revista "mediensis"

Anul II, Nr. II, 2011

COLEGIUL TEHNIC «MEDIENSIS» MEDIAŞ

“Fii tu schimbarea pe care o doreşti în jurul tău!”

Mahatma Gandhi

♦ Calendarul evenimentelor derulate în anul şcolar cu-rent

♦ Programul “SES” ♦ Reverie ♦ Hermann Oberth ♦ Componente ale societăŃii

franceze prezente în poezia lui François Villon

♦ Impactul răscoalei lui Horea în valea Târnavei

♦ Domni antiotomani din se-colele XIV-XV uitaŃi

♦ Consiliul elevilor ♦ «TERRA MEDIES» – łinutul

Mediaşului ♦ Din istoria Colegiului Tehnic

„Mediensis” ♦ Testul psihologic şi însem-

nătatea lui

DIN SUMAR:

REVISTA

«MEDIENSIS»

Colegiul de redacŃie

Revista “Mediensis” - Numărul II

Pagina 2

ISSN 2068 - 6552

Dr. Vasile MărculeŃ – redactor şef Prof. Mirela Maior – redactor şef-adjunct Prof. Delia Crişan – secretar de redacŃie; responsabil de număr Prof. Corina Tănase – membru Prof. Marcela Mihai – membru Prof. Angela Porime – membru Prof. Gabriela Mezei – membru Elevii:

Bianca Bîrsan Timea Iakab Liliana Andreea Zoltan

Prima generaŃie de absolvenŃi a Colegiului Tehnic Mediensis Mediaş


Pagina 3

Colegiul de redacŃie

Cititorilor revistei „Mediensis”

Ne regăsim cu toŃii, cititori, autori şi redactori, în cel de-al doilea număr al „Revistei Mediensis”, având convingerea că un lucru bun, odată început, trebuie să continue. „Bun” pen-tru că filele acestei publicaŃii ne vor apropia din nou: elevi, părinŃi, dascăli, „Curioşi”, care fac popasul meritat asupra şcolii noastre şi doresc să ştie care a fost parcursul ei. Suntem tentaŃi să intitulăm generic anul şcolar 2010-2011 „Anul efervescenŃei proiectelor”. Parcurgând „Calendarul eve-nimentelor” veŃi fi uimiŃi, probabil, de tematica variată abor-dată de acesta, dar mai ales de dinamica derulării activităŃi-lor. Au existat în permanenŃă proiecte paralele ca timp de desfăşurare, dar cu echipe de lucru profesori-elevi sudate şi eficiente. Revenind la structura revistei, menŃionăm că ea „găzduieşte” în continuare secŃiunea cu creaŃii ale elevilor şi cea cu articole ale profesorilor. Încheiem „cuvântul” nostru către cititori cu o invitaŃie:

„LecturaŃi-ne, scrieŃi-ne, colaboraŃi cu noi!” Aceste file sunt nişte porŃi deschise vouă!


Pagina 4

Calendarul evenimentelor derulate în anul şcolar curent

Septembrie 2010

Let’s do it Romania! – Let’s do it Mediaş! – Let’s do it „Mediensis”!

Am conştientizat cu toŃii că am ajuns în momentul în care avem de ales între a aştepta la nesfârşit ajutorul din altă parte şi a ne apuca noi să schimbăm ceva.

Aşa că în 25 septembrie am spus „Let’s do it!” – HaideŃi să facem ceva – puterea de a schimba lumea în care trăim ne apar-Ńine. ToŃi ne dorim să trăim într-un mediu curat însă aşteptăm ca altcineva să ne asigure curăŃenia, trăim cu impresia că împin-gând deşeurile spre marginea localităŃilor în care trăim am făcut curat. Nu am făcut decât să mutăm murdăria puŃin mai încolo şi să distrugem natura ce ne înconjura.

În spiritul sloganului şcolii noastre – „Fii tu schimbarea pe care o doreşti în jurul tău!” – sâmbătă, 25 septembrie 2010, ne-am alăturat celorlalŃi peste 150.000 de voluntari din toată Româ-nia încercând nu doar să facem curat ci şi să schimbăm o menta-litate – aceea că voluntariatul adevărat nu există în România şi mai ales în domeniul curăŃeniei ar fi ceva umilitor.

Echipele din şcoala noastră au fost următoarele:

♦ Str. Titus Andronic (şoseaua de variantă) – echipa coordonată de prof. Ana Bocioancă şi Sanda Moldovan (23 de elevi - Cristina Ciufudean IXA, Flavius Chiciudean IXB, Raul Zaharia IXB, Alexandra Aldea IXC, Cristina Farkas IXC, Raluca Alexa IXC, Alexandra Cora IXE, Andreea Kemendi IXE, Cristian Banea XB, Adin LiuŃă XB, Paul Conca XD, Oliver Udvar XD, Sonia Răcean XG, Adrian Codrea XIA, Andrei Stoica XIA, Mădălina Nicolae XIB, Bogdan Gligor XI B, Marius Coroş XIB, Ioan Hodârnău XIB, Anamaria AgrădinăriŃei XIC, Andreea Ciorogar XIC, Andreea HenŃa XIC, Andreea Nica XIC, Irina Baciu XIC şi HoraŃiu Bonhai XIIC) – 211 saci cu deşeuri;

♦ Brateiu – echipa coordonată de prof. Cacovean Delia (4 elevi – Sorina Lungu XIC, Adina Rus XIC, Dan Pop XIC şi Andreea Sânea XIC) – 8 saci cu deşeuri;

♦ Ighiş – echipa coordonată de prof. Lupaşcu Felicia şi Ma-ria Baciu (7 elevi - Maria Mărginean XIIIE, Andreea Stănilă XIIIE, Andreea Mailat XIIIE, Carmen Cojocnean XIIIE, Mădălina Popa XIIIE, Ramona Drăghici XIIID şi Adriana Piştea XIIID) – 8 saci cu deşeuri;

♦ Richiş – echipa coordonată de prof. Mezei Gabriela şi prof. Fabian Katalin (2 elevi – Ramona Micici XIB şi Ale-xandru Both IXG) – 6 saci cu deşeuri.

Ştim că gestul făcut este important mai ales prin semnificaŃie însă toate lucrurile mari şi durabile se construiesc pas cu pas şi credem că cel mai mare câştig este la nivelul conştiinŃei elevilor pe care îi educăm.


Pagina 5

Oxford Day

În data de 15 septembrie 2010 s-a desfăşurat la Şcoala cu clasele I-VIII nr. 1 Sibiu Seminarul pentru perfecŃionarea cadrelor didactice, susŃinut de d-l Tim Ward din partea Editurii Oxford University Press.

Din partea colegiului nostru, la această acŃiune

au luat parte doamnele profesoare Angela Porime şi Crina Sincu, ele participând la patru workshop-uri cu tematica “ÎmbunătăŃirea metodelor de predare la ciclul primar şi liceal”.

Tot cu această ocazie a avut loc şi o prezentare

de manuale şi cărŃi aparŃinând Editurii Oxford University Press, Express Publishing.

Ziua Europeană a Limbilor Moderne

Ziua Europeană a Limbilor Moderne a fost marcată şi în oraşul nostru în data de 26 septembrie 2010, printr-o prezentare care s-a desfăşurat la Grup Şcolar Automecanica Mediaş. La această activitate au luat parte şi elevii colegiului nostru însoŃiŃi de doamnele profesoare Angela Porime şi Crina Sincu.

Elevele Timea Iakab, Ligia Bora şi Andreea Zoltan, din clasa XIIC, îndru-mate de d-na prof. Angela Porime au prezentat o scenetă intitulată „Do you speak English?” şi un cântec cu titlul „This is real”.

Nici colegii mai mici nu au fost mai prejos; elevii clasei IXC – Alexandra Aldea, DoriŃa Nicula şi Tobias BogăŃeanu, coordonaŃi de d-na prof. Crina Sincu, au realizat sceneta „The Crow and the Fox” iar elevul Andrei Stoica din clasa XIA a recitat poezia „Road Not Taken” a poetului Robert Frost.

Elevii şi profesorii care au luat parte la această activitate au primit diplo-me de participare din partea organizatorilor.


Pagina 6

Ziua Recoltei 2010

Elevii Colegiului Tehnic „Mediensis” îmbină studiul de la clasă cu activităŃile extracurriculare, activităŃi care le dau posibi-litatea să îşi pună în valoare talentul şi abilităŃile creative.

Astfel, o parte din elevii clasei a IX-a D şi a XI-a C, însoŃiŃi

de prof. Melania Oancea au luat parte la evenimentul organizat în faŃa Primăriei Mediaş cu ocazia Zilei Recoltei – 2 octombrie 2010. În acest scop elevii au decorat un stand cu produse con-fecŃionate de ei cu multă imaginaŃie şi ingeniozitate din fructe şi legume. Astfel, coşuleŃe cu fructe, hora legumelor umblătoare, copacul cu fructe au fost doar câteva exponate cu care elevii colegiului nostru au participat la acest eveniment.

Borcanele cu legume şi fructe conservate după metode tra-

diŃionale şi reŃete transmise în familie din generaŃie în genera-Ńie, frumos decorate, s-au alăturat şi ele celorlalte produse ex-puse.

Ca la oricare concurs, organizatorii au oferit şi premii. Elevii Colegiului Tehnic „Mediensis” au fost recompensaŃi cu un pre-miu special şi cu un premiu de participare (constând în 5 atlase de specialitate şi o cafetieră).

La acelaşi eveniment, elevii Ansamblului folcloric al Colegiu-lui Tehnic „Mediensis” Mediaş conduşi de prof. Teofil Boca, au interpretat câteva dansuri populare tradiŃionale.

Comoara Cetății Mediaș – 2010

În data de 16 octombrie 2010 organizaŃia Dianthus – or-ganizaŃie de turism montan şi ecologie a mobilizat elevii din şcolile medieşene pentru a participa la o competiŃie foarte interesantă care a presupus parcurgerea unor trasee prin pădurile din jurul Mediaşului, tiroliană, orientare turistică şi dezlegarea de jocuri de perspicacitate.

Ne mândrim cu rezultatele obŃinute de elevii noştri: ♦ Zoltan Boitor – locul I ♦ Anca Bunea şi Marius Vereş – locul II ♦ Evelyn Sămărtinen şi Marius Faur – locul V ♦ Alexandra Stăncescu şi Iulian Ungur – locul VI ♦ Andra Rotar şi Andreea Hegheduş – locul VI ♦ Răzvan Rus şi Nelu Pridon – locul VII.

Octombrie 2010


Pagina 7

Săptămâna Mondială a SpaŃiului 4 – 10 octombrie 2010

AgenŃia SpaŃială Română, în calitate de coordonator naŃional al activităŃilor din domeniul spaŃial, a invitat toŃi iubitorii spaŃiului să îşi aducă contribuŃia, din nou, la desfăşurarea ediŃiei din acest an a Săptămânii Mondiale a SpaŃiului Cosmic.

EdiŃia din anul acesta a Săptămânii Mondiale a SpaŃiului Cosmic a avut ca temă “Misterele Cosmosului”, fiind deschisă participării tuturor celor interesaŃi de spaŃiul cosmic.

În cadrul Colegiului Tehnic „Mediensis” Mediaş s-a organizat vineri, 10 octombrie 2010, un eveniment cu tema „Universul în palma mea”, eveniment la care au luat parte elevi din clasele XB, XIB şi XIIB şi coordonat de prof. Sanda Moldovan şi Delia Crişan

Detalii ale acestui eveniment au fost postate pe site-ul internaŃional http://www.worldspaceweek.org/ şi au fost trimise şi organizatorilor români ai evenimentului http://wswromania.blogspot.com.

Au fost prezentate poezii, eseuri însoŃite de proiectarea de prezen-tări PowerPoint şi filmuleŃe, toate având ca temă Universul. Din suma-rul evenimentului:

♦ Poezia „La steaua” de Mihai Eminescu – a recitat eleva Raluca Roşca (clasa XB);

♦ Eseul „Originea Universului” însoŃită de prezentarea PowerPo-int cu aceeaşi temă – a fost prezentat elevul Ioan Hodârnău şi a fost realizat de Bogdan Adrian Gligor şi Marius Nicolae Coroş (clasa XIB);

♦ CuriozităŃi – a prezentat elevul Ioan Hodârnău; ♦ „O nouă planetă locuibilă – Gliese 581g” – proiect realizat de

echipa alcătuită din elevii: Evodia Szidonia Kuti, Mădălina Nicoleta Nicolae, Emanuela Raluca Băcilă, Bogdan Iulian Manică şi Ioana Maria Chelet din clasa XIB;

♦ Proiectul „Stelele” – realizat de elevii Radu Sebastian Lup, So-rin Lucian Moldovan, Bogdan Dorel Prihoi, Vasile Cosmin Trif (clasa XIB);

♦ „SateliŃii” – realizat de elevii clasei XB: Raluca Roşca, Daniel Tuluş, Adin LiuŃă şi Cosmin Cornea.

♦ Universul – galerie de imagini spectaculoase realizate de cerce-tători din întreaga lume.

Au fost realizate afişe pe aceeaşi temă de către elevii: Alexandra Maria Lup şi Mădălina Alexandra Zlătar (clasa XIB) şi Andrei Pepelea (clasa XIA). Aceste afişe au fost expuse pe holul principal al colegiului nostru pentru a asigura o mai bună popularizare a Săptămânii Mondiale a SpaŃiului Cosmic.

Evenimentul s-a încheiat cu o promisiune – promisiunea ca anul viitor să fie organizate şi alte activităŃi pe măsura impor-tanŃei unui astfel de eveniment naŃional şi internaŃional.


Pagina 8

Excursie la Ocna de sare de la Turda

15 – 20 noiembrie 2010 – Săptămâna Tineretului Medieşan

În perioada 15 – 20 noiembrie 2010, Primăria Mediaş, prin DirecŃia pentru Cultură şi cu sprijinul Consiliului Local al Tine-rilor, a organizat “Săptămâna Tineretului Medieşan”.

S-au desfăşurat concursuri de fotbal, baschet, şah, dans, muzică, tenis de masă şi table, concursuri la care au luat parte şi elevii colegiului nostru.

ActivităŃi culturale În data de 17 noiembrie 2010 au avut loc concursurile de

dans şi muzică din cadrul „Zilelor Tineretului Medieşan”. La aces-te concursuri a luat parte şi Ansamblul Folcloric al Colegiului Tehnic Mediensis Mediaş care s-a clasat pe locul II atât la con-cursul de dans cât şi la cel de muzică, recompensând astfel ta-lentul elevilor colegiului nostru: Andreea Ciorogar, Andreea Micu, Irina Baciu, Alin Precup, Marius Anciu (clasa XIC), Bogdan Prihoi, Marian Matiu (clasa XIA), Andrei Şimon, Sorin Şimon (clasa XIIID), Andreea Şerban (clasa XIIIE), Naomi Pintea, Dorin Gâle (clasa XC), Damaris Halas, Adriana Costin (clasa IXE), Doru Nicula (clasa XB), Ioana Merca, Raluca Alexa (clasa IXC), Claudiu Călugăr, Daniela Cimpoieşu, Alexandra Crihan (clasa XG).

Noiembrie 2010

Vineri, 19 noiembrie 2010, în cadrul acŃiunii „Ziua porŃilor deschise” organizată la Muzeul Municipal Mediaş, eveniment încadrat în „Zilele Tineretului Medieşan”, a avut loc lansarea oficială a proiectului „Mediaş – un model de turism durabil”, proiect în care sunt implicate Colegiul Tehnic Mediensis Mediaş şi Şcoala Superioară Comercială „Nicolae Kretzulescu” Bucureşti. Proiectul se va desfăşura pe toată durata anului şcolar conform unui calendar comun stabilit.

Din cadrul şcolii noastre, la acest proiect iau parte 30 elevi din clasele XIIC şi XB, îndrumaŃi de prof. diriginŃi dr. Vasile MărculeŃ şi Delia Crişan.

Salina Turda constituie astăzi un adevă-rat muzeu de istorie a mineritului în sare, drept urmare elevii din clasele IXC, XE, XG şi XIIC, însoŃiŃi de d-nele prof. Iuliana Pop şi Alina Rus, au vizitat în data de 23 octombrie 2010 acest obiectiv. Vizitatorii au rămas im-presionaŃi de conservarea minei de sare şi de utilajele utilizate la exploatarea şi trans-portul sării precum şi pentru a deveni obiectiv turistic.

Tot cu această ocazie s-au vizitat şi Chei-le Turzii unde au putut fi admirate peisaje de o rară frumuseŃe.


Pagina 9

ActivităŃi sportive Echipele care au reprezentat Colegiul Tehnic

Mediensis Mediaş în cadrul activităŃilor sportive au obŃinut următoarele rezultate:

• Campionatul de baschet – fete – Locul III • Campionatul de fotbal – băieŃi – Locul III • Campionatul de baschet – băieŃi – Locul II • Campionatul de tenis de masă – fete – Locul III • Campionatul de tenis de masă – băieŃi – Locul III

Colegiul Tehnic Mediensis Mediaş a participat timp de o lună foarte activ la desfăşurarea Campaniei Antidrog intitulată „Drogurile te condamnă la moarte. Alege viaŃa.” IniŃiată de Centrul NaŃional Antidrog.

Implicarea efectivă a şcolii noastre s-a concretizat în următoarele activităŃi:

• Participarea în data de 9 noiembrie 2010 la lansarea oficială a campaniei cu un grup de 28 de elevi din clasa XC, conduşi de prof. dirig. Mirela Maior. Lansarea a avut loc la Primăria Mediaş şi s-au prezentat spotul şi obiectivele campaniei, au avut loc dezbateri des-chise cu toŃi factorii implicaŃi – PoliŃia Municipiului Mediaş, doctorul campaniei Daniel Cichi şi Consiliul local al elevilor.

• Popularizarea materialelor informative – afişe şi broşuri – elevi-lor şcolii.

• Conceperea unor materiale PowerPoint foarte documentate pe această temă de către elevii clasei XIIB îndrumaŃi de prof. Delia Crişan.

Campania Antidrog

• SusŃinerea joi, 19 noiembrie 2010, a unei lecŃii deschise la clasa XIC. LecŃia a avut o mulŃime de invitaŃi: dr. Daniel Cichi – responsabilul campaniei la nivelul municipiului, un reprezentant din partea PoliŃiei de proximitate din cadrul PoliŃiei Municipiului Mediaş, psihologul şcolii prof. Nicolae Sas şi echipa Nova TV a televiziunii locale Mediaş. Ora a fost moderată de prof. Mirela Maior iar elevii Andrei Drusan şi Adrian Mureşan din clasa XIIB au susŃinut firul roşu al acesteia cu o platfor-mă PowerPoint, foarte bine sistematizată şi plină de informaŃii referitoare la aspectele abordate în lecŃie.

• Participarea echipei Colegiului Tehnic Mediensis Mediaş la „Săptămâna Tineretului Medieşan” la concursul Campaniei

Antidrog cu materiale şi desene reunite sub sloganul „Drogurile nu sunt pentru mine”. Elevul Andrei Pepelea din clasa XIA a câştigat locul II cu un colaj plin de originalitate care a ilustrat efectele nocive ale consumului de droguri în lumea marilor vedete. Echipa liceului nostru a fost alcătuită din elevii: Andrei Pepelea XIA, Adrian Mureşan XIIB, Andrei Drusan XIIB, Iudith Mareş XIIB şi Teodora Mănică XIIB.

• SusŃinerea timp de trei săptămâni a orelor de dirigenŃie după un grafic foarte bine stabilit la toate nivelele de clase de

către dr. Daniel Cichi, doctorul campaniei.


Pagina 10

Ca în fiecare an, Catedra de Istorie şi ŞtiinŃe Socio-Umane a Colegiului Tehnic „Mediensis” Mediaş în colaborare cu DirecŃia Municipală pentru Cultură, Sport, Turism şi Tineret din cadrul Primăriei Mediaş, a organizat Sesiunea Anuală de Comunicări ŞtiinŃifice dedicată Zilei NaŃionale a României. Aceasta s-a des-făşurat în data de 27 noiembrie 2010.

