revista

REVISTA INFANTERIEI - nr. 1 / 2011

REVISTA INFANTERIEIeditată de

CENTRUL DE INSTRUIRE PENTRU INFANTERIE

ŞI VÂNĂTORI DE MUNTEApare de două ori pe an.

Responsabilitatea pentru conţinutul articolelor

revine autorilor. Reproducerea articolelor

este permisă cu specificarea sursei. Manuscrisele nu se înapoiază

I.S.S.N. 1842-1660

COLECTIV DE ELABORARE

Lt. col. Stelian PANTAZILt. col. Gheorghe BANCIULt.col. Cecilia RAMBAMr. Mihai STANCUP.c.c. Elisabeta IZOTAP.c.c. Cătălina POPESCUP.c.c. Veronica BRATU

DIFUZARE Plt. adj. Gheorghe VĂDUVA ADRESA:Făgăraş, Str. Tudor Vladimirescu nr. 66Telefon: 0268/ 214042/145,105Fax: 0268/21.33.77mail: [email protected]

Tiparul este executat la Centrul Tehnic-Editorial al ArmateiB 632/0409 din 01.03.2011

Tel. 021/224.26.34Fax. 021/224.04.05

Revistă de specialitate militară

pentru infanterie sub egida

Statului Major al Forţelor TerestreFondată în anul 1887

sub denumirea de Revista InfanterieiSerie nouă, nr. 1 / 2011

(19), anul XI, 2011.

CUPRINSCENTRUL DE INSTRUIRE PENTRU INFANTERIE ŞI VÂNĂTORI DE MUNTE „CONSTANTIN BRÂNCOVEANU”- FĂGĂRAŞ,105 ANI DE EXISTENŢĂ - CEAS ANIVERSAR 3

7

9

13

16

21

23

25

27

29

33

36

39

43

45

48

50

52

LA ANIVERSAREŞCOALA INFANTERIEI LA 105 ANIESENŢA TRANSFORMĂRIIC.I.I.V.M. rol major în şlefuirea profilului moral şi profesional al infanteristului din Armata României

UN RĂSPUNS LA PROVOCAREA TRECUTULUI

,,Km 0” AL INFANTERIEI – REPERE ANIVERSARE

„UN RĂZBOINIC ... NU SE LASĂ NICIODATĂ INTIMIDAT”

INSTRUIREA ŞI EVALUAREA STRUCTURILOR DE INFANTERIE

EDUCAŢIA, FUNCŢIE ESENŢIALĂ ŞI PERMANENTĂ A ORGANISMULUI MILITAR

STANDARDIZAREA ŞI LECŢIILE ÎNVĂŢATE OBIECTIV AL EFICIENTIZĂRII STRUCTURILOR MILITARE

PREGĂTIREA SPECIFICĂ PENTRU PARTICIPAREA LA MISIUNE

IMPLICAŢIA DESFĂŞURĂRII ACŢIUNILOR UNIFICATE/ INTERAGENŢII ASUPRA STRATEGIILOR DE SECURITATE ŞI APĂRARE

APRECIERI PRIVIND OPERAŢIA DE CONTRAINSURGENŢĂ DIN TO AFGHANISTAN

PREGĂTIREA PENTRU MISIUNILE DE STABILITATE ŞI SPRIJIN - FIECARE OM UN SENZOR-

SUCCESUL ÎN VIAŢĂ

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

.

CENTRUL DE INSTRUIRE PENTRU INFANTERIE ŞI VÂNĂTORI DE MUNTE - 105 ANI2

La 30 aprilie 1830 s-au pus bazele constituirii şi consacrării INFANTERIEI

ca armă de sine stătătoare a Principatelor Române.

De-a lungul existenţei armatei române, infanteria a ocupat locul principal, fiind

arma cea mai veche, cea mai numeroasă ca efective, cu cea mai mare contribuţie şi

cu cele mai grele jertfe de sânge în lupta pentru apărarea gliei strămoşeşti, pentru

libertatea, independenţa şi unitatea naţională a poporului român.

Grelele încercări la care a fost supusă infanteria română în întreaga

noastră istorie, multitudinea, varietatea şi complexitatea acţiunilor desfăşurate

de aceasta, polarizarea principalelor eforturi ale celorlalte genuri de armă din

Forţele Terestre, ne permit să spunem că ea a întruchipat întotdeauna

dârzenia, curajul şi tenacitatea armatei române.

Impresionaţi de rolul precumpănitor al infanteriei pe câmpul de luptă unii scriitori şi gânditori militari

au numit-o “REGINA BĂTĂLIEI”.

Infanteria s-a bucurat permanent de un imens şi binemeritat prestigiu, câştigat printr-o istorie

glorioasă prin participarea la toate marile bătălii din istoria poporului român.

Arma Infanterie, armă cu tradiţii imemoriale a contribuit decisiv la dezvoltarea ideii şi conceptului de

„Armată Terestră”, ca parte integrantă a Armatei României şi a zbuciumatei sale istorii.

Perfecţionarea organismelor de conducere, desfăşurată în tandem cu evoluţia instituţiilor similare din armatele

statelor membre NATO, a vizat reducerea efectivelor militare, concomitent cu eficientizarea structurală, funcţională

şi acţională a unităţilor şi marilor unităţi, implicând profesionalizarea accentuată a personalului.

Transformările profunde ale organismului militar românesc la începutul mileniului III, precum şi participarea

la misiuni în teatrele de operaţii militare din străinătate au marcat în mod evident şi infanteria. A fost iniţiat un

proces de reducere a formatului său, de uniformizare a structurilor şi echipamentelor şi de profesionalizare

progresivă a unităţilor sale. Impactul a fost considerabil, mai cu seamă în planul profesionalizării şi al leadership-

ului, unităţile de infanterie confruntându-se, în premieră, cu ameninţări din ce în ce mai diversificate şi într-o

evoluţie constantă, într-un cadru interarme şi multinaţional complex şi dinamic.

Din anul 1990 şi până în prezent, militarii români din structurile de infanterie şi-au îndeplinit şi îşi

îndeplinesc şi astăzi cu demnitate, dăruire şi profesionalism misiunile încredinţate, în Afganistan, Irak şi

Kosovo, făcând cinste ţării noastre care i-a trimis cu gânduri de pace pe meleaguri îndepărtate.

Astăzi, infanteria reprezintă componenta principală a Forţelor Terestre şi are misiunea de a executa

operaţii decisive, independent sau în cooperare cu celelalte arme, în orice zonă şi pe orice direcţie.

Infanteria este organizată şi pregătită astfel încât să constituie o forţă credibilă şi descurajantă,

capabilă să îndeplinească cu succes misiunile încredinţate.

Aniversarea a 105 de ani de existenţă a Centrului de Instruire pentru Infanterie şi Vânători de Munte

„Constantin Brâncoveanu” marchează şi reprezintă un bun prilej de recunoaştere a contribuţiei

fundamentale a instituţiei la scrierea istoriei moderne a infanteriei române, a importanţei şi perenităţii

CENTRUL DE INSTRUIRE PENTRU INFANTERIE ŞI VÂNĂTORI DE MUNTE „CONSTANTIN BRÂNCOVEANU”- FĂGĂRAŞ,105 ANI DE EXISTENŢĂ - CEAS ANIVERSAR

REVISTA INFANTERIEI NR. 1/2011 3

Gl. bg. Mihai CIUNGUŞEFUL INSTRUCŢIEI ŞI DOCTRINEI

din STATUL MAJOR AL FORŢELOR TERESTRE


instituţiei de învăţământ, suficient verificate de-a lungul istoriei, în procesul de formare şi

perfecţionare a pregătirii infanteriştilor: ofiţeri, subofiţeri şi soldaţi / gradaţi voluntari.

De la înfiinţarea sa, la data de 01 aprilie 1906, prin Decizia Ministerială nr. 631 din 12

februarie 1906, sub denumirea de ŞCOALA DE TRAGERE A INFANTERIEI, cu locaţia pe

câmpul regional de instrucţie al Corpului 2 Armată din garnizoana Mihai Bravu şi până în

prezent, în cei peste 105 ani de învăţământ militar românesc, în unitatea sărbătorită la 01

aprilie 2011, s-au perfecţionat peste 100.000 de comandanţi de grupe şi plutoane, peste

50.000 de comandanţi de companii (baterii), peste 30.000 comandanţi de batalioane

(divizioane, escadroane), peste 15.000 comandanţi de regimente, brigăzi şi divizii, peste

10.000 de ofiţeri de stat major şi din Şcoala de Război, s-au format peste 300 ofiţeri şi peste

1000 subofiţeri pe filiera indirectă, precum şi peste 80.000 de militari în termen şi soldaţi /

gradaţi voluntari.

În perioada 1906 – 2011, instituţia de învăţământ şi- desfăşurat activitatea sub diferite

denumiri şi în diferite locaţii:

- 1906-1916, „Şcoala de Tragere a Infanteriei”, în garnizoana Mihai Bravu;

- 1916-1918, şi –a întrerupt activitatea din cauza războiului;

- 1918- 1935, „Şcoala de Trageri şi de Specialităţi a Infanteriei”, dislocată la Mânăstirea

Neamţ, garnizoanele Slobozia şi Sfântu Gheorghe;

- 1925- 1940, „Centrul de Instrucţie a Infanteriei”, în garnizoana Sfântu Gheorghe;

- 1940-1944, „Centrul de Instrucţie Mixt Româno- German”, în garnizoanele Făgăraş şi

Tiraspol;

- 1945 (14.02-01.09), „Centrul de Instrucţie a Infanteriei” şi –a întrerupt activitea,

efectivele sale completând Divizia 2 Munte şi Comandamentul Armatei 1, pe frontul din

Cehoslovacia;

- 1945- 1946, „Centrul de Instrucţie a Infanteriei”, în garnizoana Făgăraş;

- 1946- 1947, „Centrul de Instrucţie Mixt- Subcentrul de Instrucţie a Infanteriei”;

- 1947- 1951; „Centrul de Instrucţie a Armatei”;

- 1951- 1952, „Centrul de Instrucţie a Infanteriei şi Cavaleriei”;

- 1952- 1958, „Cursul Central de Perfecţionare a Ofiţerilor de Infanterie”;

- 1958- 1959, „ Cursul de Perfecţionare Ofiţeri de Infanterie”;

- 1959- 1964, „Şcoala de Ofiţeri Superiori de Infanterie nr. 1 Făgăraş”;

- 1964-1966, „Şcoala de Ofiţeri Superiori”;

- 1966- 1970, „Centrul de Perfecţionare a Ofiţerilor”;

- 1970- 1991, „Centrul de Instrucţie a Infanteriei şi Tancurilor”;

- 1991- 1996, „Centrul de Perfecţionare a Ofiţerilor de Infanterie şi Tancuri”;

- 1996- 2002, „Şcoala de Aplicaţie pentru Infanterie”;

- 2002- 2005, „Şcoala de Aplicaţie pentru Infanterie şi Vânători de Munte”;

- 2005- 2008, „Centrul de Pregătire a Infanteriei”;

- din 2008 (01.09) „Centrul de Instruire pentru Infanterie şi Vânători de Munte”.

În prezent, Centrul de Instruire pentru Infanterie şi Vânători de Munte este subordonat

Şcolii de Aplicaţii pentru Unităţi de Luptă şi are în subordine Batalionul 1 Instrucţie - Caracal

şi Baza de Instruire pentru Vânâtori de Munte – Predeal.

Pe parcursul procesului de evoluţie, de la formarea instructorilor şi conducătorilor focului în luptă,

începută în anul 1906, astăzi, instituţia formează şi perfecţionează, la standarde NATO, ofiţeri, subofiţeri

şi soldaţi / gradaţi voluntari, infanterişti şi vânători de munte, pentru îndeplinirea funcţiilor de ofiţeri de stat

major, comandanţi de companii, plutoane şi grupe, în structurile de Infanterie şi Vânători Munte,

dislocabile şi de generare / regenerare a forţelor, apţi să pregătescă şi să conducă în acţiune subunităţile

din subordine, pentru executarea întregului spectru de misiuni, atât în ţară, cît şi în afara teritoriului

naţional.

Principalele cursuri şi module de instruire organizate şi desfăşurate în cadrul Centrului sunt :

- pentru ofiţeri : cursul de bază, cursul avansat şi cursul de stat major;

- pentru subofiţeri: modulul de pregătire de specialitate, cursul avansat şi cursul de stat major;

- pentru SGV (la Batalionul 1 Instrucţie Caracal): modulul de instrucţie individuală de specialitate,

cursuri de specializare (armament greu de infanterie, ochitori turelă, etc.) şi cursul avansat de instruire

pentru gradaţii profesionişti.

Având în vedere situaţia mondială actuală şi nevoia stringentă de securitate, Centrul de Instruire

pentru Infanterie şi Vânători de Munte va trebui să continue procesul de modernizare, în cadrul Forţelor

Terestre Române, pe toate palierele (resurse umane, concepţie de instrucţie şi învăţământ, dotare şi

înzestrare cu sisteme de pregătire şi antrenament- calculatoare, simulatoare, kituri, etc.-, în concordanţă

cu nevoile actuale ale liderilor şi luptătorilor), prin însuşirea conceptelor moderne de pregătire a

cursanţilor pentru a ajunge, într-un timp cât mai scurt, la nivelul de cunoştinţe, deprinderi şi abilităţi

similare cu ale militarilor armatelor euroatlantice, cum ar fi :

- însuşirea tehnicilor, tacticilor şi procedurilor (TTP) de stat major pentru analiza situaţiei, evaluarea

ameninţărilor şi planificarea pregătirii subunităţilor (TLP);

- perfecţionarea deprinderilor în determinarea cursurilor probabile de acţiune ale elementelor

teroriste;

- perfecţionarea deprinderilor în conducerea manevrei de forţe, mijloace şi foc;

- perfecţionarea deprinderilor în utilizarea procedurilor NATO de transmitere a mesajelor prin voce;

- perfecţionarea conducerii acţiunilor de dislocare, asigurarea sprijinului de foc direct (Direct

Support-DS), asigurarea acţiunilor şi protecţia forţelor;

- perfecţionarea deprinderilor pentru participarea la operaţii de menţinere a păcii şi umanitare;

- perfecţionarea deprinderilor în utilizarea documentelor tipizate “standard” pentru conducerea

subunităţilor şi raportarea situaţiei;

- studierea, aprofundarea şi valorificarea „lecţiilor învăţate” rezultate în urma participării la misiuni în

teatrele de operaţii;

- perfecţionarea cunoştinţelor de limbă engleză şi de comunicare în limbajul operaţional specific

teatrului de operaţii.

Îmi exprim convingerea că şi pe viitor, Centrul de Instruire pentru Infanterie şi Vânători de Munte

„Constantin Brâncoveanu” va râmâne în avangarda învăţământului militar românesc şi va continua să fie

o instituţie fundamentală, recunoscută pe plan naţional şi internaţional.

Cu prilejul aniversării a 105 de existenţă, trudă şi realizări adresez Centrului de Instruire pentru

Infanterie şi Vânători de Munte, cele mai călduroase felicitări, urări de viaţă lungă şi multă putere pentru

îndeplinirea tuturor misiunilor încredinţate!

LA MULŢI ANI!



e s aC.I.I.V.M. - la c a anivers rC. I.V.M a ceas ani e sarI. . - l v rC.I.I.V.M. - la ceas aniversar


Sistemul de învăţământ militar din Forţele Terestre, parte

integrantă a învăţământului militar românesc şi, implicit, a celui

naţional, cu o istorie şi tradiţii de netăgăduit, a avut, are şi va avea

şi în continuare un pilon la Făgăraş, prin Centrul de Instruire

pentru Infanterie şi Vânători de Munte “Constantin Brâncoveanu”.

În urmă cu 105 ani lua fiinţă, în garnizoana Mihai Bravu,

„Şcoala de Tragere a Infanteriei”, prin Decizia Ministerială nr. 531

din 12 februarie 1906, având drept obiectiv formarea de buni

instructori şi conducători ai focului în luptă. Dar, până în anul

1910, în reţeaua de şcoli militare au funcţionat, pe lângă Şcoala

militară de Infanterie şi Cavalerie şi şcoli de aplicaţie pentru

artilerie, geniu, cavalerie şi marină. Infanteria, arma de bază şi cu

cel mai mare efectiv în cadrul oştirii nu dispunea de o astfel de

şcoală, de un nivel superior şcolii militare, în vederea

perfecţionării tinerelor cadre.

Elaborarea „Regulamentului şcoalelor militare” în anul 1910

a dus la unificarea normelor de desfăşurare a învăţământului

militar pentru toate instituţiile de acest gen, măsură absolut

necesară mai ales după înfiinţarea Inspectoratului General al

Învăţământului Militar. Noul regulament, care a rămas în vigoare

până la primul război mondial, mai preciza că şcolile militare sunt

de două feluri: şcoala pregătitoare, în care se învaţă mai întâi

cunoştinţele şi serviciul militar la trupă, în gradele inferioare, şi

apoi cunoştinţele generale necesare gradului de sublocotenent şi

Şcoale speciale, în care se învaţă cunoştinţele speciale

necesare ofiţerilor de fiecare armă.

În perioada 1906-1940 şcoala a trebuit să-şi

desfăşoare activitatea în mai multe locaţii, printre care

amintim Slobozia, Mănăstirea Neamţ, Sfântu Gheorghe

şi chiar a fost întreruptă în anii 1916-1918, din cauza

războiului.

Începând cu anul 1940, când s-a înfiinţat Centrul de

Instrucţie Mixt Româno-German şi până în prezent, cu o

întrerupere de 7 luni în 1945 când efectivele acestuia au

plecat pe front în Cehoslovacia, activitatea de pregătire

a cadrelor militare de infanterie s-a desfăşurat şi se

desfăşoară în Făgăraş.

Timp de peste 70 de ani, aici au fost pregătiţi, cu

răspundere şi multă dăruire comandanţi de grupe,

plutoane, companii şi batalioane, ofiţeri de stat major şi

rezervişti, militari cu termen redus, specialişti în

folosirea armamentului de infanterie şi artilerie,

LA ANIVERSARELt. col. conf. univ. dr. Stelian PANTAZI

On Anniversary

The Land Forces military

education system, integral part of the

Romanian military education and,

implicitly, the national one, bearing

undisputable history and traditions,

has always got a reference point at the

“Constantin Brâncoveanu” Training

Centre for Infantry and Mountain

Troops in Făgăraş.

Those of us who are deploying

activit ies in this emblematical

education institution in the Romanian

Army are bound to look behind

admiringly and ahead with confidence.

Let us admire those who, through their

work, have formed people, characters,

. - a an sC.I.I V.M. l ceas iver arC I. V . la c s a er r. I. .M - ea niv saC.I.I.V.M. - la ceas aniversar

8

numeroşi subofiţeri, maiştri militari, mecanici

conductori, şoferi şi militari în termen. Tot aici s-au

experimentat, de-a lungul timpului, armamentul uşor şi

greu de infanterie, de artilerie şi artilerie anti-tanc,

grenadele de mână, muniţiile, transportoarele anfibii

blindate, maşinile de luptă ale infanteriei, tancurile şi

tractoarele româneşti, aparatura de toate categoriile,

echipamentul militar, diverse tipuri de poligoane şi

simulatoare, dându-se soluţii finale pentru fabricaţie,

tragere şi folosire în luptă.

Noi, cei care astăzi ne desfăşurăm activitatea în

această instituţie emblematică a învăţământului din

armata română avem obligaţia să privim în urmă cu

admiraţie şi înainte cu încredere.

Să-i admirăm pe cei care prin munca lor au

format oameni, caractere, lideri şi personalităţi

militare. Să le admirăm stoicismul şi tenacitatea cu

care au înfruntat vitregiile vremurilor. Munca şi

realizările înaintaşilor noştri au fost apreciate diferit

de-a lungul timpului, mai mult sau mai puţin pertinent,

dar istoria este cea care reuşeşte să treacă peste

orice fel de aprecieri şi să consemneze rezultatele

acestora, imparţial şi cu exactitate. Cei 105 ani de

istorie ai şcolii evidenţiază faptul că slujitorii acestei

instituţii au pregătit pentru armata română ofiţerii de

care aceasta avea nevoie, evident în concordanţă cu

cerinţele şi posibilităţile societăţii , la un moment dat.

Să-i omagiem pe cei care nu mai sunt printre noi

la fiecare solemnitate şi să-i venerăm pe cei care mai

sunt la fiecare întâlnire.

Avem obligaţia să privim înainte cu încredere. Să

fim încrezători în sarcinile pe care le primim şi în

capacitatea noastră de a le îndeplini. Să ne pregătim

permanent pentru a fi utili, noi şi rezultatele muncii

noastre, societăţii şi vremurilor în care trăim. Să

tratăm greutăţile cu care ne izbim zi de zi ca pe o

provocare şi nu ca pe o corvoadă.

Să avem voinţă să mutăm munţii din loc, dar să

avem şi înţelepciunea de a-i lăsa acolo unde sunt.

Chiar dacă ni s-ar părea că evenimentul merită mai

multă atenţie decât ne putem permite astăzi, avem

obligaţia să-l aniversăm. Şi să oferim posibilitatea istoriei

să-l consemneze şi să-şi urmeze cursul, firesc, în timp.

La mulţi ani!

leaders and military personalities. Let

us admire the stoicism and tenacity

with which they faced the hostilities of

time. Our predecessors' labor and

accomp l i shmen ts have been

differently appreciated along time,

more or less pertinently, but history is

the one which succeeds to survive any

kind of appreciations and accurately

and impartially records their results.

The 105 years of school history

emphasize the fact that the ministers

of this institution are training the

officers that the Romanian Army

needs, ovbiously in accordance with

the society's requirements and

possibilities, at a given moment of

time. Even if we consider the event

deserves more attention than we can

afford today, we have the duty to

celebrate it. And offer history the

possibility to record it and follow its

natural track.


