relatiile publice si mass-media

8/2/2019 Relatiile Publice Si Mass-Media

1/6

Relatii Publice1.Definitii Asociatia Internationala a Relatiilor Publicea stabilit in 1978 urmatoare definitie: 'Practicarelatlor publice ee arta si stiinta sociala a analizari unor tendinte , a anticiparii consecintelor lor, asfatuirii liderii unei organizatii si implementari unor programe de actiuni care vor servi atit intereselororganizatiei cit siinteresului publicului." Dupa Public Relations Society "relatiile publice ajuta

societatea noastra complexa si pluralista sa functioneze intr-un mod mai eficient, contribuind laintelegerea reciproca dintre grupuri si instituti." Dupa sinteza realizata de revist profesionalaPublicRelations News, relatile publice sunt "functia de conducere care evolueazaatitudinele publicului,aprpie politicile si procedurile unui individ sau a unei organizatii de interesele publicului, planifica siexecuta un program de actiune pentru a cistiga intelegerea si acceptarea publicului".

Dupa R.F.Harlow "Relatii Publice sunt functia menagerila distinctiva, care ajuta la stabilirea simentinerea unor limite reciproce de comunicare, la acceptarea reciproca si la cooperarea dintre oorganizatie si publicul ei; le implica menegemntul problemelor, ajutind managerii s fie informatiiasupra opiniei publice si sa raspunda ceririlor opiniei publice; ele definesc si accentueaza obligatiilemanagerilor de a servi interesului public;ele servesc ca sistem de avertizare, care ajuta magerii saantecipeze tendintelemediului;ele folosesc ca principale instrumente de lucru cercetarea sicomunicarea bazata pe principii etice" Relatiile Publice apar ca o modalitate de comunicare intre oorganizatie si publicul ei. Speialistii in relati publice planifica si executa comunicarea pentru o

organizatie atit in interiorul ei cit si relatiile ei cu mediul inconjurator

2.OrganizatiileOrganizatiile se nasc atunci cind anumite grupuri vor sa atinga anumite obiective, la care nu pot

ajunge prin actiunea lor izolata; prin urmare organizatiile au scopuri diferite si evolueaza in mediivariate. Cunoasterea si definirea a tuturor obiectivelor urmarite de o organizatie sunt deosebit deimportante, atit pentru conducerea organizatiei cit si pentru departamenul de relatii publice.Comunicarea este una intre cele mai importante forme de manifestare a interactiunelor dintreorganizatie si mediu.

3.PubliculPublicul reprezinta ":orce grup sau individ care este implicat in vreun fel anume in viata unei

organizatii" Deoarece organizatia nu are un public general,unic si omogen, ci mai multe publicuri,cerectatorii considera ca acesta se individualizeaza si ierarhizeaza dupa gradul de implicare inprocesele de comunicare, de sustinere sau de constringere a unei organizatii.Specialistii in relatiipublice pot sa idntifice publicul unei organizatii fie printr-o analiza teoretica(identificreain abstractoa persoanelo sau institutilor care pot fi afectate de o organizatie), fie prin cerectari deteren(interviuri, sondaje, focus-grup).

Publicul nu sunt in egala masura active,ele se diferentiaza prin comportamentul comunicational:-publicul tuturor problemelor- acestea iau parte activ la toate dezbaterile-publicure apatice -acestea sunt putin active-publicurile unei singure probleme- acestea sunt active numai in ceea ce priveste un numar limitatde teme, apropiat intre ele.-publicurile problemelor fierbinti-acestea devin active numai dupa ce presa a transformat oproblema intr-o chestiune de maxima actualiate.

Alte clasificari des folositede specialisti in r.p fac distinctie intre publicurile direct vizate deactivitatea unei organizatii si cele implicate sau interesate de aceasta. Majoritatea lucrarilor vorbesc

despre sustinatori (stakeholders-"acelea persoane care pot afecta sau sunt afectate de actiunele,decizile, politicile, practcile sau scopurile organizatie") sipublic.

O alta distinctie evocata de cercetatori este aceea dintre publicul intern(este format din persoanecare impartasesc aceiasi "identitate instutionala) sipublicul extern(persoane si organizatii din afaraorganizatiei).

J.A. Hendrix identifica urmatoarele categorii de public: mass-media, angajatii unei institutii,membrii ei(in org non-profit), comunitatea , guvernul, investitorii, consumatorii, publicurilespeciale(org. civice, religioase,etnice etc).


