Nr. 231* Braşov, Vineri 24 Oetomvrie (6 Noem vrie n.) 1914. Anul LXXVB.

ABONAMENTULPe an an . . . 24 dor. Pe o jnm. de an 12 s Pa trai hmL . . 6 „

Pantru RqmAnla şl străinătate:

Pa na ni . . . 40 lai. Pa o )nau da u 20 * ,

«ttBFMM**. 29$ ZIAR P O L I T I C NApONAL.

R E D A'OîŢI A*Şl ADMINISTRAŢIA*

Târgul IruilulNr.SD

m tm jtm m i•a palma*« la> admhUa#- (raţia. Preţul după tarii

fl Învoială.

ManocerUela na ea la- napoiaaft.

Zilele trecute am înregistrat pe art Scrisoarea contelui Tisza adre- tă, — după întoarcerea sa din lătoria întreprinsă prin comitetele f nord, — episcopiîor de Eperjes Munkâcs, prin care a ţinut să

a o satisfacţie pnblicâ preoţimei *. cat. din ţinuturile atinse de in- rsiunea rusească, pentru băouie- e la care a fost expusă.

»Ţin să constat, — scrie între al­te Tisza episcopiîor — că întreaga eoţime gr. cat. din regiunile atinse > incursiunile ruseşti, ţâră excepţiune, dovedit o purtare patriotioă inexoep* mabliă.

»După aoeste nimeni nu mai ar6 raptul a^trage la Îndoială patriotismul iestul de« şi întreaga opinie publică aghiară trebue să dee satisfacţie pea- u bănuelile nedemne şi ofeozfttoare ite jctaoto*

»Durere; aoeste bănueti s’au mo­le s ta t ş l îir singuratice acte concrete; {nguratice organe militare şl poltţiate v ind ascultare In mod uşumtec •••- şeap- ilor m izerabililor denunţianţi, au10 In curgere proceduri contra unor reoţic.

Be încheiere contele Tisza îşi 3primă regretele oaie adânci asu- ra acestor cazuri şi roagă* pe epis? opi sâ aducă la cunoştinţa publiefe egretele sale preoţimei şi să-i co- rnnice, că In toate cazurile ce i-se or aduce la cunoştinţă e gata a roceda ta contra acelora, cari sunt espmzabili pentru o întrdăsare au> greşdlă.

„Drapelul“ dim Lugoj, ocupân- lu-se la loc de frunte cu gestul c&- aleresc al contelui Tisza scrie între iltele:

»Da da, mizerabili! denunţianţi, iceştia sunt pacostea, care ne tulbură11 cele mai senine momente! Şi aceştia iu sunt numai In regiunile nord-ostice, înde le-s făcut contele Tisza cunoş- Inţa, ei şi la noi i

Cetim în ziarele, de erl, că contele risza a plecat în Arde»1 *ă inspecţio- îeze stările de acolo. Poate 11 aduce jalea pe la noi, în aceste părţi, cari iacă nici nu au suferit sub potop ru­sesc, dar n’au fost libere de devastă­rile »mizerabililor denunţianţi« — vor­ba lui Tisza — şi de speculanţii aces­tor denunţări.

' Nu- vtim în cifre contra câtor preoţi gr. cat. ruteni »’au pus în cur­gere proceduri paternei ul acestor de­nunţări mizerabile, dar negreşit, că dacă nici nu Întrece, dar eel puţin se

ţine In cumpănă cu acea cifră numărul preoţilor gr or. români de aici, contra Cărora s?aa pus asemenea proceduri în ourgere. Dar dacă vom adăugă la nu­mărul preoţilor şi cel al intelectualilor noştri bănuiţi şi deţinuţi, va întrece nu numai timpul petrecut în temniţe, ci şi numărul Românilor deţinuţi pe cel al Rutenilor.

Nimic mai firesc deci, ca şi noi să aşteptăm satisfacţia, de care au avut Rutenii parte, doar ceeace e just pen­tru Ruteni, este echitabil şi pentru noii Cu lunile au fost ţinuţi fruntaşi de-oi rţoştrl sub zăvoare între cele mai proaste condiţii — unul mai este şi acum de­ţinut — până când gratie număroase- lor intervenţluni a reuşit eliberarea lor, fără a li-se puteă dovedi în decursul îndelungatei lor deţineri idei cea mai mică vin i.i

Şl aici *suntem datori a recunoaşte, oft primeomitele Dr. Zoltân Medve al comitatului nostru Caraş?Severin, a a* pătat deia Început deosebit interes fhţă de cei deţinuţi şl a f&cut totul ce Ua stat în putinţă ca cei deţinuţi pe nedreptul s ă _ fie cât mai curând puşi în libertate.

Anticipăm numai aceasta acumi oăd sperăm, că ia apropiata congregaţie dte toamnă a comitatului Caraş-Severln ni-se va oferi prilej a elucidâ întreaga afacere şl stabili cine şw rthrt silinţe cinstite-în această afacere odioase şi cine a speculat*o în mod nemernic pentru akşt face bani şi a-şi peteci adânc com­promisa trecere îa ochii oamenilor.