CENTRUL DE INSTRUIRE PENTRU INFANTERIE ŞI VÂNĂTORI DE MUNTE - 105 ANI

A fi militar de carieră se poate spune, într-un mod simplist,

rudimentar, dar uzual pentru unii profani care îşi dau cu părerea

din afara sistemului, că reprezintă până la urmă a exercita o

meserie aducatoare de un oarece venit necesar subzistenţei.

Pentru cei din interiorul sistemului însă reprezintă mult mai mult

şi aici, pentru explicaţii pot fi folosite cuvinte ca pasiune, vocaţie,

rigoare, patriotism, loialitate, disciplină, ordine şi încă multe altele.

Cu atat mai mult, a fi infanterist, adică a face parte din arma

celor mai mari eforturi umane dar şi a celor mai mari jertfe pe care

câmpul de luptă le impune, regina bătăliilor, recunoscută în orice

armată ca genul de armă port-drapel, înseamnă a poseda în plus,

calităţi, competenţe şi capacităţi deosebite.

Înseamnă a fi mereu în măsură să te afli în centrul acţiunilor

militare, fără o protecţie totală, fiind în contact direct cu adversarul;

înseamnă a fi animat de entuziasm, de un avânt al spiritului, inimii şi

corpului, care să-ţi permită depăşirea fricii în faţa pericolului şi

suferinţelor şi care să canalizeze oamenii către victorie; înseamnă

rigoare profesională tradusă prin cele doua elemente esenţiale:

manevra rapidă, surprinzătoare, inteligentă şi focul armamentului

folosit la perfecţie; înseamnă rusticitate şi modernitate în acelaşi

timp căci doar îmbinarea cu măiestrie a evoluţiei tehnologiei, cu

convingerea fermă în succes şi angajamentul fizic total, permite

impunerea voinţei asupra adversarului; înseamnă în acelaşi timp

camaraderia în activităţile cotidiene fără demagogie şi fără false

sentimentalisme, împărţind aceleaşi bucurii profesionale dar şi

momentele cele mai dure; înseamnă şi o istorie sacră aceea a ţării şi

infanteristul de azi la fel ca cel de ieri rămâne un om simplu, motivat

de fidelitatea şi de pasiunea pentru misiunea sa în serviciul ţării.

Toate aceste calităţi se formează, se cultiva şi se dezvoltă în

timp, de cele mai multe ori cu eforturi puţin bănuite de către cei

care se gândesc la infanterişti doar cu prilejul vreunei parade.

Primul soldat a fost infanterist şi ultimul soldat va fi de asemenea

infanterist”, scria generalul francez Craplet, în introducerea operei

sale devenită clasică, despre istoria infanteriei franceze.

Cred că se poate spune ca formarea şi instruirea infanteriştilor

la noi s-a realizat în forme mai mult sau mai puţin organizate şi

instituţionalizate încă din vremea marelui rege Burebista, în a

cărui oştire rolul preponderent l-a avut pedestrimea getod-dacică.

Totuşi în mod paradoxal, apariţia unei şcoli a infanteriştilor s-a

produs relativ târziu, cel puţin în raport cu şcolile altor arme, mult

Lt. col. Gheorghe BANCIU

ŞCOALA INFANTERIEI LA 105 ANI


105 YEARS OF EXISTANCE

FOR THE INFANTRY SCHOOL

To be a career mil i tary

represents, according to some

outsiders who express their opinion

simply, rudimentary but customarily,

to exercise a profession which

brings an income necessary for

subsistence. For those within the

system, it represents much more,

and it may be explained through

words like passion, vocation, rigor,

patriotism, loyalty, discipline and

many more.

F u r t h e r m o r e , b e i n g a n

infantryman, that is being part of the

branch of the greatest human efforts

and greatest sacrifices on the

battlefield, the queen of battles,

s igni f ies possessing special

qualities, proficiency and capacities.

“The first soldier was an

infantryman and the last soldier will

also be an infantryman”, the French

general Craplet wrote on the French

infantry history, in the introduction of

his work become classic.

We can assert that the

f o r m a t i o n a n d t r a i n i n g o f

infantrymen was accomplished in

more or less organized or

institutionalized forms, since the

9REVISTA INFANTERIEI NR. 1/2011

mai „tinere” şi provenite din infanterie sau create

pentru sprijinul acţiunilor infanteriei.

Abia la începutul acestui secol, în contextul

măsurilor întreprinse de conducerea statului român,

privind organizarea şi dotarea oştirii române, la

propunerile Marelui Stat Major şi ale Comitetului

Consultativ al Infanteriei, la 01.04.1906 s-a înfiinţat

“Şcoala de Tragere a Infanteriei”, care urma să

funcţioneze la câmpul regional de instrucţie al Corpului

2 Armată, de la Mihai Bravu. Acesta constituie ACTUL

DE NAŞTERE al instituţiei noastre.

În general, împlinirea a 105 ani de existenţă,

pentru orice instituţie, de oriunde din lume,

reprezintă un moment de sărbătoare. Puţine instituţii

de învăţământ militare din România se pot mândri

însă cu o istorie atât de bogată în realizări deosebite.

Cred că este un privilegiu şi în acelaşi timp o mare

responsabilitate pentru noi toţi, cei care azi ne aflăm în

centru, de a rememora şi cinsti aşa cum se cuvine

munca, eforturile deosebite şi chiar jertfa de sânge a

atâtor generaţii de înaintaşi, care au avut într-un fel sau

altul legături cu şcoala de la poalele Făgăraşilor.

În decursul ultimilor ani, am constatat că

legăturile existente între instituţie şi cei care au lucrat

aici, au fost dintotdeauna şi sunt în majoritatea

cazurilor, mult mai mult decât simple legături oficiale,

contractuale. Există fără dubii între toţi aceştia, o

solidaritate care transcede peste timp, timpuri şi

spaţii geografice.

Spiritul de muncă suţinută, serioasă, disciplinată

în condiţiile unor eforturi deosebite, menite să

dezvolte şi să fortifice fizicul şi spiritul militarilor

times of the great king Burebista,

In general, reaching 105 years of

existence for any institution, anywhere

in the world, represents a moment of

c e l e b r a t i o n . F e w e d u c a t i o n

institutions in Romania can take pride

in a history so rich in special

accomplishments.

I believe it is a privilege and a

responsibility at the same time for all of

us who are part of this Centre, to

rememorize and properly honor the

efforts and sacrifice of so many

generations who had been connected,

some way or another, to the Făgăraş

School.

The spirit of disciplined, serious

and sustained work in conditions of

great efforts, meant to develop and

fortify the infantrymen's body and

spirit, represents the binder of a true

camaraderie, existing between all

those who had passed through our

training centre.

Personally, I believe such

anniversary moments resemble a line

of demarcation from where I can see

the past, and also try to see or imagine

what could be on the other side of the

line.


10 CENTRUL DE INSTRUIRE PENTRU INFANTERIE ŞI VÂNĂTORI DE MUNTE - 105 ANI

infanterişti, reprezintă liantul unei camaraderii adevărate, existente între toţi cei care au trecut prin

centrul nostru de pregătire.

Pentru mine personal, momente aniversare ca acesta seamănă cu o linie de demarcaţie din dreptul

căreia mă pot uita la ce a fost, dar încerc să văd sau să-mi închipui ce-ar putea fi şi de cealaltă parte a liniei.

Este limpede că reorganizarea structurilor, adoptarea unor noi proceduri de acţiune, asumarea şi

îndeplinirea la parametrii superiori a unor importante răspunderi pe plan internaţional, reprezintă misiuni

cu impact major, nu doar din punct de vedere militar, ci chiar şi politic şi constituie priorităţi incontestabile

ale etapei actuale.

Dar investiţia în învăţământ reprezintă practic acea investiţie în viitor care asigură generarea

resursei umane, a profesioniştilor adevăraţi, în măsură să aducă întregul organism militar la nivelul

standardelor occidentale.

Deşi în opinia mea ţinând seama de specificul său, învăţământul de formare, dezvoltare şi

perfecţionare în armă are totuşi puţine lucruri în comun cu învăţământul clasic fie el preuniversitar,

universitar sau postuniversitar, modificările legislative la nivelul organizării şi funcţionării sistemului de

învăţământ românesc, se vor propaga şi vor afecta şi activitatea noastră.

Tendinţa de economisire a resurselor prin concentrarea şcolilor de aplicaţie ale armelor, cu profiluri

compatibile, în mai puţine locaţii, există deja în Europa.

Este însă foarte important ca deciziile în acest sens să fie foarte bine fundamentate şi ce rezultă să

funcţioneze potrivit nevoilor reale, pentru o durată rezonabilă de timp. Mi-aş dori mult ca de această dată

restructurarea instituţiilor de la noi, în ciuda unor experienţe discutabile din ultimii ani, să producă efectul

cel mai potrivit pentru armata noastră.

Totuşi, deşi sunt optimist din fire, nu pot să nu-mi amintesc acum de personajul lui Caragiale mai

actual ca oricând, care spunea: „Ori să se revizuiască …dar să nu se schimbe nimic, ori să nu se

revizuiască …, dar atunci să se schimbe ceva … şi anume în punctele esenţiale.”



Timpul curge. Orele, zilele şi anii se derulează într-o ordine

firească. Evenimentele, într-o ordine mai mult sau mai puţin firească şi

logică, se succed pe curgerea timpului într-o viteză, uneori, aparent

incontrolabilă, urmare a transformărilor pe care evoluţia le impune.

În evoluţia fiinţei umane conceptele de proprietate şi

expansiune s-au lămurit şi consolidat aproape simultan şi a apărut

dorinţa de a avea mai mult, de regulă din ceea ce aparţinea

altcuiva. Astfel, omul şi-a pus mintea la contribuţie creând arma

sau mijlocul, cât mai eficient şi dacă s-a putut cât mai rapid, pentru

a-şi materializa intenţia dominatoare şi cotropitoare sau, ca

revers, pentru a-şi apăra existenţa, bunurile sau cuceririle.

Friederic cel Mare afirma că „războiul a fost adevăratul şi

singurul motor al dezvoltării societăţii, în general, iar al ştiinţei în

special”. Aceste conflicte şi necesitatea pregătirii resurselor,

posibil a fi implicate în soluţionarea conflictelor, au dus la apariţia

formelor de educaţie care să valorifice experienţa acumulată şi să

asigure un cadru instituţionalizat pentru formarea acestora.

1 aprilie 1906 este momentul înfiinţării Şcolii de Trageri a

Infanteriei care, în ciuda peregrinărilor impuse în anumite

perioade de timp, avea să-şi aducă o contribuţie esenţială la

evoluţia infanteriei române.

În istoria scrisă de înaintaşii noştri cu profesionalism şi

pasiune, pregătirea a constituit obiectivul primordial. Indiferent de

denumirea pe care a purtat-o această instituţie, formarea şi

dezvoltarea deprinderilor, abilităţilor şi capacităţii de conducere şi

concepţie a cadrelor de infanterie a fost prioritate absolută.

Obiectivele fixate şcolii la înfiinţare şi care s-au materializat în

programul de învăţământ al primei serii de ofiţeri au fost:

- completarea cunoştinţelor profesionale ale ofiţerilor de

infanterie;

- pregătirea ofiţerilor pentru a face recepţia armelor portative

şi a muniţiei aferente;

- studierea aplicării regulamentelor infanteriei la cerinţele

câmpului tactic;

- efectuarea de experienţe cu armamentul portativ;

- informarea ofiţerilor asupra elementelor de noutate din

armatele străine, care influenţau acţiunea infanteriei române în

câmpul tactic şi operativ.

Locotenent colonel Ginel BLAGA

ESENŢA TRANSFORMĂRII


THE ESSENCE OF

TRANSFORMATION

Time passes by. Hours, days

and years are unwinding their natural

course. Events, in a more or less

natural and logical order, are following

the course of time at a sometimes

apparently uncontrollable rate,

succeeding the transformations that

evolution imposes.

Frederic the Great asserted that

“war was the true and only engine of

society development, in general, and

of science, in particular”. These

conflicts and the necessity to prepare

resources, possibly to be involved

into conflict solving, have led to the

apparition of education forms that

should optimize the acquired

exper ience and prov ide an

institutional frame for their formation. stThe 1 of April 1906 is the day

when the Shooting School was

founded, which, despite different

imposed pilgrimages in certain

periods of time, was going to bring

an essential contribution to the

Romanian infantry's evolution.

The history written by our

ancestors with professionalism and

passion recorded preparation to

have been the primary objective.


Necesităţile de generalizare şi uniformizare a

pregătirii trupelor la instrucţia tragerii şi lecţiile

învăţate rezultate din desfăşurarea acestui prim curs

au impus lărgirea ariei de participare a personalului

selecţionat pentru acest tip de curs şi apariţia unor noi

cursuri.

Participarea la prima conflagraţie mondială,

transformările ulterioare pe care le-a cunoscut organismul

militar au impus modificări în structura şi funcţionarea şcolii.

Obiectivele stabilite prin Regulamentul „Şcoalelor de

Tragere şi de Specialităţi ale Infanteriei” erau:

- studiul şi experimentarea tuturor mijloacelor

tehnice principale şi auxiliare de luptă ale infanteriei;

- stabilirea procedeelor de luptă ale infanteriei pe baza

proprietăţilor şi efectelor materialului tehnic de luptă;

- completarea, desăvârşirea şi întreţinerea

instrucţiei profesionale de armă a tuturor ofiţerilor de

infanterie;

- cimentarea de comun acord cu artileria a

legăturii indispensabile între aceste arme pe linie

intelectuală, spirituală şi materială;

- completarea şi desăvârşirea ofiţerului de

infanterie, atât ca luptător, instructor, cât şi

conducător în luptă;

- ţinerea la curent a tuturor ofiţerilor de infanterie

cu modificările aduse procedeelor de luptă şi

conducerii subunităţilor;

- pregătirea personalului specializat necesar

inspectării şi controlului armamentului, muniţiunilor şi

materialului tehnic la armei.

După participarea la Războiul de Reîntregire a

Neamului baza fundamentală în pregătirea

infanteriei, rezultată din experienţa războiului, pe

care s-a clădit întreaga doctrină a armei era: „cele

două mijloace de acţiune ale infanteriei – mişcarea şi

focul – trebuie împinse cu maximum de putere şi

violenţă, acţiunea focului fiind preponderentă în

asigurarea mişcării, singurul factor decisiv în luptă”.

În perioada interbelică instituţia a fost dislocată

în mai multe localităţi, a trecut prin transformări

structurale şi reorganizări (Şcoala de Aplicaţie a

Infanteriei - 1920, Centrul de Instrucţie al Infanteriei –

Regardless the tit le of this

institution, the formation and

development of leadership and

conception skills, abilities and

capacities of infantry staff was an

absolute priority.

After the participation to the

People's Reunification War, the

fundamental foundation in infantry

training, arisen from the war

experience, upon which the entire

branch doctrine was built, was: “the

two infantry means of action –

movement and fire – have to be

shoved with maximum power and

violence, the fire action pervading

movement securing, the only

decisive factor in combat”.

S i n c e 1 9 9 0 , t h e

transformations taking place in the

Romanian society have inevitably

a f f e c t e d t h e C e n t r e , a n d

consequently the modifications and

reorganizations continued, so that

at present, the Training Centre for

Infantry and Mountain Troops

functions within an organization that

ensures the accomplishment of

mission and set objectives in order

to form and perfect the professional

personnel's training in the infantry

branch, as well as the deployment of

specific activities in the branch

research, development and

regulation structure responsibility

area.

And as we are living in an era in

which changes sometimes happen

faster than we expect, it is likely that

we should be both witnesses and

actors of new transformations in the

next period of time.



1925, Regimentul Centrului de instrucţie al infanteriei – 1935) fiindu-i stabilite noi atribuţiuni:

- studiul, aplicarea şi îndoctrinarea celor mai bune metode şi procedee de luptă şi de instrucţie ale

infanteriei, bazate pe regulamentele în vigoare;

- experimentarea din punct de vedere tehnic şi mai ales tactic a mijloacelor de luptă ale infanteriei;

- îndrumarea instrucţiei în direcţia unei pregătiri desăvârşite pentru război.

Începerea celui de-al doilea război mondial şi necesităţile mărite de cadre pentru unităţile de pe front

au determinat amplificarea la maximum a capacităţii instituţiei de a forma în timp scurt comandanţi

pricepuţi şi specialişti, adaptarea conţinutului cursurilor făcându-se permanent funcţie de realităţile şi

învăţămintele de pe front.

Condiţiile vremii au dus la desfiinţarea pentru o perioadă de timp a centrului, dar odată cu încheierea

acestei conflagraţii, prin transformarea Diviziei 11 Infanterie, Centrul de Instrucţie a fost reînfiinţat.

În noua conjunctură rolul centrului era:

- de a asigura desăvârşirea pregătirii tactice şi a aptitudinilor de comandă prin însuşirea unui nou

spirit de organizare şi conducere a luptei unităţilor şi marilor unităţi în diferite operaţiuni tactice;

- de a servi ca model şi altor cadre în pregătirea acestora din punct de vedere tactic;

- de a face posibilă verificarea şi desăvârşirea în condiţiuni optime a pregătirii de război a marilor

unităţi din trupele de uscat în poligonul Făgăraş – Cincu;

- de a face din centru un laborator tactic inspirat din doctrina sovietică pentru cristalizarea celor mai

„înaintate” procedee de luptă şi de cooperare a armelor;

- însuşirea tehnicilor de stat major în organizarea şi conducerea trupelor în luptă;

- stabilirea unor metode noi de predare, necesare instruirii cadrelor armatei în spiritul

regulamentelor şi doctrinei militare sovietice.

Modificările în structura organizatorică şi funcţională a instituţiei, până în 1989, au fost condiţionate

de schimbările produse în această perioadă de timp, gama de cursuri organizate asigurând pregătirea

cadrelor pentru diferite funcţii la eşaloane tactice şi operative, conţinutul învăţământului fiind permanent

adaptat la doctrinele adoptate în acele vremuri.

Începând cu 1990 transformările din societatea românească nu puteau să nu afecteze şi centrul şi

prin urmare modificările şi reorganizările au continuat, ajungând ca în acest moment Centrul de Instruire

pentru Infanterie şi Vânători de Munte să funcţioneze într-o organizare care asigură îndeplinirea misiunii

şi obiectivelor stabilite pentru formarea şi perfecţionarea pregătirii personalului profesionalizat din arma

infanterie , precum şi desfăşurarea activităţilor specifice în domeniul de responsabilitate al structurii de

cercetare, dezvoltare şi reglementări în armă.

Şi pentru că trăim într-o epocă în care schimbările vin, uneori, mai repede decât ne aşteptăm

probabil că în perioada următoare vom fi martorii şi actorii unor noi transformări.



Instituţie emblematică a învăţământului militar românesc,

Centrul de Instruire pentru Infanterie şi Vânători de Munte se

află, încă o dată, în prag aniversar, adăugând îndelungatei şi

bogatei sale existenţe al 105-lea an de continuitate neîntreruptă.

Chiar dacă transformările succesive la care această

instituţie a fost supusă de-a lungul fiinţării sale, începând cu anul

1906 şi până în prezent, a impus, în anumite perioade ale

existenţei sale, pregătirea militară a cadrelor, şi în alte specialităţi

decât infanteria, totuşi pregătirea infanteriştilor a reprezentat cu

preponderenţă obiectivul fundamental al colectivului de

instructori al centrului, indiferent de formula aleasă pentru a fi

denumit pe timpul derulării etapelor istorice parcurse.

Desigur că formarea deprinderilor de bază ale luptătorilor

infanterişti, de carieră, cu precădere în epoca modernă, a fost

apanajul unor instituţii militare de învăţământ care au funcţionat în

paralel cu Centrul de Instruire pentru Infanterie şi Vânători de Munte,

în alte garnizoane. Totuşi, pentru accederea spre treptele superioare

ale ierarhiei militare, garnizoana Făgăraş, al cărei profil este asociat în

conştiinţa militarilor cu existenţa Centrului de Instruire pentru

Infanterie şi Vânători de Munte, devine unul din principalele puncte de

cotitură pe linia pregătirii ofiţerilor şi subofiţerilor din arma infanterie.

Se spune că din fiecare loc, oricât de puţin însemnat în

aparenţă, în care destinul ne poartă paşii în viaţă la un moment dat,

desprindem anumite învăţăminte care ne pot fi utile în existenţa de

zi cu zi. Cu atât mai mult, întâlnirea cu Centrul de la Făgăraş, ca

formă instituţionalizată de pregătire, cu o bogată experienţă în

domeniul instruirii personalului militar, cu un colectiv de cadre bine

pregătit şi devotat, având la dispoziţie spaţii generoase pentru

desfăşurarea cu preponderenţă a instrucţiei practic aplicative nu

poate să nu marcheze în mod pozitiv devenirea profesională a

celor care au parcurs una din formele sale de pregătire.

Întâlnirea cu „Centrul de Instruire pentru Infanterie şi Vânători

de Munte”, chiar pentru perioade relativ scurte de timp, nu poate să

nu transmită ceva din rigurozitatea şi meticulozitatea instructorilor,

în plan conceptual şi aplicativ; nu poate să nu transmită ceva din

încercările lor neobosite de a identifica şi promova noul, pas cu

pas, poate uneori insesizabil din pricina abordării treptate, dar,

indubitabil, încercări ce se circumscriu unui trend progresiv; nu se

poate să nu se acumuleze experienţă profesională, împărtăşită nu

numai de instructori, ci şi de colegii cursanţi; nu poate să nu

C.I.I.V.M. rol major în şlefuirea profilului moral şi profesional al infanteristului din Armata României

Lt. col. Dumitru CĂLIN

„Constantin

Brâncoveanu” Training

Centre for Infantry and

Mountain Troops -

a major role in shaping

the infantryman's moral and

professional profile in the

Romanian Army

Emblematic institution of

t h e R o m a n i a n m i l i t a r y

education, the Training Centre

for Infantry and Mountain Troops

is, once more, about to be

celebrated, adding to its long and

thrich existence the 105 year of

perpetual continuity.

