doctorul constantin păun, trimis în judecat pentru fals ... · dăncilă, prim-ministrul...

De ce o încasează la greu PSD Argeș și merită? Pentru că fi eca-re vătaf local sau județean s-a în-chis în cămara ferecată cu 7 lacăte și ronțăie la grăunțe, crezând că prostimea nu-l observă. Pentru că partidul s-a tribalizat și nu există ca spirit de echipă, e doar un con-cept care te ajută să obții o funcție pe care să o mulgi mai apoi, tu și acoliții tăi, cu lumina stinsă. Pen-tru că partidul e sărac pe persoană juridică, dar e putred de bogat pe persoane fi zice. Nu vă mai spun ce se chinuie nea Puiu Enescu, casie-rul, să strângă cotizațiile de la greu încercații miliardari din PSD Argeș, că e de comedie neagră. Francezii au o vorbă pentru îmbogățiții de stân-ga, îi denumesc „gauche caviar”. Eu le spun „chitroșii cărora le curge un-tura funcției din buzunare”. Îi vezi la tot felul de festivități. Artifi ciali și disperați să mănânce panglici pe pâine, doar, doar or apărea pe sti-clă. Unii sunt fi lfi zoni de rit nou, cu sacoul croit musai deasupra cu-rului (scuze pentru expresie!), cum au văzut ei că se poartă acum. Alții au solzi de reptilieni și sunt o insul-tă chiar și pentru grosolănia în stare pură. Însă toți au ceva în comun, ca dunga roșie de la testul de sarcină. Nu realizează că fură procente PSD-

ului, în niciun caz nu aduc plus valoare acestui partid. Și că sunt mai toxici chiar și ca otrava pentru șobolani. Puțini sunt cei care-și mai pun cocoașa la bătaie și mai apără PSD-ul în presă, la emisiunile de televiziune sau chiar pe facebook. Îi numeri pe degetele de la o mână, sunt primarul de la Albota, vicele Mânzână de la Consiliul Județean și primarul Georgescu de la Mioveni, în care ordine vreţi dumneavoastră. Și or mai fi unul sau doi fraieri (din nou, scuze pentru expresie!), care nu-mi vin acum în minte. În rest, o Mediterană de oameni falși și lași cât cuprinde în acest PSD Argeș. N-ar zice ei o vorbă de Iohannis, Statul Paralel sau de lăcomia unor bănci sau multinaționale, teme politice asumate de ai lor, la nivel național. Atenție, eu aduc în discuție o para-digmă a lașității care a devenit boală cronică în acest partid, că doar nu-mi arde buza de PSD Argeș! Că nu sunt nici membru al acestui partid și nici n-am fost la furat cu unii dintre ei, ca să fac avere dintr-un salariu de bugetar. Unii chiar poartă în sufl et șapca Statului Paralel și d’aia nu zic nimic de el, iar pe alții îi strânge rău de testicole Statul Portofel, un deri-vat acoperit al primului. Acu’, dacă le-a plăcut să bage mâna în borcanul

cu miere al banului public, trebuie să suporte și consecințele propri-ei vulnerabilități, care de multe ori se traduce prin șantaj. N-aș vrea să închei fără să spun ceva și despre generația tânără din PSD Argeș. Eu i-am spus generația eșuată. Nu ge-neralizez, sunt și aici câteva excepții, însă cei care ies ca păduchii în frun-te sunt tot fi lfi zonii și fufele care și-au câștigat demnitățile la proba de cearșaf. Singura comunicare pe care o înțeleg și o acceptă e să-și pună mutrele lor pe facebook, iluzionân-du-se că astfel cresc și procentele partidului. În orice confruntare te-levizată sunt victime sigure, pentru că sunt lași, vulnerabili, n-au verbul la ei, nu știu carte și nici cu munca nu s-au spetit. Dacă au fost yesmani de mici, nu pot fi șoimi la maturita-te. Repet, au minimă capacitate de efort și lașitate cât cuprinde. D’aia îi și fac muci pe unde îi prind cei de la USR și de la celelalte partide. Că sunt narcisiști și mediocri. O rețetă letală pentru PSD Argeș, pe termen mediu și lung. Dar probabil că nu-i mai interesează până atunci, când vor avea sacii în căruță sau chiar vor combate PSD din tranșeele partidu-lui lui Victor Ponta sau cele ale USR, PNL sau ce partide or mai apărea.

Gabriel Grigore

Punctul pe Y Partidul mare cu oameni mici...

pag. 20

NR. 1280FONDAT ÎN 1994Săptămânal de informaţii diverse

30 ianuarie - 5 februarie 201920 pagini 1 leu

EXCLUSIV. Rechizitoriul din Dosarul Metro Ex-primarul din Bradu nu deţine nimic pe numele său. DNA n-a avut pe ce să pună sechestru pag. 10

Doctorul Constantin Păun, trimis în judecată pentru fals intelectual

Fost director al Spitalului Județean și fost șef secție ATI, medicul Titi Păun a fost inculpat în dosarul morții suspecte a tânărului Alin Nițescu Doctorul a declarat că pacientului nu i-au fost recoltate probe biologice, deși acestea existau în frigiderul spitalului

EXCLUSIV

pag. 17

INTERVIU CU PROCURORUL SĂNDEL BOŢOGHINĂ „Nu există persoane importante pentru DIICOT Piteşti!” pag. 6

Principiul dominoului. Un alt proiect imobiliar din Piteşti contestat în instanţă

Noi înregistrări scandaloase din biroul primăriţei de la ŞtefăneştiConcubinul Laviniei Năstase o face „curvă” şi „tută” în franceză pe consiliera primăriţei

Mircea Andrei îl taxează pe Dan Manu după declaraţia stupidă a Monicăi Anghel„Vă daţi seama ce proşti păreţi, dacă fata asta îşi permite să spună că se trage din Vlad Ţepeş?”Megafacturi emise de Termo Calor iarna aceasta: „Asta nu mai e furt, e jaf curat!”

pag. 5

pag. 4

pag. 20

pag. 18

Nr. 1280 (30 ianuarie - 5 februarie 2019)

Jurnal de Argeş - pag 2 Comunitatea Montană Iezer-MuscelComunitatea Montană Iezer-Muscel

BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ

Lavinia Năstase și Ioana Jenica Dumitru, două brand-uri oțetite ale Ștefăneștiului.

Din Din

Culise...Culise...

Vicele Ion Mânzănă, facând risipă de complimente la adresa deputatei Simona Bucura Oprescu.

Cuza poate să mai aștepte...

Domnu’ Cuza, dacă ai dat-o gata pe Simona, despre care îți confi rm eu că e foarte greu impresio-nabilă, e clar că poți să te înscrii fără probleme în PSD. La organizația din Mioveni, se înțelege...

Cornel Ionică, Pitești, zice că pri-marului îi stă bine cu drumul: „Fără drumurile la București nu am face nimic și-i mulțumesc lui Dumnezeu că noi și Ploieștiul suntem favoriți, că facem doar o oră, plus o oră prin București; alții vin cu avioane sau cu mașini și stau 2-3 zile ca să mai rezolve câte o problemă”. Emilian Dragnea, prefect, sau pe-

sedist la pesedist nu-și scoate ochii: „În virtutea ultimelor decizii date de către instanțele judecătorești din Argeș în spețe similare cu a domnului primar Cornel Io-nică, se reanalizează procedurile legale. Re-analizarea poate dura în jur de șase luni”. Ioana Jenica Dumitru, primar

Ștefănești, față în față cu tenebrele poli-ticii: „Următorul consilier local este mem-bru PAM și votează așa cum îi spune șeful lui neofi cial, din alt partid. Înainte a avut alt șef, din alt partid. Așadar, mâinile lui

sunt activate de forțe oculte de culoare roșie, după ce ani la rând a fost legat cu sfori gal-ben-albastre”. Lavinia Năstase, director Centrul

Cultural Ștefănești, convinsă că cine nu are facebook nu există, deci nu merită să trăiască: „Fiindcă în viață contează faptele, dar și postările de pe fb!”. Sorin Apostoliceanu, viceprimar

Pitești, a afl at că celebritatea nu se mai măsoară în aplauze, ci în taguri: „Au fost voci care ziceau că stau toată ziua pe face-book. Adevărul e că oamenii mă tăguiesc pe facebook și atunci sunt informat de aceste sesizări. Primesc multe mesaje și în privat”. Ion Dumitru, Duce de Albota,

anunță că recolta de prune a fost una îmbelșugată: „Vine și vicele la serviciu, a avut un accident stupid, asta este, an bogat, fructe multe, duduie cazanele la Albota”.

La jumătatea lunii februarie, la Dacia este așteptată Viorica Dăncilă, prim-ministrul Ro-mâniei. Potrivit surselor noas-tre, în avanpremieră la vizita cu premierul, e așteptat să vină din Rusia și fostul director ge-neral al uzinei, Nicolas Maure, actual director de operațiuni al Grupului Renault pentru Eur-asia. Acesta cunoaște foarte bine Dacia și e un fel de super-visor al actualui director recent numit, Cristophe Dridi. Vizita Vioricăi Dăncilă are loc însă într-o perioadă de frământări în care, pe de o parte, liderii din conducerea PSD vorbesc despre avantajele majore oferi-te companiei franceze de către statul român, deși, în 2018, managementul Dacia a fost destul de ostil guvernului, cul-minând cu incidentul în care șefi de la uzină s-au implicat politic în împiedicarea mitin-gului social democraților din fața Palatului Victoria . Vă amintiți, desigur, de celebrul și imprudentul mail trans-mis de un șef de serviciu de la Logistică, în care interzicea fi rmelor de transport care lu-crează cu uzina să închirie-ze autobuze pentru mitingul PSD. De cealaltă parte, și pe

bună dreptate, și constructorul de mașini este nemulțumit de impotența guvernului Româ-niei în realizarea mai repede a autostrăzii Pitești-Sibiu. Sunt mari speranțe, totuși, ca Vio-rica Dăncilă, deși nu vorbește

foarte bine franceza, asta prin comparație cu limba română, să aducă totuși destinderea între tabere și să detensioneze relațiile încordate între Rena-ult și PSD.

Dăncilă este aşteptată la Dacia la mijlocul lui februarie

Că tot ești fashionistă, Lavi, ți-am cumpărat o camașă de forță de fi rmă,

de la Caca Chanel...

Mi-am tras gluga, să nu mă vadă lumea în com-pania senatoarei Stocheci. Ce imagine să-ți faci alături de una sub care s-a rupt banca la Ziua

comunei Hârsești? Să trăiești...

Nu plâng pentru mine, domn’ prefect, ci pentru dvs! Că dacă mă suspendați de la primărie, vă suspendăm și noi, partidul, din scaunul de la

Prefectură...

Șeful PSD Pitești, Cristian Gentea, timorat de greutatea (în viu) a senatoarei Cristina Stocheci.

Primarul Ionică, la fel de greu de ucis ca Bruce Willis.

Primarul de la Mioveni pleacă în China două săptămâni

Timp de două săptămâni, începând cu 1 februarie, primarul Ion Georgescu de la Mioveni va fi plecat în China. Ală-turi de el va merge în China și ansam-blul „Plai de Dor”, care va susține nu mai puțin de 10 spectacole la Beijing. Pentru Ion Georgescu, vizita va fi și un prilej de a se întâlni cu mai mulți ofi ci-ali chinezi importanți și de a pune ba-zele unor noi colaborări benefi ce pentru orașul pe care îl conduce.

Soţii Simescu s-au mutat din casa de la Leordeni şi poliţia tot n-a prins autorii jafului

Pe 11 ianuarie 2018, un jaf violent co-mis la Leordeni făcea ocolul țării. Omul de afaceri Octavian Simescu (foto) și soția sa au fost legați și bătuți de mai mulți tâlhari, care i-au amenințat că le dau foc și în cele din urmă le-au furat suma de 600 lei. A trecut mai bine de

un an și, lună de lună, când e între-bată de situația anchetei, conducerea Poliției Argeș vine cu același refren, spunând că este un cerc de suspecți. La ce tehnologii și surse de informații are Poliția la ora actuală, este de-a dreptul ciudat că de mai bine de un an patru tâlhari care au comis un jaf violent nu sunt de găsit... Ca urmare a jafului și de teama unor noi incidente, soții Simes-cu s-au mutat de la Leordeni și vor să vândă casa unde a fost comis jaful. Ce ziceți, domnule comandant Pieleanu, îi prindeți anul ăsta pe hoți sau încadrați fapta la... autor necunoscut?

ELECTRO-CUTARE

Jurnal de Argeş - pag 3

BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ


Șeful libera-lilor, Adrian Miuțescu, trecând în revistă rezerva de cadre (ne)acoperită a partidului.

D’ aia țin eu la Nae Eugen, deși a rămas consilierul lui Iani Popa. Că, spre deosebire de Păltineanu de la „Doi și un sfert”, îmi ține umbrela, nu mi-o ia...

Dan Manu, șeful CJ, demonstrându-i șefei cu (non)comunicarea de la PSD

că el chiar știe să comunice.Prefectul Emil Dragnea, un Socrate

al comunicării non-verbale.

Auzi, Diana? Spre deosebire de Șerban Valeca, eu nu umblu cu

limba scoasă după tine...

Am făcut grup de comunicare pe WhatsApp cu ziariștii și, oricum o dau, tot mă tăvălesc. N-ar fi

mai bună o demisie? A lor, bineînțeles...

Robert GlințăArgeșeanul Robert Glință a obținut

o altă performanță remarcabilă. Acesta a reușit să realizeze baremul A în pro-ba de 100 metri spate (53.83 secunde) la cea de-a 21 ediție a concursului Eu-roMeet LEN Swimming Cup, Luxem-burg (Cupa Europeană de Înot din Luxemburg). Robert a înotat perfect, impunându-se în fața campionului eu-ropean Kliment Kolesnikov. Cu această performanță, Robert Glință este primul sportiv român califi cat la Jocurile Olim-pice din Tokio, 2020. Pentru această nouă performanță la vârf, „Jurnalul de Argeș” îl declară pe Robert Glință Omul Săptămânii.

Omul săptămâniiOmul săptămânii

De ce puneţi oamenii pe drumuri? Chiar nu vă e ruşine?Persoanele cu handicap din Curtea de Argeş trebuie să vină la evaluare în Piteşti

Începând cu data de 01.02.2019, activitatea Serviciului de Evaluare Complexă a Persoane-lor Adulte cu Handicap din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Co-pilului Argeș se suspendă pentru punctul de lucru din municipiul Curtea de Argeș, str. 1 Decembrie 2018, bl. F3C, sc. A, din motive tehnice. Prin urmare, locuitorii municipiu-lui Curtea de Argeș și ai localităților limi-trofe vor depune dosarele pentru evaluarea în vederea încadrării în grad de handicap la sediul din Pitești, Calea Drăgășani nr. 8, ca-mera 11. Suspendarea activitații pentru acest punct de lucru se va menține până la crearea condițiilor optime de desfășurare a evaluării, se arată într-un comunicat de presă al DGAS-PC Argeș.

De ce puneți oamenii pe drumuri, domnule director general Macovei? Tocmai vi s-a mărit salariul, dar nu sunteți în stare să le asigurați condiții decente de evaluare, ca să nu mai cheltuiască bani până la Pitești. A.C.

Pentru o mai bună comunicare cu ziariștii, Instituția Prefectului a înfi ințat, de câteva zile, un grup pe aplicaţia Whatsapp. O inițiativă lău-dabilă, de altfel, în absența cronică a conferințelor de presă și care îi are în postura de comunicatori doar pe pur-tătoarea de cuvânt Elena Diaconescu și pe subprefectul Adrian Bughiu, prefectul Dragnea fi ind în continuare absent și în spațiul virtual.

Subprefectul Bughiu zice că, „în principiu”, pe la jumătatea lui martie ar trebui suspendat Ionică

Una dintre întrebările adresate de jurnaliști Instituției Prefectului a fost, inevitabil, referitoare la situația primaru-lui Cornel Ionică. Având în vedere faptul că acesta a pierdut procesul cu ANI, în-trebarea care s-a pus a fost aceea dacă și când își va pierde edilul Piteștiului man-datul. Răspunsul oferit de subprefectul Adrian Bughiu, pe grupul de Whatsapp, a fost: „În virtutea ultimelor decizii luate de instanțele judecătorești din Argeș în spețe similare cu a d-lui primar Cornel Ionică, se reanalizează procedurile lega-le. În funcție de răspunsurile la punctele de vedere solicitate de noi organelor de specialitate, Instituția Prefectului Județul Argeș va dispune! Vom respecta întoc-mai prevederile legale, inclusiv termenele menționate în fi ecare dintre cazuri în par-te”. Făcând trimitere la Legea 176/2010, subprefectul a mai menționat că terme-nul de emitere a ordinului de încetare a mandatului s-ar împlini, „în principiu”, pe la jumătatea lunii martie. Întrebat în legătură cu „ultimatumul” vehiculat pe respectivul grup, primarul Ionică și-a

etalat atuurile într-o declarație în exclusi-vitate pentru „Jurnalul de Argeș”:

Cornel Ionică: „Dacă prefectul emite ordinul, eu voi contesta imediat raportul”

„Nu știu nimic și nu depinde de mine. Prefectul face ce consideră. Eu am niște atuuri, dacă pot să le zic așa, pentru că eu sunt pe confl ict de interese fără preju-diciu, pentru care, în mod normal, legea nu presupune pierderea mandatului. Este specifi cat în lege că numai în condiții de incompatibilitate. Deocamdată, până la momentul acesta, nu a sosit motivarea sentinței de la Înalta Curte de Casație și Justiție, fără care nu s-ar putea întocmi un raport. Acum, dacă domnul prefect va întocmi raportul sau nu, după păre-rea specialiștilor nici nu ar trebui să îl facă în ceea ce mă privește... Pentru că, atenție mare, sunt pe confl ict de intere-se și legea spune foarte clar că primarul nu își pierde mandatul în cazul confl ic-tului de interese și fără prejudiciu. Deci, nu a fost disjuns un alt dosar că s-a creat prejudiciu, că atunci era un alt proces și era mai complicat. În caz de incompati-

bilitate, mandatul încetează în cazul în care instanța nu se pronunță favorabil. În cazul în care instanța s-a pronunțat să ră-mână în funcție, este și mai bine pentru primar. Dar în caz de confl ict de interese în care nu este niciun prejudiciu... Am ridicat mâna, asta e! Trebuia să îmi văd de treaba mea, dar e problema mea. În situația asta, prefectul nu ar trebui, că nu are temeiul legal. Înalta Curte de Casație și Justiție nu spune acolo să îi iei man-datul. Numai constată că sunt în situația asta. Da, domne, am făcut treaba asta! Există și legislație care stabilește precis când pierde primarul mandatul. Când schimbă domiciliul, la deces, dacă își dă demisia din partid... și în caz de incom-patibilitate. Confl ictul de interes nu este prevăzut ca situație concretă în care își pierde mandatul. Mai mult decât atât, la mine este vorba și despre o posibilă casație, care ar veni de la sine. Pentru că e vorba de un termen foarte lung, e vorba de 2009. Termenul de prescripție este în-deplinit. Rămâne să vedem; dacă prefec-tul emite ordinul, eu voi contesta imediat raportul. În mod normal, prefectul nu ar trebui să îmi facă raport”.

Alina Crângeanu

Primarul Ionică, reacţie rapidă la „ultimatumul” dat pe grupul de Whatsapp creat de Instituţia Prefectului:

„Prefectul nu ar trebui să emită ordinul de încetare a mandatului, pentru că nu are temei legal!”



Luiza Dobrescu nu-i rămâne datoare lui Emil Adrian Maghinici și îl face „prostituat

bătrân”, care „te-ai culcat cu toate babele străine”bătrâ ,

Deși încearcă să aplaneze, fără succes, confl ictul, edilul Ioana Jenica Dumitru nu

se mai poate abține la un moment dat și izbucnește în râs la auzul cuvintelor grele

pe care și le aruncă cei doi

Adrian Maghinici: Să-ți arăt că...Luiza Dobrescu: Ce să-mi arăți, mă, panaramă?

Ți-am muncit pe gratis!... Ieși!...A.M. (cu vocea tremurândă): Ce-ai făcut?L.D.: Ieși!...A.M.: Ce-ai făcut?...Ioana Jenica Dumitru (panicată și împăciuitoare):

Luiza, hai! Că aicea e... Stați liniștiți!A.M.: Ce-ai făcut? Nu ți-e rușine?!L.D (și ea cu vocea precipitată și tremurândă): Ieși

de aici, că te strâng cu mâinile mele goale. Ieși, că te strâng de gât!

I.J.D.: Băi, nu vă certați aici la mine!L.D.: Nu se poate așa ceva! Cum e posibil așa ceva?I.J.D.: Nu vă certați la mine! Da?A.M (către Luiza): Deci, la geriatrie să te duci tu

cu toți... (moment în care Adrian Maghinici începe să jignească în franceză) Salope. Pute ordinaire. Tu as baisse toutes les pretres et toute la gendarmerie! (n.

red. - „Curvă. Curvă ordinară. Te-ai culcat cu toți popii și cu toată jandarmeria!”).

L.D. (către Maghinici): Să mori tu, fi r-ai al dracu-lui de...! Aoleu! Nu pot să cred, frate! Prostituatul dracului... Tu te-ai culcat cu toate babele străine!

Jenica Dumitru (râde): Băi, nu vă certați aici, că aude copilul ăla!

L.D. (către Adrian Maghinici): Aoleu! Băi, deci nu e posibil! Ioana, te rog eu, nu mă mai pune în situațiile astea, că nu pot nici măcar să-l bat... pen-tru că ai camere video!...

J.D.: Problema este că tu trebuie să taci, să-l lași în pace, să vorbească doar el.

