bucovan, Iosif Georgevici, Constantin Borchescu, Dimitrie Mus-tafi, Lazar Vidac, Lazar Petru, Simion Brancu, Achim Golise, Moise Ilie, Trandafir Găinescu, Dimitrie Leucuş, Nicolae Il ie, Nicolae Stoicn, Rusalin Cosariu, George Tomi, George Kadi, Va­sile Gaescu, jun., Vasile Gaescu sen., Nicolae Car-tarescu, Dimitrie Miuţel, Dimitrie Stanic, Ni­colae Iovan, Mihai Cäruntu, Dimitrie Iancovici, Ioan Iancovici, Pavel Nenat, Ioan Pelici, Dimi­trie Raţcu, Trăilă Miuţel, Ioan Ivan şi Pie 01a-riu.

Dr. George Popovici, protopresbiter, Dr, j George Dobrin avocat, Dr. Valeriu Branişte pu- j blicist in Lugoj, Dr. Stefan 0 . Pop, Dr. Ioan Suciu din Arad, Dr. S. Vladonea din Bozovici, j Dr. George Garda din Făget, Dr. George Adam, I Dr. Aurel Cosma, Dr. Cornel Crăciunescu, Dr, Ioan Dobosán din Timişoara Dr. Lucian Geor­gevici din Recaş, avocaţi.

FABRICA DE SPĂLAT CU ABURI r * 5 K R I S T A L Y

Gőzmosógyár, Kolozsvár, Pályauta. 99

Aranjată cu maşinăriile cele mai mo­derne, cu putere electrică; spală, calcă şi curăţă albituri bărbăteşti şi de dame şi totfelul de lingerie cu preţuri moderate. La suma de peste 10 Cor,, pachetul se retrimite francat

20 Octoravre 1911 n. „ T R I B U N A Pag. 5

Prezidentul adunării va fi d. protopop Ghe-UMJm Serb din Belinţ, iar moţiunea o ceteşte şk, Fortunat Mureşian din Babşa.

Participanţilor se pregăteşte primirea cea mai «•Idă. La gară vor fi întâmpinaţi de intel igenţă 4» popor în frunte cu d. protopop Serb şi de vestitul cor din Chizătău. Cu toţi vom asculta apoi serviciul divin în sfânta biserică, unde ase-neoea vu da răspunsurile l iturgice tot corul din Chizătău. După serviciul divin va avea loc un prânz comun, iar d. a. la 2 ore începem adunarea.

Şirul mare al distinşilor oratori ne pun în perspectivă, că adunarea din Bel inţ va fi cea mai gaoceasă şi mai splendidă, dintre toate adunările ţinute până acum.

La revedere deci cu toţii la Belinţ.

Scrisori din Bucureşti, tioal m universitar. — Cei cari vin. — Oameni

şi păpuşi. — Tovarăşi dragi. Bucureşti, 5 Octomvrie v.

: Universitatea, care până mai ieri era pustie, I i% populat iarăşi. Câteva seminare au început lu-ţ ttlîile. La seminarul de geografie s'au făcut chiar l, lianele interesante comunicări. încep înscrierile I •' cei doritori de adevăr şi lumină încep să se % tfone din toate colţurile ţărei, din toate colţurile i pimântului românesc. Şi alături de munteanul

ţi moldoveanul deschis la vorbă, comunicativ, ală­turi de macedoneanul cu vorba-i pripită, cu ochii «astâmpăraţi, vezi pe ardeleanul potolit, tăcut, pierdut cu gândurile în lumea pe care a lăsat-o teolo departe, la el acasă. Vezi pe basarabeanul ІИ ee împiedecă la fiecare frază, căutând să scape

influenţa unui grai străin, pe oare a fost ne-»iţ eă'l înveţe în şcoli. II vezi Iuptândn-se să •pe de influenţa culturei străine, de care cu sila

'ifcet apropiat în şcoli.

E un cuib frumos, simpatic acest Bucureşti fnefcite particularităţile lui, une-ori aşa de ciu-* éte Are darul de a'şi atrage pe toţi cei de acelaş

!

pua, eäri tind la o cultură naţională. Aic i vin aproape toţi aceştia. La Iaşi de pildă sunt foarte

í jnţini studenţi ardeleni şi macedoneni. Lăsând la ! »parte faptul că numărul lor în timpul din urmă ! tatăznt, dar cei cari vin să studieze în ţară nu se

kt 1a Iaşi, ci vin la Bucureşti . V in toţi şi se în-èeaptS spre palatul universităţii, care-i ocroteşte, Ш ocroteşte pasărea puii sub aripi. V in toţi mâ-Wgi de nevoia ce o simte un neam întreg de a se Hailţa, de a se lumina, de -a dovedi că are dreptul bn»ţă.

Clei ceeace dă unui popor dreptul la viaţă este ПЮ ce o depune pentru progresul, pentru cul­tei generală. Sunt jertfele ce el le aduce pe al-iirnlbminei, sunt străduinţele lui spre mai bine. Venea ce o desvoltă un popor pentru cultura lui,

singură îi dă dreptul la viaţă. Căci, spre a pu­te» contribui cu ceva la progresul general, trebue ІІ ai mai întâi tu ceva al tău. Căci în faţa istoriei Ю te poţi prezenta cu ce ai împrumutat delà alţii, «'cu ce este al tău propriu. Spre a putea contribui № ceva la cultura generală, trebue să ai tu mai Aâi o cultură a ta proprie. D e aici porneşte apoi •iui, care alimentează flacăra progresului ome-lirii întregi. Raza, care duce mai departe faima Uni neam şi luminează drumul pe oare el merge

arată neamurilor pământului dreptul lui la

Un popor, care nu contribue cu nimica la cul­tura omenirei este vrednic să piară şi este condam­nât să piară. O ştim aceasta noi, o ştiu şi duşmanii metri cari, spre a putea afirma că nu avem drep­te) la viaţă, caută a ne distruge prinosul ce'l adu-•m progresului general, caută să ne împiedice

a da ş i noi din căldura sufletului nostru pentru alimentarea curentului de progres. Caută să ne îm­piedece în desvoltarea noastră culturală. Când vor reuşi să no înăbuşe orice manifestare în acest 9enz, atunci putem renunţa la orice aspiraţie ca popor. Vor putea însă s'o facă aceasta? D e sigur nici odată. Cu cât loviturile, cu cât piedicile puse în calea desvoltării culturei noastre vor fi mai mari, cu atât se manifestează mai vie dragostea faţă de cultura naţională. Cu cât oamenii vorbelor goale şi-ai cuvintelor cari nu sunt ecoul faptelor, vor fi mai porniţi în contra reprezentanţilor cul­turei, cu atât popularitatea celor din urmă va cre­şte, cu atât cei cari cred că fericirea neamurilor se face prin vorbe goale vor deveni mai anti­patici.

Căci vedem un fenomen foarte îmbucurător la poporul nostru. Dacă îl pasionează aşa de puţin politica, îl interesează însă foarte mult şcoala. Să încerce cineva să facă o colectă pentru scopuri de politică, aşa cum se înţelege politica la noi. D e sigur că ceeace ar da ţărănimea pentru acest scop n'ar fi nici pe departe atâta cât ar da în cazul când colecta ar fi pentru o şcoală. Ţăranul nostru nu se interesează de luptele dintre partidele ungu­reşti, puţin îi pasă de cine e la guvern, ba de cele mai multe ori puţin îi pasă cine îl reprezintă în parlamentul ţării. O fi o greşală poate, dar e aşa. O fi o greşală, dar această greşală e recompensată însutit şi înmiit prin jertfele pe cari acest ţăran, aşa de puţin băgat în seamă pe la unele adunări, le aduce pentru şcoala românească, pentru cultura românească. E un fenomen îmbucurător, care ne îndreptăţeşte să ne punem toate speranţele într'un viitor apropiat, care va veni, care trebue să vină cu mai multă încurajare şi cu mai puţine de­cepţii.

Dacă toţi aceia, cari şi-au luat rolul de condu­cători, ar fi studiat mai întâi firea poporului no­stru, ar fi observat acest fenomen, care la alte nea­muri nu se observă. Şi dacă el, conducătorul ar fi luat pildă delà cel pe care avea pretenţia să'l conducă, dacă el, conducătorul s'ar fi interesat mai mult de şcoală, de cultură, azi am avea în dosarul luptelor noastre mai puţine discursuri poate, am avea însă poate multe şcoli bune, asigurate din punct de vedere material. Da. D e acolo, delà popo­rul de jos să fi luat exemplu fruntaşii noştri. Poporul ştie totdeuna să plătească binele şi răul. Şi ştie cum să le plătească acestea.

Când alţii se frământă cu probleme politice „de ordin mai înalt", când din consideraţiuni ce nu se pot spune vor să omoare cea mai trează sen­tinelă a culturei noastre, când vor să înăbuşe gla­sul cântăreţului desmoşteniţilor clăoaşi şi al păti-mirei lor — poporul îşi dă copiii la şcoală. Când, în adunări vin să strecoare veninul în suflete, când vin să surpe credinţa în sfinţenia cuvântului scris, — poporul îşi trimite copiii la şcoală. I-se vor­beşte de eminente atitudini ale unor oameni, i-se cere votul, i-se cere să sprijinească anumite pu­blicaţii, — poporul tace şi'şi trimite copiii la şcoală. Mă rog, cu cine e poporul ? Cu politicianii, sau cu cei cari luptă pentru lumină şi cultură ?