It is said that, every place,

h o w e v e r s e e m i n g l y

undistinguished, where destiny

carries our steps in life at a given

moment, we draw certain

teachings that can be useful in

everyday life. Furthermore, the

encounter with the Centre in

F ă g ă r a ş , a s a t r a i n i n g

institutionalized form, bearing a

rich experience in the military



transmită ceva din căldura şi înţelepciunea atât a instructorilor, cât şi a localnicilor

acestor meleaguri.

Aserţiunile formulate mai sus nu sunt exprimate în mod gratuit şi nici întâmplător,

deoarece ele nu reprezintă altceva decât crâmpeie de viaţă trăite concret la faţa locului,

sunt percepţii filtrate prin prisma gândirii şi simţămintelor proprii, atât în calitate de

cursant, cât şi în cea de coleg, chiar, dacă temporar, al minunatului colectiv de cadre ce

serveşte cu cinste, onoare şi devoţiune Centrul de Instruire pentru Infanterie şi Vânători

de Munte şi prin acesta Armata României.

Aşa cum pe mine însumi, după parcurgerea a 6 luni de pregătire, în două

etape distincte în cadrul centrului, în calitate de cursant, în anii 1995 şi 1999 şi

apoi, după parcurgerea unui mai bine de un an, în calitate de ofiţer II în Secţia

învăţământ şi ofiţer III în Compartimentul operaţii şi instrucţie, în perioada

septembrie 2002- decembrie 2003, m-au însoţit permanent şi mi-au fost de folos

cunoştinţele însuşite şi experienţele acumulate aici, sunt convins că acelaşi lucru

s-a întâmplat cu toţi cei care, de-a lungul timpului, au trecut pragul acestei

prestigioase instituţii de învăţământ militar.

Ca o mărturie elocventă, palpabilă, în sprijinul susţinerii afirmaţiilor anterioare,

stau rezultatele pozitive obţinute de infanteriştii români la comanda unităţilor şi

subunităţilor din subordine, pe timpul derulării procesului de instrucţie, sau în

acurateţea documentelor, concepţiilor şi instrucţiunilor elaborate de ofiţerii de stat

major care încadrează astfel de structuri în cadrul Statului Major General, Statului

Major al Forţelor Terestre sau comandamentelor marilor unităţi şi unităţi.

Nu în ultimul rând, şi aş spune, chiar foarte important, pentru maniera în care

infanteriştii au fost benefic influenţaţi în pregătirea lor profesională şi morală de

instructorii centrului, stau mărturie aprecierile laudative ale unor oficialităţi politico-

militare internaţionale de rang înalt sau ale populaţiei civile din zonele de conflict,

culese de numeroasele contingente româneşti sau ofiţerii şi subofiţerii de stat major

care au încadrat funcţii în comandamente multinaţionale care, în ultimii ani, au

participat la misiuni de luptă în teatrele de operaţii externe, în ţări de pe cuprinsul a trei

continente, în Afganistan, Irak, Angola, Bosnia-Herţegovina, etc.

Centrul de Instruire pentru Infanterie şi Vânători de Munte a fost, este şi, ne

face plăcere să credem, va rămâne locul unde se învaţă, se gândeşte şi se

creează acţiunile militare specifice câmpului de luptă integrat.

Acum, la ceas aniversar, am onorantul prilej de a-mi exprima admiraţia pentru

rolul şi importanţa pe care Centrul de Instruire pentru Infanterie şi Vânători de Munte le-

a avut şi continuă să le deţină în educarea şi formarea infanteriştilor şi în general,

pentru rolul său în cadrul învăţământului militar românesc, în măsură să răspundă

noilor provocări la adresa securităţii României.

Am deosebita onoare ca în numele cadrelor Batalionului 1 Instrucţie „Olt”, al

meu personal, să transmit, acum la moment de sărbătoare, sincere urări de

sănătate, putere de muncă, multe şi frumoase realizări profesionale întregului

personal al Centrului de Instruire pentru Infanterie şi Vânători de Munte – reper

important în pregătirea infanteriştilor din Armata României.

LA MULŢI ANI !

. - a an sC.I.I V.M. l ceas iver arC I. V . la c s a er r. I. .M - ea niv saC.I.I.V.M. - la ceas aniversarpersonnel training area, with a

well trained and devoted staff,

possessing wide spaces to

preponderantly deploy the

practical-applicative training,

can only positively mark the

professional progress of

those who attended one of its

training forms.

The Training Centre for

Infantry and Mountain Troops

has always been the place

where students study, reflect,

and integrated combat field

military actions are created.

I am taking this special

opportunity to express my

admiration for the role and

importance that the Training

Centre for Infantry and

Mountain Troops has held in

the process of educating and

forming infantrymen, and in

general, for its role within the

Romanian military education

system, capable of answering

new challenges targeting

Romania's security.

On this occasion, on the

behalf of „Olt” 1 Training

Battalion as well as on my

own behalf, I express my best

wishes and warmest thoughts

to the entire personnel in the

Training Centre for Infantry

and Mountain Troops – an

important landmark for the

R o m a n i a n A r m y

infantrymen's training.

HAPPY ANNIVERSARY!


19

Trecutul fiecăruia dă o anumită valenţă şi distincţie

personalităţii sale şi explică sau certifică modul său de gândire,

exprimare şi acţiune. Un anumit grad de experienţă şi

competenţă dobândit în timp, prin muncă şi sacrificii, cu satisfacţii

şi împliniri, demonstrează şi recomandă totodată un anumit nivel

de expertiză, profesionalism, circumspecţie sau reţinere, după

caz. Cu siguranţă nu există progres fără trecut, cu certitudine

experienţa dobândită în timp influenţează şi afectează deciziile

din prezent şi efectele pentru viitor. Cu cât este mai bogat şi mai

valoros trecutul, cu atât mai bune vor fi deciziile din prezent şi

efectele obţinute în viitor. Este o axiomă a progresului valabilă cu

cel mai mare grad de generalitate pentru indivizi, dar şi pentru

organizaţiile instituţionale. La fel de adevărat este însă şi faptul că

progresul nu se poate realiza fără o proiecţie clară şi viabilă în

viitor, astfel încât obiectivele stabilite să concure la atingerea şi

îndeplinirea scopurilor. Asta e cu siguranţă specifică şi aplicabilă

organizaţiei dar şi individului.

Acum 105 ani, existenţa unei instituţii de învăţământ şi

instrucţie pe linia armei infanterie, reprezenta o necesitate

TRECUTUL OBLIGĂMaior Gabriel NICUŞAN

The Past

Compels

E v e r y o n e ' s

past provides a

certain valence and distinction to one's

personality and explains or certifies one's

way of thinking, expressing and acting. A

certain degree of experience and

proficiency acquired in time, through work

and sacrifice, with satisfactions and

fu l f i l lments , demonstrates and

recommends a certain degree of

e x p e r t i s e , p r o f e s s i o n a l i s m ,

circumspection or reserve, according to

the case. There is no progress without a

past, the acquired experience influents

and affects present decisions and future

effects. It is also true that progress cannot

be achieved without a clear and viable

projection into the future, so the set

objectives emulate with the attainment

and achievement of purposes. This

REVISTA INFANTERIEI NR. 1/2011


20

obiectivă. Înzestrarea unităţilor cu noi modele de

armament, din ce în ce mai sofisticat, a impus

înfiinţarea unei instituţii militare de învăţământ, care să

completeze cunoştinţele şi deprinderile militare,

tehnice şi tactice ale ofiţerilor şi subofiţerilor chemaţi să

încadreze, să comande şi în special să instruiască

infanteriştii care-şi satisfăceau stagiul militar. Astfel, lua

fiinţă şi devenea funcţională, la 1 aprilie 1906, Şcoala

de Tragere a Infanteriei, menită să atenueze cât de cât

decalajul între nevoi şi posibilităţi, în ceea ce priveşte

instruirea performantă a trupelor. De-a lungul timpului

această instituţie a fost reorganizată şi transformată de

mai multe ori, în concordanţă cu sarcinile şi misiunile

specifice ce-i reveneau. Pentru noi, privind retrospectiv,

este evident faptul că acest proces s-a impus şi s-a

realizat în concordanţă cu nevoia de adaptare la

condiţiile concrete acelor vremuri şi a edificat fără

îndoială rolul, importanţa şi valoarea instituţiei. Acest

proces continuă şi în prezent, ca o consecinţă logică a

nevoii de progres şi adaptare pentru viitor.

Personal, ca militar aparţinând unei instituţii cu

un asemenea impresionant trecut nu pot decât să-mi

doresc realizarea şi îndeplinirea obiectivelor şi

scopurilor ei, pas cu pas, an de an, mereu mai bun şi

mai eficient. Sunt 105 ani acum, cu suişuri şi

coborâşuri, dar în mod cert cu mari realizări, un trecut

care ne obligă la o prestaţie pe măsură.

Această instituţie de învăţământ, una de referinţă în

domeniul ei de activitate, ne obligă să adoptăm postura

potrivită pentru viitorul ei. Purtăm pe umeri povara trecutului

care nu împovărează şi care nu îngreunează, ci care ne

obligă să ridicăm fruntea, cutezători şi încrezători în

îndeplinirea destinului urmărit de antemergătorii noştri.

certainly applies both to the organization

and to the individual.

105 years ago, the foundation of a

training and education institution on the

line of infantry, was an objective necessity.

The endowment of units with new

armament models, more and more

sophisticated, called for the foundation of

an education military institution, that

should supplement the military, technical

and tactical knowledge and skills of

officers and NCOs requested to staff,

command and especially train the

infantrymen completing their military

stservice. Thus, on the 1 of April 1906, The

Infantry Shooting School was founded,

with the purpose to ameliorate the

discrepancy between necessities and

possibilities, regarding the efficient

training of troops. Throughout time, this

institution has been reorganized and

transformed repeatedly, in conformity with

the assigned tasks and missions. For us,

looking retrospectively, it is obvious that

this process has been imposed and it's

been achieved in accordance with the

necessity to adjust to the definite

conditions of those times and undoubtedly

established the institution's role,

importance and value. This process

continues today, as a logical consequence

to the progress and adjustment necessity

for the future.

This education institution, one which

is representative in its area of activity,

compels us to adopt the right posture for

its future. We are carrying the burden of

the past on our shoulders, a burden

which does not render heaviness, but

which compels us to look up with courage

and confidence in the fulfillment of

destiny pursued by our ancestors.



21

Maior Claudiu OANĂ

AN ANSWER TO THE CHALLENGE OF THE PAST

2011 – anniversary year of this

prestigious military unit, a military

education institution which trains military

personnel in the infantry branch.

As far as I am concerned, I am the

second generation of officers in my

family, and ever since I was a child, I

used to visit my father at work and

greatly enjoyed passing by the military

technique facility.

Ever since that

time I had wanted

t o become a

military, a wish

t h a t c a m e

th rough a f t e r

having graduated

t h e M i l i t a r y

College.

Ever since I

a c q u i r e d t h e

officer statute I

had wanted to be

p a r t o f t h i s

institution. It was

not possible at

the beginning,

but in a few years'

time I succeeded

to fulfill my wish.

I n t h i s

context I may

UN RĂSPUNS LA PROVOCAREA TRECUTULUI


2011 - an aniversar al acestei prestigioase unităţi militare,

care reprezintă o instituţie de învăţământ militar apreciată în

pregătirea pentru viitor a cadrelor militare în arma infanterie.

În ce mă priveşte, sunt a doua generaţie de ofiţeri din

familia mea, care cu mulţi ani în urmă, privind prin ochii de copil,

am cunoscut această instituţie. De mic îmi plăcea să-l vizitez pe

tatăl meu la serviciu şi eram entuziasmat

când treceam prin parcul cu tehnică

militară. Din acel timp mi-am dorit să

devin militar, dorinţă îndeplinită după

absolvirea liceului.

Din cei 38 de ani în serviciul

militar, tatăl meu a activat în acest centru

aproape un sfert de secol (1972 - 1995),

fiind un exponent al creerii bazei

materiale de învăţământ a instituţiei, care pe drept cuvânt este

socotită kilometrul zero al infanteriei.

În acei ani instituţia noastră a

construit şi dotat laboratoare tehnice,

poligoane şi alte realizări de care

beneficiem şi noi astăzi.

Încă de la obţinerea statutului

de ofiţer mi-am dorit să fac parte din

colectivul acestei instituţii. La început

nu a fost posibil dar în câţiva ani am

reuşit să-mi îndeplinesc acest

deziderat.

În contextul prezentat pot

afirma că am obligaţia morală ca în

funcţia pe care sunt încadrat să mă

implic total şi necondiţionat în

rezolvarea atât a problemelor

personale cât şi profesionale ale

subordonaţilor, a întregului personal

dar şi a cursanţilor, pentru a realiza

performanţe. Astfel cu siguranţă,

profesionalismul se va impune de la

sine.


22

assert that I have the moral duty to

completely and unconditionally involve

myself in solving both personal and

professional problems of my subordinates,

of the entire personnel and students, in

order to achieve performance. Thus,

professionalism will surely come by itself.

I tried to identify the activity aspects

that require improvement and find the

means to optimize my own activity by:

- Selecting the objectives and

activities based on organization and

coordination, decision and control;

- Finding viable solutions to the

problems the personnel are confronting;

- Developing a climate based upon

trust, respect, valorization;

- Stimulating the inner motivation in

o r d e r t o a c h i e v e o p e n n e s s ,

cooperation;

- Assuming responsibility both for

success and failure.

The entire personnel who at this

anniversary time are part of this military

institution, have the moral duty to pay

respects to previous generations, to

have the power to

accept change and

even challenge it,

control it, and last but

not least to efficiently

train students so that

they successful ly

accompl i sh the i r

assigned missions.

In conclusion, I

w i s h t h e e n t i r e

personnel to continue

the tradition of this

prestigious military

institution.

H a p p y

anniversary.

Identificarea acelor aspecte ale activităţii

care impun ameliorări şi găsirea mijloacelor de

optimizare a propriei activităţi am încercat să o

realizez prin:

-alegerea obiectivelor şi a activităţilor bazate pe

organizare şi coordonare, decizie şi control;

-găsirea unor soluţii viabile la problemele cu

care se confruntă personalul;

-dezvoltarea unui climat bazat pe încredere,

respect, valorizare;

-stimularea motivaţiei interioare în vederea

deschiderii spre ceilalţi, a cooperării;

-asumarea responsabilităţii atât pentru

succese cât şi pentru eventualele greşeli.

Întregul personal care în acest an aniversar este

parte componentă a acestei instituţii militare are

obligaţia morală să aducă un omagiu generaţiilor

anterioare, să posede puterea de a accepta

schimbarea şi chiar de a o provoca, de a o conduce,

iar nu în ultimul rând să-şi impună competenţa în

instruirea cursanţilor, astfel încât aceştia să fie în

măsură să - şi îndeplinească cu cinste misiunile ce le

revin.

În încheiere urez întregului colectiv să continue

tradiţiile acestei prestigioase instituţii militare.

Mulţi ani înainte.



23

O caracteristică a ultimelor decenii este transformarea

acumulărilor cantitative de armamente într-o cursă calitativă cu

accent pronunţat tehnologic.

În acest sens, spaţialitatea, ritmul, complexitatea şi

diversitatea forţelor participante, precum şi multitudinea

tehnologiilor implicate, au determinat creşterea exponenţială a

fluxului informaţional implicat în procesul asigurării comenzii şi

controlului structurilor militare.

Înscriindu-se în acest context, sistemele de comunicaţii şi

informatică au aportul lor deosebit în exercitarea unei conduceri eficiente,

coroborate cu multitudinea caracteristicilor câmpului de luptă modern şi

dinamica raportului energetico-informaţional ale acţiunilor desfăşurate.

Permanenta şi accelerata evoluţie tehnologică în domeniul

comunicaţiilor şi informaticii reduce vizibil diferenţele calitative şi

cantitative dintre informaţiile necesare conducerii şi cele ale

execuţiei, fapt realizat prin integrarea sistemelor moderne de

automatizare a conducerii trupelor precum şi înzestrarea acestora

în funcţie de misiunile specifice. Altfel spus, sistemul de

comunicaţii nu mai poate fi abordat simplist, ca un ansamblu de

centre interconectate prin linii de transmisiuni, ci se evidenţiază tot

mai mult componenta informatică prin echipamentele hardware,

bazele de date necesare şi interfeţele software. Au apărut şi fac

parte tot mai pregnant parte din limbajul specific şi conceptele

militare noţiuni ca: C3I, C4I, C4I2, C4ISR.

Compartimentul comunicaţii şi informatică din cadrul

Centrului de Instruire pentru Infanterie şi Vânători de Munte a avut

şi are ca preocupare permanentă sporirea gradului de

profesionalizare a personalului de specialitate, îndeplinirea

misiunilor ordonate cu mijloacele avute la dispoziţie, atât în sensul

asigurării legăturilor necesare conducerii, cât şi pentru stocarea,

procesarea şi transmiterea datelor necesare îndeplinirii

misiunilor şi desfăşurării în foarte bune condiţii a activităţilor

didactice. Mai mult, accesul la sursele de informare naţionale şi

internaţionale a devenit o necesitate cotidiană, un standard

implicit atât pentru fiecare unitate militară în parte, cât mai ales

pentru instituţiile de învăţământ fie ele militare sau civile.

Perfecţionarea, în orice domeniu, presupune acces la informaţie.

În condiţiile actuale, tehnologia comunicaţiilor nu numai că

permite accesul la informaţie, ci oferă şi instrumentele de căutare

şi identificare a informaţiilor utile.

la eas a iver a c n s ra ala ce s anivers rla ceas aniversarMaior Constantin TÎRNOVEAN

The „Kilometer 0” of

Infantry – Anniversary

References

One characteristic of recent

decades is the transformation of

a r m a m e n t q u a n t i t a t i v e

accumulations in a qualitative race

with a peculiar technological

emphasis. To this effect, the

spatiality, rhythm, complexity and

diversity of participant forces, as

well as the multitude of technologies

involved, have determined the

exponential informational flux

increase involved in the military

structures command and control

process.

The Communications and

Informatics Compartment in the

Training Centre for Infantry and

Mountain Troops has been

permanently preoccupied with

increasing the professional degree

o f s p e c i a l t y p e r s o n n e l ,

accomplishing the assigned

missions with available means, in

order to provide the leadership with

the necessary connections, and to

store, process and transmit the data

n e c e s s a r y f o r m i s s i o n

,,Km 0” AL INFANTERIEI – REPERE ANIVERSARE


24

Instituţia noastră beneficiază de capabilităţile

oferite de către Centrul de comunicaţii, componentă

a RMNC, fapt care va permite, într-un viitor apropiat,

inclusiv conectarea la reţeaua militară de date,

Intraman. Conectarea la reţeaua publică Internet, a

fost de asemenea un pas important în asigurarea

accesului la informaţii. De facilităţile furnizate de

aceste conexiuni beneficiază atât cadrele unităţii

pentru pregătire profesională, actualizarea

documentelor specif ice învăţământului şi

corespondenţă cu alte instituţii, cât şi ofiţerii şi

subofiţerii cursanţi, pentru completarea cunoştinţelor

şi pentru întocmirea de referate şi lucrări de calitate.

Un fenomen interesant ce se petrece sub ochii

noştri este creşterea nivelului de specializare în

comunicaţii şi informatică a întregului personal,

specializare care permite exploatarea directă a

tehnicii, fără a fi necesară prezenţa unui operator care

să se interpună între factorul de decizie (comandant,

ofiţer de stat major etc.) şi tehnica pe care o are la

dispoziţie. Fiecare dintre noi devenim operatori radio

sau operatori ai tehnicii de calcul nu numai în aplicaţii şi

exerciţii, ci şi în activitatea de zi cu zi. Spectrul

electromagnetic nu mai este un tărâm al specialiştilor,

ci suntem nevoiţi să-l cucerim puţin câte puţin fiecare

dintre noi. Prezenţa specialiştilor se face simţită mai

mult la activităţile de planificare, organizare, întreţinere

şi reparare, şi mai puţin la cele de exploatare.

Fenomenul devine similar cu acela de folosire a unei

limbi străine, obligaţie tot mai pregnantă pentru fiecare

persoană, fie ea civilă sau militară. Este un „abc” care

trebuie să intre în pregătirea noastră generală. Nu

putem să nu ne întrebăm, retoric deocamdată, ce va

însemna acest „abc” peste câţiva ani.

În Centrul de Instruire pentru Infanterie şi

Vânători de Munte se pregătesc şi se formează

viitorii comandanţi de eşaloane. Aici se pune temelia,

acesta este ,,Km 0” al infanteriei. Este o temelie care

trebuie să conţină multă informaţie, necesară luării

unor decizii oportune. Iar atunci când o informaţie

lipseşte, este important să ştim unde şi cum să o

căutăm. Am început să învăţăm şi asta.

accomplishment and didactic

activities deployment in best

conditions.

Future echelon commanders

are being trained in the Training

Centre for Infantry and Mountain

Troops. This is the foundation, the

“kilometer 0” of infantry. It is a

foundation which must contain a lot

of information, necessary for

making accurate decis ions.

However, when some information is

missing, it's important that we know

where and how to find it. We started

to learn this.

ea a ver ala c s ni s ra e n el c as a iv rsarla ceas aniversar


25

Fiecare confruntare militară a oferit o multitudine de concluzii şi

învăţăminte privind organizarea, dotarea şi principiile de

întrebuinţare în luptă a infanteriei, care au fost temeinic analizate

de specialişti, determinând noi fundamente teoretice şi practice

permanent racordate la realizările din ce în ce mai remarcabile pe

linia înzestrării cu armament şi tehnică de luptă.

Infanteria reprezintă una dintre cele mai tenace şi încercate

arme. Instrucţia este dură, viaţa lor este aspră, misiunea lor fiind

foarte complexă, iar istoria a demonstrat că sunt trupe de elită ale

Armatei Române.