L.D.: Doamne!...J.D.: Tu nu trebuie să vorbești...L.D.: Cum poți să spui așa ceva? Nu pot să cred

așa ceva. Deci, nu mai pot de nervi!J.D.: Deci, nu-l băga în seamă! Lasă cetățeanul să

se exprime... Denis Grigorescu

Dacă cineva credea că vor în-ceta vreodată confl ictele de la Primăria Ștefănești, ei bine, s-a înșelat. După scandalul din data de 21 ianuarie, în care direc-toarea Centrului Cultural, La-vinia Năstase, a chemat poliția pe motiv că ar fi bătut-o Luiza Dobrescu, consiliera primăriței, un nou episod s-a derulat două zile mai târziu, tot în incinta sediului administrației locale. A fost implicată, și de această dată, Lavinia Năstase, însă cea luată în vizor a fost șefa de la Achiziții, Claudia Mincă. Aceas-ta s-a adresat cu o nouă sesizare către Poliția Ștefănești, în care a relatat cum directoarea Centru-lui Cultural, Lavinia Năstase, care mai era însoțită de două subordonate, a jignit-o. Un alt episod a avut loc ceva mai târziu, când funcționara de la achiziții a dat din nou nas în nas cu șefa Centrului Cultural, care se afl a în hol împreună cu un grup de copiii pe care i-a incitat să hui-duie. Și de această dată, au fost martori mai mulți salariați din cadrul instituției, dar și cetățeni din Ștefănești care veniseră să își plătească impozitele. Cităm: „În data de 23.01.2018, la ora 9,45, în timpul programului de lucru, ieșeam din secretariatul prima-rului orașului Ștefănești și mă îndreptam spre biroul contabili-tate, iar doamna Năstase Lavinia Felicia era pe hol, se îndrepta spre biroul doamnei primar, fi ind însoțită de două dintre angajate-le Centrului Cultural Ștefănești, doamna Dalina Olteanu, respec-tiv doamna Manuela Sthoell, iar în momentul în care am trecut pe lângă dumnealor, doamna Năstase Lavinia Felicia s-a adre-sat uneia dintre ele, făcând re-ferire la mine: «Uite, asta este o altă curvă proastă»... De aseme-

nea, la aceeași dată, la ora 10,30, în timp ce coboram scările și mă îndreptam spre compartimentul fi nanciar, doamna Năstase Lavi-nia Felicia, care era cu un grup de copii în hol, s-a adresat către aceștia, arătând cu degetul spre mine: «Asta este cea care v-a lăsat fără gaze în Golești!», afi rmație total neadevărată, instigând co-piii să huiduie, iar aceștia au în-ceput să strige «huo!» și «hoții!!». Eu am intrat în biroul de taxe și impozite, iar ea a continuat cu strigătele la adresa mea”, le-a re-latat Claudia Mincă polițiștilor.De altfel, Claudia Mincă a mai avut două sesizări anterioare la Poliția orașului Ștefănești, tot după ce Lavinia a jignit-o, fă-când-o ”colectoarea de șpăgi din Primăria Ștefănești”. Pentru această din urmă acuză, șefa de la Achiziții a intentat și proces civil Laviniei Năstase, cerându-i daune.

Și consiliera primăriței o dă pe Lavinia în judecată pentru injurii

La fel, și consiliera persona-lă a primăriței, Luiza Dobres-cu, a anunțat că o va acționa în instanță pe Lavinia Năstase pen-tru jignirile aduse pe data de 21 ianuarie.

„Luiza mi-a relatat incidentul pe care l-a avut. E foarte probabil să facem o acțiune în instanță; este vorba despre un litigiu civil. Singurul lucru pe care pot să vi-l confi rm este că lucrăm acum la o acțiune în răspundere civilă de-lictuală. O să cerem daune mo-rale pentru aducere de atingere onoarei și demnității. Este vorba despre stabilirea unui prejudiciu patrimonial. Lucrăm la asta”, ne-a spus Iulian Alexiu, avocatul Luizei Dobrescu. A.C.

Directoarea Centrului Cultural Ştefăneşti loveşte din nou!

Şi şefa de la Achiziţii a făcut plângere împotriva Laviniei Năstase În declarația dată la poliție, Claudia Mincă a relatat cum Lavinia Năstase a incitat un grup de copii s-o huiduie pe holurile Primăriei Ștefănești Claudia Mincă dă și nume de martori care au fost de față la cele două episoade în care directoarea Centrului Cultural a calomniat-o

Noi înregistrări scandaloase din biroul primăriţei de la Ştefăneşti

Concubinul Laviniei Năstase o face „curvă” şi „tută” în franceză pe consiliera primăriţei

Circul și dialogurile de toată jena sunt o con-stantă nefericită la Primăria Ștefănești. Cel mai recent scandal a fost pe 21 ianuarie și s-a consu-mat între Lavinia Năstase, directoarea Centru-lui Cultural din localitate, și Luiza Dobrescu, consiliera primăriței Ioana Jenica Dumitru. Vi l-am redat cu lux de amănunte în ediția noastră trecută. Interesant e că, în declarația sa, Luiza Dobres-cu se plânge că e hărțuită constant nu doar de Lavinia Năstase, ci și de partenerul de viață al acesteia, Adrian Maghinici. Care, spune aceeași Luiza Dobrescu, „mă înjură în franceză, fi indcă știe că eu cunosc limba franceză”.

Ei bine, surpriză, ca urmare a scandalului din 21 ianuarie, am primit la redacție o înregistra-re cu un dialog între Luiza Dobrescu și Adrian Maghinici, în care acesta din urmă, într-adevăr, o jignește și o înjură în franceză pe actuala consilieră a primăriței de la Ștefănești. Nimic nou, acest dialog halucinant și porcos are loc în biroul primăriței, de față cu aceasta, care pare total depășită și nu mai știe pe unde să scoată cămașa spre a aplana confl ictul. Din înregistrare, reiese că Luiza Dobrescu are de două ori dreptate. O dată că Maghinici o face „tută” și „curvă ordinară” în franceză, a doua - că acesta vine des în primărie, ba chiar în biroul primăriței, și nimeni nu înțelege de ce și în ce calitate.



Recent, „Jurnalul de Argeș” vă informa cu privire la faptul că Instituția Prefec-tului Argeș a deschis două acțiuni în instanță după ce a primit două sesizări din partea regionalei Inspectoratului de Stat în Construcţii Ploiești (confi r-mate de ISC Argeș) cu privire la două proiecte imobiliare din Pitești. Iar una dintre ele vizează un ansamblu de două blocuri din str. Căpitan Cuţui: „Un proiect Maia”, după cum apare pe panoul de pe șantier, pe care dezvol-tatorul a „omis” să treacă și numele fi rmei sale, pe care, pe tot parcursul discuțiilor cu „Jurnalul de Argeș”, a evitat să-l dezvăluie.

Un frate Rădulescu a negat că ar avea legătură cu blocurile, altul a recunoscut că are, însă ne-a cerut telefonul patronilor ziarului

Pentru că, potrivit surselor noastre, de proiectul Maia și-ar lega numele oamenii de afaceri Axi Coșleacără și Cosmin Rădu-lescu (foto), „Jurnalul de Argeș” i-a contac-tat pe afaceriști piteșteni, care au infi rmat legătura cu ansamblul rezidențial. Imediat însă, „Jurnalul de Argeș” a fost contactat de omul de afaceri Bogdan Rădulescu (fratele lui Cosmin Rădulescu), care și-a asumat inițial complexul rezidențial și care a afi r-mat că discută despre acțiunea Prefecturii doar cu conducerea ziarului. Ba chiar mi-a cerut numerele patronilor, pe care, evident, nu le-am dat.

Ulterior, interlocutorul nostru s-a răzgân-dit, a contactat din nou „Jurnalul de Argeș” și a confi rmat că fi rma sub care se dezvol-tă proiectul imobiliar are, într-adevăr, un proces în Vâlcea. După care a precizat că va trimite un punct de vedere scris cu privire la demersul Instituției Prefectului.

Un punct de vedere care eludează fondul problemei. Pentru ce motive a contestat Prefectura proiectul în instanță?

Un punct de vedere pe care l-a și transmis și în care a evitat, de fapt, să lămurească informațiile la care a făcut referire „Jurna-lul de Argeș”. Mai exact, care sunt motivele pentru care Prefectura Argeș, la sesizarea Inspectoratului Regional de Construcții Ploiești, a atacat proiectul în instanță. Re-dăm, mai jos, textul integral transmis de Bogdan Rădulescu:

„Pe fondul imposibilității cetățenilor de a verifi ca dosarele administrative, au existat unele neînțelegeri între locuitorii din stra-da Căpitan Cuțui în care am fost, din ne-

fericire, și noi și alți dezvoltatori implicați. Împreună cu echipa noastră de specialiști, am întreprins în cel mai scurt timp toate demersurile necesare pentru clarifi carea situației și stingerea oricăror litigii. În mo-mentul de față, unul dintre reclamanți a renunțat de bunăvoie la orice pretenții îm-potriva noastră. Avem convingerea că, în urma clarifi cării situației, și celelalte litigii se vor soluționa la fel, mai ales că noi ne-am îndeplinit și ne vom îndeplini în continua-re toate obligațiile impuse de autorități. De asemenea, facem tot posibilul ca această situație nefericită să nu afecteze drepturile și interesele clienților noștri, pe care i-am protejat prin demersuri adecvate”, a trans-mis Bogdan Rădulescu.

Principiul dominoului. Un alt proiect imobiliar din Piteşti contestat în instanţă De ce oare? Dezvoltatorul a „omis” să treacă numele fi rmei pe panoul de șantier din str. Căpitan Cuțui Misterul persistă pe linie, de la Prefectură la dezvoltator, despre proiectul imobiliar ”Maia”, deși instituția care reprezintă guvernul în Argeș a cerut în justiție anularea autorizației de construcție

Curios sau nu, şi Prefectura ţine situaţia departe de ochii presei

Nu doar dezvoltatorii proiectului imobiliar Maia țin cu dinții ca proble-mele pentru care Inspectoratul de Stat în Construcţii Ploiești a sesizat, în ca-zul dezvoltatorului, Instituția Prefec-tului să nu fi e dezvăluite, ci și însuși prefectul de Argeș, Emilian Dragnea, care, deși contactat de „Jurnalul de Argeș”, nu a oferit detalii referitoare la problemele sesizate de ISC Ploiești sau la obiectul acțiunilor formulate de Instituția Prefectului, în ambele cazuri, informații de interes public. Îi reamintim reprezentantului guvernu-lui în teritoriu că „Jurnalul de Argeș” a transmis instituției pe care o conduce o solicitare în baza Legii 544 privind liberul acces la informațiile de interes public, la care încă mai așteptăm un răspuns. Material realizat de Izabela Moiceanu

Salariile pentru angajații din cadrul aparatului de specialitate al Consiliului Județean Argeș și pentru cei din unitățile subordonate acestei instituții vor crește din nou. Astfel, pe 31 ianuarie 2019, în ședința Consiliu-lui Județean Argeș se vor aproba noile salarii de bază, începând cu 1 ianuarie 2019, pentru funcționarii publici și personalul contractual.

Secretarul județului va avea un salariu de 16.515 lei

Salariile angajaților din aparatul de specialitate al Consiliu-lui Județean Argeș vor ajunge la sume fabuloase. Astfel, secre-tarul județului va avea un salariu de 16.515 lei, arhitectul-șef - 16.370 lei, un director executiv - 15.829 lei, un șef de serviciu - 14.560 lei, iar un șef de birou - 13.520 lei. De asemenea, un auditor superior va obține 10.046 lei, un consilier, consilier juridic, inspector cu grad superior - 9.194 lei, iar un referent de specialitate superior - 7.280 lei. De altfel, un șofer va primi 3.848 lei. La aceste salarii se adaugă sporuri, vouchere de va-canţă și norma lunară de hrană.

Directorul DGASPC Argeş va ajunge la 15.746 leiSalariile angajaților DGASPC Argeș vor crește, de asemenea,

foarte mult. Astfel, directorul general va primi un salariu de bază de 15.746 lei, directorul adjunct - 15.018 lei, șef de servi-

ciu - 11.731, iar un șef birou - 11.461. De asemenea, un auditor grad profesional superior va avea 8.112, iar un consilier juridic și un inspector cu grad superior - 7.155 lei. Un șofer și un muncitor necalifi cat vor primi între 3.453 și 3.640 lei, în timp ce o îngrijitoare va avea 3.245 lei. La aceste salarii se adaugă sporuri, vouchere de vacanţă și norma lunară de hrană.

Directorul de la Evidența Persoanelor va încasa 15.746 lei lunar

Și salariile angajaților Direcției Generale pentru Evidența Persoanelor Argeș vor crește simțitor. Directorul executiv va avea un salariu de bază de 15.746 lei și un șef serviciu - 11.731 lei. În schimb, un consilier, un consilier juridic și un inspector grad profesional superior vor fi remunerați cu 7.155 lei.

Nici salariile angajaților Serviciului Salvamont Argeș nu vor fi neglijate. Așa se face că directorul Serviciului Public Județean Salvamont Argeș va primi un salariu de bază de 10.026 lei, în timp ce un șef serviciu va încasa 8.403 lei, un inspector de specialitate treaptă profesională IA - 6.157 lei, iar un inspector de specialitate treaptă profesională I - 5.990 lei. De asemenea, un salvator montan va obține între 5.512 și 6.094 lei.

În ședinţa CJ Argeș se va stabili și salariul de bază pentru di-rectorul general al Serviciului Public Judeţean de Pază și Ordi-ne Argeș. Instituția solicită majorarea salariului directorului.

Marius Ionel

La omul bogat, boii tot trag...

Noi măriri de salarii la Consiliul JudeţeanIonel Voica -

16.515 lei

Adrian Macovei - 15.746 lei



ÎNCHIRIEZ SPAȚIU PRIETENOS ȘI MODERN, COMPARTIMEN-TAT PARTER ȘI ETAJ, SITUAT ULTRACEN-

TRAL ÎN PITEȘTI, STRADA CRINULUI NR. 1A, ÎN SUPRAFAȚĂ

DE 220 MP, PRETABIL PENTRU: BIROURI CABINETE MEDICALE INSTITUȚII FINANCIARE PROIECTARE SOCIETĂȚI DE IT FIRME DE CONSULTANȚĂ

RELAŢII LA TELEFON: 0722.801.905; 0799.789.888

Societate comercială cu activitate în producţia de

mobilier, cu punctul de lucru în comuna Bascov,

ANGAJEAZĂ TÂMPLAR

CU EXPERINŢĂ ÎN MOBILIER LEMN MASIV, PENTRU SECTORUL

MONTAJ MOBILIER. Telefon: 0754096212

Spectacol de gală la „Davila”, la împlinirea a 70 de ani de existenţă

Teatrul „Alexandru Davila” Pitești sărbătorește 70 de ani de activitate artistică (1949-2019). Cu acest prilej, pentru vineri, 1 februarie, angajații teatrului au pregătit un spectacol cu invitați surpriză. Evenimentul, intitulat „Gala Aniver-sară - Davila 70”, va avea loc la ora 18.30, în Sala Mare. Accesul în sala de spectacol se face pe bază de invitații, pe care doritorii le găsesc la agenția de bilete a instituției. Teatrul „Ale-xandru Davila” a prezentat primul spectacol în data de 6 martie 1948, sub numele de Teatrul Muncitoresc. În luna martie 1958, Teatrul de Stat din Pitești a primit numele dramaturgului Alexandru Davila, născut la Golești. M.T.

Pierdem deconcentrate pe bandă rulantăProtecţia Consumatorilor Argeş ţine tot de Ploieşti

După ce a pierdut și comanda regiunii în domeniul controlului tuberculozei, centrul fi -ind stabilit la Călărași, Argeșul nu a devenit „fruncea” nici la protecţia consumatorilor! Asta deși recent s-a produs reorganizarea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, în urma fuziunii acesteia cu Centrul Naţional pentru Încercarea și Expertizarea Produselor. În întreaga ţară au fost stabilite opt comisariate regionale pentru Protecţia Consumatorilor, fi e-care grupând mai multe judeţe și benefi ciind de fi nanţare de la bugetul de stat. Pentru Regiunea Sud-Muntenia, cu judeţele arondate Prahova, Dâmboviţa, Argeș, Ialomiţa, Călărași, Giurgiu și Teleorman, sediul comisariatului a fost fi xat la Ploiești, în Prahova. C.I.B.

Procurorul Săndel Boțoghină este noul șef al Serviciului Teritorial DIICOT-Pitești, începând cu data de 8 ianuarie. Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistra-turii a avizat pozitiv delegarea sa în această funcție pe o perioadă de șase luni, după pensionarea fostului procuror-șef Valentin Preoteasa, la fi nele anului trecut. I-am solicitat șefului DIICOT Pitești un interviu, în care ne-a vorbit despre activi-tatea de anul trecut a procurorilor anticorupție piteșteni și despre ce au în vizor aceștia... Mă rog, atât cât se poate spune.

Cum a fost anul 2018 pentru DII-COT - Serviciul Teritorial Pitești?

- Cifrele sunt similare celor din anii trecuți. Au fost soluționate peste 200 de dosare, în 28 dintre acestea fi ind se-sizată instanța de judecată prin 28 de rechizitorii sau acorduri de recunoaștere a vinovăției de către inculpați. Au fost trimiși în judecată 47 de inculpați, 22 dintre aceștia fi ind arestați preventiv. O parte dintre dosarele în care s-au emis rechizitorii sau acorduri de recunoaștere a vinovăției a avut ca obiect infracțiuni de constituire a grupurilor organizate, trafi c de droguri, trafi c de persoane, pu-nere în circulație de monedă falsifi cată... Am avut, de asemenea, 101 percheziții domiciliare în cauze având ca obiect toate categoriile de infracțiuni care ne-au fost date spre competență. La fel, trafi c de persoane, infracțiuni informa-tice, infracțiuni economice, respectiv punerea în circulație de bani falși... Aș vrea să scot în evidență că în multe din dosarele pe care le avem în lucru sunt elemente de extrateritorialitate, care im-plică alte țări și în care am avut o cola-borare strânsă cu organele judiciare din statele respective. În acest sens, au fost emise 81 de comisii rogatorii sau ordine europene de anchetă, o formă de coo-perare simplifi cată, apărută spre fi nalul anului trecut ca urmare a unei directive europene.

Despre dosarul Inquieto: „Am efectuat acte de cercetare, la solicitarea organelor judiciare din Italia” Unul dintre dosarele de răsunet fi-

nalizate de DIICOT - Serviciul Terito-rial Pitești, în colaborare cu Direcţia de Investigaţii Antimafia (DIA) de la Par-chetul Napoli, a fost cel al lui Nicola Inquieto, soldat cu trimiterea acestuia în Italia, unde este judecat. De ce l-au lăsat autorităţile române pe Inquieto să zburde în voie, pe teritoriul judeţului, unde și-a construit un ditamai impe-riul, și asta în ani și ani de zile?

- Nu este dosarul nostru. Este un do-sar în care noi am efectuat acte de cer-cetare, la solicitarea organelor judiciare

din Italia. Este vorba despre un ordin european de anchetă. Probabil că era în vizorul autorităților italiene, însă nouă ne-au solicitat sprijinul anul trecut și am îndeplinit ceea ce ne-au cerut destul de prompt. Este vorba despre infracțiunea de spălare a banilor, iar aici rolul esențial îl au autoritățile judiciare pe te-ritoriul cărora s-au săvârșit infracțiunile în urma cărora s-a realizat venitul ulteri-or „spălat” pe teritoriul altor țări. În ca-zul spălării banilor, în principal trebuie să dovedești că acea persoană a săvârșit anumite infracțiuni din care a dobândit bunurile, iar din comunicarea cu anche-tatorii italieni rezultă că infracțiunile generatoare de venit au fost săvârșite pe teritoriul acestui stat.

Despre dosarul sclavilor de la Berevoești: „A șocat nu numai opinia publică, dar și pe noi” Un alt caz de răsunet care a bubuit,

e drept, cu doi ani înainte, dar care s-a aflat în atenţia magistraţilor argeșeni este celebrul deja dosar al sclavilor de la Berevoești...

- A fost un caz foarte mediatizat... Au fost în total 6 rechizitorii, cu peste 30 de inculpați. Este unul dintre cele mai importante dosare instrumentate de DIICOT Pitești în ultimii ani, pen-tru că am reușit să stopăm o activitate infracțională care a șocat nu numai opi-nia publică, dar și pe noi. Am reușit să probăm într-un timp destul de scurt și în condiții destul de difi cile săvârșirea faptelor de către inculpați, iar în baza probelor administrate, instanțele de ju-decată au stabilit vinovăția inculpaților, cărora le-au aplicat pedepse pe măsura gravității faptelor. Din câte am văzut, s-a ajuns și la 18 ani și zece luni închi-soare, cea mai mare pedeapsă.

„Nu există persoane importante pentru DIICOT Piteşti!”

Interviu cu procurorul Săndel Boţoghină

Emanuel Mazăre (foto) este cel mai mic dintre elevii argeșeni care au adus județului Argeș o cupă la această disciplină. Puștiul este elev în clasa a V-a la Școala Gimnazială “Mihai Eminescu”din Pitești și a fost pregă-tit de profesorul Sebastian Florescu.

„Am muncit mult înainte de concurs, chiar pot spune că am învățat de dimineaţa până seara, zilnic, la geografi e. Am făcut multe fi șe, m-a ajutat mult și domnul profesor... Îmi place foarte mult geografi a. E hobby-ul meu. La fel și istoria. Dar foarte mult, extra-ordinar de mult îmi place matematica, iar când voi fi mare îmi doresc să devin infor-matician. Geografi a o s-o iau, cum am spus, ca pe un hobby”, a declarat, exclusiv pentru Jurnalul de Argeș, Emanuel Mazăre, care a adus județului Argeș și un premiu I la isto-rie. La geografi e, o altă cupă a ajuns la La-vinia Alexandra Pătru, elevă în clasa a VI-a

la Școala Gimnazială „Basarab I” Curtea de Argeș, pregătită de prof. Anca Popescu.

La clasa a șaptea, cupa a ajuns la Ioan Te-odor Zahiu, elev la Școala Gimnazială „Ni-colae Simonide” Pitești, coordonat de prof. Denisa Jarca.