Atunci când toţi fiii neamului .nostru au alergat ia prima chemare sub steacuri, cu o eonştlenţă de datorteţă, care a p u s în uimire şl pe cei mai sceptici, când zi de *i re sosiau ştirile despre vitehite fiilor şl fraţilor noştri, ne apăs* Sufleteşte conştienţi, eă fraţi dfptfl noştri, fruntaşi, preoţi şi mireni sunt deţinuţi, sunt ţinuţi cu lunile în temniţa şi excortaţi printre cele mai ofensatoare huidueli ăi* unei mulţimi inconştiente, fără anume a şti pentru ce sunt deţinuţi, victimă »şoaptelor mi­zerabililor denunţianţi«, cărora le-au dat ascultare >!n mod uşuratic« orga­nele poliţlaie şi militare, cu toate c& pala noi n’a fost potop rusesc I

Eliberarea lor încă nu ne mulţu­meşte pe deplin, mai ales, că aceasta s’a întâmplat intre anumite fenomene, cari ne-au supărat şi mai mult.

De aceea găsim prime mulţumire sufletească tn scrisoarea contelui Tisza cătră episcopii gr. cat. ruteni, nădăjdu­ind, că acum, după ce a văzut contele TDza eu ochii sei f ce se petrece în ţeară, nu va întârzia nici satisfacţia pentru noi, de cate o aşteptăm.

E un postulat de|ordin moral să se ştie, c& pe ce bază au fost deţinuţi

aceşti fruntaşi al noştri, cine a »şoptit«, cine sunt mizerabilii denunţianţi, cari au sedus organele militare şi poliţlaie?!

Nu numai pentru starea de răz­boi, ci şi pentru starea normală ce va urma după război este de trebuinţă să ştim aceasta. Să ne cuncsştem! Să fim cunoscuţi şi să< cunoaştem şi noi pe ceice profită de asemenea zile grele pentru Scopurile lor meschine. Să se facă odată lumină. Şi să-şi primească pedeapsa bine meritată cei vinovaţi. Doar aceştia au tulburat totdeauna re­laţiile, aceştia au tulburat vederea celor nsponzabill, aceştia au speculat totdeauna lipsa de orientare a cercurilor conducă­toare, făcând chiar şi pe marele patriot când aceasta eră rentabil.

Contele Tisza este, acum in Ar­deal. Şi acolo va avea prilej să cu­noască multe lucruri, cari îi vor servi de bună orientare în viitor. Dar poate n’ar strica să arunce^ şi încoace o pri­vire, să vadă şi aici cu ochii proprii şi suntem convinşi, că îndată ce va ajunge la o privire clară, va înţelege, că cel puţ’n atâta satisfacţie cât a dat preo­ţilor gr. cat. ruteni din eparhiile Eper­jes şi Munkács, ne revine şi.nouă».

C o n s f ă t u i r i l e d e l a m in is ­t e r u l d e f i n a n ţ a Biroul de presă al prim-ministrului ne comunică tele­grafic: Ministrul nostru de finanţe1 a a- vut zilele treeurirnxal multe consfătuiri cu conducătorii băncilor mari din Capi­tală în chestia unul împrumut de stat pentru acoperirea speseior de răsboiu. Ca rezultat ai acestor consfătuiri s’a ajuns la constatarea, că situaţia pieţei noastre de bani fliité favorabilă, nimic nu împedecă contractarea unui împru­mut de stat intern de răsboiu. Astfel, că emiterea obligaţiunilor.se poate aş­tepta pentru cât mai curând.

C onstitu irea n ou lu i g u ­vern ita lian . Din Borna se annnţft: La propunerea prim-ministrului Saiandra regele a: numit pe Sonnino ministru de externe, pe Carrano ministru de finanţe iar pe Orlanda ministru de justiţie. Ce­lelalte portofoliile deţin foştii miniştrii din cabinetul Saiandra.

î n c h i d e r e a m ă r i i n o r d i c e .O telegramă din Cristiania comunică, că Anglia a închis marea nordică. Dela Islanda până Ia Scoţia circulaţiunea pe mare a încetat

O telegramă din Copenhaga a- nunţă oá Danemarca, Olanda, Svedia şi Norvegia protestează în contra ho­tărâre! Angliei de-a închide marea nordică pentru comercial statelor neu­trale.

Răsboiul Turciei.Luptele în Marea Neagră, Caucazia şi în Marea egeioă.

O aplanare a ostilităţilor din Marea Neagră pe cale diplomatică pare cu totul eschisă. , Rechemarea representanţilor Turciei dela Belgrad şi din capitalele Puterilor triplei en­tente precum şi declararea îa stare de răsboiu a Belgiei, Muntenegrului şi a Japoniei faţă de Turcia sunt tot atâtea dovezi că răsboiul cu Tur­cia este în plină desfăşurare chiar şi fără o declarare prealabilă oficială a răsboiului.

In manifestul Ţarului adresat popoarelor Rusieifîn urma atacurilor flotei turceşti în *Marea Neagră se spune între altele:

Cu perfectă linişte şi încre­dere în ajutorul lu i Dumnezeu, Rusia va primi această nouă a- gresiune a vechilor persecutori ai religiunii creştine şi a tuturor po­poarelor slave. Nu pentru întâia dată armatele Rusiei vor şti sd pedepsească pe inimicul temerar cd patriot noastre*

Manifestul Ţarului încheie es- primând încrederea nestrămutată că iniervenţiunea rău inspirată a Turciei nu va face decât să acce­lereze desnodămăntul fatal pentru ea şi va deschide Rusiei calm pentru deslegarea problemelor is­torice pe malurile Mărei negre, probleme ce i-au fost hărăzite de strămoşii eu

Acest manifest răsboinic n-are lipsă de nici nu comentar deosebit, căci el ne lasă să întrezărim pla­nurile Rusiei şi hotărârea ei de-a lua lupta şi cu Turcii.