Realizări remarcabile s-au arătat în urma participării militarilor

în misiuni, pregătirea lor fiind îmbunătăţită continuu în urma

eforturilor depuse de militari în procesul de luptă.

Misiunile infanteriştilor din Forţele Terestre Române sunt mai

complexe în ceea ce priveşte execuţia, chiar dacă, din punct de

vedere al cerinţelor, nu diferă faţă de cele obişnuite.

Militarii au dat dovadă de măiestrie, solidaritate şi camaraderie,

cooperare cu aliaţii, în eforturile constante pe care le-au făcut

pentru a duce la bun sfârşit misiunea într-un teatru de război

solicitant şi ostil.

Misiunile infanteriştilor din Forţele Terestre sunt expresia

demnităţii, a curajului şi a spiritului de jertfă.

Experienţa acumulată de către Forţele Armate participante la

misiuni internaţionale a pus în evidenţă importanţa procesului de

selecţie a personalului participant în vederea generării unor

detaşamente bine instruite şi cu un ridicat nivel de coeziune.

Pregătirea specifică pentru participare la misiuni cuprinde un

MOTTO:

„În faţa unor momente dificile şi dureroase, războinicul înfruntă

situaţia dezavantajoasă cu eroism, resemnare şi curaj.”

Paulo COELHO

„Un războinic ... nu se lasă niciodată intimidat”

la eas a iver a c n s ra ala ce s anivers rla ceas aniversarLt. Paula BOROGHINĂ

Every military confrontation provided

a multitude of conclusions and lessons

regarding the organization, endowment

and combat principles employment of

infantry, thoroughly analyzed by

specialists, determining new theoretical

and practical bases, permanently joined

up to the more and more remarkable

achievements on the line of armament

and combat technique endowment.

Infantry is one of the most tenacious

and hardened branches. The training

process is tough, their life is harsh, and

their mission is complex, while history

demonstrated they are elite troops of

the Romanian Army.

The infantrymen's missions in the

Romanian Land Forces are more complex

in what the execution is concerned, even

though the requirements are nothing out of

ordinary.


proces de selecţie care are în vedere mai multe probe eliminatorii:

examinarea psihologică, examinarea medicală şi testări la educaţia

fizică militară. Personalul care trece de aceste examene va fi supus

testelor de specialitate şi de limba engleză. Selecţia finală ţine cont

şi de experienţa acumulată în misiunile similare îndeplinite anterior.

O importanţă deosebită se pune pe pregătirea minuţioasă a

tehnicii şi echipamentelor înainte de plecare în teatrul de operaţii.

Profesionalismul şi dăruirea cu care au acţionat în îndeplinirea

îndatoririlor pentru însuşirea temeinică a cunoştinţelor militare generale

şi de specialitate, pentru dezvoltarea deprinderilor demonstrate pe timpul

evaluării în vederea afirmării au fost remarcabile.

Au dovedit profesionalism şi dăruire în sălile de specialitate, în

poligoane, în taberele de instrucţie şi pe timpul exerciţiilor, au dat

dovadă de interes şi preocupare permanentă pentru

perfecţionarea deprinderilor în mânuirea cu precizie a

armamentului, a tehnicii şi echipamentelor din înzestrare şi pentru

aplicarea tehnicilor şi tacticilor.

Strădania militarilor ne este bine cunoscută şi a fost validată de

recunoştinţa întregii societăţi civile, a autorităţilor administraţiei

centrale, locale şi a presei.

Centrul de instruire se ocupă cu pregătirea şi perfecţionarea

cadrelor militare din arma infanterie.

Centrul de instruire este o instituţie militară destinată dezvoltări

pregătirii profesionale a personalului militar prin cursuri şi

specializării în armă.

Se urmăreşte formarea şi dezvoltarea unor aptitudini şi abilităţi

specifice luptătorului şi specialistului, dobândirea unui

comportament adecvat al militarilor în situaţii complexe,

câştigarea încrederii în sine, în forţa şi capacitatea combativă a

armatei, precum şi pentru dezvoltarea priceperilor şi calităţilor

indispensabile militarilor în luptă.

Centrul de Instruire pentru Infanterie şi Vânători de Munte

reprezintă punctul obligatoriu de trecere, deoarece oferă pregătire şi

perfecţionare în carieră a tuturor militarilor infanterişti, tot ce

înseamnă infanterie în Armata Română pregătindu-se la Centrul de

Instruire pentru Infanterie şi Vânători de Munte din Făgăraş.

Perspectivele de instruire a structurilor de infanterie au în

componenţă experienţa acumulată, cunoştinţele pe această linie

având în vedere corectarea permanentă a deficienţelor şi disfuncţiilor

şi identificarea modalităţilor de soluţionare a aspectelor legate de

misiune (operaţionale, de instruire, dotare, moduri de acţiune).

Pilonii de bază ai perspectivelor de instruire şi evaluare a

structurilor de infanterie îl reprezintă instrucţia şi exerciţiile.

Militarii aflaţi sub drapel şi-au transformat numele în renume,

datorită profesionalismului cu care îşi îndeplinesc misiunile, a

respectului dovedit.

Afinitatea pentru meseria de infanterist a adus la selecţionarea

militarilor sporind realizarea unei forţe militare eficientă şi flexibilă,

capabilă să răspundă cerinţelor naţionale de securitate şi împreună cu

aliaţii să desfăşoare misiuni pentru combaterea ameninţărilor.

Meritele infanteriştilor nu aparţin niciodată unei singure

persoane, ci unei întregi echipe, aceasta cuprinzând astăzi zeci

de mii de oameni competenţi.

The military proved skill, solidarity and

esprit de corps, cooperation with the allied

forces, in their constant effort to carry through

the mission within a demanding and hostile

theatre of operations.

The experience acquired by the armed

forces participating to international missions

emphasized the importance of the selection

process of the participating personnel, in

order to produce well trained and highly

cohesive detachments.

The selection process of mission

participants involves many eliminating tests:

psychological, medical and physical training

examinations. The personnel withstanding

these exams will then undergo specialty and

English language tests. The final selection

takes into account the acquired experience in

previously accomplished similar missions.

The military proved professionalism

and dedication in the specialty rooms,

ranges, training camps during the

exercises, proved permanent interest

and preoccupation for improving their

skills, for accurately handling the

equipment and technique, and applying

the techniques and tactics.

The Training Centre deals with training

and perfecting the infantry military staff.

The Training Centre is a military

institution destined to develop the military

personnel's professional training by

courses and branch specializations.

The Training Centre for Infantry and

Mountain Troops represents a compulsory

transition point, because it offers career

training and improvement to all infantrymen,

all that stands for infantry in the Romanian

Army being trained at the Training Centre for

Infantry and Mountain Troops in Făgăraş.

The military who are with the colors

turned their name into renown, due to the

professionalism they accomplish their

missions with.

The i r congen ia l i t y f o r t he

infantryman profession has led to the

accomplishment of an efficient and

flexible army, able to fulfill the security

national requirements and to accomplish

missions to combat threats.


ea a ver ala c s ni s ra e n el c as a iv rsarla ceas aniversar

La 30 aprilie 1830, prin hotărârea „formăruirii în Valahia a şase batalioane pedestrime şi şase escadroane călărime a străjii pământeneşti”, s-au pus bazele constituirii Infanteriei Române Moderne, ca armă de sine stătătoare.

Infanteria a străbătut istoria poporului român, apărând spaţiul etnic, de care strămoşii noştii s-au simţit indestructibil legaţi, considerându-l un loc sacru, dat lor de Dumnezeu pentru vieţuire.

Chiar dacă în prezent caracteristicele războiului modern ultra digitizat s-au schimbat, infanteria reprezintă arma de bază în ceea ce priveşte controlul şi cucerirea spaţiului de luptă integrat, contribuind la certitudinea victoriei, iar rolul ei în ducerea acţiunilor militare continuă să rămână hotărâtor.

În prezent, aceasta armă este concepută şi organizată potrivit principiilor luptei armate moderne şi doctrinei noastre militare, astfel încât să constituie o forţă credibilă şi descurajantă, arma cu cea mai mare pondere în Forţele Terestre române.

Prestigiul infanteriştilor români care luptă departe de casă, în Teatrele de Operaţii din Afganistan şi Irak, cu demnitate, dăruire şi profesionalism, ca egali şi uneori superiori altor luptători din armate cu tradiţii în operaţiile de stabilitate şi sprijin, a crescut şi mai mult şi este recunoscut la nivelul NATO.

Luând în considerare provocările actuale, realităţile sistemului de securitate, tipurile de misiuni pe care structurile de infanterie trebuie să le îndeplinească, concepţiile NATO şi ale Uniunii Europene privind transformarea sistemelor militare, precum şi realităţile actuale ale spaţiului de luptă integrat, se impune continuarea modernizării structurilor de infanterie, inclusiv în domeniul instrucţiei şi exerciţiilor, ca o necesitate a trecerii acestora de la structuri statice, supradimensionate, cu un slab sprijin logistic la structuri agile, dislocabile, proactive, precise şi coerente.

Principala misiune a structurilor de infanterie, pe timp de pace, o constituie INSTRUIREA.

Obiectivul instruirii structurilor de infanterie îl reprezintă menţinerea capabilităţilor operaţionale esenţiale, concomitent cu transformările sistemului militar şi implicaţiile de ordin financiar ale acestora, pentru realizarea şi sporirea gradului de interoperabilitate, în vederea integrării structurilor de infanterie în structurile militare europene şi euroatlantice, prin formarea şi dezvoltarea deprinderilor / abilităţilor participanţilor de acţiune în comun şi eficient pentru îndeplinirea întregului spectru de misiuni, specifice spaţiului de luptă integrat actual.

Priorităţile procesului de planificare, organizare şi desfăşurare a instrucţiei şi exerciţiilor în structurile de infanterie sunt:

- realizarea/ menţinerea nivelului de instrucţie a forţelor puse la dispoziţia NATO/UE;

- menţinerea/ dezvoltarea capacităţii de reacţie imediată, în situaţii de criză şi război;

- desfăşurarea activităţilor şi acţiunilor aferente planificării, conducerii, desfăşurării şi evaluării / aprecierii tipurilor de operaţii stabilite, în funcţie de nivelul de capacitate operaţională;

- desfăşurarea standardizată a instrucţiei, pe baza programelor de instrucţie pentru misiuni (PIM), a programelor de instrucţie individuală (PII) şi a manualelor pentru luptă;

- creşterea eficienţei participării la exerciţiile multinaţionale şi la activităţile de instrucţie organizate şi desfăşurate de NATO/UE, în cadrul coaliţiilor internaţionale şi al iniţiativelor regionale;

- planificarea, organizarea şi executarea instrucţiei şi evaluărilor în vederea certificării / evaluării operaţionale şi afirmării forţelor şi comandamentelor destinate NATO/UE.

Instrucţia structurilor de infanterie, se continuă pe trei niveluri de capacităţi operaţionale, astfel încât, în funcţie de Obiectivele Forţei, capacitatea operaţională, destinaţie şi misiune, fiecare dintre acestea să îndeplinească în totalitate Lista cu Cerinţele Esenţiale ale Misiunii (LCEM), astfel:

- de nivel I: etapele companie, batalion, regiment/similare;- de nivel II: etapele pluton, companie/similare;


THE TRAINING AND

ASSESSMENT PROCESS

OF INFANTRY STRUCTURES

On April 30, 1830, through

the decision “to form, in Walachia,

six pedestrian battalions and six

cavalry squadrons”, the modern

Romanian Infantry was founded

as an independent branch.

The infantry structures'

main mission, in peacetime, is

training. The infantry structures'

training objective is to maintain

the essen t ia l opera t iona l

capabilities, concomitantly with

t h e m i l i t a r y s y s t e m

transformations and subsequent

f i nanc ia l imp l i ca t i ons , t o

accomplish and increase the

interoperability degree, in order to

integrate the infantry structure

within European and Euro Atlantic

military structures, to form and

develop the common and efficient

action participants' skills / abilities,

to accomplish the entire spectrum

of missions, specific to the present

integrated combat space.

The assessment process is

– beside planning and execution –

an important component of the

training process and has the role

to provide feedback within this

process.

The training assessment is

a set of organized activities,

p e r i o d i c a l l y d e p l o y e d b y

commanders, specialized or

educaţie şi instrucţieu a ed c ţie şi instrucţieeducaţie şi instrucţie

INSTRUIREA ŞI EVALUAREA STRUCTURILOR DE INFANTERIE

Colonel Nicolae IVAN

28

- de nivel III: etapele echipă/echipaj, grupă/similară, pluton.Instrucţia se execută astfel încât fiecare structură de infanterie

să îndeplinească în totalitate LCEM, specifică nivelului de instruire repartizat.

Etapele până la care se execută instrucţia colectivă a forţelor, într-un an de instrucţie, în cadrul unei structuri sunt :grupa (de regulă 30 de zile), pluton (de regulă 45 de zile), companie(de regulă 90 de zile), batalion / regiment (de regulă 120 de zile).

În perioada iulie – august se execută concedii de odihnă, activităţi de întreţinere şi verificare tehnică anuală a muniţiei, de întreţinere a cazărmii, a depozitelor de muniţii.

Planificarea şi desfăşurarea instrucţiei structurilor de infanterie se execută diferenţiat, pe diferite tipuri de structuri:

- forţele dislocabile planifică instrucţia, în raport nivelul de capacitate operaţională şi în funcţie de resursele financiare repartizate;

- forţele nedislocabile / de generare şi regenerare planifică şi execută instrucţia până la nivelul etapei permis de încadrarea structurii şi în funcţie de îndeplinirea integrală a obiectivelor.

Principalele tipuri de exerciţii planificate sunt: DMX, STX, MAPEX, CFX, FCX, SIMEX, FTX, LFX, SIMFTX.

Sistemul informaţional al instrucţiei cuprinde structurile de infanterie (inclusiv structurile nou înfiinţate/transformate/resubordonate) de la toate nivelurile, cu atribuţii în planificarea, organizarea, coordonarea şi executarea activităţilor specifice domeniului, relaţiile ierarhice şi funcţionale dintre acestea, precum şi fluxurile informaţionale (descendente-ordine, dispoziţii, etc.; ascendente-rapoarte, informări, etc.) vehiculate în scopul asigurării funcţionalităţii acestuia.

Evaluarea este - alături de planificare şi execuţie - o componentă importantă a procesului de instrucţie şi are rolul de a asigura feedback-ul în cadrul acestui proces.

Evaluarea instrucţiei reprezintă un ansamblu de activităţi organizate şi desfăşurate periodic de către comandanţi, structuri specializate sau desemnate, de la toate eşaloanele, pe baza domeniilor şi clasificărilor stabilite, prin care se stabileşte nivelul stării acţionale a unei structuri militare. Evaluarea instrucţiei colective se execută pe întreaga perioadă de desfăşurare a instrucţiei. Evaluarea executată la finalul procesului de instrucţie asigură stabilirea gradului de îndeplinire a obiectivelor de instrucţie. Ea permite comandantului să folosească rezultatele obţinute pentru a aprecia capacitatea generală de îndeplinire a misiunii de către structura din subordine.

Toate cele mai sus prezentate nu s-ar putea realiza la un nivel superior, fără sprijinul permanent al Centrului de Instruire pentru Infanterie şi Vânători de Munte, instituţie cu rol fundamental în formarea, specializarea şi dezvoltarea profesională a personalului militar în arma infanterie (ofiţeri, subofiţeri şi soldaţi / gradaţi voluntari), personal apt să planifice, conducă, desfăşoare şi să evalueze procesul de instrucţie a structurilor din subordine, cele mai multe desemnate să execute misiuni în teatrele de operaţii.

Centrul de Instruire pentru Infanterie şi Vânători de Munte “Constantin Brâncoveanu“ a devenit, pe parcursul existenţei sale, o instituţie de învăţământ de bază şi reprezentativă a sistemului militar românesc, structură care tratează procesul formativ- educativ în conformitate cu exigenţele procesului de modernizare, de reformă şi de compatibilitate cu învăţământul militar din ţările membre N.A.T.O.

Aniversarea a 105 ani de existenţă a „Centrului de Instruire pentru Infanterie şi Vânători de Munte“, îmi oferă onoarea şi prilejul de a adresa personalului instituţiei felicitări, urări de sănătate şi realizări majore în domeniul de responabilitate.

La mulţi Ani, Centrul de Instruire pentru Infanterie şi Vânători de Munte!

assigned structures, from all

echelons, based upon the

establ ished domains and

classifications, through which the

action state level of a military

structure is established. The

collective training process

assessment is being executed

during the entire training

d e p l o y m e n t p e r i o d . T h e

assessment fol lowing the

training process enables the

establishment of the training

objectives accomplishment

degree. It enables the

commander to employ the

accomplished results to evaluate

the mission accomplishment

genera l capac i ty by the

subordinated structure.

The Training Centre for

Infantry and Mountain Troops has

become, during its existence, a

fundamental and representative

education institution for the

Romanian military system, a

structure dealing with the

educational - formative process in

conformity with the demands of the

modernization and reform process,

and compatibility with the military

education among NATO member

states.

The 105 years' celebration

of the Training Centre for Infantry

and Mountain Troops offers me

the honor and occasion to

address the institution personnel

b e s t w i s h e s a n d m a j o r

accomplishments in the domain

of responsibility.

Happy Anniversary to the

Training Centre for Infantry and

Mountain Troops!


u ie i n trucţied caţ ş i s eşi r ieducaţie inst ucţ eeducaţie şi instrucţie

De-a lungul istoriei, societatea a acumulat experienţa de

cunoaştere teoretică şi practică condensată în valori materiale şi

spirituale ce constituie ereditatea socială a culturii şi civilizaţiei. În

paralel sau mai degrabă interconectat cu formarea valorilor

specifice societăţii civile s-au cristalizat cele specifice mediului

militar. Conservarea valorilor şi transmiterea lor s-a realizat prin

educaţie care, în această ipostază, reprezintă instituţia constituirii

şi transmiterii eredităţii militare a culturii şi civilizaţiei. Pe acest

fundament de experienţă condensată se acţionează, prin

educaţie, pentru formarea militarului ca utilizator şi creator de

valori, ca producător şi creator de valori.

Centrul de Instruire pentru Infanterie şi Vânători de Munte,

instituţie de învăţământ militar de tradiţie, care aniversează la

01.04.2011, 105 ani de la înfiinţare, reprezintă o dovadă de

necontestat a transmiterii, de la o generaţie la alta, a experienţei

de cunoaştere teoretică şi de acţiune practică. În această

instituţie de învăţământ militar se desfăşoară activităţi de instruire

şi educaţie cu finalităţi programate, cu personal specializat, într-

un timp determinat, prin forme organizatorice specifice, în cadrul

procesului de învăţământ. Raportarea la experienţa generaţiilor

anterioare a fost, este şi va fi necesară în primul rând pentru

supravieţuirea fizică şi spirituală a comunităţii militare şi în al

doilea rând pentru a îmbogăţi experienţa socială prin noi valori,

cultura şi civilizaţia fiind produsul muncii şi creaţiei generaţiilor

succesive. Conservarea şi transmiterea experienţei de la o

generaţie la alta se realizează prin educaţie, ea fiind agentul

continuităţii generaţiilor prin valorile pe care le transmite şi a căror

creare o favorizează. Mediul militar, prin natura lui şi datorită

scopurilor activităţii ce-i este proprie, generează o realitate

psihosocială si educaţională specifică.

Principalele particularităţi ale acestui mediu sunt:

-limitarea considerabilă a libertăţii de acţiune la perimetrul

instituţiei militare şi in folosul acesteia;

-spiritul de lucru preponderent în echipă;

-solicitări profesionale cu caracter de noutate;

-relaţii interumane bazate decisiv pe ierarhizare – pe de-o

parte – şi cooperare, pe de altă parte;

-statute şi roluri precis reglementate;

- cod propriu de comportament, diferit de cel civil în primul

rând prin rigurozitate;

- sistem de comunicare şi valori morale specifice;

- comunitate de scopuri;

29

Lt. col. Cecilia RAMBA

EDUCATION – AN ESSENTIAL

AND PERMANENT FUNCTION OF

THE MILITARY STRUCTURE

Throughout history, the society

acquired the theoretical and practical

knowledge experience, compressed into

material and spiritual values, that

constitute the social heredity of culture

and civilization. Alongside, or rather

interconnected with the formation of civil

society values, the military ones

materialized. Upon this condensed

experience ground, through education,

the military is formed both as a user and

creator of values and as a producer and

creator of values.

The Training Centre for Infantry and

stMountain Troops, which, on the 1 of April

2011, is celebrating 105 years since its

foundation, represents an undisputable

proof of the transmission, from one

generation to another, of the theoretical

knowledge and practical action experience.

This educational institution manages

training and education activities, with

scheduled finalities, specialized personnel,

in a well determined period of time, through

specific organizational forms, within the

education process. The military

environment, through its nature, and due to

its purposes, generates a specific psycho-

social and educational reality.

The main particularities of this

environment are:

EDUCAŢIAFUNCŢIE ESENŢIALĂ ŞI PERMANENTĂ

A ORGANISMULUI MILITAR

-activitate cu un înalt grad de solicitare fizică şi

psihică;

- condiţii de instruire adaptate formării individului

ca luptător (condiţii care încercă să reproducă fidel

solicitările câmpului de luptă modern);

- regim de muncă şi de viaţă strict dirijat şi

controlat;

- grad înalt de complexitate a tehnicii şi

armamentului (cu efect asupra permanentizării

pregătirii militarilor);

- misiuni cu înalt grad de pericol şi risc.

Fără îndoială că aceste elemente au

preponderenţă diferită în funcţie de specificul

instituţiei militare şi acţionează conjugat generând

influenţe complexe asupra indivizilor şi grupurilor.