„Argeșul obţine, an de an, un număr tot mai mare de cupe la Concursul naţional de Geografi e «Școala cu Ceas» de la Râm-nicu Vâlcea, ceea ce arată interesul copiilor pentru cunoaștere și dăruirea profesorilor de geografi e din Argeș. Aceste rezultate și larga participare – 23 de judeţe, 750 elevi – demonstrează că geografi a nu este doar un obiect de studiu, ci un mod de a privi lumea și de a o cunoaște”, spune Sebastian Flores-cu, unul dintre profesorii argeșeni ai căror elevi s-au remarcat, an de an, cu rezultate excepţionale la acest concurs.

Izabela Moiceanu

Cel mai mic dintre elevii care au dus Argeşul pe primul loc la Concursul Naţional de Geografi e:

„Am învăţat de dimineaţă până seara”La sfârșitul săptămânii trecute, la Râmnicu Vâlcea a avut loc Concursul Naţional Interdisciplinar „La Școala cu Ceas”, competiţie în care s-au întrecut sute de copii din 23 de judeţe. Trei cupe din cele șase acordate celor mai buni elevi la disciplina geografi e au ajuns în judeţul Argeș.

Despre dosarul Cămătarilor: „Ar putea fi soluţionat în cursul acestui an” Dar aveţi și dosare nesoluţionate

de mai mult timp...- Sunt câteva dosare cu activitate

infracțională destul de vastă, în care sunt cercetate foarte multe persoa-ne, în care am intervenit în urmă cu câțiva ani și pe care nu am reușit încă să le fi nalizăm. Sunt dosare începute prin 2014-2015, care s-au dezvoltat simultan și care se afl ă într-un sta-diu destul de avansat de fi nalizare. În mod normal, în mare parte vor fi fi nalizate în cursul acestui an. Este vorba și despre celebrul

dosar al Cămătarilor? Este adevă-rat că și acesta implică foarte multe persoane, care sunt însă și persoane foarte importante...

- Nu există persoane importante pentru DIICOT Pitești, însă nu pot oferi detalii despre dosarele afl ate în lucru sau despre situația juridică a persoanelor cercetate. Chestiunile acestea le tranșăm în cadru procesu-al. Motivele de nesoluționare țin de activitatea infracțională vastă, de fap-tul că trebuie să lucrăm cu ritmicitate în toate dosarele pe care le avem în lucru. Când aţi vorbit despre dosarele

mai vechi care ar putea fi soluţionate în acest an, v-aţi referit și la dosarul Cămătarilor?

- M-am gândit și la acest dosar, da.

Interviu realizat de Alina Crângeanu

Jurnal de Argeş - pag 7PLAFAR NATURALIS


Ghidul lui Cocea conţine informaţii despre localităţile urbane ale Argeșului, monumen-te, personalităţi, trasee turistice și altele. Iar atenţia noastră s-a îndreptat asupra secţiunii dedicate municipiului Câmpulung, cuprinse între paginile 58 și 71. În acest sens, am so-licitat specialiștilor de la Muzeul Municipal Câmpulung să analizeze datele și informaţi-ile cuprinse în „ARGEȘ și MUSCEL - ghid turistic și cultural”, iar răspunsul acestora evidenţiază câteva greșeli. Fără a comenta acest lucru, iată care sunt precizările.

Clădirea Muzeului, de la Berechet (varianta Cocea) la Ciortan (varianta specialiştilor)

1. pag. 58 - autorul menţionează „Astăzi, orașul numără circa 32 de mii de locu-

itori și încearcă să se redefi nească, în urma procesului de dezindustrializare de după 1989”.

Precizări: conform ultimei statistici asupra demografi ei orașului, efectuată de Institutul Naţional de Statistică, am găsit următoarea informaţie: Ziarul din Muscel (on-line) din data de 29 noiembrie 2017 - articolul „Ulti-ma statistică! Mai multe femei decât bărbaţi în Câmpulung!” - ne precizează: „Conform datelor centralizate de la Institutul Naţional de Statistică, la 1 iulie 2017 populaţia totală după domiciliu din municipiul Câmpulung este de 36.944, dintre care 17.646 de sex

masculin și 19.298 de sex feminin”. Aceeași statistică a fost publicată și într-un site al Pri-măriei Câmpulung.

2. pag. 59 - la pct. 1 Piaţa Jurământului - în partea dreaptă fotografi a nu cores-

punde descrierii textului. Nu știm dacă așa a dorit totuși autorul...

3. pag. 60 - la pct. 4 Grădina Publică „Merci” - autorul precizează: „Grădina a

fost desenată de arhitectul Dimitrie Ionescu-Berechet, în 1932”.

Precizări: conform cărţii scrise de Gheor-ghe Chiţa „Câmpulung și judeţul Muscel”, ediţia a III-a, Ed. Ars Docendi, 2007, pag. 44 - „În 1929 se înlocuiește gardul de lemn cu unul de piatră proiectat de arhitectul câmpulungean D.I. Berechet. Sculptor. V. Mezzaroba”. Aceeași informaţie o găsim și în cartea „Povestea străzilor din Câmpulung Muscel” - autor Gheorghe Chiţa, Ed. Larisa, Câmpulung, 2014, pag. 82.

4. pag. 60 - la pct. 6 Muzeul Municipal autorul specifi că „găzduit de o clădire

monumentală, proiectată în 1930 de arhitec-tul Dimitrie Ionescu-Berechet, în stil neoro-mânesc”.

Precizări: conform cărţii „Câmpulung Muscel, Cetatea Întemeietorilor de Ţară”, Regio, 2011, pag. 157 - „Clădirea din centru este construită între anii 1934 -1936, după planurile arhitectului Statie Ciortan”. Ace-eași informaţie o întâlnim și în „Atlas istoric al orașelor din România - Câmpulung”, seria

B, Ţara Românească - autori Cantacuzino I. Gheorghe, Dragomirescu Șerban, Iacob Du-mitru Dan, Oprescu Carmen, Ed. Enciclo-pedică, București, 2008, pag. 11 - „Ridicată în perioada 1934-1936, clădirea este realiza-tă după un proiect-tip al arhitectului Statie Ciortan”.

Anul edifi cării unei case-monument, greșit cu o diferență de un secol

5. pag. 60 - la pct. 7 Casa de Cultură, au-torul precizează că „vechiul sediu al pri-

măriei a fost ridicat în 1907, după planurile arhitectului I. Simionescu”.

Precizări: conform cărţii scrisă de Gheorghe Chiţa „Povestea străzilor din Câmpulung Muscel”, Ed. Larisa, Câmpulung, 2014, pag. 83 - „A fost proiectată de C.N.Simionescu, construită în primii ani ai secolului trecut și inaugurată în 1907”. Aceeași informaţie o întâlnim și în „Atlas istoric al orașelor din România - Câmpulung”, seria B, Ţara Ro-mânească - autori Cantacuzino I. Gheorghe, Dragomirescu Șerban, Iacob Dumitru Dan, Oprescu Carmen, Ed. Enciclopedică, Bucu-rești, 2008, pag. 12 - „Hospelul comunal”, proiectat de Constantin N. Simionescu, ar-hitect al orașului în perioada 1904-1908, a fost inaugurat în anul 1907.

6. pag. 64 - la pct. 3 Casa Ștefănescu - autorul: „Frumoasă casă boierescă, ri-

dicată în stil popular, în sec. al XVII-lea de logofătul Ștefănescu. Forma actuală, cu sală deschisă la etaj, împrejmuire înaltă și turnu-leţe de colţ, poartă amprenta arh. Dumitru Ionescu-Berechet, în urma unei restaurări efectuată în 1934”.

Precizări: conform cărţii scrise de Teodor Mavrodin și colectivul, „Argeșul și Musce-lul, Spaţii istorice ale românismului”, vol. II, Ed. Tiparg, Pitești, 2013, pag. 295 - „Această secţie benefi ciază de o clădire declarată mo-nument de arhitectură de pe strada Republi-cii, clădire din secolul XVIII-lea, construită în stil muscelean, cu parter și etaj. Clădirea a fost construită în anul 1735 de către tre-ti-logofătul Ștefănescu și este cea mai veche construcţie civilă din Câmpulung. În anul 1928 a fost restaurată de cunoscutul arhitect câmpulungean Dumitru Ionescu-Berechet”. Aceeași informaţie o găsim și în cartea scrisă de Gheorghe Chiţa „Câmpulung și judeţul Muscel”, ediţia a III-a, Ed. Ars Docendi, 2007, pag. 55 - „Datează din anul 1735, fi ind cea mai veche construcţie civilă din Câmpulung. A fost restaurată de arhitectul D. I. Berechet în anul 1928 și adăpostește în prezent colecţiile etnografi ce ale Muzeului Municipal Câmpulung”. Și în cartea „Câm-pulung Muscel, Cetatea Întemeietorilor de Ţară”, Regio, 2011, pag. 158 - „Clădirea în care funcţionează muzeul (Casa Ștefănescu) datează din anul 1735, fi ind cea mai veche construcţie civilă păstrată din Câmpulung. A fost restaurată de arhitectul D. I. Bere-chet în anul 1928 și adăpostește în prezent colecţiile etnografi ce ale Muzeului Munici-pal Câmpulung”. În altă sursă, cartea scrisă de Gheorghe Chiţa „Povestea străzilor din Câmpulung Muscel”, Ed. Larisa, Câmpu-lung, 2014, pag. 80 - „În anul 1928, arhi-tectul D. I. Berechet realizează un proiect de restaurare a clădirii și de schimbare a funcţionalității unor spaţii”.

Mausoleul, întârziat cu doi ani în ghidul lui Cocea

7. pag. 66 - autorul: „Din 1980, Expoziţia de Istorie funcţionează în clădirea mo-

numentală a fostei Primării a Câmpulungu-lui, prezentând evoluţia istorică a zonei, din neolitic până în contemporaneitate”.

Precizări: conform cărţii scrise de Gheor-ghe Chiţa „Câmpulung și judeţul Muscel”, ediţia a III-a, Ed. Ars Docendi, 2007, pag. 62 - sunt ilustrate vederi din anii 1910 și 1929 cu sediul fostei Primării a orașului (ac-tuala Casă de Cultură „Tudor Mușatescu”)

și precizează: „Primăria a fost construită în 1907 și pe latura nordică exista Foișorul de foc (demolat după cutremurul din 1940). După 1968, când s-au desfi inţat raioanele, Primăria se mută în localul fostei Prefecturi. Câţiva ani, aici a fost sediul Unităţii de Secu-ritate. Din 1972 adăpostește Casa de Cultură «Tudor Mușatescu» și Biblioteca”. Și la pag. 78-79 mai găsim alte vederi cu sediul fostei Primării. Altă sursă, „Atlas istoric al orașelor din România - Câmpulung’’, seria B, Ţara Românească - autori Cantacuzino I. Gheor-ghe, Dragomirescu Șerban, Iacob Dumitru Dan, Oprescu Carmen, Ed. Enciclopedică, București, 2008, pag.11 - Fosta Adminis-traţie Financiară, acum Muzeul Orășenesc. Nicio sursă bibliografi că studiată nu menţi-onează că Expoziţia de Istorie funcţionează din anul 1980, însă din alte surse neofi ciale (ale foștilor salariaţi ai instituţiei Muzeului), expoziţia funcţionează din 1976-1978, după ce a fost efectuată mutarea muzeului din ac-tualul sediu al Primăriei.

8. pag. 68 - autorul: „Mausoleul a fost construit între 1925-1937, din calcar de

Albești, după planurile arhitecţilor...”.Precizări: conform cărţii „Câmpulung

Muscel, Cetatea Întemeietorilor de Ţară”, Regio, 2011, pag. 169 - „Ridicat între anii 1928-1935, de către constructorul De Nico-lo...”. Altă sursă este cartea scrisă de Popa Pe-tre, „Mausoleul de la Valea Mare - Câmpu-lung Muscel”, Pitești,1988, pag. 17 - „La 14 august 1928 s-a anunţat ofi cial că la Mateiaș a fost pusă piatra de temelie a Mausoleului... Timp de șapte ani, până în 1935, Societatea «Cultul Eroilor», Casa de Educaţie «Eroii Pravăţului», primăria din Cîmpulung, pre-fectura de Muscel, dar mai ales numeroși oameni din împrejurimi au contribuit cu bani și cu munca lor la înălţarea construcţiei Mausoleului”.

Cocea: „Nu comentez!”Pentru a discuta pe marginea celor preci-

zate de Muzeul Câmpulung, l-am contactat pe directorul Cristian Cocea. „Domnule, nu avem ce comenta! Am văzut ce aţi scris, vă cunosc caracterul, la revedere!”, aceasta a fost reacţia lui. Nimic despre cine a proiectat clă-direa Muzeului, spre exemplu.

Ghidul şefului de la Cultură - „maximum de informaţie” cu erori din pagină în pagină

La fi nalul anului trecut v-am prezentat traseul către primă-riile din judeţ al lucrării „ARGEȘ și MUSCEL – ghid turistic și cultural”, realizată de către directorul Direcţiei de Cultură Argeș, Cristian Cocea. Un material destinat promovării judeţului despre care autorul spunea că „acest ghid se adresează turistului grăbit, interesat să obţină maximum de informaţie în cel mai scurt timp”. Și, la rândul său, Cocea a obţinut un folos rapid, lucrarea fi ind achiziţionată la foc rapid de către primăriile unor localităţi din judeţ prin intermediul editorului. Precizam atunci faptul că numai

Primăria Câmpulung a achiziţionat 500 de exemplare pentru suma de 19.050 lei. Nicio problemă, totul s-a făcut prin SEAP, însă domnul Cocea nu a părut prea încântat de situaţie, precizând că „vă stau la dispoziţie pentru a dis-cuta despre concept, conţinut și formulă grafi că”. Numai că asemenea aspecte nu mai intră în discuţie, în condiţiile în care, cel puţin privitor la conţinut, au fost identifi cate mai multe date eronate. Altfel spus, ce mai este de discutat atunci când lucrurile sunt clare?...

Imagini folosite fără aprobarea Muzeului Câmpulung

Cei de la Muzeul Municipal Câmpu-lung au indicat în răspunsul lor și alte surse bibliografi ce serioase care susţin precizările, precum: Hurdubeţiu, I., Mârţu, Fl. Nicolaescu, N., Pârnuţă, Gh., Stănculescu, I. „Câmpulung-Muscel ieri și azi”, Câmpulung Muscel, 1974, sau Mavrodin, Teodor, Cristocea Spiridon, „Câmpulung - Mic îndreptar turistic”, Ed. Sport-Turism, București, 1983, și Popescu - Argeșel, Ion, „Mănăstirile și bisericile din Muscel la cumpăna din-tre milenii”, Ed. Fundaţiei România de Mâine, București, 2000. În plus, s-a atenţionat și asupra faptului că „imagi-nile în care sunt prezente faţade, clădiri, obiecte din administrarea Muzeului Municipal Câmpulung utilizate în acest ghid nu au primit aprobare din partea acestei instituţii, iar sursa nu a fost men-ţionată. În mod normal, acest lucru ar putea fi trecut cu vederea în cazul produ-selor destinate exclusiv promovării non-profi t, altfel Legea 8/1996, a drepturilor de autor și a drepturilor conexe (cu mo-difi cările și completările ulterioare), con-ţine reglementări explicite pentru astfel de situaţii”.

Material realizat de Cătălin Ion Butoiu

CITIŢI ŞI COMPARAŢI!

Ce conţine capitolul lui Cocea dedicat

Câmpulungului şi ce erori de documentare

au identifi cat specialiştii de la

Muzeul Municipal Câmpulung într-un

răspuns la solicitarea ziarului

nostru. Şi e doar un exemplu...



CALEIDOSCOPDiscovery

Arges

Academicianul Mihai Beniuc, prezent la Pitești la mai multe reuniuni literare

1975. S-au afl at la Pitești scriito-rii: Virgil Teodorescu, președintele Uniunii, Laurenţiu Fulga, vicepre-ședintele Uniunii, academicienii Mihai Beniuc și Zoe Dumitrescu Bușulenga, împreună cu Alexandru Andriţoiu, Ion Bănuţă, Radu Bou-reanu, Voicu Bugariu, Nicolae Dra-goș, Anghel Dumbrăveanu, Mircea Dinescu, Petre Ghelmez, Romulus Guga, Grigore Hagiu, Gheorghe Tomozei, Laurenţiu Ulici, Horia Zilieru, pentru a participa la reu-niuni literare organizate de Teatrul „Alexandru Davila”, cluburile sin-dicatelor, casele de cultură din lo-calitate.

Este edifi cat Liceul de chimie din Piteşti

1976-1978. Este edifi cat Liceul de chimie din bulevardul Petrochi-miștilor, arhitect G. Ștefănescu, șef de lot Mihai Ispas, Trustul de Con-strucţii Argeș.

S-a construit cartierul Banatului

1976-1980. S-a construit cartierul Banatului, 4.040 de apartamente, arhitect Mihai Beneș, șefi de șan-tier Dumitru Gherăsoiu, Gheor-ghe Stanciu, Ilie Cocoș, Trustul de Construcţii Argeș.

Peste 10.000 de apartamente construite în Piteşti între 1976 şi 1980

1976-1980. În municipiul Pitești, inclusiv în zonele adiacente, numă-rul noilor apartamente a fost pen-tru acest cincinal (1976-1980) de 10.824. Primar Valeriu Nicolescu.

Inaugurarea Institutului de Reactori Nucleari Energetici Colibaşi

1976, septembrie 17. Inaugurarea, la cel mai înalt nivel de reprezenta-re naţională, a Institutului de Re-actori Nucleari Energetici Colibași, Pitești, colaborări cu specialiști din Franţa și Canada, executant Trus-tul de Construcţii Industriale Pi-tești, activitate permanentă.

Lucrări de extindere la Teatrul „Al. Davila”

1977-1979. Lucrări de moderni-zare și extindere a clădirii Teatrului „Alexandru Davila” din Pitești, ar-hitect Nicolae Ernst, șef de șantier Dumitru Gherăsoiu, Trustul de Construcţii Argeș.

Informaţii selectate din „Pitești-620, memento”, de Petre Popa

Rubrică realizată de Marius Ionel

Cea mai mare parte a Cimitirul militar din Pitești este dedicat eroilor căzuți în Primul Război Mondial. Situat în apropierea Sta-dionului Nicolae Dobrin, Cimitirul de onoare a fost amenajat la solicitarea prefectului de Argeș, cu spri-jinul fi nanciar al populației, pe locul vechiului cimitir unde erau înhumați eroii căzuți în război. Inaugurat în anul 1920, reamenajat în 1938 și 1972, cimitirul este consacrat eroilor neamu-lui morți pentru patrie în 1916-1919. De menționat că cimitirul a fost reconstruit de Societatea Cultul Eroilor Filiala București cu sprijinul autorității militare și locale în anul 1938.

M.I.

1077 de eroi români căzuți în Primul Război Mondial sunt înhumați la Pitești

Cimitirul de onoare din Pitești, amenajat pe terasa su-perioară a municipiului, are o formă rectangulară. În cimi-tirul de circa 11.000 mp sunt 230 de cruci/morminte pentru români și 259 pentru străini. Numărul morților este de 1688, 1077 români, 609 germani și austrieci (origini croate și sârbe) și 2 francezi. Intrarea se face pe o alee centrală, din care plea-că două alei perpendiculare pe aceasta. Este înconjurat de un zid de piatră ce delimitează Ci-mitirul de onoare de alte două cimitire: Cimitirul ”Sfântul Gheorghe” și Cimitirul vetera-nilor de război. În capătul aleii principale este un obiectiv co-memorativ cu un soclu masiv de circa 2,50 metri înălțime, pe care este fi xată o cruce mo-numentală din blocuri de cal-car de Albești, cu o înălțime de circa 4,50 metri. Crucea are un medalion central rotund pe care sunt inscripționate inițialele: I(isus) N(azarineanul) R(egele)

I(udeilor). De o parte și de alta a crucii sunt sculptate frunze de laur înfășurate într-o panglică. Sub cruce, pe soclul masiv de calcar, pe o placă de marmură albă, este scris textul: ”Glorie eroilor români căzuți la datorie pentru independența patriei”. Sub placă, într-o nișă, apare textul: ”Închinare ostașilor țării căzuți pentru întregirea neamu-lui”.

A fost reamenajat de Societatea Cultul Eroilor, Comitetul Central București

În capătul primei alei secun-dare, spre Cimitirul ”Sfântul Gheorghe”, este ridicată o cru-ce dedicată eroilor din Primul Război Mondial. Ridicat pe un soclu masiv de piatră și beton, monumentul are circa 5 me-tri înălțime. Pe soclul de piatră este o placă de marmură cu o inscripție ”Eroilor neamului morți pentru patrie în 1916-1918 și îngropați aci. Amintire eternă și veșnică recunoștință”. Pe crucea sculptată pe margini

cu frunze de laur, pe o placă este trecut numele comanditaru-lui și anul: ”Societatea Mărăști a demobilizaților din Pitești; 1930”. Monumentul a fost re-alizat de sculptorul Ion Șulcă din Pitești, așa cum este scris și pe una din pietrele ce alcă-tuiesc soclul monumentului. În 1938, cimitirul a fost reamena-jat, așa cum este consemnat și pe o placă de marmură fi xată pe zidul împrejmuitor de la in-trare: ”Reconstruit de Societa-tea «Cultul eroilor», Comitetul Central București, cu sprijinul autorităților militare și civile lo-cale, 1938”. În zona din cimitir dedicată eroilor români se mai remarcă o cruce/obelisc dedica-tă căpitanului Emil Cornescu, comandant al Regimentului 6 Artilerie Pitești, căzut în luptele din Moravia, în 4 mai 1945.