Sesiunea de comunicări a cuprins trei secŃiuni: • Istorie, Arheologie şi ŞtiinŃe Auxiliare • Istoria Culturii şi CivilizaŃiei • Geografie şi ŞtiinŃele mediului.

Sesiunea Anuală de Comunicări ŞtiinŃifice dedicată Zilei NaŃionale a României

Concursul de traducere Juvenes Translatores este un proiect euro-pean în care sunt angrenate instituŃii şcolare din Uniunea Europeană. Motoul sub care se regăsesc toŃi participanŃii este identic cu cel al Uni-unii Europene: „UniŃi în diversitate”, adică să avem capacitatea să înŃe-legem şi alte limbi în afara limbii materne.

Juvenes Translatores doreşte să popularizeze studiile în domeniul traducerilor şi să sublinieze nevoia crescândă de traducători, atât în instituŃiile comunitare, cât şi în Ńările europene, în general. Concursul de anul acesta s-a desfăşurat la 23 noiembrie 2010 cu participarea simultană a 3755 elevi, reprezentând 751 de şcoli din UE.

Din România anul acesta au participat 33 de instituŃii de învăŃământ preuniversitare (licee, colegii, grupuri şcolare), printre care şi Colegiul Tehnic „Mediensis”. Colegiul nostru a participat la acest concurs în ultimii doi ani consecutiv, iar anul acesta a fost reprezentat de elevii: Ciprian Cătană (XA), Bogdan Prihoi (XIA), Sebastian Lup (XIB), Cosmin Trif (XIB) şi Timea Iakab (XIIC) sub îndrumarea doamnelor profesoare Gabriela Mezei şi Angela Porime.

În 17 noiembrie 2010, domnul primar Teodor NeamŃu a avut tradi-Ńionala întâlnire cu elevii claselor a IX-a si a X-a de la colegiul nostru.

Problemele ridicate de elevi au fost diverse, de la infrastructura oraşu-lui până la modalităŃile de petrecere a timpului liber.

Întâlnirea elevilor cu primarul

Concursul de traducere „Juvenes Translatores” şi în şcoala noastră


Pagina 11

Decembrie 2010

De Moş Nicolae, lecŃie de baschet…

Luni, 6 decembrie 2010, ora 13, în sala de sport a Colegiului Tehnic „Mediensis”, am asistat la o lecŃie de baschet susŃinută de patru jucători ai echipei Gaz Metan Mediaş: Tudor Jucan, Titus Nicoară, Jarrett Howell şi Uro Velickovic.

După prezentarea regulilor de bază ale jocului de

baschet, a rolurilor fiecărui post din echipă şi după un scurt meci de baschet, a urmat o sesiune de autografe şi foto-grafii. La final a fost prezentat imnul echipei de baschet interpretat de formaŃia Zoddiac.

Proiectul “Colinde pentru bunici” a ajuns la a cincia aniversare (a debutat în decembrie 2005). Luni, 20 decembrie 2010, ora 11, pe un ger demn de o iarna adevărată, cei 28 de elevi ai clasei XC împreună cu dirig.

prof. Mirela Maior, au descins cu sufletele calde şi deschise spre Unitatea De AsistenŃă Medico-Socială Mediaş. Aici, 35 de persoane vârstnice instituŃionalizate, împreună cu personalul medical, au asistat la un program de colinde şi

poezii de Crăciun, susŃinut în limba română şi limba engleză. Din fondurile donate de către copiii clasei şi prof. diriginte s-au cumpărat fructe, dulciuri, iaurturi dietetice şi cozonaci, toate fiind apoi împărŃite tuturor persoanelor de vârsta a treia aflate în această unitate. Fiind deja “un teren cunoscut”, elevii au socializat cu “bunicii”, i-au ajutat să servească din cadourile primite şi le-au adus zâmbetul pe buze, în ochi şi inimi în pragul sărbătorilor de iarnă.

Există momente în viaŃa noastră când dorinŃa de sacru, de puritate şi apropiere de Dumnezeu ne îndeamnă la fapte bune şi sărbătorile devin chemări ale sufletului.

Pe fundalul alb pe care iarna ni-l pregăteşte în fiecare an, am adus omagiul nostru cu prilejul sărbătorii Crăciunului. Ele-

vii şcolii noastre şi-au exprimat iubirea de Dumnezeu şi bucuria cântând colinde şi interpretând o scenetă în cinstea naşterii Domnului nostru Isus Hristos! Unii dintre noi au exprimat prin formă şi culoare bucuria Naşterii Mântuitorului. La expoziŃia de pictură organizată cu acest prilej au expus elevii Seicean D., Fetean R., Iacob C., Damaris MarŃian şi Bogdan I.

Serbarea de Crăciun s-a desfăşurat marŃi, 21 decembrie 2010, sub îndrumarea prof. Ioan Mihu.

“Colinde pentru bunici”

Serbarea de Crăciun


Pagina 12

„Matematicieni celebri şi descoperirile lor” s-a intitulat ora de matematică neconvenŃională şi animată susŃinută de elevi ai claselor XC şi XIA coordonaŃi de prof. Mirela Maior.

A fost o descindere în lumea matematicii antice greceşti şi

romane şi în cea a Evului mediu francez. Într-un mod atractiv, cu informaŃii ştiinŃifice prezentate în PowerPoint şi jocuri de rol originale – Thales şi Arhimede – s-au prezentat descope-ririle şi rezultatele marcante ale unor personalităŃi complexe şi pitoreşti ale matematicii: Thales, Arhimede, Blaise Pascal precum şi teorii ale numerotaŃiei arabe şi romane.

Iată câteva instantanee surprinse în timpul serbării de Crăciun...

Proiectul “Mediaş – un model de turism durabil”

Vizita elevilor bucureşteni la Mediaş s-a desfăşurat între 14-16 ianuarie 2011 când 30 de elevi ai Şcolii Superioare Comerciale „Nicolae Kretzulescu” Bucureşti s-au aflat în ora-şul nostru pentru câteva zile pentru a se întâlni cu colegii lor de la Colegiul Tehnic “Mediensis” Mediaş. Elevii au desfăşu-rat mai multe activităŃi comune, printre care participarea la Balul Booicilor, vizitarea centrului istoric al Mediaşului sau activităŃile desfăşurate la Muzeul Municipal Mediaş.

Pe parcursul acestei vizite, profesorii coordonatori ai pro-

iectului – d-na Gabriela Dîrloman, din partea Şcolii Superioa-re Comerciale „Nicolae Kretzulescu” Bucureşti şi d-l dr. Vasile MărculeŃ, din partea Colegiului Tehnic “Mediensis” Mediaş, au participat la postul local de radio – Radio Ring Mediaş – la un interviu de promovare al proiectului.

„Matematicieni celebri şi descoperirile lor”

Ianuarie 2011


Pagina 13

„Bibicul din nou pe scenă”

La sfârşitul lunii ianuarie 2011 (28–29.01.) a avut loc cea de-a treia ediŃie a concursului „Bibicul din nou pe scenă”, orga-nizat de A.T.P. Mediaş la sala Traube.

Elevii Colegiului Tehnic „Mediensis” Mediaş, îndrumaŃi de prof. Marcela Mihai au concurat în prima zi cu piesa „D’ale

carnavalului”, obŃinând Premiul special la secŃiunea „Interpretare” atribuit elevului Bogdan Gligor. De observat prezenŃa numeroasă a trupelor de teatru de la şcolile generale din Mediaş şi din zona rurală, care au inter-

pretat cu deosebit talent rolul unor personaje celebre ale lui Caragiale, precum şi prezenŃa scăzută faŃă de anul trecut a liceelor, fiind prezente doar două licee.

Un element diferit faŃă de modul de jurizare şi de premiere de anul trecut a fost acordarea de premii speciale – pentru interpretare, pentru regie, pentru decor, etc. – nemaiacordându-se locurile I, II si III, doar Marele Premiu.

Manifestarea s-a desfăşurat în data de 19 ianuarie 2011, la Centrul de Documentare şi Informare Gaze Naturale Mediaş şi a avut ca invitaŃi trei clase de elevi ai Şcolii cu clasele I-VIII nr. 7 Me-diaş, elevi care au avut surpriza să fie antrenaŃi în jocuri de rol şi în rezolvări inedite ale unor probleme de matematică.

Elevii din cadrul Colegiului Tehnic „Mediensis” Mediaş implicaŃi

în proiect au fost următorii: clasa XC – Oana Carculea, Georgiana Cheşcheş, Bianca Drăgan, Andreea Hegheduş, Dorin Gâle, Denisa IgnuŃă, Denisa Langa, Naomi Pintea, Mihail Perneş, Alexandra Stăncescu; XIA – Andrei GânŃă, Bogdan Prihoi, Marian Matiu, Sorina Bleahu şi Ştefan Andrei.


Pagina 14

În data de 14 ianuarie 2011, elevii claselor a XII-a A, B şi C şi a XIII-a D şi E, sub coordonarea diriginŃilor – prof. Flaviu Bălăceanu, prof. Ioan Dan, prof. Vasile MărculeŃ, maistru instructor Maria Baciu şi prof. Felicia Lupaşcu – au organizat „Balul Bobocilor” destinat elevilor claselor a IX-a. Întregul ansamblu de activităŃi s-a desfăşurat la Sala Traube.

Între colaboratori s-au numărat elevi ai claselor a IX-a şi a X-a din cadrul Şcolii Superioare Comerciale „Nicolae

Kretzulescu” din Bucureşti, parteneri într-un proiect comun cu elevii Colegiului Tehnic „Mediensis”. Într-o atmosferă destinsă şi veselă, elevii au demonstrat, prin programele inspirate prezentate, talent şi imaginaŃie, care

au încântat publicul prezent.

Balul Bobocilor 2011

Februarie 2011

Atelierul de Inovare şi Creativitate MaST – „Întoarcerea la natură”

O dată cu sporirea populaŃiei globului, ce a decurs paralel cu perfecŃionarea organizării sociale şi, în special o dată cu dezvoltarea industriei, a transporturilor mecanizate din ultimele două secole, încercarea omului de a domina în lupta aspră cu natura, de a-i smulge lacom bogăŃiile ascunse, începe să aibă tot mai mult succes.

Dezvoltarea economică s-a bazat în general nu pe resurse regenerabile de energie, ci, pe energia cheltuită prin folosi-rea combustibililor fosili, neregenerabili: cărbuni, ŃiŃei, gaze naturale. În acelaşi timp, a apărut problema reziduurilor activită-Ńilor umane, care au luat proporŃii îngrijorătoare, prin acumularea lor provocând alterarea calităŃii factorilor de mediu. Aceste alterări sunt – printr-un mecanism în lanŃ – cauza inducerii unor dezechilibre în faună şi floră şi în sănătatea şi bunul mers al colectivităŃilor umane supraaglomerate, adică se repercutează negativ şi implacabil chiar asupra factorilor generatori ai schimbării calităŃii elementelor vitale.

Miercuri, 23 februarie 2011 echipa Atelierului de Inovare şi Creativi-tate MaST – „Întoarcerea la natură”, reunită în laboratorul de chimie al colegiului nostru, au abordat prima temă din calendarul de activităŃi pe care şi l-au propus: „Vopsirea fibrelor cu coloranŃi obŃinuŃi din materii vegetale”.

Arta de a vopsi şi colora a apărut, cu siguranŃă, odată cu omul, pentru satisfacerea nevoii de frumos şi de imitare a naturii. Până nu demult, singurii coloranŃi folosiŃi de oameni erau cei naturali, separaŃi din „materii prime” vegetale, animale sau minerale.

Utilizarea coloranŃilor naturali s-a făcut la început pentru ornamentarea pereŃilor cavernelor, a vaselor de lut şi abia mult mai târziu pentru vopsitul Ńesăturilor.

Cele mai vechi scrieri referitoare la coloranŃi datează din anul 2600 î.C., în China. Arta folosirii coloranŃilor avea un caracter de castă, şi se transmitea din tată în fiu, astfel încât reŃetele folosite, adevărate

procese tehnologice de extracŃie a coloranŃilor naturali, erau secrete păstrate cu sfinŃenie; de aceea, multe au dispărut odată cu meşterii care le foloseau.

În prezent se produce o mare varietate de coloranŃi şi vopsele, majoritatea sintetice. Ingredientele din aceste produse afectează sănătatea omului, producând alergii ale pielii, dureri de cap, ameŃeli, eczeme, astmă, boli respiratorii, anemie, cancere. Din acest motiv unele dintre substanŃele folosite la fabricarea vopselelor au fost deja total sau parŃial interzise.


Pagina 15

Conform programului activităŃilor cuprinse în proiectul „Mediaş – un model de turism durabil” în perioada 11-13 martie 2011, a fost efectuată la Bucureşti vizita partenerilor de la Mediaş, respectiv colectivul de 20 de elevi ai claselor a X-a B şi a XII-a C din cadrul Colegiului Tehnic „Mediensis” din Mediaş, diriginŃi prof. Delia Crişan şi dr. Vasile MărculeŃ, responsabilul de proiect din partea colecti-vului de la Mediaş.

Din echipa de proiect au făcut parte de asemenea re-

prezentanŃii instituŃiilor locale partenere, dl. Lucian Teodor Costea, directorul DirecŃiei Municipale pentru Cultură, Sport, Turism şi Tineret Mediaş, şi d-na Angelica Păucean, manager interimar al Muzeului Municipal Mediaş.

Excursia la Bucureşti a echipei de la Mediaş participantă la proiectul „Mediaş – un model de turism durabil”

SoluŃia acestei probleme o constituie însă înlocuirea vopselelor şi coloranŃilor sintetici cu cei obŃinuŃi din substanŃe naturale.

Echipa de lucru: Elevi: • Clasa IXA – Călin Botezan, Paul Florea, Andreea Morar • Clasa IXC – Marius Perti, Andreea Bunea, Raluca Alecsa • Clasa XC – Alexandra Cheşcheş, Mihail Perneş, Andra Rotar,

Andreea Hegheduş Profesori: Sanda Moldovan, Ana Bocioancă, Delia Cacovean, Delia

Crişan.

Martie 2011

Prima zi a excursiei a fost destinată întâlnirii cu membrii colectivului Şcolii Superioare Comerciale „Nicolae Kretzulescu” din Bucureşti, partenerul de la Bucureşti din proiect, format din elevii claselor a IX-a şi a X-a G, coordonaŃi de d-na prof. Gabriela Dîrloman, responsabil de proiect, prof. Manuela Mocanu-Jaber şi Camelia Panciu, diriginŃi, şi dl. prof. Lucian-Dragoş łigău, director adjunct. În cadrul întâlnirii a fost realizată analiza S.W.O.T., iar dr. Vasile MărculeŃ a prezentat con-ferinŃa Mediaş – obiective turistice.

Întâlnirea a fost urmată de vizita Muzeului NaŃional de Istorie a României (secŃiile Tezaur şi Lapidarium), centrul vechi al

Bucureştilor (Curtea Domnească) şi sediul central al Băncii NaŃionale a României (ExpoziŃia Euro). Seara s-a încheiat cu o cină ecologică organizată şi pregătită de elevii Şcolii Superioare Comerciale „Nicolae Kretzulescu”, participanŃi la proiect.

În cursul zilei a doua au fost vizitate Palatul Parlamentului, Parcul Herăstrău şi Muzeul Satului „Dimitrie Gusti”. A treia zi a fost destinată revenirii la Mediaş. Mai multe informaŃii găsiŃi pe blog-ul proiectului: http://proiect-turism-2010.blogspot.com/


Pagina 16

Amenajarea grădinii şcolii – 28 martie 2011

La această activitate au participat 20 de elevi din Echipa Ver-de de la Colegiul Tehnic “Mediensis” Mediaş. Obiectivul activităŃii a fost amenajarea grădinii şcolii, care după o iarnă lungă a avut de suferit. Ne-am propus săparea şi refacerea spaŃiului verde distrus, plantarea de flori şi efectuarea de lucrări de întreŃinere a pomilor.

Elevii din Echipa Verde au săpat grădina şi au semănat iarbă în zonele unde era necesar. Florile rămase din anul trecut au fost plivite şi au fost plantate răsaduri de noi flori. Elevii au curăŃat trandafirii şi au văruit pomii din grădină. În final, toate aleile au fost curăŃate.

Aprilie 2011

ExpoziŃie de icoane pe sticlă

Petrecem la şcoală o mare parte din zi şi este important să o facem într-un ambient plăcut atât în interior cât şi în exte-rior.Elevii sunt foarte uşor de convins să respecte lucrurile frumoase din jurul lor dacă sunt implicaŃi în realizarea acestor lucruri. Imaginea exterioară a şcolii este importantă pentru că transmite în comunitate felul de a fi al celor din interior. Prin această activitate am transmis cum suntem noi: harnici, curaŃi, atenŃi cu mediul şi ataşaŃi de şcoala în care învăŃăm.

Învierea Domnului este fundamentul credinŃei, învăŃăturii şi spirituali-tăŃii creştine, căci „dacă Hristos n-a înviat, zadarnică este atunci propovăduirea noastră, zadarnică şi credinŃa voastră”, spune Sfântul Apostol Pavel. Dacă praznicul Naşterii Domnului este, prin excelenŃă, o sărbătoare a bucuriei şi a familiei, Învierea Domnului este sărbătoarea transcendenŃei, care ne detaşează de lumea materială şi ne deschide o perspectivă nouă, o fereastră spre veşnicia nematerială.

Nu putem să înŃelegem semnificaŃia profundă a Învierii Domnului fără să parcurgem împreună cu El Drumul Crucii. Exista două moduri de a serba Paştele: unul exterior, prin care ne bucurăm alături de cei dragi de bucatele pregătite şi altul interior, duhovnicesc, care presupune trăire în Hristos.

Elevii Colegiului Tehnic ”Mediensis”, îndrumaŃi de profesorul Ioan Mihu au realizat o expoziŃie de icoane pe sticlă ce este găzduită de Bib-lioteca Municipală ”St.L.Roth” Mediaş în perioada 18 – 29 aprilie 2011.

ExpoziŃia cuprinde lucrări dedicate principalelor momente din Săptămâna Patimilor şi altor evenimente din istoria sfântă, cum ar fi Intrarea Domnului în Ierusalim, Cina cea de Taină, Răstignirea, Punerea în Mormânt, Pogorârea la iad sau În-vierea Domnului.

Au expus elevii: Tania Mija (IXC), Claudia Aldea (IXC), Daiana Seicean (IXC), Nicuşor BuŃu (IXD), Andreea Fetean (IXD), Camelia Iacob (IXF), Radu Fetean (IXF), Alexandra Lup (XIB), Damaris MarŃian (XIC), Andreea Ciorogar (XIC), Ioana Pepelea (XIIA), Ioana Bogdan (XIIE), Mirona Bîrlea (XIIIE)


Pagina 17

Zilele porŃilor deschise ale Colegiului Tehnic „Mediensis” Mediaş

Întrucât la sfârşitul ciclului gimnazial elevii au ocazia să facă prima opŃiune care le va marca puternic drumul în viaŃă, cadrele didactice sprijină elevii să-şi cunoască posibilităŃile reale şi să le raporteze la cerinŃele profilului liceului pe care vor să-l urmeze în continuare şi la solicitările profesionale pentru care urmează să se pregătească. Realitatea cotidiană ne arată că succesul în viaŃă depinde în mare măsură de informaŃiile primite în momentele alegerii profesiunii.

Colegiul Tehnic „Mediensis” Mediaş are în fiecare an un program de promovare a ofertei şcolare, program ce se des-făşoară pe parcursul lunilor aprilie-mai – sub denumirea “Zilele porŃilor deschise ale Colegiului Tehnic Mediensis Mediaş” - şi are ca scop familiarizarea elevilor şcolilor generale din Mediaş şi zonă cu specializările în cadrul cărora pot fi pregătiŃi în colegiul nostru.

Cu această ocazia elevii participă la activităŃi didactice desfăşurate într-un mod inedit, sunt introduşi în atmosfera speci-fică şcolii, cunosc cadrele didactice, vizitează şcoala şi primesc informaŃii despre oferta şcolară pe care o propunem pentru anul şcolar următor.