Evident că pregătirea militarilor infanterişti, în aceste

condiţii, este subsumată unor scopuri şi obiective care

reflectă performanţe necesare impuse de

caracteristicile unui câmp de luptă modern. Specificul

actului didactic din Centrul de Instruire pentru

Infanterie şi Vânători de Munte este determinat de

natura activităţii pe linia armei şi este pus în evidenţă

de un set de caracteristici fundamentale. Acestea

derivă din condiţia distinctă a actului educaţional în

armă, din particularităţile pregnante ale profilului

- the considerable limitation of freedom

of action within our military institution and

for its use;

-prevailing teamwork spirit;

-new professional requests;

-inter-human relations decisively based

on hierarchical system on the one hand, and

cooperation, on the other;

-accurately established statutes and

roles;

- specific code of behavior, different

from the civilian one through rigor;

- specific communication system and

moral values;

- community of purposes;

- highly demanding physical and

psychical activities;

- training conditions adapted for

forming the individual as combatant;

- strictly controlled work and life

regime;

- technique and armament high degree

of complexity;

- high danger and risk degree of

missions.

Within future society, the military

education will represent the military's

fundamental and permanent necessity,

the progress in the military field

constituting a consequence and result of

it. The reform movement will continue to

size the rate and content of changes

occurred in all social areas; every level of

the m i l i t a ry educa t ion w i l l be

reconsidered in order to achieve

permanent education. The conception

coordinates of the future educational

system are:

- education will be a continuous

process;

- the selection base for the military

profession will become wider;

- the institutional education will be

30

3

militarului şi modalităţile distincte de profesionalizare a agenţilor

acţiunii militare, din miza covârşitoare a realizării educaţiei în

perspectiva evitării, în acţiune, a erorii şi a eşecului, din

normalitatea jertfei de sine drept condiţie esentială a militarului şi,

nu în ultimul rând din particularităţile interdependenţei dintre

individ şi echipă în luptă.

In societatea viitoare, educaţia militară va fi tot mai mult o

trebuinţă fundamentală şi permanentă a militarului, progresul în

domeniul militar fiind o consecinţă şi o rezultantă a acesteia. Dacă

în societatea contemporană se pune acut problema ameliorării

distanţării dintre conţinutul educaţiei şi spiritul societăţii moderne,

în viitor se pune problema strategiei alternativelor prin inovare.

Mişcarea de reformă dimensionează şi va dimensionaliza ritmul

şi conţinutul schimbărilor în toate domeniile sociale, în cel al

educaţiei şi învăţământului militar; fiecare nivel al învăţământului

militar va trebui regândit în perspectiva educaţiei permanente.

Coordonatele de concepţie ale viitorului sistem educaţional sunt:

- educaţia va fi un proces continuu;

- baza de selecţie pentru profesia militară va deveni tot mai

mare;

- educaţia instituţională va fi legată de concepţiile sociale, va

integra mijloacele de informare, va beneficia de avantajele

tehnicii, informaticii, ciberneticii;

- sistemul organizator al educaţiei militare va fi flexibil şi

pertinent.

În perspectiva exigenţelor societăţii viitoare, ale evoluţiei

mediului de securitate, se va urmări formarea militarului creator,

inovator, profesionist. Escaladarea confruntărilor din spectrul

asimetric în general şi a fenomenului terorist care definesc noua

configuraţie a mediului de securitate determină o serie de mutaţii

în modul de reacţie la astfel de pericole. Ultimele conflicte

militare, în mod deosebit cele desfăşurate în Irak şi Afganistan, au

demonstrat că lupta modernă este o luptă întrunită a forţelor

terestre, aeriene şi maritime. Aceasta presupune condiţii

moderne de structurare şi constituire a grupărilor tactice şi mai

ales de întrebuinţare a acestora în cadrul acţiunilor militare.

Întrebuinţarea lor presupune rigurozitate maximă în pregătirea

categoriilor de militari pentru a evita pierderile materiale şi umane

nejustificate, confuzia, dezordinea şi mai ales nerealizarea

scopurilor propuse prin concepţia acţiunilor de luptă.

De aceea se impune necesitatea unui radicalism pedagogic

în cercetarea ştiinţifică a fenomenului educaţional militar şi

oferirea soluţiilor teoretice şi practice de avangardă în

schimbările inovatoare ale învăţământului militar. Numai în

asemenea condiţii educaţia militară se va apropia de idealul de a

prelua şi anticipa direcţia, conţinutul şi ritmul schimbărilor.

Strategiile flexibile, anticipative vor facilita soluţiile optime.

connected to social conceptions, will

integrate information means, will benefit

from the advantages of technique,

informatics, cybernetics;

- the organizing system of military

education will be flexible and pertinent.

In the outlook of future society

demands, of the security environment

evolution, the formation of the military as

creator, innovator, and specialist will be

pursued. The confrontations in the

asymmetrical spectrum in general and the

terrorist phenomenon in particular, which

define the new configuration of the security

environment, determine a series of mutations

in the reaction manner to such challenges.

The most recent military conflicts, especially

those deployed in Iraq and Afghanistan,

demonstrated that modern combat is a joint

combat of land, aerial and maritime forces.

This supposes modern conditions of

structuring and formation of task forces and

especially of their employment within military

actions. Their employment involves

maximum rigor in training the military

categories, in order to avoid unjustifiable

casualties and damage, confusion, disorder

and failure to achieve set goals through

combat actions conception.

For this reason, a pedagogic

radicalism in the field of scientific

research of the military education

phenomenon and avant-garde practical

and theoretical solutions of military

education innovative changes are highly

necessary. Only in such conditions will

the military education approach the ideal

of overtaking and anticipating the

direction, content and rhythm of

changes. The flexible, anticipative

strategies will enable optimum solutions.

31

“Nu există eşecuri, ci doar lecţii învăţate pentru că tot

ce se întâmpla o dată, poate să nu se mai întâmple

niciodată. Dar tot ce se întâmplă de două ori, se va întâmpla

cu siguranţa şi a treia oară”. Paulo Coelho-„Alchimistul”

Standardizarea reprezintă acţiunea de a stabili şi aplica un

ansamblu de norme care să reglementeze calitatea, caracteristicile

şi forma unui produs sau serviciu, cu scopul de a ajuta organizaţiile,

indiferent de tip şi mărime, să proiecteze, să implementeze şi să

conducă eficient sistemele de management al calităţii.

Standardele se elaborează la nivel internaţional, regional şi

naţional. Coordonarea activităţilor la aceste trei nivele este

asigurată prin structuri comune şi prin acorduri de cooperare. La

nivel naţional, activitatea de standardizare este condusă de

comitetele de standardizare care pot beneficia de asistenţă din

partea grupurilor de experţi.

Standardizarea militară reprezintă totalitatea acţiunilor

orientate spre elaborarea şi acceptarea de standarde şi

implementarea acestora pentru obţinerea şi menţinerea unui nivel

optim de standardizare în domeniile operaţional-procedural,

tehnico-material şi administrativ, în scopul realizării

interoperabilităţii forţelor, adică a capacităţii sistemelor tehnice

sau a forţelor luptătoare de a furniza şi accepta servicii către şi de

la alte sisteme sau forţe cu care cooperează, facilitând în acest fel

îndeplinirea misiunilor încredinţate.

Bazele procesului de elaborare şi implementare a

standardelor în Ministerul Apărării Naţionale au fost puse încă din

anul 1977. În 1989, în cadrul Departamentului pentru Armamente,

exista o secţie de standardizare pentru domeniul tehnic (existau

STAS-urile), dar celelalte două domenii, respectiv operaţional şi

administrativ, au început să fie supuse procesului de

standardizare începând cu anul 1994, când ţara noastră a devenit

semnatara „Parteneriatului pentru Pace“.

În anul 1998 se înfiinţează Biroul de Interoperabilitate în Statul

Major General, iar ulterior, în septembrie 2001, se înfiinţează

Agenţia Militară de Standardizare, având rolul de a coordona

întreaga activitate tehnică, operaţională şi administrativă, fiind

corespondentul şi punctul de contact cu Agenţia de Standardizare

a NATO.

România prezenta conducerii Alianţei, în decembrie 2002,

33

Maior Gligor VÃIDEAN

STANDARDIZAT

ION AND

LEARNED

LESSONS – AN

OBJECTIVE OF

IMPROVING

EFFICIENCY WITHIN MILITARY

STRUCTURES

Standardization signifies the action to

establish and apply a set of norms which

adjust the quality, characteristics and form of

a product or service, with the purpose of

helping the organizations, regardless their

type or size, to efficiently plan, implement

and run the quality management systems.

Standards are elaborated at international,

regional and national level. The coordination

of activities at these three levels is provided

through common structures and cooperation

agreements. At national level, the

standardization activity is managed by

standardization committees which may

benefit from assistance from expert groups.

Military standardization signifies the

totality of actions directed towards the

elaboration and acceptance of standards

and their implementation in order to attain

and maintain an optimum level of

standardization in the operational-

procedural, technical-material and

administrative areas, in order to achieve

force interoperability.

The implementation of a standard

implies running through an operational

flux, from its translation (approved by the

N AT O S t a n d a r d i z a t i o n A g e n c y

collaborators), to the adoption and

implementation of the NATO standard,

which involves the publication of its content

in a national publication. Once published, the

standard is considered implemented.

34

declaraţia oficială prin care „îşi menţine angajamentul

de a înfăptui cu bună credinţă standardizarea şi

interoperabilitatea cu NATO“.

La începutul anului 2003 Agenţia Militară de

Standardizare deţinea 125 de standarde adoptate,

dintre care 75 erau standarde tehnice şi 50

operaţionale şi administrative, iar la sfârşitul anului

2003 erau aproximativ 200 de STANAG-uri adoptate.

O parte din aceste standarde şi alte publicaţii militare

au fost folosite de unităţile militare în scopul

desfăşurării diferitelor misiuni internaţionale.

Implementarea unui standard presupune

parcurgerea unui flux operaţional, de la traducerea

standardului (avizată de către colaboratorii Agenţiei de

Standardizare NATO), adoptarea şi implementarea

standardului NATO, care înseamnă de fapt apariţia

conţinutului acestuia într-o publicaţie naţională. Odată

publicat, standardul se consideră implementat.

Ca membră cu drepturi depline în NATO, ţara

noastră va participa permanent la ratificarea

întregului proces de standardizare la nivelul Alianţei,

fapt ce va contribui eficient la activitatea de

implementare propriu-zisă.

În învăţământul militar, procesul de standardizare

se referă la implementarea de norme în modul de

pregătire şi desfăşurare a acţiunilor individuale şi

colective, corespunzătoare condiţiilor impuse de

realitatea actuală a teatrelor de operaţii.

La nivelul Centrului de Instruire pentru Infanterie şi

Vânători de Munte procesul de standardizare s-a

desfăşurat în funcţie de transformările care au avut loc

la nivelul structurilor centrale, însă permanent a fost

evidenţiat faptul că practica militară curentă impune

respectarea şi aplicarea prevederilor regulamentelor,

instrucţiunilor, dispoziţiilor, dar standardele conduc la

obţinerea eficienţei în procesul de instruire.

În Centrul de Instruire pentru Infanterie şi

Vânători de Munte se implementează toate

standardele operaţionale care au conţinut de

specia l i tate pentru arma infanter ie, pr in

implementarea conţinutului acestora în manualele

elaborate în cadrul structurii, iar conţinutul

standardelor procedurale, materiale, administrative şi

Within the military education, the

standardization process involves the norm

implementation in the training and deployment

process of individual and collective actions,

according to the conditions imposed by the

present reality in the theatre of operations.

All specialty operational standards for

the infantry branch are implemented in the

Training Centre for Infantry and Mountain

Troops, by introducing their contents in the

handbooks elaborated within the structure,

w h i l e t h e p r o c e d u r a l , m a t e r i a l ,

administrative and technical standards

content is managed and distributed to

inform the structure's personnel and

subordinate units.

The maximum efficiency of the learned

lessons system is provided through its structural

elements, which are found within all units and

military formations that deploy military actions

independently, combined or joint.

The theatre of operations experience in

s u c h a r e a s a s t r o o p s t r a i n i n g ,

communications, and logistics, is a good

opportunity for the Training Centre for

Infantry and Mountain Troops personnel to

bring up to date the operating procedures,

didactic objectives and techniques, tactics

and procedures, in order to optimize the

training process within all course types

deployed in the Centre.

The training process within the Training

Centre for Infantry and Mountain Troops is based

on the principle “Train the way you fight!”

We may conclude by pointing out the fact

that through the standardization process and

by applying the learned lessons in all activities

deployed in the Centre, an efficient preparation

of all students attending the courses in this

Centre has been attained, thus the

interoperability of Land Forces structures with

NATO similar structures being achieved.

35

tehnice se gestionează şi se distribuie spre informarea personalului structurii şi unităţilor subordonate.

În altă ordine de idei, prin crearea la nivelul Statului Major al Forţelor Terestre a sistemului de lecţii

învăţate desprinse din participarea la misiunile internaţionale, se aduce o contribuţie semnificativă

pentru diagnosticarea activităţilor de instrucţie desfăşurate şi pentru identificarea celor mai bune soluţii

pentru eficientizarea instruirii. Valoarea şi însemnătatea conceptului de lecţii învăţate au fost determinate

de cerinţele obiective ale perfecţionării organizării, înzestrării şi instruirii forţelor, de necesitatea realizării

unei planificări şi conduceri eficiente a acţiunilor militare împreună cu partenerii străini, pe teritoriul

naţional sau în teatrele de operaţii. Realizarea unui sistem unitar de lecţii învăţate în Armata României

reprezintă o necesitate obiectivă şi o prioritate majoră, în scopul perfecţionării continue a activităţilor şi

acţiunilor militare.

Eficienţa maximă a sistemului de lecţii învăţate se asigură prin elementele structurale ale acestuia,

care se regăsesc în cadrul tuturor unităţilor şi formaţiunilor militare ce desfăşoară acţiuni militare

independent, combinat sau întrunit. Această eficienţă este totuşi departe de a fi atins dezideratul ca

experienţa acumulată pe timpul activităţilor desfăşurate în unităţi să fie percepută benevol şi responsabil

ca resursă importantă pentru creşterea eficienţei activităţilor viitoare, care să se regăsească în forma

propusă de sistemul de lecţii învăţate prin promovarea aspectelor pozitive şi a soluţiilor adoptate inovativ

în planificare, organizare, pregătire şi executare.

Experienţele teatrului de operaţii din domeniul instruirii trupelor, comunicaţiilor şi a asigurării

logistice sunt o buna oportunitate pentru personalul Centrului de Instruire pentru Infanterie şi Vânători de

Munte de a actualiza procedurile de operare, obiectivele didactice şi tehnicile, tacticile şi procedurile în

vederea eficientizării instruirii tuturor tipurilor de cursuri care se desfăşoară în Centru.

Pregătirea în Centrul de Instruire pentru Infanterie şi Vânători de Munte se bazează pe principiul

“Instruieşte-te aşa cum vei lupta!”. Din culegerea datelor identificate pentru elaborarea lecţiilor învăţate

putem să spunem că un accent deosebit se pune pe pregătirea minuţioasă a tehnicii şi echipamentelor

înainte de plecarea în poligoanele de instrucţie, astfel încât funcţionarea tehnicii din dotarea subunităţilor

să fie unul dintre factorii esenţiali ai reuşitei fiecărei misiuni. Acest lucru a contribuit la asigurarea

mobilităţii subunităţilor pe timpul desfăşurării instruirii şi îndeplinirea cu succes a obiectivelor didactice.

Un alt element care contribuie semnificativ la îndeplinirea obiectivelor propuse în procesul de

instrucţie este sistemul de comunicaţii şi informatică de care dispune fiecare subunitate. Astfel prin

asigurarea mijloacelor tehnice de comunicaţii şi de informatică s-a asigurat fluxul de date şi informaţii

necesar luării deciziilor de către cursanţi în timp real.

Alte date şi informaţii care vor contribui la îmbunătăţirea şi eficientizarea procesului de instruire în

Centrul de Instruire pentru Infanterie şi Vânători de Munte se referă la executarea şedinţelor de tragere

de către toate tipurile de cursuri, cu anumite categorii de armament din înzestrarea plutonului de

infanterie(AG-7), adoptarea abrevierilor, simbolurilor militare şi întrebuinţarea hărţilor în proiecţie UTM,

iar pentru creşterea capacităţii de ducere a operaţiilor în condiţii de vizibilitate redusă se impune dotarea

armamentului cu aparatură de vedere şi ochire pe timp de noapte, de tip pasiv.

În concluzie putem evidenţia faptul că prin procesul de standardizare şi prin aplicarea lecţiilor

învăţate în activităţile Centrului de Instruire pentru Infanterie şi Vânători de Munte s-a realizat o pregătire

eficientă a tuturor cursanţilor care se instruiesc în Centru, fapt ce determină asigurarea interoperabilităţii

structurilor din Forţele Terestre cu structurile similare din NATO.

Plecând de la ideea că orice experienţă individuală poate fi folositoare nu doar persoanei în cauză ci şi structurii din care face parte, am simţit nevoia să fac o scurtă şi succintă prezentare a pregătirii în vederea participării la o misiune de mentorizare a unor structuri din armata afgană.

Trecând prin furcile caudine ale selecţiei am fost admis şi încadrat în detaşamentul O.M.L.T.(Operaţional Mentoring and Liaison Team) tip batalion-infanterie pe funcţia de consilier al comandantului de pluton sprijin dintr-o companie A.N.A.(Afghan National Army).

Pregătirea pe care am făcut-o în perioada septembrie – ianuarie a fost structurată pe trei module.

Primul modul l-am desfăşurat în garnizoana Piatra-Neamţ, obiectivul acestuia fiind cunoaşterea tuturor condiţiilor din T.O. (teatrul de operaţii) Afganistan şi familiarizarea cu S.O.P.- urile specifice misiunii pe care urmează să o executăm.

Punând în practică cunoştinţele acumulate pe terenul de

instrucţie, am căutat să punem în aplicare şi să exersăm marea majoritate a situaţiilor posibile în care vom fi puşi să acţionăm, de la cele mai simple, la ce le mai complexe, realizând că ne aşteaptă o mare provocare şi numai instruindu-ne temeinic şi cu responsabilitate vom fi în măsură să îi facem faţă.

Instructorii care ne-au pregătit în tot acest interval ne-au împărtăşit din experienţa acumulată pe timpul misiunilor executate şi ne-au recomandat ca în T.O., pe lângă aplicarea uzuală a S.O.P. – urilor, să dăm dovadă şi de flexibilitate în abordarea oricărei situaţii, deoarece, ţinând cont de dinamica ultimelor evenimente, ceea ce pare nou şi de actualitate în anumite standarde, în T.O. e posibil să fie previzibil. Consider că acţionând strict după anumite tipare în situaţiile conflictuale întâlnite, reacţia noastră ar putea fi prevăzută, aceasta nemaiconstituind o ripostă promptă şi eficace.

Modulul 2 de pregătire l-am executat la J.M.R.C. (Joint Multionational Readiness Center) Hohenfels, Germania, pe durata a aproximativ două săptămâni, desfăşurând atât activităţi teoretice cu prezentări în Power Point, cât şi practice în teren.

Plt.maj. Georgel PINTILIE

SPECIFIC TRAINING FOR MISSION PARTICIPATION

- an educating experience -

Starting from the idea that any individual experience may be useful not only to the person involved, but also to the structure he is part of, I feel due to make a brief presentation upon the participation stages to an Afghan Army structure mentoring mission.

Passing through the rigors of selection, I was admitted and staffed in the OMLT (Operational Mentoring and Liaison Team) Infantry Battalion Detachment as platoon commander's counselor within an ANA (Afghan National Army) Support Company. The training I attended from September to January was structured on three modules.

The first module was carried on in Piatra Neamt garrison, its objective

being to get acquaintant with

a l l the conditions in the Afghanistan Theatre of Operations and to get accustomed to the specific SOPs of the mission we were going to accomplish.

By practicing the acquired knowledge on the training field, we tried to apply and exercise most possible situations, ranging from the simplest to the most complex, being aware of the challenge awaiting us.

The instructors who trained us during this t ime shared their experience and recommended us that, beside regularly applying the SOPs, we should also prove flexibility when approaching situations, because, taking into account the dynamics of recent events, what seems to be new in certain standards, may be predictable in the theatre of

36

Pe parcursul acestui modul am avut un program foarte alert, desfăşurând un spectru larg de S.T.X. – uri, în care am exersat şi aprofundat o gamă largă de proceduri specifice T.O, fiind supervizaţi de către instructorii americani. Aceştia s-au străduit să ne creeze un mediu de acţiune cât mai apropiat de situaţiile reale. Mergând pe firul ideii şi detaliind mai pe larg filmul evenimentelor, pot spune că gradul de complexitate al acestor exerciţii a fost crescut şi datorită faptului că toate activităţile desfăşurate le-am executat împreună cu alţi parteneri de coaliţie, în cazul nostru, cu cehii. O adevărată provocare pentru noi a fost să realizăm o coeziune a grupului din punct de vedere operaţional, întru-cât armata cehă aplică o gamă de S.O.P. - uri oarecum diferite faţă de procedurile noastre. Totuşi, aceste diferenţe au fost surmontabile, punându-ne de acord destul de repede asupra modului de acţiune în urma unui schimb benefic de idei asupra procedurilor comune de acţiune. Acest diferend ne-a fost creat în mod voit de către instructori, ei urmărind şi modul de interacţiune cu structuri care au un alt mod de operare. În cadrul fiecărui S.T.X. pe care l-am executat s-a pus accent pe toate etapele, de la pregătirea misiunii atât din punct de vedere al asigurării materiale cât şi operaţional până la analiza postacţiune, nimic nefiind lăsat neaprofundat.