Personalități contemporane înhumate în „Parcela militară”

Parcela militară din Cimitirul Municipal ”Sfântul Gheorghe”

Pitești a fost dată în folosință în anul 1991. Parcela militară este amplasată pe un teren din ve-cinătatea Cimitirului Eroilor și a fost concesionată de Primăria Municipiului Pitești prin Hotă-rârea Consiliului Local Nr. 323 din 16.10.1991. În prezent admi-nistrarea cimitirului este asigu-rată de către Asociația Județeană Argeș a ANVR și cu sprijinul comandanților structurilor mi-litare din Garnizoana Pitești. Printre personalitățile locale în-humate în ”Parcela militară” îl găsim pe marele fotbalist Nico-lae Dobrin, cel care în anii 1966, 1967 și 1971 a fost desemnat ofi -cial cel mai bun fotbalist al țării. Dobrin a fost numit de admi-ratorii săi ”Prințul din Trivale”. De asemenea, aici este înhumat generalul Dumitru Florea, cel care în perioada 2005-2009 a fost președintele Organizației Județeane Argeș „Basarab I” a Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere și care a coordonat lucrările de construcție a capelei mortuare. Tot aici este înmor-mântat colonelul Marius Bala-ban, cel care a fost ofi țer activ al armatei române în perioada 1941-1959 și care a participat la cel de-Al Doilea Război Mon-dial. După terminarea războ-iului, acesta și-a urmat cariera militară îndeplinind funcțiile de comandant de regiment, șef de artilerie și locțiitor al coman-dantului diviziei din Moldova. După ieșirea la pensie, a activat în cadrul Asociației Veteranilor de Război, o perioadă fi ind și președintele acesteia. Mai trebu-ie spus că, pe 31.12.2014, clopo-tele Bisericii Mavrodolu din Pi-tești au plâns pentru că au dus la Bunul Dumnezeu pe cel care a fost generalul de brigadă Marius Balaban, un om deosebit, care și-a indentifi cat viaţa cu cariera militară. A fost fi ul cel mare al celui care a fost colonel Ionel Balaban veteran de război și fost comandant al unui regiment de artilerie. Generalul Balaban, se afl ă, de asemenea, înmormântat în ”Parcela militară”. Tot aici îi mai găsim înhumați pe colo-nelul Ion Popescu, decedat la 19 aprilie 2015, fost membru al Asociației Județene Argeș „Ba-sarab I” a CMRR, și pe colo-nelul Vasile Giura, membru al Asociației Județene Argeș „Ba-sarab I” a Cadrelor Militare în Rezervă și în Retragere.

Istoricul cimitirului militar din Piteşti

Printre personalitățile locale înhumate în ”Parcela militară” îl găsim pe marele fotbalist Nicolae Dobrin



În fi ecare săptămână, Bi-blioteca Judeţeană „Dinicu Golescu” Argeș își propune să popularizeze noutăţile edi-toriale care există în fondul său de carte, fi e că este vorba despre romane de dragoste, poliţiste, fantastice, de călă-torii, de aventuri sau despre lucrări știinţifi ce.

În domeniul psihologiei vă recomandăm: Daniel Goleman, Richard J. Davison, „Însușiri mo-difi cate: Știința și arta meditației” (București, Editura Curtea Ve-che, 2018); Jordan B. Peterson, „12 reguli de viață: un anti-dot la haosul din jurul nostru” (București, Editura Trei, 2018); Niculina Gheorghiță, „Regăsirea

puterii interioare: Ghid practic de psihologie cuantică” (Iași, Editu-ra Studis, 2012). Pentru cei care vor să studie-

ze medicina sau sunt pasionați de acest domeniu semnalăm: Dmi-tri Avdeev, „Depresia ca patimă și ca boală” (București, Editura Sophia, 2010); Paul T. Mason, Randi Kreger, „Borderline: Cum să trăiești alături de o persoană cu emoții extreme” (București, Editura Herald, 2018); Robert

M. Sapolsky, „De ce nu fac ze-brele ulcer? Ce este stresul, cum ne îmbolnăvește și cum îl putem combate” (București, Editura Pu-blica, 2018). Pentru iubitorii de biografi i re-

comandăm: Benjamin Franklin, „Povestea vieții mele” (București, Editura Herald, 2018); Sanda Nicola, „Carte de identitate” (București, Editura Storia Books, 2018); Juan Reinaldo Sánchez, „Viața secretă a lui Fidel Castro:

17 ani în intimitatea lui Líder Máximo” (București, Editura Humanitas, 2018). Pentru iubitorii de literatură

de fi cțiune sugerăm următoarele titluri: Kristin Hannah, „Privi-ghetoarea” (București, Editura Litera, 2016); Tatiana de Rosnay, „Se numea Sarah” (București, Editura Litera, 2016); Sue Monk Kidd, „Învață să ai aripi” (București, Editura Rao, 2015).

Daniela Tudose - bibliotecară

BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ „DINICU GOLESCU” ARGEŞ VĂ RECOMANDĂ

CĂRŢILE SĂPTĂMÂNII

Un dirijor olandez pe scena Filarmonicii Piteşti

Filarmonica Pitești organizea-ză joi, 31 ianuarie, de la ora 19.00, la Centrul Multifuncţional ultimul concert simfonic al lunii. Alături de orchestra simfonică a instituţiei, dirijată de Theo Wol-ters, revine, ca solist, pianistul Horia Mihail. În program: Edvard Grieg - Concert pentru pian și orchestră în la minor, op.16 și Felix Mendelssohn-Bartholdy - Simfonia nr. 3 în la minor op. 53, Scoțiana.

Dirijorul Th eo Wolters este al 11-lea copil al unei familii de mu-zicieni din Olanda. Încă de mic a studiat trompeta, fi ind membru al unei orchestre de sufl ători condu-se de tatăl său. Studiile universita-re le urmează la Conservatorul din Maastricht, unde este îndrumat de reputaţi profesori. A fost solo-trom-petist la Overrijsels Philharmonisch din Enschede (Olanda). Din 1979 devine membru al celebrei Royal Concertgebouw Orchestra din Am-sterdam, realizând cu aceasta nu-meroase înregistrări cu dirijori de renume. În paralel cu studiul instru-mental și orchestral, a studiat arta dirijoratului. A susţinut concerte, ca dirijor, cu orchestre din Olanda, Slovacia, Rusia, Coreea de Sud, Ger-mania, România ș.a. Este dirijor in-vitat permanent al orchestrelor sim-fonice din Cluj, Sibiu și Pitești. În stagiunile precedente, Th eo Wolters a mai condus orchestra simfonică a Filarmonicii Pitești, făcând o deose-bită impresie publicului și artiștilor instrumentiști cu care a lucrat.

Horia Mihail este unul dintre cei mai buni pianiști români contempo-rani, cu premii naţionale și internaţi-onale, concerte și recitaluri susţinute pe scenele ţării și ale lumii. A avut, de asemenea, înregistrări în studio-urile de radio și televiziune din: Ro-mânia, Belgia, Anglia, Danemarca, Ungaria, Statele Unite. Pianistul Horia Mihail a încântat publicul cu proiecte ca: „Pianul călător”, „Du-elul viorilor” și „Cele trei dive”. În ultimii ani, muzicianul a susţinut re-citaluri și concerte la Berlin, Praga, Munchen, în China, Italia, Bulga-ria, Danemarca și Germania.

D.G.

Diana Vrabie s-a îngrijit ma-tern de apariția antologiei CHIȘINĂU. EVOCĂRI IN-TERBELICE, o colecție de ”mărturii sugestive”, provenind de la minți luminate și consa-crate, mărturii de natură să re-compună organic – structură, dinamică, respirație istorică – orașul nostalgiilor cosmopolite. Pot fi redescoperite, în antolo-gia realizată de Diana Vrabie, consemnările lui Mihail Sado-veanu, Geo Bogza, Laurențiu Fulga, Eusebiu Camilar, Gala Galaction, Octavian Goga, Ion C. Teodorescu, Nichifor Crai-nic, Romulus Ciofl ec, Petre Ca-zacu, Wratislavius, Constantin Stere, Petre Constantinescu-Iași, Alexandru Boldur, Gh. V. Madan, Alexandru Robot, George Meniuc, Dominte Ti-monu, Eufrosina Simionescu, Ștefan Ciobanu, Constantin Virgil Gheorghiu.

Criteriul de selecție cu care a operat Diana Vrabie a fost ex-presivitatea, capacitatea măr-turisitorilor de a surprinde li-rismul difuz, modulațiile pline de contraste ale metropolei cu

sufl et românesc. Plimbarea prin Chișinăul ”vremurilor de mari decizii” conduce ochii minții la târgul de la Ungheni, la Școala Națională de Viti-cultură, la Teatrul și la Muze-ul Național, face turul caselor vechi, al bisericilor și al cimiti-relor, aruncă scurte priviri asu-pra periferiei, se oprește la Piața

Nouă, apoi la talcioc, printre golanii anului 1925. O lucrare remarcabilă, căreia autoarea îi pregătește volume complinitoa-re, menite, potrivit dorinței ei, să valorizeze ”conștiința urbei, o conștiință bine edifi cată, tot-odată potențialul Chișinăului”.

Denisa Popescu

Chişinăul interbelic, evocat la Biblioteca Judeţeană Argeş

Centrul Cultural Pitești a organizat marți, 29 ianuarie, în Sala Ars Nova de la Casa Cărții lansarea volu-mului de poezie cu titlul „Dreptul la iubire”, de Dan Drăgoi. Născut în comuna Aninoasa, satul Slănic, din județul Argeș, autorul a absol-vit Facultatea de Horticultură din București în anul 1978, are titlul de doctor în horticultură din 1996 și este pasionat de literatură, fapt pentru care a condus un cenaclu studențesc în cadrul facultății pe care a urmat-o. A debutat editorial în anul 1978, cu volumul de versuri „Dreptul la demnitate”, iar acum își lansează a 5-a carte de poezie. Evenimentul editorial a fost mode-rat de poeții Virgil Diaconu, direc-torul revistei Cafeneaua literară, și Denisa Popescu.

Dan Drăgoi se bucură de apreciere la nivel național. Iar unul dintre cei care îl apreciază cel mai mult este ÎPS Ca-linic, care spune despre Dan Drăgoi: ”Dan Drăgoi, cu al cărui scris m-am întâlnit prin anul 1978, a fost o mare surpriză pentru mine. Poemele pe care le-am parcurs m-au dus cu gândul că arta scrisului este nesfârșită și cu o imensă deschidere spre eternitate. De la început l-am descoperit pe acest iu-bitor și scriitor de poezie că are talent și că, după ce am schimbat câteva idei, am înțeles că are și o libertate mare de a primi inspirația ca natură și ade-văr, fi ind spiritul care visează, care este ca o melodie care ne încântă urechea, trăind într-o rază de soare, rază care mereu mângâie Slănicul din Carpații

Argeșului, de unde a răsărit în spațiul și timpul care aparțin omului și poetului, cum s-ar zice: om din copil vom face; apoi din om poet născând. Gândirea lui Dan Drăgoi, care fi erbe ca un ca-zan cuprins de jarul bucuriei în tumult, știe că datoria poetului este de a ridica evenimentele politice la rangul de eve-nimente istorice și că cele trei aspecte ale poetului adevărat sunt: umanitatea, natura, adevăratul realism și el simte, că, dacă talentul nu-i nimic, trebuie ca cinstea lui să fi e totul”. D.G.

Lansare inedită de carte la Centrul Cultural Piteşti

Super show de umor la Mioveni

Joi, 14 februarie, Obligo, trupa de umor care se axează pe improvizaţie, va susţine un show de ex-cepţie la Mioveni. Potrivit organizatorilor, spectaco-lul de comedie se desfășoară fără repetiții, acțiunea este dezvoltată cu ajutorul publicului, fi ecare specta-col fi ind garantat original. Spectacolul va avea loc de la ora 18.00, la Centrul Cultural Mioveni, iar costul unui bilet este 25 de lei. Biletele pot fi cumpărate începând cu 28 ianuarie 2019, de luni până vineri, între orele 8 și 16, de la Centrul Cultural Mioveni. D.G.

Miercuri, 23 ianuarie, Editu-ra ”Eikon”, stăpânul ei zelos, Valentin Ajder, și invitații lui speciali au venit cu aer proas-păt, de carte nouă, la Biblioteca Județeană din Pitești. Printre autorii ale căror cărți au fost prezentate cu elocință și grație - DIANA VRABIE, istoric și critic literar, conferențiar universitar la Universitatea de Stat ”Ale-cu Russo” din Bălți, Republica Moldova.



Fost primar al comunei arge-șene Bradu între 2000 și 2008, Costel Zanfi r a fost trimis în judecată de către procurorii DNA pentru nu mai puţin de 161 de acte de abuz în servi-ciu cu consecințe deosebit de grave. 159 de hectare de teren au fost retrocedate ilegal de către fostul primar. Concret, terenurile retrocedate au fost suprapuse cu terenurile afl ate în proprietatea unor persoa-ne din Oarja și care dețineau titluri de proprietate anteri-oare și valabile. Am consultat rechizitoriul procurorilor DNA și vă prezentăm detalii în pre-mieră legate de acest dosar.

Fostul prefect Tămagă a primit NUP

Între 27 iulie 2003 și 28 octom-brie 2004, mai mulți cetățeni din Oarja au sesizat Parchetul Judecă-toriei Pitești cu privire la faptul că, după 2001, Costel Zanfi r, la acea dată primar al comunei Bradu, a pus în posesie, în mod abuziv, persoane din comuna Bradu pe te-renurile pentru care ei deţineau ti-tluri de proprietate eliberate de Pri-măria comunei Oarja în perioada 1991 - 1993, însumând o suprafaţă totală de 194 ha în punctul "Au-tostradă", terenuri care ulterior au fost înstrăinate către terţe persoa-ne. Numai că Parchetul a dat NUP în martie 2004. Însă petenții, care s-au constituit în Asociația Propri-etarilor Păgubiți Oarja 2000, au

formulat plângere din nou pe 27 martie 2007, de această dată la Par-chetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cei vizați fi ind fostul prefect Constantin Tămagă și fostul primar Costel Zanfi r.

În 2009, Parchetul Înaltei Curți a dat NUP în ceea ce îl privește pe Constantin Tămagă, iar în octom-brie 2010, Parchetul Judecătoriei Pitești a dispus scoaterea de sub ur-mărire penală a lui Costel Zanfi r.

Numai că păgubiții au făcut din nou plângere, iar Judecătoria Pitești le-a admis-o. În aprilie 2013, do-sarul a ajuns la DNA Pitești, asta și pentru că eventualul prejudiciu depășea un milion de euro.

Inițial, DNA Pitești a motivat că dosarul nu e de competența sa

Numai că, pe 21 ianuarie 2014, DNA Pitești s-a dezînvestit în fa-voarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Pitești. Iar dosarul a ajuns din nou la Parchetul Jude-cătoriei Pitești. În 2015, încă o pă-gubită din Oarja a depus plângere penală. În cele din urmă, în sep-tembrie 2016, dosarul a ajuns din nou la DNA Pitești.

După cum spun procurorii anticorupție, în „perioada iunie 2000-martie 2007, suspectul Zan-fi r Costel, având funcţia de primar al comunei Bradu și președinte al Comisiei Locale de Fond Funciar Bradu, a procedat la întocmirea de procese-verbale de punere în

posesie și a documentaţiei necesa-re pentru validarea și/sau emiterea titlurilor de proprietate pentru su-prafeţe de teren situate în zona Au-tostradă -Tarla 2 și Tarla 3, pentru care au fost emise anterior titluri de proprietate pentru persoane fi zice din comuna Oarja, fară a respecta dispoziţiile actelor normative din domeniul fondului funciar, unor persoane fi zice neîndreptăţite, pen-tru suprafaţa totală de 1.406.686 mp, precum și unor persoane fi -zice care aveau dreptul de a li se reconstitui ori constitui dreptul de proprietate asupra unor terenuri de pe raza comunei Bradu, dar nu neapărat în zona analizată, pentru suprafaţa totală de 190.610 mp, având valoarea totală de 156.628,9 euro, rezultând astfel suprafaţa to-tală de teren suprapus de 1.597.296 mp (159,7296 ha), în valoare de 1.759.108,76 euro la data faptelor, doar în perioada iunie 2000-mar-tie 2007, când suspectul Zanfi r Costel a fost primar al comunei Bradu”.

Terenurile șmenuite de Zanfi r erau în zona pe care în 2003 s-a construit Metro

Persoanele păgubite din Oarja primiseră titlurile de proprietate pentru terenuri, afl ate de o par-te și de alta a autostrăzii Pitești-București, în 1992. Trebuie spus că o mare parte dintre terenuri se afl ă în zona unde, în 2003, a început să funcționeze supermarketul ME-TRO.

Tot procurorii DNA mai spun că, în perioada 2000 - 2007, Cos-tel Zamfi r, care avea și calitatea de președinte al Comisiei Locale de Fond Funciar Bradu, „a acționat în vederea deposedării persoanelor vătămate din com. Oarja de tere-nurile afl ate în proprietate, prin încălcarea dispozițiilor prevăzute în legile fondului funciar și falsi-fi carea unor înscrisuri ofi ciale cu ocazia întocmirii sau după întoc-mirea acestora, atribuind aceste terenuri unor persoane care, în cea mai mare parte, nu aveau vocație la reconstituirea dreptului de pro-prietate, având în vedere creșterea exponențială a valorii terenurilor, situate de o parte și de alta a au-tostrăzii Pitești-București, cea mai mare parte a acestora fi ind înstrăi-nate la puțin timp după eliberarea proceselor-verbale de punere în po-sesie sau a actelor de proprietate”.

Pe 30 octombrie 2010, Costel Zanfi r a formulat acțiune la Ju-decătoria Pitești, prin care solici-ta constatarea nulității parțiale a Hotărârii Comisiei Județene de Fond Funciar nr. 4/1991 pentru suprafața de 194 ha, teren despre care a arătat că se afl ă în extravi-lanul comunei Bradu și a aparținut CAP Bradu, fi ind în folosința AESCIT Căteasca în perioada 1973-1989, motiv pentru care consideră că validarea propuneri-lor de reconstituire a dreptului de proprietate de către Comisia Lo-cală de Fond Funciar Oarja este nelegală. Culmea e că Judecătoria Pitești i-a admis acțiunea lui Cos-tel Zanfi r, constatând nulitatea absolută parțială a Hotărârii din 1991. Numai că Parchetul Judecă-toriei Pitești și Comisia Județeană

de Fond Funciar au făcut apel, iar acțiunea lui Costel ZaNfi r a fost respinsă, motivându-se că acesta nu a justifi cat nici calitatea proce-suală și nici interesul promovării acțiunii.

Costel Zanfi r a făcut însă apel, iar Curtea de Apel Pitești i-a admis recursul, reținând că „suprafața de 194 ha se afl ă pe teritoriul com. Bradu și a aparținut CAP Bradu, că nu a ieșit din proprietatea CAP Bradu, ci numai din posesia sa în perioada 1973-1989”.

Cu toate acestea, după cum preci-zează procurorii DNA, „titlurile de proprietate eliberate cetățenilor din com. Oarja de Comisia Județeană de Fond Funciar Argeș în baza Ho-tărârii nr. 4/1991, pentru terenuri situate în Tarla 2 și Tarla 3 punct Autostradă, sunt valabile și în pre-zent și nu au fost niciodată anula-te, acestea fi ind actele prin care se fi nalizează procedura de reconsti-tuire a dreptului de proprietate și care stabilesc în mod defi nitiv atât dreptul la reconstituire, mărimea suprafețelor retrocedate conform legilor fondului funciar, cât și am-plasamentele acestora”.

Costel Zanfi r a câștigat inițial în instanță cu un document fals

În cele din urmă, după aproape 18 ani, pe 27 februarie 2018, sentința Judecătoriei Pitești din 2000 a fost anulată de către Tribunalul Argeș, în motivare reținându-se că sunt îndeplinite condițiile pentru revi-zuirea sentinței, deoarece „Hotărâ-rea de validare nr. 4/1991 emisă de Comisia Județeană de Fond Funci-ar Argeș a avut la bază un plan de situație conform Ord. 34/1077 al com. Oarja, înscris ce a fost sustras și înlocuit cu un document fals in-titulat „Schiță de amplasare a tere-nului de la AESCIT Căteasca”.

Expertizele au arătat și că CAP Bradu nu a fi gurat vreodată ca po-sesor de teren arabil în Tarla 2 și Tarla 3 (acolo unde s-au făcut re-trocedările ilegale), conform copie extras din Registrul cadastral anul 1989, comuna Bradu.

Procurorii au mai adus și alte ar-gumente în rechizitoriu: „Inculpa-tul ZANFIR COSTEL, în calitate de președinte al Comisiei Locale de Fond Funciar Bradu, a încăl-cat dispozițiile legale menționate

anterior, precum și alte dispoziții indicate punctual la expunerea situației de fapt, rezultând din an-samblul probelor administrate în cauză faptul că procedura de pu-nere în posesie nu a fost respectată de către Comisia Locală de Fond Funciar Bradu, nu exista plan par-celar cu persoanele care urmau a fi puse în posesie, nu se poate veri-fi ca: corectitudinea procedurii de reconstituire a dreptului de propri-etate și de punere în posesie a fi e-cărui cetățean din comuna Bradu; dacă există dovada dreptului de proprietate al solicitantului sau al autorului; care era amplasamentul terenului anterior; dacă vechiul amplasament este identic cu cel al terenului atribuit”.

Tot în rechizitoriul întocmit de către DNA se mai precizează că „deși, potrivit art. 27 din Legea nr. 18/1991, punerea în posesie și eliberarea titlurilor de proprietate celor îndreptățiți nu pot avea loc decât numai după ce s-au făcut în teren delimitările necesare pentru măsurători, inculpatul ZANFIR COSTEL nu a respectat aceste dispoziții, în sensul că nu s-a de-plasat în teren pentru efectuarea delimitărilor necesare, stabilirea vecinătăților în temeiul schiței, a amplasamentului, nu a întocmit un plan parcelar și nu a păstrat în ar-hiva Primăriei Bradu un exemplar de pe procesele-verbale de punere în posesie, adeverințele de valida-re emise sau fi șele cu date pentru redactarea/corectarea titlurilor de proprietate înaintate OCPI Argeș”.