Acelaş înţeles neîndoios îl are şi răspunsul ministrului S&sonow dat ambasadorului Turciei la Pe­tersburg, Fahreddin, când acesta i-a cetit telegrama primită din Con- stantinopol în care marele vizir î-şi esprimă regretele asupra ruperii re- laţiuniior diplomatice turco-ruse. Sa- sonow în răspunsul său a desminţit formal faptul iniţiativei ostile a flotei ruseşti şi a dat espresiune credinţei sale, că este prea târziu pentru a se începe tratări oarecari. A ţinut apoi să mai adaugă, că, dacă Turcia ar fi expulzat îndată pe. toţi funcţionarii armatei şifmarinei

germane, atunci numai ar fi fost cu putinţă a se aborda negocieri pentru satisfacţiuuea acelora, cari au suferit „perfida“ agresiune a coastelor ruse. In consecinţă miniSf trul Sassonow a anunţat pe amba* sadorul turc,; că va primi a doua zi pa­şaportul spreaipărăsi capitala Rusiei.

Iu urma acestui răspuns cck tegoric, care nu mai lăsă nici o, îndoială asupra J intenţiunilor Rusiei, ambasadorul Turciei, fiind rechemat,, a şi părăsit capitala Rusiei.

Iu acelaşi timp armata rusădin. Caucaz a primit uu ordin imperial ca să treacă graniţă şi să atace pe Turci

Demersurile Rusiei au fost semnalului pentru flota anglo-franceză ca să între în acţiune.

Iată telegramele mat noul, ce*nl s’au transmis din partea biroului de presaă ungar:

Acţiunea flotei-turceştiConstantinopol 4 Nov. Ataeoi

turcesc aşupra Sebastopolului a avut un mare succes. Unui pa o cerat turc . i-a succes să aşeze mine Ja gura por­tului militar. Astfel vasele ruse din marea neagră, care eşiseră dfa~portul Sebastopoi, au fost separate de flota, rusească. Va dura mult timp,, păn’ ce. minele vor putea fl depărtata

Constantinopol 4 Nov. Două erneişătoare turceşti au bombardai portul Novorosziszk.

Uitimatul Persiei.Viena 4 Nov. Conform unei

ştiri din Petersburg reprezentantul Persiei a comunicat guvernului {Ru­siei cererea, ca să fie rechemate imediat trupele ruseşti din ţinu­turile Persiei.

Acţiunea anglo-rusă.Constantinopol 4 Nov. n. 5 o-

p. m. Marele cartier general otoman* comunică: Flota engleză a bombardat localitatea Ahaba de pe ţărmul Eghi- petului, în timp ce englezii au în­cercat debarcarea de trupe pe ţărm: Dupâ-ce au căzut însă patru sol­daţi englezi, întreagă trupa care a* j unsese ţărmul s’a retras în fugă la* vasele ei. Deşi englezii au făcut lux de salve, totuşi din ai noştri a1» căzut decât un singur jandarm.

Qekd oare s ta dus.Ga iriciodatt^ vrăjeşte sufletele

chemarea: »Cei crediuck>şi, şi^ lairft, cu pace Domnuluivaă ne rugămic

Dela primele ectenil, casa Dom­nului devine tot mal Împodobit& Cu aprinderea fiecărei lum ini, sporeşte nu-

.mărul credincioşilor, picurăndu-se. tot mai multă evlavie în sufletele, celor din naiabtaficii..,

O' taină mare, mână cu putere IreMatibili, norodul: dedat aă asculte în silele sfinţite cântările şi cuvintele mâasăAtoaae'aie slujitorilor sfinţiţi. E taina izvorâtă din speranţa revederii odorului dus departe... E taina vrăjită de credinţa revărsată In rugă pentru cetea* luptă^ în ploaia piumbilor... Etăios,, ce «antă ahtiate şl uşurare pen­tru: cel pierdut- Ş’aceastâ taină răsare îndată, cet r&sună toaca dimineţii, ea creşte ia dangătul clopotului şi inundă sufletele ia melodia cântărilor.

Ea mână din casa unei săptămâni de jale f i ’ pustiu, in casa Duminecii, pe to t ce’şl. plimbă gândurile prin lo­curi neştiute, după ce-i iubit..

La mângăerea binefăcătoare a bi­sericii; aleargă copii neştiutori de cele viitoare, după ea, însetează moşnegii în- eencaţt dîtr vreme, oftează femeile lh

jadea prezentului pe ea o caută vrând- nevrând cel cari luptă în nepăsarea ameţii. s

Toţi cari nutresc o nădejde, toţi pa cari ii încălzeşte credinţa, caută şi sa întreabă de această* mâogâere...

Oa’n ziua învierii, cuprinde ceta- na sufletele, iar cântările înlănţue Ini­mile«. Oi nouă viaţă nebănuitâ da zilele 8ăptftmânii, înfiripă sufletele înfrigurate, In: casa şi la ziua Domnului. Teama şi nesiguranţa oe apăsă dorul mamfi, se tnlo«aeşte ca liniştea ce-o Insuflă i- caana Preacuratei.