Aceste reflecţii îmi vin în minte acum, când văd sutele de tineri îndreptându-se spre Universitate. In fiecare văd un oştean al luminei, în fiecare văd năzuinţa spre înaintare. Poate mulţi se vor pierde. Mulţi, în loc de a asculta şi aprinde cuvântul ade­vărului, vor căuta să se lustruiască numai, vor învăţa cum să se mişte, cum să placă în societatea cocoanelor cari visează cuceriri. Dar de sigur vor fi mulţi dintre aceia cari în viaţă au un gând, un scop şi vor lucra din toate puterile pentru reali­zarea lui. Vor fi mulţi dintre aceia, cari, porniţi de unde lacrimile sunt roua ce învestmânta câm­pul în diamante, vor căuta să facă ceva pentru cei mulţi şi buni, pentru cei cari ştiu să creadă, să nădăjduiască şi să se închine, pentru cei dornici

de lumină, pentru cei buni, cari plâng în umbră şi nimeni nu le ştie vina. Vor fi mulţi, cari înţe leg că singură munca şi jertfa pentru lamina d5 omu­lui, ca şi neamurilor dreptul la viaţă, dreptul la fericire.

Ş i pe aceştia îi cunoşti de departe. Ochii lor au ceva din durerea serilor de toamnă, fruntea lor are ceva din umbra amurgurilor triste, graiul l or este „monoton" şi fără accente semnificative. Odată... Aceşt ia se vor ridica semeţi, aceştia vor chema pe cei mulţi să'şi ia partea lor de bine, aceştia vor rosti cruda sentinţă la adresa tuturor secăturilor. Aceştia vor rupe coroane de pe atâtea frunţi nevrednice. Şi cu gândurile lor se întovă­răşeşte gândul şi sufletul meu.

Corespandent.

Ce poţi afla într'un dosar? — Impresii. —

Iaşi, 5/18 Octomvrie.

N u e plăcere mai mare, mai arzătoare pentru mine, decât a răsfoi dosaml unui proces, care a durat câţiva ani. Timbre scrise de acei, ce fac e-xerciţi i de stilistică juridică pentru câţiva golo­gani, cusute la un loc cu cele albe, imaculate, anulate prin o l in ie trasă în grabă peste ef igia care î i arată valoarea, purtând une-ori semnă­tura indiscifrabilă a magistratului sau stampila din ziua când a intrat în acest vast labirint de foi....

Odată dosarul înfi inţat din câteva timbre îne-grite de acei ce adun împricinaţii delà toate răs­crucile, urmează o ploaie de foi, ce se aleg, se adun din noianul ce inundă zi lnic şi sporesc dosarul văzând cu ochii. Astăzi se adaugă o citaţie, mâne nişte dovezi ce trebuiesc comunicate părţei ad­verse, şi dosarul de astăzi n u mai seamănă celui de ieri.

Foi despachetate, de felurite culori, unele amintind albastrul cerului, altele roşul palid al" rozelor ce stau să moară, purtând marca tuturor fabrieelor, se adun cusute neîndemânatec de acei ce-şi încarcă plămânii cu praful arhivelor pentru doi lei pe zi....

Aci, întâlneşti o chitanţă mototolită, gata să-şi ia zborul ei vagabond, menită însă să să dove­dească o iscălitură, pe care cineva şi-o tăgădu­ieşte; dincolo foi, pe cari se întreţesă înşirarea cifrelor dând aspectul unei reţele de paiangeniş; altele închid conştiinţa unui martor, f ie că a fost sinceră şi curată, sau şi-a falşificat-o fără să se înfioare când a atins cu dreapta crucea lui Hristos.

Ş i , ca o sfidare a scrisului aruncat, dispro­porţionat al funcţionarilor, întâlneşti lumini le unui advocat scrise mărunt, discret, ca versurile unei fecioare, a cărei fantezie precoce ţesă la pânza luminoasă a unui vis de dragoste, ori ra­portul unui expert caligraf, scris cu îngrij ire şi !

migăleală, ca o dovadă mai mult a talentului său. Iar, ceea ce îngreuiază dosarul e vraful de citaţii , acea avantgardă nesfârşită a judecăţii , oare vor­beşte în modul cel mai eloquent de eterna greu­tate „de-a îndeplini o procedură".

P r i n aceste toate apar risipite lumini le justi­ţiei, încheierile magistrale: tot ce se poate numi 1

extracţia cugetării judecătoreşti.

Intel igenţe hibride, de acele ce nu cunosc alt fel de a gândi, decât acel învăluit în obişnuitele formule sacramentale, îşi arată puterea concep­ţiilor, în acea înşirare fără început şi sfârşit de fapte si articole.

Intel igenţe torturate cu un dicţionar restrîns de formule îşi scriu produsul trudei lor, menit

Calitate bună. r „ . ,.. «,

KATZ şi M E N D E L , K o l o z s v á r , Mátyás király-fér 1 0

M ^ l a 3 2 c o r * , i n Croială perfectă. — Preţuri fixe. — Pretenţii exagerate exchise. • ш ш т ж ш ш ѵ war «t *

S Z .

„ T U TB T N A 20 ©cfomvre o. ï ° H

d& a fi ce t i t în auzul celor două p ă r ţ i şi în ur­m ă eă ee сорѳге de p ra fu l vremei ne ie r tă toare .

Aceşti anonimi , ca r i n u râvnesc d e câ t p u ţ i n u l ce le dă posibi l i ta tea de a-şi duce mizer ia ma i de­p a r t e , sun t împăca ţ i de mul t e o r i , de a fi d e p r i n s î n ş i r a r ea câtorva cuvin te . Totuş , de ar avea cineva cutezanţa eă desgroape aceste infol i i , s 'ar în f io ra de ca lvarul l imbei româneş t i i

• Şi , când gândeş t i că goana aceasta nesfârş i tă

d u p ă probe e r ă sp lă t i t ă cu u n cuvânt d e s lu j i tor i i d r e p t ă ţ i i , de in t e rp re ţ i i t u tu ro r p l ânge r i l o r ! U n cuvân t tă lmăceşte o t a ină închisă î n t r e acele fi le îngă lbeni te , a d u n a t e cu r â v n ă d e ani de zile.

Cu câtă g r e u t a t e însă n u se spun al tă da tă a-ceste câteva cuv in te ho tă r î toa re ? L u c r u r i contra­z icătoare lovesc s t ă ru i to r auzul lu i , căci l uc ru r i l e ee pot povesti în m a i m u l t e fe lur i şi poate acesta e r ău l cel mai mare . Minc iuna îşi pot r iveş te masca îşi ia obişnui ta poză d e î n g â m f a r e şi începe a b roda fap te imag ina re , sp re r ă s t u n a r e a celor pe­t recu te l a l umina zilei. Toa tă b rodarea însă e aşa de slabă, în câ t o m i n t e p r i cepu tă dacă ar t ra­ge cu iscusinţă de u n f ir nevăzut , î n t r ' o cl ipă ar pu tea des t r ăma totul , ca şi cum n ' a r fi fost n imic ,

De m u l t e o r i , însă, povest i r i le meş teşugi te duc min t ea depar te , până o rătăcesc. Momentu l de s lăbic iune e fatal , căci iscusinţa acestor vână­to r i ai banu lu i e m a r e . U n gest însoţ i t de un cu­vân t aspru al legii a nă ru i t , în t r ' o cl ipă, spe ran ţe de an i de zile...

I a r p r e t i n su l erou al cuvân tu lu i , îşi roteşte p r i v i r e a , m i r a t pa r ' că nu în tâ lneş te capete mai mu l t e , îşi a d u n ă foile şi pleacă î n e u n j u r a t de mi­l i ţ i i ce izvoresc d in toate ungher i le . . .

S e pleacă, — p r i n d şoapta, ca re le p u n e lu­m i n a bucur ie i î n ochi. E bucur i a f ia re i , care şi-a î m p ă c a t pofta rapac i tă ţe i oarbe.. .

I n u r m ă , t r î m b i ţ a r e a acestui t r iumf, a d u n ă c lenţ i de p r e t u t i n d e n i , ca la u n u l ce p r i n v ra ja cuvân tu lu i a î n t r o n a t nedrep ta tea .

D e mul t e or i , însă, se fac incu r s iun i viclene de pace... D u p ă ce a curs potop de vorbe bune , de­a s u p r a celui ce t rebuie să u i t e toate, înf loreşte z îmbe tu l p e feţe, de t r i u m f pe unu l , de amără­c i u n e şi scârbă p e a l tul , ş i se fac acele împăcă r i d e câţ iva lei . C. Spiridonescu.

M i s i u n e a r o m â n ă l a C e r n ă u ţ i . Inaugurarea monumentului Reginei Elisabeta.

Cernăuţi, 2/15 Oetomvrie .

Mis iunea specială t r i m i s ă de M. S. regele Caro l la se rbăr i le de aici compusă d in d n i i Gre -c ianu , fost m i n i s t r u şi p r i m a r al Iaş i lor , căpi ta­n u l Negruzz i şi L . Sculy a sosit Sâmbă tă la ora 8 după amiazi . Mis iunea a fost p r i m i t ă la s ta ţ ia d e g r a n i ţ ă I ţoan i d e u n comite t de onoare compus d i n ba ronu l Weasely, funcţ ionar al g u v e r n u l u i d i n Bucovina, de locotenentul de hu lan i För s t e r , d e şeful d i s t r i c tu lu i Suceava, von T a r a n g o u l , ca re a s a lu ta t mis iunea română în numele guverna to­r u l u i Bleyleben.

P e peronul găre i Ce rnuă ţ i mis iunea română a fost p r i m i t ă d e că t r ă p r i m a r , prefec tu l pol i ţ ie i , au to r i t ă ţ i l e mi l i t a re , consulul genera l al Româ­n i e i d. Georgescu, rectorul un ive r s i t ă ţ i i S a g h i n .

Arh iduce le Leopold Salvator a sosit to t Sâm­bă t ă la ora 3 după amiazi , spre a reprezenta pe î m p ă r a t u l F ranc i s e los i f la i n a u g u r a r e a monu­m e n t u l u i împără tese i El isabeta . Cobor înd d i n vagon Arh iduce le Leopold Salvator s 'a dus de-a d r e p t u l la d. D. A. Grec ianu cu care s'a î n t r e ţ i n u t m u l t t imp , măr tu r i s i ndu - i cât de т і и a fost mişca t î m p ă r a t u l F r a n c i s e los i f când ï -s 'a adus la cunoşt in ţă că M. S a Regele Carol a t r im i s o mis iune specială pen t ru a asista la des-vel i rea monumen tu lu i împără tese i .