„Bune practici în utilizarea noilor media la clasă” – 6 aprilie 2011

Prima activitate din acest program a fost desfăşurată în 6 aprilie 2011 în colaborare cu Şcoala cu clasele I-VIII nr. 3 Me-diaş. În cadrul proiectului educaŃional „Bune practici în utilizarea noilor media la clasă”, aplicat şi în şcoala noastră, s-au folosit metode alternative de predare şi interacŃiune cu elevii, bazate pe folosirea diverselor media la clasă. Aceste activităŃi urmăresc formarea unui utilizator de media avizat din perspectiva accesării canalelor mediatice, a receptării mesajelor, eva-luării şi analizei textelor mediatice şi a producerii mesajelor tradiŃionale sau multimedia. ReprezentanŃi ai claselor a IX-a B, a X-a A şi a XI-A, coordonaŃi de prof. Manuela Bălan, prof. Daliana Lăcătuşu şi prof. Teofil Boca au prezentat în 6 aprilie 2011 două teme în cadrul acestui proiect: „Nu distruge ceea ce nu ai creat tu!” şi „EducaŃie pentru un mediu curat” având ca invi-taŃi elevii clasei a VIII-a B de la Şcoala cu clasele I-VIII nr. 3 Mediaş.

„Easter around the World” – 12 aprilie 2011

În 12 aprilie 2011 invitaŃii colegiului nostru au fost elevii clase-lor a VIII-a B şi D de la Şcoala cu clasele I-VIII nr. 4 Mediaş înso-ŃiŃi de profesorii diriginŃi. Ei au participat la o activitate pregătită de catedra de limba engleză formată din doamnele profesoare Angela Porime, Gabriela Mezei şi Crina Sincu.

Ei au fost introduşi în atmosfera specifică sărbătorilor pascale

prin intermediul elevilor din clasele a X-a A şi a X-a C care au prezentat o incursiune în tradiŃiile de paşti din diferite Ńări – „Easter around the World”.

„Pământul în Univers” – 12 aprilie 2011

Elevii clasei a VIII-a A de la Şcoala cu clasele I-VIII „George Popa” Mediaş, însoŃiŃi de directorul adjunct prof. Gheorghe Cucean şi prof. Ioan Barta, au participat în data de 12 aprilie 2011, la prezentarea proiectului „Pământul în Univers”.

Proiectul a fost realizat de elevii: Andrei GânŃă (XIA), Alin Zoltan (XC), Mihai Perneş (XC), Paul Florea (IXA), George Tufă (XC), Călin Botezan (IXA) – îndrumaŃi de prof. Teofil Boca.


Pagina 18

„Un mediu mai sănătos şi frumos” – 13 aprilie 2011

În 13 aprilie 2011 am fost vizitaŃi de elevii claselor a VIII-a A şi B de la Şcoala cu clasele I-VIII nr. 8 Mediaş, însoŃiŃi de doamna profesoară Liliana Trifa. Pentru această zi doamnele profesoare Sanda Moldovan şi Delia Cacovean au pregătit tema „Un mediu mai sănătos şi frumos”, activitate cuprinsă în cadrul concursului „Şcoli pentru un viitor verde” – ediŃia a II-a. Cu această ocazie elevii din echipa verde au prezentat diverse modalităŃi de economisire a resurselor naturale dar şi de reciclare a deşeurilor. Pentru fiecare dintre deşeurile exemplificate, elevii au realizat costume, dovedind o mare creativitate.

„ConstrucŃia imaginii personale” – 14 aprilie 2011

În data de 14 aprilie 2011 elevii de la Şcoala cu clasele I-VIII nr. 4 din Mediaş au revenit în liceul nostru – de această dată clasele a VIII-a A şi a VIII-a C – pentru a participa la o lecŃie propusă de domnul pro-fesor (dr.) Dan Sima. LecŃia a fost, de fapt, o discuŃie cu privire la im-portanta imaginii personale pentru dezvoltarea unei cariere de succes.

Întâlnirea elevilor cu primarul oraşului

În data de 29 aprilie 2011, a avut loc tradiŃionala întâl-nire a elevilor din clasa a XI-a şi a XII-a cu primarul ora-şului, d-l Teodor NeamŃu.

Această oportunitate a fost folosită de către de către

elevii clasei XIA, diriginte prof. Teofil Boca şi XC, diriginte prof. Mirela Maior, pentru a face cunoscute două proiecte aflate în lucru: „Mediaş în două cuvinte” şi „Idei Îndrăzne-Ńe” (propunere pentru transformarea unei vechi centrale termice aflate în cartierul Vitrometan într-un garaj sus-pendat).


Pagina 19

Miercuri, 11 mai 2011, în cadrul acŃiunii „Filmul de la ora 11” din cadrul Bibliotecii Municipale, elevii claselor a X-a A şi a XI-a A, sub îndrumarea profesorilor de engleză Angela Porime şi Crina Sincu, au pregătit o surpriză echipei „Buninet”.

„Misterele Londrei” este numele acŃiunii care îşi propune o încer-care de iniŃiere a persoanelor implicate în proiectul „Buninet”, în ele-mentele de cultură şi civilizaŃie britanică, respectiv frumuseŃile şi atracŃiile Londrei, mari personalităŃi britanice din toate timpurile, pre-cum şi tradiŃii, obiceiuri tipic englezeşti.

Elevii au pregătit o gamă variată de materiale care au contribuit la ineditul acŃiunii: prezentări în PowerPoint cu atracŃiile Londrei, mari personalităŃi britanice, fişe de lucru şi planşe ilustrative.

Mai 2011

Misterele Londrei

Sesiunea Anuală de Comunicări ŞtiinŃifice

Organizată de Catedra de Istorie şi ŞtiinŃe Socio-Umane, în cola-borare cu DirecŃia Municipală pentru Cultură, Sport, Turism şi Tineret din cadrul Primăriei Mediaş, Sesiunea Anuală de Comunicări ŞtiinŃifi-ce s-a desfăşurat sâmbătă, 14 mai 2011, începând cu ora 9, la sedi-ul Colegiului Tehnic „Mediensis” Mediaş.

SecŃiunile: - Istorie veche, Istorie Medie şi Arheologie - Istorie Modernă, Istorie Contemporană şi ŞtiinŃe Auxiliare - Istoria Culturii şi CivilizaŃiei - Geografie şi ŞtiinŃele mediului

Balul Majoratului 2011

Balul Majoratului 2011 a avut loc la Sala Traube din Mediaş în data de 6 mai 2011 şi a fost organizat de elevii claselor a XI-a, îndrumaŃi de profesorii diriginŃi Teofil Boca, Sanda Moldovan, Delia Cacovean şi Maria Faur.

Desfăşurat sub semnul surprizelor, care au

reprezentat tema balului din anul acesta, specta-colul s-a bucurat de succes mai ales datorita nu-merelor prezentate de concurenŃi şi a probei de karaoke.


Pagina 20

Anul european al voluntariatului

Sub egida „Anului european al voluntariatului”, DirecŃia Municipală pentru Cultură, Sport, Turism şi Tineret din cadrul Primăriei Mediaş a organizat în cadrul „Săptămânii NaŃionale a Voluntariatului” (9-13 mai 2011) o serie de activităŃi de vo-luntariat.Elevii Colegiului Tehnic Mediensis au participat vineri, 13 mai 2011, la două astfel de acŃiuni: „CreaŃie vestimentară din materiale reciclabile” şi „Sloganuri pentru colectarea selectivă a deşeurilor”.

AcŃiunea „CreaŃie vestimentară din materiale reciclabile” s-a concretizat printr-o paradă originală a costumelor realizate din diferite materiale reciclabile (capace PET, CD-uri şi DVD-uri, saci menajeri, diferite produse de unică folosinŃă din mate-rial plastic, hârtie, etc.)

Modelele originale au fost prezentate de elevele: Adriana CreŃu (XA), Ioana Alexandra Horhoiu (XA), Ana Maria Popa (XA), Ioana Cosmina Podar (XA), Denisa ViŃel (XA), Andreea Ignătescu (XA), Denisa Cheche(XC), Georgiana Cheşcheş (XC), Denisa Langa (XC) şi Ionela Zereş (IXB).

Au obŃinut „Diploma de merit” pentru costumele realizate elevele Adriana CreŃu şi Ioana Cosmina Podar. Elevele au fost îndrumate de doamnele profe-soare Sanda Moldovan şi Delia Cacovean.

La concursul „Sloganuri pentru colec-tarea selectivă a deşeurilor” elevii şcolii noastre au participat cu planşe realizate de elevii Mihai Petrean, Raul Zaharia, Vlad Matei, Alexandru Zgăbei şi Ionela Zereş, toŃi elevi în clasa IXB.

„Diploma de merit” pentru „Cel mai frumos slogan” a revenit elevului Vlad Matei. Elevii au fost îndrumaŃi de prof. Delia Crişan. Pentru participarea la aceste acŃiuni de voluntariat au mai obŃinut diplome elevii: Vlad Matei, Raul Zaharia, Denisa Langa şi Georgiana Cheşcheş.

Alegeri pentru Consiliul local al tinerilor

În perioada 28 aprilie – 16 mai 2011, în cadrul Colegiului Tehnic Mediensis Mediaş au avut loc alegeri pentru Consiliul local al tinerilor din Municipiul Mediaş.

Acestea s-au desfăşurat după următorul calendar: 1. S-a stabilit componenŃa Biroului electoral de circumscripŃie, format la noi în şcoală din 14 membri (număr egal cu cel

al numărului de clase de a IX-a şi a X-a) 2. Întocmirea dosarelor de candidatură şi depunerea candidaturilor 3. Prezentarea candidaturilor în faŃa tuturor elevilor claselor a IX-a şi a X-a, a reprezentanŃilor Primăriei Mediaş, a consi-

liului profesoral şi a reprezentanŃilor mass-media (Nova TV) 4. Desfăşurarea campaniei electorale (afişe, întâlniri cu colegii, susŃinerea programului electoral, etc.) 5. Instruirea membrilor B.E.C. pentru desfăşurarea votării 6. Votarea propriu-zisă – 16 mai 2011.


Pagina 21

În tot acest proces amplu au fost implicaŃi ca şi coordonatori d-nele Alina Ştefan şi Sonia Moldovan din partea Primăriei Mediaş, prof. Ana Bocioancă – dir. Adj. al Colegiului Tehnic Mediensis, prof. Mirela Maior – consilier educaŃional al Colegiu-lui Tehnic Mediensis şi elevii Mădălina Nicolae – Liderul elevilor din Colegiul Tehnic Mediensis şi Marius Anciu – membru in Consiliul local al elevilor.

Au candidat următorii elevi: • Claudiu Kiss IXA • DoriŃa Nicula IXC • Cosmina Nenciu IXD • Diana Vulea XA • Raluca Roşca XB • Georgiana Cheşcheş XC CandidaŃii care au întrunit cel mai mare număr de voturi

şi care vor face parte din Consiliul local al tinerilor Mediaş sunt:

Raluca Roşca – 197 voturi Georgiana Cheşcheş – 190 voturi Claudiu Kiss – 171 voturi Diana Vulea – 151 voturi Cosmina Nenciu – 133 voturi.

În data de 20 mai 2011, elevii Andreea Liliana Zoltan şi Cristian HoraŃiu Bonhai din clasa a XII-a C au participat la faza judeŃeană a Sesiunii de Comunicări şi Referate ale Elevilor. Eleva Andreea Liliana Zoltan s-a calificat la faza naŃională. Acti-vitatea elevilor participanŃi a fost coordonată de dr. Vasile MărculeŃ.

Sesiunea de Comunicări şi Referate ale Elevilor

Festivitatea de absolvire a claselor a XII-a

ÎmbrăcaŃi în robele tradiŃionale, albas-tre-aurii, absolvenŃii Colegiului Tehnic „Mediensis” Mediaş au străbătut străzile oraşului într-o atmosferă festivă, împodobiŃi cu ghirlande de frunze de stejar şi flori. Festivitatea de absolvire a claselor a XII-a s-a desfăşurat într-un cadru emoŃionant în data de 27 mai 2011, la sala Traube din Mediaş. AbsolvenŃii au sărbătorit această zi importantă din viaŃa lor alături de părinŃi, prieteni, colegi şi de profesorii care i-au îndrumat pe parcursul celor patru sau cinci ani de liceu.

Tuturor absolvenŃilor le dorim mult no-roc!


Pagina 22

În data de 26 mai 2011 a avut loc la I.S. J. Sibiu, faza finală a concursului „Atelier de Inovare şi Creativitate MaST” la care au participat cele două echipe ale şcolii însoŃite de prof. Delia Cacovean, Mirela Maior şi Dan Sima.

Elevii noştri şi-au prezentat lucrările, şi-au susŃinut argumentaŃia şi au făcut foarte bine faŃă emoŃiilor competiŃionale în faŃa unei comisii care a avut în componenŃa sa profesori universitari.

Proiectele prezentate de şcoala noastră au fost: „Idei îndrăzneŃe, realizări inspirate” şi „Întoarcerea la natură”. Echipa proiectului „Idei îndrăzneŃe, realizări inspirate” are următoarea componenŃă: dir. prof. Corina Tănase, prof. Mirela

Maior (profesor matematică), prof. Teofil Boca (profesor fizică), prof. (dr.) Dan Sima (profesor TIC) şi elevii Raluca Roşca, Denisa IgnuŃă, Naomi Pintea, Alexandra Stăncescu, Oana Carculea, Alin Zoltan, Andrei GânŃă, Marian Matiu, Bogdan Prihoi şi Ştefan Stoica.

Proiectul „Idei îndrăzneŃe, realizări inspirate” propune utilizarea şi transformarea clădirii unei vechi centrale termice de

cartier şi perimetrul înconjurător, într-un ansamblu de parcări supraetajate şi a unui spaŃiu verde de recreere. Proiectul odată realizat va ameliora problema parcărilor în cartierul Vitrometan, va descongestiona aleile dintre blocuri

sufocate in prezent de maşini si gunoaie şi va oferi copiilor/familiilor un nou spaŃiu de joacă şi o imagine local urbană ameli-orată.

Echipa proiectului „Întoarcerea la natură” este alcătuită din: dir. adj. Ana Bocioancă, prof. Sanda Moldovan (profesor

chimie), prof. Delia Cacovean (profesor biologie), prof. Delia Crişan (profesor TIC) şi elevii: Călin Botezan, Paul Florea, Lau-ra Molnar, Raluca Alexa, Andreea Bunea, Marius Petri, Mihail Perneş, Andra Rotar, Andreea Hegheduş şi Georgiana Cheşcheş.

Proiectului „Întoarcerea la natură” propune o nouă abordare a problematicii protejării şi conservării mediului. În cadrul

lucrărilor desfăşurate s-a urmărit obŃinerea practică a unor produse bio, cât mai apropiate de natură, utilizând extracte şi grăsimi vegetale. Atât coloranŃii sintetici cât şi săpunurile comerciale conŃin o serie de substanŃe care pun în pericol sănăta-tea pielii. SoluŃia acestei probleme o constituie înlocuirea coloranŃilor sintetici şi a săpunurilor obŃinute industrial cu cele obŃi-nute din materiale naturale.

Împreună cu elevii s-au sintetizat informaŃii obŃinute dintr-o largă varietate de surse bibliografice şi s-au conceput noi metode de obŃinere în laborator, din materii vegetale, a unor produse bio – coloranŃi şi săpunuri.

Echipele celor două proiecte au fost felicitate şi răsplătite cu premii speciale.

Concursul „Atelier de Inovare şi Creativitate MaST”


Pagina 23

Sâmbătă, 12.03.2011, trei dintre elevii clasei a XI-a C (Anamaria Agrădinăriței, Andreea Comiza, Alexandru Prața), înso-ŃiŃi de prof. coord. Melania Oancea, au participat la olimpiada judeŃeană a disciplinelor Tehnice, profil Servicii, Domeniul Economic-Administrativ.

Elevii au obŃinut rezultate notabile:

♦ Locul III – elevul Alexandru PraŃa ♦ MenŃiune pentru eleva Anamaria Agrădinăriței.

Elevii au fost pregătiŃi la materiile de specialitate de către prof. Melania Oancea şi prof. Alina Veronica Rusu. În data de 12 martie 2011, la Colegiul Textil din Sibiu s-au desfăşurat Olimpiada Tehnică şi Concursul profesional în

domeniul textile, etapa judeŃeană. De la Colegiul Tehnic Mediensis au participat elevele: ♦ Alina Baciu si Madalina Tanko – cls. XIC – an de completare, calificarea ConfecŃioner produse textile, ♦ Ana Maria Avram si Andreea Forgaci – cls. XIID – liceu ruta progresivă, calificarea Tehnician în industria textilă, ♦ Viorica Gombar si Loredana Zirbo, cls. XIIID – liceu ruta progresivă, calificarea Tehnician în industria textilă.

Elevele au fot pregătite de prof. Cornelia Hanes, Felicia Lupascu, Delia Crisan şi Maria Baciu. Rezultatele obŃinute au fost următoarele:

♦ Mădălina Tanko - Locul I ♦ Alina Baciu, Ana Maria Avram, Andreea Forgaci, Viorica Gombar – MenŃiune.

Le felicităm şi le dorim succes în continuare!!!

Rezultate şcolare - An şcolar 2010-2011


Pagina 24

EVENIMENT

SES – FundaŃia industriei germane pentru cooperare internaŃională – a fost înfiinŃată în anul 2003 şi este finanŃată de Ministerul Cooperării Economice şi al Dezvoltării (BMZ) din Germania. FundaŃia oferă experŃi profesionişti voluntari care au finalizat viaŃă activă profesională, şi asigură asistenŃă şi consultanŃă atât în străinătate cât şi în Germania.

FundaŃia oferă celor interesaŃi de pensionare din Germania ca în calitate de Senior ExperŃi voluntari să promoveze edu-

caŃia şi formarea profesională a elevilor, profesioniştilor şi managerilor. Aceştia oferă asistenŃă şi consultanŃă în diferite do-menii de activitate, sistem care este în avantajul tuturor părŃilor implicate.

FundaŃia oferă servicii gratuite de consultanŃă, cursuri de perfecŃionare, asistenŃă, prin intermediul unor experŃi în toate

domeniile de activitate iar din decembrie 2005, SES a iniŃiat, în colaborare cu FundaŃia Robert Bosch, programul ”Noi iniŃia-tive pentru elevi”. ExperŃii Seniori au sarcina de a oferi în şcoli – în plus faŃă de programul şcolar – cunoştinŃe profesionale specifice şi în mod deosebit practica din experienŃa de viaŃă profesională. În această acŃiune se au în vedere liceele şi cole-gii profesionale.

Programul “SES — Senior Experten Service”

În cadrul programului şcolar, Seniori experŃii îşi desfăşoară activitatea, consoli-dează competenŃa socială şi motivaŃia de a învăŃa în următoarele domenii:

• InterfaŃa şcoală şi locul de muncă în condiŃii europene, schimburi instituŃionale peste graniŃă;

• Tehnică şi tehnologie în profesii ale agriculturii, silviculturii, alimentaŃie publică, mecanică, electronică, robotică, proiec-tare pe calculator, construcŃii, etc.;

• Instruiri vocaŃionale specifice confecŃiilor, textilelor şi prezentarea produselor spre vânzare, • Servicii (hoteliere, alimentaŃie publică, restaurante – bucătarii din restaurante, meniuri europene, ospătării, comerŃ ali-

mentar etc.), • Promovarea limbilor străine în specificul serviciilor de alimentaŃie publică şi hoteluri, • Instruirea managementului şcolar în spirit european precum şi al profesorilor în sistem metode de predare didactica-

moderator, • Consolidarea competenŃelor interculturale.

Implementarea programului în cadrul Colegiului Tehnic Mediensis Mediaş

Una dintre preocupările şcolii noastre se referă la dezvoltarea abilitaŃilor de viaŃă ale elevilor. În acest sens, anul şcolar trecut s-a finalizat la nivelul claselor a IX-a, un proiect pilot cu tema „InteracŃiunea cu mediul bancar”, care a avut la bază o analiză a nevoilor extrem de concretă. Elevii au învăŃat cum se completează corect un cec, ce este un credit, ce presupune statutul de creditor şi debitor, cum se calculează dobândă, şi cum se folosesc corect cardurile electronice (ATM)-urile.