Foarte interesant mi s-a părut modul de pregătire a misiunii, repetând şi aprofundând fiecare S.O.P. caracteristic anumitei situaţii, întocmirea cât mai exactă a formularului cu managementul riscului fiind crucială. Implementând faptic procedurile, pe timpul S.T.X. - urilor am avut de gestionat o gamă largă de incidente, în care viteza de reacţie şi modul de transmitere a rapoartelor standardizate către T.O.C. (Tactic Operational Center) au fost criterii definitorii în ansamblul cerinţelor de îndeplinire a misiunii.

Un aspect demn de luat în seamă şi pe care l-am remarcat la fiecare acţiune desfăşurată, este că există o tendinţă cvasigenerală de simplificare la maxim a tuturor activităţilor. Pentru aceasta se recurge la proceduri de operare prestabilite pentru orice activitate, căutând ca documentele întocmite să fie într-un număr cât mai mic şi la modul cât mai concret, primordial fiind timpul alocat activităţilor practice. Acest considerent este perfect valabil şi pentru armata română, îmbucurător fiind faptul că s-au demarat şi la noi acţiuni de acest gen.

Nu ţin să evoc aici ce bază materială de instrucţie am găsit în această locaţie şi ce condiţii de instruire am întâlnit, acestea fiind visul oricărui militar. Vreau însă să subliniez faptul că nu suntem cu nimic mai prejos decât alţii din punct de vedere al factorului uman, ci dimpotrivă chiar suntem apreciaţi. Ca o paranteză aş vrea să menţionez că în urma discuţiilor avute cu instructorii americani, a reieşit faptul că adaptabilitatea şi ingeniozitatea militarilor români sunt remarcabile.

Din punct de vedere artileristic, pregătirea pe care am desfăşurat-o a început prin prezentarea metodei de reglaj şi a mesajului către observator, aceasta executându-se conform STANAG-2934

operations. I believe that strictly following certain standards in the encountered conflict situations, our reaction could be predictable, failing to be a prompt and efficient reaction.

The second training module was deployed within J.M.R.C. (Joint Multinational Readiness Center) in Hohenfels, Germany, for a term of approximately two weeks, deploying both theoretical and practical activities.

During this module I attended a very alert program in which we practiced and thoroughly studied a wide range of TO specific procedures, supervised by American instructors. They tried to create us an environment as close to reality as possible. The complexity level of these exercises was high, also due to the fact that all activities were attended by other coalition partners, in our case, the Czechs. It was a real challenge for us to achieve group cohesion from the operational point of view, as the Czech army practice somewhat different SOPs from our own. However, these differences were surmountable, agreeing fairly quickly upon a set of common action procedures.

Practically implementing the procedures, we had to manage a wide range of incidents, in which the reaction speed and the method of transmitting the standardized reports to T.O.C. (Tactic Operational Center) were defining criteria within the m i s s i o n a c c o m p l i s h m e n t requirements.

A worthy aspect to consider is the general tendency to oversimplify all activities. For this purpose, they would resort to pre-established operating procedures for any activity, so that the number of issued documents be reduced to minimum.

I wouldn't necessarily like to provide detai ls regarding the infrastructure and training conditions I found at this location, only that they represent every soldier's dream. However, I'd like to underline the fact that we are not lower than the others in what the human factor is concerned, but on the contrary, we are rather appreciated.

The artillery training began with the presentation of the adjustment method and message sending procedure, according to STANAG-2934 (A.Arty.P-1). We got accustomed to the standard procedure and message formulary. For me, they had a novelty character, for I hadn't practiced such procedures before. The practical exercises deployed in a simulator,

37

(A.Arty.P-1). Pentru aceasta ne-am familiarizat cu procedura standard şi cu formularul mesajului. Pentru mine acestea au avut un caracter de noutate, întru-cât nu am mai folosit asemenea procedee. Exerciţiile practice s-au desfăşurat într-un simulator unde câmpul de luptă era simulat virtual.

Al treilea modul de pregătire, dar nu şi ultimul ca importanţă, l-am desfăşurat la Centrul de Instruire al Infanteriei şi Vânătorilor de Munte din Făgăraş, constând în executarea tragerilor cu toate categoriile de armament pe care le are în dotare echipa O.M.L.T.

În cadrul tragerilor cu armamentul greu de infanterie (mă refer aici la aruncătorul cal. 82 mm şi aruncătorul A.G.-9) am executat şedinţe specifice acestor calibre, unde viteza de reacţie, precizia şi consumul cât mai mic de muniţie au fost obiectivele de îndeplinit.

Un lucru cu care m-am confruntat încă de la început, a fost caracterul de noutate pentru mine a S.O.P - urilor specifice teatrelor de operaţii. Menţionez că sunt încadrat într-o structură de generare-regenerare şi toate aceste proceduri îmi erau necunoscute. Îndrăznesc să afirm că toate aceste S.O.P. - uri s-ar impune să fie cuprinse în L.C.E.M. (lista cu cerinţele esenţiale ale misiunii) şi la structuri ce nu execută misiuni în teatrele de operaţii. Plecând de la considerentul că la misiunile internaţionale vor participa din ce în ce mai mulţi militari ce nu fac parte din unităţile dislocabile, familiarizarea timpurie cu aceste proceduri ar fi benefică.

Conştientizând că în cadrul procesului de mentorizare în care voi fi implicat, îmi vor fi puse la încercare atât capacităţile profesionale cât şi calităţile umane, nu am precupeţit nici un efort în a-mi însuşi temeinic cele mai noi cunoştinţe şi proceduri specifice misiunii pe care o voi avea de îndeplinit.

De fapt, tot ceea ce am prezentat până acum nu este decât o imagine de ansamblu a tuturor activităţilor întreprinse. Pentru cineva care a mai participat la o pregătire pentru misiuni internaţionale de genul acesteia, problemele inserate aici nu constituie o noutate, dar pentru mine, fiind prima experienţă de acest gen, a fost o perioadă remarcabilă, plină de învăţăminte pe care nu o voi uita prea curând.

where the combat field was virtually simulated.

The third training module, but not the least important, I attended at The Training Centre for Infantry and Mounting Troops in Făgăraş, consisting in firing sessions with all armament categories the O.M.L.T. team is equipped with.

Within the heavy infantry armament firings (82mm mortar and AG 9) we executed specific firing sessions, where reaction speed, precision and limited ammunition consumption were objectives to be attained.

In fact, all I have presented so far was nothing but a general picture of all accomplished activities. For someone who has par t i c ipa ted to an international mission before, the aspects revealed are nothing new, but for me, being the first experience of the kind, it's been a remarkable period, filled with teachings I would not forget too easily.

38

39

O atenţie deosebită pentru dezvoltarea cooperării între militari

şi civili, în cadrul unui proces interagenţii, s-a manifestat în Marea

Britanie, procesul fiind gândit la nivel operaţional, cu stabilirea

reprezentanţilor organizaţiilor guvernamentale şi non-

guvernamentale din care urma să facă parte structura pentru

managementul crizei.

În paralel şi în urma experienţei câştigate în Afganistan şi Irak, a

devenit evident faptul că realizarea coerenţei putea fi posibilă doar

dacă în procesul strategic, planificarea şi obiectivele erau

armonizate între instrumente şi agenţii. Acest mod de gândire a fost,

iniţial, articulat în cadrul doctrinar denumit abordarea

comprehensivă (de ansamblu/ cuprinzătoare).

Abordarea comprehensivă este un cadru conceptual care ar

putea revigora prezenta metodă de conducere birocratică (cu ierarhie

de comandă ?i sisteme departamentale independente), prin

coordonarea uni tară a obiect ivelor ş i act iv i tăţ i lor

departamentelor/agenţiilor guvernului în a identifica, analiza, planifica

şi executa răspunsuri naţionale la situaţii complexe. Punctul de pornire

a abordării comprehensive este dat de nevoia aplicării conjugată a

celor trei instrumente naţionale de putere (diplomatic, militar şi

economic). Abordarea comprehensivă cere judecată în aplicarea ei în

special privind numărul potenţial de participanţi.

Realizarea obiectivelor naţionale de nivel strategic, în mod

inevitabil, se bazează pe instrumente de putere diplomatică, militară

şi economică, împreună cu un pachet independent de activităţi

umanitare şi de dezvoltare structurală, cu influenţă procesuală de

lungă durată şi cu efort informaţional.

În intenţia de a maximiza procesul de formare a acestor

parteneriate, într-un cadru instituţional şi în încercarea de a sprijini

procesul colectiv ministerial de decizie, s-a sperat ca abordarea

comprehensivă să ajute la prevenirea, întârzierea sau controlul crizelor.

Greutatea relativă a efortului şi influenţei fiecărui instrument sau

element variază în funcţie de circumstanţe dar, în general,

departamentele şi agenţiile se vor găsi în permanenţă în situaţia de a fi

entităţi care sprijină sau sunt sprijinite. Acest lucru înseamnă că, în

funcţie de caracterul crizei, de multe ori instrumentele militare nu sunt

folosite ca efort principal ci ca mijloace de a conduce şi sprijini

activităţile celorlalte departamente, astfel încât să se creeze condiţiile

necesare pentru ca organizaţiile să realizeze rezultate de durată.

Gradul până la care ar trebui aplicată aceasta abordare este dat

de nevoia de un răspuns de ansamblu ?i aceasta depinde de

complexitatea, durata, natura situaţiei şi de beneficiile potenţiale ale

UNIFIED/INTERAGENCY

ACTION DEPLOYMENT

ON SECURITY AND

DEFENSE STRATEGIES

The comprehensive approach is

a conceptual frame that could

invigorate the present bureaucratic

command method (with command

h i e r a r c h y a n d i n d e p e n d e n t

department systems), through

unitary coordination of government

departments / agencies' objectives

and activities to identify, analyze, plan

and issue national answers to

complex situations. The starting point

of this comprehensive approach is

rendered by the necessity to apply

the three national instruments of

power (diplomatic, military and

economic). The comprehensive

approach requires a judgmental

application, especially regarding the

potential number of participants.

The extent, to which this

approach should be applied, is

rendered by the necessity of a

comprehensive answer depending

upon the complexity, duration, nature

of the situation, and also upon the

potential benefits of such action. The

necessity of a collaborative process,

of shared comprehension and

concentrated action is indispensable

within a crisis prevention process.

The comprehensive approach

should be improved by institutional

familiarity, trust and transparency

b e t w e e n t h e g o v e r n m e n t a l

Colonel Vasile ROMAN

unei asemenea acţiuni în colaborare. Nevoia unui

proces colaborativ, a împărtăşirii înţelegerii şi a acţiunii

concentrate sunt indispensabile în cadrul unui proces

de prevenire a crizelor.

Cele patru activităţi concurente (prevenirea,

intervenţia, regenerarea şi sprijinul) cer o sincronizarea

atentă pentru a a fi siguri că problemele apărute sunt

rezolvate şi pot realiza pacea şi stabilitatea autosusţinută.

În cazul operaţiilor de stabilizare şi reconstrucţie,

soluţia este într-un proces de permanenţă rafinare

denumit abordarea comprehensivă. Îmbunătăţirea

acestei cerinţe trebuie să fie un proces continuu, testat

împotriva tendinţelor de permanentă transformare şi care

să asigure certitudinea că noile iniţiative sunt potrivite

scopurilor şi că justifică orice resursă adiţională, mai ales

când este folosită înaintea altor priorităţi.

Gândirea trebuie să aibă la bază acţiunile bazate

pe efecte şi să se materializeze în modul în care

planificarea şi activitatea tuturor departamentelor

urmăresc obţinerea progresului privind obiectivele

strategice ale guvernului, prin luarea în considerare a

efectelor şi revederea constantă a rezultatelor pe

termen scurt, mediu şi lung.

Abordarea comprehensivă ar trebui îmbunătăţită

cu familiaritatea instituţională, încredere şi transparenţă

între departamentele guvernamentale şi printr-un

contact personal frecvent, reţele umane şi schimbul de

informaţii. Într-un management al informaţiilor, mult

mai sofisticat şi integrat, infrastructura şi conectivitatea

vor juca un rol central în îmbunătăţirea acestor noi

spaţii de activitate şi în a dovedi eficienţa colaborării pe

orizontală, verticală şi diagonală între comunităţile de

interese de la orice nivel, inter şi intra departamente.

Acţiunea bazată pe efecte aplicată ca şi aspect

militar al abordării comprehensive, în conjuncţie cu

instrumentele de putere şi implicând o gamă largă de

activităţi, ar putea produce efecte mult mai coerente şi

dezirabile asigurând finalitatea cu o mai mare

siguranţă. Acţiunile bazate pe efecte implică o

interpretare a acţiunilor indirecte pentru a genera un

amestec de efecte cu scopul obţinerii finalităţii dorite.

În orice răspuns, fiecare departament va dori să

monitorizeze şi să conducă activităţi aparţinând ariei

sale de responsabilitate, în special alocarea resurselor

departments and through frequent

personal contact, human networks and

information exchange. Within a much

more sophisticated and integrated

i n f o r m a t i o n m a n a g e m e n t ,

infrastructure and connectivity will play

a central role in improving these new

activity areas and in proving the

efficiency of horizontal, vertical and

diagonal collaboration, between

interest communities at any level, inter-

departments and intra-department.

The specific advantages of

comprehensive approach employment

for the military system include: a more

comprehensive analysis of the

situation which would clarify the

comprehension of problem causes and

thus, a much more informed risk

assessment, a greater participation

and better collaboration between the

government departments regarding

the analysis and planning of phases

which should lead to a more efficient

purpose attainment and effects

a c c o m p l i s h m e n t . A l s o , a

comprehensive planning process

should enable the Ministry of Defense

to more efficiently employ the

r esou rces t h rough a be t t e r

organization of the operational logistic

support process.

40

financiare şi celor umane. Noua modalitate de abordare ar trebui să implice concentrarea tuturor activităţilor

şi eforturilor pentru îndeplinirea obiectivului naţional strategic în concordanţă cu tema unificatoare, urmând

ca gama de priorităţi concurente să aibă prioritate în faţa imperfecţiunilor structurale şi instituţionale.

În momentul în care se execută un plan sincronizat şi prioritizat, departamentele pot acţiona fie ca sprijinite

fie ca şi cele care sprijină, în funcţie de efortul principal la un moment dat. În această situaţie, revederea frecventă

a situaţiei ar trebui să includă o analiză asupra efortului naţional, precum şi balanţa relaţiilor de sprijin.

Experienţa a arătat că această evaluare dinamică este de cele mai multe ori trecută cu vederea, resursele

sunt distribuite defectuos şi şansa de a observa care este efortul naţional este de cele mai multe ori ratată.

Angajarea pe termen lung în rezolvarea unor situaţii complexe, trebuie să fie luată în considerare şi

prezentată la nivel politic, chiar din momentul începerii intervenţiei. Eşecul de a demonstra implicare şi

capacitate pentru efort prelungit, atât la nivel general cât şi la nivelul departamentelor, ar putea face ca

aplicarea rezoluţiei de securitate să fie mult mai dificilă, mai ales dacă răspunsul este legat de dispute sau

resurse inadecvate asigurate.

În operaţiile recente, a fost recunoscută nevoia de a crea şi menţine o legitimitate şi încredere tangibilă.

Autoritatea campaniei cere o reconsiderare permanentă şi o conducere atentă a activităţilor pentru a asigura

aşteptările şi a con?tientiza faptul că sprijinul va veni de la acele grupuri sau indivizi care modelează opiniile şi

creează consensul. Menţinerea autorităţii campaniei ca şi parte a abordării comprehensive va fi

provocatoare şi va depinde de o evaluare continuă şi riguroasă a efectelor realizate în rândul populaţiei

autohtone. În mod inevitabil, jocul dinamic şi abilitatea în aplicarea unei strategii de informaţii coordonate şi

sincronizate va avea un rol important în menţinerea autorităţii campaniei.

Realizând nivelurile de înţelegere cerute pentru abordarea comprehensivă, acestea ar trebui să fie

asimilate cultural prin muncă de rutină, legături şi educaţie.

Înţelegerea capabilităţilor, limitărilor şi cultura altor participanţi ar trebui să mărească contribuţia

agen?iilor la procesul de abordare comprehensivă pentru că aprecierea corectă a unei posibile contribuţii din

partea altor actori ar putea releva oportunităţi de cooperare.

O înţelegere împărtăşită a situaţiei implică discuţii, schimb de informaţii şi înţelegerea nevoilor

participanţilor. De aceea, ariile de interes convergente şi responsabilitatea ar trebui identificate, iar angajarea

activităţilor de informaţii, supraveghere, recunoaştere şi localizarea ţintelor precum şi bazele de date ar trebui

puse în slujba tuturor în concordanţă cu scopul acţiunii unificate.

Planificarea unui răspuns de ansamblu ar trebui condusă într-un cadru al cărui caracter şi mărime să fie

structurate în funcţie de numărul de participanţi şi de complexitatea situaţiei. Încă odată, capabilităţile colective ar

trebui optimizate pentru a realiza efectul pe care îl implică scopul strategiei naţionale, subliniate de tema unificatoare.

Avantajele specifice ale folosirii abordării comprehensive pentru sistemul militar includ: o analiză mai

cuprinzătoare a situaţiei care va clarifica înţelegerea cauzelor problemelor şi, deci o evaluare a riscului mult

mai informată, o participare mai mare şi o coordonare mai bună între departamentele guvernului privind

analiza şi planificarea fazelor care ar trebui să ducă la o atingere a scopurilor mult mai eficientă şi la realizarea

efectelor. De asemenea, planificarea de ansamblu trebuie să permită ministerului apărării să utilizeze mai

eficient resursele printr-o mai bună organizare a procesului de susţinere logistică operaţională.

41

43

“Nu există secrete pentru succes. Acesta este rezultatul pregătirii, muncii grele şi

învăţării din eşecuri” – COLIN POWELL

eneralul Rupert Smith, comandantul UNPROFOR în 1995,

spunea că „Nu există lucruri ca guvernare imparţială sau asistenţă

umanitară. În acest mediu, de fiecare dată când ajuţi pe cineva, vei răni

pe altcineva. Insurgenţii vor percepe acţiunile conducerii politice, ale

organizaţiilor neguvernamentale, ale conducerii economice şi de

dezvoltare, ale PRT-urilor, ale oficialilor guvernamentali şi ale forţei de

securitate, ca fiind o provocare directă la nivelul de bază al controlului

populaţiei şi va reacţiona cu violenţă”.

„Nu există o soluţie pur militară la situaţia din Afganistan.

Soluţia trebuie să fie una politică şi în responsabilitatea conducerii

afgane. Între timp, militarii trebuie să protejeze populaţia şi să

asigure un spaţiu securizat necesar pentru o bună conducere

guvernamentală, dezvoltare, iar rezultate politice de fie de

succes.” – Gl. Stanley McChrystal, COMISAF.

Datorită superiorităţii tehnologice, în parte ca rezultat al

dezvoltării economice, statele din cadrul NATO, în contextul

actual, domină incontestabil ca putere militară convenţională. Toţi

actorii actualelor conflicte precum şi potenţialii adversari ai alianţei

sunt obligaţi să ţină cont de faptul că aceasta este invincibilă într-o

eventuală confruntare militară “faţă în faţă”.

Probabilitatea acestui fapt devine accentuată pe frontul

contraterorismului internaţional şi în special în teatrul de operaţii

Afganistan. Forţele adverse în această situaţie sunt conştiente că nu

pot purta un război convenţional cu forţele ISAF, o confruntare directă

ar fi esenţial pierdută înainte de a începe. Astfel principiile conforme

războiului clasic au început să nu mai fie în prim-planul confruntărilor

militare actuale. Actorii care au impus această tendinţă, cum ar fi

gruparea teroristă Al Qaeda, au adoptat strategii asimetrice diferite de

operaţiile clasice în confruntarea cu forţele alianţei. La nivel tactic

această strategie este executată prin acţiuni neconvenţionale

specifice terorismului, insurgenţei, gherilei, acţiunilor subversive şi de

intimidare făcând riposta tactică problematică.

Pentru a descrie mediul conflictual contemporan şi efectele

sale, trebuiesc examinate ameninţările actuale şi tendinţele

acestora. Oricum, situaţia actuală are deocamdată rezultate

impredictibile. În acest context ca factori determinanţi trebuiesc

luaţi în calcul adversarii cu care se confruntă forţele armate,

precum insurgenţii, teroriştii, organizaţiile criminale şi elementele

de factură religioasă extremiste, traficanţii de droguri şi

G

ASSESSMENTS REGARDING THE

COUNTERINSURGENCY OPERATION

IN AFGHANISTAN

General Rupert Smith, the

UNPROFOR commander in 1995,

asserted that „There is no such thing as

impartial administration or humanitarian

assistance. In this environment, every time

you try to help someone, you will hurt

someone else. The insurgents will

perceive the actions of polit ical

administrat ion, nongovernmental

organizations, economic and development

administration, PRTs, governmental

officials and security force as a direct

challenge at the basic level of population

control and will violently react”.

„There is no purely military solution

to the situation in Afghanistan. The

solution must be political, within the

Afghan administration's responsibility.

Meantime, the military have to protect the

population and provide a security space

necessary for a better government

administration, development, while

political results should be successful.” –

Gen. Stanley McChrystal, COMISAF.

Due to technological superiority and

economic development, the NATO states

indisputably hold the upper hand as a

conventional military power. The enemy

forces are well aware of the fact they

cannot lead a conventional war with ISAF

forces, a direct confrontation being

essentially lost before beginning. Thus,

the classical war principles have ceased

to be the forefront of present military

confrontations. The actors who imposed

this tendency adopted asymmetrical

strategies different from the classical

operations. At tactical level, this strategy

Colonel Iuri TĂNASE

44

mercenarii. Situarea acestor forţe în mediul conflictual

contemporan duce la o angajare simultană a unei

varietăţi de oponenţi ceea ce se traduce într-un spaţiu

de luptă ambiguu al cărui centru de greutate îl

reprezintă populaţia cu credinţa şi valorile ei.

“Un răspuns al abordării asimetrice de către forţele

armate este operaţia de contrainsurgenţă care presupune

adoptarea de tactici şi proceduri neconvenţionale, şi

obţinerea efectelor în moduri diferite.