Amarul, soţiei lăsată singura pa­p i a copilaşilor, se’ndulceşte ia rugăciu­nile cătră Părintele ceresc... Balsamul mângâerli divine cuprinde minţile, Sufletul se înalţă numai Înspre El) grija cea lumească încetează.« înce­tează par’că şi,durerea nespusă după prietinul pierdut •ii

Ea încetează topindu-se tn sin* gurul gând al măririi divinătâţti su ­blime, care va răsplăti odată totul. In prididirea lacrimilor, la parastasul întru amintirea ta, noi cunoscuţii tăi ne-am uşurat de o povară..

Vestea îngrozitoare despre pier­derea ta ne apasă atât de tare sufle­tul încât trebuia să-i uşurăm«. Si i’am uşurat de greutatea copleşitoare — în plâns.» N’a fost bătrân, nici tânăr, că­ruia să nu l-s* fi furişat uu mărgă­ritar arzător de pe gene. Iar în cu­

nuna mărgăritarelor pe.’ care Intr’un singur gând cu toţii ţi-am împietit-o dih adâncul inimii — s’a arătat mai duios şi mai sincer regretul tuturora Şi| când răsună sfâşietorul şi mân­gâietorul »Veşnica Lui pomenire» s’au deşteptat j n mintea tuturora scenele înduioş&tOsre dela gară când mulţi dih cei plecaţi.] imprimâu ca şi tine, pentru ultima^oan&j.in fiinţa lor pă­mântească, imaginea prietinilor şi a rudeniilor; când fluturarea ^batistei tri­metea ultimul adio pribegilor, pe dru­mul greu al datoriei. »Şi ei vor fi îndemnat , să te însoţească cu gândul şi cu ochiul lor sufletesc; dela primul semnal de plecare până la ultima^ta suflare. Şt te vor fi văzând, când po­somorât şi întrecut când senin şi ve­sel, după cum internul tău era mistuit de nesiguranţa viitorului, ori tresăria de licărirea unei nădejdi şl credinţe.

..,Te vedeau având momente de visare, meditând însuţi, fiind în reverie..

Ca într’un cinematograf, îţi reîn- prosp&tai scene, .d in viaţa-ţl abia Începută.

Te vedeai copil zburdalnic, In toată nepăsarea, iubind jocurile dar şi oartea.

Iţi aduceai aminte de primele tale prestaţii ca elev-impunându le colegilor şi profesorilor. — îţi trezia! cu putere magică neuitatele momente şi tot

trecutul anilor frumoşi de studii nalte.

In conversaţii interesante — te vedeai combătând şi fiind combătut — dar triumfând. Filmul vieţii tale iţi proiectă pe pânza memoriei tale multe scene idilice, alternând seninul scur­telor clipe de fericire visată cu haina cernită a mizeriilor îndurate...

... Te vedeai apoi începând un punct nou în programul vieţii tale. Erai ieşit d’asupra năcazurilor. Erai bărbat şi încă în floarea vieţii. Figurai pe: film ca , ua hamic semănător de primăvară.

Cu mâna plină, aruncând oră de oră, zi de zi, zeci de luni tn zece ani, sămânţa idealismului curat, a naţio­nalismului sfânt, pe brazdele an de an proaspăta şi primenite cu pământul cel nou a) tinerelor mlâdiţe... Erau doar aceste brazde, ogor însetat după seminţele adevărului, frumosului.«

Iar tu — plugar harnic, cu cre­dinţa Învingerii, cu conştiinţa datoriei făcute.

Din când în când, după timp şi trebuinţă aruncai atât seminţe,, de pri­măvară cât şi de toamnă, nu numai pe brazdele proaspete, ci şi pe ogorul Inţelenit.

Săpai, scormoniai şi pământul pietros, nădăjduind că vel afla locşorul ce ascunde talantul, sau cercetai, stratul potrivit pentru a-1 semăna.

Munciai cu dorul cei mal fierbinte, fără să’ţi fie dat să seceri recolta.

Gând spicele aurite erau fru­moase, mai pline, nebănuita grindină se dezlănţue din senin, răpind bra­ţului tău harnic truda unei vieţi,... a unei generaţii,... a unui neam«, a omonimii.... !

Dar aparatul cinematografic, faee o pauză, o pauză necesară pentru drama ce urmează, ca ultimul punct.

• Te vedeai apoi iubite prietine, ca la poruncă schimbat deodată, cu alt fel de viaţă, cu altă înfăţişare. Figura-ţl rezolută, îa haina-ţi strâns încinsă de oţelul temut, te privea erou, mân- dute pe calea vitejiilor. Şi porniseş la luptă.

Dar lupta cu inimicul nu te meii-* niştiâ aşa de mult, ca lupta cu tine nsuti. Se părea că fiinţa ta se deşiri- naşe în două... Un Eu diferia de celă­lalt« Unul urmăriâ ceva, aştepta ivirea unei stele, era muncit de uu ideal, de idealul neamului Bău. Zăbovirea ivirii acestei stele posomorâse acest Eu dând întregii ?alo flinţi o expresie straoie. La urmă resignat, dispăru încet, încet acest Eu, pref&cându-se în umbră, oare se şterse în Eul celălalt — ce singur cont<nu& să te re« prezinte.