În acest an şcolar, finalizăm o altă abordare a abilitaŃilor de viaŃă ale elevilor prin intermediul a doi experŃi ce aparŃin fun-

daŃiei SES (Senior Experten Service) Bonn, Germania, finanŃata de Ministerul Cooperării Economice şi al Dezvoltării din Germania. În baza contractului semnat între cele două părŃi, fundaŃia SES şi Colegiul Tehnic “Mediensis”, timp de 20 de zile cei doi experŃi au desfăşurat la nivelul claselor a XI-a şi a XII-a, activităŃi teoretice şi practice în colaborare cu cadrele didac-tice ale şcolii.

COLEGIUL TEHNIC «MEDIENSIS»

MEDIAŞ

Pagina 25

Primul proiect are ca motto: „LEARNING BY DOING”, şi îşi propune să ne prezinte câteva reguli simple, dar importante pe care trebuie să le respectam atunci când vrem să realizam o armonie între coafură, machiaj, vestimentaŃie, fizionomie şi personalitate.

InformaŃiile predate de către expert s-au regăsit într-un spectacol educativ de modă realizat de către elevi (grupul Ńintă

vizat). A fost facil să pregătim locaŃia desfăşurării acestei acŃiuni, pentru că arhitectura şcolii o permite, şcoala noastră fiind una dintre cele mai frumoase din oraş.

Am avut şi invitaŃi la acest spectacol, reprezentante ale Consiliului Local, ale Inspectoratului Şcolar JudeŃean Sibiu, re-

prezentanta comitetului de părinŃi, ale firmelor partenere şcolii, reprezentante ale Primăriei, alături de elevii şi profesorii noştri.

Al doilea proiect, coordonat de cadrele noastre didactice în colaborare cu cel de-al doilea expert, are ca domeniu de

abordare mediul economic, mai precis calitatea serviciilor şi grija faŃă de consumatori. În timpul celor trei săptămâni au fost organizate mai multe şedinŃe de lucru la nivelul şcolii, cu profesorii noştri şi repre-

zentanŃi ai agenŃilor economici, la nivelul I.S.J. Sibiu, cu d-na Marta Clemens, inspector general adjunct în care au fost dez-bătute realităŃile învăŃământului tehnic românesc sau am fost familiarizaŃi cu sistemul de învăŃământ vocaŃional din Germa-nia. Elevii noştri au fost extrem de activi, motivaŃi, implicaŃi, iar bucuria şi efervescenŃa lor ne-au adus multa mulŃumire. Sunt motive întemeiate să consideram Programul cu SES Germania un succes şi să felicităm pe toŃi cei implicaŃi: elevi şi profe-sori.

Încă o dată, Colegiul Tehnic „Mediensis” îşi demonstrează capacitatea de a transforma o oportunitate într-o experienŃă

de viaŃă generatoare de progres.

Director Prof. CORINA TĂNASE


Pagina 26

ContribuŃii ale elevilor

Reverie

Mă uit si visez Pe un câmp verde şi frumos O floare sare sprinŃară Mă uit şi mă-ndrăgostesc În lumina ei de primăvară. Îmbătat de mirosul florilor Culeg una cate una, Mă uit o clipă la ea Şi-o admir într-una. Aştept, aştept, aştept... O alta să răsară. Deodată, lângă ea, Un crin se strecoară. Într-un buchet frumos Le-nmânunchez pe toate, Să le ofer cu drag cuiva, Sufletului meu, aproape.

Doar eu şi tu… Sub un clar de lună Vreau să te-ntâlnesc Să fim iar împreună Şi-aş vrea să te iubesc! Să fim doar noi doi, Luna, stelele si noi. Să uităm de tot ce-i rău … Măcar o clipă, doresc eu. Doamne, fă iară ceva Ca amintirile despre ea Să nu le pot nicicând uita Şi să mă gândesc la ea! Dar te aştept, iubire, Şi cred mereu în tine; Sunt singur pe pământ Doar eu cu al meu gând.

O, frumoasa mea! O, frumoasă mai eşti! Şi în soare tu sclipeşti! Te simt in sufletul meu, Te visez aproape mereu! O, frumoasă mai eşti! Suavă ca un înger din poveşti, Cu aripi albe tu zbori Luându-mă cu tine în zori. O, frumoasă mai eşti! Asemeni unei zâne din povesti! Se spulberă o lume întreagă; Eu te iubesc, te doresc, draga!

PAUL FLORIN FLOREA (clasa IXA)


Pagina 27

A Special Feeling

Love is the emotion of strong affection and personal attachment. In philosophical context, love is a virtue representing all of human kindness, compassion, and affection. In religious context, love is not just a virtue, but the basis for all being (God is love), and the foundation for all become law (Golden Rule). Love may also be described as actions towards others (or oneself) based on compassion. Or as actions towards others based on affection.

The word love can refer to a variety of different

feelings, states, and attitudes, ranging from generic pleasure (I loved that meal) to intense interpersonal attraction ("I love my partner"). "Love" can also refer specifically to the passionate desire and intimacy of ro-mantic love, to the sexual love of eros (Greek words for love), to the emotional closeness of familial love, or to the platonic love that defines friendship, to the profound oneness or devotion of religious love.

The word "love" can have a variety of related but dis-

tinct meanings in different contexts.

Often, other languages use multiple words to express some of the different concepts that English relies mainly on "love" to encapsulate. Although the nature or essence of love is a subject of frequent debate, different aspects of the word can be clarified by determining what love isn’t.

As a general expression of positive sentiment (a

stronger form of like), love is commonly contrasted with hate (or neutral apathy); as a less sexual and more emo-tionally intimate form of romantic attachment, love is com-monly contrasted with lust; and as an interpersonal rela-tionship with romantic overtones, love is sometimes con-trasted with friendship, although the word love is often applied to close friendships.

Love is sometimes referred to as being the

"international language", overriding cultural and linguistic divisions.

ANDREEA ZOLTAN (clasa XIIC)

RAUL ZAHARIA (clasa IXB)


Pagina 28

Hermann Oberth s-a născut la Sibiu în anul 1894. Încă din copilăria sa a fost atras de ştiinŃa rachetelor si a astro-nauticii citind cărŃile lui Jules Verne („De la Pământ la Lu-nă” şi „Călătorie în jurul Lunii”).

Ca aproape toate geniile, el şi-a demonstrat înclinaŃiile încă de pe vremea când urma cursurile Şcolii din Deal din Sighişoara, perioadă în care în loc să se axeze pe temele şcolare, a făcut tot felul de invenŃii, din ce în ce mai bune, la vârsta de 14 ani elaborând schiŃa unei rachete, preconi-zând folosirea combustibililor lichizi pentru acest tip de vehicul interplanetar.

Astfel, Hermann Oberth a realizat că deşi combustibilul rachetei se consumă, prin aceasta reducându-se masa rachetei, continuă totuşi să existe un rezervor care conŃi-nea combustibilul consumat, acesta nemaifiind util din punct de vedere funcŃional. Hermann a ajuns, în mod in-dependent, să inventeze conceptul de ardere în etape a combustibilului.

Terminându-şi studiile elementare, în anul 1912 devine student la medicină, la Universitatea din Munchen şi parti-cipă la Primul Război Mondial ca medic militar. Această experienŃă îl face să realizeze că nu vrea să devină me-dic, întorcându-se la aceeaşi Universitate, dar urmând să studieze fizica.

În 1922, lucrarea sa de doctorat despre ştiinŃa rachete-lor a fost respinsă, fiind considerată utopică. Lucrarea a fost totuşi tipărită folosind fonduri private şi a produs con-troverse în presă. Hermann a comentat ulterior că s-a abŃinut, în mod deliberat, să scrie o altă lucrare de docto-rat, cu scopul declarat de a deveni un om de ştiinŃă mai valoros decât cei care i-au respins-o, chiar fără a fi recu-noscut de aceştia. Oberth a fost un critic al sistemului de învăŃământ al vremii, comparându-l cu o maşină cu faruri-le aŃintite înapoi, lipsită de viziune de viitor.

În 1923, Hermann Oberth a publicat cartea „Racheta în spaŃiul interplanetar”, iar în 1929, „Moduri de a călători în spaŃiu”. În anii 1928-1929, Hermann a lucrat la Berlin în calitate de consultant ştiinŃific la primul film din istorie cu acŃiune care se desfăşura în spaŃiu: „Femeile de pe Lună”. Filmul a fost produs de UFA – Film Co., în regia lui Fritz Lang şi a avut un succes enorm în popularizarea noii ştiin-Ńe a rachetelor.

Tot în anul 1929, Hermann Oberth a lansat prima sa rachetă cu combustibil lichid (Kegelduse) asistat de stu-denŃii de la Universitatea Tehnică din Berlin (printre care şi Wernher von Braun).

Potrivit celui mai cunoscut biograf al lui, Hans Barth, în anul 1930, Oberth obŃine prima expertiză oficială pentru motorul mic de rachetă - duza conică.

TIMEEA JAKAB Colegiul Tehnic Mediensis Mediaş

MIHAELA CĂPĂłÎNĂ şi ANA-MARIA VĂCARU Colegiul NaŃional I. L. Caragiale, Bucureşti)

Coord. dr. Vasile MărculeŃ

drd. Ioan MărculeŃ

Hermann Oberth

Câteva luni mai târziu, sub îndrumarea discipolilor lui Oberth, Rudolf Nebel şi Klaus Riedel, se construieşte, la Berlin – Reineckendorf, primul rachetodrom din lume. Lu-crările lui Oberth sunt traduse în limba rusă, de unul dintre asistenŃii săi. La Leningrad, ruşii demarează cercetările în domeniul zborurilor cosmice, iar cărŃile lui Konstantin E. Ziolkowski (1857- 1935), neluate în seamă la prima apari-Ńie, sunt reeditate şi popularizate.

Hermann Oberth s-a retras în 1962, la vârsta de 68 de ani. Criza petrolului din 1977 l-a făcut să se concentreze asupra surselor alternative de energie, aceasta ducând la concepŃia planului unei centrale eoliene. Principalele sale activităŃi, după ce s-a retras, au fost însă legate de filoso-fie, Hermann Oberth mai scriind încă nişte cărŃi legate de acest subiect.

Hermann Oberth s-a stins din viaŃă la 28 decembrie 1989, la vârsta de 95 de ani, la Feucht.

După moartea sa, s-a deschis la Feucht „Muzeul SpaŃi-al Hermann Oberth”, unde cercetările sale şi rezultatele acestora sunt disponibile publicului, iar la Mediaş, în casa în care a locuit savantul, a fost amenajată „Casa memoria-lă Hermann Oberth”. De asemenea, liceul german în care a învăŃat îi poartă numele. Societatea Hermann Oberth pe de altă parte aduce laolaltă oameni de ştiinŃă, cercetători şi astronauŃi din toată lumea pentru a-i continua opera.


Pagina 29

Componente ale societăŃii franceze prezente în poezia lui François Villon

La sfârşitul primăverii sau la începutul verii anului 1431 sau, aşa cum se exprima unul editorii operei sale, „la răscrucea dintre Evul Mediu şi Renaştere, la capătul cumplitului război de o sută de ani dintre FranŃa şi Anglia. În anul în care Ioana d’Arc îşi împlinea jertfa în PiaŃa Mare, a Târgului din Rouen, la cumpăna acelor vremuri tulburi, în care, din mâlul lumii şi culturii feudale agonizate răsăreau bunele vestiri ale unei noi spiritualităŃi, în Paris se năştea François Villon”.

A avut o viaŃă tumultoasă şi un sfârşit învăluit în mister. Cel considerat de Clement Marot de Cahors drept „cel mei bun poet parizian din câŃi se află”, părăsea pentru ultima oară Parisul la 8 ianuarie 1463 „şi…atât se mai ştie despre omul Villon. La 32 de ani, – vârstă la care s-au stins din viaŃă mulŃi dintre oamenii mari ai pământului, – dispare undeva unde nimeni nu i-a mai putut afla urmele”.

Studierea paginile Testamentelor poetului francez, ne relevă, în primul rând, o critică virulentă adusă îndeosebi categoriilor sociale de rang înalt. Concomitent, fiind descrisă şi viaŃa păturii joase a populaŃiei, din care făcea parte şi el. Îndreptându-ne atenŃia asupra puŃinelor date pe care le avem despre părinŃii săi, observăm că François Villon nu aminteşte numele lor, deşi, toŃi ceilalŃi eroi ai săi sunt consemnaŃi cu numele şi poreclele lor cât şi cu atribuŃiile lor sociale.

Testamentul cel Mare spre exemplu, debutează cu propriul portret, o fină ironie la adresa propriei persoane, dar şi o prezentare sintetică a propriei sale vieŃi. La cei treizeci de ani, ce-i drept, / deşi-am băut întreg amarul, / nu-s nici prea tont, nici înŃelept – / în ciuda relelor cu carul / ce mi le-a socotit varvarul / Episcop Thibault d’Aussigny”, scrie poetul.

Dincolo de rezonanŃa versurilor, se simte teama celor care înfruntă legea făcută de cei mari. Vastele domeni socia-le în care pătrunde poetul nu ezită să se deosebească prin situaŃii conflictuale şi comportamentale. Cel mai des prezentată este atmosfera închisorii Chatelet şi a judecătoriei, pe unde francezul apărea des. Vorbeşte despre grefieri ai tribunalului ecleziastic, care contribuiau şi ei la creşterea unor anumite datorii neachitate, sau la amanetarea unor buniri care nu le aparŃineau, afirmând că ”află că în sărăcie virtutea tace şi calea cinstei nu se ştie”.

Tot aici apar şi apărătorii amatori, profitori, care cereau mai puŃini bani, dar nu garantau şi obŃinerea unor rezulte pozitive procesele în care pledau. Pe aceştia poetul îi ironizează, luându-şi ca exemplu propriul avocat: „Iar celui ce mi-e advocat, Guillame Charrau, ii fac un dar, deşi-i şnapan bogat săracul tesacul meu”.

De ironie acidă au parte consilierii şi anchetatorii. Majoritatea acestora aveau denumiri hazlii, ironice, care îi repre-zentau în procesele scandaloase la care făceau faŃă cu greu.

Nici clerul nu scapă pamfletul său. Din rândul acestuia, sunt prezentaŃi călugării cerşetori numiŃi carmi, datorită calităŃii lor de membri ai ordinul Cavalerilor Muntelui Carmet. „Las celor Patru Cerşetori... bucate drese în unsori”, scrie poe-tul ironizând înclinaŃiile gurmande ale acestora.

ReprezentanŃii clerului înalt au parte de un tratament identic din partea poetului François Villon. Între cei persiflaŃi se numără unii papi precum Nicolae al V-lea sau Celestin al V-lea, duhovnici lor, capelani, episcopii, care aveau o situaŃie materială bună. Viciile şi decăderea morală acestora, defectele lor sunt evidenŃiate şi criticate cu brutalitate.

Războiul de o sută de ani, lăsase în urma lui o stare de sărăcie în întreaga FranŃă. Victimele acestuia, începând cu ostaşii şi micii nobilii şi sfârşind cu săracii Ńării, aveau de ales între a muri de foame sau a ucide pentru supravieŃuire.

SituaŃia dificilă determină apariŃia unor bande a defavorizaŃilor. O astfel de asociaŃie apărută în această perioadă şi în contextul social-economic şi politic arătat este o aşa-numita organizaŃie FrăŃia Scoicarilor, ai cărei membrii erau uniŃi prin mai multe cauze comune, care defineau sărăcia. François Villon, în calitate de membru al său împarte cu tovarăşii săi multe bune şi rele, participând la „lovituri”, alături de această „frăŃie”.

Treptat, situaŃia economică a FranŃei s-a mai îmbunătăŃit având ca urmare consolidarea burgheziei orăşeneşti, formată îndeosebi din comercianŃi şi meşteşugari, grupaŃi în bresle. În rândurile acestei burghezii în ascensiune, intrau meş-teşugarii, precum măcelarii, brutarii, vânzătorii, cârciumarii, dar şi negustorii care erau cei mai numeroşi.


Pagina 30

Aceştia aveau un staroste, care se ocupa de conducerea afacerilor. La rândul lor, blănarii şi postăvarii aveau şi ei un rol important, atât în producŃia meşteşugărească, cât şi în comerŃ, la fel ca şi secretarii particulari ai regelui, care deŃi-neau controlul asupra principalelor centre sau puncte comerciale.

Burghezii sunt prezentaŃi deseori în poezii pentru eficacitatea lor în orice domeniu, dar şi ironizaŃi pentru lăcomia, dar şi pentru moravurile lor uşoare: „Pe meşterul Jacques James cel pe hapsân de bani, i-aş da şi parohia mea, dar nu-i plac dreptele canoane, iar la spovada lui ar vrea doar cameriste şi cucoane”.

Nu au scăpat atenŃiei poetului francez marile momente ale istoriei contemporane a FranŃei. Ca urmate, printre ver-surile acestea descriptive, se strecoară şi cele referitoare la încoronarea lui Carol al VII-lea. Condus de Ioana d’Arc, la Reims, acesta era recunoscut drept rege legitim al FranŃei.

François Villon, se învârtea printre curteni linguşitori şi domniŃe răsfăŃate cu bunătăŃi, carel priveau de sus, dar era acceptat datorită admiraŃiei ducelui pentru poezia lui. Acest lucru îl face să-şi reamintească cu nostalgie de alte personaje ale epocii, diferite de cele întâlnite: „Unde-i al treilea Calixte, şi ultimul cu acest patron, ce patru ani fiu de papalist, Dar Alphonse rege-n Aragon, sau blândul duce de Bourbon... şi Carol şapte bunul domn”. Opera lui e plină de amintiri mai mult sau mai puŃin plăcute, legate de oamenii întâlniŃi în viaŃă, fie de întâmplările prin care a trecut. Cea mai cumplită amintire, care-i răzbate sufletul şi mintea este acea a încarcerării sale la Mehun.. Aceasta are ca urmare o caracterizare sinistră a episcopului Thibault d’Aussigny, pe care îl atacă verbal în Testamentul cel Mare. Înaltul prelat este „varvarul Episcop Thibault d’Aussigny”, în timpul detenŃiei poetului acesta „a fost o fiară”. Descrie regimul înfiorător al închisorii episcopale prin versuri, arătând cu dezgust tratamentul inuman de acolo, cu pâine amară şi apă, la care erau supuşi deŃinuŃii, scriind că „Har Domnului şi lui Thibault / că m-a umflat cu apărie şi pere pe stomacul gol. / Hrănitu-m-a cu pâine amară / şi apă chioară, vara toată”. François Villon era un participant fidel la petrecerile bogate în vin şi mâncare, fapt care-l pune în contact cu o lume pestriŃă dar şi periculoasă, care-i oferă însă alte subiecte scrierilor sale satirice. Între alŃii, îi răsare în minte figura lui Jehan Cotard, un procuror la Dicasteria Parisului, adică Tribunalul ecleziastic, în faŃa căruia apăruse de căteva ori, dar care nu i-a fost potrivnic.

Persoanele rău-făcătoare, care populează opera lui Villon (hoŃii, puşcăriaşii, vagabonzii) greu scăpau nepedepsite. Armata îşi făcea apariŃia, ori de câte ori era chemată. Jandarmii, sergenŃii şi conducătorii oştilor erau gata să apară la orice conflict, sau delict. Călăul era declarat oficial de către conducătorii oştilor şi acŃiona la ordin fără milă. Villon ironizează subtil această stare de lucruri cu versurile: „Dar nu i-au pus gând rău nici lui... nici măcar călăului la fel de blând..., bată-l norocul”.

