Disiparea naiunii i statului naional, reducerea locurilor de munc n rile n curs de dezvoltare sau cu un nivel mai redus al productivitii muncii; specializarea unor state n activiti de producie generatoare de poluare i care necesit un consum mare de munc, materii prime i energie; adncirea decalajelor economice i a polarizrii sociale (n prezent, 258 de persoane miliardare dein o bogie egal cu cea posedat de 2,5 miliarde de oameni aproape din populaia Terrei); riscul privind dispariia unor ramuri; falimentarea unor bnci; destabilizarea vieii economice, inclusiv a unor state.Departe de a fi un proces lin si fara contradictii, globalizarea produce tulburari profunde, deoarece conduce la pierderea unor pozitii privilegiate sau macar confortabile, la transferul puterii catre alte zone, grupuri de interese sau persoane, la intensificarea nebuneasca a competitiei si la inevitabile ramaneri in urma a unora, care rezulta in cresterea disparitatilor sociale. Iata de ce globalizarea este intampinata cu reticenta, temere, frustrare si adesea opozitie. Exista tari si grupuri care refuza sa se antreneze in aceasta cursa, cel putin temporar. Dar enclavizarea este rareori o solutie pe termen lung, ea duce la stagnare si la accentuarea decalajelor in dezvoltare.Omul mondial sau globalizat, omul centrat doar economic, risc s devin omul atomizat care triete numai pentru producie i consum, golit de cultur, politic, sens, contiin, religie i orice transcenden.