De altfel, se mai precizează în rechizitoriu, Costel Zanfi r a mo-difi cat nelegal Anexele de valida-re, ulterior aprobării acestora de Comisia Județeană de Fond Fun-ciar Argeș, cu privire la titulari și suprafețele de teren validate ori la schimbarea amplasamentelor cu-prinse în titlurile de proprietate eliberate anterior.

Modalitatea defectuoasă de lucru a Comisiei Locale de Fond Funciar Bradu, în perioada 2000 – 2004, a fost constatată și la un control din martie 2005 al Prefecturii Argeș, prilej cu care au fost identifi cate încălcări grave ale legilor fondului funciar cu privire la reconstitui-rea dreptului de proprietate unor cetățeni. Numai că Prefectura Argeș nu a făcut vreo plângere pe-nală.

Ex-primarul din Bradu nu deţine nimic pe numele său. DNA n-a avut pe ce să pună sechestru

EXCLUSIV. Rechizitoriul din Dosarul Metro

Prinde orbul, scoate-i ochii! Persoanele cadorisite de Costel Zanfi r

cu terenuri le-au valorifi cat dejaTotodată, din probatoriul administrat în cauză, procurorii au consta-

tat că, ulterior obținerii proceselor-verbale de punere în posesie și/sau

a titlurilor de proprietate, în baza lor și a unor adeverințe de proprie-

tate eliberate tot de Zanfi r Costel, „persoanele benefi ciare ale acestor

împroprietăriri au valorifi cat terenurile astfel obținute, acestea făcând

obiectul unor contracte succesive (de donație, vânzare-cumpărare) în-

cheiate chiar și între aceiași moștenitori, pentru a disimula și ascunde

proveniența ilicită a acestor terenuri”.Persoanele păgubite cer daune de milioane de euro, valoarea exactă a

despăgubirilor urmând a fi precizată la procesul ce va începe în primă-

vară la Tribunalul Argeș.Și încă un detaliu interesant: procurorii DNA nu au avut pe ce să

pună sechestru pentru a recupera pagubele uriașe, deoarece în urma

verfi cărilor s-a constatat că „inculpatul ZANFIR COSTEL nu deține

în proprietate bunuri mobile sau imobile”.

Material realizat de Denis Grigorescu

Fost primar al comunei arge f l t lâ di 27 i i d t ţi i

Prejudiciul cauzat de Costel Zanfi r e unul uriaș, în valoare de 8,8 milioane de

euro Procurorii anticorupție devoalează modul de operare prin care fostul edil a

retrocedat ilegal 159 hectare de teren



Va așteptăm în parcul nostru din Bulevardul Republicii

nr 290, unde vei găsi mereu vehicule de calitate, testate și verificate de noi și

care vin cu garanţia fiabilităţii și a celui mai bun preţ de pe piaţă.

Telefoane: 0730.43.43.43; 0765.47.18.54; 0723.36.64.77Web. www.abc-auto.ro

E-mail: [email protected]: ABC Auto’S / @ABCAutoStar

VÂNZĂRI AUTODIN STOC ŞI IMPORT

bl

DIN STOC ŞI IMLA COMANDĂ

Pe 23 ianuarie, Agenția pentru Protecția Mediului Argeș a emis avizul de mediu pentru obiectivul „PUZ - Construire centru comercial și locuințe colective cu spații comerciale (2S+P+16E), împrejmuire teren, branșamente, utilități, platforme acces incintă, organizare șantier, constru-ire sens giratoriu și pasaj peste calea fera-tă, propus a se implementa în municipiul Pitești, Zona Unități Industriale, Zona de Protecție CFR, strada Tudor Vladimirescu nr. 113-115C, județul Argeș”. În acest fel a fost parcursă una din etapele premer-gătoare deschiderii efective a șantierului care va schimba fața celui mai vitregit cartier piteștean și va rezolva una din ma-rile probleme de trafi c rutier și pietonal cu care se confruntă orașul. Legat de fazele următoare și de viitorul acestei investiții am discutat cu oamenii de afaceri Gheor-ghe Badea și Constantin Pănescu, direct implicați în realizarea acestui obiectiv.

Gheorghe Badea: „Sperăm ca peste cel mult un an să înceapă construcția în Tudor Vladimirescu”

Gheorghe Badea: „Da, așa este, s-a obținut avizul de mediu, acum urmează să se obțină toate celelalte avize, autorizații, acorduri și alte hârtii în buna tradiție românească și, după toată această muncă invizibilă, care la un obiectiv de acest gen și de această amploare durează mini-mum doi ani, să se treacă efectiv la realizarea investiției, care nu cred că va dura mai mult de un an și jumătate, că așa e la noi, obținerea hârtiilor durează mai mult decât construirea obiectivului. Cum unul dintre cei doi ani a tre-cut deja, sperăm ca la anul pe vremea asta să fi e deschis șantierul. Vreau să subliniez încă o dată cel mai important avantaj pe care acea zonă și orașul în ansamblul lui îl obține prin această investiție și anume pasajul rutier peste calea fe-rată, care va lega cartierul Tudor Vladimirescu de axul central al Piteștiului. Nu e de neglijat nici faptul că, spre deosebire de alte centre de acest gen, mall-ul de acolo nu are doar o notă comercială, ci va avea și spații de producție, ceea ce înseamnă multe locuri de muncă, în primul rând”.

Constantin Pănescu: „Mai e cale lungă și sunt interese multe; să sperăm că dezvoltatorul va avea răbdare”

Ceva mai pesimist decât Gheorghe Badea, omul de afaceri Constantin Pănescu a decla-rat pentru Jurnalul de Argeș: „Mai e cale lungă până vom ajunge să vedem un șantier acolo, cel puțin doi ani, estimez eu. Avizul de mediu s-a dat, da, este un aviz de principiu, cum sunt toa-te în faza asta, dar mai trebuie o groază de alte avize și autorizații de la CFR, de la drumurile naționale, de la drumurile județene, exproprieri care trebuie făcute de către municipalitate, iar la cum merg lucrurile și la ce legi se dau și cum se dau în țara asta, știi când începi un lucru, dar nu știi niciodată când îl termini și dacă îl

mai termini. Și eu trebuie să mă mut de acolo (compania Metabet, al cărei proprietar e Con-stantin Pănescu, n.red) și să mă restrâng pe cele 9 hectare care îmi mai rămân și, la fel, stau cu proiectul făcut de un an și ceva și aștept tot felul de hârtii și avize de la cine vrei și de la cine nu te aștepți, așa că mai e mult. Plus că sunt și multe interese aici, vă dați seama că sunt mulți care or să moară pentru că acest mall se construiește în buricul târgului și nu o să se mai ducă lumea până pe autostradă sau nu știu unde la cumpă-rături. Acum, ce să zic, să sperăm că se va realiza și să sperăm că dezvoltatorul va avea răbdare, pentru că s-ar putea să nici nu aibă. Mă bazez însă pe faptul că a mai construit în România și știe cum merg lucrurile la noi și asta îmi dă speranța că va avea totuși răbdare”.

Mall-ul din Tudor Vladimirescu, în cifre și nu numai...

La începutul anului 2018, un consorțiu sud-african care are deja investiții similare și de an-vergură în România și-a anunțat intenția de a prelua un teren de 8 hectare din zona Lânăriei - Tudor Vladimirescu de la oamenii de afaceri Gheorghe Badea și Constantin Pănescu pentru construirea unul pol urban care va avea drept nucleu un mall de mari dimensiuni, investiție care s-ar ridica la 80 de milioane de euro. De asemenea, investitorii și-au anunțat și disponi-bilitatea de a construi și un pasaj rutier și pi-etonal suspendat care să lege cartierul de axul central al orașului, pasaj care imediat după fi -nalizare ar urma să fi e predat cu titlu gratuit orașului. Dată fi ind fi nanțarea exclusiv privată a acestui obiectiv, această investiție nu va avea niciun impact asupra bugetului local. Printr-o astfel de investiție va avea loc o regenerare ur-bană a unei zone industriale, poluante, care se afl ă în stadiu avansat de degradare, zona fostei Textila Gară și parțial Metabet, o zonă de apro-ximativ 15 hectare, atractivă social și urbanistic, care include proiectul propriu-zis, dar și zonele limitrofe acestuia. Practic, un proiect dezvoltat pe 8 hectare va conduce la reabilitarea și redarea în circuitul urban a unei zone cu o suprafață de aproape două ori mai mare. Nu în ultimul rând, prin ridicarea noului mall se va realiza un pol social de atracție, modern, cu o suprafață în-chiriabilă de aproximativ 55.000 metri pătrați, cu aproximativ 130 spații comerciale, în care vor fi prezenți toți marii retaileri. Va exista, de asemenea, o zonă de entertainment, cu un cinema modern cu 8 săli, spațiu de joacă pen-tru copii, spațiu de activități recreative pentru adolescenți, dar și un hypermarket, cel mai pro-babil din rețeaua Carrefour. Ca urmare a aces-tei investiții se vor crea aproximativ 1400 locuri de muncă pe perioada operării și aproximativ 900 locuri de muncă pe perioada construcției. Demn de menționat este și faptul că activitatea industrială din zonă va fi relocată, cu păstrarea locurilor existente de muncă. Demn de remar-cat este și faptul că noul pol urban va include și un ansamblu nou de locuințe, care se vor adău-ga celor deja existente în zonă.

Florin Silvestru

Aviz de mediu pentru viitorul mall din Piteşti. El vine la pachet cu blocuri de 16 etaje

Pe 23 ianuarie Agenția pentru Protecția mai termini Și eu trebuie să mă mut de aco

Documentul e valabil și pentru un pasaj rutier peste calea ferată, în

zona Lânăriei, și un sens giratoriu

La un obiectiv de acest gen și de această amploare durează minimum doi ani să se treacă efectiv la realizarea investiției, care nu cred că va dura mai mult de un an și jumătate, că așa e la noi, obținerea hârtiilor durează mai mult decât con-struirea obiectivului.

Sunt și multe interese aici, vă dați seama că sunt mulți care or să moară pentru că acest mall se construiește în buricul târgului și nu o să se mai ducă lumea până pe autostradă sau nu știu unde la cumpărături.



„Conducerea continuă să ne sfi deze”

„Situația este departe de a se liniști și, așa cum v-am spus și săptămâna trecută, conducerea continuă să ne sfi deze, să nu respecte con-tractul colectiv, să nu res-pecte Codul Muncii și să nu-și respecte promisiunile și normele asumate la sem-narea contractului colectiv de muncă. Miercuri, când sute de oameni au protestat la ușa directorului general, acesta, împreună cu alți membri ai conducerii, a ieșit și a spus că toate cerințele lor sunt în analiză. Mai mult, au solicitat o comisie pari-tară administrație-sindicat care să discute toate aceste nemulțumiri. Eu nu înțeleg ce trebuie să analizeze și să discute din moment ce toate acestea au fost asumate prin contractul colectiv de mun-că. Conducerea societății se face că analizează de aproape șase luni chestiuni care se pot rezolva în șase zile. Noi, sindicatul, avem soluții avantajoase și pentru angajați, și pentru societa-te la toate aceste probleme, soluții pe care le-am adus la cunoștința administrației, atât verbal, cât și în scris, trebuie doar să-și respecte angajamentele”, ne-a decla-rat sindicalistul.

„Îl vom anunța pe Nagamori și vom notifi ca principalii benefi ciari despre situația de la Pitești”

„Pe 30 ianuarie particip la București la o întrunire la Federația Sindicatelor din Construcțiile de Mașini «Înfrățirea», federație la care suntem afi liați, unde vor fi prezenți și reprezentanți ai Inspecției Muncii de la nivel central, cărora le voi prezenta situația de la noi. Dacă în urma tuturor demersurilor noastre lucrurile nu vor intra în normal, adică în litera legii și a contractului colectiv de mun-că, îl voi anunța pe Nagamori (n.red.-Shigenobu Nagamori, președintele con-cernului japonez Nidec) și îi voi notifi ca pe principalii noștri benefi ciari despre situația de la Pitești, pentru că oamenii sunt foarte nemulțumiți și tensionați și nu pot garanta că, la un moment dat, nu vor înceta lucrul. Vreau să vă spun că, de exemplu, cei de la Electrolux, pentru care suntem unici furnizori și care ne asigură vânzarea la export a aproximativ 50% din producția noastră de motoare, înainte să semneze contractul cu noi au cerut garanții că în fabrica de la Pitești va fi pace socială și un climat bun de lu-cru, care să le asigure lor necesarul de motoare și să nu le creeze probleme de funcționare, condiție care a fost accepta-tă de conducerea noastră, aceeași condu-cere care acum nu respectă acest lucru. Repet, vorbim de Electrolux exclusiv la export și care ne preia aproximativ 50% din producție. De aceea, dacă lucrurile nu se vor rezolva, îi voi notifi ca pentru a ști la ce să se aștepte”, a anunțat liderul de sindicat Florian Stănculescu.

Florin Silvestru

Protest la Nidec. Sindicatul a trimis 400 de angajaţi la uşa directorului general Salariații de la fabrica de micromotoare au cerut respectarea contractului colectiv de muncă „Conduce-rea societății se face că analizează de șase luni chestiuni care se pot rezolva în șase zile”, declară liderul sindi-cal Florian Stănculescu (foto)

Miercuri, 23 ianuarie, la ora 15.00, angajații din schimburile I și II ai fabricii Nidec din Pitești au pro-testat la ușa directorului general, austriacul Rudolf Langerwisch, acuzând nerespectarea contractului colectiv de muncă semnat în urmă cu aproape șase luni între administrația de la Micromotoare și sindi-catul din fabrică. Astfel, aproape 400 de oameni au cerut conducerii societății să respecte prevederile contractului colectiv de muncă și promisiunile făcute la semnarea acestuia cu privire la asigurarea trans-portului angajaților între fabrică și zonele de domici-liu, la asigurarea unor condiții demne de muncă sau la asigurarea unei juste evaluări a competențelor profesionale. Cum situația de la Micromotoare este departe de a se detensiona, l-am contactat pe liderul Sindicatului Liber Independent „Solidaritatea” din Nidec, Florian Stănculescu, pentru a afl a cu exactita-te cum stau lucrurile la fabrica de motoare electrice.

În România învaţă apro-ximativ 85.000 de elevi într-o formă de învăţă-mânt profesional sau dual, iar cei mai mulţi viitori meseriași se formează în nord-estul ţării, arată datele furnizate de Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesio-nal și Tehnic (CNDIPT).

Cei mai mulţi elevi înscriși într-o formă de învăţământ dual sau profesional în anul școlar 2018- 2019 învaţă în regiunea Nord-Est a ţării (care concentrează aproape 21.000 de elevi, adică 25% din tota-lul de aproape 85.000 de elevi înscriși). Ponderi importante ale elevilor care învaţă o me-serie se regăsesc și în regiuni-le Centru și Nord-Vest, unde sunt înscriși câte aproximativ 13.000 de elevi în aceste școli (15% din total).

„Cel mai mare număr de elevi cuprinși în anul școlar 2018-2019 pe ansamblul învă-ţământul profesional (inclusiv dual) se înregistrează în regi-unile Nord-Est (20.949 elevi), Centru (12.957 elevi), Nord-Vest (12.917 elevi), Sud-Mun-tenia (10.612 elevi), Sud-Est (10.583 elevi), iar dintre jude-ţe se remarcă Iași (6.315 elevi), Bacău (3.714 elevi), Suceava

(3.516 elevi), Prahova (3.367 elevi), Brașov (3.067 elevi)“, au transmis reprezentanţii CNDIPT la solicitarea ZF. Deși are o industrie puternică,

dar tot mai confruntată cu o criză acută de forță de mun-că atât califi cată, cât și neca-lifi cată, Argeșul nu excelează deloc la acest capitol, ocupând

locul 21 la nivel național, cu doar 1.986 de elevi cuprinși în învățământul profesional și dual în acest an școlar.

F. Silvestru

Argeşul este codaş la învăţământ profesional şi dual

Britanicii s-au îndrăgostit de Dacia Sandero

Dacia Sandero a fost declarată cea mai bună alegere în categoria mașinilor second-hand de buget de către o autoritate în do-meniu din Marea Britanie. Hatchback-ul românesc s-a clasat pe locul întâi la catego-ria mașini de buget și pe 25 în clasamentul general, alcătuit din 50 de fi naliști; aceștia au fost aleși după trierea unei liste inițiale de 750 de participanți. Topul a fost creat de că-tre Diesel Car & Eco Car, o publicație brita-nică cu expertiză în zona mașinilor second-hand. Criteriile de selecție au fost prețul de achiziție, valoarea reziduală și competența mașinii, atât în linii generale, cât și în bi-farea scopurilor pentru care a fost creată. Dacia Sandero se bucură de o mare popu-laritate în Marea Britanie, atât ca achiziție nouă, cât și ca opțiune de cumpărare pe piața second-hand. În topul „What Car?”, citadina românească a fost aleasă, pentru al șaptelea an consecutiv, cea mai bună mașină mică sub 12.000 lire sterline. F. Silvestru

Cea mai ieftină benzină din ţară se găseşte la Câmpulung

Toţi șoferii au acum posibilitatea de a afl a de unde pot cumpăra cea mai ieftină ben-zină sau motorină. Site-ul peco-online.ro monitorizează zilnic preţul combustibilului din numeroase localităţi și prezintă staţii-le de unde clienţii pot cumpăra benzină și motorină mai avantajos. Site-ul ia în calcul preţuri de la unităţi OMV, Petrom, Rompe-trol, Socar, ART, FuelOne, MaximCoLtd, MCMPetrol, Ozana, PartenerSocar, Pollux, SMO și SpielmannOil. Astfel, duminică 27 ianuarie, cel mai mic preţ pe litrul de ben-zină se găsea la o benzinărie Petrom din Câmpulung, Argeș, și era 4,90 lei. În același timp, preţul cel mai scăzut pentru litrul de motorină poate fi găsit la o staţie din Alexan-dria, Teleorman: 5,25 lei. Preţurile returnate de către aplicaţie pot câteodată diferi de cele afi șate la pompă din cauza întârzierii cu care aceste preţuri sunt procesate și actualizate de către serverul principal. În această perioadă, România se afl ă pe locul al 4-lea în Uniunea Europeană în topul ţărilor cu cea mai ieftină benzină, după Bulgaria, Cipru și Ungaria. În cazul motorinei, ţara noastră este situată pe locul 6 între statele Uniunii Europene în ceea ce privește cel mai mic preţ la acest tip de combustibil, după Bulgaria, Ungaria, Li-tuania, Luxemburg și Spania. F. Silvestru

Un IT-ist argeşean a investit 60.000 de euro în afaceri cu plăcinte

„Încercăm să fi m cât mai inventivi și mai aproape de clienţi, mulându-ne pe ceea ce își doresc. Produsele le facem așa cum ne-ar plăcea nouă să fi e dacă am avea calitatea de clienţi”, declară Cosmin Radu, un IT-ist din Curtea de Argeș, care a investit peste 60.000 de euro în 2017 într-o patiserie, ghidat de pasiunea pentru dulciuri moștenită de la mama sa. Cea mai mare parte din investi-ţie a venit prin programul Start-Up Nation (43.000 de euro), la care antreprenorul a adăugat 20.000 de euro din propriile econo-mii. F. Silvestru

Șeful sindicatu-lui îl va informa direct pe patro-nul japonez



UNGHIURI DE VEDERE

INTERES PERSONAL! Săptămâna trecută șoferul Direcției pentru Sport a fost surprins într-o anumită locație din Pitești reparând un alt autoturism. În fo-tografi e se poate observa că la fața locului acesta s-a deplasat cu mașina instituției. Laurențiu Achimescu: „Mașina instituției este în grija șoferului și tot șoferul, de foarte multe ori, pentru că nu avem bani, el din banii lui o și repară, fi ind de meserie mecanic auto. În cazul de față nu știu ce să vă spun... El nu prea are interese personale, decât acasă, la direcție, la mine... În interes personal mașina instituției nu ai voie să o folosești, dar el are grijă de mașină și reparațiile le face pe banii lui. Ca o paranteză, eu, de când sunt director, din 2005, nu am condus niciodată mașina instituției”.

Spre deosebire de marile cluburi, FC Argeș nu oferă invitații la meciuri fostelor glorii ale clubului,

lăsându-și chiar legendele la intrarea în stadion...

Pușca și cureaua lată, ce glorii mai eram odată/Acum așteptăm la poartă...

Din câte se pare, FC Argeș nu se ridică la nivelul ma-rilor echipe care meci de meci acordă invitații foștilor mari jucători. Așa se face că unii mari fotbaliști din „generațiile de aur” ale fotbalului argeșean nu au primit niciodată vreo invitație, iar unul dintre ei a fost întors din drum la poarta stadionului. Ne referim evident la perioada „noului FC Argeș”.

Zvonul săptămânii!

Săptămâna trecută, în mass-media loca-lă a apărut informația că, în sfârșit, Laurențiu Achimescu, directorul Direcției pentru Sport Argeș, va părăsi instituția, știute fi ind tentativele de înlăturare din această funcție de către adversarii săi politici. Ei bine, Achi-mescu mai vrea director la DJTS Argeș: ”Eu pe 8 februarie fac 65 de ani. Eu am făcut o cerere la București pe care am tri-mis-o prin poșta specială. Nu mi-a venit niciun răs-puns încă. Este vorba des-pre o cerere de amânare de ieșire la pensie, pentru că am dreptul, conform legii. La funcționarii pu-blici, după împlinirea vârstei de pensionare, ai dreptul până la trei ani să continui în funcția re-spectivă, dar cu acordul anual al ordonatorului de credit, adică ministrul Tineretului și Sportului. Ceilalți din direcție, de

exemplu, cum a fost Ela Dinu, cu acordul meu mai pot rămâne în funcție. În acest caz eu mi-am dat acordul. În cazul în care eu nu primesc niciun răs-puns de la ministru, tre-buie să stau în continuare pe funcție, iar în cazul în care primesc un răspuns negativ, îmi depun dosa-rul de pensionare la limită de vârstă”. M.I.