Poetul francez avea o serie de relaŃii, chiar prietenii, care-l puteau ajuta în desele probleme pe care le avea. Îl cu-noştea pe Robert d’Estouveille, marele prevot al Parisului, ca şi pe o serie de consilieri de la Curtea Parlamentului. Mai cu-noştea pe anchetatorul Jehan Mautainet, negustori de vază, notabilităŃi, mari seniori, procurori, sergenŃi, arcaşi şi chiar pe căpitanul lor. Se considera magistru în arte. Ca urmare se învârtea Ńntr-un cerc vast de scriitori, poeŃi alŃi magiştrii în arte care îl susŃineau, dar îl şi criticau deseori. Lumea feminină în anturajul căreia poetul îşi petrecea timpul adesea, era diversificată. Tinerele cu comportamente imorale, invadau Parisul în acele vremuri tulburate de războaie. Micile negustorese sau meşteşugărese, tinerele şi draguŃele burgheze, darnice şi serviabile nu ezitau să ofere servicii exclusive. Această realitate este confirmată de cuvintele pe care poetul le atribuie unei tinere dezamăgite în dragoste, care nu se sfieşte să îşi acuze iubitul „Te-ai priceput ca să-mi îngropi mândreŃea care a fermecat dieci şi negustori şi popi”.

În tumultoasa sa viaŃă, François Villon a trecut prin multe încercări grele ale vieŃii. Datorită relaŃiilor sale din înalta societate, a reuşit să scape de spânzurătoare, chiar să-şi scurteze sau uşureze sentinŃele tribunalului. Are de partea lui, de cele mai multe ori poporul, putea să i se adreseze direct regelui spre a-şi salva viata de la răcoarea şi întunecimea temniŃei. Dincolo de tonul pe care îl imprimă fiecăreia din creaŃiile sale, dincolo de veselie şi durere, de răutate şi mărinimie, de teama împinsă până la groază şi speranŃă „François Villon rămâne pururi el însuşi în apele tulburi ale acelor vremuri, şi proiectat peste intregul lor peisaj moral”. Poetul a căutat să închege în versuri şi rime o viaŃă atât de zbuciumată ca a Ńării lui din prima jumătate a secolului al XV-lea. Având un caracter istoric-social, datorită personajelor diverse întâlnite în versurile lui, şi a situaŃiilor înfăŃişate, acestea sunt, în ultimă instanŃă, o reflectare a societăŃii franceze însăşi.


Pagina 31

Impactul răscoalei lui Horea în valea Târnavei

În iarna anului 1784 Transilvania a fost zguduită de puternica răscoală Ńărănească condusă de Horea, Cloşca şi Crişan. Precedată de alte mişcări sociale din diferite zone ale Imperiului Habsburgic – din Boemia, Bihor, Banat, CroaŃia etc. – răscoala Ńăranilor din Transilvania a reprezentat punctual culminant al acestor acŃiuni. Epicentrul răscoalei a fost zona Muntilor Apuseni din Comitetul Alba, dar ea s-a resimŃit puternic şi în zonele limitrofe. O astfel de zonă în care răscoala s-a resimŃit cu destulă putere a reprezentat-o Valea Târnavei.

Precizări geografice. Prin denumirea de Valea Târnavei, specialiştii în geografie identifică regiunea cuprinsă între confluenŃa Târnavei Mari cu Târnava Mică, la vest de Blaj, până la confluenŃa râului rezultat, Târnava, cu Mureşul la sud-vest de localitatea MihalŃ. Valea Târnavei are o lungime de 15,2 km.

Regiunea Văii Târnavei este o zonă dens locuită, situaŃie existentă şi la sfârşitul secolului al XVIII-lea. De-a lungul Târnavei se înşiruie un număr de şase localităŃi. De la est spre vest, acestea sunt: Tiur (pe malul stâng), Crăciunelu de Jos (pe malul drept), Bucerdea Grânoasă (pe malul drept), Cisteiul Românesc (pe malul drept), Obreja (pe malul stâng) şi MihalŃ (pe malul stâng).

Impactul răscoalei. În Valea Târnavei, evenimentele din cursul anului 1784 s-au derulat, în linii generale, asemenea celor din întreaga Transilvanie. Intensitatea lor, dată fiind şi depărtarea relativ mare de centrul răscoalei, zona MunŃilor Apuseni, a fost însă incomparabil mai redusă.

Decretul imperial de formare a noii regimente grănicereştii din 31 ianuarie 1784 a fost primit cu bucurie în rândul locuitorilor. Aceştia vedeau în el şansa nesperată de a scăpa de iobagie, grănicerii fiind oameni liberi, stăpâni pe pământul, casa şi averea lor.

BIBLIOGRAFIE

Chirică, N., PrefaŃă la vol. Fr. Villon, Poezii, edit. N. Chirică, Bucureşti, 1983. Din operele Magistrului François Villon, edit. N. Chirică, Bucureşti, 1975. Din stihurile Jupânului François Villon, edit. Al. Alexianu, Bucureşti, 1980. ExerciŃii pe texte de François Villon, în Francisc Păcurariu, Răzvrătirea desenatorului de cercuri, Dacia, Cluj-Napoca, 1974. Opurile Magistrului Françoys Villon, adică Diata Mare şi Lăsata, Adaosul, Jergul şi Baladele, edit. R. Vulpescu, Bucu-reşti, 1958. Villon, Fr., Balade şi alte poeme, edit. Dan Botta, Bucureşti, 1956. Villon, Fr., Poezii, edit. N. Chirică, Bucureşti, 1983. Vulpescu, R., Cuvânt despre Magistrul Françoys, în vol. Opurile Magistrului Françoys Villon, adică Diata Mare şi Lăsa-ta, Adaosul, Jergul şi Baladele, edit. R. Vulpescu, Bucureşti, 1958.

ANDREEA ZOLTAN (clasa XIIC) Coord. Dr. Vasile MărculeŃ

Scrierile sale acide i-au făcut desigur şi mulŃi duşmani, şi nu dintre cei mai mici, care probabil nu au ezitat să-l su-prime. Dar, tot ceea ce se ştie până în prezent este că poetul a părăsit Parisul în opt ianuarie 1463, dispărând fără urmă. Nimeni nu a putut vreodată să ofere detalii despre locul şi data decesului său. Dar data de 8 ianuarie 1463 înseamnă apo-teoza marelui poet medieval. Căci aşa cum sublinia unul din criticii literari, „François Villon nu moare. El dispare, trecând în legendă. Dar Marele Damnat lasă în urmă o operă nemuritoare aureolată de acea profundă omenie ce dă creaŃiei eternitate şi creatorului o permanentă contemporaneitate; lasă opera bucuriilor şi necazurilor sale”.


Pagina 32

Urmărind atingerea acestui deziderat, încă din vara anului 1784 majoritatea locuitorilor satelor din Valea Târnavei s-au înscris în regimentele grănicereşti. Conform datelor de care dispunem, iobagii din MihalŃ, Cisteiul Românesc si Obreja s-au înscris prin intermediul fiului preotului greco-catolic din Coşlariu. Înca din 13 august 1784, un raport din comitatul Alba trimis guvernului informa că s-au oferit de bunăvoie ca militari între alŃii şi locuitorii din satele Bucerdea Grânoasă şi MihalŃ.

Care a fost poziŃia locuitorilor satelor Tiur şi Crăciunelu de Jos faŃă de înscrierea în regimentele grănicereşti nu ştim datorită absenŃei oricăror informaŃii privitoare la acest aspect. Credem însă că ea nu a diferit considerabil faŃă de cea a locuitorilor celorlalte sate.

Anularea conscripŃiei pentru înscrierea in regimentele grănicereşti la 31 august 1784 a determinat o puternică re-acŃiune a nobilimii împotriva celor înscrişi în regimente şi a conducătorilor lor. Măsurile de forŃă ale nobililor au avut însă ca rezultat intensificarea spiritului revoluŃionar în rândul locuitorilor.

Măsurilor represive ale nobililor, Ńăranii din Valea Târnavei le-au ripostat cu acŃiuni similare Un fapt demn de re-marcat din acest punct de vedere îl reprezintă acŃiunea locuitorilor din Bucerdea Grânoasă împotriva nobilului Ştefan Szatoryi. Odată cu anularea conscripŃiei, acesta însoŃit de câŃiva grăniceri de la Teiuş a pornit în urmărirea fiului preotului greco-catolic din Coşlariu, care se refugiase la Blaj, la Curtea episcopului greco-catolic. La Bucerdea Grânoasă, nobilul ungur a fost oprit de 70-80 de Ńărani care i-au reŃinut calul, informându-l că i-l restituie numai după ce lor înşile le vor fi plăti-te contribuŃiile pentru oaste şi le va fi înapoiat propriul cal, care fusese rechiziŃionat.

În timpul desfăşurării propriu-zise a răscoalei în satele de pe Valea Târnavei se înregistrează o anumită fierbere, dar nu de intensitatea celei din zona MunŃilor Apuseni. S-au remarcat îndeosebi prin acŃiunile lor, locuitorii satului MihalŃ. Spre exemplu, în noaptea de 14 noiembrie1784 o ceată formată din 13 Ńărani din această localitate a atacat curtea de la Beşinău (azi Secăşel), a baronului Francisc Banffy prădând casa, mobilele şi pivniŃa.

Asemenea acŃiuni au stârnit îngrijorarea şi spaima nobililor din localitate. Spre exemplu, de teama repetării unei situaŃii similare, la 17 noiembrie 1784 contele Ioan Eszterhazy i-a solicitat consilierului gubernial Mihail Brukenthal din Sibiu, soldaŃi pentru apărarea curŃii sale din MihalŃ.

Ca răspuns la solicitările nobililor, în aceeaşi zi, comandamentul forŃelor imperiale îi solicita generalului Pfeffekorn să adopte măsurile necesare pentru a preîntâmpina acŃiuni de tipul celor de la Beşinău şi MihalŃ. O zi mai târziu, răspun-zând acestei cereri, generalul informa comandamentul asupra planului convenit cu consilierul Mihail Brukenthal pentru în-trevederea cu Ńăranii şi considera ca exagerate prezentările făcute acŃiunilor Ńărăneşti de la Beşinău şi MihalŃ.

Pentru a preîntâmpina intensificarea mişcărilor Ńărăneşti în Valea Tîrnavei, autorităŃile şi nobilimea au mărit efecti-vele militare din zonă. La 20 noiembrie 1784, locotenentul Vajda informa autorităŃile şi pe superiorii săi că în calitate de comandant al cercului de jos al comitatului a întreprins patrulări în fruntea soldaŃilor săi şi a forŃelor nobiliare, cu unii spre Mureş, iar cu alŃii spre Bucerdea şi Craciunel.

Starea de nemulŃumire a locuitorilor din Valea Târnavei este reliefată şi de alte evenimente. La 30 noiembrie1784 generalul Pfeffekorn informa comandamentul general că de teama izbucnirii unor noi mişcări nu poate retrage, spre a-l tri-mite în zona de operaŃii din MunŃii Apuseni detaşamentul din Escadronul de Secui, care staŃiona la MihalŃ.

AcŃiunile locuitorilor din Valea Târnavei au continuat şi la începutul anului 1785, astfel conform relatării vicejudelui nobiliar George Antos în noaptea de 5 pe 6 ianuarie, Ńăranii din MihalŃ au atacat şi incendiat grajdul lui Ladislau Ignatz dre-gătorul contelui Ştefan Lazar. În incendiu au ars 3 cai, 3 boi, 2 porci graşi şi 2 neîngrăşaŃi, un car de transport, un car de argat, 2 pluguri, pagubele ridicându-se la 1000 de florini. Însuşi contele Ştefan Lazar se plânge autorităŃilor că puŃinul avut de la MihalŃ i-a fost ars. Aceiaşi locuitori din MihalŃ au spart pivniŃa cancelistului gubernial David Szekely de unde au luat 20 de vedre de vin, iar din hambar câteva mierŃe de grâu. Contesei Anton Lazar i-au furat din şură vreo 4 găleŃi de grâu. Tot locuitorii din MihalŃ sunt bănuiŃi ca au călcat în trei rânduri curtea contelui consilier Eszterhazy din Cistei.

Sfârşitul răscoalei şi represiunea. Represiunea nobiliară în timpul desfăşurării răscoalei şi după reprimarea acesteia i-a lovit violent si pe locuitorii din Valea Târnavei. De multe ori acesta a lovit fără discernământ. MulŃi locuitori au fost arestaŃi. Între aceştia 7 Ńărani din MihalŃ cu privire la care la 20 ianuarie comisia de anchetă solicită informaŃii cu privire la numele şi faptele comise. Din Tiur au fost arestaŃi doi iobagi aparŃinând episcopului unit. Dintre aceştia unul era ungur de confesiune reformata. Amândoi au fost reŃinuŃi pentru că au circulat fără actele obligatorii.

O altă categorie supusă represiunii au fost preoŃii. Măsurile represive împotriva acestora îşi află, fără îndoială, ex-plicaŃia în tentativele autorităŃilor de a limita influenŃa pe care aceştia o aveau în rândul locuitorilor de la sate.

Între preoŃii arestaŃi s-au numărat Popa Nicolae şi Popa Ion din MihalŃ. Popa Nicolae, spre exemplu, era acuzat de faptul că ar fi răspândit printre Ńărani vestea că, împreună cu alŃii, ar fi stat de vorbă cu Horea, după prinderea şi încarcera-rea acestuia şi că fostul conducător al răscoalei le-ar fi spus „Nu vă temeŃi fii mei, voi mai fi eu încă domnul vostru”. Con-form aceloraşi acuzaŃii preotul din MihalŃ ar fi transmis Ńăranilor că Horea se bucura de un tratament deosebit la Alba-Iulia.


Pagina 33

BIBLIOGRAFIE

Densuşianu, N., RevoluŃiunea lui Horea în Transilvania şi Ungaria 1784-1785, Bucureşti, 1884. Edroiu, N., Pe urmele lui Horea, Bucureşti, 1984. Georgescu-Buzău, G., Şerban, C., Răscoala de la 1784 din Transilvania de sub conducerea lui Horea, Cloşca şi Crişan, Bucreşti, 1974. Lupaş, I., Răscoala Ńăranilor din Transilvania la 1784, Cluj, 1934. MărculeŃ, I., MărculeŃ, Cătălina, RealităŃi geografice în Valea Târnavei, Bucureşti, 2001. Pascu, Şt., RevoluŃia populară de sub conducerea lui Horea, Bucureşti, 1984. Prodan, D., Răscoala lui Horea, Bucureşti, 1984. Tóth, Z., Mişcările Ńărăneşti din MunŃii Apuseni până la 1848, Bucureşti, 1955. *** Istoria României. Transilvania, vol. II, Cluj-Napoca, 1997. *** Istoria Transilvaniei, vol. III: De la 1711 până la 1918, Cluj-Napoca, 2008. *** Izvoarele răscoalei lui Horea, seria A: Diplomataria, vol. I-III, seria B: Izvoare narative, vol. III, Bucureşti, 1983-1984.

ALEXANDRA GRAMA (clasa XIIC) Coord. Dr. Vasile MărculeŃ

La 16 ianuarie 1785 Popa Nicolae şi Popa Ion din MihalŃ se plângeau autorităŃilor că judele nobiliar împreună cu soldaŃii şi cu juraŃii i-au atacat şi le-au luat lăzile în care Popa Nicolae avea cărŃi, acte, scrisori pe care le-au dus cu ei. Lui Popa Ion i-au confiscat cărŃile şi scrisorile pe care ulterior i le-au restituit. Amândoi au fost reŃinuŃi şi puşi sub pază severă. Ca urmare cereau eliberarea pe cauŃiune până în momentul în care erau judecaŃi.

Nici averile Ńăranilor, puŃine câte erau nu au fost ferite de măsurile ostile ale nobilimii. ForŃele de represiune au provocat în mod abuziv şi mari pagube bunurilor Ńăranilor. Astfel, la Bucerdea Grânoasă forŃele nobiliare participante la re-presiune au rechiziŃionat 38 porci aparŃinând la 13 locuitori români.

Cu aceste informaŃii ştirile cu privire la desfăşurarea răscoalei din 1784 în Valea Târnavei încetează. Din cele pre-zentate, constatăm că deşi nu au atins intensitatea celor din zona MunŃilor Apuseni, acŃiunile Ńăranilor din această regiune au reprezentat o componentă importantă a acesteia.

Domni antiotomani din secolele XIV-XV uitaŃi

În rândul domnilor români, luptătorii antiotomani, din secolele XIV-XV există câteva personalităŃi cu domnii foarte scurte: Ivanco, despotul Dobrogei (1385/1386-c. 1399), Mihail I (1418-1420) şi Basarab II, domnii łării Româneşti (1442-1444). În istoriografia românească, acestor luptători antiotomani li se acordă un spaŃiu deosebit de restrâns.

Ivanco. I-a urmat tatălui său, despotul Dobrotici/DobrotiŃă, pe tronul Despotatului Dobrogean, la o dată cuprinsă între 15 februarie. 1385 şi septembrie 1386. Unii istorici, precum Petre Diaconu, au emis ipoteza că Ivanco ar fi una şi ace-eaşi persoană cu Terter, fiul lui Dobrotici şi despot al Dristrei între 1376-85/86.

În mai 1387, Ivanco încheie un tratat de „pace perpetuă” cu Genova, punând astfel capăt îndelungatului război dobrogeano-genovez care dura de prin 1360. Foarte probabil, în acelaşi an sau dintr-unul anterior despotul Dobrogei, con-fruntat cu ofensiva Imperiului Otoman, recunoaşte suzeranitatea acestuia.

Subordonarea faŃă de Imperiul Otoman a fost însă una de scurtă durată, întrucât în 1387 refuză să pună la dispo-ziŃia sultanului Murad I trupe în campania întreprinsă împotriva sârbilor şi bosniacilor, intrând astfel în conflict cu turcii. De-fecŃiunea lui Ivanco este înregistrată de cronicarul turc Mehmed Neşri, care consemnează sultanul „a poruncit ghiaurilor care plăteau tribut să se pregătească cu arme [împotriva sârbilor] […]. Dar doi dintre ghiauri, răzvrătindu-se, nu au venit. Unul era Şişman (Susmanos), fiul lui Alexandros […]. Celălalt era Ivanco, fiul lui Dobrotici (Dobrudja-oglu Iuvaki).


Pagina 34

Aceşti doi afurisiŃi, răzvrătindu-se împotriva sultanului, n-au venit la oaste”. Ştirea este preluată în lucrarea sa şi de umanistul german Johannes Leunclavius (Hans Loewenklau).

Atitudinea celor doi suverani balcanici a fost interpretată ca o declaraŃie de război din partea sultanului, care a des-chis ostilităŃile împotriva lor. Din lucrările celor doi autori cunoaştem faptul că împotriva despotului Ivanco şi a Ńarului bulgar Ivan Şişman, sultanul l-a trimis pe marele vizir Ali Paşa în fruntea a 30.000 de akângii.

Concomitent, se vede confruntat cu ofensiva lui Mircea cel Bătrân, care ocupă unele cetăŃi de pe malul dobrogean al Dunării. Faptul este confirmat atât de Mehmed Neşri, care consemnează că „pornind de acolo, a cucerit de pe malurile Dunării, fortăreŃele pe care, trecând, le luase valahul (Mircea cel Bătrân, n.n.)”, cât şi de Leunclavius, care relatează, la rân-dul său că „unele cetăŃi şi castele pe care mai înainte, valahii transalpini (muntenii, n.n.) le ocupaseră trecând Dunărea în Bulgaria”.

Campania otomană împotriva lui Ivanco, catalogat de Leunclavius ca fiind „regişorul Varnei şi al regiunii vecine zisă Dobrogea”, din anul 1388 se încheie cu un succes parŃial al turcilor. Aceştia ocupă o parte a teritoriilor Despotatului Dobrogean, dar nu şi cetăŃile de pe litoralul Mării Negre, care, în frunte cu Varna, rezistă asediului.

Teritoriile ocupate de turci nu au mai putut fi însă recuperate, datorită unei noi intervenŃii a lui Mircea cel Bătrân. După retragerea forŃelor otomane, teritoriile dobrogene ocupate de turci vor fi reluate de domnul muntean care le alipeşte łării Româneşti.