2/6

Relatiile Publice si Activitatile Conexe

1.PublicitateaIn limbajul de specialitate,publicitatea(publicity) este prezentata ca "acea informatie plasata de

o sursa exterioara in presa cu copul atragerii publicului si pe care presa o preia pentru ca arevaloare de informare". In sfera pucitatii intra: comunicatele de presa, fotografiile, reportajele video,

dosarele de presa etc. trimise de diverse birouri de presa ori departamente de relatii publice catreinstitutile mass-media.

Publicitatea constitue forma cea mai subtila de cooperare dintre presa si sistemul relatiilorpublice. Pentru ca sa fie acceptat de redactie, mesajul este constuit dupa regulile de baza ale

jurnalismului:tonul este neutru,informatia este echilibrata prin invocarea mai multor surse, factualuleste asigurat prin evocarea diverselor banci de date, textul este construit dupa modelul piramideiinversate. Intr-un moment de criza este foarte important ca organizatia sa prezinte stirile ei inainteapresei.

2.Reclama Reclama reprezinta"acelmesaj pentru a carui difuzare firme, organizatii non-profit sau persoaneindividuale platesc diferitor institutii de presa, identificindu-se astfel cu acel mesaj si sperind sainformeze sau sa convinga un anumit public" In multe cazuri reclama este asociata cu vinzarea de

marfuri sau servicii;totusi ea nu se limiteazala scopuri exclusiv mercantile.Cel care cumpara spatiul sau tim pentru a palasa anumite mesaje detine controlul. El producecu ajutorul specialistelor mesaje complexe, la realizarea carora contribui psihologi, sociologi,specialisti in tehnici de persuasiune, designeri, oameni de arta. Reclama isi propune sa domine sichiar sa manipuleze publicul din contra relatiile publice sunt concepute ca un efort de comunicare,menit sa genereze prin prezentarea corecta a unei organizatii (prin informare), incredereapublicului. Reclama are ca scop "vinzarea de bunuri si servicii", iar relatiile publice " ameliorareacomunicarii dintre organizatie si public si intatrirea increderii acestuia in organizatie"

Organizatiile folosesc anunturi platite indeosebi atunci cind nu sunt multumiti de felul in carepresa prezinta activtatea lor, cinsimt ca publicul nu le intelege politica .

3.Afacerile publice Afacerile pulice s-ar referi la "o forma specializata a relatiilor publice, care are misiunea de a creasi de a mentine legaturi reciproc binefice cu structurile guvernamentale si comunitare". Sectia deafacerii publice se ocupa de politica publica a corparatiei:aceasta vizeaza educatia politica aangajatilor, servicile civice sau de voluntariat, participarea la viata comunitati, legatura cu unitatileguvernamentale, diverse actiuni de caritate.

4.Promotiunea"un program de comunicare complexa, care ajuta o organizatie sa isi plaseze mai eficient ideile,

produsele sau serviciile"-in acet scop pot fi folosite tehnici imprumutate din toate domeniilecomunicari publice:reclama, evenimente organizate, comunicate, spectacole, distributii gratuite.

5.Loby-ul"acel domeniu specializat al relatiilor publice care creeaza si mentine relatii cu guvernul, inscopul

influentarii initiativelor acestora" Activitatea de lobby cere cunoasterea procesului legislativ, amodului de functionare a guvernului, a procedurilor juridice,a persoanelor care activeaza in

structurile parlamentare si guvernamentale.Cel care il practica are nevoie de abilitati de comunicare, datorita carora mesajele sale pot

convinge mi usor persoanele vizate. Lobby-ul ofera o cale legala si social acceptabila prin carediferite grupuri pot interveni in procesul guvernamental si legislativ de luare a deciziilor.

6.Stringerea de fonduriPentru o seama de organizatii non-profit stringere de fonduri si atragerea de noi membri

reprezinta operatii vitale pentru supravetuirea lor de aceea ei trebuie sa declanseze periodiccampanii de sesbilizarea a opiniei publice sau a donatorilor potentiali. Aceasta activitatev este


3/6

cunosuta sub denumirea de dezvoltare sau relatii cu donatorii(development, donar relations).Dinaceasta perspectiva " dezvoltarea ar reprezenta domniul specializat al relatiilor publice din cadrulorganizatiilor non-profit care creeaza si mentine relatiile cu donatorii si membri organizatiei, inscopul de a le asigura un sprijin financiar voluntar."

7. MarketingulMarketingul pune la temeli activitatilor ale notiunea de "cerere", ca expresie a nevoilor si

dorintelor unor categorii variate de oameni.Marketingulapare ca " acea functie a conducerii careidentifica nevoile si dorintele publicului, ofera produse si servicii pentru a satisface aceste cererisigenereaza tranzacti care pun in miscare valori" In cadrul marketingului anumite tehnici din relatiilepublice pot contribui la realizarea scopurilor propuse: este vorba de cele de publicitate, de creareade evenimente, de comunicare cu presa,de promotiune.