Deşi va împlini vârsta de pensionareAchimescu mai vrea director la Direcţia pentru Sport

Victorie importantă în week-end pentru cadetele antrenate de Vali Fianu, 3-1 îm-potriva echipei de pe locul doi, CNNT Craiova, echipă foarte bună, care a pus multe probleme argeșencelor. Un meci aprig și foarte frumos, care le-a plăcut numeroșilor spectatori prezenți în sală. Printre aceștia s-a afl at și Adrian Costea,

care va fi kinetoterapeutul CS Dacia Mio-veni, achiziție importantă, cu experiență mare, ultima oară fi ind pe același post la echipa de volei Agroland Timișoara, în Divizia A. Demn de reținut că acest rezultat califi că matematic și cadetele la Turneul Semifi nal, alături de echipa de minivolei antrenată de Gabi Ayza. M.I.

Califi care la Turneul Semifi nal de Volei pentru cadetele de la Mioveni

Mihai Ianovschi, referent zonal şi membru în Comisia Tehnică FRF:

„Suntem în 2019 şi la Piteşti copii încă se dezbracă pe garduri!” Ce înseamnă familia Iano-

vschi pentru fotbalul argeșean?- Suntem o familie care a dat fot-

balului argeșean peste 100 de ani numai în activitatea cu copii și ju-niori. Rezultatele muncii noastre se cunosc, am ajutat foarte mulți copii să ajungă pe prima scenă a fotbalului românesc și la loturi-le naționale. Eu am 22 de ani de activitate neîntreruptă în cadrul FRF. Am fost antrenor secund la generația lui Mutu, antrenor prin-cipal la generația 1983 cu califi ca-re la turneul fi nal, antrenor zonal, referent zonal, lector la școala fe-derală de antrenori, culminând cu funcţia de membru în Comisia Tehnică a FRF. Ce înseamnă fotbal argeșean

Under 17 și Under 19?- Fotbalul argeșean Under 17 și

Under 19 participă în campiona-tele naționale ale FRF în grupa a doua valorică. Deci, nicio echipă nu a reușit califi carea în Liga Eli-telor, unde copiii piteșteni ar fi putut juca cu Dinamo, Craiova sau CFR Cluj.

„Suntem departe de fotbalul juvenil adevărat! Sunt problemele cluburilor și mă refer la FC Argeș, Mioveni etc.” Cum vă explicaţi acest lucru?- Ponderea cea mai mare în ac-

tivitatea de pregătire a copiilor se rezumă numai la copii. Sunt 9 școli private în Pitești, care lucrea-ză cu copii care au vârste între 5 și 10 ani. Este o problemă foarte mare cu copiii între 15 și 17 ani și mă refer din punct de vedere va-loric. Sunt problemele cluburilor și mă refer la FC Argeș, Mioveni etc. Momentan suntem departe de fotbalul juvenil adevărat! Cu echi-pele de la Under 17 și Under 19 nu știu dacă vom reuși să pătrundem în elita fotbalului juvenil și vom rămâne în a doua grupă valorică. A doua categorie la care însă vreau să mă refer sunt grupele de copii născuți între 2004 și 2006. De ce? Pentru că sunt vârste cu care am lucrat împreună cu Federația și AJF-ul la alcătuirea unor selecționate județene pe grupe de vârstă care au participat într-un campionat neofi cial al FRF su-portat în totalitate de aceste orga-nisme. Aceste trei generații în trei ani de zile au pierdut un singur meci. Trag un semnal de alarmă să avem mare atenție cu aceste trei generații. Am pierdut un singur meci la 2004, cu selecționata din Dolj... Aici lucrez cu Ceaușu Dai-an, care este și președintele Comi-siei Tehnice pe Argeș. Atenționez cluburile că acolo se găsesc copii deosebit de talentați, copii cu mari posibilități.

„În 2017 și 2018 au plecat din județul Argeș 21 de jucători Under 17 și Under 19 la echipe de primă ligă” Revenind la generaţiile Un-

der 17 și Under 19, vă întreb: cum se face că mulţi copii au plecat la echipe importante din ţară?

- În 2017 și 2018 au plecat din județul Argeș 21 de jucători Un-der 17 și Under 19 la echipe de primă ligă. Sunt vreo 7 clu-buri care s-au uitat în grădina argeșeană și au luat jucători. Nu era normal ca cineva să-i adune pe toți sub un club argeșean? Era destul de greu, cheltuielile erau foarte mari, dar era imposibil ca din 21 de jucători să nu iasă ceva și să amortizeze investiția. Aceștia puteau fi introduși într-o echi-pă de Liga a III-a fără obiectiv de promovare și de retrogradare. Culmea! Toți au fost din județul Argeș. Pe vremea d-lui manager Constantin Stroe tot ce producea LPS-ul era adus sub tricoul lui FC Argeș... Dacă cluburi de Liga I iau jucători din Argeș, totuși înseam-nă că aici s-a lucrat... Mai grav este că, iată, și de la Under 15 trei jucători au ajuns la FCSB... Deci, se pleacă masiv și noi spunem că avem condiții, că avem Centru, că facem și dregem... Am înţeles că antrenorilor

de la Centrul de copii de la FC Argeș li s-au mărit salariile, de la 1.500 lei, la 2.200 lei, fără a li se stabili și niște targeturi...

- Mărești salariile, dar atunci se modifi că forma de angajare, con-tractul. Eu îți dau ție o anumită sumă de care tu ești mulțumit, dar, în același timp, cât eu îți pun la dispoziție teren, vestiare, echi-pament, iar copiii nu plătesc ni-mic, vin și obiectivele, cerințe mai mari din partea clubului. Nu știu ce au făcut ei acolo, dar nu așa... Mărești salariile și... Devine un loc călduț, antrenorul stă 6-7 ani cu o grupă, vine zilnic la teren, se pregătește și nu iese nimic. Rapor-tezi mărirea de salariu, condițiile pe care le ai și treci anexă la con-tractul de muncă cu obiective de selecție, obiective de instruire, obiective de performanță, de pro-movări la loturile naționale etc.

„Din ce să facă FC Argeș echipa a doua, dacă toată lumea pleacă?” Am înţeles că FC Argeș vrea

să-și facă o echipă de tineret, un FC Argeș 2...

- Cu ce? Din ce, dacă toată lu-mea pleacă? Lumea a văzut ce se întâmplă aici... Dacă era ceva, ră-mâneau oamenii acasă... D-le profesor, pe vremea

când dvs. eraţi la Centrul de co-pii de la FC Argeș terenurile erau pline de copii în week-end. Acum este pustiu.

- Mergeți și constatați la fața locului. Plouă. Și ce dacă plouă? Trebuie să te pregătești pentru etapă sau nu trebuie? În concluzie, în perioada

imediat următoare nu vom avea rezultate în privinţa juniorilor...

- Este foarte complicat să avem rezultate. V-am explicat situația... Însă, după situația celor de la Un-der 17 vine un grup de copii deo-sebit de talentați, despre care am vorbit. Un lucru pozitiv mai este și activitatea antrenorului Dani-el Ghiță de la FC Argeș. Acesta are o generație foarte bună, copii născuți în 2005. A adunat cei mai buni copii din tot județul Argeș.

„Fotbalul juvenil din Argeş traversează o perioadă complicată” Tendinţe actuale...- Nimeni nu mai are timp să aștepte 7-10 ani

după un antrenor, ci acum se urmărește pe grupă de vârstă comasarea celor mai buni copii dintr-un anumit spațiu georgrafi c, așa cum este județul Argeș. Așa se lucrează la Academia Hagi, la Cra-iova, Dinamo sau Cluj. Toată lumea adună... Așa trebuie să se facă și la FC Argeș, mai ales că toate condițiile există... Cumularea rapidă a valorilor în dauna orgoliilor personale ale antrenorilor trebu-ie să primeze. Vreau să mai spun și despre copii născuți între 2007 și 2012, domeniu de activita-te al cluburilor private. Aici toată lumea plătește taxă, iar această taxă a devenit un mijloc de a trăi al antrenorului. Dar asta este situația în toată țara... Cine plătește ăla joacă și atunci scade nive-lul valoric. Sunt părinți care nu au posibilități, iar copiii sunt talentați... E pozitiv faptul că se aduc copii la fotbal, dar nu este benefi c din punct de ve-dere al valorii. Atâta timp când antrenorul devine magazioner, adică el cară un portbagaj de mingi la baza sportivă pe care își desfășoară activitatea, nu va exista performanță. Există încă grupe de copii care se dezbracă pe marginea terenului. Cu 1.500 de lei pe lună nu poți face meserie. Le recomand antrenorilor în cazul de față un al doilea job pen-tru că altfel se vor amăgi și îi vor amăgi și pe copii. Suntem în 2019 și la Pitești copii se dezbracă pe garduri! Nu mai vorbim de apă caldă după an-trenament, de apă de băut... Copiii iau apa de la părinți... Mă refer la acele cluburi private și altele. Fotbalul juvenil din județul Argeș traversează o perioadă complicată.

Interviu realizat de Marius Ionel

Profesorul Mihai Ianovschi (centru), alături de Ionel Augustin (stânga) și Ţiţi Dumitriu - membri ai Comisiei Tehnice FRF. Antrenamente pentru copii de 7-14 ani



LECŢIA DE DREPTÎNCHIRIERI LIVRĂRI

Pe data de 17 ianuarie 2019 a fost publicată în Monitorul Ofi ci-al nr. 44 Legea Legea nr. 30/2019 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 25/2018 privind modifi carea și completa-rea unor acte normative, precum și pentru aprobarea unor măsuri fi scal-bugetare.

Până la acest moment, de achiziționarea unei locuințe cu cota redusă de TVA 5% puteau benefi cia, o singură dată, per-soanele necăsătorite sau familiile, astfel:

- în cazul persoanelor necăsă-torite, să nu fi deținut și să nu

dețină nicio locuință în proprie-tate pe care au achiziționat-o cu cota de 5%;

- în cazul familiilor, soțul sau soția să nu fi deținut și să nu dețină, fi ecare sau împreună, ni-cio locuință în proprietate pe care a/au achiziționat-o cu cota de 5%.

Pentru a se putea aplica TVA redus, de 5%, cumpărătorul era obligat să prezinte o declaraţie pe propria răspundere, autentifi cată de un notar, din care să rezulte că va utiliza clădirea achiziţionată conform destinaţiei prevăzute de lege și că îndeplinește condiţiile impuse de Codul fi scal, amintite mai sus.

Între modifi carile aduse la ince-putul anului 2019 Codului Fiscal este și aceea că a fost abrogată prevederea potrivit căreia pot fi achiziționate locuințe cu o cotă redusă de 5% TVA de către orice persoană necăsătorită sau o fami-lie doar dacă cei enumeraţi cum-pără pentru prima dată un imobil în aceste condiții.

În prezent, după modifi cările enunțate, cota redusă de 5% TVA se aplică asupra bazei de impozi-tare, între altele, pentru livrarea de locuințe care au o suprafață utilă de maximum 120 mp, ex-clusiv anexele gospodărești, a căror valoare, inclusiv a terenu-lui pe care sunt construite, nu depășește suma de 450.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adăuga-tă, achiziționate de persoane fi-zice, chiar dacă nu sunt la prima achiziție în aceste condiții.

Cota redusă se aplică numai în cazul locuințelor care în momen-tul vânzării pot fi locuite ca atare.

Chiar și în condițiile noilor mo-difi cari legislative, întrucât Ro-mânia are deja două cote reduse de TVA, de 5% și 9% pentru anumite livrări de bunuri și pre-stări de servicii, apreciem că ar fi fost nevoie de o derogare din partea Comisiei Europene pentru eliminarea TVA la locuinţele noi cu o valoare mai mică de 100.000 de euro.

Avocat Cristina Leţu

Condiţiile în care se poate cumpăra un imobil cu cota redusă de 5% TVA

Trei ani de activitate în slujba comunităţii au sărbătorit zilele trecute membrii Asoci-aţiei „Salvaţi Câmpulungul și Muscelul”, marcând cu acest prilej și rezultatele activităţii desfășurate în 2018.

La „Un prânz și o după-amiază în familia ASCM” au participat și ofi cialităţi politice și administra-tive, nelipsind cei din conducerea judeţului Argeș, prefectul Emili-an Dragnea și președintele Con-

siliului Judeţean, Dan Manu, dar nici ministrul secretar de stat în Ministerul Economiei, Constan-tin Ivan, sau parlamentari.

Constituită din 89 de reprezen-tanţi ai societăţii civile din majo-ritatea domeniilor de activitate, Asociaţia „Salvaţi Câmpulungul și Muscelul” este membru fon-dator al Grupului de Acţiune Locală Câmpulung, iar recent a devenit și acţionar la Bursa de Fericire, proiectul prin care Fun-daţia „Dăruiește Viaţă” vrea să

strângă fondurile necesare con-struirii în România a unui spital pentru copiii bolnavi de cancer.

În 2018, sub deviza „Împreună renaștem Câmpulungul și Mus-celul”, asociaţia a bifat o serie de activităţi importante, precum continuarea monitorizării nive-lului de poluare din Câmpulung, iniţierea constituirii unui site profesional de promovare a zonei și acordarea de sprijin și donaţii pentru diverse categorii sociale. Cătălin Ion Butoiu

„Salvaţi Câmpulungul şi Muscelul”, la bilanţul de trei ani

Căsătoriile se pot programa şi online la Mioveni

Cuplurile care doresc să își ofi cieze căsătoria în orașul Mioveni vor avea alternativa programării acesteia online, la data și ora pe care o doresc. Astfel, viitorii soți pot să fi xeze, în detaliu, toate amănuntele, spre a nu lăsa nimic la voia întâm-plării cu ocazia unui asemenea eveniment deo-sebit. Începând cu data de 28 ianuarie, aplicația se găsește pe siteul www.emioveni.ro, secțiunea Utile - Rezervare Căsătorii, iar cei care accesea-ză aplicația trebuie doar să aleagă data și ora dis-ponibile la care doresc ofi cierea căsătoriei.

Formularul electronic impune completarea numelui, a CNP-ului fi ecăruia dintre soți, a adresei de e-mail și a numărului de telefon al unuia din solicitanți. Aceștia vor primi prin e-mail la adresa specifi cată mesajul conținând de-taliile rezervării, inclusiv lista cu actele necesare pentru confi rmare. D.G.

Câştigătorii licitaţiilor pentru loturile 1 şi 5 pentru autostrada Sibiu-Piteşti vor fi anunţaţi până pe 31 ianuarie

Câștigătorii licitaţiilor pentru autostrada Sibiu-Pitești, loturile 1 și 5, vor fi anunţaţi în câteva zile, cel târziu pe 31 ianuarie, a declarat directorul general al Compani-ei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, Narcis Neaga.

“Nu vă pot spune dacă sunt fi rme românești sau străi-ne, câștigătorii licitaţiilor pentru tronsoanele 1 și 5 vor fi anunţaţi în câteva zile. În cursul lunii februarie vrem să semnăm contractele. Proiectarea durează 12 luni, cerem constructorilor să o termine la începutul anului 2020. Lucrările pentru cei aproximativ 45 km de autostradă, respectiv loturile 1 și 3 din autostrada Sibiu-Pitești, în-cep anul viitor”, a declarat directorul general al CNAIR, Narcis Neaga.

M.S.



CMI Dr. Sivu NicuPiteşti, Bdul I.C. Brătianu nr. 62

(în cadrul CDT Brătianu)ECOGRAFII şi ELASTOGRAFII,

cu ecografe de înaltă performanţă, clasa premium, TOSHIBA APLIO XG (neXt Generation), Esaote

My LAB 60 X-V (neXt Vision)

•ECOGRAFII- abdominale, genitale- endovaginale (la ovare) şi intrarectale (la prostată)- artere şi vene (la gât şi membre), cu Doppler color- sân, tiroidă, testicule, părţi moi (muşchi)

- de sarcină - morfologie fetală 3D şi 4D, cu înreg-istrare pe CD/DVD•ELASTOGRAFIA - o nouă metodă ecografi că de:- diferenţiere a formaţiunilor benigne de cele ma-ligne la sân, tiroidă şi prostată- măsurarea gradului de fi broză (înaintarea către ciroză) în bolile cronice de fi cat, virale sau nevirale.•VIDEOCOLONSCOPII•VIDEOGASTROSCOPIIImagini pe www.drsivu.ro; www.drsivu.ro/elastografi e.html•BREATH TEST (test respirator) - pentru diag-nosticul colonului iritabil

Programări, la tel. 0348/430377, luni - vineri, între orele 11.00 - 16.00

SE SCOATE LA VÂNZARE BIBLIOTECA MEDICALĂ A DR. PETRE IONESCU

Se scoate la vânzare biblioteca medicală a dr. Petre Ionescu, creatorul asistenței medicale neuropsihiatri-ce din fosta Regiune Argeș și implicit județul Argeș. Relații la tel: 0725.310.632.

Se vinde tabloul „Casa musceleană”- autor Nicolae Grant. Telefon: 0725.310.632.

LECŢIA DE ISTORIE

- stimulează rapid impulsul sexual- intensifi că şi prelungeşte plăcerea

sexuală- erecţii ferme şi de lungă durată- combate stresul, oboseala fi zică şi

psihicăNU ARE EFECTE SECUNDARE

ȘI NU CREEAZĂ DEPENDENŢĂ!Acest produs îl găsiţi la MAGAZIN NATURIST REPUBLICII NR. 138 (ÎNTRE FINANŢELE PUBLICE ȘI ELECTRICA). TEL. 0745907097

POTENT PLUS

DANA CROITORU, REPREZENTANT MAGAZIN NATURIST REPUBLICII,

VĂ RECOMANDĂ

VĂ OFERIM

ÎNGRIJIRI MEDICALE LA DOMICILIU ȘI KINETOTERAPIE DE RECUPERARE!

■Piteşti, str. Nicolae Bălcescu, bl. L6, sc. F, ap. 2 - 4Tel./fax: 0248.223.594, 0248.610.063. Mobile: 0770.693.788.■Punct de Lucru, Piteşti, Bdul I. C. Brătianu nr. 20 (Policlinica nr. 2),bl. A3, sc. A, parter. Tel. 0348.803.503.

Ingrijirile medicale la domiciliu sunt servicii medicale efectuate la domiciliul dumneavoastra de care puteti benefi cia, GRATUIT, 3 luni pe an, pentru a va asigura:

continuarea tratamentului recomandat de medicul curant la iesirea din spital;

efectuarea tratamentului recomandat de catre medicii specialisti din ambulatoriu, inclusiv medicii de familie.

TRATAMENTELE LA DOMICILIU SE POT FACE GRATUIT, daca sunteti asigurati la Casa de Asigurari de Sanatate Arges (CAS Arges) sau la Casa

Asigurarilor de Sanatate a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti (Casa OPSNAJ).

Puteti benefi cia si de alte servicii medicale decat cele decontate de CAS; aceste servicii sunt contracost.

Serviciile medicale efectuate de noi la domiciliul dumneavoastra, cu sau fara plata, sunt afisate pe site-ul Centrului Medical AMBRA -

www.ambramedical.ro.

Persoane cu diverse tipuri de plagi (dupa operatii recente, escare la persoane imobilizate, plagi infectate, ulcere varicoase etc.) Persoane cu pareze, paralizii dupa: accidente vasculare cerebrale (AVC), traumatisme fizice operate sau nu

Persoane cu diverse boli cronice cu sau fara retard mental (demente, boli congenitale etc.) Persoane imobilizate temporar sau permanent Persoane aflate in stadiu terminal de boala Persoane aflate in recuperare medicala la domiciliu

Site: www.ambramedical.ro.

E- mail: [email protected]

CINE POATE BENEFICIA DE SERVICII MEDICALE EFECTUATE LA DOMICILIUL DUMNEAVOASTRA?

Daca doriti ajutorul nostru medical la domiciliul dumneavoastra, GRATUIT, solicitati RECOMANDARE MEDICALA PENTRU INGRJIRI LA DOMICILIU de la: medicul de familie medicul specialist din ambulatoriu (cabinete medicale)

sau de la medicul curant la externarea din spital. VA ASTEPTAM!

Vând rulotă şi lemne de foc. Tel. 0744383634

Casă de vacanţă la Muşăteşti, 4500 mp teren, complet mobilată, centrală

pe lemne, gazifi care, preţ 68.000 euro. Tel. +40744.930.711.

Generali adevăraţi şi generali de mucava

SUPER OFERTĂ!Vând spaţiu de birouri

în PITESTIZona gară sud.

MOBILAT, UTILAT COMPLET - LA CHEIE!

Suprafaţă totală 405,8 mp (388,77 mp utili)

Cel mai bun preţ: 599 €/mp util (nu se percepe TVA)

Relatii la tel. 0722.362171

Conform documentului prezentat de delegația României la Congresul de Pace de la Paris, pier-derile în militari au fost de peste 330.000 și apro-ximativ 80.000 răniți, rămași mutilați pe viață. Pierderile Germaniei în campania din România (1916-1917) au fost de 47.000 de ostași. De opt ori mai mici. Cauzele principale ale acestui măcel, și folosesc acest cuvânt în memoria zecilor de mii de ostași căzuți pe câmpul de luptă nevinovați, au fost lipsa de pregătire tactică a comandanților, lipsa de caracter și faptul că multe avansări în grad se fă-ceau pe pile și relații până la cel mai înalt nivel. Factorul politic avea un cuvânt greu de spus și în acest domeniu extrem de sensibil, în care efectele, din păcate, se numărau în mii de morți și răniți.

Este de notorietate adversitatea dintre capii ar-matei de atunci, generalul Alexandru Averescu, comandant de armată, și generalul Constantin Prezan, ofi țer de salon, cum era denumit de adver-sarul său. Acesta ar fi ajuns șef al Marelui Cartier General pentru faptul că îl cunoscuse în tinerețe la Paris pe Ionel Brătianu, pentru faptul că timp de aproape cinci ani fusese adjutant al principelui Fer-dinand și, nu în ultimul rând, datorită infl uenței soției sale Olga, cu 16 ani mai tânără. În epocă circulau tot felul de vorbe cum că ar fi fost aman-ta principelui Ferdinand, dar și a lui Nicolae Fili-pescu, ministru al Apărării între anii 1910-1912. ”Înlocuitor la comandă” se spune că ar fi fost și maiorul Ion Antonescu, viitorul mareșal, pe atunci aghiotant al lui Prezan și foarte apreciat de acesta.