Delà g a r ă s'a fo rmat u n impozant cor te j . D u p ă t r ă s u r a a rh iduce lu i Leopold Salvator venia ime­d i a t t r ă s u r a mis iunei române .

Seara la p r ânzu l guve rna to ru lu i Bucovinei, d. Bleyleben, an asis ta t arhiducele , mis iunea ro­m â n ă , şeful admin i s t r a ţ i e i autonome, d. H u r n m -tnuzaci Wassi lko, episcopul de Reptii, p r i m a r u l

Furth, generalul de divizie Leopold Kolosvary, preşedintele tribunalului Leopold Cornizehi, î n total 16 persoane.

Arhiducele Leopold Salvator a ţ inut următo­ru l toast:

Majestatea Sa Regele Carol al României a avui deosebita bunătate ca să mă salute pe mine în ca­litatea mea de trimis al Majestăţii Sale împăratu­lui, împlinesc o datorie din inimă când mulţumesc în numele împăratului blaj. Sale Regelui pentru această atenţie, care este o nouă dovadă a legătu­rilor strînse şi prieteneşti între cele două Case.

Ridic paharul meu în sănătatea M. Sale Re­gelui Carol al României şi a întregei familii Regale".

I n semn de deosebită a tenţ ie d. A. D . Grecianu ÎI fost au to r iza t să r ă s p u n d ă acestui toast.

T r i m i s u l ex t r ao rd ina r al M. S. Rege lu i a ros­t i t u r m ă t o r u l toast:

„Mulţumesc Alteţei Voastre Imperială şi Re­gală pentru cuvintele afectuoase pe care a bine­voit să le rostească în onoarea M. S. Regelui Ro­mâniei, cuvinte cari de sigur I-l vor mişca adânc. Rog pe Alteţa Voastră Imperială şi Regală să-mi permită să ridic paharul în numele, M. S. Regelui României în sănătatea M. S. Apostolice împă­ratul şi Rege al Austro-Ungariei precum şi al fa­miliei Imperiale şi- Regale",

Seara a avut, loc o reprezen ta ţ i e de gală l a care a as is ta t şi mis iunea română .

D u m i n e c ă d iminea ţa a avut loc inaugurarea monumen tu lu i împără tese i "Elisabeta. A asistat arh iduce le Leopold Salvator , m i s iunea română, toată of icial i ta tea d in Cernău ţ i p recum şi o mul­ţ ime imensă.

Coroanele M. S. Rege lu i Carol a u fost depuse de că t ră membr i i mis iune i a l ă tu r i de coroanele M. S. î m p ă r a t u l u i F r a n t z Iosef.

D u p ă i n a u g u r a r e a monumen tu lu i a avut loc u n de jun ofer i t de guve rna to ru l Bucovinei , la care au lua t p a r t e 36 persoane ca r i purtau deco­r a ţ i i l e româneş t i .

I n mij locul de junulu i s'a d a t c i t i r e de cătră p r i n ţ u l Jabkovi tz te legramei t r imise de arhidu­cele Leopold Salvator î m p ă r a t u l u i Francise Io­sef, e x p r i m â n d omagi i le locuitori lor bucovineni şi a n u n ţ â n d că mis iunea specială română a depus coroane la monument în numele M M . LL. Rega le ale Românie i .

S'a ci t i t apoi u rmătoarea t e l eg ramă a î m p ă ­r a t u l u i că t r ă arh iducele Leopold Salvator:

„Trimiterea misiunei din partea M. M. L. L. Regele şi Regina României la depunerea de co­roane prin această misiune, nu a lipsit de a Mă însufleţi de o deosebită gratitudine".

După aceasta s'a dat c i t i r e următoarei tele­g r a m e a M. S. Regelu i Carol c ă t r ă arhiducele Leopold Salvator".

„Este o mare satisfacţiune pentru mine de- a trimite la Cernăuţi pe fostul Meu ministru Gre­cianu, primar în a doua capitală a Mea, pentru a te saluta şi al însărcina să depue în numele No­stru coroane pe monumentul neuitatei Impără-tese atât de scumpă Nouă. Dânsul îţi va exprima salutările noastre cele mai cordiale şi te va asi­gura că păstrăm o amintire recunoscătoare de vi­zita Ta scumpă la Sinaia.

Călduroase urări pentru fericirea ta şi a lor tăi".

Arhiduce le Leopold Salvator a t r i m i s M. S. Rege lu i u r m ă t o a r e a t e l eg ramă :

Profund atins de atenţiunea, particulară a M. Voastre, şi aMaj. Sale Regina, iau libertatea de a depune la picoarele Maj. Voastre şi Maj. Sale Regina, mulţumirile mele cele mai devotate. N'am lipsit de a raporta Maj. Sale împăratului meu, prea graţios".

D u p ă de jun , Mis iunea R o m â n ă a făcut mai mul te vizite, î n t r e ca r i şi I . P . S. S . Mitropoli­tu lu i V l a d i m i r de Rep ta .

Sea ra d. D. A. Grec ianu a ofer i t un prânz la ca re au lua t p a r t e : T. P . S. Sa Mi t ropo l i tu l Buco­vinei Y. de Repta , Rec toru l Sagh iu , profesorul

Tarnoseh i , ba ronu l H u r m u z a c h i mareşalul Ä » v ine i , Cava le ru l de F londor , Consulul generali R o m â n i e i d. Georgescu p recum şi a l te notabili­t ă ţ i locale.

Az i d iminea ţă la 8.30 d. Grec i anu a раіЭД C e r n ă u ţ u l , cu t r e n u l de Be r l i n la care e'a atapi vagonul salon al guve rnoru lu i pus la dispoziţii dsale.

Telegrama împăratului nostru cătri regele Carol.

î m p ă r a t u l F r a n c i s e Josef a t r im i s Hegéi Carol u rmă toa rea t e l eg ramă ca m u l ţ u m i r e penta t r i m i t e r e a unei de legaţ iuni la desvelirea mô№ men tu lu i împără tese i Aus t r ie i :

M. S. Regelui Carol I. Sinaia.

Atent in cu totul amabilă pe care Mi-ai arăkfo prin trimiterea unei deputaţiuni însărcinate i salute pe Arhiducele Leopold- Salvator la C* năuţi şi piosul omagiu ce l'ai adus memoriei h părătesei şi Reginei Elisabeta, soţia mea, cart» odihneşte la sînul lui Dzeu, depunănd prin аияа delegaţie coroane pe mormântul defunctei, Jf'a atins profund.

Primeşte cele mai adânci şi sincere тф miri pentru această nouă manifestare de prkttéi cu asigurarea că-Ţi voiu fi totdeauna, гесщоаШ tor din toată inima. I

Francise loàtf. I

Răsboiul italo-turc. Din programul Marelui Vizir, desfUp

r a t în şedinţa de Miercuri a corpurilor » giuiioare, rees evident intenţiile guver» lui şi a Poar te i în ce priveşte conflicM cu I ta l ia . Turcia voieşte pace, dar ja» la îneceperea t ra tat ivelor este nevoiUă continue răsboiul. Aşadară răshoiul sel ma i desfăşura încă. Nu cu vehemenţă, i; cu pierderi mar i de vieţi omeneşti, nu! Va fi mai mult un joc de-a răsboiul!

i n o rma at i tudinei Italiei, tot m a i » t r a r ă faţă de Turcia, această pace dori la Constantinopol. nu va fi altceva deott o capitulare. E evident. Turcia nu voies» răsboiul, I tal ia nu voieşte să recunoasei suzerani tatea Turciei asupra TripolitanM

E scopul Italiei u rmăr i t chiar deiai-ceput . Concesia acorda tă înaintea raeboiu-lui, de a r ămânea şi pe mai departe sut*-1

r an al provinciei Sultanul, era mai mia o formali tate. Tripolitania. trecea în sfe pânirea italiană.

Acum în plin răsboi, când Italia a * vu t unele învingeri, este exchisă şi acor­darea acestei concesii.

Tripoli tania va fi a Italiei în schimbi unei eventuale despăgubiri băneşti. Dtfpî cum vor hotăr î puterile.

Un nou îndemn în menţinerea aceslei at i tudini a primit I ta l ia delà însăşi pufc rile. Căci după-cum se anunţă din Röíbí reprezentanţ i i puterilor la Roma, au » cunoscut guvernului italian ocupaţia polita.niei.

Programul Marelui Viiir. A r ă t â n d împre ju ră r i l e grave, în cari ia conta

ce rea cab ine tu lu i spune, că sunt momente în i-to r ia popoarelor , când bărbaţi i politici nu poţi* se r e t r a g ă având de îndeplinit datorii faţă è ţ a r ă şi t ron . Amin teş t e de reformele admiul' t r a i ive , car i le va introduce. Va aduce legea (le­p r e responsabi l i ta tea miniştrilor. Se va nizni » t axe le vamale să dea un excedent mai mare. ţi r e fo rma depozitul pe patente, aplicându-o şi i$ de s t r ă in i . I n ce priveşte privilegiile celor d« att lege Viz i ru l , p romi te respectarea legilor ţi йй> d ina ţmni Jo r exis tente .

TO OctomvK o. I f II . . T l f Р Г В І A * Pag. 7

I Trecând la poliea externă, paşa Said, spnne, I «ă mai întâi va trebui să) aducă aplanarea eon-r ilietului eu Italia, care ѳе va face asupra inte-

îeselor ţării. Va griji, ca r e la ţ iun i le cu ţările eu-торепе, mai ales cu cele vecine eă fie amicale. Doreşte ca legătra cu statele ba lcanice să devie tot mai strânsă pe baza încreder i i reciproce şi a intereselor comune. Turcia n'are scopur i ofen­sive, n'are ambiţii t endi ţ ioase , c i d in contră voieşte să respecteze d rep tu r i l e f iecărui s ta t , în •schimb ca şi s ta te le acelea să respecteze drep­turile Turciei. Guve rnu l se va nizui ca p e n t r u menţinerea păcii să încheie convenţ i i cu s ta te le , aeigurându-şi desvoltarea in te rnă .