Relatiile cu presa

1.Avantajele si dezavantajele diferitelor suporturi mediaticea) Ziarele cotidiene au urmatoarele avantaje:

-sunt o sursa importanta de prestigiu, poate intari reputatia unei organizatii-asigura distributia informatie pe o arie geografica mare si in medii sociale diverse-reprezinta bunuri dorite si achizitionate selectiv-permit prezentarea informatiei in forme grafice si tipografice atractive-garanteaza prezentarea informatiei in conditii de profesionalism si exigenta.

b)dezavantaje-stirile din ziar au "viata" scurta, informatia este accesibila decit o singura zispatiul acordat stirilor e in ce in ce mai mic.-lectura cotidianilor nu este egala

c)Publicatiile cu apasritie saptaminala sau lunara au urmatoarele avantaje:-selectivitatea, aceste publicatii au publicuri-tinta bine determinate-durata mare de viata a unei informatii-prestigiul si credibilitatea in specialin cazul publicatilor de informare si analiza-prezentarea grafica atractiva,

d) Dezavantaje:

-intirzierea in distibutia unei informatii-rigiditatea in termeni de spatiu (informatia nu poate fi plasata decit in anumite pagini) si de dealine(au termene limita pentru acceptarea materialului)-tendinta de a nu pubica direct comunicatele si celalte materiale (preiau informatia si o dezvolta unmateril mai amplu: reportaj, ancheta,portret,interviu).

e)Telviziunea poate avantaja mesajele biroului de presa prin:-impctul social de amplore. tv este "un mediu prioritar"-credibilitate, imaginea telivizata pastreaza forta de convingere a lucrului "vazut pe viu"-capacitatea de mobilizarea afectiva

f) Tv impune si anumite limite legate de:-mobilitatea telespectatorului-caracterul "masificat" al audientei-primatul imaginii in fata cuvintului

-accesul dificil: datorita atractivitatii televiziunii obtinerea unui tim de aparitie este o operatiuneextrem de difcila

g) Radioul se impune prin urmatoarele avantaje:-receptarea rapida, transmisia'in direct"-personalizarea, el "este un mediu de comunicare de la om la om, caretraeste mai ales princonversatii-ubicuitatea-amploarea si simultan segmentarea audienteipromovarea dimensiunii locale

h)Dezavantaje


4/6

-perisabilitatea mesajelor-durata scurta a mesajelor

2.Ce asteapta jurnalistii de la practicienii in relatii publiceRelatiile dintre cele doua profesii se bazeaza pe "procese de schimb si cooperare". Astfel

jurnalistul are nevoie de sursa pentru a-si facedar, pe de alta parte el este reticent fata de sursa,care teoretic al putea sa-l manipuleze-cu atit mai mult daca acesta sursa este un profesionalist carepoeda o competenta specfica. La rindul ei sursa are nevoie de jurnalist pe care nu-l poate ocoli, darse teme de reactia lui, nu re incredere in modul in care jurnalistul va transmite publicului mesajul ei.Putem asimila relatia dintre jurnalism si surse unui joc in care se intersecteaza conflictul sicooperarea"

Putem spuna ca jurnalistul asteapta ca reprezentantul biroului de presa s aiba urmatoarelecalitati:-sa aiba usurinta comuniacarii si a relatilor sociale-sa aiba usurinta exprimari scrise si orale-sa aiba memorie buna, capacitatea de sinteza si analiza-sa fie un bun organizator-sa aiba multa putere de munca adaptindu-se orarelor neregulate ale jurnalistilor-sa cunoasca bine lumea presei si sa inteleaga modul ei de functionare-sa aiba simtul "stirii"

-sa fie capabil sa intermedieze intre presa si organizatie

Sistemul Mass-Media si actorii sai

1.Presa scrisaCel mai simplu criteriu de calsificare referitor la presa scrisa este ritmul de aparitie: distingem

astfel publicatii cu pereodicitate zilnica(cotidienele), sptamanala, lunara, trimestriala si anuala.Pemasura ce pyblicul este mai numeros si mai eterogen, frecvanta aparitilor este mai mare.Publicatiile sunt diferite si dupa tirajul lor. Dupa formatul publicatiei:se pot distinge format de tiprevista (dimensiunea unei coli de hirtie A4),si formatele de tip ziar.Larindul lor acesta sedeferentiaza in formatul stanndart(A2) si formatul tabloid(A2).Aceasta difirenta se coreleaza cupereodicitatea: majortatea cotidianilor au format A2 iar majoritatea saptamanalelor au formatul

tabloid.Din perspectiva ariei de circulatie publicatile pot fi: nationale, regionale silocale. Continul unui ziar si revistele pot fi generalistsau specializat.Publicatiile specializate se potclasifica dupa publicul-tinta si dupa continutul specific.Majoritatea publicatilor specializate suntsaptamanale sau lunare .