Este de remarcat faptul că pe front Averescu rupea cu dispreț ordinele de luptă primite de la Prezan, spunând că sunt făcute de Antonescu. Demnitatea de mareșal nu va putea ascunde însă niciodată miile de vieți pierdute din cauza decizii-lor greșite ca urmare a orgoliului și lipsei de male-abilitate ale lui Averescu. Contraofensiva dezastru-oasă de la Flămânda stă mărturie în acest sens. Să vă mai spun că din cauza încăpățânării absurde de a nu da un ordin de retragere în vara anului 1917, când se impunea cu necesitate au murit degeaba peste 8.000 de ostași români? Deși nu plouase, apele Cașinului, un mic râu de munte, au ieșit din matcă din cauza sângelui curs. Dar au existat și generali adevărați. Unul dinte ei a fost generalul Constantin Christescu, schimbat de la comanda Armatei I la Mărășești cu cinci zile înainte de în-ceperea marii bătălii și înlocuit, pe motive politice, cu generalul Eremia Grigorescu, pentru care doar moartea sa prematură a făcut să nu primească și el demnitatea de mareșal. Despre generalul Constan-tin Christescu, în următorul număr.

Prof. dr. Cornel Carp

Câmpulungul îşi face comisie pentru circulaţie rutieră

Haosul de pe străzile înguste ale Câmpulungului a provocat, într-un fi nal, o reacţie a autorităţilor, care au considerat de cuviinţă să mai înfi inţeze o comisie. Și este vorba despre Comisia de sistematizare a circulaţi-ei rutiere și pietonale, aceasta urmând să aibă printre atribuţii stabilirea drumurilor cu un singur sens, a re-stricţiilor și interdicţiilor de circulaţie și a zonelor cu parcare interzisă. Membrii comisiei care va fi prezidată de însuși primarul Liviu Ţâroiu vor fi poliţiști, consili-eri locali și funcţionari publici.

Inutilitatea acestei structuri este evidentă. Pe de o parte, prin colaborare între Primărie și Poliţie s-au pu-tut stabili până acum reguli și interdicţii în circulaţia rutieră și pietonală din Câmpulung, fără a fi nevoie de vreo comisie. Pe de altă parte, instituirea de norme și reguli nu a fost urmată mereu de verifi carea respectă-rii acestora, dovadă că trecerea pe roșu la semafoare și staţionările în locuri nepermise sunt tolerate în mod continuu. C.I.B.

Jurnal de Argeş - pag 16 ARGINTEXARGINTEX


Vând plantaţie nuci, 1000 mp, în comuna Călineşti, aproape de barajul Goleşti, la 50 m de ultima casă.

Preţ: 3 euro/mp, negociabil. Tel. 0722651895

Vând apartament 4 camere în blocul turn din spatele restaurantului Carpaţi, Exerciţiu.

Parter, două balcoane, două băi. Îmbunătăţit 2017. Centrală proprie, parchet, termopane, gresie, faianţă.

Preţ: 68.000 euro. Tel: 0733.945.777.

MICA PUBLICITATE Vând 5 uşi stejar şi iepuri, în sat Coteşti, comuna Godeni. Telegon 0744/754.292 Vând 480 mp teren intravilan în Sat Siliştea, Comuna Căteasca, la 14 Km de Piteşti, fântână în curte şi curent electric. Preţ 15 euro/mp., uşor negociabil. Telefon 0752/982646. Vând mobilă de bucătărie, sufragerie şi dormitor, covoare, state bună, preţ avantajos.telefon 0770/338112. Vând/închiriez apartament 2 camere confort 1, zona Ceair. telefon 0745/182.742. Vând teren în comuna Poiana Lacului, la 20 km de Pitesti, suprafaţă 2.800 mp, preţ 3,5 euro/mp. Telefon 0741.010.421 Vând maşină de spălat rufe marca LG (5 kg.), pret 760 lei, Telefon: 0770 923 113

Vând ieftin cabină duş şi şifonier cu trei uşi demontat (şi alte accesorii). Tel: 0729/033987 Proprietar, vând Solenza Clima, 2004, pui perlă, 134.000 km reali, RCA, ITP valabil, stare bună. Tel. 0770.338.340. Vând vin natural, tucă, bijuterii, televizor, diverse. Relaţii la telefon 0741/62.858, 0348/805.427. Vând casă+anexe şi 9.300mp teren în sat Golesti, Ştefănesti. Relaţii la telefon 0768/101.320. Pregătesc prăjituri de casă, tradiţionale si vegan, pâine de casă,toate din produse de bună calitate sau la cerere din produse Bio. Îngrijesc copii. Relaţii la telefon 0787/554.995 Vând 9.200 mp teren+anexe în sat Goleşti, oraş Stefăneşti, strada Râului nr. 91. Relaţii, la telefon 0768/101.320. Proprietar, vând Solenza Clima 2004, gri perlat, 134.000 km.reali, stare bună. Relaţii, la telefon 0770/338.340. Vând Volkswagen Jeta, 1.9 diesel/2007, Euro 4, full option, consumabile schimbate, stare impecabilă. Relaţii, la telefon 0770/338.340.

Vând centrală second hand Ferroli pe gaze. Preţ

negociabil. Tel. 0746.332.546 sau 0248.224.146.

Vând teren 35.000 mp, drumul 23 Petrochimie, lângă fabrica

Envisan, preţ 1 euro/mp. Tel.: 0752/957700

Vând apartament 3 camere, confort 1, etaj 1/4, super

îmbunătăţit, situat în Mioveni-central (vedere la strada

principală). Relatii la telefon 0799/980110, preţ 55.500

euro negociabil.

Caut peroana pentru ingrijire batran. Telefon 0751/066.565.

Salariu avantajos.Vând 2.800 mp teren intravilan,

cu toate uilităţile, situat în comuna Poiana Lacului, la 20 km de Pitesti, preţ negociabil.

relaţii la telefon 0741/010.421.

Vând teren intravilan 4.800 mp, Călineşti - Argeş, acces apă, curent electric,

stradal, zonă între case. Preţ negociabil. Tel: 0724605599

VÂND mobilă bucătărie, cabină duş şi alte obiecte de uz casnic,

la preţ redus. Tel. 0729.033.987

VÂND TEREN ARABIL EXTRAVILAN, 7.404 MP,

în sat Udeni, comuna Călinești.

Preț: 2,5 euro/mp., negocia-bil, la 150 m de asfalt.

Tel: 0722.651.895

Vând apartament 4 camere conf. I dec. P/4 cu

toate îmbunătăţirile în Zona Rolast, Pitesti.

Preţ 65.000 euro. Tel. 0729.103.390,

0744.380.731

Tipografi a Editurii Paralela 45

ANGAJEAZĂajutor maşinist şi motostivuitorist

Tel. 0755.13.77.63Mobexpert Pitesti

ANGAJEAZA personal necalifi cat, califi care la locul de munca in meseria de MONTATOR MOBILIER.

Experienta in montaj mobilier constituie un avantaj.Relatii la tel 0727.333.831

FIRMĂ AUTORIZATĂ montează și execută orice instalaţie de gaz

metan. Revizii instalaţii gaze, verificări centrale termice.

Tel: 0720.792.895 și 0745.045.339.

Vând teren 1900 mp în Ștefănești,

în zona Primăriei, cu utilitățile la poartă.

Tel: 0766/636790

Oferta (bonusuri, beneficii):- Salariul de baza + spor vechime;- Tichete de masa pentru fi ecare zi lucrata de 15 lei;- Prime de vacanta, Craciun si Paste;- Plata orelor de noapte cu un spor de 25% la salariu;- Plata dubla a orelor suplimentare + bonus;- Program de 8 ore /zi pe 3 schimburi de lucru;- Instruire la locul de munca;

- Mediu de lucru motivant;- Oportunitati de dezvoltare profesionala.

Persoanele interesate sunt rugate sa depuna un CV la sediul nostru sau sa il trimita pe email la adresa [email protected]. Relatii suplimentare la telefon 0248/ 282200. Vor fi contactate numai persoanele care cores-pund cerintelor postului!

Subansamble Auto S.A., producatoare de repere auto din plastic si spume poliuretanice, cu sediul in Pitesti, str. G. Cosbuc, nr. 59 (langa fosta Textila):

ANGAJEAZA:

STIVUITORISTI, MECANICI DE INTRETINERE, ELECTRICIENI, REGLORI MASINI DE INJECTIE MASE PLASTICE, OPERATORI

SC TCM FILER FACTORY SRL Pitești, societate de producție materii prime, angajează în condiții avantajoase: 1 contabil evidenţă primară; 2 manipulanţi marfă; 2 responsabili proces-coordonator activitate producţie.

Așteptăm si candidaţi cu vârsta de peste 50 de ani.Doritorii pot obţine informa-ţii la telefon 0744/301.070, Nedelcu George sau pot trimite CV-ul la email-tcm.fi [email protected]

Prima licitatie, a 2 (doua), a 3 (treia) si a 4 (pa-tra) licitatie vor avea loc la data de 22.02.2019, 15.03.2019, 29.03.2019, 12.04.2019 ora 12 la se-diul lichidatorului judiciar la pretul de pornire de 70% din valoarea stabilita prin Raportul de evalu-are, urmate in caz de neadjudecare de alte 4(patru) licitatii care vor avea loc in saptamanile urmatoare la pretul de pornire de 65% din valoarea stabilita prin Raportul de evaluare, la data de 10.05.2019, 24.05.2019, 07.06.2019, 21.06.2019 urmate in caz de neadjudecare de alte 4(patru) licitatii care vor avea loc in saptamanile urmatoare la pretul de por-nire de 60% din valoarea estimata prin Raportul de evaluare, la data de 03.07.2019, 01.08.2019, 06.09.2019, 20.09.2019. Preturile nu contin TVA.

Ofertantii vor depune cu cel putin 1 (una) zi inainte de data tinerii licitatiei, oferta de cumpa-rare la sediul lichidatorului judiciar, urmata de o cautiune de 10% din pretul de pornire al licitatiei, virata in contul RO25PIRB0301773772001000 deschis la FIRSTBANK Pitesti pe numele debitoa-rei, cel mai tarziu pana la ora licitatiei.

Ofertantii interesati de achizitionarea acestor bu-nuri pot consulta Raportul de evaluare depus la sediul Tribunalului Specializat Arges sau la sediul lichidatorului judiciar din Pitesti, b-dul IC Bratia-nu, nr. 12, jud. Arges.

Relatii la tel 0745344225.

Lichidator judiciar Ionescu Nicolae

PUBLICATIE DE VANZARESC PIT-CIV CONSTRUCT 2006 SRL - in faliment, in bankruptcy, en faillite, cu sediul

în Pitești b-dul Petrochimistilor bl. B1 sc. D ap.1 jud. Argeș, prin lichidator judiciar Ionescu Nicolae organizeaza licitatie publica deschisa cu strigare pentru vanzare bunuri mobile

si obiecte de inventar, conform lista inventar si raport evaluator, astfel: autoturism Dacia Logan an fabricatie 2009, autoturism Dacia Logan

an fabricatie 2012, autoturism Dacia Logan an fabricatie 2010, autoturism Dacia Logan an fabricatie 2008, Schela de interior, Macara fereastra, Nivela laser Bosch,

Pistol cuie Hilti GX120, Fierastrau Bosch GSA 110E, Foarfeca tabla Bosch, TV, Computer sistem desktop.

La fi nalul anului trecut, în evidenţele și plata Di-recţiei de Asistenţă Socială Câmpulung se afl au 274 de persoane cu handicap grav. Faţă de situaţia de la fi nalul lui 2015, spre exemplu, numărul acestora a crescut, la acea dată fi ind înregistraţi 213 benefi ciari de indemnizaţie. La fel stau lucrurile și în privinţa

asistenţilor personali angajaţi pentru persoane cu handicap grav, trecându-se de la 49 de asistenţi în 2015, la 60 la fi nal de 2018.

Anul trecut, suma totală plătită pentru salariile asistenţilor personali și indemnizaţii s-a apropiat de valoarea de zece milioane de lei. C.I.B.

A crescut numărul câmpulungenilor cu handicap grav

La invitația Fundaţiei Olanda-România, în această lună, elevi de la Colegiul Na-ţional Pedagogic „Carol I” Câmpulung au participat la proiectul internaţional „Postcards with Stereotypes”. Unul din-tre obiectivele proiectului derulat la Haga a fost să-i familiarizeze pe tineri cu alte culturi, punându-se accent pe modul în care iau naștere stereotipurile și prejude-căţile, dar și pe metodele de bază prin care discriminarea generată de acestea poate fi combătută.

În program au fost implicaţi peste 40 de tineri din Polonia, Olanda, Scoţia, Rusia și România. Activitatea face parte dintr-o serie lungă de schimburi de experienţă, iniţiate încă din anul 2001 de Fundaţia Olanda-România, la care „Carol I” a fost mereu prezent. C.I.B.

Elevi câmpulungeni, participanţi la un proiect în Olanda



Tel.: 0740.096.487, 0753.403.640, 0722.248.855E-mail: [email protected]

Facebook: ACS Spadasinii Argeseni

Urma scapă turma. La asta pare să se reducă dosarul morţii câm-pulungeanului Alin Niţescu, în cazul căruia, de la administrarea tratamentului injectabil cu Olan-zapină depot (ZypAdhera) de că-tre psihiatrul Ramona Herișanu în cabinetul din incinta Clinicii „Dr. Irimia”, urmată de un puseu de hipertensiune și vomă, la soli-citarea de către pacient a transfe-rului la București, chemarea târ-zie a ambulanţei, care a venit fără medic, doar cu șofer și asistenta care avea să constate că tânărul era, de fapt, în comă, și până la decesul lui la secţia ATI a Spita-lului Judeţean, înecat în propria vomă, nimeni nu se face vinovat de nimic...

Pentru că probele recoltate în cazul lui Alin Niţescu au fost dis-

truse la 10 zile de la recoltare, sub pretextul că nimeni nu le-a soli-citat (potrivit unei proceduri in-terne a spitalului, deși cazul era unul grav, iar familia lui Alin s-a interesat de aceste probe), nu s-au efectuat testele toxicologice, iar în lipsa testelor, vina nu prea mai poate fi atribuită nimănui.

Viorel Niţescu are mari sus-piciuni în legătură cu modul în care au decurs cercetările în cazul morţii fi ului său și a lansat o serie lungă de acuzații privind mușa-malizarea cazului, motiv pentru care, în 2017, în dosarul cercetat de Serviciul Investigaţii Crimi-nale al IPJ Argeș au fost disjunse alte dosare ce făceau trimitere in-clusiv la distrugerea probelor care ar fi edifi cat situaţia, dosare în care apăreau inclusiv numele dr.

Constantin Păun (pentru săvârși-rea infracţiunii de fals intelectu-al) și cel al asistentei Panait Ma-riana de la secţia ATI a Spitalului Judeţean Argeș (pentru infrac-ţiunea de neglijenţă în serviciu). Cercetările în cazul celor doi s-au încheiat la sfârșitul anului 2018 și, surpriză, medicul Păun a fost trimis în instanță.

„La Spitalul Judeţean și în tot acest caz se acoperă unii pe alții. Nici măcar rezultatele analize-lor pe care i le-au făcut pe dura-ta internării la ATI nu ni le-au dat, pe motiv că secretul medical funcționează și după moartea pacientului, inclusiv în cazul fa-miliei. Ori eu eram tutorele lui Alin. Nu era normal ca noi, în calitate de parte vătămată, să pri-mim aceste documente?! După

ce că a murit cu zile, au mai dis-trus și probele care ar fi clarifi cat lucrurile în privința decesului, ca să acopere asasinatul. Iar asta chiar i-a ajutat, căci, fără rezul-tatele analizelor toxicologice, pot doar să presupună ce s-a întâm-plat, fără să aibă certitudini sau vinovați”, spune Viorel Nițescu.

Dr. Păun, acuzat de fals intelectual

În rechizitoriul din 22 noiem-brie 2018, în care Parchetul de pe lângă Judecătoria Pitești dis-punea clasarea cazuzei sub as-pectul săvârșirii infracțiunii de neglijență în serviciu de către asistenta Mariana Panait, se face referire inclusiv la acuzațiile ce i se aduc doctorului Păun.

„Inculpatul Păun Constan-tin, în calitatea sa de medic-șef al secției de Anestezie și Terapie Intensivă a Spitalului Județean de Urgență Pitești, a atestat fap-te necorespunzătoare adevărului, consemnând că pacientului Alin Nițescu nu i-au fost recoltate probe toxicologice după interna-re”, se arată în rechizitoriu.

Ce l-a dat de gol pe dr. PăunPe doctorul Păun l-a contrazis

foaia de observaţie clinică gene-rală întocmită pe parcursul inter-nării lui Alin Niţescu la Spitalul Judeţean, document în care se specifi ca drept diagnostic de in-ternare „intoxicație cu Zyprex. Comă de grad III”. Pe aceeași foaie, la rubrica „Examene pentru produse patologice” este consem-nat faptul că lui Alin Nițescu „i-au fost recoltate probe toxicologi-ce din sânge și urină”, după cum se mai arată în rechizitoriu.

„S-a dispus trimiterea în judeca-tă a domnului Păun Constantin pentru fals intelectual. În esenţă, s-a reţinut că s-ar fi falsifi cat anu-mite documente în timpul cerce-tărilor ce se efectuau cu privire la împrejurările în care a intervenit decesul pacientului Niţescu Alin. Dosarul, în momentul de faţă, este la Judecătoria Pitești, în pro-cedura de cameră preliminară”, a declarat, pentru Jurnalul de Argeș, Nicolae Argeșeanu, prim-procurorul Parchetului de pe lân-gă Judecătoria Pitești.

Fost director al Spitalului Județean și fost șef secție

ATI, medicul Titi Păun a fost inculpat în dosarul morții

suspecte a tânărului Alin Nițescu

Doctorul Constantin Păun, trimis în judecată pentru fals intelectual

Doctorul a declarat că pacientului nu i-au fost recoltate probe biologice, deși acestea existau în frigiderul spitalului

De mai bine de cinci ani, familia tânărului care, în 2013, după o injecţie cu un medicament de ultimă generație și un șir lung de erori, a ajuns să moară la Spitalul Județean din Pitești, așteaptă ca cei care se fac vinovați de moartea lui Alin Nițescu să fi e trași la răspundere. Pentru că în lipsa probelor biolo-gice sunt foarte greu de găsit vinovații, tatăl lui Alin a cerut, în paralel cu orientarea cercetării și către faptele care au agravat starea pacientului, și tragerea la răspundere a celor care se fac vinovați de distrugerea probelor ce ar fi făcut lumină în acest caz, formulând acuzații de mușamalizare a morţii inclusiv la acest nivel. Dacă la sfârșitul anului trecut, în cazul psihiatrului Ramona Herișanu, medicul care i-a făcut lui Alin injecția, cauza a fost, pentru a doua oară, clasată, decizia Parchetului fi ind, de asemenea, a doua oară contestată de familie, și, de asemenea, după ce Parchetul a dispus clasarea cauzei și în ceea ce o privește pe asistenta care i-a recoltat pacientului probele, iată că în nebuloasa morții cu zile a lui Alin a apărut și o trimitere în judecată: este vorba de fostul medic-șef al secţei de Anestezie și Terapie Intensivă a Spitalului Judeţean de Urgență Pitești, în cazul căruia Parchetul de pe lângă Judecătoria Pitești a concluzionat că a atestat fapte necorespunzătoare adevărului. Mai exact, în dosarul afl at deja în cameră preliminară la Secția Penală a Judecătoriei Pitești Constantin Păun e acuzat de fals intelectual. Izabela Moiceanu

re , se arată în rechizitoriu.

În sarcina asistentei care a recoltat probele n-au putut fi reţinute fapte penale

În ceea ce o privește pe asistenta Mariana Panait, din probatoriul

administrat în cauză a reieșit că „nu poate fi reținută în sarcina

acesteia săvârșirea vreunei fapte de natură penală, din moment

ce aceasta a recoltat probele de la pacientul Alin Niţescu, con-

form sarcinilor trasate de medicul curant, respectiv a procedat la

etichetarea acestora și depozitarea lor în frigiderul din camera de

transfuzie. Faptul că aceste probe au dispărut ulterior nu poate

fi imputat numitei Panait Mariana, din moment ce la respectiva

locație avea acces întreg personalul secției, iar prelucrarea ulteri-

oară a acestora nu intra în atribuțiile sale de serviciu”, după cum

se arată în rechizitoriul întocmit în noiembrie 2018.se arată în rec

Dr. Păun: „Lăsaţi-mă cu ăsta de la Câmpulung! Nu mă mai frecaţi la cap”

Contactat de Jurnalul de Argeș pentru un punct de vedere legat

de trimiterea sa în judecată, medicul Constantin Păun a declarat:

„Lăsați-mă cu ăsta de la Câmpulung! Lăsaţi-mă! Să-și facă justiția

datoria, nu mă mai frecați la cap... Lăsați-mă! Nu se poate așa ceva!

Am avocat... Discutați cu avocatul meu... E posibil așa ceva?”

Viorel Niţes-cu a venit cu documente importante la redacţia Jurna-lului de Argeș



„Polul Nord s-a mutat la Pitești. Asta nu mai e furt, e jaf curat. Factura din decembrie bate orice record. Dacă aveam 4 calorifere în casă, treceam cu mult de 700 de lei. (...) Pen-tru ianuarie, sigur mă pregătesc de aproape 1.000 de lei”, spune Constantin Enoiu, un piteștean care locuiește în zona centrală a Pi-teștiului, într-un apartament cu trei camere, cu trei calorifere (în bucătărie nu are).