Şedinţă intimă. Terminând exposeul Marele Vizir a avat şe-

înţâ intimă. In şedinţă a dat unele amănunte asupra operaţiilor delà Tripolis. Deputaţii juni •turci au atacat vehement pe ministrul de răsboi, ÎBvinuindu-l cu mari greşeli în jurul apărării pro­vinciei. Şedinţa a ţinut 2 ore şi jumătate, amânân-<fa-se pe azi Joi.

0 telegramă de azi, anunţă din Constantino­pol că şedinţa de azi a fost foarte vehementă. Opo­ziţia a împiedecat pe minstrul de răsboi să vor-Jbtască. Ministrul a meninţat cu demisia. Şedinţa

»'a {ost suspendată.

Darea în judecată a cabinetului Haaky. Deputaţii Tr ipo l i tan ie i au depus M a r ţ i o mo-

•ţrane cerând da rea în judeca tă a fos tului cabine t «are n'a ştiut să p revadă evenimente le şi să ia toate măsurile de apă ra re .

Moţiunea a fost t r imisă unei comisiuni spe­ciale.

Turcia vrea pace. „Seccolo" află u rmă toa re l e din Cons tan t ino-

ţol: După ce a sosit ş t i rea despre fiascul mis iunei lîrbatului de încredere al mare lu i vizir Sa id ţaţa, comitetul t iner i lo r T u r c i a ţ i nu t o şedin ţă , « care s'a d i scu ta t a supra s i tua ţ ie i . Se p a r e că

V ÎWta şi comite tul t iner i lor Turc i doresc pacea. „Giornale d ' I t a l i a " î n t r ' u n ar t icol se ocupă

flieoidiţiunile, sub ca re e 'ar putea încheiea pacea. Astfel Turc i a t rebu ie să r enun ţ e la Suvera­

nitatea ei asupra Tr ipo l i t an ie i şi la orice despă­gubire de răsboi .

In schimb Turc ia va pr imi delà I t a l i a com-ceneaţiuni polit ice şi f inanc ia re în Tr ipo l i t an ia , apoi i-se vor res t i tu i , domeni i le s ta tu lu i , şi ale «oroanei, vacufuri lo. Bine înţeles I ta l ia va p lă t i ф datoriile de s ta t alo Tr ipo l i t an ie i .

Corespondentul d in Cons tan t inopol al ziaru­lui „Giornale d ' I t a l i a " a n u n ţ ă u r m ă t o a r e l e : Ma­rele vizir Said paşa a t r imis un om de încredere la Eoma ca să sondeze în t ru cât s 'ar pu tea men­ţine suveranitatea Su l t anu lu i a supra Tr ipo l i su lu i . Delegatul marelui vizir a te legraf ia t la Constan­tinopol că demersur i le sale au fost zadarnice , aatfel că e nevoit să se înapoieze. Mare le vizir l'a însărcinat a tunci să obţ ină delà guve rnu l ita­lian garanţii că suveran i t a t ea Su l t anu lu i se va menţine cel puţ in în pa r te , însă nici acest demers n'a avut rezultatul dori t .

Italienii bătuţi la Tripolis.

Ziarul „Sabah ' , din Constantinopol află că coloanele echipate din ordinul lui Senussi sosesc în eseloane la Benghazi.

Turcii au tras lângă Derna asupra unei •şalupe cu 60 e soldaţi italieni cari încer­cau să debarce pentru a face recunoaşter i . Toţi Italienii au fost uci.şi. Şalupa s'a înă-molit. In acest timp vasele italieneşti tră-.geau câteva focuri asupra Deniei, fără însă a pricinui stricăciuni.

Trupele turceşti sub comanda colone­lului Nekhet au a tacat pe Italieni lângă Asisje. Italienii ai' fi suferit pierderi consi­derabile.

„ S a b a h " află în ul t ima oră că ma i ] mul te mii de I tal ieni înaintând spre inte- I rior au avut lângă Elkarbe o luptă la t re i sferturi de oră de Tripolis cu trupele tur­ceşti, sprijinite de că t ră Indigeni.-Italienii au avut mai bine de 100 de mor ţ i şi au fu­git în dezordine înăuntrul fortificaţiunilor din Tripolis.

Atacurile trupelor turce. T r u p e l e t u r ce din împre ju r imi le Tr ipo l i su lu i ,

în n u m ă r de 10,000 atacă în f iecare noap te avan t postur i le i ta l iene. Acest fapt va de t e rmina pe I t a l i en i să înceapă marşu l sp r e in t e r io ru l ţă re i .

I n lup te le de p â n ă acum au căzut câ ţ iva T u r c i . I t a l i en i i au avut câ ţ iva răni ţ i .

U n torp i lor i ta l ian s'a ciocnit J o i în po r tu l din Tr ipol i s de o s tâncă şi s'a scufunda t .

Dacă t rupe le tu rce se vor r e t r a g e în m u n ţ i , ele a r p u t e a să ocupe pozi ţ iuni favorabi le , în tă-r indu-le cu t u n u r i moderne .

D i n a l tă su r să se anun ţ ă că o p a r t e a t rupe lo r tu rce s'a pus în m a r ş spre f ron t ie ra Tunis ie i .

I t a l ien i i sun t foa r t e nel iniş t i ţ i d in cauza ivirei holerei .

1200 func ţ ionar i tu rc i vor pleca cu un vapor g e r m a n spre Cons tant inopol .

30,000 Tunisieni în Tripolitania.

Mehined bey, nepotul lui Abd-el-Ca-der a t recut din Tunisa în Tripol i tania cu 30,000 Tunisieni bine a rmaţ i .

O nouă acţiune în marea Egeică. Se conf i rmă ş t i r ea că f lota i t a l i ană se pre ­

gă teş te de o nouă ac ţ iune mai m a r e în m a r e a E-geică, pen t ru a da o u l t imă lov i tu ră flotei tu r ­ceşti şi astfel să o cons t rângă să încheie pace câ t m a i curând .

Circulă zvonul că flota i ta l iană v rea să i n t r e în a rh ipe lag şi să bombardeze po r tu l S m i r n a şi Dardane le le .

Mobilizarea Bulgariei.

Tobele au început să sune în momentu l acesta, chemând pe rezervişti ca să ia în primire ordinele de concentrare. S i tua ţ ia la ministerul de răsboi a devenit iar cri­t ică pe ziua de astăzi. Mobilizarea pare inevitabilă. La aceas ta contribuie m a i ales concentrările de trupe la Adrianopol, unde se află două corpuri de a r m a t ă cu un efectiv total de 120,000 soldaţi. Afară de aceasta se anun ţă că la frontiera bulgară au fost concentrate 15 г-egimente de că-lereţi curzi.

Ambasado ru l bu lgar din Cons tan t inopol , Sa­ra f off, te legraf iază că min i s t ru l de ex te rne Aesim bey i-a declara t e r i cu ocaziunea recopţ iunei di­plomat ice că T u r c i a va înceta de a mai t r imi t e t r u p e la f ron t ie ra bu lga ră , voind a da p r in acea­sta o nouă dovadă a in ten ţ iun i lo r sale paşnice.

D u p ă o in fo rmaţ iune p r im i t ă de cereur i le oficiale, min i s t ru l t u rc al a facer i lor s t r ă ine As -sim bey a da t min i s t ru lu i bu lga r a s igu ra rea că nici î n t ă r i r i de t r u p e la g r a n i ţ ă nici mişcăr i le de t r u p e p e n t r u exerci ţ i i n u au loc pe te r i to ru l delà g ran i ţ ă . A s i g u r a r e a a fost p r im i t ă în mod ami­cal la locul oficial.

Mobilizări în Serbia.

Guvernul a ordonat mobilizarea celor două corpuri de a r m a t ă din sud.

In acest scop 8 ofiţeri din s tatul ma­jor au plecat în Rumelia. pentru a controla moblizarea.

Ministrul de răsboi a ordonat astă-noapte mobilizarea diviziei din Drina. Zi­lele acestea vor fi mobilizate celelalte divi­

zii. Ministrul de externe Milovanovicj я declarat azi unui ziarist că în t r 'adevăr s 'a ordonat mobilizarea diviziei din Drina, % adăogat însă că aceasta este numai o în­cercare de mobilizare, deoarece anul atr cesta nu s'au făcut manevre m a r i în Ser­bia.

Produce sensaţie faptul că ministrul d* răsboi a ordonat chemarea la corp a tu­tu ror ofiţerilor de rezervă, chiar şi pe acei cari se află în s t ră ină ta te .

S i tua ţ ia este foarte serioasă, ceeaceţ rezul tă şi din faptul u rmă to r :

Deputa tu l Ribarac a voit să interpe­leze guvernul asupra s i tuatei externe, pri­mul minis t ru Milovanovici Га ruga t îneK să renunţe la această interpelare, deoarece s i tuaţ ia este foarte complicată, iar răspun­sul guvernului a r fi foarte delicat.

Deputa tu l Ribarac a r enun ţa t la inter­pelare.

G u v e r n u l s â r b a p r imi t ş t i r ea că g u v e r n u l t u r c a î m p ă r ţ i t a r m e p r i n t r e mahomedan i i de là g r a n i ţ a sârbă .

La î n t r e b a r e a g u v e r n u l u i sâ rb în aceas tă chest ie , P o a r t a a răspuns că această ş t i re este neadevăra tă . Ch ia r dacă se s imte o mişcare d e t rupe , acea n u este al tceva decât în toa rce rea t r u ­pe lor tu rceş t i delà l i tora l în Serb ia veche.

In capitală a făcut senzaţie ştirea cum că mi­nistrul de răsboi a ordonat mobilizarea diviziei' Drina.

Din sursă competintă se arată că nu este vorba de mobilizare, ci numai de o încercare de concen­trare a trupelor, pentru a constata cât de repede se poate face mobilizarea diviziei din Drina. Or­dinul acesta ministrul de răsboi Га dat acum două luni, când nici vorbă nu era de răsboiul italo-ture.