Acest Eu te arătă de o seriozitate de marmoră. In ghiaţa privirii, în ţinuta neclintită, întruchipai par’că

Ngta» 2. G A Z E T A î R A N SI L V AN 1 El. Nr. 235—M l .

Coostantinopol 4 Nov. n. Ruşii încep s* ridice Întăritori la graniţele caucaziane. *; Englezii au început t bombardarea Datdat éleîor delà o depărtare de 18 chilometri. Câteva proiectile trase de pe un torpilor de-al nostru au provocat esplozii pe un panţerat en­glez. Peste zece minute vasul englez adispărat de pe orizont. Englezii au pârăsit hotarul Eghiptului pustiind satele de-acolo şi retrăgându-se spre canalul Suez.

S IT U A Ţ IApe câmpul răsboiu.

Azi dimineaţa am primit dela bi­roul de pr*seă al prim-mi nistrului urmă­toarele r-omuncate oficiale te*eg»eflee :

Luptele din nordul Monarhiei.

Budapesta 4 Nov. n. In Polo­nia rusească duşmanul n’a mai con turbat mişcările trupelor noastre. CJn corp de armată de al nostru a făcut prizonieri în luptele de pe linia Lis- sagora 20 de ofiţeri şi două mii de soldaţi roşi.

La Podbuz spre sud dela S°m bor, !n Galiţia, s’aa predat peste 200 de Ruşi, iar la laroslarv s’au predat azi dimineaţă 300.

General HdFER, locţiitorul şefului de stat major.

Luptele din sudul Monarhiei.

Budapesta 4 Nov. n. In îna­intarea lor pe terilor duşman tru­pele noastre au dat la sud şi sud- vest dela Sabaţ de noui trupe sâr­beşti. Atacul, care a început ime diat, progresează mereu. In luptele, ce s’au desfăşurat lângă Rom anja am făcut prizonieri 7 ofiţeri şi 646 de soldaţi sârbi, am capturat 5 tonuri, 3 care de muniţii şi două mitralieze. Dela muntenegreni am luat 6000 de capete de vite, pe cari aceştia voi­seră sa le răpească din Bosnia.

Luptele franco-ruso- germane.

• Din marele cartier genera] german se corni nică:

Ofensiva noastră contra Yt»re suini spre nord dela A rras şi spre ost dela Soisson înaintează încet, dar sigur. Spre sud deia Verdun sî în Voghez< am respins atacurile fran­ceze.

. Pe câmpul de operaţii dela ost n’a ob venit nici o schi «bare mai însemnată.

Sooialiştift e lv e ţie n i p en tru pare. Şefi« socialiştilor elveţieni au provocat pe preşedintele E veţiei să in­tervină pentru pace. Preşedintele ie-a pom 's, că- va Întreprinde paşi pentru ob>.<nerea unui ar<nt«t ţiu lutre beli­geranţi.

simţul datoriei Cu sabia trasă, gata pentru ori-ce, plecaşi In frunte, urnind g oatele, înc&iz ndo le. aprinzându-le în tr’un foc roatultor de pimnbi. Şi scăpaşi teafăr d<n prima bătălie eşişi din a doua, ca prin minune înercaş a 3-a orbeşte treouşi prin a 4-a ca un vrăjit, dar Ia a 5-a Încercare ie mirul o şrapnea duşmană, pumdu-şi în locul nieritorului lut omenesc, — eternă urmă de bronz a datoriei. . . . . . . . . . . . . . . . .

Iar de adio, filmul te redase ln- c’odată în mod legendar — ca împă­ratul din poveste cu o privire turbur«, neliniştită pentru idealul neînfăptuit încă, ier cu cealaltă veselă şi senină — că după împlinirea datoriei.! • • • • • • • a • • • • • • •

In această reprezentaţie — scumpe dispărut — ne înfăţişezi o realitate crudă. Căci crudă e reprezen'area ce ni oferă cinematograful lumii de azi.

Se schimbă punctele, rolurile, ca şi persoanele, dar drama o» t nimli tra­gedia omenirii se continuă...

O singură cale de uşurare şi liniştire în acest groaznic conflict uni*« versat — cei credincioşi o află În adevărul domnului: că moartea-i pentiu top dar nu top pentru moarte.

C. Papuc.

| ştiri lin România.- Priu expresul nostru. —

Atitudinea Bulgariei. — D -l şi d-na de Qie s în audientă — Regina Elisaveta L Cartea de Argeş. — PrincipeleCar ol şl cer ostaşii. — Ştiri mărunte.

Bucureşti 4 Nov. 1914.Ministrul Bulgariei la Bucureşti,

Radef, a avut eri o lungă conferinţă cu d-l prim-ministru I. Brâtianu. D-l Radef a comunicat d lui Bră- tiauu hotărârea Bulgariei de-a rămânea neutră.

O telegramă din Sofia, sosită aici anunţă, că prin ui ministru Ra- doslavoff a primit eri pe reprezen­tanţii Puterilor Triplei înţelegeri pre­cum şi pe acei ai Serbiei şi Greciei, cari Tau întrebat asupra viitoarei a* titudini a guvernului bulgar.

D 1 Radoslavof a răspuns că a titud ine » B u g a n e i răm âne ne s him bată.