Ţinând cont de faptul că insurgenţii sunt de fapt

rezultatul problemei şi nu cauza acesteia, acţiunile

contrainsurgenţilor se desfăşoară pe două direcţii:

eliminarea cauzei şi eliminarea acestora.

Eliminarea cauzei se desfăşoară în principal

acţionând prin pârghii politice sociale şi economice,

ceea ce presupune angajarea unor resurse

materiale importante. Principalul argument este

faptul că fundamentala cauză a creşterii activităţilor

insurgenţ i lor pe scară largă der ivă din

nesatisfacerea nevoilor de natură etnică, religioasă,

politică, socială şi economică. Această analiză

comportamentală trebuie să se bazeze pe ansamblul

determinărilor culturale şi religioase orientale care pot

fi diferite de înţelegerea culturală occidentală.”

Integrarea sprijinului instituţiilor guvernamentale au o

is accomplished through unconventional

actions specific to terrorism, insurgency,

guerilla, subversive and intimidation actions,

rendering the tactical response problematical.

In order to describe the contemporary

conflict environment and its effects,

present challenges and tendencies need

to be examined. Nevertheless, the present

situation renders unpredictable results.

The integration of governmental

institutions support has a reduced

applicability at the level of actions led by

the maneuver forces, taking into account

the assigned resources.

From the tactical point of view, one

practical solution for the maneuver forces

is the capacity to deploy combat actions in

urban environment, in other words, the

ability to neutralize the insurgents or

guerilla forces without affecting civilian

population. This tactical ability acquired

and deployed concomitantly with the

influencing operations is the key of

success for counterinsurgency.

aplicabilitate redusă la nivelul acţiunilor duse de forţele de manevră, ţinând cont de resursele alocate.

Din punct de vedere tactic o soluţie la îndemâna forţelor de manevră o reprezintă capacitatea de a

desfăşura lupta urbană sau altfel spus abilitatea de a neutraliza insurgenţii sau grupurile de gherilă fără a

afecta populaţia civilă. Apreciez că această abilitate tactică dobândită şi desfăşurată concomitent cu

operaţiile de influenţare constituie cheia succesului contrainsurgenţei.

“Influenţarea se referă la modul cum forţele armate îşi impun voinţa prin operaţii bazate pe informaţii,

prin prezenţă şi continuitate. Scopul influenţării este producerea schimbărilor comportamentale prin

modalităţi neletale. Este mai mult un produs al schimbării percepţiei publice decât un succes al operaţiilor”

Este un argument intelectual faptul că folosirea forţei trebuie să se facă cu minimum de pagube şi

daune colaterale; acest argument este susţinut şi de perfecţionarea preciziei sistemelor de lovire prin

integrarea unei înalte tehnologii. Aceste sisteme cu rază mare de acţiune, putere punctuală de

distrugere şi înaltă precizie, pot acţiona împotriva potenţialilor inamici fără a avea o masivă forţă

destructivă. Aceste sisteme, cunoscute în

mod generic ca arme non-letale, sunt

destinate să imobilizeze ,,temporar inamicul

sau să-i scoată din funcţiune echipamentul

în scopul obţinerii efectelor comparabile cu

utilizarea mijloacelor violente.

45

Experienţa misiunilor executate în ultimii ani de militarii români la diferite niveluri în cadrul coaliţiilor de forţe în teatrele de operaţii din Balcani, Irak sau Afganistan precum şi interacţiunea cu forţele aliate sau partenere participante la aceste misiuni au permis înţelegerea impactului deosebit al asigurării cu informaţii, fapt ce a reliefat apariţia unui nou concept ce este folosit pe scară din ce în ce mai largă în zonele de conflict actuale, ”every soldier a sensor”, atât din perspectiva obţinerii succesului în astfel de operaţii, cât în special din perspectiva cunoaşterii şi înţelegerii mediului operaţional, fapt ce deschide drumul către implementarea acestui concept la nivelul fiecărei unităţi ce urmează a se disloca în diferite teatre de operaţii pentru participarea la misiuni de stabilitate şi sprijin.

Acest concept îşi are originea într-o premiză dezvoltată în urmă cu câteva decenii de către preşedintele american Henry Kissinger respectiv că "forţele armate convenţionale sunt înfrânte dacă nu obţin victoria, în timp ce forţele de gherilă câştigă doar dacă nu sunt înfrânte”. Astfel, se observă că deşi în actualele zone de operaţii abundă mijloacele tehnice ?i senzorii de culegere a informaţiilor, elementele teroriste şi celulele insurgente reuşesc în continuare să se amestece în marea masă a populaţiei locale şi să opereze cu o largă libertate de acţiune, eliminând imensele decalaje tehnologice şi cele din planul pregătirii profesionale raportat la forţele proprii.

Elementele insurgente sau teroriste reuşesc astfel să acţioneze de jos în sus, de la mic la mare, să înţeleagă reţelele sociale, etnice şi religioase sau tribale existente într-o anumită zonă şi să se folosească de informaţiile existente în mediul operaţional şi să îl exploateze în mod direct pentru a dezvolta un nivel ridicat de cunoaştere care să le permită atingerea scopurilor propuse. Observăm astfel, că pe timpul participării la diferite misiuni, militarii intră la rândul lor în contact cu populaţia locală, respectiv fie cu lideri locali (religioşi, tribali, etnici, etc.) fie cu oameni simpli, însă există o oarecare dificultate în a reuşi la acelaşi nivel ca şi adversarul înţelegerea mediului operaţional prin intermediul percepţiilor directe, respectiv prin utilizarea simţurilor şi a prezenţei proprii într-un mod care să ducă nu doar la înţelegerea mediului operaţional cât mai ales la modificarea acestuia în sensul influenţării populaţiei locale pentru a putea separa şi ulterior angaja elementele insurgente sau teroriste.

Militarul în general şi infanteristul în special, descoperă astfel că specificul operaţiilor prezentului nu mai este dat de apărare sau ofensivă şi deşi există premizele ducerii luptei în forma sa convenţională, în special în cadrul luptei de întâlnire sau în ambuscadă, accentul este pus în prezent pe identificarea, separarea, angajarea şi eliminarea elementelor insurgente, concomitent cu sprijinul forţelor de securitate locale şi crearea condiţiilor de securitate pentru dezvoltarea economică şi socială a populaţiei locale.

În acest context militarul ca şi senzor poate furniza următoarele date:1. Date tehnice bazate pe expertiză într-un anumit domeniu:

"Am simţit miros de benzină, probabil în zonă funcţionând un atelier pentru confecţionarea explozibilului.

2. Date faptice: "Am observat un camion cu un posibil lansator de rachete ce se deplasa pe ruta Red”.

3. Date disperate: "Un localnic s-a plâns că forţele insurgente îl obligă să le dea mâncare şi provizii.”

Folosirea omului ca şi senzor se dezvoltă în mai multe aspecte:• Pregătirea individuală specifică pentru culegerea informaţiei;• Planificarea culegerii cu senzori umani;

Căpitan Zavate Constantin-Cristian

The mission experience acquired during recent years by Romanian military at different levels within force coal i t ion in the Balkans, I raq, Afghanistan theatres of operations, as well as their interaction with allied or partner mission forces, enabled understanding the importance of intelligence gathering, a fact which pointed out a new and widely employed concept, “every soldier a sensor”.

This concept was issued by the American president Henry Kissinger a few decades ago, by stating that ”the conventional armed forces are defeated unless they obtain victory, while the guerilla forces win unless they are defeated”. Thus, despite the abundance of technical means and intelligence gathering sensors, the terrorist elements and insurgent cells are succeeding in intermingling with the population and operating freely.

The insurgent or terrorist elements operate from the bottom upwards, from small to large, understand social, ethnical, religious or tribal networks in a certain area, and know how to use the existing information in the informational environment and directly turn it to their account. During different missions, the soldiers also intermingle with local population, either local leaders or simple people, but they tend to face a certain diff iculty in attaining the same u n d e r s t a n d i n g o f o p e r a t i o n a l environment through direct perception as their adversary.

The military in general, and infantryman in particular, thus discovers that the specific character of present operations is no longer provided by defense or offense, but the accent lays upon identifying, separating, engaging and eliminating the insurgent forces, concomitantly with supporting local security forces and creating security conditions for the local population's social and economic development.

In this context, the soldier as sensor may provide technical, factual and disparate data.

The process of training the soldier to operate as sensor represents the basic component of this concept. Thus, not only should knowledge regarding the culture, language and local custom be developed, but also such training act iv i t ies as: force escalat ion, observance of rules of engagement, detaining and searching suspects, tactical questioning, engagement of local leaders, vehicle and house search,

Stability and support mission trainingEVERY SOLDIER A SENSOR

46

• Executarea culegerii cu senzori umani;• Exploatarea informaţiilor culese prin intermediul

senzorilor umani.Pregătirea militarului pentru a acţiona ca şi senzor

este componenta de bază a acestui concept, fiind un proces ce nu poate face obiectul unui anumit curs de instruire, ci este unul multidisciplinar care trebuie integrat în întregul proces de pregătire specifică pentru misiune. Sunt vizate astfel nu doar cunoştinţele privind specificul, cultura, limba şi obiceiurile locale, ci sunt integrate deprinderi privind escaladarea forţei, respectarea regulilor de angajare, reţinerea şi percheziţionarea suspecţilor, chestionarea tactică, angajarea liderilor locali, percheziţionarea unui vehicul sau scotocirea unei locuinţe, descoperirea şi securizarea unui DEI sau UXO, prelevarea şi ridicarea probelor, selectarea şi angajarea ţintelor, antrenarea memoriei, evaluarea unei localităţi, etc. Activităţile de pregătire în acest sens pot fi unele foarte simple, de exemplu antrenarea memoriei militarului realizându-se prin vizualizarea obiectelor dintr-o încăpere, într-un timp, şi observarea eventualelor schimbări, sau pot fi complexe, făcând obiectul unor exerciţii cu trageri de luptă, respectiv cum ar fi cele pentru ieşirea din ambuscadă. Starea finală urmărită este dezvoltarea la nivel senzorial a militarului pentru a vedea mediul ca un puzzle uriaş, pe care să fie în măsură să îl reproducă în detalii cât mai precise, transmiţând cât mai multe date care să contribuie la efortul de culegere a informaţiilor. În cele din urmă, senzorul trebuie să spună ce a fost diferit astăzi faţă de ieri şi ce i s-a părut suspect, chiar dacă nu era diferit, şi trebuie încurajat să comunice aceste date şi nu să prefere comoditatea tăcerii. Un exemplu personal este că o anumită subunitate a observat ca şi detaliu minor faptul că de fiecare dată când pe o anumită rută era amplasat un DEI, localnicii atârnau diferite obiecte textile pe gardul unei case. Diseminarea acestei informaţii a permis ulterior anticiparea amplasării de dispozitive similare, cât şi înţelegerea sistemului de observare şi avertizare timpurie folosit de insurgenţi.

Pe de altă parte însă planificarea de către structurile de informaţii a culegerii folosind senzorii umani trebuie să pornească de la cunoaşterea şi înţelegerea ”caracteristicilor tehnico tactice şi a limitărilor” fiecărui senzor uman, într-un mod similar fiecărui alt senzor tehnic. Pregătirea pentru misiune a subunităţilor de manevră trebuie să urmărească în primul rând realizarea unei legături sistemice între analiştii din compartimentele informaţii sau din celulele de sprijin de informaţii dezvoltate la nivel de companii şi senzorii umani, proces prin care să se dezvolte o cunoaştere reciprocă a capabilităţilor intelectuale şi de procesare, a deprinderilor specifice, a percepţiilor şi maturităţii şi a eventualelor limitări, pentru a se ajunge ulterior la o comunicare eficientă şi constructivă. Această legătură între senzori şi elementul de planificare/analiză trebuie să se regăsească bine precizată în SOP-urile fiecărei structuri, pentru a permite creşterea permanentă a eficienţei în acest domeniu.

Ulterior, planificarea culegerii de informaţii prin folosirea de senzori umani se va realiza în mod similar

selecting and engaging targets, exercising the memory, etc.

The intelligence structures' plan to employ human sensors should begin with a process of knowing and understanding every sensor's “technical-tactical characteristics and limitations”, as to any technical sensor. Maneuver units mission training should accomplish a systemic connection between the intelligence analysts or intelligence supporting cells developed at company level and human sensors, a process through which a mutual comprehension o f in te l lec tua l and p rocess ing capabilities, of perceptions, maturity and limitations be established, in order to reach an efficient and constructive communication. This connection between sensors and the planning / analysis elements should be clearly stipulated in every structure's SOPs, to facilitate progress in this direction.

An important role in mission execution in which human sensors are employed is held by mission preparation briefings and after action reviews. The intell igence compartment or the intelligence supporting cell will transmit punctual gathering tasks, immediate reporting criteria, indicators and informative interest areas well delimited in time and space, while on mission return, the gathered data and gathering conditions are thoroughly reported. Only a good interaction in these two specific moments between the analysis element and sensor will allow the process to be truly functional. For instance, during an IED attack on a patrol, the patrolling soldiers stopped and opened fire, believing they were under attack. During the AAR, on a closer look, they understood that the stones projected by the explosion fell on the vehicles, creating the impression that the patrolling vehicles were targeted with light weapon fire, causing the subunit to respond with fire. The interaction between sensor and intelligence element eliminates or reduces the possibility for certain false perceptions to be considered real, subsequen t l y l ead ing to fa l se conclusions between cause and effect.

The human sensor may otherwise offer many details about a certain aspect, therefore the analyst should carefully weigh whether and how he will request additional data. People may perceive reality and form sensations and perceptions in fractions of a second, while explaining them may be more difficult than we expect, according to every man's characteristics, the questioned sensor risking to fill the gaps with suppositions, false impressions or personal opinions transmitted as real facts, thus more data fail to bring better

47

planificării angajării oricărei alte platforme tehnice de culegere a informaţiilor, desigur orientat pe respectarea cerinţelor specifice compartimentelor de informaţii militare, fără însă ca misiunea unui pluton sau subunităţi de alt nivel să devină doar una de culegere de informaţii, ci încercându-se ca sarcinile de culegere a informaţiilor şi cele specifice respectivei misiuni să se întrepătrundă în mod cât mai constructiv.

Şi dacă nu vom dezvolta aici executarea misiunilor în care sunt folosiţi senzorii umani, trebuie subliniat că un rol important în folosirea informaţiilor culese prin intermediul senzorilor umani, îl au briefingurile de pregătire a misiunii şi cel de după misiune. În primul caz compartimentul informaţii sau celula de sprijin de informaţii va transmite subunităţii sarcini punctuale de culegere, criterii de raportare imediată, indicatori şi zone de interes informativ bine delimitate în timp şi spaţiu, în timp ce la revenirea din misiune sunt raportate în detaliu datele culese şi condiţiile culegerii. Doar o bună interacţiune între elementul de analiză şi senzor în aceste două momente va permite ca întregul proces să fie cu adevărat funcţional. De exemplu în timpul unui atac cu DEI asupra unei patrule, militarii atacaţi au oprit şi au deschis focul crezând că sunt atacaţi. La o analiză mai atentă după revenirea din misiune s-a înţeles că pietrele rezultate din exploziei au căzut pe vehicule, creând impresia că se execută foc cu armament uşor asupra vehiculelor patrulei şi determinând subunitatea respectivă să răspundă cu foc. Interacţiunea dintre senzor şi elementul de informaţii elimină sau reduce astfel posibilitatea ca anumite percepţii false să fie considerate ca fiind adevărate, conducând ulterior către concluzii greşite între cauză şi efect.

Senzorul uman poate de altfel de cele mai multe ori să ofere mai multe detalii despre un anumit aspect însă analistul trebuie să cântărească foarte atent dacă şi cum va solicita date suplimentare. Oamenii pot percepe realitatea şi să îşi formeze senzaţii sau percepţii în fracţiuni de secundă însă explicarea acestora poate fi mai dificilă decât anticipăm, în funcţie de trăsăturile fiecărui om, existând riscul ca, odată chestionat, senzorul să umple golurile cu presupuneri, impresii false sau păreri personale transmise ca fiind date certe, astfel că mai multe date nu vor duce automat la informaţii mai bune, mai ales că de multe ori realitatea este diferită de ceea ce percepem iniţial.

Exploatarea datelor şi informaţiilor culese prin intermediul senzorilor umani va genera în cele din urmă fie acţiuni ale unor senzori tehnici pentru confirmarea indicatorilor prezenţei unor elemente ostile sau fie noi acţiuni ale unor senzori umani, pentru confirmarea unor presupuneri şi identificare de ţinte, fie vor conduce direct la desfăşurarea de operaţii, parte a unui ciclu continuu în care informaţiile generează operaţii, creând ulterior noi nevoi de informaţii, respectiv iniţial pentru evaluarea efectului operaţiei şi ulterior pentru crearea condiţiilor repetării respectivei operaţii sau lansării uneia noi.

Concluzionând, folosirea fiecărui om ca şi senzor poate fi un

proces care să ducă la obţinerea succesului în operaţiile de

stabilitate şi sprijin şi în cele de combatere a insurgenţelor.

Dezvoltarea unui asemenea proces vizează astfel nu doar

antrenarea şi sensibilizarea fiecărui senzor că trebuie să culeagă

şi să transmită informaţii, ci urmăreşte şi antrenarea elementelor

de informaţii în procesarea şi integrarea cantităţii mari de date

rezultate precum şi dezvoltarea procedurilor de comandament

pentru a integra informaţiile culese din teren pentru a dezvolta un

sistem complex de ”ţinte” prin angajarea cărora să se modeleze

mediul operaţional şi să se obţină succesul.

information, especially that most often, reality is different from what we initially perceive.

In conclusion, the employment of human sensors may be a process that leads to success in support and stability operations. The deployment of such process aims not only at training each sensor to gather and transmit information, but also at training the information elements to process and integrate great amounts of resulted i n f o r m a t i o n a n d d e v e l o p i n g headquarters procedures to integrate the terrain collected information in order to develop a complex system of “targets” by whose engagement to shape the operational environment and attain success.

Arma INFANTERIE, este o armă cu vechi tradiţii, care a urmat

istoria poporului român, apărând spaţiul existenţei sale. În cadrul

existenţei Armatei României, infanteria a ocupat tot timpul unul din

locurile principale, fiind arma cea mai veche, mai numeroasă, cu cea mai

mare contribuţie şi cu cele mai mari jertfe de sânge în lupta pentru

libertatea poporului român. Din aceasta armă s-au constituit şi

specialităţi militare, vânători de munte, paraşutişti, cercetare şi poliţie

militară, toate contribuind la dezvoltarea ideii şi conceptului de „forţe

tereste”, ca parte integrantă a Armatei României.

Rolul infanteriei în cadrul acţiunilor Forţelor Terestre este extrem de

important, determinat fiind de locul, rolul şi misiunile încredinţate în raport

cu principalii factori de risc la adresa securităţii României şi a aliaţilor săi.

Complexitatea viitorului mediu de securitate impune proiectarea unor forţe

armate capabile să facă faţă unei game cât mai largi de riscuri şi ameninţări.

Evoluţia mediului de securitate se răsfrânge inclusiv asupra structurilor de

infanterie din Forţele Terestre prin necesitatea constituirii unor structuri moderne,

flexibile, mobile, expediţionare, cu o capacitate de luptă ridicată, interoperabile cu

NATO, să participe la descurajarea şi contracararea oricărei agresiuni armate

împotriva României şi a aliaţilor săi.

NATO şi UE au stabilit concepţii privind transformarea armatelor membre

pentru a fi în măsură să-şi îndeplinească misiunile încredinţate.

Angajamentele asumate de România în calitate de membru NATO şi UE,

presupun ca Armata României să-şi revizuiască structura de forţe, proces de

transformare, reorganizare, resubordonare şi desfiinţare a unor unităţi care

are ca scop modernizarea şi realizarea interoperabilităţii Armatei României. În

acest context al transformării şi reorganizării, începând cu data de

01.12.2009, a luat fiinţă Batalionul 22 Infanterie.

Istoria Batalionului 22 Infanterie reprezintă un exemplu elocvent al

procesului de transformare şi reorganizare a Armatei României prin care

au trecut multe din unităţile acesteia. Începând cu anul 1995, unitatea a

parcurs mai multe perioade de reorganizare structurală, transformare şi

resubordonare. La data înfiinţării unităţii, 01.03.1995 unitatea a

funcţionat ca şi batalion de tancuri, fiind înfiinţat Batalionul 71 Tancuri din

Brigada 7 Tancuri „Muscel”, singura structură din cadrul brigăzii supusă

procesului de reorganizare structurală, transformare şi resubordonare,

celelalte structuri ale brigăzii fiind desfiinţate la 30.06.2002.

Şase ani mai târziu, la 01.12.2001 prin reorganizarea structurală şi

transformarea Batalionului 71 Tancuri a luat fiinţă Batalionul 290 Transport. După

şapte ani, la 01.07.2008 Batalionul 290 Transport a fost transformat şi

reorganizat din nou, luând fiinţă Batalionul 290 Aprovizionare, pentru ca la

01.12.2009 să ia fiinţă Batalionul 22 Infanterie, în conformitate cu prevederile

planului cadru pentru continuarea procesului de restructurare şi modernizare a

Armatei României.

După resubordonarea sa Brigăzii 2 Infanterie „ROVINE”, a urmat o

perioadă extrem de importantă şi dificilă în acelaşi timp pentru personalul

Batalionului 22 Infanterie, o perioada în care s-au desfăşurat activităţi care

au vizat în principal asigurarea cadrului specific de pregătire a personalului,

punerea în aplicare a noului stat de organizare specific batalionului de

infanterie, înzestrarea cu tehnică şi armament conform noilor cerinţe,

Cpt. Gabriel GUŞOI

LOOKING TO THE FUTURE

The infantry branch is one bearing

ancient traditions, which followed the

history of the Romanian people,

defending the confines of its

existence. Infantry has always held

one of the most important places,

being the oldest, most numerous and

most sacrificed branch in the

Romanian Army.