Mobilizările Rusiei.

Mobilizarea corpului de a r m a t ă diat Varşovia a început la 12 Octomvrie st. o . Autori tă ţ i le au interzis ziarelor de a pu­blica informaţii asupra mobilizării, Tire-pelé sunt ga ta de plecare.

I N F O R M A Ţ I I . A R A D , 19 Octomvre n. 1911..

— Amânarea serbărilor delà Galaţi. O scurtă te legramă din Galaţ i ne anun$ t că serbările ce erau să aibă loc în Gala ţ i Duminecă, cu prilejul desvălirii monumen­tului lui Eminescu — s'au amânat pe timp nehotărât.

— D. Iorga despre presă. D . N . I o r g a a ţ i n u t la Dorohoi , Duminecă în 15 Octomvrie , o eonfe-r in ţ ă , t r a t â n d despre presă.

D u p ă ce dă l ă m u r i r i cu p r i v i r e la z ia ru l ee-i va scoate când va împ l in i fondul t rebuinc ios , — face o ochi re repede a în t rege i s t ă r i sociale, eco­nomice, cu l tu ra l e şi re l igioase d e dincolo şi arat* că este o clasă de jos săracă şi n e l u m i n a t ă ; o clasă de mij loc î n s t r ă i n a t ă ; o boier ime care u i i ă să î n t i n d ă m â n ă de a jutor celui r ă m a s în urmă; că astăzi oraşele Moldovei p r e t u t i n d e n i sunt lo­cui te mai m u l t de s t r ă in i .

S p u n e că p ă m â n t u r i l e delà sate sun t date îa a rendă la s t r ă in i i a r presa este în mânii© u n o r oameni f ă r ă vre-o p regă t i r e .

I n fa ţa acestei s tă r i de luc ru r i , nu t r ebu ie sa­se p i a r d ă t i m p u l în p l ânge r i şi văicărel i . D i a cont ră t rebu ie să se lup t e cu energ ie p e n t r u în lă ­t u r a r e a r ău lu i , făcând ce au făcut şi a l te s ta te î n asemenea î m p r e j u r ă r i . S i t ua ţ i a a l tor ţ ă r i a fost î m b u n ă t ă ţ i t ă g r a ţ i e act ivi tă ţei preoţ i lor , învăţă­tor i lor şi presei mai ales. O presă l u m i n a t ă , cn-

T c l c f o n r u r . 4 - 6 7 .

- K A R D O S G Y Ü L A Z cea mai autre fabrică de trăsuri sudungară

Temesvár GyArvároe Háromklrály-ut 14. (Casa proprie.)

Mare magazin de trăsuri noi şi folosite. — Pregătesc lucruri de fierar, rotar, şelar, de lustruit şi orice reparări de branşa aceasta, cu preturile cele mai moderate Preţ curent, gratis şi franco. Tot aici se mai pot căpăta o nnibuse petiten 6 persoane cară funebre, felurite căruţe »landaoer« cu preţ. moderata.

Pag. 8 F

20 0«**mvre n. 191!

awtíl ş i cinstită! Pentru aceasta luptăm §í noi, spune conferenţiarul. S ă putem cândva da o ртѳза (Je adevărată lumină. Îndreptarea nu vine prin administraţie. Ea va veni prin hrana de jos şi lu­mina de eus. Pentru aceasta luptăm şi noi, — făurind viitorul unei prese în care Românii sí numai ei eă se ocupe de rosturile noastre ro­mâneşti .

La sfârşitul conferenţei, d. Gh. Stroici, mare proprietar şi bun gospodar al moşiei pe care sin­gur o lucrează, a felicitat de aproape pe confe­renţiar, oferindu-i suma de 500 lei, pentru spo­rirea fondului necesar apatridei ziarului, „Lu­mina".

— t Dr. Ştefan Erdélyi. D i n Orăştie pri­mim ştirea tristă că Dr. Ştefan Erdélyi, medic orăşenesc şi oercual, bărbat cu cele mai curate jsientimente româneşti, sprijinitor al tuturor insti­tuţiilor noastre culturale, a repauzat în vrîstă de 60 de ani.

Trimitem familiei întristate sincerile noastre condoleanţe.

Fami l ia a publicat următorul necrolog: Victoria Dr. Erdélyi nasc. Bardosy, în numele

eau şi al tuturor rudeniilor sale, cu inima plină de durere aduce la cunoştinţă trecerea din viaţă a mult iubitului său soţ Dr. Ştefan Erdélyi, me­dic orăşenesc şi cercual, doctor de medicină, ocu-listică, obstetricie, chirurgie şi filosofie, profesor de higiena, membru al Asociaţiunei şi al fondului de teatru, după un morb greu, în etate de 60 de ani şi al 33-lea al fericitei sale căsătorii, întâm­plată Marţi, în 17 Octomvrie a. c , f i ind împăr­tăşit cu sf. taine.

Rămăşiţele pământeşti ale scumpului defunct tfe vor aşeza spre veşnica odihnă, Joi , în 19 Oc­tomvrie n., la 2 ore d. a., în cimitirul gr.-cat. din Orăştie.

Orăştie, Ia 18 Octomvrie n. 1911. Fie-i odihna l ină! Văd. Maria Veghső n. Erdélyi ca soră, şi fa­

mi l ia ; Ion Erdélyi , inginer, şi famil ia; văd. Gi-«sela Papp n. Erdélyi , şi familia, nepoţi; Etelca Erdélyi , Vasi le Eredlyi , farmacist, şi famil ia, Amalia Şiclovan, văd. Alexandru Laar, nepoţi.

— Nou aeroplan românesc, Cetim în „Mi-*erva": D . prof. N. , care deocamdată ţine să rămână cunoscut sub o simplă iniţială, a con­struit un aeroplan menit să provoace o adevărată revoluţie în aviaţiune, dacă concepţia autorului se- va înfăptui exact. Noul aeroplan românesc e menit să asigure echilibrul în atmosferă contra curenţilor aerieni şi eă poată plana chiar fără ajutorul motorului, în cazul când acesta ar în­ceta din lipsa benzinei sau din cauza vre-unui ac-eident.

•— Vlaica sboară! D i n Bucureşti ni-se scrie: D-nii ingineri Vlaicu ş i locotenetul Capsa au fă­cut Marţi, pe la ora 5 seara, câte ouă sboruri cu aeroplanele lor la Cotroceni.

Sborurile au fost foarte reuşit iar d. Vlaicu a făcut nişte viraje şi evoluţiuni foarte riscate^

— Medic român în Budapesta. Primim urmă­torul aviz: Vă aduc la cunoştinţă că îmi continui practica de medic în Budapesta (IV. Muzeum-körut 17, I. 6) şi dau consultaţiuni bolnavilor de gură şi dinţi zilnic dola orele 11—1 şi 3—5. — Dr. Emil M a n u .

— Cununie. Cornelia Baciu şi Dr. Emi l Şe-lariu, advocat în Haţeg, îşi anunţă cununia ce va avea loc la 21 Octomvrie n. în biserica gr. or. română din Haţeg.

Felicitările noastre ! *

— La fondul cassei împreunate cu bală de vânzare a „Societăţii meseriaşilor români din Bla j" au contribuit cu prilejul efinţirei într'u preoţi domnii: August in Caliani, Petru Suciu profesori în B l a j ; Patriciu Murăean, preot în St.-Mihaiu-deşert; Longin Corcheş, preot în Ciuc-mandru; Dr. Alesandru Cziple, catechet la gim­naziul din Năsăud ; George Neamţu, candidat de preot în Mintiul-Gherlei ; Liviu Greav din Borgo-Tiha; Octavian Băşti din Erkisfalu—Sălagiu; Corneliu Gavriş din Odeşti—Sălagiu ; Mihail Er­dőse, din Certeză—Sătmar; Mihail Someşan din Dumitriţa — toţi câte 1 cor.; Ioan Albon, preot în Dostadt 2 cor. ; George Repede subjude în St.-Mărtin 2 cor.

-— Un faliment sensaţional. D in Petersburg ee anunţă: Produce enormă sensaţie falimentul marelui comerciant şi multi-milionar Krim. A-cesta posedă 3000 jugăre de pământ, întinse vii , o fabrică de tutun şi era unul dintre cei mai mari producători de secară.

Acum de curînd primise un avans de un sfert de mil ion de ruble pentru furnizarea unei mari cantităţi de grîne. N'a putut însă efectua furni­tura şi nici restitui, avansul.

K r i m datoreşte numai Băncii Imperiului su­ma de 1 milion de ruble.

— Lupta între teroriştii ruşi şi poliţie. O pa-"• trulă poliţienească din Lodz a pătruns într'o casă

din str. Radvan unde se aflau adunaţi mai mulţi terorişti.

I I n lupta care s'a încins între poliţ ie şi tero­rişti unul din aceştia a fost împuşcat. Ceilalţi au

. f u g i t

i P e stradă, teroriştii urmăriţi au avut de sus­ţ inut o nonă luptă eu poliţiştii.

Leon Tolstoi. Ш

RÄSB0IU ŞI FACE. ROMAN.

Trad. de A. C. Corbul. (Urmare).

Ajutată de Sonia si de cameristă, Nataşa răuşi să potrivească oglinda după cum se cerea; se făcu se­rioasă şi nu mai glumi. Privi vreme îndelungată lu­mânările cari se înmulţeau în oglinzi, aşteptând să'l vadă pe prinţul Andrei sau un mormânt, dar cu taote «ă era gata să ia cea mai uşoară pată drept un chip eau un mormânt, ea nn zări nimic.

— Alţii văd, eu nu pot vedea nimic. Pune-te în lo­cul meu, Sonia.

Sonia luă loc în fata oglinzii, potrivi lumina si în­cepu să privească.

— Sofia Alexandrovna o să vadă, sunt sigură, făcu camerista.

— Şi eu sunt sigură că o să vadă; ea a văzut şi anul trecut, zise Nataşa.

Timp de trei minute ele tăcură. Deodată Sonia în­depărtă oglinda pe care o ţinea şi'şi puse mâna la ochi.