Zi»rul seiriollei»s >lrd* pendance Romaine« face în nrul său de azi ur­mătoarea constatare :

*Aflăm că în urma conflictului tuno-rus Bulgaria a reînoit, fa tă de cea mai mare parte a cancelariilor euro­pene, asigurarea strictei neutraWăţi

Această aiitu >ine atât de corectă a regatului vecin a produs pretutindeni cea mat bună impresie

•Ambasadorul Rusiei la Constan-

tînopol a fost primit eri intr’o audienţă mai lungă de Regele Ferdinand, iar astărf a fost prim'tă de Regina Maria d na de Giers, soţia ambasadorului.

Probabil că astăzi seară d l de Giers va părăsi capitala Spre a pleca la Petersburg.

oEri după amiazl a sosit ia Curtea

de Argeş M. S. Regina Elisabeta înso­ţiră de principesa Elisabeta, de doam­nele de onoare, cum şi de d-nfi miniş­tri Duca şl Angelescu şi d 1 I. Bobescu şeful de cabinet al ministrului lucrări­lor publice.

La Episcopie »’a oficiat o panab>- dă. M. S. Reg'na Elisabeta va sta în Lealitate pâ ă la parastasul de 46 zile pontru Suveranul defunct.

• ■A. S. R Principele O rol moşte­

nitorul tronului României soseşte Vi neri U Gâmpina spr« a asista la Infim tarea legiune! »Cercetaşiior români« în Gâmpina. A. Sa va fi iusotit de princ»- p sa Ileana şi principele Nicolae.

a

— P. S. S. Episcopul Sofronie al Râmnicului Noul Severin, a dăruit fundaţiunei „Universitare Caroi I*20.000 lei, precum şi întreaga sa bibliotecă.

— In judeţele Roman şi Iaşi, »■răz- t zăpadă. In iude«ui Rom«n, s’a deslfnţuit o furtună însutită de zăpadă, făcând ravagii tu satele Grâjdarl ş> Păi nova. « C.

Pentru soldaţii răniţi din Braşor

au contribuit prin Reun fem. ro­it ânr din Braşov bărbaţu şi fe­meile române din comuna Ghimbav, după cum urmează;

losif Comanescu paroh 1 prosop, ioan Gâ'câ epitrop 1 per. pantaloni, 1 prosop, Ana Marcu 1 cămaşe, Nicolae Hamzea o bucată de pânză, Zsharie Râjnovan 1 per. pantaloni, ioan Poe nar o bucală de pânză şi o cămaşe, Ioan Marcu 1 per. pantaloni.

Ana Ioan poeaar o bucată dt» pânză şi 1 prosop, Ioan Moldovan i prosop, Toma Feldmiean 1 prosop, M« ria G. Feiduirean 1 cămaşe şi 1 prosop, Efrosina D. Gomşia 1 c&u aşe, Dumitru Gomşla sen. 1 bucată de pânza, Maria Rusuleţ 1 prosop, Ioan Tohănean 1 bu­cată de pânză, Ana Tohănean 1 per. pantaloni.

Ioan Lascu 1 bucată de pânză, Ioan Costandin 1 bucată de pânză, Maria Drăgoşiel 1 bucată de pânză, Ţinea Cârstocia 1 bucată depânzfi, Su- sana Garoi 1 per. pantaloni, Geirge Marcu 1 prosop, Maria Bălan 1 bucată de pânză, Bucur Pâduricie o bucată de pâi ză, Stana Popovicl 1 prosop, Dumi­tru Pi vodă 1 buottâ de pânză, 1. Nic. Şiurar 1 bucată de pânză, Vaieria S. Hamzia 1 prosop.

Se primeşte cu călduroasă mul- ţămită, — pânza se lucrează în ru- fârie şi obiectele se predau personal la dir. spitalelor.

B r a ş o v 22 Nov. 1914.M aria B . Baiulescu,

preşedintă.

Prof, A, L. Hlckmaan.

Date statisticeinteresante.

Bogăţia in anim ale folositoare (1909).

V.Cai, azinî şi catâri.

Suma pr. kcNorvegia 170,000 05Svedia 582,000 1*3Statele un. am. 25.259,000 2*7Argentina 8288,000 2*9^erb«a 153000 3Portugalia 290,00) 3*1Turcia europeană 546,000 32Elveţia 141,000 34Grecia 250,000 39Boşi a europ. 24 09 000 4Span & * 2.274,000 45Austr*» Ungă ia 4438 000 6*5Romania : * 873000 66Franţa 3,792,000 7Bulgarin ţ. 675 000 7Ir at ia 2,194,000 7*6Britama 2,431,000 7*7Germania 4,356000 8Belgia , 263000 8*9Danemarca 536000 1*3.

Vite cornute.Norvegia 1095000 34Spania 2,369,000 4*7Grecia 360,000 5*6Svedia 2,730,000 6Rusia europ. 37,921,000 6*4Portugalia 625 000 6*8S ta t un. amor 69,080 000 73Turcia europ. 1,629,000 9*6Argentina 29117.000 10România 2589,000 19Serbia 966 000 20Italia , 6,219.000 21Austro-Ungar. 17.208,000 25Franţa 14298,000 26Bulgaria 2,847,000 29Elveţia 1,499,000 36Britanla 11,727,000 37Germania 20,631,000 38Ţările de jos 1,691,000 51Danemarca 2,244,000 56Belgia •"-r 1,857,000 63.