The role of Infantry within the Land

Forces is extremely important, being

defined by the place, role and

missions given with regard to the main

risk factors against the security of the

country and its allies.

The complexity of the future

security environment imposes the

projection of some armed forces

capable of facing a wide range of risks

and challenges.

NATO and EU have set forth

c o n c e p t i o n s r e g a r d i n g t h e

transformation of member state

armies, in order to accomplish their

entrusted missions.

The commitments assumed by

Romania as NATO and EU member

state, involve that the Romanian Army

r e v i s e i t s f o r c e s t r u c t u r e ,

transformation, reorganization, re-

subordination and dissolving process

of some units whose purpose is to

m o d e r n i z e a n d a c h i e v e

interoperability. In such context, on the st1 of December 2009, the 22 Infantry

Battalion was founded.

The changing of the Battalion's

profile, as well as adapting to the new

requirements represented some of

the most difficult challenges the

Battalion's personnel has ever been

confronted with. When changing the

branch (from supply to infantry), in

order for the military to more easily

48

întocmirea noilor documente, inventarierea patrimoniului,

verificarea documentelor clasificate.

Schimbarea profilului batalionului şi adaptarea la noile

cerinţe a reprezentat una din provocările cu care s-a

confruntat personalul batalionului, fiind nevoie de multă

muncă, profesionalism şi dăruire din partea tuturor, începând

de la comanda batalionului până la ultimul militar din grupă.

Pentru adaptarea militarilor din punct de vedere al instrucţiei,

la schimbarea armei (de la aprovizionare la infanterie)

batalionul a planificat şi desfăşurat instrucţia individuală şi

colectivă pe etape, începând cu etapa individ şi continuând

cu etapa grupă, pluton, s-au executat convocări de

specialitate, şedinţe de tragere cu armamentul individual, în

vederea formării şi perfecţionării deprinderilor în executarea

noilor misiuni/sarcini specifice batalionului de infanterie.

În prezent Batalionul 22 Infanterie, după ce a parcurs

acest drum lung şi greu, al restructurării se aliniază încet dar

sigur cerinţelor structurilor militare de infanterie, cerinţe de

natură organizaţională şi funcţională.

Un domeniu esenţial pentru realizarea acestor cerinţe

este cel al instrucţiei, un domeniu în care s-a muncit mult,

axându-se pe pregătirea profesională şi de specialitate.

Instrucţia desfăşurată de către Batalionul 22 Infanterie, s-

a desfăşurat etapizat, de la simplu la complex, desfăşurând

până în prezent exerciţii de rezolvare a unei situaţii tactice

(STX), exerciţii de antrenament în teren (FTX), exerciţii de

conducere a focului (FCX), exerciţii tactice cu trageri de luptă

(LFX) cu grupele şi plutoanele, anul acesta urmând să

desfăşoare instrucţia până la nivel companie. Instrucţia s-a

axat pe perfecţionarea deprinderilor personalului în executarea

misiunilor individuale şi colective din cadrul microstructurilor, în

conformitate cu cerinţele specifice prevăzute de Programele

de Instrucţie pentru Misiuni şi Programele Individuale de

Instrucţie. Procesul de instrucţie a fost orientat permanent spre

performanţă, astfel încât batalionul să-şi îndeplinească la un

nivel ridicat misiunile specifice.

Procesul desfăşurat de Armata României din 1990 şi până

în prezent este reprezentat în mod evident în istoricul

Batalionului 22 Infanterie. Acesta este un proces de

transformare extrem de dificil şi complex, la care în mod

necesar şi inevitabil participăm cu toţi, indiferent în ce domeniu

ne desfăşurăm activitatea sau de ce armă suntem.

De la finalizarea procesului de transformare a

Batalionului 22 Infanterie, militarii batalionului şi-au

îndeplinit şi îşi îndeplinesc cu demnitate,

dăruire şi profesionalism misiunile, zilnic

privind spre viitor cu speranţa că Batalionul

22 Infanterie se va alătura celorlalte

batalioane de infanterie care fac cinste ţării

noastre pe meleaguri îndepărtate.

a d a p t t o t h e n e w t r a i n i n g

requirements, the battalion planned

and deployed the individual and

collective training process on stages.

At present, after having gone

through this long and difficult

restructuring process, the 22 Infantry

Battalion slowly but surely complies

with the military infantry structures'

requirements, both organizationally

and functionally.

The training process deployed by

the 22 Infantry Battalion was

structured on stages, from simple to

complex, carrying out exercises such

STX, FTX, LFX at group and platoon

level, and at company level during the

course of this year.

Since the end of 22 Infantry

Battalion's transformation process,

the military have accomplished their

missions with dignity, professionalism

and dedication, hoping that in the

future the 22 Infantry Battalion will join

the other infantry battalions which

honor our country from afar.

49

The 151 Infantry Battalion

FROM RĂZBOIENI TO…THE

BLACK WOLVES

The 151 Infantry Battalion was thfounded on the 16 of September

1994 and it is the successor of 1

Infantry Battalion's glorious combat

traditions within 15 „Războieni”

Infantry Regiment, traditions started

over 120 years ago.

As a consequence to our country

signing the Partnership for Peace

program in 1994, the 151 Infantry

Battalion was nominated to participate

to peace support operations in

U N A V E M I I I – A n g o l a ,

MONUA–Angola, IFOR–Bosnia

Herzegovina, ALBA TEPELENE-

A l b a n i a , E N D U R I N G

FREEDOM–Afghanistan, IRAQI

FREEDOM– Iraq, TASK FORCE

ZABUL– ISAF III- Afghanistan.

The Black Wolf, the battalion's

e m b l e m , s t a n d s f o r p o w e r,

intelligence and courage. The motto

Semper paratus, ALWAYS READY,

represents the power to hold one's

head high in all unpredictable

s i t u a t i o n s , i n p e r m a n e n t

transformation, and renders the

military more responsible and brave.

The military within the 151 Infantry

Battalion are already well known to the

pubic opinion. Their deeds are known,

their abilities recognized. The Black

Wolves nickname made them known

in Afghanistan and Iraq. The external

missions followed one after the other.

Nevertheless, the core remained,

carrying on the Wolves' fighting spirit.

The privates and conscripts are the

battalion's trustworthy foundation.

T h e i r w o r k a n d p r o f i c i e n c y

recommended them for promotion.

Many of them have become NCOs.

They started from the bottom and know

what the quality of a well done thing

means, both in the country and abroad.

We assert we are Romanian military

and that's all; whoever wants to find out

more, is invited at Garofeanu Hill in

Tătăraşi, at Iassy's outskirts, to see us

and get to know us better.

Plt. adj. Dumitru HERGHELEGIU

Batalionul 151 Infanterie a fost înfiinţat la 16 septembrie 1994 şi este

continuatorul glorioaselor tradiţii de luptă ale Batalionului 1 Infanterie din

cadrul Regimentul 15 Infanterie „Războieni”, tradiţii cu o durată de peste

120 de ani.

În baza ordinului S/B.3/2474 din 18.08. 1994 al Statului Major General

se înfiinţa în garnizoana Iaşi, Batalionul 151 Infanterie Moto. Începând cu

01.03 1995, în baza Ordinului ministrului apărării naţionale nr. O.G.-2 din

26.01.1995, Batalionul 15 Infanterie Moto al Brigăzii 15 Mecanizate îşi

schimbă denumirea în Batalionul 151 Infanterie. Două luni mai târziu, la 7

mai 1995, prin decret prezidenţial, ca recunoaştere a glorioaselor tradiţii de

luptă, Batalionul 151 Infanterie a primit Drapelul de Luptă şi numele de

Războieni, nume purtat cu onoare de Regimentul 15 Infanterie pe

câmpurile de luptă ale Primului şi celui de-al Doilea Război Mondial.

Ca o consecinţă a semnării programului Parteneriatul pentru Pace de

către ţara noastră în anul 1994, chiar de la începutul acestei iniţiative

NATO în Europa, Batalionul 151 Infanterie a fost nominalizat pentru a

participa la operaţii în sprijinul păcii în UNAVEM III–Angola,

MONUA–Angola, IFOR–Bosnia Herţegovina, ALBA TEPELENE-

Albania, ENDURING FREEDOM–Afganistan, IRAQI FREEDOM– Irak,

TASK FORCE ZABUL– ISAF III- Afganistan.

În scopul pregătirii pentru îndeplinirea de misiuni militarii batalionului

au participat la exerciţii multinaţionale cum ar fi:

§COOPERATIVE NUGGET '95, Fort Polk, Louisiana, SUA;

§COOPERATIVE DETERMINATION '95, Sibiu, România;

§REZOLUTION '95, Range LEST, Slovacia;

§DESCHIDEREA '96 Sibiu, România;

§PEACEFUL EAGLE '96, Biza, Albania;

§COOPERATIVE BANNERS '97, Kristinstand, Norvegia;

§SCUTUL PĂCII, Lvov, Ucraina;

§UNITED STEP 2002, Sennelager, Germania.

O simplă enumerare pentru unii, uimire pentru cei care au simţit

stresul de campanie sau respectă munca unor militari adevăraţi. Simpli,

oneşti, profesionişti, aceştia sunt Lupii Negri. Ca recunoaştere a

rezultatelor obţinute de unitate, Drapelul de Luptă al Batalionul 151

Infanterie a fost decorat de Preşedintele României cu Virtutea Militară în

grad de Cavaler prin Decretul Prezidenţial nr. 353 din 20.05.2004. Pe

data de 12.09.2009 s-a conferit Emblema de Onoare a Statului Major

General, Batalionului 151 Infanterie Războieni, pentru rezultatele

remarcabile în activitatea personalului.

Lupul Negru, emblema batalionului reprezintă puterea, inteligenţa şi

curajul. Deviza Semper paratus, ÎNTODEAUNA PREGĂTIŢI, reprezintă

puterea de a ţine capul sus în toate situaţiile imprevizibile, mereu în

schimbare şi îi face pe militari mai responsabili şi neînfricaţi.

Se pot scrie cărţi despre ei, despre acţiunile lor. Însă ei, rămân

50

modeşti şi sunt preocupaţi de pregătirea lor. Pentru că oricând trebuie să fie gata de acţiune.

Acum au un nume de apărat şi o emblemă de respectat. Cu sacrificii de timp, dăruire şi bucuria

apartenenţei la o structură de tradiţie a armatei române, militarii din Batalionul 151 Infanterie au

construit o familie gata oricând să răspundă prezent la orice chemare a ţării, fie în teatrele de

operaţii fie la calamităţile naturale.

S-a construit un brand prin care Iaşul a devenit mai cunoscut în lume: Lupii Negri. Un nickname

pe care l-au transformat prin muncă, curaj şi devotament în renume. Dar nu a fost uşor…Şi Lupii

Negri au plătit tribut de sânge. Sublocotenenţii Iosif Silviu Fogoros şi Mihai Anton Samuilă, au fost

colegii noştri, pe ei îi plângem şi pe care îi vor preamări urmaşii noştri, iar numele lor vor rămâne

veşnic scris în cartea de aur a neamului. Este datoria noastră să ne plecăm frunţile cu evlavie în

cinstea memoriei lor.

Experienţa teatrului de operaţii lasă o amprentă pe fiecare militar. Linia întâi schimbă militarul, dar

şi familia lui. Pentru că nimic nu se face fără sprijinul ei. Soţiile, copii, părinţii şi iubitele Lupilor Negri ştiu

ce însemnă depărtarea şi dorul de cei dragi. Clipele grele care încep odată cu pregătirea şi se încheie

cu lacrimile de fericire de la reîntâlnirea pe aeroport.

Pentru el, militarul, misiunea externă are definiţia ei simplă: muncă, devotament şi

camaraderie. Cariera militară este strâns legată de experienţa teatrului de operaţii. Dar cel mai

bine faci o evaluare corectă atunci când eşti la un capăt de drum şi începi altceva.

Pregătirea militarilor din batalion este strâns legată de Centrul de Instruire pentru Infanterie

şi Vânători de Munte. Toţi ofiţerii şi subofiţerii de această specialitate din batalion au trecut pragul

acestei instituţii de învăţământ. Cursuri, pregătire pentru misiuni. Să nu mai vorbim de faptul că

fostul comandant al Batalionului 151 Infanterie, colonelul Vasile Roman a fost şi comandantul

centrului. Locotenent colonelul Sergiu Mungiu, actualul lider al Lupilor Negri a lucrat 15 ani în

cadrul Centrului de Instruire pentru Infanterie şi Vânători de Munte. Un schimb de experienţă

între o unitate de învăţământ şi unitate de prestigiu a Forţelor Terestre ce a asigurat o

continuitate care a impulsionat activitatea batalionului.

Participarea cu succes la exerciţii şi activităţi de pregătire alături de militarii din alianţă

demonstrează interes şi respect pentru muncă şi cariera militară, profesionalism şi ambiţia de a fi în elita

unităţilor din Forţele Terestre Române. Prin participarea la rezolvarea unor situaţii critice, cum au fost

inundaţiile care au lovit zona de responsabilitate am demonstrat comunităţii locale, că se poate baza pe

sprijinul nostru la nevoie, iar încrederea constantă manifestată de cetăţeni în Armata României are la

bază convingerea acestora că suntem capabili să ne îndeplinim misiunile fundamentale, a declarat

locotenent colonelul Sergiu Mungiu, comandantul Batalionului 151 Infanterie Războieni.

La militari, experienţa teatrului de operaţii are semnificaţii aparte. Sunt ani adunaţi, la care ai

stat doar cu camarazii lângă tine. Cu arma lângă tine, gata de intervenţie. În linişte sau sub

bombardament, în sunetul sirenelor da alarmă. Cu ochii tot timpul pe ceas, cu un program riguros.

Militarii din cadrul Batalionului 151 Infanterie Războieni sunt deja cunoscuţi opiniei publice.

Faptele lor sunt ştiute, capabilităţile lor recunoscute. Nickname-ul de LUPII NEGRI i-a făcut

cunoscuţi în Afganistan şi Irak. Misiunile externe s-au succedat unele după altele. Însă, a rămas

nucleul care a dus mai departe spiritul de luptători al Lupilor.

Subofiţerii sunt un liant important al batalionului. Mulţi au crescut aici şi s-au format aici.

Experienţa teatrelor de operaţii a întărit rolul subofiţerului în cadrul microgrupului militar. Trecerea de

la funcţiile de mecanic conductor, şef de depozit, la cele de comandant de grupă, locţiitor

comandant de pluton, subofiţer de companie, subofiţer de stat major şi consilier al comandantului a

implicat o schimbare a mentalităţii acestei categorii de personal militar. La început, procesul a fost

văzut cu scepticism de mulţi, chiar subofiţeri, dar timpul a demonstrat că valorile individuale pot crea

un corp de cadre profesionist implicat şi responsabil.

Soldaţii şi gradaţii voluntari sunt baza de nădejde a batalionului. Munca şi performanţa lor i-

a recomandat pentru promovare. Mulţi din cei vechi sunt acum subofiţeri. Au plecat de jos şi ştiu

ce însemnă calitatea lucrului bine făcut, inclusiv dincolo de graniţele ţării.

Noi spunem că suntem militari români şi atât ; cine vrea să ştie mai multe despre noi este

invitat pe Dealul Garofeanu din Tătăraşi, la marginea Iaşului, să ne vadă şi să ne cunoască mai

bine.

51

…Viaţa este asemeni unei combinaţii de încuietoare, dar care conţine mai multe cifre. Dacă descoperiţi

combinaţia, uşa seifului se deschide pe loc. Nu e vorba de un miracol şi nici nu depinde de noroc. Nici măcar nu

contează cine sunteţi, atâta timp cât aveţi cifrele potrivite. Tot aşa există si o combinaţie de gânduri şi acţiuni care vă

vor permite să realizaţi aproape tot ceea ce vă doriţi - şi puteţi găsi combinaţia ideală, dacă o căutaţi.

Sănătatea, bunăstarea, fericirea, succesul şi pacea interioară sunt supuse aceluiaşi principiu. Dacă faceţi

lucrurile potrivite, în modul potrivit, veţi obţine rezultatele dorite. Dacă puteţi stabili cu exactitate ce anume vă doriţi,

puteţi afla cum au obţinut alţii acelaşi lucru înaintea voastră. Apoi, dacă faceţi exact aceleaşi lucruri pe le-au făcut şi

ei, obţineţi aceleaşi rezultate pe care le-au obţinut aceştia. Acest „secret al succesului" este atât de simplu, încât

foarte mulţi oameni îl ignoră. Puteţi avea absolut tot ce vă doriţi, dacă vă doriţi cu adevărat şi dacă sunteţi gata să

perseveraţi suficient de mult, pentru a face ceea ce alţii au făcut înaintea voastră ca să obţină lucruri similare.

Nu are importanţă dacă sunteţi tânăr sau în vârstă, bărbat sau femeie, alb sau de culoare. Nu contează dacă v-aţi născut

într-o familie bogată sau într-una săracă. Natura este neutră. Ea nu respectă doar anumite persoane şi nu face favoruri. Vă

înapoiază ceea ce îi oferiţi, nimic mai mult, nimic mai puţin. Doar voi sunteţi cei care hotărâţi ce anume îi oferiţi.

Cândva, Goethe a scris: „Natura nu ştie de glumă; ea este întotdeauna sinceră, întotdeauna serioasă; are mereu

dreptate, iar erorile si rătăcirile îi aparţin întotdeauna omului. Pe omul incapabil să o aprecieze îl dispreţuieşte; ea i

se supune si îşi dezvăluie secretele numai celui capabil, pur si autentic."

Oamenilor fără succes le este greu să înţeleagă această idee, deoarece sunt obişnuiţi să caute, în exterior,

explicaţii pentru ceea ce li se întâmplă în viaţă. Dar dovada se află pretutindeni în jurul nostru. Oriunde priviţi, vedeţi

oameni din toate categoriile - tineri si vârstnici, de culoare şi albi, educaţi şi needucaţi - realizând lucruri

extraordinare şi contribuind semnificativ la progresul societăţilor în care trăiesc.

În acelaşi timp, vedeţi oameni care beneficiază de avantajul unei familii de calitate şi a unei educaţii foarte bune, dar

care nu au nici o direcţie în viaţă. Ei au servicii care nu le oferă satisfacţii, se complac în relaţii care nu îi bucură si trăiesc

mult sub potenţialul lor de împlinire si fericire. Modul în care puteţi avea succes şi să fiţi fericiţi, în care puteţi avea ceea

ce vă doriţi cu adevărat în viaţă, este să descoperiţi combinaţia încuietorii de la uşa seifului, în loc să staţi, sperând ca

roata norocului să ia o turnură norocoasă, ca la ruletă, mai bine studiaţi şi urmaţi exemplul celor care deja au făcut ceea

ce doriţi voi să faceţi si au obţinut rezultatele pe care doriţi voi să le obţineţi.

RĂSPUNSUL ESTE IUBIREA

Iubirea este întotdeauna răspunsul. Singurul lucru pe care nu-l puteţi avea niciodată îndeajuns este iubirea.

Niciodată nu veţi avea destulă iubire pentru voi şi niciodată nu puteţi da prea multă iubire celorlalţi. Lipsa de iubire,

sau reţinerea ei, stă la baza celor mai multe probleme personale şi de comportament. Iubirea nu numai că este

răspunsul, ci este şi tratamentul pentru cele mai multe dintre probleme vieţii.

Oricare ar fi convingerea religioasă a cuiva, este greu să nege adevărul universal al multor învăţături biblice.

Unul dintre cele mai frumoase pasaje ale Noului Testament este: „Dumnezeu este iubire şi cel ce rămâne în

Dumnezeu, rămâne în iubire şi Dumnezeu rămâne în el".

Se mai spune: „Nu există frică în iubire, iar iubirea perfectă alungă frica".

Aceste cuvinte sunt importante pentru că, cea care fură cel mai mult fericirea oamenilor este, şi a fost mereu, frica de

orice fel - frica de eşec, frica de respingere, frica de a nu fi criticat, frica de a nu pierde iubirea sau respectul cuiva, frica de

boală, frica de a nu ne ridica la nivelul aşteptărilor celorlalţi şi frica generalizată de a nu fi suficient de buni.

Singurul mod de a vă împlini potenţialul ca fiinţe umane este, să diminuaţi treptat rolul pe care frica îl are în viaţa şi în

deciziile voastre, ţelul şi idealul vostru, trebuie să fie acela de a ajunge în punctul în care nu vă mai este teamă de nimic.

Când eliminaţi teama, aveţi completă încredere în voi înşivă şi, întreaga lume vi se deschide în faţă.

Doar iubirea este aceea care alungă frica şi, în cele din urmă, o elimină din viaţa voastră.

Grecii antici au împărţit iubirea în trei categorii diferite. Au denumit prima categorie, Eros. Aceasta se referă la

iubirea de sine. Iubirea de sine vă determină să fiţi generoşi şi să puneţi suflet în tot ceea ce faceţi.

A doua formă de iubire se numeşte Filia. Aceasta se referă la iubirea pentru ceilalţi.

Ori de câte ori vă simţiţi deosebit de bine în ceea ce vă priveşte, veţi avea o atitudine de bunătate, răbdare şi

prietenie faţă de ceilalţi - chiar si faţă de necunoscuţi. A treia şi cea mai înaltă formă de iubire, conform grecilor antici,

este Charis, de la care provine termenul de carismatic.

Charisse referă la iubirea universală, la iubirea pentru întreaga omenire - şi este cea mai rară formă de iubire.

„IUBIND DĂRUIEŞTI ŞI DĂRUIND PRIMEŞTI."

„DACĂ E SĂ OBŢINEŢI CEVA, ATUNCI OBŢINEŢI IUBIRE.”culeasă cu mare drag din Brian TRACY P.c.c. Cătălina POPESCUPc.c. Elisabeta IZOTA

52

revista

Documents