— Ah! Nataşo, făcu ea. Sonia nu văzuse nimic, ea nu voia să înşele pe ni-

meni, dar îi era greu să stea nemişcată şi nici ea nu îstelegea de ce'şi pusese mâna la ochi.

— L-ai văzut? întrebă Nataşa luând-o de mână. „De ce n'aş spune că l-am văzut? Si alţii au văzut!

gândi Sonia. Nimeni nu mă poate contrazice". — Da, l-am văzut, făcu ea.

— Cum era? In picioare, culcat? •— Am văzut deodată că era culcat. — Andrei era culcat, e bolnav! zise Nataşa, privin-

du'şi prietena cu ochi înspăimântaţi. — Nu, din contră, chipul lui era vesel şi mă privea. In clipa aceea Sonia credea sincer că aşa văzuse. — Si după aceea, Sonio? — După aceea n'am putut distinge decât ceva roşu

şi albastru. — Sonio, Sonio, când se va întoarce el, când îl voi

vedea? Cât mi-e teamă pentru el, pentru mine, pentru toată lumea!

Si fără a voi să primească mângăerile prietenei ei, Nataşa se culcă. Dar dupăce se stinse lumina, ea rămase mult timp cu ochii fixaţi în gol, ori privind prin pătra­tul îngheţat al ferestrei, la lumina rece a lunei.

LVI. Câteva zile după serbători, Nicolae spuse mamei sale

că o iubea pe Sonia şi că luase ferma hotărîre să se căsătorească cu ea. Contesa, care băgase de mult de seamă iubirea dintre Nicolae şi Sonia ei care se aştep­tase la această mărturisire, îl ascultă pe fiul ei fără să protesteze, zicându-i că era liber să se însoare cu cine-i va plăcea, dar că nici odată părinţii săi nu'şi vor da consimţământul la căsătoria lui cu Sonia.

Pentru întâia oară în viata sa, Nicolae pricepu eă cu toată dragostea pe care i-o purta mama lui, de data aceasta ea era neclintită. Fără a'l privi pe fiul ei, contesa trimise să'l cheme pe conte. Când intră contele în odae, ea vru să-i spună de faţă cu Nicolae de ce era vorba, dar ea nu izbuti s'o facă, ci isbucnind în lacrămi de ciudă, eşi din odae.

Bătrînul conte îl rugă pe Nicolae ea timiditate ca să renunţe la proectul său; Nicolae îi răspunse că nu'si

Un poliţist a fost ucis, un terorist rănit Trei terorişti au fost arestaţi. Ceilalţi au reuşit ai scapă

Teroriştii aceştia eunt aceiaşi cari au ataeat acum do curînd un tren de persoane şi au jefuit 20.000 ruble din vagonul poştal.

— Duelul lui Bismarck. într'o zi cancelari Bismarck exasperat de verva îndrăcită a druki Wirchow autorul fundamentalei scrieri „Pato­logia celulară" îl provoacă la uel pe neîntrecuţii dialectician al Reichstagului prusian. Celebri profesor se puse pe râs şi îi scrise şi el un іЫ şei cam de conţinutul următor: „Accept duela Pentru că ne cunoaştem de mult, vă propun ii dejunăm împreună. La masă ee vor servi doi câr-năţei. Unul va fi otrăvit. Vă aştept la restauran­tul Trei sarmale. Wirchow".

Bismarck cetind bucia marelui savant şi cin­stit liberal se puse pe un râs cu hohote homeric», Răspunsul său fu că îi trifise imediat o inviţi-ţiune pentru un dejun, la el acasă, şi fără cârniţei de... laboratoriu chimic!

X Dr. Kertész Seminar juridic. Cluj, Monstori u t 16. Pregăteş te foarte cou-ştienţios, în t imp scurt şi în condiţii favo­rabile pentru examene fundamentale, exa­mene de stat , rigoroase în ştiinţele de stai şi iuridice. L a cerere dă informaţii gra­tui te !

Atelier de fotografii artistice, de primul ra|, Rona şi Kinást, Orăştie Vásár tér nr. 4 (casefc hii Hermann) . Fotografi i şi portrete, reproducd după fotografii vechi şi noui în mărime natural expuneri de obiective speciale pentru interiori^ acatice, şi lucrări în aquarel şi olei artistic exe» täte. Cei ce se provoacă la anunţul din „Tribuni* •apătă 5% rabat. Fiţ i cu atenţiune la firmă.

Mişcare culturală şi seriali — Petreceri, concerte. —

23 Octomvrie. Reghin: Comitetul filial al Societăţii pentru foni

de teatru român din Reghin invită la marele conest ce îl aranjază în 23 Oct. 1911 n. la orele 8 seara k sala cea mare a hotelului orăşenesc, cu concursul dhl tenor dramatic de operă Nicu Corfescu şi dna Mm Corfescu.

După concert urmează dans.

Redactor responsabil: Ialiu Giurgia. „Tribuna" institut tipografic, Nichia şi пщ

putea călca făgăduinţa. Tatăl suspină şi eşi totali din odae ca. s'o întâlnească pe contesa.

Contele nu era supărat pe fiul său, pentru că aceáa o prefera pe Sonia unei fete cu stare. El îşi zicea nu* mai că dacă nu şi-ar fi risipit averea în aşa hal, nimit n'ar fi mai de dorit pentru Nicolae decât o soţie cu ca­lităţile Soniei — şi că numai viata de risipă pe care o dusese el, precum şi neglijenta lui Mitenka, erau pri­cinile întregului tămbălău.

Contele şi contesa nu mai făcură fiului lor nici » aluzie la proectul său, dar cu câteva zile mai târziu dna Rostoff o chemă la dânsa pe Sonia, şi cu o cru­zime neaşteptată deoparte şi de cealaltă ea o acuzi pe nepoata ei de ingratitudine, spunându-i căi trăsese-pe Nicolae în iţele ei. Sonia asculta cu ochii în jos cu* vintele crude ale contesei, neştiind ce se va întâmpla. Ea era gata să sacrifice orice pentru binefăcătorii % sacrificiul era chiar preocuparea ei de toate zilele; în cazul acesta ea nu pricepea pentru cine ar trebuî să se sacrifice. Ea nu se putea opri de a o iubi рѳ con­tesa şi întreaga familie, nici de-al iubi pe Nicolae, căci ea ştia că fericirea lui depindea de amorul ei. Aşa ci

=-ea rămase tristă şi tăcută, fără a răspunde cu un singur cuvânt.

într'o zi, i-se păru lui Nicolae că Sonia nu mai pu­tea îndura această situaţie, şi el merse să se explice cu mama sa. El o rugă mai întâi să'l ierte dacă a greşit şi să-i dea consimţământul la căsătoria lui cu Sonia* căci dacă nu se va însura cu ea în ascuns.

Contesa îi răspunse cu o răceală pe care el nu i-o> cunoştea, că acum era major şi că ar putea face ca prinţul Andrei, adică să se căsătorească fără consun» tământul părinţilor săi, dar că ea, contesa, nu va recu*-noagte nici odată drept nora ei pe această „intrigantă"*.

J

lîr. 220 — 1911 „ T R I B Ü N A 1

BIBLIOGRAFII U Librăria „Tribunei" ва află de vânzare „Po­melnicul viilor şi morţilor" legat în pânză, aurit

cu preful de 50 fileri plus 5 fileri porto.

La librăria „Tribuna" se află de vânzare toate manualele şcolare ce se folosesc în dieceza Ara­dului, asemenea şi recvizîte de scris şi desemn. Comandele se efeptuesc prompt.

* La librăria „Tr ibunei" se află de vân­

zare:

„Biblioteca Teatrală".

1. Soare cu ploaie, comedie într'un act de I. Vulcan

2. Idil la ţară, corn. în 1 act, localiz. de M. Baiuleecu, după Juin şi F lerx . .

3. Biletul de tramvaiu, com. în 1 act, de Gr. Mărunţeanu

4. Un om buclucaş, comedie într'un act, local, de M. Baiulescu, după M. Mic­hael şi Labiche

6. Trei doctori, corn. în 1 act, localiz. din limba germ. de Virginia A. Vlaicu. .

0. Pălăria ceasornicaruli, com. în 1 act, de Mdm. Emile Giradin, loc. de A. G. N

I Unde dai ei unde creapă, com. în 2 acte de Alex. Cosmar, loc. de I. Popescu. .

8. Pentru ochii lumii, corn. în 2 acte de Labiche, localizată de Gil. . . . .

0. Euga delà Chiseteu, corn. pop. în 1 act cu cântece şi joc de Iosif Vulcan . . Vacanţii corn. orig. în 1 act de M. Ba­iulescu Dragostea cu toane, pastorală în 1 act fi în versuri de Goethe, trad. de Şt. O. Iosif 0 şedinţă comunală, corn. în 2 acte de G. Stoica. Premiată . . . , . Curiozitatea femeească com. în 1 act p. fetiţe Lisată secului, com. în 1 act pentru fetiţe.

10.

11.

'a

u.

15. 16.

lî.

18.

19. M.

? îl. Й,

Artistele, com. în 1 act pentru fetiţe . Şapte şi nici o ispravă, comedie în 1 act, pentru f e t i ţ e . . . . . . . . Milionul, comedie în 1 act pentru fe­tiţe Nicolae Vulpea, piesă din popor în 4 acte de Muntean B. Premiată . . . Capriciul unui tată, com. în 1 act . . Cântecul cocoşului, corn. în 1 act . . Cânele şi pisica, com. în 1 act . . .