02 capre.Svedia 1,090,000 25Norvegia 1,690000 5Stat. un. amer. 59088,000 6*2Rusia europ. 46,462.000 7*9E'vetla 5Í3000 14Belgia 477000 16Danemarca 769,000 19Germania 11.238,000 20Austro Ung. 16 006 000 23Ţârlie de jos 773,000 24Argentina 71 157000 25Franţa 18,776000 35Spania l i 334 000 36Portugalia 3950,000 43Româuia 5,888,000 45Bulia 13,878000 48Turcia europ. 104*4,000 61Grecia 5411.000 848erMa 4 737 000 98Bulgaria 9510000 100Britania 31,326000

Porci.100

A i gentina 1,403000 0.5Norvegia 319000 0*9Turcia europeană 204 000 1*2Svedia 922000 2Rusia europ. 11.814,000 2Grecia 175.000 3Spania 2,425000 4*1bulgaria 466 000 48Stat. un» am. 47 782,000 5italia 2.5G8000 8*7Portugalia 1052,000 11Br>tania 3 550.000 11România 1,710,000 13Eveţia 549000 14Fi au ţa 7,306000 14Set bia 864,000 18AustrO'Ung. 14288000 21Ţările de jos 862 000 26Danemarca 1,468000 36Belgia 1,117000 37Germania 12,147,000 41.Valorizarea in procente a párnán'

tu tu i întreg.Belgia neprod. pădure, arabil, liv.şi p&ş29.456 kmQ 12% 18% 43% 277aŢâr Iede jos 32.536 kmD 27 8 28 37Danemarca 39.780 18 7 44 31

1 Biveţls 1 41.346 28 1? 17 36

| Serbia | 48.303 23 18 29 30

Grecia64.679 35 9 19 37Portugalia92.157 46 3 24 27Bulgaria96.346 25 18 27 30Româoia131.353 26 20 42 12Turcia169.300 33 25 15 27Italia286682 13 16 46 25 ,Britania314667 18 4 48 20Norv* gia 321.477 71 24 2 3Svedia447.862 39 48 9 4Spania497.244 20 21 39 20Franţa536.464 14 16 59 11Germania540.777 9 . 26 49 16Austro Ung. 6 30 40 24Rusia europ5.862,535

«19= 39= 26= 1 6 =

1.113.881 2.28«,889 1.624,259 938.006kmQ kmQ kmQ kmQ

Statele un.9,413.309

am.3 16 29fai

mărie, din cari 10°/« pădure.Argentina are 2.806,469 kmQ, din

cari 63% cultivat.N. Petra-Petrescu.

Ş T I R I .— 23 Octomvrle v. 1914.

Ministrul da interna Sándor, înso­ţit de comisarul guvernlal Dr, Betegh, so­seşte mâne, Vineri, d. a» la Braşov pentru a vizita spitalurile din loc.

Ofiţer român decorat. Majorul An­drei Popp dela statul major din armata a IV. a fost distins cu cL III a ordinu­lui Coroana de fler cu decoraţie de războiu, pentru meritele câştigate prin atitudinea sa faţă de duşman.

* ' .. . . ■)f Dr, Fablut Bontescu. Cetim ta

»Românul«; Primim întristătoare« ştire, că distinsul tânăr român, advocatul Dr. Fablus Bontescu, fratele dlul Dr Victor Bontescu, a murit moarte de erou pe câmpul de luptă dela Cftyrow, in Galiţia.

înmormântarea a avut loc în 24 Oct. n. pe câmpul de luptă. Dr F. Bon­tescu mo»«re In vârstă de 28 ani.

Transmitem adânc întristatei fa­milii şi numeroaselor rude a eroului nostru sincerile noastre condoleanţe.

In Statornicelor lipsiţi. In d a rea , de samă a preşedintelui Crucii ros«! t (secda Braşov), contele Mikes, despre rezultatul loteriei aranjate în favorul crucii roşii se constată, că venitul curat al acestei loterii de binefacere a fost de 6999 cor. şl 85 f l l şi se exprimă celor In drept muiţfimite.

D-na K. de leszenszky esorimă mulţumite d-nel Elena Săbădeanu. care a dăruit 2 cor. pentru soldaţi răniţi. Rezultatul colectei pentru soldaţii ră­niţi a fost de 44S cor. şi 42 fll.

Pentru membrii lipsiţi ai familii­lor celor duşi în reabel s’au mai făcut următoarele contribuirl: Franz Sindel, preot 20 cor

Pentru văduve şi orfani : Emmaşi losif Uudaczek 50 cor., Văduva după Emil Kodesch 10 cor, d-na TaschekGyula 10 cor., Frlederio Kotzbacher 10 cor., d na Dr. Kosa Lajos 10 cor., G. Kőkösi 6 cor. Pentru toate aceste da­ruri mulţâmeşie Magistratul orâşănesc

\ t e

Favorul do a servi anal do volnn-tar. Dela magistratul oraşului primim următorul avis:

In sensul ordinului, dat de minis­trul de honvezi reg. ung. sub Nr. 17139 pr. 1914, se poate acorda în mod con­diţionat favorul ce-1 au voluntarii pe un an la astfel de persoane — născute în anii 1894 şi 1805, aflate apte pentru serviciu de giotaşi şi şi intrate în acest serviciu — cari în împrejurări normale in anii 1914 şi 1915 şi-ar fl putut câş­tiga favorurile ce le ard un voluntar pe un an.