Teza potrivit căreia Ivanco ar fi dispărut în luptele din 1388, cu turcii, iar statul dobrogean şi-ar fi încetat existenŃa nu se confirmă. O serie de informaŃii pledează pentru continuarea existenŃei acestuia, redus însă la regiunile de litoral. Du-pă 1388, Ivanco a continuat să păstreze controlul asupra litoralului vest-pontic. La 19 octombrie 1390, autorităŃile genoveze îi trimiteau, printr-un sol, tratatul de pace din 1387, pe care îl ratificaseră. În 1396, cavalerul german Johann Schiltberger, participant la cruciada antiotomană, înregistra faptul că „a treia Bulgarie (Dobrogea, n.n.) se află acolo unde se varsă Dună-rea în mare şi capitala [ei] se numeşte Caliacra”. Statul dobrogean îşi înceta definitiv existenŃa în febr. 1399, când tătarii, colonizaŃi de sultanul Baiazid I în Rumelia, au cucerit Varna. Referindu-se la acest eveniment, Cronica Messembriei con-semnează că „la veleat 6907 [1399] indiction 7, fevruar 2, în ziua de vineri, robitu-s-au Varna de tătarii cei fără de Dumne-zeu”.

Foarte probabil, în împrejurările dramatice arătate se încheia şi domnia despotului Ivanco. Care a fost soarta sa nu ştim însă. Există unele păreri ca el s-ar fi refugiat în Imp. Bizantin, trăind fie în mediul aulic de la Constantinopol, fie în cel monastic de la Muntele Athos. Statutul şi rolul lui Ivanco reies cu claritate din documentele existente. Genovezii îl numesc „strălucitul şi puternicul domn Ivancho”, el însuşi intitulându-se „din mila lui Dumnezeu, domnul Ivancho”, asemenea omolo-gilor săi din łara Românească şi Moldova. În istoria noastră el rămâne unul dintre primii şi cei mai dârji luptători antioto-mani.

Mihail I. Fiu al lui Mircea cel Bătrân, al cărui asociat la domnie a fost, formal, încă dinainte de 27 dec. 1391. I-a urmat tatălui său pe tronul łării Româneşti la moartea acestuia la 31 ianuarie 1418. Domnia lui Mihail I s-a derulat în condiŃii externe deosebit de dificile, generate de modificarea raportului de forŃe la Dunărea de Jos în defavoarea łării Româneşti şi în favoarea Imperiului Otoman.

Primul an al domniei a fost liniştit, Mihail stăpânind intactă moştenirea părintelui său. Într-un act din 10 iulie 1418, noul domn se intitula „domn al łării Româneşti şi munŃilor si către łara Tătărască si amândouă părŃile de dincoace şi peste Dunăre şi până la Poarta de Hier si până la Marea Neagră”.

Primele atacuri turceşti împotriva łării Româneşti sunt declanşate în 1419. Cu acest prilej, łara Românească pier-de Dobrogea şi acceptă plata tributului. Cu ajutorul forŃelor maghiare, Mihail îi alungă pe turci şi recuperează Dobrogea, fapt confirmat de un act din 18 martie 1419, în care se intitulează „mare voievod şi domn, stăpânind şi domnind peste toată Ńara Ugrovlahiei şi a părŃilor de peste munŃi, încă şi spre PărŃile Tătăreşti şi herŃeg al Amlaşului şi Făgăraşului şi domn al Bana-tului Severinului şi de amândouă părŃile peste toată Podunavia, încă si până la Marea cea Mare”.

La începutul lunii mai 1420 are loc a doua campanie otomană împotriva lui Mihail I, care se vede obligat să solicite sprijinul militar al lui Sigismund de Luxemburg, care îi trimite în ajutor un corp de oaste comandat de banul Ştefan de Losoncz. Regele Ungariei, profită însă de situaŃia dificilă prin care trecea domnul muntean şi îi impune cedarea Banatului de Severin, care, împreună cu cetăŃile Mehadia şi Orşova, au fost puse sub autoritatea condottierului florentin, comitele Filippo Scolari de Ozora (Pippo Spano), comandantul trupelor maghiare însărcinate cu apărarea liniei Dunării. Într-o con-fruntare deosebit de violentă, desfăşurată înainte de 26 mai 1420, domul muntean este înfrânt şi piere pe câmpul de luptă. Aceeaşi soartă o are si banul Ştefan de Losoncz. O scurtă însemnare grecească consemnează că „au urmat căderea Valachiei Mari sub turci şi uciderea copiilor lui Mircea voievod, a lui Mihail […] şi a altor copii ai săi”.


Pagina 35

După victorie, forŃele otomane care contribuiseră la victoria pretendentului muntean pătrund în Transilvania şi pra-dă regiunea Orăştiei, precum şi în Banat, unde devastează zona Lugojului. Un alt corp de oaste otoman atacă Cetatea Al-bă, dar este respins de forŃele lui Alexandru cel Bun.

Basarab II. Cel mai tânăr dintre fiii lui Dan II, Basarab II a ocupat pentru scurtă vreme tronul łării Româneşti, cu sprijinul nemijlocit al lui Ioan de Hunedoara (a. sept. 1442 – a. 24 apr. 1444). Domnia sa a fost una pe cât de scurtă pe atât de intensă, în cursul căreia s-a afirmat ca unul dintre cei mai dârzi luptători antiotomani.

Despre viaŃa şi activitatea lui Basarab II se cunosc câteva lucruri încă dinainte de a ocupa tronul. Din 1431 se află în Transilvania. În 1439 este oştean în serviciul lui Albrecht de Habsburg. Din 1442 se stabileşte în sudul Transilvaniei, la Sighişoara sau în apropiere, ca pretendent la tronul łării Româneşti. În acelaşi an, între 3 iulie, când domnea încă Vlad Dracul, şi înainte de septembrie, ocupă tronul cu concursul lui Ioan (Iancu) de Hunedoara, în contextul succeselor antioto-mane înregistrate de acesta şi al detronării lui Vlad Dracul de turci.

Ca răspuns la succesele înregistrate de Ioan de Hunedoara, în vara anului 1442, o armată otomană, comandată de Sehabeddin paşa beylerbey-ul Rumeliei, estimată la circa 80.000 de oameni, pătrunde în łara Românească. Basarab II se retrage în zona montană în aşteptarea forŃelor lui Ioan de Hunedoara. În toamna aceluiaşi an, forŃele reunite ale Transil-vaniei şi łării Româneşti, provoacă o înfrângere zdrobitoare turcilor pe IalomiŃa (septembrie 1442). Ulterior Basarab II parti-cipă la campania cea lungă din septembrie 1443-februarie 1444, când forŃele sale susŃin trupele creştine comandate de Ioan de Hunedoara şi de regele Ungariei, Vladislav I Jagello. În perioada oct.-dec. 1443, forŃele creştine, aflate în ofensivă, obŃin victorii la Smederevo, KruşvaŃ, la trecerea Moravei, la Niş, ocupă Sofia şi încearcă fără succes să forŃeze trecătoarea Zlatica. În retragere, în perioada dec. 1443-ian. 1444, noi victorii asupra turcilor sunt obŃinute la Melstica şi Kunovica, între Pirot şi Niş.

De la Basarab II ni-a transmis un singur act emis la 9 ianuarie 1443. În documentul respectiv, acesta se intitulează „domnitor şi stăpânitor a toată łara Românească, încă şi despre laturile plaiurilor, Amlaş, Făgăraş, herŃeg”, semn că în po-sesia sa se aflau şi posesiunile transcarpatice, primite, cu certitudine, de la Ioan de Hunedoara, odată cu instalarea pe tron.

Pe plan intern, Basarab II s-a remarcat prin măsurile luate pentru a susŃine dezvoltarea economică a łării Româ-neşti. În acest scop, în timpul scurtei sale domnii, Basarab II bate monedă de argint (ducat).

Basarab II şi-a încheiat domnia în condiŃii necunoscute înainte de 24 aprilie 1444, când în łara Românească dom-nea din nou Vlad Dracul. Îndepărtarea sa a fost probabil rezultatul unei intervenŃii turceşti susŃinute de aderenŃii interni ai fostului domn. Din acest moment orice ştiri despre el încetează.

BIBLIOGRAFIE

Barnea, I., Ştefănescu, Şt., Din istoria Dobrogei, vol. III: Bizantini, români şi bulgari la Dunărea de Jos, Bucureşti, 1971. Diaconu, P., O formaŃiune statală la Dunărea de Jos la sfârşitul secolului al XIV-lea necunoscută până în pre-zent, în „Studii şi Cercetări de Istorie Veche şi Arheologie”, 29, 1978, 2, p. 185-201. Giurescu, C.C., Istoria românilor, vol. II, Bucureşti, 2007. Grigorescu Şt., Basarab al II-lea (1442-1443). Un domn efemer pe tronul łării Româneşti, în „Magister”, nr. 10-11, 2010, p. 82-85. Iorga, N., Studii istorice asupra Chiliei şi CetăŃii Albe, Bucureşti, 1899. Iosipescu, S., Balica, DobrotiŃă, Ioancu, Bucureşti, 1981. Leunclavius, J., Historiae Musulmanae Turcorum de monumentis ipsorum excriptae libri XVIII, Francofurti, 1591. MărculeŃ, V., Unele consideraŃii asupra momentului şi a împrejurărilor în care şi-a încetat existenŃa statală Des-potatul Dobrogean, în „Acta Musei Porolissensis”, XXVIII-XXIX, 2007, p. 9-23. MărculeŃ V. (coord), Domnii łării Româneşti şi ai Moldovei. DicŃionar biografic, Bucureşti, 2009. Schreiner, P., Die byzantinischen Kleinchroniken, Wien, 1975. Ştefănescu, Şt. łara Românească de la Basarab „Întemeietorul” la Mihai Viteazul, Bucureşti, 1970. *** Călători străini despre łările Române, vol. I, Bucureşti, 1968.

ALEXANDRA GRAMA (clasa XIIC) Coord. Dr. Vasile MărculeŃ


Pagina 36

*** Cronici turceşti privind łările Române, Extrase, vol. II Sec. XV-mijlocul sec. XVII, Bucureşti, 1966. *** Documente privind istoria României, B. łara Românească (1247-1500), Bucureşti, 1953. *** Documenta Romaniae Historica, B. łara Românească, vol. I: 1247-1500, Bucureşti, 1966. *** Fontes Histriae Daco-Romanae, vol. IV, Bucureşti, 1982. *** Istoria României, vol. II, Bucureşti, 1962. *** Istoria Românilor, vol. II, Bucureşti, 2001.

Uniunea Europeană îşi propune ca în următorii zece ani să mizeze pe creşterea nivelului de educaŃie, pentru a face faŃă concurenŃei la nivel global. Într-o lume confruntată cu schimbări rapide, elementele care fac diferenŃa sunt educaŃia şi cerce-tarea, inovarea şi creativitatea. Astfel utilizarea mijloacelor de informare în masă în cadrul lecŃiilor devine necesară în vede-rea sporirii capacităŃii de angajare a tinerilor şi a integrării lor în câmpul muncii după terminarea studiilor.

Mass-media este o denumire generală a tuturor mijloacelor de informare în masă. Aceste mijloace sunt variate: presa sau mijloacele electronice de informare (televizor, radio, reŃele de calculatoare). Dezvoltarea acestora a dus la o răspândire pe scară largă a informaŃiei. Aceasta dezvoltare este rezultatul dorinŃei oamenilor de a fi informaŃi.

Prin utilizarea mass-media la clasă elevii îşi consolidează abilităŃile de analizare a produselor şi conŃinuturilor mediatice. Ei sunt încurajaŃi şi motivaŃi să-şi exprime propriile opinii cu privire la situaŃii din viaŃa reală, şi cu privire la valori promovate de mass-media.

În cadrul proiectului educaŃional “Abordarea critică a conŃinuturilor media” desfăşurat în cadrul Colegiului Tehnic “Mediensis” în perioada octombrie 2010 – martie 2011 la nivelul claselor a IX – a elevii şi-au exersat competenŃele de cău-tare, selecŃie şi analiză a informaŃiilor. ActivităŃile au fost desfăşurate în săli dotate cu televizor, calculatoare conectate la internet, cameră video.

ExperienŃa a avut drept obiective generale: „exersarea abilităŃilor elevilor de a-şi exprima propriile gânduri şi opinii; încu-rajarea elevilor pentru a avea o atitudine personală faŃă de diverse mesaje transmise prin mass-media; exersarea de către elevi a competenŃelor lingvistice şi de scriere prin utilizarea mijloacelor electronice.”

Ca obiective specifice experienŃa a urmărit: „identificarea tipurilor de mesaje transmise prin mass-media, în special prin televiziune şi internet; identificarea tehnicilor de manipulare folosite de mass-media; raportarea critică la diverse recla-me TV.”

CompetenŃele media implicate au fost: abilităŃi de gândire critică, de receptare şi prelucrare a informaŃiilor, abilităŃi de analizare a funcŃiei educative a mass-media, abilităŃi de scriere şi comunicare.

Mediile utilizate: televiziunea, internetul, ziare şi reviste, reclame TV, camera video. Metodele şi procedeele folosite: dezbaterea, discuŃia de tipul ,,mesei rotunde”, conversaŃia, problematizarea, aproba-

rea sau dezaprobarea, studiul de caz, chestionarul. Pentru desfăşurarea activităŃilor elevii au folosit: internetul pentru căutarea anumitor informaŃii, au utilizat elemente

TIC pentru redactarea unor materiale sau pentru prezentarea lor. Elevii au studiat împreună cu profesorii unele programe şi canale TV, au analizat diverse reclame TV; fiecare elev şi-a ales un obiect căruia să-i facă reclamă (prezentarea fiind făcută în PowerPoint).

În urma activităŃilor desfăşurate elevii au descoperit că mass-media oferă informaŃii, dar în acelaşi timp manipulează publicul. Ei au fost receptivi la diverse modalităŃi de prezentare a unor materiale şi vor fi mai atenŃi la mesajele pe care le primesc, vor încerca să perceapă corect mesajele şi vor decoda adecvat amalgamul mediatic.

ContribuŃii ale profesorilor

Abordarea critică a conŃinuturilor media

prof. MANUELA BĂLAN BIBLIOGRAFIE

„Bune practici în utilizarea noilor media la clasă”, ISBN 9789730091687, Bucureşti, 2010


Pagina 37

Consiliul elevilor

S-a creat astfel cadrul legal, respectiv obligativitatea constituirii acestor Consilii. În prezent, Consiliul Elevilor funcŃionează în baza Regulamentului de organizare şi funcŃionare, aprobat prin OMECTS nr.4247 din 26.06.2010.

Conform acestui ordin: ,,Acest consiliu constituie orga-

nismul care apără interesele elevilor, promotor al dezvol-tării climatului şcolar, dar şi cadru de dezvoltare, de edu-caŃie civică autentică şi de formare a unor cetăŃeni respon-sabili”.

Consiliul se constituie în conformitate cu prevederile

Legii ÎnvăŃământului şi are ca bază legală de funcŃionare: ♦ DeclaraŃia Universală a Drepturilor Omului din

10 dec.1948. ♦ ConvenŃia NaŃiunilor Unite cu privire la Drepturi-

le Copilului, art.15. ♦ Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Euro-

pene ( art.11 şi art.12). ♦ ConstituŃia României ( art.30-1,7 şi art.45-1,5). Rolul consiliului elevilor: ♦ Reprezentarea elevilor şcolii în structurile de

conducere ale acesteia. ♦ Implicarea în proiecte, acŃiuni şi activităŃi pentru

elevi propunerea, organizarea sau elaborarea unor evenimente/programe din viaŃa şcolii.

♦ Formarea viitorilor lideri. Valorile care stau la baza Consiliului elevilor sunt: ♦ Integritate ♦ Loialitate ♦ Respect ♦ Sustenabilitate ♦ Implicare ♦ Voluntariat ♦ InovaŃie ♦ Unitate Consiliul NaŃional al Elevilor (CNS): ♦ Reprezintă interesele elevilor din învăŃământul

de stat şi privat din România. ♦ Este format din 45 de membrii dintre care 41

sunt preşedinŃi ai Consiliilor judeŃene ale elevi-lor (CJE) şi în plus preşedintele şi 3vicepreşedinŃi ai Consiliului Municipal Bucu-reşti (CME).

♦ Membrii CNE sunt aleşi prin vot democratic la nivelul fiecărui judeŃ/al municipiului Bucureşti.

Într-o organizaŃie precum şcoala performanŃele elevilor şi profesorilor pot fi sprijinite sau influenŃate pozitiv de mulŃi factori. Implicarea activă a elevilor în diverse activităŃi şi decizii ale şcolii este unul dintre aceştia. Este de dorit dez-voltarea la elevi a unor modele comportamentale active şi responsabile în relaŃiile acestora cu autoritatea profesorală şi în egală măsură cu grupul de colegi ai şcolii din care fac parte. Elevii unei şcoli (prin intermediul reprezentanŃilor lor) se pot implica în elemente concrete care definesc structu-ra organizaŃională şi decizională a instituŃiei respective, printr-un aport de idei şi activităŃi care să determine îmbu-nătăŃirea calităŃii procesului educaŃional. În egală măsură însă,ca viitori cetăŃeni responsabili, este salutară implica-rea tinerilor elevi în proiecte care îi privesc, derulate de comunitatea local teritorială din care fac parte.

La nivelul Uniunii Europene, există două importante

organisme ale tinerilor elevi şi studenŃi: OBESSU şi ESU. În aprilie 1975 la Dublin, Irlanda s-au întâlnit reprezen-

tanŃi ai organizaŃiilor de elevi, aleşi în mod democratic, independent, la nivel naŃional,din peste 25 de Ńări europe-ne. Ei au pus bazele înfiinŃării unui organism la nivel euro-pean numit OBESSU (The Organising Bureau of Euro-pean School Student Unions). ApariŃia OBESSU a creat premisele constituirii unei platforme pentru cooperare între consiliile naŃionale ale elevilor în general din licee şi şcoli vocaŃionale din Europa. Dezvoltarea ulterioară a OBESSU a fost una firească ca răspuns la nevoia elevilor de a studia într-un cadru democratic.

În oct.1982, şapte Uniuni NaŃionale ale StudenŃilor din

Norvegia,U.K., Suedia, Islanda, FranŃa, Danemarca şi Austria au creat WESIB (Biroul de InformaŃii al StudenŃilor din Vestul Europei). După 10 ani, în 1992 devine ESIB (Uniunea NaŃională a StudenŃilor din Europa). Începând din mai 2007 numele a fost schimbat în ESU (Uniunea StudenŃilor Europeni). Această organizaŃie este o „umbrelă” pentru 45 de uniuni naŃionale de studenŃi din 37 de Ńări reprezentând interesele a 11milioane de studenŃi.

În România, funcŃionarea consiliilor elevilor a debutat

în 1999 în contextul unor proiecte la nivel regional. Apoi OMECT nr.2782/2007 a reglementat organizarea şi funcŃi-onarea Consiliului NaŃional al Elevilor. În 2005 Ministerul EducaŃiei şi Cercetării emite Regulamentul privind organi-zarea şi funcŃionarea unităŃilor preuniversitare prin care se prevede constituirea Consiliului Elevilor în fiecare unitate de învăŃământ de stat şi particular.


Pagina 38

Consiliul Şcolar al Elevilor(CSE): ♦ CSE se constituie în fiecare unitate de stat şi

particular şi este format din liderii elevilor de la fiecare clasă, aleşi în mod democratic.

♦ FuncŃionează pe baza unui Regulament propriu elaborat de CJE/CME şi adaptat la specificul şi nevoile şcolii, anexă la regulamentul intern al unităŃii respective de învăŃământ.

♦ Îşi desemnează reprezentantul elev din clasele a IX-a – a XII-a pentru a participa la şedinŃele Consiliului de AdministraŃie al Şcolii.

În urma alegerilor din noiembrie 2010 conducerea CSE a Colegiului Tehnic Mediensis este formată din: ♦ Nicolae Mădălina – XIB – preşedinte ♦ Roşca Raluca – XB – vicepreşedinte ♦ Stăncescu Alexandra – XC – vicepreşedinte ♦ BogăŃeanu Miriam – XIC secretar. Consiliul elevilor se constituie aşadar, într-o structură care în esenŃă îi ajută pe aceştia să înŃeleagă mai exact sistemul educaŃional, îi responsabilizează şi îi ajută în perspectivă, să dobândească mai rapid abilită-Ńile necesare încadrării pe piaŃa concurenŃială a muncii, stăpânind corect valorile democratice şi desluşind mai facil mecanismele de funcŃionare ale societăŃii româ-neşti/europene.