I. Slugă la 2 stăpâni, corn. în 2 acte . . i. Delà Nord la Sud, com. în 1 act . .

-.40

-.40

-.30

-.40

-.40

-.50

-50

-.50

-.40

-.40

-.50

-.80

-.40

.40 .30

, 40

.70

.40 ,40 ,40 ,60 ,60

Biblioteca teatrală „Aurorei":

Calea dreaptă e cea mai bună, comedie în 1 act

2. Paza Maicii sfnte, dramă în 4 acte . 3. Otravă de hârciogi, corn. într'un act Í Pedepsirea vanităţii, dramă într'un

act 5. Discreţia fără voia, com. într'un act. 6. Crescătorul, comedie într'un act . . I. Otravă femeiască, com. într'un act . 8. Distraşii, comedie într'un act . . . D. Ileana Cosinzeana, piesă teatrală în­

tr'un act 10. Pictorul fără voia, com. într'un act II. Teatru la sat

.20

.24 ,16

,20 .20 .20 ; .20 I .20 ?

Duşmănoasa, piesă teatrală în 1 act, pen­tru ajunul Crăciunului de M. Drăgan . . —.16 Despre portul românesc şi alte trei piese

cu câte 4 persoane de M. Drăgan . . —.40 Opt piese teatrale pentru şcolari şi şco-

riţe. Dialoguri şi Trialoguri de M. Drăgan —.40

„Aşa a fost să fie", piesă poporală în 1 act de Alex . Ţinţariu —.40

Colinde, Poezii şi versur i funebr. de M. Drăgan —.20

In vis, comedie în 1 act, A. Vlaicu . . . —.40 O sărbătoare la cules de vii, comedie în 3

acte, de E. Crebbig, de M. Bogdan . —.30 Leac pentru soacre, comedie în 1 act, de

Trocaru —.50 înainte de pauză, comedie în 1 act, de

Trocaru —.50 Will iam Teil, piesă, în 3 acte, prelucrată

după Schiler de I. Baciu . . . . . —.25 Două Nebunii , icoană familiară în 2 ta­

blouri, după N. Gane, de G. Bocşa . —.'30 Chinematograful, comedie în 1 act, de D .

Bocşa —.30

F A B R I C Ă D E

BEKESCSAB Ândrassy-ut 4 1 — 43.

NAGYVÁRAD Rákóczi-ut 14.

(Lângă »Apollo«).

!La Librăria Tribună I se află de vînzare : !

Ioan Russu-Şirianu:

Schiţe şi nuvele iaedite à Cor. 1*50 plus 10 fileri porto.

.20

.20

.30

Vine Vlădica, comedie în 3 acte de Ant. Popp , » „ .

Màààm Articolele politice

ale lui Octavian G o ga. Zilele acestea a apărut în editura Tipografiei „Tribuna", articolele politice şi culturale ale poetului Octavian Goga, reunite într'un volum 4c 288 pagini sub titlul „Crâmpeie din sbuciu-mările delà noi". ____

Preşul volumului, format mare, tipar elegant 3 «or., în România 3 lei 50 bani, plus porto. Se poate procura delà Librăria „Tribunei" şi delà foate librăriile delà noi şi din Ţară.

Prima Societate de credit funciar român din Bucureşti.

A N U N f .

Se aduce la cunoştinţa publică că Joi, 13/26 Octombrie a. c. se vor atrage la sorţi scrisuri fundare rurale, pentru un capital de Lei 2,009.600 din care:

Scrisuri 4°| 0 a 25-a tragere Lei 143.900 Scrisuri 5°o a 60-a tragere Lei 1,865.700 Tragerea la sorţi se va face Ia orele 3

p. m., în şedinţa publica în localul Socie­tate! strada Colţei Nr. 27.

Direcţiunea.

Căsătorie : Un tînăr cu pregătiri academice, în etate de 30 ani, frumos şi în

teligent, cu carieră sigură, care îi aduce venit anual de 10.000 cor., totodată proprietar al unei averi de 6'.000 cor, caută pentru că­sătorie o domnişoară inteligentă, frumoasă şi bună gospodină, în etate de 2.2—11 ani, care să fie aplicată a trăi 5 ani într'un oraş din străinătate. Fete de preoţi crescute bine încă sunt binevâzute. Zestrea: 10.000 cor. Dacă convine persoana, zestrea nu numără. Informaţii mai deaproape la Adm. ziarului.

Cel mai mare m-gâzin de blănărie !

Ragályi János Temesvár-Gyárváros, Kossuth Laj; s tér 2.

îşi recomandă în atenţia on. public din localitate şi provincie bogatul asorti­ment de blănărie cu preturile cele mai convenabile. Arti­cole de fabricaţie proprie ; mantale de blană, blane de călătorie. — manşoane.boaie c ă c i u l i pentru domni şi doamne ultima modă şi lucrate cu gust. Preţuri ieftine. -: Primeşte orice lucrări de blănărie pentru prefacere, căptuire, căptuşirea şi coliarea mantalelor. Serviciu promt şi conştiinţios. Numai marfă bună şi execuţie de I-u rang.

La Librăria Tribuna să află de vânzare

A. MAIOR:

M A G D A L E N A . Dramă în trei acte şi în versuri (cu subiect din Biblie) à 3 coroane -\- 20 fileri porto.

Rétay şi Benedek întreprindere industrială de artă biseri­cească, sculptare de amvoane, altare şi statui, — aurire şi decorare de biserici.

Budapest, IV., Váczi-utca 59. (saját ház).

In atelierul nostru se execută: altare, amvoane, presbi-

terii, bănci, rame pentru icoane şi tot ce este necesar

la împodobirea bisericilor. — Odăjdii, prapore, potire,

candelabre, sfeşnice, etc. etc. — Altare vechi se auresc

şi se renovează. — Liferează statui sfinte, icoane,

cruci lucrate artistic, pe lângă preţurile cele mai ieftine.

Pag. 10 „ T R I B U N A " Nr. 220 - 1911

" V T TV TJ ]RL I ) -* - N i c o l a s Henc i l ă I măsar d e z i d i r i ş i m o b i l e s

v e c h i ş i n o u i d e v â n d u t . Oéva, Str. Vasut N o 18. (Саад proprie). Adresativă cu toată încrederea Ia proprietarul

de vii din Siria (Világos) Petru Benea, căci Vă trimite numai vinuri bune, curate şi pe lângă preţurile cele mai moderate.

Vinuri vechi : Vin alb K — 6 8 litru. Rizling —-70. Roşu — 94.

Vinuri dJn anul 1910: Carbenet alb K — 7 0 litru. Siller K —-54. Rizling K —'56. Rizling şi Ruje amestecat K —*52 litru.

Must din anul «911 K —'40 litru. Vinul să expedează cu rambursa delà 50 litri

în sus sub îngrijirea mea proprie. Vase dau împrumut pe timp de doauă luni Pentru calitatea vinului garantez.

TE*c±r"xx B e n e a propr. şi neg. de vinuri

" V i l á g o s (A.I « ic i m . )

Aduce cu st'mă la cunoştinţa on. pubiic d n l i e şi provincie, că şi-a provăzut şi mărit ate­lierul l e masării cn puteri de muncă corespun zâtoare cerinţelor de azi

Piriir-rştu tctfeJn de lucruri r e n r u zidiri ş< mobile, precum şi reparări cn preţuri conrenabile şi p<-iâr<g<1 servie u prompt şi conşt^nţios.

Mare magazin de toi felul de mobHft pregătite din materialul cel mai excelent uscat delà cele mai simple p'nă la cele mai luxoase.

Scoaterea dinţilor, dinţi artistici, poduri în gură, de aur, coroane, efeptuieşte

Q U I L R E I N H O L D D E N T I S T ,

pe lângă preţuri moderate şi garantă LUGOŞ, STR. BONNÁCZ 11.

Fabrica budapes tană de casse de bani

• de ! ! é r i ş i Schüller B U D A P E S T

p a b r l c a : IX., Rákos-utca 4. Depozitul orăşenesc şi b iroul: V. Széchenyf-u. 7.

Liferanţil ministerului de agricultură, de honvezi, căilor ferate ungare şi al poştelor.

Efectuiază casse de bani, libere contra focului şi spargeri­lor, casse pancelate pentru păstrarea do­

cumentelor.

Catalog gratuit şi franco.

In atenţia oomicultorilor! Ofer altoi de pruni bosnieci a »Balkanska Carica« (Regimba!' canuliu) şi »Kraljica Bosne< (Re­gina Bosniei). — Altoiul de 2 3 ani cu coroană admirabilă e cd mai bun din diferitele soiuri dt

pruni. Poama e foarte mare, escepţional de dulce ji foarte gustoasă. Se coace spre sfârşitul lui Augtisl, când se poate folosi ca deesert, pentru uscat, la fa-bricarea ţuicei şi a sligoviţului. — Prunii mei oi sufrr de căderea frunzelor, (Polyst igma rubrum) a de regulă alte soiuri Ia cari în mijlocul verii cădi frunza, pricinuind stricarea poamei. Acest soi a tal premiat în diferite rânduri, cu premiul întâi din par­tea guvernului. A fost premiat la expoziţia milenarau Budapesta 1896 şi la expoziţia din Vitna 1897 ciiw dalie de aur, Ia expoziţia internaţională din Paris Ш cu medalie de argint şi în fine la expoziţia regnicolari din Bosnia şi Erţegovjna ţinuiă la Sarajevo iarăşi a medalie de aur. — Pentru calitatea prunilor garanta

S a v a T . T v o J c U í 4 , mare proprietar în Brecka, Bosnia. I

P A L S A N D O R tîmplar pentru edificii si mobile

N a g y u r a i , üri-ntca 49 foay,

Pregăteşte ori-ce lucrări din acest ram atât noi cftt şi reparaturi ; lucrări pentru clădiri, aranjamente complete pentru «coaie, biserici, locuinţe, biurouri etc. din materia! bun li I jecat după model sau din combinaţie proprie, jl f Preţuri convenabile, serviciu coulant se garast.* — Telefon pentru oraş şi comitat nr. 629. —'

I N S T I T U T DE CREDIT ŞI ECONOMII S O C I E T A T E PE ACŢII. fondata in anulівю.

Centrala în Timişoara-seniru (Belváros) Piaţa Balázs-tér N o 1. (Palatul Mocsonyi).

F i l i a l a I n s

Buziaş, Recaş, Ciacova şi Detta. Telefon Centrala Direcţiunea: N o 510. Contabilitatea: No 1149.