Condiţiunile detailate pentru câş­tigarea favorului aci menţionat se pot ceti In despărţământul Magistratului o* răşenesc al oraşului Braşov, până la 15 Noemvrle 1914. — totdeauna In oa­rele de oficiu Îndatinate.

Moştenitorul Tronului !fl frontul luptei. Din cartierul general al presei se anunţă, că moştenitorul Tronului! s’a transpus In frontul luptelor din li­nia San aducând trupelor noastre salutul . Maj. Sale şi decorând pe soldaţii» car j s’au distins pe câmpul de luptă. 1

Ştfrl din Siblltt. Domnul Nicolae lorga, profesor universitar In Bucureşti a trimis pe seama răniţilor dela noi suma de 100 (o sută) lei.

— Reuniunea altarului romano- catolic din Siblfu organizează pentru ziua de 4 Decemvrie n. 1914 un concert filantropic în favoarea Crucii roşii. La acest concert îşi va da concursul şl doamna Vetaria Irit ea nu. mT. R*.

Promoţie. Sâmbătă, In 31 Octom­vrle nou, domnul Constantin Stanca, din Petroşeni, a fost promovat doctor Iu ştiinţele medicale, la universitatea din Olni.

Chestii de dere. Dela Oficiul de dare si oraşului primim spre publicare ur­mătorul avis: Se aduce la cunoştinţa publică, că la 5 Nov. a c. se încep pe teri torul oraşului Braşov lucrările pentru conscrierea partidelor şi obiectelor su­puse dârei.

Efeptuirea conscrieriî se face prin organele orăşeneşti. La întrebările puse de comisarii însărcinaţi cu conscrierea trebue să se dea răspunsuri corecte odei d&că s’ar da de urmă că s-au co­municat date false, sau că s’a retăcut ceva ar urma pedeapsă fărăJndurare.

întâlnirea rege’ol Belgiei ca Poin-cară. Biroul tei. ung. anunţă, că preşe­dintele Franţei Poincatö s’a întâlnit In Dünkirchen cu regele Albert al Belgiei. Regele şi preşedintele s’au Îmbrăţişat şl au plâns #*•

Exrege’e Manael. o telegramă din Lissabooa anunţă, că tn Ghaves a fost proclamat rege exregele Manuel. Trupe din Oporto au fost trimise la faţa lo­cului pentru a înăbuşi mişcarea mo­narhistă. • •

Scufundarea anul Incractşitor ger­man. Locţiitorul şefului admiraiităţii germane anunţă, că panceratui »York«, lovindu-se de o mină, s’a scufundat tn ziua de 4 Nov. Mai mult ca jumătate din echipaj a fost salvat.

Schimb de cetăţeni. Ministrul deexterne contele Berchtold a ajuns prin guvernul Spaniei la un acord cu guver­nul rus, conform căruia cetăţenii ruşi şi austro-ungari vor fl extrădaţi reci- prec. Escepţie fao numai bărbaţii dela 17—45 ani.

Pretai alimentelor de prima nece­sitato la Braşov Începând cu ziua de "4L Nöamvrie 1914.: ;

Făină mijlocie de pâne Nr. 4 kgr, 62 fii., făină de pâne neagrâNr.7 kgr. 59 fi> Ieri, flflnâ de porumb (cucuruz) kgr, 28 fllerl, făină de sfteară 48 flleri pâne mijlocie kgr. 47 5 fl],, pâne; neagră kgr. 45*1 flieri.

Carne de vacă kgr 1*36—1*60 cor. slănina neafumatâ kgr. 2*20 c., untură de porc kgr. 2*20 cor., lapte de vacă litru 26 fii., lapte de bivoliţă litru 36 fiieri, ouă 4 bucăţi 40 flleri, zahăr kgr. 1*04—1*06 coroane, orez kgr. 36—80 flleri, fasole 46—50 fll. picioci 1 sac 3 cor. 20 fll. petroieu litru 46—48 flleri, ceapă o cu­nună: 40— 80 fll. linte litru 80—90 fii.

Plata pe zi la muncitori de câmp fă) mâncare 1*80—3 coroane; plata ia Itâ muncă fără mâncare 2—3 cor. 50 fll.

Magistratul orăşenesc.

Proprietar:Tip. A . M ureşianu: Brsaisce A Comp.

Redactor responsabil .* Ioan Lacea.

In laboratorul de analize che- mice, microscopice şi badereologice al D-nUui A u re l D o b re sc u , medic de spital, specialist in boar cele interne se efeptutesc: analize de urină, sănge, sucuri gastrice, scuipat, secreţiuni etc.

Consultaţi* ni: zilnic dela l i — 3 oare d. a.

Braşov, Biaţa mare (TdrguU Cailor Nr. 4) N um ărul telefonu­lu i 271. (i4—i5)

| V IŢE ALTOITE.Viţă aatrioaai cu şl fără rădăcini diferite varietăţi, on garan­ţie pentru aoinri bane, lifereaaă re­numita şi de mulţi ani recunoscută, ea «eamaisolidiflirmă

Prima Pe­pinieră după

Târna vâP rop ria «« r

Fr. G a ip a r iM ediaş (Ardeal) 6 -M

Rog cereţi lista pretorilor.

T I V A U U L T i r e U R A M B I A . A Ü Ü Â 1 Ç I A R Ü B Ä A M S U 1 & 0 0 B R A Ş O V .