Consiliul Consultativ al CNE(CC): ♦ Este format din cadre didactice din învăŃămân-

tul preuniversitar, alese de către membrii CNE pentru a sprijini pe o perioadă de trei ani activi-tatea acestuia( oferă consultanŃă).

♦ Membrii CC asigură cadrul logistic şi legal pen-tru buna desfăşurare a întâlnirilor CNE.

Consiliul Regional al Elevilor(CRE): ♦ CRE este o structură a elevilor subordonată

CNE care coordonează activitatea Consiliilor JudeŃene (CJE) ale elevilor dintr-o regiune eco-nomică.

♦ Fiecare CJE are dreptul la 2 reprezentanŃi în CRE iar preşedintele CRE trebuie să deŃină funcŃia de preşedinte CJE.

Consiliul JudeŃean al Elevilor (CJE) şi Consiliul Munici-pal Bucureşti (CME):

♦ Este structura reprezentativă la nivel de judeŃ/ municipiu Bucureşti şi coordonează activitatea consiliilor locale (CLE) şi şcolare ale elevilor(CSE).

♦ Activitatea CJE şi CME se desfăşoară prin Adu-nări Generale cu caracter ordinar şi extraordi-nar.

♦ Are în componenŃă 1-6 comisii dintre care obli-gatorii temele: Concursuri şcolare şi extraşcola-re, Cultură şi educaŃie, Sport şi programe tine-ret, Avocatul elevului

♦ Prezintă ISJ/ISMB Raportul de activitate la nivel judeŃean.

Prof. MIRELA MAIOR Consilier educativ

BIBLIOGRAFIE

OMECTS nr.4247 din 26.06.2010. http://www.esu-online.org/

http://www.esib.org/index.php/About % 20ESU/associates/466-obessu

Consiliul actual al elevilor: Stăncescu Alexandra (XC) – vice-preşedinte, Nicolae Mădălina (XIB) – preşedinte, Roşca Raluca (XB) – vicepreşedinte, BogăŃeanu Miriam (XIC) – secretar.


Pagina 39

Moda este internaŃională şi instabilă, viteza ei de difu-zare, dar şi efemeritatea ei, fiind amplificate de mijloacele de comunicare moderne. Moda mai poate fi definită că fiind standardul de frumuseŃe acceptat, în mod curent, de un anumit segment al populaŃiei.

ÎnŃelegerea corectă a relaŃiei dintre corpul omenesc şi îmbrăcăminte prezintă o importanŃă deosebită, deoarece moda vestimentară se defineşte în lumina diferitelor schimbări care pot surveni atât la nivelul îmbrăcămintei, cat şi la cel al atitudinii faŃă de linia generală a corpului. Moda este într-o continuă transformare; de aceea, când o nouă modă devine populară, un nou standard de frumuse-Ńe se impune.

Moda s-a dezvoltat mai mult din dorinŃa de-a atrage atenŃia prin “decorarea” corpului, decât din necesitatea de al acoperi şi al proteja.

łinuta vestimentară, inclusiv machiajul şi podoabele, trebuie să alcătuiască un tot unitar, armonios. Îmbrăcă-mintea trebuie să scoată în evidenŃă părŃile frumoase ale corpului şi să acopere defectele. Când totul este foarte încărcat: prea multe elemente decorative, ornamente prea mari, prea multe culori şi podoabe, avem de-a face cu un kitsch (vestimentaŃie de prost gust), iar efectul pe care-l producem asupra privitorilor, în loc să fie cel dorit (de per-soană drăguŃă) este exact contrariul.

łinuta vestimentară poate crea anumite iluzii optice

dacă se Ńine cont de faptul că: ♦ Alegerea şi combinarea culorilor în vestimenta-

Ńie se face în funcŃie de particularităŃile de con-formaŃie şi de vârstă.

♦ Pentru persoanele brunete se recomandă, în general, culorile închise sau pastelate.

♦ Persoanelor cu parul castaniu li se recomanda rosul, ruginiul, şi griul.

♦ Persoanele cu ochii de culoare deschisa pot aborda bleul, verdele sau griul, iar cele cu ochii căprui, maroul şi ruginiul.

♦ Albul şi culorile pastelate, se potrivesc chipurilor “foarte colorate” şi nu celor palide.

♦ Cu ajutorul culorilor pot fi aduse anumite corec-turi siluetei umane şi pot fi create anumite iluzii optice.

♦ Un produs de îmbrăcăminte într-o singură cu-loare creează iluzia de “înălŃime”

♦ Plasarea culorilor întunecate mai sus de linia soldurilor şi a celor mai luminoase sub aceasta linie, tinde să scurteze o silueta.

Adolescentele au fost întotdeauna preocupate de felul în care arată şi este normal să fie aşa, este specific vâr-stei. Din acest motiv ele acordă o mare importanŃa modei şi Ńinutei vestimentare.

Termenul vestimentaŃie este sinonim cu îmbrăcăminte şi se referă la totalitatea produselor confecŃionate din ma-teriale diverse care acoperă corpul omenesc, fără a face imposibilă mişcarea şi deplasarea acestuia.

VestimentaŃia constituie un mijloc de oglindire a perso-nalităŃii sau a temperamentului celui ce o poartă şi poate “spune” foarte multe lucruri despre acesta. Uneori, îmbră-cămintea constituie un mijloc de exprimare a unor senti-mente, atitudinea faŃă de anumite evenimente şi relaŃia cu acestea. Datorită îmbrăcămintei purtătorul poate da dova-dă de o mai mare siguranŃă, se poate simŃi mai puternic sau mai îndreptăŃit să întreprindă diferite acŃiuni şi să aibă o anumită atitudine.

Dintre toate motivaŃiile îmbrăcămintei cea care prezintă un interes deosebit este cea estetică. Îmbrăcămintea poa-te face că purtătorul să arate cat mai bine. Ea poate ampli-fica, sublinia, subŃia, deci crea iluzia diferitelor proporŃii corporale armonioase. Numai printr-o adaptare corectă la datele corporale concrete ale fiecărui purtător, diversele produse de îmbrăcăminte pot crea efecte estetice. Modali-tăŃile de expresie estetică a îmbrăcămintei se bazează, mai ales, pe efectele de drapaj sau pe cele de construcŃie şi asamblare a diferitelor elemente care o compun.

În funcŃie de calităŃile materialelor textile din care sunt realizate produsele de îmbrăcăminte, în funcŃie de cromati-că şi de ornamentaŃie, intervin mereu alte posibilităŃi de a realiza ineditul. Raporturile dintre corp şi îmbrăcăminte, dintre îmbrăcăminte şi accesoriile acesteia permit, realiza-rea de noi şi noi efecte. În felul acesta, în funcŃie de împre-jurări şi de îmbrăcămintea purtată, aceeaşi persoană va avea o altă imagine.

Moda priveşte fie schimbările generale de linie, fie schimbările de detalii şi accesorii care intervin periodic, ori de câte ori formele se banalizează. Moda este deci un ansamblu de gusturi, preferinŃe şi deprinderi privind îmbră-cămintea, Ńinuta şi comportarea, care domină, la un mo-ment dat într-un mediu social. Moda este ilustrată cel mai pregnant de vestimentaŃie.

Când îmbrăcămintea a încetat să mai aibă un caracter pur utilitar şi s-a descoperit că ea poate exprima ideea de frumuseŃe a unei persoane sau a unei colectivităŃi, când ea a devenit emblema concepŃiei despre lume şi despre sine, maniera de individualizare a unei societăŃi în istorie, atunci s-a născut în mod conştient moda.

Despre modă


Pagina 40

Moda implică, în mod esenŃial, schimbare, inovare, originalitate, creativitate şi este definită ca o succesiune de tendinŃe sau de capricii pe termen scurt. Moda este evolu-Ńie şi nu revoluŃie; este cel mai sigur şi mai la îndemână element de comunicare a apartenenŃei la un anumit con-cept despre sine şi despre viata şi de definire a poziŃiei într-o ierarhie de valori sau de aspiraŃie către aceasta.

♦ Culorile întunecate micşorează, pe când cele luminoase măresc; astfel, o persoana care are bustul prea mare comparativ cu soldurile, poate să poarte pantaloni sau fuste în culori deschise şi bluze în culori închise, pentru echilibrarea siluetei.

♦ Culorile luminoase pun în evidenta faŃa, de obi-cei ochii; astfel, un guler alb pe o rochie întune-cată accentuează faŃă.

♦ Culorile strălucitoare captează atenŃia asupra anumitor zone ale corpului (de exemplu, o cu-rea strălucitoare subliniază o talie subŃire)

♦ Dacă sunt alese în mod corespunzător, culorile pot oferi senzaŃia de “căldură” iarna şi de “răcoare” vara.

♦ În ceea ce priveşte vestimentaŃia, negrul este întotdeauna sobru, elegant, iar asocierea dintre alb şi negru, rămâne o combinaŃie de bun gust, rafinată, ca şi cea dintre bej şi maro.

♦ Bleumarin şi roşu – este o combinaŃie foarte tinerească

♦ Verde închis şi bej – este o combinaŃie foarte rafinată

♦ Negru şi bej – este o combinaŃie de o delicateŃe căutată

♦ Modelul produsului de îmbrăcăminte poate ge-nera anumite iluzii optice care să mascheze unele defecte şi să stabilească un echilibru vizual al corpului

♦ O Ńinută încovoiată poate fi corectată cu un corsaj mai lejer

♦ Liniile verticale ale îmbrăcămintei fac că silueta să para mai înaltă

♦ Umerii înguşti se pot corecta prin mărirea volu-mului acestora cu ajutorul perniŃelor pentru umeri

♦ Persoanele care au gatul scurt trebuie să evite gulerele înalte

♦ Gulerele frumoase, dantelele şi broşele atrag atenŃia asupra feŃei.

♦ Elementele decorative captează privirea şi pot fi folosite cu succes pentru a atrage atenŃia spre anumite zone, pe care dorim să le punem în valoare sau pentru a distrage atenŃia de la anu-mite zone, pe care dorim să le lăsam în umbră.

VestimentaŃia trebuie “să spună” exact ceea ce dorim

despre noi şi să arate că ştim să ne îmbrăcăm corespun-zător ocaziei şi temperamentului nostru. Orice persoană trebuie să-şi cunoască foarte bine corpul şi particularităŃile fizionomice, astfel încât tot ceea ce poartă să o avantaje-ze şi să creeze o imagine cât mai plăcută.

Prof. SANDA PRIDON

BIBLIOGRAFIE

Curteza A., Design vestimentar. NoŃiuni fundamenta-le, Ed. Performantica, Iaşi, 2003 Curteza A., Mihai A., Designul produselor din piele, Ed. Performantica, Iaşi, 2005


Pagina 41

«TERRA MEDIES» – łINUTUL MEDIAŞULUI

Prima atestare documentară a Ńinutului Mediaşului are loc la 23 iunie 1283 într-un act emis de cancelaria episco-pală a Transilvaniei, prin care episcopul Petru de Monoszló reglementa dările ce urmau a fi plătite Episcopiei catolice de Alba Iulia de comunităŃile săseşti din zona Mediaşului. Conform precizărilor actului, s-au prezentat în faŃa episcopului Trans-ilvaniei „omnes sacerdotes de Medies”, anume „Walterus decanus de villa Echelini (AŃel, n.n.), Johannes de Berthelm (Biertan, n.n.), Henricus de villa Rihuini (Richiş, n.n.), Petrus de Musna (Moşna, n.n.), Adam de villa Medies (Mediaş, n.n.), Siffridus de monte Mariae (Brateiu, n.n.), Henricus de Sarus (Şaroş pe Târnave, n.n.) et Theodoricus de Copus (Copşa Mare, n.n.)”.

Chiar dacă documentul din 1283 nu face o referire directă şi explicită la faptul că este vorba de o regiune geografi-că, respectiv la Ńinutul Mediaşului, enumerarea localităŃilor incluse în arealul menŃionat sub denumirea de Medies, ne arată, fără dubii, că este vorba de o asemenea structură teritorială. La data emiterii documentului, Ńinutul Mediaşului includea un număr de opt sate, villa, situate toate pe stânga Târnavei Mari.

La 28 mai 1289, episcopul Petru de Monoszló emitea un nou act privind reglementarea dijmelor bisericeşti. Docu-mentul relatează că s-au prezentat în faŃa înaltului ierarh „omnes sacerdotes de terra Medies”, anume: „Johannes decanus de Buratholm (Biertan, n.n.), Herritus de villa Richoinii (Richiş, n.n.), Petrus de Musna, Herittus de Alma, Adam de villa Medies, Sefridus de Moro (Brateiu), Sibertus de villa Heclini (AŃel), Nicolaus de villa Saros et Detricus de villa Klox (Copşa Mare)”. Din conŃinutul documentului rezultă faptul că la o dată cuprinsă în intervalul 1283-1289, în componenŃa Ńinutului Mediaeş a intrat o a noua aşezare rurală, Alma, singura situată, de altfel, pe malul drept al râului Târnava Mare.

łinutul Mediaş continuă să apară menŃionat în documente sub numele de „terra Medies” sau „terra de Medies” în actele emise la Poitiers, în favoarea bisericilor şi a credincioşilor saşi din regiune, de pontiful Clement V, la 13 ianuarie şi 11 octombrie 1307, respectiv la 13 ianuarie şi 4 februarie 1308. Documentele pontificale din 1307 şi 1308 nu ne oferă însă nicio informaŃie cu privire numărul sau numele localităŃilor intrate componenŃa Ńinutului Mediaş între 1289 şi 1307/1308, ce-ea ce ne determină să considerăm că între 1289 şi 1308, componenŃa Ńinutului Mediaş nu a cunoscut nicio modificare în ceea ce priveşte numărul localităŃilor incluse.

În ceea ce priveşte localizarea Mediaşului şi implicit a Ńinutului omonim, o serie de autori din secolele XVI-XVIII îl plasează în centrul Transilvaniei, al fostei provincii romane Dacia sau a spaŃiului locuit de saşii ardeleni. Asemenea opinii exprimă poetul umanist Christian Schesaeus în epopeea sa Ruinae Pannonicae, publicată în 1571, cronicarul sas Johann Tröster în anul 1666 sau topograful austriac Johann Konrad von Weiss în 1736.

Autorii epocilor următoare, până în prezent, care au abordat aspectele localizării Mediaşului şi a Ńinutului omonim au preluat şi perpetuat aceste teze. În acest sens s-au exprimat protopopii greco-catolici Ştefan Moldovan, în lucrarea Schi-Ńe istorice despre starea bisericească a Districtului Greco-Catolic al Mediaşului în anul 1852, şi Ioan Moldovan, în monogra-fia Historia Domus, realizată în 1895, rămasă încă în manuscris, scriitorul George Togan, geograful Ioan Raica şi alŃii.

InformaŃiile cuprinse în actele episcopale din 1283 şi 1289 privind aşezările din compunerea „terrei Medies” ne permit constatarea că acesta se întindea pe versantul stâng al Târnavei Mari, excepŃie făcând satul Alma situat pe malul drept al râului. În absenŃa altor informaŃii, considerăm că localizarea şi componenŃa din 1289 se vor perpetua şi în 1307 şi 1308. La sfârşitul secolului al XIII-lea şi la începutul secolului al XIV-lea, „terra Medies” ocupa o suprafaŃă modestă, de circa 145 km2, în anul 1283, şi de aproximativ 160 km2, în 1289. Din punct de vedere geografic, „terra Medies” se întindea între 45o40’-46o14’ latitudine nordică şi 24o20’-24o35’ longitudine estică, fiind situată în jumătatea sudică a Depresiunii Transilva-niei, în Podişul Târnavelor (nordul Podişului Hârtibaciului şi partea centrală a Culoarului Târnavei Mari), la altitudini cuprinse între 320 şi 600 m.

Istorie şi originea numelui

Situat pe cursul mijlociu al Târnavei Mari, Ńinutul Mediaşului sau terra Medies, cum apare menŃionat în documente, se va afirma în Evul Mediu ca un areal de densă locuire săsească, iar prin centrul meşteşugăresc şi comercial omonim, „Ńinutul Mediaşului” se va remarca şi ca o regiune deosebit de activă din punct de vedere meşteşugăresc şi comercial.

*


Pagina 42

La sfârşitul secolului al XIII-lea şi la începutul secolului al XIV-lea, accesul spre „terra Medies” se realiza prin două porŃi (kapu) – Kiskapus (Copşa Mică) la vest, la intrarea dinspre văile râurilor Târnava şi Visa, şi Nagykapus (Copşa Mare) la sud-est, la trecerea dinspre łara Făgăraşului şi Culoarul Hârtibaciului – care asigurau tranzitarea prin două linii de prisăci (indagines, gyepü), pentru paza şi apărarea cărora regalitatea maghiară i-a colonizat aici pe secui.

* Originea şi semnificaŃia numelui Ńinutului Mediaş continuă să rămână şi în prezent aspecte controversate ale istori-

ei locale. Singurul punct asupra căruia specialiştii care au abordat această problemă sunt de acord în unanimitate este ace-la că numele Ńinutului Mediaş are aceeaşi origine şi semnificaŃie cu cel al oraşului omonim, atestat documentar la 3 iunie 1267, după unii editori, la 15 mai 1268 după alŃii în forma „Mediesy”, respectiv, aşa cum am văzut, sub numele de „villa Medies”, în 1283 şi 1289.

Numele identic al localităŃii Mediaş cu cel al Ńinutului omonim de la sfârşitul secolului al XIII-lea şi începutul secolu-lui al XIV-lea a generat şi o serie de confuzii, unii istorici locali identificând aşezarea cu Ńinutul omonim. Asemenea confuzii au făcut George Togan, după care, în sursele din secolele XIII-XIV, oraşul Mediaş „apare sub denumirea de Medies sau terra Medies”, precum şi Ioan Raica, care conchide la rândul său că „începând cu 1289 şi până la 1308, aşezarea noastră (trebuie să evităm termenul de oraş), apare în documentele de atunci sub denumirea de Terra Medies”. În opoziŃie categori-că cu aceste opinii, actele episcopale din 1283 şi 1289 fac distincŃie clară între „villa Medies”, adică „satul Mediaş”, şi „terra Medies”, respectiv „Ńinutul Mediaş”.

Referitor la originea numelui, un număr însemnat de istorici, începând încă din secolul al XVII-lea, afirmă originea romană a acestuia. În acest sens s-au pronunŃat cronicarii Johann Tröster (1666) şi Ioannis Rosini (1685), Topographia Magni Regni Hungariae, publicată în 1718, sau topograful Johann Konrad von Weiss (1736).

DiferiŃii istorici sau oameni de cultură din secolul al XIX-lea şi până în prezent au preluat total necritic aceste infor-maŃii şi le-au perpetuat, susŃinând că oiconimul Mediaş este de origine latină, derivat de la cohorta, castrul, municipiul sau colonia Media, care ar fi funcŃionat pe aceste meleaguri. Astfel de opinii au exprimat protopopii greco-catolici Ştefan Moldovan (1852) şi Ioan Moldovan (1895), scriitorul George Togan (1944), geograful Ioan Raica (2004), preotul ortodox Ovidiu Ioan Găban (2002).