Factura ce i-a fost emisă de SC Termo Ca-lor Confort pentru decembrie 2018 însu-mează 622 de lei (apă caldă și căldură).

„Să-mi dea defalcat, să văd și eu pe ce-mi ia banul!”

Omul suspicionează că furnizorul de agent termic ar fi umfl at artifi cial factura și că ar fi luat în calcul niște temperaturi mai scăzute decât în realitate. De altfel, piteșteanul nu este la prima sesizare de acest gen făcută re-dacţiei noastre. Anul trecut s-a adresat „Jur-nalului de Argeș” după ce a făcut un demers propriu către Termo Calor Confort și OJPC Argeș. Asta după ce, în urma unei facturi neașteptat de mari, i-a venit ideea să com-pare temperatura exterioară medie pentru octombrie 2017 declarată de Termofi care cu cea de la Stația Meteo Pitești și a descoperit că între temperatura indicată de Termo Ca-lor și cea de la Stația Meteo Pitești există o diferență de 5 grade Celsius.

„Până nu intră Curtea de Conturi să verifi ce legalitatea acestor facturi, fac ce vor cu noi!”

„Eu i-am cerut și anul trecut domnu-lui Richițeanu registrele cu temperaturile. Chiar dacă asociația are contract cu ei, Ter-mo Calor are relație contractuală la plată cu mine și, deci, am dreptul să știu ce mi se facturează, așa că am vrut să văd și eu con-sumurile. Mi s-a spus că n-au timp de așa ceva. Cer și acum să-mi dea defalcat, să văd și eu pe ce-mi ia banul! Până nu intră cineva care are dreptul în ei, Curtea de Conturi, să verifi ce legalitatea acestor facturi, fac ce vor cu noi! Și noi, cei din această asociație, avem puțin în comparație cu alții. Cei din partea cealaltă, de la «Așchiuță», unde n-a fost ni-mic modernizat, au facturi și mai mari”, mai spune Constantin Enoiu.

„În București, facturile au fost sensibil egale cu cele din decembrie anul trecut”

Piteșteanul vrea ca Termo Calor să-i justi-fi ce de ce factura sa e cu aproape 50% mai mare decât în luna corespondentă a anului precedent, în condițiile în care prețul giga-caloriei n-a crescut în același procent.

„Să fi m serioși, n-a fost cel mai geros de-cembrie din istoria Piteștiului, ca să se jus-tifi ce asemenea facturi enorme. Cea mai scumpă factură pe care o primisem până acum a fost anul trecut, în jur de 500 de lei. Mai exact, pentru aceeași lună am avut 450 de lei, iar acum am cu aproape 50% mai mult. E enorm, pur și simplu enorm. În București, facturile au fost cu 20% mai mari decât în noiembrie și sensibil egale cu cele din decembrie anul trecut. S-a dat pe sticlă (n.red. - la TV). La noi e nenorocire și nici nu ne comparăm cu Bucureștiul la temperaturi, fi indcă atunci când ei au minus 10 grade, noi avem minus 4, minus 3 grade. Dacă ajungem să plătim facturi cu 50-60% mai mari decât în noiembrie, nu e în regulă”, mai spune Constantin Enoiu.

Luna aceasta, mii de piteșteni racordați la sistemul centralizat de termofi care s-au trezit că au de plată la încălzire, pentru luna precedentă, sume uriașe, chiar cu 50% mai mari decât cele din decembrie anul trecut, deși preţul gigacaloriei n-a crescut în același pro-cent. Sunt voci care suspicionează că facturile n-ar refl ecta întocmai realitatea consu-mului și cer societăţii Termo Calor Confort să precizeze public temperaturile evidențiate în registre la furnizarea agentului termic și să detalieze consumurile proprii. În plus, cei indignaţi speră într-o autosesizare a Curții de Conturi cu privire la aceste facturi. În condițiile în care încălzirea apartamentelor racordate la sistemul centralizat a ajuns să coste și dublu față de costurile cu încălzirea locuințelor dotate cu centrale termice de apartament, perspectivele celor rămași în reţea par sumbre, cu atât mai mult cu cât, de iarna viitoare, când Primăria Pitești va reduce, cel mai probabil, subvenția pentru agentul termic, facturile vor fi și mai mari. Conducerea Termo Calor invocă trei motive pentru facturile mărite: preţul de vânzare la populaţie, majorat din aprilie 2018, mai mult agent termic livrat și mai multe zile facturate.

Megafacturi emise de Termo Calor iarna aceasta: „Asta nu mai e furt, e jaf curat!” Încălzirea apartamentelor racordate la sistemul centralizat a ajuns să coste dublu față de cea a locuințelor cu centrale

Contactat de „Jurnalul de Argeș”, di-rectorul SC Termo Calor Confort, Iulian Richițeanu (foto), a explicat de ce facturile pe decembrie 2018 au fost mai mari decât în decembrie 2017.

„Într-adevăr, facturile pe decembrie 2018 au fost mai mari decât în decembrie anul precedent. În primul rând, în aprilie (2018) s-a mărit prețul de vânzare către populație... După cum știţi, noi lucrăm cu tariful care are două componente: prețul de vânzare la populație și subvenția. De la 1 aprilie, a crescut prețul de vânzare la populație, de la 191, la 230. E o creștere aici.

În al doilea rând, temperaturile în luna decembrie 2018 au fost mult mai coborâte decât în decembrie 2017. Ca să vă faceți o idee, ca medie, temperaturile maxime în decembrie 2017 au fost 10-12 grade, în

timp ce în 2018 au fost 1-2 grade, ca me-die de maxime. Ca medie de minime, în decembrie 2017 au fost undeva între 0 și -1, iar în 2018 au fost undeva la -7, -8 gra-de Celsius. Deci, s-a livrat o cantitate mult mai mare de agent termic din cauza tem-peraturilor mai scăzute. În al treilea rând, în luna decembrie 2018 am închis luna de 31 de zile, în timp ce în 2017 s-au citit mai puține zile, pentru că au picat niște libere. Din câte știu, s-a facturat undeva la 28 de zile”, explică Iulian Richițeanu.

Referitor la discrepanţele pe care Con-stantin Enoiu le-a sesizat între temperatura luată în calcul de Termo Calor și cea fur-nizată de staţia Meteo Pitești, discrepanțe pe care le suspectează și acum, Iulian Ri-chiţeanu a precizat: „Nu știu de unde ia dânsul temperaturile. Eu v-am dat tempe-raturile măsurate de noi, dar e o realitate.

Cred că toată lumea a văzut cum a fost decembrie 2018 față de decembrie 2017”.

Conducerea Termo Calor mai spune că detalierea consumurilor poate fi văzută în procesele-verbale pe care societatea le pune la dispoziția asociațiilor de proprietari și locatari.

„Se trimit asociației cantitățile pe pro-cesul-verbal de închidere, cele care sunt citite pe contor. Dacă e vorba de un con-tor care nu măsoară în gigacalorii, dar tot în unități de energie, se înmulțește cu o constantă care ne duce la gigacalorii, după care se înmulțește cu prețul pe gigaca-lorie. Nu e ceva foarte complicat sau de neînțeles. Nu știu ce vrea dumnealui, dar, dacă ne solicită asta, putem să-i dăm”, în-cheie Iulian Richiţeanu.

Material realizat de Izabela Moiceanu

Trei motive invocate de conducerea Termo Calor pentru facturile mărite: preţul de vânzare către populaţie mărit, mai mult agent termic livrat, mai multe zile facturate

„Când o să reducă subvenția, social, la revedere!”

Piteșteanul e îngrijorat de ceea ce-l așteaptă pentru anii viitori. Omul face referire la recentele declarații ale pri-marului Cornel Ionică, potrivit cărora se are în vedere reducerea subvenţiei cu „măcar 5-6 milioane lei pe an”. O măsură ce va atrage, implicit, creșterea prețului gigacaloriei și mărirea factu-rilor celor racordați la sistemul centra-lizat de termofi care.

„Ionică e pus pe fapte mari. Când o să reducă subvenția, social, la reve-dere. În condițiile astea, jumate din Pitești intră în faliment și închide. Cei care au centrale plătesc deja la jumătate din ceea ce plătim noi. În condițiile astea, vrând-nevrând, te trimite la centrală. Și o să se închidă șandramaua asta. Sunt orașe care nu mai au sistem centralizat de încălzire”, încheie Constantin Enoiu.

Termo Calor trimite răspunsuri alambicate clienţilor

Factura halucinantă primită de Constantin Enoiu



JURNAL DE ARGES C&G

Responsabil de număr: Mari Tudor

Adresa redacţiei: Piteşti, B-dul Republicii, bl. G1, Casa Cărţii, mezanin I, OP 1- CP 181. Tel: 0248.221774, Fax Contabilitate: 0248.223271e-mail: [email protected]. de înregistrare OSIM: M/00491 ISSN 1582 - 9138Tipărit la tipografi a Editurii Paralela 45

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolului aparţine autorului, conform Contractului de drepturi de autor, care face parte din Contractul individual de muncă.

Textele cu tentă umoristică ce însoţesc fotografi ile şi caricaturile din acest ziar vor fi considerate pamfl ete

“Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile. Cenzura de orice fel este interzisă.”

(CONSTITUŢIA ROMÂNIEI - ARTICOLUL 30)

Editat de SC JURNAL C&G SRL

Redactor-şef - Gabriel Grigore [email protected] - Cristian Vasile

Director economic: Claudia SimaRedactor-şef adjunct: Denis GrigorescuRedacţia: Marius Ionel, Cornel Drăghici, Florin Silvestru, Alina Crângeanu, Izabela Moiceanu, Cătălin Ion Butoiu, Mari TudorGrafi că: Bogdan PintilieDTP şi procesare imagine: Cristian Radu

Tel.: 0248/22.23.22

Stoparea tăierilor ilegale de păduri în Argeş, în vizorul deputatului Dănuţ Bica

Deputatul PNL de Argeș Dănuț Bica s-a adresat ministrului Ape-lor și Pădurilor în privința tăie-rilor ilegale de păduri în județul Argeș: „Atât presa locală, cât și cea națională semnalează tot mai insistent în ultima perioadă fap-tul că județul Argeș ocupă un loc fruntaș în ceea ce privește tăieri-le ilegale de păduri, situație care afectează negativ clima și echili-brul ecologic în zonele respective, produce prejudicii economice, mai ales în domeniul turismu-lui, și pune în pericol atât une-le obiective de interes strategic, cât și siguranța locuitorilor din comunitățile limitrofe. Conform rapoartelor Greenpeace Româ-nia, Argeșul este «campionul» național absolut al ultimilor ani la defrișări ilegale. Astfel, potrivit datelor comunicate de autorități, în anul 2015 s-a situ-at pe primul loc, cu 3087 cazuri, în topul rușinos al județelor cu cele mai multe tăieri ilegale de arbori (8,85% din totalul cazu-rilor la nivel național) și tot lo-cul întâi l-a ocupat și în perioa-dele 2012-2014, cu 5851 cazuri (12,85% din totalul cazurilor la nivel național), și 2009-2011, cu 6458 cazuri. Totodată, conform raportului elaborat de experții de la Ministerul Mediului, îm-preună cu cei de la World Wide Fund for Nature (WWFN), în județele Dâmbovița, Argeș, Olt, Mehedinți, Bacău și Maramureș există cel mai mare risc de defrișări neautorizate. Prin urmare, având în vedere că problema menționată anterior este una vitală pentru județul Argeș, vă rog ca, în com-

pletare la răspunsul Ministeru-lui Apelor și Pădurilor nr. 2517/ADP/12.07.2017, formulat la în-trebarea mea pe aceeași temă în-registrată la Camera Deputaților cu nr. 1148A/19.06.2017, să-mi comunicați acțiunile care au fost întreprinse până în prezent de către instituțiile din subordinea dumneavoastră pentru diminua-rea defrișărilor ilegale, rezultatele obținute și ce măsuri intenționați să dispuneți pentru stoparea în viitor a acestui fenomen ex-trem de periculos. De asemenea, ținând cont de faptul că efi ciența activității Gărzii Forestiere pe te-ritoriul județului nostru lasă mult de dorit, vă întreb dacă ați luat în considerare posibilitatea mută-rii sediului regional al instituției respective de la Ploiești la Pitești, Argeșul deținând și cea mai mare suprafață împădurită dintre cele trei județe afl ate în responsabili-tatea acesteia”.

M.I.

Iniţiate în toamna anului trecut, procesele prin care se cere anularea unei hotărâri a Consiliului Local Câmpulung au fost conexate și se așteaptă o decizie chiar la fi nalul acestei luni. În cauză este vorba de trecerea în domeniul public al municipiului a unei suprafeţe de teren de 14.544 mp, situată sub și în jurul Mausoleului Mateiaș, teren care este revendicat și de Primăria Valea Mare-Pravăţ și de persoane fi zice. Tocmai de aceea s-au declanșat litigiile, iar subiectul a fost prezentat pe larg în „Jurnalul de Argeș”.

Comuna Valea Mare-Pravăţ a pornit procesul în septembrie, iar patru persoane fi zice care au propri-etăţi învecinate cu mausoleul au depus cererile în instanţă la început de octombrie. Deși procedura s-a derulat fără întreruperi, pârâtul, adică munici-palitatea câmpulungeană, prin Consiliul Local, a avut reacţii vagi, implicare serioasă fi ind dovedită,

în schimb, de Muzeul Municipal Câmpulung, care a intervenit în ambele procese. Cum la fi nal de lună se anunţă pronunţarea, s-au trezit și cei din admi-nistraţia locală să se ocupe de problemă, astfel că în ședinţa de consiliu de mâine se va aproba mandata-rea primarului Câmpulungului de a reprezenta Con-siliul Local în faţa instanţelor judecătorești. Se face referire la două dosare, însă, între timp, a rămas unul singur, obiectul comun al acestora ducând la cone-xarea cauzelor afl ate pe rolul Tribunalului Argeș. Și mai interesant este faptul că mâine se dă acceptul în privinţa mandatării lui Liviu Ţâroiu, dar tot mâine este fi xat și termenul de judecată la tribunal, după o primă amânare a pronunţării. Oricum, nu Ţâroiu va fi reprezentant al Câmpulungului în proces, ci un consilier juridic de la Primărie.

Cătălin Ion Butoiu

S-a trezit şi Câmpulungul!

În disputa legată de terenul de la Mausoleul Mateiaş, primarul Ţâroiu va reprezenta Consiliul Local Câmpulung

Mirunette Education a lansat pe 15 ianuarie 2019 concursul național de limba engleză Mi-runette Language Competition, ediția a VII-a, organizat în parteneriat cu Inspectoratul Școlar al Municipiului București și British Council.

Elevii din toată țara, inclusiv din Argeș, cu vârste cuprinse între 10 și 17 ani, pasionați de cultura bri-tanică pot participa gratuit, înscriindu-se online și urmând pașii afi șați pe pagina dedicată concursului: https://www.mirunette.ro/concurs. Aceștia trebuie să fi e susținuți de profesori de limba engleză, iar pro-fesorii care susțîn cei mai mulți elevi la înscrierea în concurs vor putea participa gratuit, ca însoțitori de grup, într-o tabără internațională. Înscrierile se fac până pe 1 martie 2019.

Perioada de desfășurare a concursului este 15 ianu-arie – 11 mai.

Prima etapă, cea de înscriere, se încheie pe 1 mar-tie, ora 18.00. Procesul de înscriere conține câteva

întrebări, ale căror răspunsuri se regăsesc pe site-ul Mirunette Education. A II-a etapă va avea loc între 9 martie și 1 aprilie 2019, ora 18.00.

Toți cei admiși în etapa a II-a vor trebui să com-pleteze online, pe site-ul organizatorului, un test și să participe și la o probă de creativitate (online). Testul și proba de creativitate vor fi publicate pe site cel târziu în dată de 9 martie 2019. Corectarea și evaluarea se vor face de către o comisie formată din reprezentanți ai Mirunette Education și partenerii de concurs ai acestuia. În urma evaluării vor promo-va în etapa a III-a primii 20 de participanți din fi e-care grupă de vârstă (10-13 ani, respectiv 14-17 ani).

Marii câștigători vor fi anunțați în dată de 11 mai 2019 în cadrul Festivității de premiere organizată de Mirunette Education. Marile premii constau în două tabere la Oxford. Toți cei 40 de fi naliști ai con-cursului, împreună cu profesorii coordonatori, vor câștiga numeroase premii.

M.S.

Elevii din Argeş au şansa să câştige o tabără la Oxford

În luna februarie, la Judecătoria Pitești va începe procesul în care un bărbat din Pitești este acuzat că a furat și înșelat mai mulți bătrâni. Gabriel Toma, care este recidivist și are numeroase infracțiuni de furt și înșelăciune la activ, este în arest preventiv de mai bine de patru luni. De fi ecare dată când comitea infracțiunile, Gabriel Toma pretindea că este instalator sau angajat la o fi rmă de cablu-tv. Infracțiunile au fost comise în perioada decembrie 2017-octombrie 2018. În total,

6 bătrâni au fost înșelați, iar trei dintre aceștia s-au constituit părți civile în proces.

Cea mai mare lovitură a fost dată pe 3 octombrie 2018 unui bătrân de 80 de ani din cartie-rul Războieni. După cum spun procurorii, în ziua respectivă, în jurul prânzului, Toma Gabriel a sunat la apartamentul persoa-nei respective, pretinzând că a fost trimis de o vecină pentru a îi repara conductele de apă din baie. Bătrânul l-a lăsat să in-tre. La un moment dat, Gabriel

Toma i-a cerut bătrânului 200 lei pentru a realiza reparația, obser-vând și locul unde acesta ținea banii. După ce a primit cei 200 lei, Gabriel Toma i-a spus bătrâ-nului să meargă în bucătărie și să încălzească partea metalică a unei șurubelnițe. În acest timp, el s-a dus în locul în care bătrânul avea banii și i-a sustras 5.200 lei. Ulterior, infractorul a fost prins și pe baza amprentelor lăsate în locuința bătrânului.

D.G.

Un piteştean recidivist riscă ani buni de închisoare după ce a furat bani de la mai mulţi bătrâni



ÎPS Calinic, explicându-le enoriașilor că a predat Arhiepiscopia la cheie, cu tot cu cifrul de la seif, arhimandritului Caliopie Ichim.

Degea-ba mă apostrofați că bat câm-pii în pre-dică! Păi, îi bat de vreo trei ani, de când am devenit clona lui Caliopie...

Hora Fericirii, cu trei bugetari cărora tocmai li s-a mărit salariul.

Hai să dăm mână cu mânăCei cu inima hapsână..!

Vă reamintim că potrivit legii 258/2013 (modificată și completată cu O.U.G. 155/2001), proprietarii câinilor de rasă comună sau rasă metiși sunt obligați să îi sterilizeze. Sancţiunile pentru cei care nu-și sterilizează câinii și

pisicile sunt între 5.000 și 10.000 lei.

LA MULŢI ANI!Șase personalități argeșene își serbează ziua de naștere în săptămâna 30 ianuarie -

5 februarie 2019. Primul sărbătorit, pe 31 ianuarie, e Gheorghe Drăgan, primarul comunei Lunca Corbului și medicul chirurg Teodor Constantinescu. Pe 1 februa-rie vor primi felicitările cuvenite Ion Mihăilescu, fostul președinte al CJ Argeș și Mihaela Voicu, directoarea Școlii Gimnaziale Micești. Pe 3 februarie va închina o cupă de șampanie avocatul Theodor Nicolescu, iar pe 4 februarie se va afl a în centrul atenției poeta Allora Albulescu-Șerp. Tuturor sărbătoriților „Jurnalul de Argeș” le urează La Mulți Ani!

Gheorghe Drăgan Ion Mihăilescu Theodor Nicolescu

Nu a trecut mult timp până când internauții au taxat-o pe artistă. Fostul se-nator PDL Mircea Florin Andrei, cel care a fost senator și consilier județean pentru câteva luni, chiar în actualul mandat, a iro-nizat-o la greu pe artistă și actuala condu-cere a CJ, într-o postare pe Facebook. Nu doar Monica Anghel a fost ținta ironiilor președintelui Partidului pentru Argeș și Muscel, ci și cel care a adus-o în funcție pe Monica, actualul șef al CJ, Dan Manu.„Vă dați seama?!? Dacă se trage din Vlad Țepeș, evident este urmașă și a lui Mircea cel Bătrân, care, la rândul lui, era urmașul lui Basarab. Fata asta se pierde în negurii

istoriei. Vă dați seama ce proști păreți dacă își permite să spună așa ceva? Succes în con-tinuare! Aveți ce v-ați dorit! (râde)”.

Și continuă: „Hai, ajutați-mă! Poate, îm-preună, restaurăm monarhia de origine românească și o punem pe Monica regină. La început, numai la Argeș, că aici s-a do-vedit că oamenii sunt mai.... docili. Văd o singură problemă: trebuie neapărat lămu-rită problema dacă Monica cea Dintâi este din Dănești (scuze, dl. Dan Manu) sau din Drăculești. Voi cum vedeți problema? Vă cer părerea că vă va (sic!!) afecta în mod cert nivelul cultural”, a scris fostul senator PDL.

Mari Tudor

Proaspăt învestită în funcția de director artistic al Centrului Cultural Argeș, cântăreața Monica Anghel a declarat, într-un interviu acordat ziarului nostru, că este urmașă a lui Vlad Țepeș. Declarația a stârnit un val de ironii pe Facebook. „Nu întâmplător m-am angrenat în această poveste, ci pentru simplul motiv că bunicul meu, tatăl mamei mele, era din Cepari, iar vărul mamei mele a făcut arborele genealogic și a afl at că ne tragem din Vlad Țepeș. Până la urmă, ne întoarcem de unde provenim”, povestea Monica Anghel redactorului nostru.

Mircea Andrei îl taxează pe Dan Manu după declaraţia Monicăi Anghel

„Vă daţi seama ce proşti păreţi, dacă fata asta îşi permite să spună că se trage din Vlad Ţepeş?”

doctorul constantin păun, trimis în judecat pentru fals ... · dăncilă, prim-ministrul...

Documents