2.Presa audioviziualaSe clasifica dupa aria de difuzare: posturile pot fi locale, regionale, si nationale.Facilitatile

tehnlogice fac insa ca tot mai multe posturi s devina internationale. Din punct de vedere alcontinutului posturile pot fi: generaliste sau specializate.Cel mai important criteriu de clasificare aaudiovizualului este cel bazat pe corelarea a doua axe:modul de finantare si rolul asumat. Dinaceasta perspectiva distingemposturi de serviciu public(sunt finantate indeosebi din bugetulstatului)si posturi comerciale(finantate din veniturile publicitate). Pentru a aface fata cheltuielilor deproductie tot mai mari,multe posturi se integreaza in retele, afilindu-se la un post centralsi preluind

o parte din programele acestuia.

3.Organigrama unei redactiiSe pot distinge 3 cimpuri profesionale: Campul jurnalistic("redactie"), campul manageria( ii

grupeaza pe ce i care administreaza sau finantiza procesul de productie si difuzare), si campultehnic (in care intra specialistii care asigura realizarea tehnica a produsului).

Redactia este organizata in sectii(sau departamente): aceste pot fi tematice(economic, politic,sport), zonale (interne, regionale. metropolitane, internationale)sau profesionale(jurnalistice, foto,montaj).

Orce redactie are o structura piramidala:la virful piramidei se afla echipa de conducere, care ia


5/6

decizii referitor la strtegia publicatiei,sau a postului( director, redactor-sef, secretar de redactie), iarla baza ei se afla jurnalistii(reporteri, corespondenti, redactori. Intre acestea se afla editorii-sefi desectie sau departamente, de rubrici de paginii. Editorii functioneaza ca un filtru care selecteazainformatia, pe diferitetrase pe care ea circula ei mai sunt numitii "pazitori de porti" (gate-keepers).Editorul este partenerul privalegiat al reprezentantul privegiliat al biroului de presa: el decide daca oinformatie merita sa fie retinuta, preluata, investigata si publicata.

Valorile Jurnalistelor

1.Libertatea preseiPrincipala valoare la care tin jurnalistii este libertatea presei: aceasta presupune recunoasterea

dreptului de jurnalistului de a cauta informatiisi de exprima opinii, fara afi ingradit de vreo autoritate:este inutila si neavenita supararea sau confruntarea cu presape tema unor comentarii critice. Inexercitarea profesiei lor, jurnalistii se afla intr-o permanenta goana dupa informatie. Publicul aremereu nevoie de informatie suplimentara care sa poata intelege cand, cum,pentru ce, prin cine. oanumita situatie a ajuns laun anume deznodamand. Reprezentantul biroului de presa poate sagaseasca si sa arhiveze mult mai usor aceste informatii de context (background), totodatq elfurnizeaza statistici, date tehnice, sinteze si rapoarte asupra temelor de interes

2. Calitatile unei stirii

Nu orce informatie are puterea e a stirni curiozitatea publicului si de a capta interesuljurnalistelor. Conform unei butade "nu exista standarde internationale de judecare a stirilor",totusisunt citeva criterii care definesc valoarea de stire a unei informatii:noutatea, impactul,proximitatea,amploarea, proeminenta, unicitatea, conflictualitatea, interesul uman,familiaritatea, valoareaeducationala, dinamismul, concretetea, contextul de actualitate.

Organizarea Biroului de Presa

1.Misiune si ObiectiveBiroul de presa este un departament din cadrul unei organizatii, care are ca sarcina principala

stabilirea si mentinerea relatiilor de comunicare dintre organizatie si mass-media. Obiectiveleprincipale ale biroului de presa sunt:- sa stabileasca si sa intretina o buna legatura cu presa, in beneficiul organizatiei pe care o

reprezinta: difuzarea imaginii institutiei in rindul publicului sau, crearea unui climat de intelegere sicolaborare intre climat si presa, satisfacerea nevoilor de informare a presei si a publicului.-sa informeze organizatia asupra a ceea ce se afirma in presa, in legatura cu activitatile ei sau cualte aspecte care pot influenta sau interesa organizatia.

2. Activitati specifice


6/6

relatiile publice si mass-media

Documents