Din punctul nostru de vedere, opiniile specialiştilor care susŃin originea latină a oiconimului Mediaş, derivat din numele Media al oraşului sau castrului roman omonim nu se susŃin. Este adevărat că cercetările arheologice au evidenŃiat pe teritoriul Mediaşului urme de locuire din epoca romană, dar aşezarea descoperită aici (după unii autori este vorba de trei sau chiar de patru aşezări) este eminamente una rurală, foarte departe de a fi un municipium şi, cu atât mai puŃin, o colo-nia. Pe de altă parte, nici cea mai neînsemnată descoperire nu permite concluzia că numele ei ar fi fost Media. În ceea ce priveşte, castrul omonim, funcŃionarea sa pe teritoriul oraşului Mediaş există doar în imaginaŃia autorilor locali. Ca urmare, la actualul nivel al cercetării, existenŃa sa este exclusiv una ipotetică, cercetările arheologice efectuate până în prezent ne reuşind să-i evidenŃieze prezenŃa. În concluzie, aşa cum preciza recent istoricul Mihai Chiriac, „nu avem deocamdată nicio informaŃie arheologică, epigrafică, istoriografică sau de altă natură care să confirme cât de cât aceste simple supoziŃii” şi implicit existenŃa sa. Această constatare este valabilă şi pentru funcŃionarea în regiunea Mediaşului a aşa-numitei cohorte Media, căci, aşa cum preciza recent acelaşi specialist, „la nivelul Daciei romane, chiar la nivelul întregului imperiu, nu se cunoaşte o unitate militară auxiliară care să poarte numele Media”.

Nicolae Iorga considera oiconimul Mediaş ca fiind de origine românească. Ca urmare, susŃine el, „Mediasch nu înseamnă nimic în săseşte, precum nici Medgyes n-are niciun înŃeles bun în ungureşte, pe când cu o obârşie românească, el ar veni de la Media, nume ce se întâmpină şi aiurea”.

PuŃini specialişti locali susŃin că oiconimul Mediaş ar fi de origine slavă sau salvo-română. Asemenea opinie expri-mă urbanistul Michel Tănase, care arată că acesta provine din slavoneştile „medja” sau „medjas”, care au dat în limba ro-mână „megieş” şi „megieşie”.

Teza formulată de Michel Tănase rămâne însă discutabilă şi dificil de demonstrat. Dacă locuirea slavă în teritoriile de mai târziu ale terrei Medies este în afara oricărei discuŃii, fapt confirmat de descoperirile aparŃinând orizontului funerar de tip Mediaş, din secolele VII-IX, cuprinzând morminte birituale, în care predominante sunt însă cele de incineraŃie, nu acelaşi lucru se poate afirma însă şi despre derivarea oiconimului Mediaş din termenii slavoni medja, medjas, care au dat în limba română apelativul megieş şi familia sa de cuvine. Aşa cum precizează DicŃionarul Explicativ al Limbii Române, termenul megieş este folosit în Evul Mediu, în Moldova şi în łara Românească, el, ca şi întreaga familie de cuvinte pe care a gene-rat-o, neimpunându-se în regiunile intracarpatice. În acelaşi context al termenilor slavi pătrunşi în limba română, precizăm faptul că dintre oiconimele menŃionate în actele din 1283 şi 1289 în teritoriile aparŃinând „terrei Medies”, doar unul singur, Moşna, are origine slavă certă.


Pagina 43

AlŃi specialişti, consideră oiconimul Mediaş ca fiind de provenienŃă maghiară. IniŃiatorii acestei teze au fost cercetă-tori de origine germană. Conform teoriei lor, numele Mediaş derivă din acela de meggy, care înseamnă vişină, respectiv meggyes, care s-ar traduce prin vişini. Asemenea păreri au exprimat G. Kisch (1924), W. Scheiner (1926) sau, ulterior, Th. Nägler (2002). Originea maghiară a toponimului Mediaş este susŃinută de asemenea şi de slavistul Ion Petrovici (1970), precum şi de geografii Mircea Buza (2002) şi Ioan MărculeŃ (2010).

Michel Tănase respinge însă categoric asemenea opinii. El susŃine că „forma Mediasch nu are nimic de-a face cu o ipotetică «livadă de vişini»: logica vegetaŃiei şi culturile acestei epoci i se opun. Climatul de atunci era prea aspru şi intere-sul agricultorilor autohtoni era îndreptat spre culturi mai comune”.

În ceea ce ne priveşte, considerăm opiniile conform cărora toponimul Mediaş are origine maghiară ca fiind cele mai plauzibile. Argumentele aduse de arhitectul Michel Tănase împotriva lor nu se susŃin. În primul rând, susŃinem că ter-menul „livadă de vişini” nu se potriveşte şi, mai ales, nu se cuvine abordat stricto senso, ci el trebuie interpretat în sensul de pâlcuri de floră spontană, formate din cireşi şi vişini sălbatici, care şi astăzi se găsesc din abundenŃă intercalate în pădurile de foioase din regiune. Nici argumentul climatic invocat de Michel Tănase nu este unul solid. Dacă clima Ńinutului Mediaş de la sfârşitul secolului al XIII-lea şi începutul secolului al XIV-lea ar fi fost atât de aspră încât să facă imposibilă creşterea vişi-nului, a cărui origine îndepărtată este caucaziană, ne punem întrebarea cum a fost posibilă totuşi cultivarea viŃei-de-vie, o plantă de origine mediteraneană, care are nevoie de un climat mult mai blând? Or cultivarea pe scară largă a viŃei-de-vie în regiune este confirmată, fără dubii, de actul episcopal din 1289, care menŃionează între dijmele datorate de bisericile locale din „terra Medies”, Episcopiei de Alba Iulia, dijma din vin.

În sfârşit, aducem în sprijinul opiniei noastre argumentul toponimic. Aşa cum este în prezent fapt demonstrat, din-tre cele nouă oiconime menŃionate de actul episcopal din mai 1289, cinci – Biertan, Mediaş, Şaroş, Copşa Mare şi Alma – sunt de origine maghiară (55,56%), două – Richiş şi Brateiu – au origine românească (22,22%), unul – Moşna – este de origine slavă şi unul (11,11%) – AŃel – are origine germană (11,11%).

Faptul că majoritatea oiconimelor din „terra Medieş” este de origine maghiară reprezintă, fără îndoială, rezultatul unei intense locuiri a Ńinutului Mediaş, anterior colonizării săseşti, de către secui. Aşezarea secuilor în aceste locuri a avut la bază, în primul rând, considerente de ordin militar: apărarea frontierelor, în condiŃiile în care cucerirea maghiară atingea în secolul al XII-lea cursul Târnavei Mari. PrezenŃa secuilor în regiune este, de altfel, confirmată de descoperirea unor necro-pole de tip Bjelo-Brdo, cu un număr redus de morminte, cum este cazul celei de la Mediaş, unde sub ruinele unei bazilici romanice din secolul al XII-lea au fost descoperite morminte de inhumaŃie care aveau inventare modeste specifice acestei culturi, dar şi de oiconimele semnalate, între care cel de Meggyes – Ńinutul vişinilor – va fi extins asupra unui teritoriu mai întins, devenit „terra Medies” în documentele oficiale redactate în limba latină.

Terra Medies 1283-1289:

1 – localitate actuală; 2 – localitate compo-

nentă în 1283; 3 – localitate compo-

nentă în 1289


Pagina 44

Dr. VASILE MĂRCULEł Drd. IOAN MĂRCULEł

BIBLIOGRAFIE M. Buza, Toponimie geografică românească, Sibiu, 2002. M. Buza, I. MărculeŃ, Originea toponimiei văii Târnavei Mari între Mediaş şi Blaj, în „Lykeion. Revistă de ştiinŃă şi cultură”, II, 2010, 2. M. Chiriac, Castrele romane din bazinul Târnavelor, în „Comunicări ŞtiinŃifice”, VII, 2008. *** DicŃionarul Explicativ al Limbii Române - DEX, Bucureşti, 1975. *** DicŃionarul limbii române, Bucureşti, 1913-1998. *** Documente privind istoria României. Veacul XIII, C. Transilvania, vol. II (1251-1300); Veacul XIV, C. Transilvania, vol. I (1301-1320), Bucureşti, 1953. O.I. Găban, Istoricul Bisericii Ortodoxe Române „SfinŃii Mihail şi Gavriil”-catedrala Mediaşului – Die Geschichte der Rumänischen Orthodoxen Kirche „Die Heiligen Michael und Gabriel”-Katedrale von Mediasch, în „Mediaş-pagini de istorie (1267-2002) – Mediasch-Blätter aus der Geschichte (1267-2002)”, Mediaş, 2002. K. Horedt, ContribuŃii la istoria Transilvaniei în secolele IV-XIII, Bucureşti, 1958. K. Horedt, Un cimitir din sec. IX-X e.n. la Mediaş, în „Studia Universitatis Babeş-Bolyai. Series Historia”, 2, 1965. Şt. Ionescu, Mediaş. Monumente medievale, Sibiu, f.a. N. Iorga, Neamul românesc în Ardeal şi łara Ungurească la 1906, Bucureşti, 2009. G. Kisch, Erloschenes Magyarentum im Siebenbürgen Sachsenland, în „Archiv VSLK”, 42, 1924. P. Magdău, Un manuscris al lui Ştefan Moldovan: „SchiŃe istorice despre starea bisericească a Districtului Gr[eco]-Cat[olic] a[l] Mediaşului în anul 1852”, în „Anuarul Institutului de Istorie «G. BariŃiu» din Cluj-Napoca”, XLVII, 2008. I. Moldovan, Istoria oraşului Mediaş, în I. Moldovan şi colab. „Historia Domus” (manuscris), Mediaş, 1895. Th. Nägler, Începuturile oraşului Mediaş – Die Anfänge der Stadt Mediasch, în „Mediaş-pagini de istorie (1267-2002) – Mediasch-Blätter aus der Geschichte (1267-2002)”, Mediaş, 2002. I. Petrovici, Studii de dialectologie şi toponimie, Bucureşti, 1970. Z.K. Pinter, A. Dragotă, I.M. łiplic, Piese de podoabă şi vestimentaŃie la grupurile etnice din Transilvania (sec. VII-XII), Alba Iulia, 2006. I. Raica, Mediaş. Terra Medies – sinteză monografică, Sibiu, 2004. I. Rosini, Antiquitatum Romanorum corpus absolutissimum, Amstelodami, 1685. W. Scheiner, Die Ortsnamen im mittlern Teile des südlichen Siebenbürgens, în „Balkan-Archiv”, II, 1926. M. Tănase, Villes neuves en Transylvanie entre les XIIe-XIIIe siècles? Un exemple a contrario: la ville de Mediasch à travers l’analyse morphologique de son parcellaire, Saint-Denis, 1981. G.L. Teleoaca, Argumente toponimice din Dacia privind originea valahică a graiului uman articulat, în „Trivium”, 2, 2009. G. Togan, Mediaş. Istorie romanŃată, Bucureşti, 1944. G. Togan, Mediaş-735. Despre prima menŃiune documentară a municipiului Mediaş şi despre toponimicul său – Mediasch-735 Jahre. Über die erste urkundliche Erwähnung des Munizipiums Mediasch und über seinen Ortsnamen, în „Mediaş-pagini de istorie (1267-2002) – Mediasch-Blätter aus der Geschichte (1267-2002)”, Mediaş, 2002. *** Topographia Magni Regni Hungariae, Viennae Austriae, 1718. J. Tröster, Das Alt und Neu-Teutsche Dacia, Nürnberg, 1666. I.M. łiplic, ContribuŃia la istoria spaŃiului românesc în perioada migraŃiilor şi Evul Mediu timpuriu (secolele IV-XIII), Iaşi, 2005. I.M. łiplic, Organizarea defensivă a łransilvaniei în Evul Mediu (secolele X-XIV), Bucureşti, 2006. *** Urkundenbuch zur Geschichte der Deutschen in Siebenbürgen, von Fr. Zimmerman und C. Werner, Erster Band: 1191 bis 1342, Hemannstadt, 1892. J.K. Weiss, Planul oraşului Mediaş din 1736, în „Erdely Museum”, Cluj, 1943.


Pagina 45

Din istoria Colegiului Tehnic „Mediensis”

II. Şcoala Profesională de Ucenici

Începând cu anul 1953 în evoluŃia Şcolii Profe-sionale de Ucenici se deschide o nouă etapă. În con-formitate cu Ordinul Ministrului Industriei Uşoare nr. 987/1953, de la 1 septembrie acelaşi an, şcoala tre-cea sub patronajul Întreprinderii de sticlă Vitrometan. După această dată, şcoala apare cu denumirea de Şcoala Profesională de Ucenici pentru Industria Uşoară a Întreprinderii Vitrometan Mediaş.

După anul 1953 ca urmare a atenŃiei acordate de forurile tutelare Şcoala Profesională de Ucenici se înscrie într-o evoluŃie ascendentă neîntreruptă. Asis-tăm acum la o creştere importantă a numărului de elevi, la diversificarea profilurilor, dar şi la o creştere a corpului profesoral. Şcoala este înzestrată în această etapă a existenŃei sale cu dotări – sediu, ateliere, uti-laje, tehnologie – la nivelul epocii.

Perioada supusă analizei noastre este marcată şi de comasarea altor şcoli profesionale la Şcoala Profesională de Ucenici. Aşa s-a întâmplat în august 1957 cu Şcoala Profesională Textilă, comasată la aceasta cu toate dotările sale. La aceeaşi dată a tre-cut la Şcoala Profesională de Ucenici şi atelierul şi secŃia de Ńesătorie.

Asistăm de asemenea la o diversificare a de-numirilor sub care apare instituŃia. Când facem această afirmaŃie, avem în vedere, în primul rând, denumirile oficiale sau semioficiale, care se regăsesc, în primul rând în corespondenŃa forurilor tutelare cu conducerea şcolii: Şcoala Profesională Vitrometan; Şcoala Profesională M.I.U.; Centrul Şcolar Profesio-nal şi Tehnic sau Grupul Şcolar M.I.U.

Sistemul de organizare dat Şcolii Profesionale de Uce-nici la înfiinŃarea sa în 1948, va rămâne în vigoare, cu mici modificări sau ajustări, până în anul 1974. În acest an, foarte probabil, ca o consecinŃă a schimbărilor produse în sistemul de învăŃământ din România, ca urmare a punerii în aplicare a noii reforme a învăŃământului adoptată în 1968, coroborată cu cererea tot mai pregnantă de specia-lişti în domeniul industriei uşoare – muncitori calificaŃi, maiştri, tehnicieni etc. – şcoala intră într-o nouă etapă a evoluŃiei sale.

În noile condiŃii, perioada cuprinsă între anii 1968 şi 1974, ca urmare a măsurile implementate reprezintă, în esenŃa sa o etapă de tranziŃie în cadrul evoluŃiei Şcolii Profesionale de Ucenici, în ansamblul său. Măsurile iniŃia-te în această perioadă vor avea ca scop transformarea instituŃiei de şcoală profesională în liceu. Demersurile în-treprinse în acest scop se vor finaliza în anul 1974 când Şcoala Profesională de Ucenici devine liceu industrial de profil în sistemului de învăŃământ din cadrul Ministerului Industriei Uşoare.

EvoluŃia favorabilă a şcolii este evidenŃiată şi de diver-sificarea profilurilor de pregătire a elevilor. Diversificarea acestora a fost rezultatul cererii de forŃă de muncă specia-lizată în diferite domenii de către întreprinderile de profil din oraş şi din Ńară, pe de-o parte, dar şi al comasării la Şcoala Profesională de Ucenici din domeniul sticlăriei a altor instituŃii din domeniul industriei uşoare.

În contextul arătat, numărul profilurilor a crescut con-stant. Astfel, dacă la înfiinŃarea sa, şcoala pregătea doar muncitori sticlari, în anul şcolar 1956-1957 instituŃia pregă-tea elevii în trei profiluri: sticlari, filatori bumbac şi Ńesători bumbac, în anul şcolar 1965-1966, numărul profilurilor a ajuns la şase: sticlari, filatori bumbac, Ńesători, emailatori, finisori şi confecŃioneri încălŃăminte.

EvoluŃia şcolii este demonstrată şi de diversifi-carea nivelelor de pregătire. Astfel, din anul şcolar 1964-1965, alături de şcoala profesională, şi de uce-nici a început să funcŃioneze şi o şcoală tehnică, de-venită în anii ’70 şcoală de maiştri.

ETAPA (1953-1974)

Dr. VASILE MĂRCULEł BIBLIOGRAFIE

Arhiva GSIU, dosar 1953; Monografia Şcolii, dactilografiată, Mediaş, 1958, p. 69 (Monografie, 1958). Ibidem, dosar 1957; Monografie, 1958, p. 20. Ibidem, dosare 1953-1971. Monografie, 1958, p. 5; Monografia Şcolii, dactilografiată, Mediaş, 1966, p. 22 (Monografie, 1966). Ibidem, dosar 2-3/1958-1968.


Colegiul Tehnic «Mediensis» Mediaş Str. Sticlei nr. 9

551130 Mediaş – Jud. Sibiu Tel. 0269 – 836748 Fax. 0269 – 834673

Site web: www.colegiultehnicmediensis.ro E-mail: [email protected]

Ca în orice alt domeniu ştiinŃific consacrat, şi în cel al psihologiei, întocmirea, efectuarea de măsurători, precum şi inter-pretarea rezultatelor obŃinute în baza unor asemenea practici, constituie un aspect extrem de valoros. Astfel de demersuri au făcut posibilă întemeierea testului psihologic. Vom vedea însă că sarcina unui test din acest domeniu implică un aspect mai deosebit care particularizează psihologia în rândul celorlalte ştiinŃe, şi asta, pentru că argumentele la care se referă testarea aparŃin unei realităŃi mai dificil de determinat, spre deosebire de realitatea fizică şi materială.

Ceea ce devine obiect de evaluare, pentru care sunt concepute tot felul de strategii de investigaŃie, este reprezentat de

însuşi subiectul uman, a cărui realitate psihică, prin natura ei, este mai greu de perceput, de analizat, de a-i determina limi-tele şi nuanŃele, spre a fi cuantificată. Totuşi, atunci când dorim să abordăm şi să înŃelegem valoarea unui asemenea „obiect” de studiu, să-i examinăm caracteristicile cu semnificaŃie psihologică, ne putem folosi şi de avantajele care i se atri-buie unui test psihologic.

Prin proprietăŃile sale psihometrice testul reprezintă un instrument adecvat de evaluare obiectivă a trăsăturilor comporta-

mentale, de personalitate, a dispoziŃiilor emoŃionale, a capacităŃii intelectuale, interese, aptitudini cognitive ce pot să implice abilitatea de învăŃare, atenŃie, capacitate decizională, capacitate organizatorică, şi lista poate fi continuată. Deşi rezultatele unui test reflectă doar o parte din ceea ce caracterizează natura noastră psihică, datele furnizate pe calea aceasta de exa-minare constituie un material de mare folos atunci când dorim să ne cunoaştem mai bine, să aflăm noutăŃi despre ce fel de persoană suntem, cum să răspundem anumitor probleme, să identificăm atât resurse proprii cât şi minusuri şi defecte ce ne aparŃin, cum să ne mobilizăm spre a valorifica şi optimiza ceea ce se dovedeşte a fi indicat pentru anumite situaŃii, de a lua anumite decizii, etc.

În încheiere doresc să precizez faptul că acum se lucrează cu o generaŃie evoluată de teste a căror valoare calitativă şi

relevanŃă ştiinŃifică vin să confirme şi printr-un asemenea aspect că psihologia tinde spre un însemnat nivel de maturitate ştiinŃifică. Cu toate acestea, natura umană continuă să rămână pentru domeniul cunoaşterii o mare necunoscută.

Testul psihologic şi însemnătatea lui

Profesor-psiholog NICOLAE SAS


Cuprins

Cititorilor revistei „Mediensis” – 3

Calendarul evenimentelor derulate în anul şcolar curent – 4

Programul “SES — Senior Experten Service” – 24

CONTRIBUłII ALE ELEVILOR

Reverie – 26

A special feeling – 27

Hermann Oberth – 28

Componente ale societăŃii franceze prezente în poezia lui François Villon – 29

Impactul răscoalei lui Horea în valea Târnavei – 31

Domni antiotomani din secolele XIV-XV uitaŃi – 33

CONTRIBUłII ALE PROFESORILOR

Abordarea critică a conŃinuturilor media – 36

Consiliul elevilor – 37

Despre modă – 39

«TERRA MEDIES» – łinutul Mediaşului – 41

Din istoria Colegiului Tehnic „Mediensis” – 45

Testul psihologic şi însemnătatea lui – 46

ISSN 2068 - 6552

revista "mediensis"

Documents