Capital proprio 1 ,600 .000 Cor. Depuneri 5 , 0 0 0 . 0 0 0 Cor.

Telefon : Filiala Buziaş Nr. 10.

Telefon t Filiala Ciacova Nr, 16.

Telefon: Filiala Recaş Nr. 14.

Telefon : Filiala Detta Nr. 26.

Primeşte depuneri spre fructificare, desptij

cari elibt r»3ză libele. Administrează d

neri cu casste de economizare.

Plăteşte deponenţilor după mărime

sumei depuse 4 V > % şi 5 % ' п* е™ fără nici o detragere.

După toate depunerile contribuţia (dartj

de interese o plăteşte institutul sepae

Peputwl până la 10:000 Coroane, ditpijli cassei se plătesc ?i fără abzkerc. Escomptează cambii şi acoardă cred

cambiale cu acoperire hipotecară»

Dă uvansuri pe efecte publice (Lon

Acoardă împrumuturi hipotecare pe

de închiriat şi pe proprietăţi de panii

Nr. 220 - 1011 „TRIBUN A' . II

CrillllllDl

I t z k o v i t s G e r s o n , B u d a p e s t a , I X . , S t r " £ u 3 í a , T o m p a I V o 1 4 .

D u l a p u r i d o g h i a ţ â la cari e necesară ghîaţă puţină, preparate pen­tru măsurarea vinului şi a berei, conducte la pregătirea berei şi pen­tru scurs, în preţuri mo­derate şi serviciu promt. întreprindere de accesorii Ia fabricarea zodei, sticle de Bohemia, sirup de smeură, lămâi şi ananas, alabastru şi praf de li­monada ş. a. Comandele se efeptuiesc prompt şi cu preţuri convenabile.

Pregătite în atelierul său propriu.

M o n Jnratsch, Hagyszeben, Strada Reisper 11.

Recomandă fn atenţia on. public din loc şi provincie

prăvălia sa de tnoăîţăminte pregătite în atelierul său, după cerin­ţ e modei şi ortopediei, cu preţuri foarte moderate.

R e p a r a t u r i execut i e f t i n !

pantofar pentru domni, dame şi copii,

L P eţuffle cele mai moderatei

Májerszky Barnabás fabricant de maşini

I n l f y i i * e g y h à z a . -Fabrichea?ă după o experienţă bogată

ca specialitate

prese de olei mânate cu apă. Piue d e olei , construcţie simplă ori

complicată Prăjitori de o le i pentru încălzire cu aburi ori foc. Teasc pentru sâmburi de bostan. Maşini pentru per­fecţionarea oleiului şi aranjamentul com­plect pentru fabricarea oleiului. Unel te de meliţat floarea soarelui, ş a.

Exportul până acum în 237 uzine.

Prima industrie de cazane din Ungaria Ш

Szatmáry Mihály, e> I 8 e e n t l i A r o r x i » A . g " i i t c e -41 . s a i . ( c a . s u . p r o p j ie).

Щ Aduc la cunoştinţa on. Ör% public, că atelierul meu ^ de cazane l'am înoit cu ^ diferite maşini, sşa că sunt în stare să satisfac ori-ce comandă. Pregă­tesc cazane pentru abur, repar cazane la mori, corăbii, cazane de apă, petroleu, spirt şi chiar ^ şi cazane la Iocotnobile.

B u m b e r a I s t v á n , c r o i t o r c iv i l qii p reo ţesc , c r o i t o r u l p r e o ţ i m e ! g r e c o , - c a t ,

Oradea-mare — Nagyvárad. Edificiul Bazatului (partea spre teatru), Telefsin 869. S e z o n u l d e t o a m n ă ş i i u r n ă ! Au sosit stofe moderne, englezeşti, scoţiene şi indigene, calitatea cea mai bună. Costumele croială modernă, şi lucrate cu mult şic. Preţuri moderate. Lucru cu mare atenţiune. Singurul de­pozit de articole preoţeşti şi bisericeşti.

dB 5 I I Î § I i

4»

Bordy Jószef, c o j o c a r - b l ă n a r j

MarosYásárhely, Széchenyi-tér Nr. 13. Recomandă articolele de blănărie şi cojocărie, delà cele mai simple până la cele mai complicate. Primeşte şi repa­raturi, împrumută bunde de călătorii şi ia spre păstrare în timpul verii, pal­toane de iarnă şi blane, pe lângă asi­gurarea contra focului. — Comandele se îndeplinesc prompt, ieftin şi cinstit ,

Funărla cea mai mare din Тл«іпп\гі/>сз T á n n e Tot felul de Ungaria sudlcu - est*- a lui «JUdllU J t i l i US f u n J , d e c a . nepă, a e fir, brăcil, i egătoare . Aşezare şl scurtare de funii d e cânepă pentru transmis iuni . — L u g o j ( L ú g o n ) , A>Hierui: s traaa Făgetului N o 77. — Л/Ье>аг!ч ş Ы «u: Piaţa Izabella. —

Funării de cânepă, pe tru uzinun şi economii : Funii pentru trasuri (psarru fân), Icgiioare d: snopi, faaii pentru bo opritoare ştreanguri, Hamacuri, mreje p. peicari, reţele pentru cai eto Torturi pentru ţesături, brâuri de cânepă şi de jută (pânz i ) , bă­tătoare de сазе-oă, pânze Pr -k) ţesături, saci ds cânepa, pânză şi jotă, pânze im-penctrable, sbi-ciuri, cergi şi codoristi etiî- etc. Sor?ieiu prompt

ЖЖЖЖЖЖЖЖЖЖЖЖЖЖЖИ chrimpl Szaniszló й

c i â жші m a r e lurâăiorle şl fabrică de l a m i n ă r i d e e e a r ă î n Ungaria d e sud g

T e m e s v á r - G y á r v á r o s , Fő-utca. Щ Recomandă comercianţilor: turte şi prăjituri cu miere,

f g precum şi luminări de ceară, albe şi colorate, facle cu fa£ . . c » , 9 preţ moderat. — Bisericilor se dă la & ^ t l l a " * 4 cumpărarea de luminări rabat. — jj J ШазШа€ Comandele se îndeplinehc prompt | ^

^ІЖЖЖЖЖЖЖЖЖЖЖЖЖЖЖЖЖ

Pag. 12 „ T R I B U N A '

Blăoării precum: boauri (muff) tocuri de picioare, — Jachete, după croiu englez şi francez, ber-letuieli cu lână, etc. Reparări şi transfor­mări bune şi ieftine

se pot câştiga la

U i c o l a e G r u i ţ i a , b l ă n a r

Temesvár - Josef staűt, H u n y > d l - ù t 9 .

ф Maga y irt de mobile,

j o s i F H A C K L E R tâmplar de mobile şi edificii

LUGOŞ, Strada Făgetului N o 91. fi

M Primesc orice lucrări pentru aranjamente de m a g a z i n e , b i r o u r i şi locuinţe, deasemenea pentru clădiri, lucrări în cel mai modern stil, pelângă liferare promptă şi din material uscat.

Desemne şi proiecte fac grabnic şi gratuit

Nr. 220 — 1911

Cele mm b u c e

:eie mai solide şi cele mai după moda

atât pe bani gata, cât şi în rate pe lângă che­zăşie de 10 ani şi preţuri ieftine, liferează cea œai bună prăvălie în aceasta privinţă In

întreagă U n g a r i a

B R A U S W E T T E R J Â . Y O S wologter în SZEGED;

C A T A L O G cu 2000 chipuri se trimite GRATUIT. Notez că numai aceia vor primi catalogul gratuit cari îl cer cu provocare la ziarul Tribuna, (ad. scriu că a cetit anunţul în Trib.) Core-.poadenţele se fac în limba maghiari, germani (I franceză.

33S

I

1

Mare depozit de cuptoare. Am onoare a aduce la cunoştinţa on. public, că în

(Cluj) Koloszvár, Monostori-u. 7, am deschis an аіа< e muge zi tl înregistrat şi provăzut cu cuptoare din ţară şi străinătate, unde se află în depozit permanent cuptoare moderne de majolică stil secesion şi cuptoare de olane Daniel, precum şi căminuri şi cuptoare de bucătărie.

Atrag atenţia publicului asupra depozitului meu model, as igu-rînd-ul totodată despre calitatea perfectă ale articolelor şi preţurile cele mai solide.

Aşteptând binevoitorul sprijin sunt cu deosebită st imă:

Tamásy József, K . o l o z s v à r .

Edificare ieftină! £Í

întrece ori-care edificare din alt material. Sistemul meu e brevetat Nr. S—5546. Se face prin prepararea în mod propriu al betonului, ori alte materii.

Primesc totfelul de edi­ficări, locuinţe, case de în­chiriat, edificii economice şi dpminiare, crepuri, fântâni, poduri, canalizări, în-grăditun, trepte, padimentări de terasse, acoperiş fa-cement, învălitori de cement.

In depozitul meu se găsesc felurite preparate de cement, pietri de edificiu, ţigle, columne pentru case, streşini, trestie pentru tinciuială, cement Portland, gips, var stins ş. a. — Preţuri curente trimit gratuit.

întreprindere de edificare cu beton, fa­bricant de obiecte de cement şi pierte.

Nr. telefonului: 246.

(Casa proprie)

L U G O Ş , Str. Buziaş 37.

Schm dt János succesor Schmidt F e r e e c z institut ptnt .u ridicarea altarelor în

= Budapasta, Köbányaí-yt 53. =

Pregăteş te : altare, amvoane, cripte, statui sfînt întregul aranjament bisericesc, în once stil, conform pretenziunilor artistice şi pelângă preţuri convenabile. Se recomandă ca specialist, de München Ia renovarea alta­relor vechi. Planuri şi cataloage trimite gratuit precum şi

primirea muncü o face pe spesele sale propriii. Preţuri moderate. Condiţii favorabile de plaţi .

I

m l

•TRIBüNAc INSTITUT TIPOGRAFIC NiCHlN ŞI C0NS,. — ARAD 1911.